Realizare lucrari drumuri si podete

1.PREVEDERI GENERALE La executarea lucrarilor de drumuri se vor respecta prevederile din standardele si normativele in vigoare. Antreprenorul este obligat sa asigure adaptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor din standardele i normativele in vigoare. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a lucrarilor, cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor in laborator. n cazul in care se vor constata abateri, beneficiarul va dispune oprirea lucrarilor si luarea masurilor care se impun. a.Organizarea de santier Lucrarile ce se vor executa pentru reabilitarea drumului vor fi semnalizate corespunzator pentru a fi ocolite si a nu se produce accidente. La terminarea lucrarilor, terenurile folosite provizoriu pentru executia lucrarilor, se vor preda curate i in starea in care au fost luate in primire. b.Iluminarea, semnalizarea si paza Atunci cand vizibilitatea este redusa, santierul si lucrarile vor fi iluminate in intregime in scopul de a se evita accidente de circulatie. Lucrarile de reabilitare executandu-se sub circulatie, este necesar semnalizarea punctelor de lucru si folosirea de catre muncitori a echipamentelor de protectie (bluze avertizoare de culoare portocalie). Utilajele si materialele ramase la punctul de lucru peste noapte, vor fi pazite de paznici de noapte si semnalizate corespunzator. c.Verificarea lucrarilor de catre proiectant si investitor Constructorul este obligat sa asigure accesul si toate facilitatile la inspectarea santierului de catre proiectant si investitor. Constructorul va trebui ca inainte de atacarea lucrarilor, sa numeasca un responsabil tehnic cu execuia care trebuie sa fie atestat tehnic i profesional, care sa verifice lucrarile din partea constructorului. Beneficiarul va asigura verificarea lucrrilor prin dirigintele de antier, de specialitate drumuri. 1

2. TERASAMENTE Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, beneficiarul si constructorul sunt obligati sa ia legatura cu detinatorii de retele subterane pentru a indica pozitia exacta a acestora in vederea protejarii lor si evitarea accidentelor. La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914-84 si alte standarde si normative in vigoare, la data executiei, in masura in care completeza si nu contravin prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitati de specialitate efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea Beneficiarului, si alte verificari suplimentare, fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a terasamentelor executate, cu rezultatele testelor si a celorlalte cerinte. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul (Inginerul) va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun, pe cheltuiala Antreprenorului. Pentru realizarea sistemului rutier se vor decoperta cca. 10-15 cm din pamantul existent. Aceste lucrri se vor executa mecanizat prin sptur n profile mixte executat cu buldozerul. Pmntul excedentar rezultat n urma spturii se va ncrca n autobasculante cu ncrctor frontal pe pneuri i va fi transportat ntr-un depozit a crui locaie va fi stabilit de comun acord ntre primrie i constructor. O parte din volumul de pmnt rezultat din sptura anurilor va fi aternut pe acostamente i compactat cu maiul de mn. Volumul de pmnt excedentar va fi transportat ntr-un depozit a crui locaie va fi stabilit de comun acord ntre beneficiar i constructor. Nu se vor utiliza in rambleuri pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase si vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum si pamanturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice in putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc). Dup executarea spturilor, patul va fi ngrijit nivelat la cotele proiectate i compactat. Nivelarea patului se face cu autogrederul. Compactarea patului se face cu cilindrii compactori de 8-12 to. Patul va fi bine compactat pentru a se realiza gradul de compactare de 100% pe o adncime de 30 cm. Rezultatele privind ncercarea Proctor normal (determinarea umiditii i gradul de compactare) vor fi trecute ntr-un registru de laborator. 2

Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in suspensie. Apa salcie va putea fi folosita cu acordul Inginerului cu exceptia terasamentelor din spatele lucrarilor de arta. Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat cu aprobarea clientului in care se vor preciza si modalitatile de utilizare. CONTROLUL COMPACTARII n timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupa cum urmeaza: a) controlul va fi pe fiecare strat; b) frecventa minima a testelor trebuie sa fie potrivit tabelului 4. Tabel 4 Denumirea ncercarii ncercarea Proctor Determinarea continutului de apa Determinarea gradului de Frecvena a minimala a ncercarilor 1 la 5.000 mc 1 la 250 ml de platforma 3 la 250 ml de platforma Observatii Pentru fiecare tip de pamnt pe strat pe strat

compactare Laboratorul Antreprenorului va tine un registru n care se vor consemna toate rezultatele privind ncercarea Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe fiecare strat si sector de drum. Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare rezultate din determinari au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceasta receptie va trebui, n mod obligatoriu, mentionata n registrul de santier. Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului : - denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime si este de 3 cm pentru platforme fara strat de forma.

