Sunteți pe pagina 1din 5

CAPITOLUL III

EXECUTAREA FUNDATIILOR DE BALAST SI DIN PIATRA SPARTA AMESTEC


OPTIMAL

ART. 7. MASURI PRELIMINARE

7.1. La executarea fundatiei se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de


terasamente, in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru aceste lucrari.

7.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele
necesare punerii in opera a straturilor de fundatie.

7.3. Inainte de asternerea agregatelor naturale din straturile de fundatie se vor


executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatie: drenuri transversale de acostament,
drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordarile stratului la acestea,
precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.

7.4. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului, cum


este cazul la autostrazi sau la drumuri la care drenarea apelor se face pritr-un strat drenant
continuu, se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor, in orice punct al traseului, la
cel putin 15 cm deasupra santului iar in cazul rambleelor deasupra terenului inconjurator.

7.5. In cazul ca sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau piatra sparta se
vor lua masuri sa nu se amestece agregatele naturale respective si pentru delimitarea
tronsoanelor de drum in functie de sursa folosita, precizari ce vor fi cosemnate in registrul de
laborator.

7.6.Pentru fiecare sursa de aprovizionare cu balast sau piatra sparta ce urmeaza sa fie
folosita la executia fundatiilor, inainte de inceperea lucrarilor se va stabili
grosimea maxima a fiecarui strat elementar si numarul minim de treceri ale utilajului in functie
de tipul de agregat natural folosit si de performantele utilajului de compactare. In scopul
determinarii grosimii maxime a stratului de fundatie ce urmeaza a fi asternut si compactat si a
numarului minim de treceri ale utilajului, se vor executa tronsoane de incercare
experimentale, pentru fiecare tip de agregat natural, având fiecare lungimea de min. 50 m iar
latimea de cel putin 3,50 m. Daca dupa o incercare de proba nu se reuseste obtinerea
gradului de compactare Proctor modificat se va realiza un nou tronson experimental aducând
in prealabil modificari grosimii stratului elementar sau/si utilajului de compactare.
In cazul fundatiei de piatra sparta mare, experimentarea se va face separat pentru
stratul inferior din balast si stratul superior din piatra sparta.
Experimentarea are ca scop stabilirea, pe santier, in conditii de executie curenta,
componenta atelierului de compactare, modul de actionare a acestuia pentru realizarea
gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, daca grosimea prevazuta in proiect se
poate executa intr-un singur strat sau in doua, reglarea utilajelor de raspândire pentru
obtinerea grosimii respective si a unei suprafatari corecte. Compactarea de proba pe
sectoare experimentale se va face in prezenta dirigintelui, efectuind controlul compactarii prin
incercari de laborator si teren, dupa cum este cazul, stabilite de comun acord, potrivit
prevederilor acestui caiet de sarcini.

7. 7. Controlul compactarii se va efectua si prin masurarea parametrilor Q/S ( raport


numit intensitatea de compactare) unde:
Q - reprezinta volumul rambleului pus in opera intr-o zi masurat in m3, dupa compactare;

95
S - reprezinta suprafata maturata intr-o zi de utilajul de compactare care se deplaseaza cu
viteza stabilita pe tronsonul experimental de proba.
Valoarea parametrilor de compactare se va stabili pe tronsonul experimental de proba care
se va controla si prin incercari cu placa urmarind sa se obtina un modul de cel putin egal cu
cel prevazut in proiet la acest nivel. Incercarile se vor face in colaborare cu un laborator de
specialitate iar rezultatele vor fi inscrise in registrul de santier. In cazul când se lucreaza cu
un tandem de utilaje de compactare de acelasi tip suprafetele calcate de fiecare utilaj in parte
se cumuleaza. Partea din sectorul experimental executat, cu cele mai bune rezultate, va
servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii. Caracteristicele obtinute pe acest sector se
vor consemna in scris, in registrul de santier, pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor.
Partea din sectorul experimental executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de
referinta pentru restul lucrarii. Caracteristicele obtinute pe acest sector se vor consemna in
scris, in registrul de santier, pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor.
7.8. In cazul fundatiei de piatra sparta mare 63-90, se urmareste stabilirea corecta a
atelieruluide compactare compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare
mijlocii, numarul minim de treceri al acestor rulouri pentru cilindrarea uscata a pitrei sparte
63-90 si in continuare numarul minim de treceri dupa asternerea in doua reprize a splitului de
impanare 16-25 pâna la obtinerea inclestarii optime. Cilindrarea in acest caz se considera
terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici un fel de urme pe suprafata fundatiei de piatra
sparta iar alte pietre de aceeasi marime 63-90 puse in fata ruloului nu mai patrund in stratul
de fundatie si sunt sfarâmate.
ART. 8. EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE

A. FUNDATII DE PIATRA SPARTA MARE 63-90 PE UN STRAT DE BALAST

a. Executia stratului inferior de balast

8.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul intr-un


singur strat având grosimea rezultata pe tronsonul experimental astfel incât dupa cilindrare
sa se obtina 10 cm grosime. Asternerea si cilindrarea se face la sablon cu respectarea latimii
si pantei prevazute in proiect.

8.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optim de compactare se


stabileste tinând seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire uniforma
evittându-se supraumezirea locala.

8.3. Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit


prin sectorul experimental pentru compactarea de proba respectându-se componenta
atelierului, viteza de compactare, tehnologia de executie si intensitatea de compactare.

8.4. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a


platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie,
astfel incât acesta sa fie permanent incadrat de acostamente, asigurându-se si masurile de
evacuare a apelor conf. art. 7.3.

