Obiectiv: AMENAJARE ZONA TURISTICA-POIANA BRASOV -AMENAJARE SPATII AGREMENT SI DIVERTISMENT ZONA HOTEL SPORTUL, FN, POIANA BRASOV,

JUD. BRASOV Proiectant: SC TOP-FORM SRL CAIET DE SARCINI STRATURI RUTIERE -AGREGATE NATURALE -IMBRACAMINTI ASFALTICE balast piatra sparta

Compactarea se va executa cu compresorul manual actionat mecanic. Imprastierea materialului de umplutaura se executa in straturi uniforme cu grosimea de 10 cm la 30 cm in vederea compactarii fiecarui strat. Compactarea se considera ca se executa la umiditate optima de compactare, printr-un numar valabil de treceri suprapuse peste fiecare strat. Gradul de compactare se considera ca se realizeaza conform STAS 2914-4-89. Umiditatea optima de compactare stabilita conform STAS 1913/1-83, se asigura prin stropire manuala in locuri inguste pentru completarea gradului de umiditate necesar. Se considera ca prin compactare manuala se realizeaza gradul de compactare aratat mai jos: -90-96% cand se face pe straturi de 10 cm grosime -80-90% cand se face pe straturi de 2 cm grosime -controlul va fi strat dupa strat Verificarea se va face la : -calitatea pamantului utilizat -grosimea straturilor asternute -modul de deformatie liniara prin incercari directe pe teren Modul de deformatie liniara la nivelul patului drumului (Edp) trebuie sa fie de minim Edp=100 daN/cmp. 2. SUBSTRATUL DE BALAST 2.1.Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granulatie maxima de 71 mm. 2.2.Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. 2.3.Balastul si balastul optimal pentru a fi folosite in stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul nr. 1 Tabel nr. 1
Caracteristici Conditii de admisibilitate BALAST Sort Continut de fractiuni % maxim :sub 0,02 mm sub 0,2 mm 0.......7,1 m 31,5.......71 mm Granulozitate Coeficient de unimorfitate (Un).min Echivalent de nisip (EN) min 0-71 3 15-70 >30 Continua 15 30 BALAST OPTIMAL 0-71 3 4...10 30...45 25....40 Sa se inscrie in limitele din tabelul 2 30 Metode de verificare conform STAS

1913/5-85 4606-80 4606-80 730-89 730-89

2.4.Balastul optimal se poate obtine fie prin amestecarea a sorturilor 0-7, 7-16, 16-31(40), 31(40)-71, fie direct din balast daca indeplineste conditiile din tabel 1. 2.5.Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului optimal sunt aratate in tabelul 2.

Tabel 2
Domeniu de granulozitate Limita Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile de diametre de 0,02 0-71 Inferioara superioara 0 3 0,2 4 10 7,1 30 45 31,5 60 75 71,0 100 100

2.6.Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si consistenta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator. 2.7.Laboratorul executantului va tine evidenta calitatii balastului sau balatului optimal astfel: -intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor, -intr-un registru(registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator. 2.8.Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise dimensionate in functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor. 2.9.In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea balasturilor. 2.10.In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu coprespunde prevederilor din tabelul 1, acesta corecteaza sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute. Apa -apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din alte surse dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU BALASTULUI OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDARE Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 3. Tabel 3
Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristici ce se verifica 0 1 1 Examinarea datelor inscise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie Determinarea ganulometrica Frecventa minima La aprovizionare 2 La fiecare lot aprovizionat La locul de punere in opera 3 Determinare conform STAS 4 -

O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursa(daca este cazul pentru fiecare sort) -

4606-80

Umiditate

O proba pe schimb(sort)si ori 4606-80 de cate ori se obsearva o schimbare cauzata de conditiile mteorologice 730-89

Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles

O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursa(sort)

PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI MASURI PRELIMINARE La executia stratultui de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente in conformitate cu prevederile caietuiui de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului sau balastului optimal. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii-drenuri transversal pe acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea, precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului este cazul la autroztrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face print-un strat drenant continuu se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului la cel putin 15 cm deasupra santului sau in axul rambleelor deasupra

terenului. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI Inainte de inceperea lucrarilor executantul este obligat sa efectueze aceasta experimentare. Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minim 30 m si o latime de cel putin 3,40 m (dublu latimi utilajului de compactare). STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau balastului optimal, se stabilesc de care un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie. Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste: du max P.M.=greutarea volumetrica in stare uscata, maxima exprimata in g/cmc w opt P.M. =umiditata optima de compactare, exprimata in % CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume; du ef=greutatea volumetrica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc W ef=umiditata efectiva de compactare, exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare gc. Gc= (d.u.ef/du max.PM)X100 La executia stratului de fundatie se va urmarii realizarea gradului de compactare aratat la art. 13. Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie curente, componenta atelierului de compactare si modul de actionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, precum si realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta dirigintelui, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator de specialitare. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, executantul va trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimi stratului sau a utilajului de compactare folosit. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume: -grosimea maxima a stratului de balast pus in opera -conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului) Intensitatea de compactare =Q/S Q= volum balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in mc S=suprafata calculata in compactare in intervalul de timp dat exprimat in mp. In cazul in care se foloseste in tandem utilaje de acelas tip, suprafetele calcate de fiecare utilaj se cumuleaza. Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii. Caracteristicile obtinute pe accest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor. 3. FUNDATII DIN PIATRA SPARTA-MATERIALE-AGREGATE NATURALE 3.1.Pentru executarea fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate: a)-pentru fundatie din piatra sparta mare 63-90 mm -balast 0-71 mm in strat inferior -piatra sparta 63-90 mmin strat superior -split 16-25 mm pentru impamarea stratului superior -nisip grauntos sau savura amestec optimal 0-63 mm b)-pentru o fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm -nisip 0-7 mm pentru realizarea substratului in cazul cand pamantul din patul drumului este coeziv si nu se prevede executia unui strat de forma sau balast 0-71 pentru substratul drenant, -piatra sparta amestec optimal 0-63 mm Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie, nu se prevad cand stratul superior este un macadam sau beton de ciment. 3.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.

3.3.Agregatele folosite in realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisbilitate aratate in tabele 1,2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile(bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. NISIP-Conditii de admisibilitate tabel 1
Caracteristici Conditii de admisibilitate pentru Strat izolant Sort Granulozitate : -continut de fractiuni sub 0,09 mm %max -continut de fractiuni sub 0,02 mm %max -conditii de filtu invers Coeficient de permeabilitate 0-7 12 d15<5d85 -5 6x10 Strat de protectie 3-7 5 -

BALAST -Conditii de admisibilitate pentru fundatii tabel 2

Caracteristici Sort continut de fractiuni ,%max -sub 0,02mm - 0.........7,1 mm Granulozitate Coieficient de neuniformitate (Un) min Echivalent de nisip EN min Uzura de masina tip Los Angeles Conditii de admisibilitate 0-71 3 15....70 continua 15 30 30

PIATRA SPARTA-Conditii de admisibilitate

Denumire curenta sortul Dimensiuni mm Cantitatea de granule ce trec prin ciur Superior % Savura Split 0-8 8-16 16-25 25-40 63-90 0-8 8..16 16..25 25..40 63..90 95....100 95....100 95....100 95....100 90..100 Inferior % 0....10 0....10 0....10 0..10 Piatra necorespuzator dimensionata % max forma

15 15 15 15

poliedrica Raportul dintre dim. Granilelor min. 1:05 0,25 sau b/a>0,50 c/a>0,25

Piatra sparta mare

Corpuri straine admise maxim 1%. 3.4.Piatra sparta optimala se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-40 si 40-63 fie direct de la concasare daca indeplineste conditiile din tabelul 4. PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL-Conditii de admis tabel 4
Caracteristici Sort continut de fractiuni ,%max -sub 0,02mm -sub 0,2 mm - 0.........8mm -25...63 mm Granulozitate Echivalent de nisip EN min Uzura de masina tip Los Angeles Conditii de admisibilitate 0-63 3 4..10 30..45 30..45 Sa se inscrie intre limitele din tabelul 5 30 30

PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL -granulozitate tabel 5

Domeniu de limita Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu diamtrul de ... in mm

granulozitate 0..63 Inferior superior

0,02 0 3

0,2 4 10

8 30 45

25 55 70

40 75 85

63 100 100

3.5. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestora. Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator. 3.6. In timpul transportului de la furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de impurificari. 3.7.Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se va face in conformitate cu tabelul 6. 3.8. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: -intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor -intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator 3.9. In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal aprovizionata, granulozitatea acesteia nu corespunde prevederilor din tabelul 5, aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute. APA- Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa vina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDARE Controlul calitatii se va face de catre antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 6. tabel 6
mat Actiunea, procesul de verificare sau caracteristicile care se verifica Frecventa minima La aprovizionare La locul de punere in opera 4 Metode de determinare conf. STAS 5 4606-80

agreg 2 3 ate Examinarea datelor inscrise in certificatul de La fiecare lot aprovizionat calitate sau certificatul de garantie Corpuri straine: -argila bucati -argila aderenta -continutul de carbure Granulozitatea sorturilor

In cazul in care se observa Ori de cate ori apar factori prezenta lor de impurificare

O proba la max 500 mc pentru fiecare sort si fiecare sursa O proba la max 500 mc pentru fiecare sort si fiecare sursa O proba la max 500 mc pentru fiecare sursa -

4606-80

Aspectul si forma granulelor pentru piatra sparta Echivalentul de nisip Umiditate

4606-80

O proba la fiecare sort si ori de cate ori se observa o schimbare cauzata de cond. Meteorologice -

730-89 4606-80

Rezistenta la sfaramare prin compresiune O proba la max 500 mc pe piatra sparta in stare saturata la presiune pentru fiecare sort si normala fiecare sursa Uzura cu masina tip Los Angeles O proba la max 500 mc pentru fiecare sort si fiecare sursa

730-89

730-89

CARACTERISTICELE OPTIME DE COMPACTARE ALE BALASTULUI SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATA SPARTA AMESTEC OPTIMAL CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatra sparta se stabilesc de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume; du ef=greutatea volumetrica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc W ef=umiditata efectiva de compactare, exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare gc. Gc= (d.u.ef/du max.PM)X100 La executia stratului de fundatie se va urmarii realizarea gradului de compactare aratat la art. 7.1.

4.CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE 4.1. In timpul executiei straturilor de fundatie din balast, piatra sparta mare 63-90 si piatra sparta amestec optimal se vor face pentru verificarile compactarii, incercarile si determinarile aratate in tabelul 7 cu frecventa mentionata in tabel. In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie, aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform instructiunilor tehnice departamentale pentru determinarea deformabilitatilor drumurilor indicativ CD31-77. TABEL 7
NR.CR DETERMINAREA PROCEDEULUI DE VERIFICARE T. SAU CARACTERISTICILE CARE VERIFICA 1. Incercarea Proctor modificata -strat balast -strat piatra sparta amestec optimal Determinarea umiditatii de compactare; -strat balast -strat piatra sparta amestec optimal Determinarea grosimii stratului -toate tipurile de straturi Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S -toate tipurile de straturi Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice in stare uscata -strat balast -strat piatra sparta amestec optimal Minim 3 probe la o suprafata de 2000 mp de strat Minim 3 probe la o suprafata de 2000 mp de strat zilnic Minim 3 puncte pentru suprafete<2000 mp si minim 5 puncte pentru suprafete >2000 mp 1931/15-75 FRECVENTE MINIME LA LOCUL DE PUNERE IN OPERA METODE DE VERIFICARE CONF. STAS 1913/13-83

2.

4606-80

3. 4. 5.