PROTECTIA IMPOTRIVA APELOR In toate zonele in care drumul se afla in debleu sau la nivelul terenului inconjurator se vor executa santuri sau rigole pentru asigurarea scurgerii apelor conform STAS 2916/73 si STAS 10796/2-79. Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale si inundatiilor provocate de ploi, a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi nregistrate n cursul ultimilor zece ani. 3

Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata statie pluviometrica. EXECUTIA SANTURILOR Santurile vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectndu-se sectiunea si cota fundului santului. Pentru scurgerea apelor au fost prevazute santuri trapezoidale din pamant ce se vor executa adiacent acostamentelor ce incadreaza partea carosabila pe ambele parti. Santurile trebuie sa ramna constant paralele cu platforma drumului, in nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt. Paramentele santului vor trebui sa fie plane . La sfrsitul santierului si nainte de receptia finala, santurile vor fi complet degajate de bulgari si blocuri cazute. FINISAREA PLATFORMEI Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazuta in proiect. In ceea ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt: -la latimea platformei se admit: 0.05 m, fata de ax; 0.10 m, la latimea intreaga; - la cotele proiectului se admit: 0.05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului. Daca suprastructura sistemului rutier nu se executa imediat dupa receptia terasamentelor,platforma va fi nivelata transversal urmarind profilul in acoperis, constituit din doi versanti plani, inclinati cu 4% spre marginea acestora.
In curbe se va aplica deverul prevazut in planuri, fara sa coboare sub o panta transversala de 4%.

REGULI PRIVIND VERIFICAREA CALITATII TERASAMENTELOR Pe timpul execuiei lucrrilor de tersamente se verific: calitatea pmntului fcut pe baz de probe de laborator; umiditatea efectiv la care se compacteaz pmntul i variaia acesteia fa de umiditatea 4

optim de compactare;

profilul transversal realizat fa de prevederile proiectului de execuie.

Verificarea gradului de compactare realizat se face prin extragerea de probe din stratul compactat i compararea densitii n stare uscat a acestor probe cu densitatea n stare uscat maxim stabilit prin ncercarea Proctor normal, STAS 1913/13-83. De asemenea se pot folosi i alte metode de antier : geofizice STAS 1242/7-76; 1242/8-76; penetrometrie STAS 1242/6-76. Verificarea compactrii patului se face n minim trei puncte , repartizarte n seciuni diferite prin recoltarea de probe dintr-un sondaj cu adncime de 30 cm. Distana dintre sondaje nu va depi 200m lungime. RECEPTIA LUCRARILOR Lucrrile de terasamente vor fi supuse unei recepii provizorii i unei recepii definitive. La recepia provizorie se vor verifica : concordana lucrrilor cu prevederile din STAS 2914/84 i a proiectului de execuie; natura pmntului din patul aleilor i platformelor carosabile; concordana gradului de compactare realizat cu cel prevzut n proeict de 100%. Verificrile se fac pe baza probelor luate n timpul execuiei terasamentelor. La recepia definitiv se va examina daca lucrrile s-au comportat n bune condiii n cursul termenului de garanie i dac au fost ndeplinite corespunztor. 2. FUNDAIE DIN BALAST 2.1. Prevederi generale Balastul executat ca strat de fundaie va indeplini cerintele si va corespunde exigentelor conform STAS 12253-84 si STAS 6400/84. Stratul de fundatie din balast vor avea grosimea prevazuta in proiect, iar granulatia maxima a agregatelor va fi de 63 mm. Agregatele de balastiera care se folosesc la stratul de forma si fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile SR 662/2002. 2.2. Materiale 2.2.1) Agregate naturale Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast cu granula maxima de 63 mm. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamnt, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

Balastul pentru a fi folosit in stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul 1. CONDITII DE ADMISIBILITATE CARACTERISTICI Sort Continutul de fractiuni , % Sub 0.02mm Sub 0.2mm 0-1mm 0-4mm 0-8mm 0-16mm 0-25mm 0-50mm 0-63mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un), min Echivalent de nisip (EN) min Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max. Agregatul (balastul) se Amestec optim 0-63 max 3 4-10 12-22 26-38 35-50 48-65 60-75 85-92 100 Conform SR 662 30 30 Fundatii rutiere 0-63 max 3 3-18 4-38 16-57 25-70 37-82 50-90 80-98 100 Conform SR 662 15 30 50 Completarea sistemului rutier la inghet dezghet Strat de forma 0-63 max 3 3-33 4-53 16-72 25-80 37-86 50-90 80-98 100 Conform SR 662 15 30 50 Tabel 1

va aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si

constanta calitile acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator. Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului astfel: - intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor; - intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator. Depozitarea agregatelor se va face separat pe sorturi pe platforme betonate avand pante si rigole pentru evacuare a apelor. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat si vor fi dimensionate in functie de cantitatea necesara si de ealonarea lucrrilor. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel inct sa se evite amestecarea balasturilor. In cazul in care la verificarea calitatii balastului aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute. 2.2.2) Apa 6

Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie si trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790. 2.3) Controlul calitatii balastului inainte de realizarea stratului de fundatie Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 2 Nr. crt Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristici ce se verifica Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie Determinarea granulometrica Frecventa minima La aprovizionare La fiecare lot aprovizionat O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursa (daca este cazul pentru fiecare sort) O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursa (sort) La locul de punere in opera Tabel 2 Metoda de determinare conform STAS -

O proba pe schimb (si sort) si ori de cite ori se observa o schimbare cauzata de conditii meteorologice -

4606-80

Umiditate Rezistente la uzura cu masina tip Los Angeles (LA)

4606-80

730-89

2.4) Stabilirea caracteristicilor de compactare 2.4.1) Caracteristicile optime de compactare Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale se stabilesc de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie. Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste: qdu max. P.M. = greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3; Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %. 2.4.2) Caracteristicile efective de compactare Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: qdu ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc Wef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %; in vederea stabilirii gradului de comapctare gc. qdu ef. 7

gc = ------------------ x 100 qdu max.PM La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat in continuare. 2.5) Punerea in opera a balastului 2.5.1) Masuri preliminare La executia stratului din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. In cazul cnd sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator. 2.5.2) Punerea in opera al balastului Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul pana la grosimea prevazuta in proiect, masurata dupa compactare. Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinnd seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitndu-se supraumezirea locala. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau ramn dupa compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 2 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou. 2.6) Controlul calitatii balastului In timpul executiei stratului de fundatie din balast si balast optimal se vor face pentru verificarea compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 3 cu frecventa mentionata in acelasi tabel. In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu prghie conform "Instructiunilor tehnice departamentale pentru determinarea deformabilitatii drumurilor cu ajutorul deflectometrelor cu prghie - indicativ CD 31-94.

Tabel 3 Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristica care se verifica 1 2 3 4 5 Incercare Proctor modificata Determinarea umiditatii de compactare Determinarea grosimii stratului compact Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice in stare uscata Frecvente minime la locul de punere in opera Fiecare studiu de compozitie pentru balast minim 3 probe la o suprafata de 2.000 mp de strat minim 3 probe la o suprafata de 2.000 mp de strat zilnic minim 3 puncte pentru suprafete < 2.000 mp si minim 5 puncte pentru suprafete > 2.000 mp de strat Metode de verificare conform STAS 1913/13-83 1913/1-76 1913/15-75

2.7) Conditii tehnice, reguli si metode de verificare 2.7.1) Elemente geometrice Grosimea stratului din balast este cea din proiect de 20 cm dupa compactare . Abaterea limita la grosime poate fi de maximum 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare 200 m de strat executat. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector prezentat receptiei. Latimea stratului de fundatie din balast este prevazuta in proiect. Abaterile limita la latime pot fi 5 cm. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. Panta transversala a fundatiei de balast este cea a imbracamintii prevazuta in proiect. Toleranta admisibila la panta transversala indicata in proiect este de 0,4% si se masoara in profilele din proiect. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 2 cm. 2.7.2) Conditii de compactare La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare de 95 98 %.

Compactarea se considera terminata, daca in urma determinarilor gradului de compactare de 98% din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 83 in cel putin 93% din punctele masurate si de minim 95 % in toate punctele de masurare. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarea inregistrata este mai mica dect valoarea admisibila din tabelul 4. Valorile deflexiunii admisibile la nivelul superior al stratului de fundatie din balast (1/100 mm) Stratul superior al terasamentelor alcatuit din: Grosimea stratului Pamanturi de tip: (conform STAS 1243) de fundatie din Nisip prafos; Praf nisipos; balast h, cm Nisip argilos Praf argilos; Praf 15 210 2.8) Receptia fundatiei 2.8.1) Receptia pe faza determinanta Se face atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile de la punctele 3,6,1) si 3,6,2). Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitate impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile inregistrate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie Proces-verbal in registrul de lucrari ascunse. 3. STRAT DE BAZA DIN MACADAM ORDINAR Macadamul este o impietruire realizata prin cilindrarea unui strat de piatra sparta calibrata intr-un singur sort impanata cu split. 1. Conditii tehnice Grosimea stratului de baza din macadam este de 10 cm masurat dupa cilindare. Abateri limita si denivelari admisibile La grosime se admit abateri limita de + 10% fata de grosimea de 8 cm a macadamului adica 1 cm. La latimea stratului de baza se admit abateri de + 5 cm. Abaterile admise la panta profilului transversal sunt de maximum + 2 mm/m. Denivelarile admise in profil longitudinal sunt de maxim 20 mm sub un dreptar de 3 m lungime. La cotele profilului in lung, masurate pe axa sau la marginea macadamului, se admite o abatere limita de + 5 cm fata de prevederile din proiect, cu conditia respectarii pasului de proiectare adoptat. Materiale 10 225 Tabelul 4