8.5. Denivrelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau


ramân dupa compactare se corecteaza si completeaza cu material de aport din acelasi sort
de agregate si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se scarifica, se
completeaza si apoi se compacteaza din nou.

8.6. Este interzisa executia straturilor de fundatie din balast inghetat.

8.7. De asemenea, este interzisa asternerea balastului pe patul drumului acoperit cu


zapada sau o pojghita de gheata. Se vor respecta prevederile art.2.8.

96
b. Executia stratului superior de piatra sparta 63-90

8.8. Dupa receptia si umezirea stratului inferior de balast se asterne piatra sparta.

8.9. Piatra sparta se asterne si se cilindreaza la uscat in reprize. Pâna la inclestarea


pietrei sparte compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de 6 t,
dupa care se continua cu cilindri de 10 – 14 t cu sau fara vibrare (se recomanda, cu
prioritate, cei vibratori ). Numarul de treceri ale atelierului de compactare este cel stabilit pe
tronsonul de proba.

8.10. Dupa terminarea cilindrarii piata sparta se impaneaza cu split 16…25, care se
cilindreaza cu câteva treceri, dupa care se inoroieste si se compacteaza in continuare pâna
la obtinerea numarului total de treceri stabilit la experimentarea de proba.

8.11. Pâna la executarea stratului superior al structurii rutiere stratul de piatra sparta
executat se acopera cu material de protectie: nisip grauntos sau savura.

8.12. In cazul când stratul superior al structurii rutiere este macadam sau beton de
ciment nu se face innoroirea si protectia stratului de piatra sparta mare.

97
B. FUNDATII DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL

8.13. Pe terasamentele receptionate, realizate din pamânt coeziv, pe care nu este


prevazuta in proiecte imbunatatirea patului de pamânt sau interpunerea unui strat de forma,
se va executa un strat de separatie geotextil. Se recomanda folosirea unor geotextile cu
masa de 400…500 g/m2, rezistenta la tractiune – pe cele doua directii principale ale
plamnului lor – mai mare de 8 kN/m si alungirea relativa la rupere prin tractiune mai mica de
90 % (pe aceleasi directii). Prevederea si executia stratului de separatie geotextil se va face
tinând seama de “ Normele tehnice privind utilizarea geotextilelor si geomembranelor la
lucrarile de constructii” ind. C 227 – 88 publicate in Bul. Constructiilor , vol 3, 1988. Stratul de
separatie se va executa pe patul nivelat la sablon, fara dâmburi si adâncituri si cu panta
prevazuta in proiect.

8.14. Cantitatea de apa, pentru asigurarea umiditatii optime de compactare a la


executarea fundatiei, se stabileste de laboratorul de santier tinând seama de umiditatea
agregatelor naturale folosite si se adauga prin stropire uniforma evitându-se supraumezirea
locala.

8.15. Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit


prin sectorul experimental pentru compactarea de proba respectându-se componenta
atelierului, viteza de compactare, tehnologia de executie si intensitatea de compactare.

8.16. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a


platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie,
astfel incât acesta sa fie permanent incadrat de acostamente, asigurându-se si masurile de
evacuare a apelor conf. art. 7.3.

8.17. De asemenea, pentru aceste fundatii, sunt valabile prevederile de la art. 8.5…
8.7 de mai sus.

8.18. In cazurile in care piatra sparta optimala se obtine prin amestecarea sorturilor,
cum s-a aratat la art. 3.9, la prepararea acesteia se vor folosi instalatii cu amestec continuu
iar punerea in opera se va face mecanizat.

ART. 9. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE

9.1. In timpul executarii straturilor de fundatie din balast, piatra sparta mare 63…90 si
din piatra sparta amestec optimal se vor face, pentru verificarea compactarii, determinarile si
incercarile inscrise in tabelul 10.
Tabelul 10
Nr.c Determinarea, procedeul de verificare Frecventa minima a Metode de
rt. sau caracteristicale ce se verifica verificari- verificare
lor la locu de punere in
opera
1 Incercarea Proctor modificat: Conf. art. 3.14 din acest STAS
-pentru balast; Caiet de sarcini 1913/13
-pentru piatra sparta amestec optimal
2 Determinarea umiditatii optim de Minimum 3 probe la o STAS
compactare: suprafata de 2.000 m2 4606 si
-pentru balast; 6400
-pentru piatra sparta amestec optimal
3 Determinarea grosimii stratului Minimum 3 probe la o STAS
compactat suprafata de 2.000 m2 6400
98
-pentru toate tipurile de straturi
4 Verificarea realizarii intensitatii de Zilnic
compactare Q/S:
-pentru toate tipurile de straturi
5 Minimum 3 probe la o STAS
suprafata de 2.000 m2 1913/13
Determinarea gradului de compactare
-pentru stratul de balast;
-pentru stratul de piatra sparta amestec
optimal
6 Determinarea gradului de compact prin Minimum 3 probe la o Instr. 179-
metoda aruncarii a câtorva granule in suprafata de 2.000 m2 84
fata compresorului
7 Determinarea capacitatii portante prin In câte doua puncte situate Normativ
masuratori deflectometrice in profiluri transv. la 10 m CD 31-77
-pentru toate tipurile de straturi intre ele, pe fiecare banda
8 Determinarea capacitatii portante prin In câte doua puncte situate Normativ
masratori cu placa in profiluri transv. la 10 m CD 31-77
-pentru toate tipurile de straturi intre ele, pe fiecare banda si STAS
8942/3

9.2. Executantul va inscrie in registrul de laborator al santierului toate determinarile si


incercarile efectuate conf. tabelelor 1 –10 de mai sus.

99

S-ar putea să vă placă și