6. 7.

Determinarea gradului de compactare prin incercarea cu Minim 3 puncte pentru suprafete 179-84 p.s. In fata compresorului de 2000 mp Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie -toate tipurile de straturi In cate doua puncte situate in profiluri transversale la distante de 10 m unul de altul pentru fiecare banda Normativ CD 31-77

4.2. Laboratorul executantului va tine evidenta privind calitatea stratului executat: -compozitia granulometrica a agregatelor -caracteristicile optime de compactare obisnuite prin metoda Proctor modificat (umiditatea optima, densitatea maxima uscata), -caracteriticele efective ale stratului executat(umiditate, densitate, capacitate portanta). CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE ELEMENTE GEOMETRICE Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect. Abaterile limita la grosime poate fi maxim 20. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije mealice cu care se strapunge stratul la fiecare 200 m de un strat executat. Grosimea stratului de fundatie este media masurilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect. Abaterile limita la latime pot fi de 5 cm. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintei prevazute in proiect. Abaterea limita la panta este 4% fata de valoarea pantei indicate in proiect. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi de 10 mm. CONDITII COMPACTARE Stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactat pana la realizarea gradului de compactare 95-98% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice IV-V si 98%...100% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I-III. Pentru autostrazi se admite realizarea unui grad de compactare de 98% numai intr-un numar de 5% din punctele masurate. Stratul de fundatie din piatra mare 63-90 trebuie compactat pana la realizarea inclestarii maxime a agregatelor si care se probeaza prin faptul ca ruloul compresor nu mai lasa urme, iar mai multe pietre de aceiasi marime si natura cu piatra concasata folosita numai patrund in fundatie si sunt sfaramate de rulourile compresorului. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valorile deformatiilor elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatilor elastice admisibile care este de 250 sutimi de mm. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel: -in profilul longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai

mari de 9 mm, -in profilul transversal, verificarea se efectueaza in drepul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari de 5 mm. In cazul aparitiei denivelarilor mai mari dacat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei. 5. RECEPTIA LUCRARILOR RECEPTIA PE FAZA Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile articolelor precedente. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiecte si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie Proces verbal de receptie preliminara. RECEPTIA FINALA Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini. IMBRACAMINTE Imbracamintea (stratul de uzura si binderul se executa la cald din mixturi preparate cu agregate naturale, filer si bitum neparafinos pentru drumuri ce respecta prevederile din STAS 11348-87 si 174-83. Stratul de uzura se asterne intr-un strat cu grosimea de 4 cm stratul al doilea alcatuit din binder va avea de asemenea, grosimea de 4 cm. Abaterile limita la panta transversala vor fi de 5 mm/m. Denivelarile maxime in lungul caii masurate cu dreptarul de 3 m vor fi max 5 mm. Materialele folosite la imbracamintile bituminoase sunt prezentate in tabelul 6 din STAS 174/83 si vor indeplini conditiile de calitate prevazute in; -STAS 662-89 si STAS 667-90 pentru agregate -STAS 539-79 pentru filer -STAS 754-86 pentru bitum Alte materiale utilizate: -emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida pentru amorsarea suprafetelor conform STAS 887772 ale imbracamintii bituminoase vor respecta prevederile din STAS 174-83. Abaterile limita in procente din masa, in valoare absoluta vor respecta prevederile din STAS 174-83. Verificarea imbracamintii rezultate se va face prin metoda nedistructiva sau prin carete conform STAS 1338/1-84. Verificarea elemetelor geometrice se va face pe parcursul executiei conform STAS 174-83. Verificarea preliminara si cea definitiva a lucrarii se va face conform STAS 174-83. Prepararea mixturii asfaltice la cald se va efectua sub directa supraveghere a laboratoarelor autorizate si sub conducerea directa a responsabilului tehnic atestat. NATURA, CALITAEA SI PREPARAREA MATERIALELOR AGREGATE Pentru mixtura asfaltica preparata cu bitum la cald se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate naturale prelucrate si neprelucrate care trebuie sa indelineasca conditiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor,dupa cum urmeaza: -criblura sort 3-6 conform STAS 667/90 -nisip de concasa 0-3 conform STAS 667-90 -nisip natural sort 0-3 sau 0-7 mm conform STAS 662-89 -filer de calcar conform STAS 539-79 Mixtura asfaltica trebuie sa aiba un continut de agregare cu dimensiuni conform tabelului 7 din STAS 174-83. Limitele procentelor de agregate naturale din agegatul total sunt date in tabelul 29. agregate naturale conditii admisibile % din agregatul total -Filer si fractiuni din nisipuri sab 0,09 mm 8-11 -Filer si nisip 0,09-3,15 mm rest pana la 100 -criblura peste 3,5 mm 45-70 granulozitatea agregatului natural total este cuprinsa in limitele date de tabel 30 marimea ochiului ciuruluisau sitei mm treceri prin ciur si sita in % 0,09 8-11 0,2 11-25 0,63 12-25 3,15 30-55 8 90-100 LIANTUL Pentru realizarea mixturii asfaltice se foloseste bitumul tip 080/120 care trebuie sa indeplineasca