Argila; Argila nisipoasa; argila prafoasa 250

Materialele folosite la executarea macadamului sunt urmatoarele: - piatra sparta sort 40 63 mm, SR 667/97; - split de dimensiuni 8 16 mm si 16 25 mm, folosit pentru impanare, SR 667/97; - nisip sort 0 8 mm, folosit pentru colmatarea macadamului, STAS 662/82. Ca material de protectie a macadamului se foloseste nisip grauntos sort 0 8 mm conform SR 667/97. Apa pentru stropirea agregatelor, daca nu este potabila, trebuie sa indeplineasca cel putin conditiile STAS 790/84. Cantitatile de agregate minerale care intra in compozitia macadamului in grosime de 8 cm sunt urmatoarele: - piatra sparta 40 63 mm 175 180 kg/mp - split 8 16 mm, 16 25 mm 20 24 kg/mp - material pentru colmatare savura sort 0 8 mm 35 40 kg/mp - material de protectie (nisip 0 8 mm) 15 18 kg/mp Cantitatea de apa necesara este de 30 35 kg/mp. Cantitatile de agregate aratate mai sus sunt orientative, consumul real urmand a fi stabilit prin incercari pe santier, in functie de calitatea agregatelor concasate, iar pentru apa in functie de temperatura din timpul executiei. Masa agregatelor aratate mai sus, se refera la agregate in stare uscata. 2. Procesul tehnologic de executie In vederea asternerii si cilindrarii macadamului se executa mai intai o pregatire a fundatiei din balast. Fundatia din balast executata trebuie sa corespunda STAS ului 6400/84 si STAS ului 2900/89. Dupa ce a fost terminata pregatirea stratului de fundatie urmeaza asternerea macadamului. Pentru obtinerea unei productivitati sporite si a unei calitati cat mai bune, intinderea pietrei sparte trebuie facuta mecanic cu ajutorul autogrederului. Pentru materializarea cotelor si a grosimilor se foloseste un catalog de tarusi batuti in axa si pe marginile imbracamintii la distante de 20 50 m unul de altul si mai des in locurile de schimbare de panta. Materialul se depoziteaza in cordoane asezate de-a lungul drumului in afara platformei. Asternerea se face in fasii longitudinale de 1-2 m latime de la margine spre ax si 150-300 m lungime. Prima nivelare si indesare se face prin baterea pietrei sparte cu dosul greblei sau al furcii , sau cu un rulou metalic de 0,2 - 0,5 tf. Dupa asternerea pietrei sparte, urmeaza compactarea sau cilindrarea acesteia la uscat, intr-o repriza. La prima faza a cilindrarii se folosesc cilindrii compresori cu trei tambure, care se vor deplasa in timpul cilindrarii, in lung, pe benzi de la marginea drumului spre axa, cu viteza constanta si fara socuri sau serpuiri. Primele treceri se fac cu cilindri usori (6 - 8 tf) si cu o viteza mica (sub 2 km/h) ca sa nu se sfarme piatra sparta. Apoi in faza a doua se continua cilindrarea cu cilindri compresori cu rulouri netede de 10 - 14 tf. Se verifica apoi suprafata obtinuta cu sablonul si dreptarul si se fac corecturile necesare in zonele in care sunt depasite abaterile limita. In faza de corectare si rectificare a profilului transversal si a profilului longitudinal se adauga sau se scoate cu furca materialul sau se inlocuieste piatra sparta din zonele cu material marunt, dupa care se cilindreaza cu atentie suprafetele remediate. In final trebuie obtinuta o suprafata in care pietrele sa fie cat mai uniform repartizate si sa aiba aspect de mozaic. Urmeaza faza a doua a cilindrarii cand se urmareste o completa inclestare a pietrei sparte. Cilindrarea se considera terminata atunci cand cilindrul compresor nu lasa urme. In aceasta faza se asterne cat mai uniform si o parte din materialul de impanare (care umple golurile) circa 10 kg/mp. Se asterne apoi si restul materialului de impanare dupa care se continua cilindrarea - faza a treia - pana la completa inclestare a tuturor pietrelor. 11

Cilindrarea poate fi considerata terminata atunci cand aruncand o lopata de piatra sparta in fata tamburelor cilindrului compresor, la trecerea acestuia piatra se va sparge si nu va mai intra in macadam. Operatia de cilindrare trebuie executata cu multa atentie pentru ca de felul cum este facuta depinde calitatea si durabilitatea in timp a macadamului. Urmeaza in continuare operatia de colmatare a golurilor macadamului. Aceasta se executa in doua reprize cu nisip sort 0 - 7 mm umezit. Pentru a usura patrunderea nisipului de colmatare in golurile stratului de piatra sparta, se face mai intai o stropire cu apa a suprafetei macadamului. Stropirea se face cu autocisterna. Dupa stropire se asterne apoi cat mai uniform intr-un prim strat (15-18 kg/mp) o parte din nisipul de colmatare. Aceasta operatie alcatuieste prima repriza de colmatare. Asternerea se face manual cu lopetile iar uniformizarea si umplerea golurilor cu periile. Se stropeste din nou din abundenta cu apa si se reincepe cilindrarea. In timpul celei de a doua stropiri cu apa, se perie in permanenta suprafata macadamului de la margine spre axa, pentru a se introduce in goluri o cat mai mare parte a nisipului de colmatare. Se repeta operatia de imprestiere a sortului de 15 - 18 kg/mp de nisip de colmatare in repriza a doua. Dupa ce a fost terminata operatia de colmatare a golurilor macadamului se trece la protejarea lui cu un strat de nisip grauntos 0 - 8 mm in grosime de 1 cm. Restul stratului de protectie este de a proteja de uzura pietrele scheletului de rezistenta si de a colmata in continuare sub circulatie, golurile macadamului. Materialul de protectie se mentine pe suprafata macadamului inca doua luni de la darea in circulatie a acestuia. Pentru aceasta, materialul ce se strange sub circulat la marginea imbracamintii se perie zilnic catre axa drumului, asternandu-se intr-un strat cat mai uniform. Pentru realizarea unei bune compactari se dau urmatoarele prescriptii speciale : - viteza cilindrilor compresori trebuie sa fie constanta si nu mai mare decat 1 - 1,5 km/h la cilindrarea in uscat si 2,5 - 4,5 km/h la cilindrarea in timpul colmatarii; - cilindrarea se face in fasii paralele cu axa drumului, de la margine spre centru, pe sectoare de maximum 50 m lungime. Prima fasie de cilindrare va trece si pe o parte din acostament. Celelalte fasii se vor suprapune pe 1/3 din latimea rotilor din spate sau se petrec pe cel putin 20 cm - numarul de treceri ale cilindrului compresor va fi informativ de 120 - 140, in functie de taria rocii care se cilindreaza; pentru stabilirea numarului optim de treceri se recomanda a se executa sectoare de incercare, la inceperea lucrarii. - cantitatea de apa de umezire a macadamului este de 30 - 35 l/mp. 4. MBRCMINTE BITUMINOAS Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind mbrcmintile bituminoase rutiere cilindrate, executate la cald, din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale, filer , bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevzute n SR 174-1/2009 si SR 174-2/1997, care trebuie s fie ndeplinite la prepararea, transportul, punerea n oper si controlul calittii materialelor si straturilor executate. a) Stratul de legatur este prevazut a fi executat din beton asfaltic deschis cu criblur BAD 25, preparat cu agregate naturale si bitum tip D80/100, prelucrate si preparate la cald si puse in opera in grosime de 5 cm.