conditiile aratate in tabelul 31, caracteristici penetratie la 25 C recizi de mm punct de inmuiere inel si bila C ductilitatea la 25C min. cm.

conditii de admisibilitate 81...120 43...49 100

metode de incercare STAS 42-88 STAS 60-69 STAS 61-88

intocmit arh. Atzberger M.

CAIET DE SARCINI TERASAMENTE CAP. SAPATURI 1. GENERALITATI- Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrarile de terasamente (sapaturi, umpluturi, compactari) si transport pamant la infrastructura constructiilor de orice fel, la lucrari de constructii industriale, agrozootehnice, locuinte si cladiri social-culturale. 2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA-la lucrarile de sapaturi se vor avea in vedere urmatorele normative: -C 169-88, normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente -P 10-86, proiectare si executare lucrari de fundatii directe la constructii -Ts -normative de deviz pentru terasamente -C 16-84, normativ pentru executare pe timp friguros a lucrarilor de constructii -norme de protectia muncii 3. EXECUTAREA LUCRARILOR 3.1. IN CONDITII NORMALE DE EXECUTIE- Inainte de atacarea lucrarilor de sapatura, beneficiarul va elibera terenul din amplasamentul constructiei de toate dotarile edilitare ce se pot gasi in solul acesteia:retele de apa, canalizare, termice, gaz, telefonice, electrice, etc. Lucrarile se vor ataca dupa imprejmuirea zonei si eventual semnalizarea pe timp de noapte daca deranjeaza circulatia rutiera. Lucrarile se vor realiza prin sapatura generala cu utilaj adecvat, respectandu-se normele de protectie a muncii pentru taluzurile sapaturii si pentru lucrul cu utilajul. Se admit sapaturi manuale numai in spatii inguste si pentru corectarea taluzurilor si fundul sapaturii. UTILAJE FOLOSITE- In functie de natura pamantului si existenta sau nu a apei, se pot folosi utilaje ca: -buldozer pentru saparea generala si deplasarea locala (miscarea terasamentelor) -prin retrageri (santuri), cu lama pana la 40 cm latime si depozitarea in mijlocul de transport. Daca exista si apa, se coboara nivelul freatic prin canale colectoare sau puturi. Apa se poate evacua si prin pompare. -draglina pentru sapare in teren usor, cu apa, la volume mari. -benzi rulante si autocamioane pentru transport pamant -picamer-pentru terenuri foate tari (conglomerat, stanca, etc.) -cilindru compresor pentru compactare, maiuri mecanice si manuale. 3.2. IN CONDITII DE EXECUTIE PE TIMP FRIGUROS-Nu se admite executia ultimului strat de sapatura in apropierea cotei de fundare pe timp friguros, fara a se lua masuri impotriva inghetului care ar duce la schimbarea conditiilor geotehnice ale terenului pe care urmeaza a se executa constructia. UTILAJE SI MATERIALE PLASTICE- Pe langa utilajele principale enumerarete la pct. 3.1. se mai adauga; -locomotiva pentru sursa de aburi cu reteua de tevi sau retea de tevi pentru aburi, cu aburi de la alta sursa. -rogojini sau alte materiale termoizolante impotriva inghetului. 4. TRANSPORTUL PAMANTULUI-Pamantul rezultat din sapatura se depoziteaza local si pe etape ptr. Umplutura si doar diferenta rezultata se transporta cu mijloace de transport la locul de depozitare. La transportul pamantului se va tine seama de :

-distanta de transport prin act incheiat de catre proiectant sau beneficiar cu constructorul -infoierea pamantului rezultat din sapatura -utilajele mecanice folosite -incarcarea mecanica a mijlocului de transport cu eventualele relee de depozitare in cadrul sapaturi 5. UMPLUTURI DE PAMANT-Dupa executarea infrastructurii, a eventualelor canale de instalatii, se executa sistematizarea pe verticala la cotele din proiect, cu umplutura de pamant ales din sapatura. 5.1.CONDITIILE DE CALITATE SI TEHNOLOGII DE EXECUTIE:-Pamantul ales pentru umplutura, rezultat din sapatura, nu trebuie sa contina stratul vegetal, urme de radacini, deoarece prin putrezire in timp ar conduce la creere de goluri cu tasari posibile. Umplutura se va executa numai pe teren bun, neadmitandu-se umpluturi pe teren vegetal. Sapaturile de pamant, pietris, etc., rezultate din sapatura se compacteaza in straturi de 20-25 cm grosime cu maiul de mana, maiul mecanic sau pe suprafete intinse, cu cilindrul compresor, prin treceri succesive de 2-3 ori in acelasi loc, folosindu-se pamant cu umiditate optima de compactare. Este foarte importanta compactarea pamantului cu constiinciozitate pentru a se evita posibilitatea tasarii trotuarelor, a zidurilor autoportante care descarca. 6. TOLERANTA LA EXECUTIE;-Sapatura generala si sapaturile locale se realizeaza numai dupa trasarea constructiei si verificarea trasarii acesteia de catre beneficiar impreuna cu seful de proiect. Dupa executarea fundatiilor, inainte de turnarea betonului in pereti sau zidariilor, se retraseaza axele constructiei si se materializeaza constructia pe fundatie. Se admit deviatii de 5-10 cm pentru fundatii continui, fara ca zidaria sa iasa in afara fundatiei(pentru devieri mai mari se accepta executia cu avizul scris al proiectantului, functie de importanta elementului de constructie). La structuri in cadre (diafragme, panouri mari), se verifica retrasarea inainte de turnarea cuzinetului, centurii, abaterile peste 5 cm fiind discutate cu proiectantul, corectiile fiind facute la cuzinet si centuri fara a se admite la stalpi, diafragme, panouri mari, abateri mai mari de 2-3 cm. 7.CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE SAPATURA SI UMPLUTURA In functie de importanta constructiei, volumul acesteia, natura terenului de fundare, sistemul constructiv, proiectantul, prin obligatii de proiectare sau asistenta tehnica, va fi chemat pe santier pentru verificarea si consemnarea in scris a lucrarilor in fazele ascunse ale: -trasarii axelor constructiei -adancimea de fundare (terenul bun de fundare) si latimea fundatiei. -se vor lua probe pentru verificarea compactarii umpluturilor, in special acolo unde cota terenului amenajat este mai mare decat cota terenului natural. 8. CONDITII DE MASURARE A LUCRARILOR -Masuratorile lucrarilor de terasamente(sapaturi, umputuri, compactari) si transport, se vor face la metrul cub de terasament, respectiv tone pentru transport, conform proiect, scazandu-se volumul de umplutura si volumul canalelor de instalatii daca este cazul. intocmit arh. Atzberger M.