12

b) Stratul de uzur este de tipul beton asfaltic BA 16 cilindrat, executat la cald intr-un singur strat de 4 cm grosime. Betonul asfaltic se prepara cu agregate naturale, filer si bitum tip D80/100, prelucrate si preparate la cald. 4.1. Natura si calitatea materialelor Agregatele care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in SR EN 174-1:2009 sunt agregate naturale de cariera si de balastiera prelucrate prin spalare si sortare sau prin spalare, concasare si sortare, conform SR667 si SR 662. Clasa minim a rocii din care se obtin agregatele naturale de carier, n functie de clasa tehnic a drumului sau categoria strzii, trebuie s fie conform SR 667, tabelul 3. Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor naturale de cariera trebuie sa fie conform SR 667, tabelul 2. Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu platforme betonate avand pante de scurgere a apei si pereti despartitori pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor. Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozitatii agregatelor naturale au ochiuri patrate, conform SR EN 933-2. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face dup verificarea certificatelor de conformitate care atest calitatea acestora. a) Agregate pentru stratul de legatura Pentru prepararea betonului asfaltic deschis cu pietri sortat BAD 25 sunt necesare urmatoarele agregate: - criblur sort 4-8, 8-16 ;16-20 sau 16-25 - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4*) - filer b) Agregate pentru stratul de uzur din beton asfaltic BA16 Pentru prepararea betonului asfaltic sunt necesare urmatoarele tipuri de agregate: - nisip de concasare 0-4, conf. SR 667/2001 - nisip natural 0-4 mm conform SR 662/2002 - criblura sort 4-8; 8-16mm conform SR 667/2001 Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural este in proportie de maxim 50% pentru BAD 25 si 25% pentru BA16. Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie sa fie spalate in totalitate, inainte de a fi introduse in instalatia de preparare. 13

c. Filer Raportul filerliant recomandat pentru BA16 este de 1,31,8, iar pentru BAD 25 raportul este de 0,51,4. Ca filer se va folosi filerul de calcar tip I care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - finee (continutul in parti fine 0,1 mm ) minim 80% - umiditate max. 2% - coeficient de hidrofilie max. 1% Filerul de calcar trebuie sa indeplineasca conditiile STAS 539/79. Filerul se va depozita in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare pneumatica. La betoanele asfaltice BAD 25 trebuie sa se adauge minim 2% filer. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. d. Lianti Coninutul de liant din masa BA 16 este de 6,5%-7,5% pentru drumuri de clasa tehnica IV, iar pentru BAD 25 coninutul este de 4,0% 5,0%. Pentru realizarea mixturilor asfaltice se foloseste ca liant bitum tip D80/100 specific pentru zon climateric rece conform SR 174/1-2009. Bitumul neparafinos tip D80/100 pentru drumuri trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 754/86 i o adezivitate de minim 80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiva. In caz contrar se utilizeaza bitum aditivat. Adezivitatea se determina conform SR 10696 si/sau SR EN 12697-11. Bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice, prevazute cu sistem de incalzire (cu ulei), sistem de inregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum), gura de aerisire, pompe de recirculare. Pentru amorsarea stratului suport se foloseste emulsie bituminoas cationic cu rupere rapida conform STAS 8877/72. Emulsie bituminoas cationic se depoziteaza in rezervoare metalice verticale, curatate in prealabil, prevazute cu pompe de recirculare si eventual cu sistem de incalzire. Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator, conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 sau prin alte metodologii stabilite de un laborator de specialitate. e. Controlul calitatii materialelor inainte de anrobare Materialele destinate fabricrii mixturilor asfaltice pentru mbrcmintile bituminoase, se verific n conformitate cu prescriptiile din standardele n vigoare ale materialelor respective si SR 174-2 pct. 3.1, pentru asigurarea conditiilor artate la art. 2 din prezentul caiet de sarcini. 14

4.2. Modul de fabricare al mixturilor 4.2.1. Compozitia mixturilor Mixturile asfaltice pentru stratul de uzur si pentru stratul de legtur pot fi realizate din agregate naturale de carier sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera, functie de tipul mixturii asfaltice, conform tabelului 1. Agregate utilizate la realizarea mixturilor asfaltice: Tabelul 1 Tipul mixturii asfaltice Betoane asfaltice Agregate naturale utilizate - criblur sort 4-8, 8-12,5 sau 8-16 ;16-25 - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4 - filer - criblur sort 4-8, 8-16 ;16-20 sau 16-25 Beton asfaltic deschis cu criblur - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4 - filer La betoanele asfaltice destinate stratului de uzura si la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legatura se foloseste nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural. Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural este in proportie de maxim: - 25% pentru BA 16; - 50% pentru BAD 25. Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinndu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate n prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Studiul l face Antreprenorul n cadrul laboratorului su autorizat, sau l comand la un laborator autorizat. Formula de compozitie, stabilit pentru fiecare categorie de mixtur, sustinut de studiile si ncercrile efectuate mpreun cu rezultatele obtinute se supune aprobrii Inginerului. Aceste studii comport cel putin ncercarea Marshall (stabilitatea la 60oC; indicele de curgere-fluaj - la 60oC, densitatea aparent, absorbtia de ap), pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant prestabilit. La confectionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1, numrul de lovituri vor fi de 75 pentru straturile de mbrcminte la drumuri de clasa tehnic I, II, III (respectiv strzi de categoria I, II, III) si 50 lovituri pentru straturile de imbracaminte pentru celelalte clase si categorii. 15

Toate dozajele privind agregatele si filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite n functie de greutatea total a materialului granular n stare uscat, inclusiv prtile fine; dozajul de bitum se stabileste la masa total a mixturii. Limitele procentelor sorturilor componente din agregatultotal si filer sunt date n tabelul 2. Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie s fie asigurat pentru fiecare tip de mixtur asfaltic este indicat n tabelul 3. Limitele procentelor de agregate si filer Fractiuni de agregate naturale din amestecul total Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,1mm,% Filer si nisip fractiunea(0,14)mm,% Cribluri cu dimensiunea peste 4mm,% Tabelul 2 Strat de uzur Strat de legtur BA 16 BAD 25 8-13 3-8 Diferena pn la 100% 34-58 55-72

Zona granulometrica a mixturilor asfaltice tip beton asfaltic Tabelul 3 Marimea ochiului sitei* BA16 Tipul mixturii asfaltice BAD25 Treceri prin site cu ochiuri patrate, % 100 90100 7390 4261 2845 2035 1432 1030 520 38 25

31,5mm 25 20 16mm 12,5 8 4 2 1 0,63 0,20 0,125 0,10 0,.063 *Conform SR EN 933-2 Limitele recomandate pentru de 2,650Mg/m3.

100 90100 6685 4266 3050 2242 1835 1125 813 710

efectuarea studiilor preliminare de laborator in vederea stabilirii

continutului optim de liant, sunt prezentate in tabelul 4 si au la baza o masa volumica medie a agregatelor Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor continutul de bitum se corecteaza cu un coeficient a = 2,650/d, unde d,, este masa volumica reala (medie) a agregatelor, in Mg/m3 si se determina conform SR EN 1097-6.

16

Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator, conform STAS 1338/1,2,3 si metodologiilor prevazute de reglementarile tehnice in vigoare, de catre un laborator de specialitate autorizat si acreditat si trebuie sa se incadreze in limitele recomandate in tabelul 4. Tabelul 4 Continutul de liant din masa mixturii asfaltice % 6,57,5 5,57,0 6,07,5 Minim 4,5 4,05,0 Clasa tehnic a Categoria tehnic drumului a strzii IVV IVV IVV IIV IIII IV IIIV IVV IV IV IV IIV IIII IIV IIIIV IV

Tipul stratului Strat de uzura

Strat de legatura

Tipul mixturii asfaltice BA 8, BA 16 BA 25 BAPC 16 BAD 20 BAD 25m BAD 25 BAD PC 25 BAD PS 25

Raportul filer-liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform tabelului 5. Tabelul 5 Tipul stratului Strat de uzur Tipul mixturii asfaltice Betoane asfaltice bogate n criblur: - cu dimensiunea maxim a granulei de 16 mm - cu dimensiunea maxim a granulei de 2 mm Strat de legtur Betoane asfaltice deschise 0,51,4 Raport filer:liant (recomandat) 1,31,8 1,11,8

17

4.2.2. Caracteristici fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determin pe corpuri de prob tip Marshall si confectionate din mixturi asfaltice preparate n laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei, precum si din straturile mbrcmintii gata executate. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrrilor, precum si din stratul gata executat, se efectueaz conform SR EN 12697-27. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri/bitum aditivat trebuie sa se incadreze in limitele din tabelele 6 si 7. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri/bitum aditivat, determinate prin incercari dinamice, respectiv: Rezistenta la deformatia permanenta, (incercarea la compresiune ciclica si incercarea la ornieraj) reprezentata prin: viteza de fluaj si fluajul dinamic al mixturii asfaltice, determinate prin incercarea la compresiune ciclica triaxiala pe probe cilindrice din mixtura asfaltica, conform SR EN 12697-25, metoda B, pct. 5.2c. viteza de deformatie la fagase si adancimea fagasului, determinate prin incercarea wheeltracking pe placi din mixtura asfaltica (carote), conform SR EN 12697-22, dispozitiv mic aer, procedeul B; Rezistenta la oboseala, determinata prin incercarea la oboseala a unei probe cilindrice din mixtura asfaltica, conform SR EN 12697-24, anexa E; Modul de rigiditate, determinat prin incercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din mixtura asfaltica, conform SR EN 12697-26. Anexa C; Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinate pe epruvete confectionate la presa de compactare giratorie (conform SR EN 12697-8 si SR EN 12697-31), trebuie sa se incadreze in limitelele din tabelul 7. Caracteristici fizico-mecanice determinate prin incercari pe cilindri Marshall Tabelul 6 Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall (1) Stabilitate Clasa Categoria Densitate Tipul mixturii la Indice de Raport Absorbtia tehnica a tehnica a aparenta asfaltice 60C,S, curgere S/I de apa(2) drumului strazii Kg/m3 KN, I, mm. KN/mm % vol. min. minim. BA16 IVV IV 6,5 1,54,5 1,44,3 2300 1,55 BAD25 IV IIV 5,0 1,54.5 1,13,3 2250 1,56 Epruvetele Marshall se confectioneaza cu 50 lovituri pe fiecare fata Metoda de determinare a absorbtiei de apa este descrisa in anexa B. 18

Caracteristicile fizico-mecanice determinate prin incercari dinamice Caracteristica 1.Caracteristici pe cilindri confectionati la presa de compactare giratorie: - Volum de goluri la 80 de giratii, %, max - Volum de goluri la 120 de giratii, %, max Rezistenta la deformatii permanente*(fluaj dinamic) -deformatia la 50oC,300KPa si 1800 impulsuri, m/m, maxim -viteza de deformatie la 50C,300 KPa si 1800 impulsuri,m/m/ciclu, maxim -deformatia la 40C, 200 KPa si 1800 impulsuri, m/m, maxim -viteza de deformatie la 40C, 200 Kpa si 1800 impulsuri, m/m/ciclu, maxim Modulul de rigiditate la 15oC, MPa, min:

Tabelul 7

Mixtura asfaltica tip beton asfaltic pentru Strat de uzura Strat de legatura 5,0 30 000 3 9,5 20 000 24 000 400 000

4 500 Rezistent la oboseal: numrul de cicluri pn la fisurare la 15oC, min 3.Caracteristici pe placi (compactor cu placa) sau pe carote din din imbracaminte Rezistenta la deformatii permanente*, la 60C(ornieraj) -Viteza de deformatie la ornieraj, mm/1000 cicluri Numar mediu de vehicule** > 6 000, maxim 1 -Adancimea fagasului, %, pentru grosimea probei de 50 mm Numar mediu de vehicule** > 6 000, maxim 9 *Valori orientative timp de 2 ani, pana la strangerea de date. ** vehiculele de transport marfa si autobuze, in 24 ore, calculate pentru traficul de perspectiva. 4.3. Prepararea mixturilor asfaltice 4.3.1. Statia de asfalt

Statia de asfalt va trebui s fie dotat si s prezinte caracteristici tehnice care s permit obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi prevzute de Caietul de sarcini. 4.3.2. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice Centralele de preparare trebuie s fie automatizate si dotate cu dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare gravimetric a agregatelor naturale, dozare gravimetric sau volumetric a bitumului si filerului, precum si dispozitiv de malaxare fortat a agregatelor cu liantul bituminos. Resortarea este obligatorie pentru instalatiile n flux discontinuu. n cazul instalatiilor n flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantittii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdus n usctor-malaxor se face automat, pe computer. 19

Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotat cu sisteme de nregistrare si afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si s asigure o precizie a dozrii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si filer. n cazul dozrii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul c densitatea acestuia, variaz cu temperatura astfel nct la 150oC180oC, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,091,11) l. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie s aib capacitatea de fabricatie de minimum 80 t/h la o umiditate de 5%. 4.3.3. Stocarea, nclzirea si dozarea bitumului Statia de asfalt trebuie s aib rezervoare pentru depozitarea unei cantitti de bitum mai mare sau cel putin egal cu media zilnic de consum. Fiecare dintre rezervoare trebuie s aib un indicator de nivel gradat si un dispozitiv de nclzire a liantului pn la temperatura necesar, evitndu-se supranclzirea acestuia. Se interzice nclzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190oC, n scopul evitrii modificrii caracteristicilor liantului, n procesul tehnologic. Pentru controlul temperaturii, rezervoarele calde, recipientele de bitum si echipamentul de uscare trebuie s fie dotate cu termometre, a cror functionare trebuie verificat frecvent. Datele privind verificrile trebuie trecute ntr-un registru specific. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie s fie dotat cu un sistem automat de alimentare si dozare a bitumului. Abaterea pentru continutul de bitum fat de dozajul stabilit prin reteta aprobat de Inginer privind compozitia mixturii asfaltice este de +0,3%. 4.3.4. Stocarea si dozarea filerului La statia de asfalt, filerul trebuie s fie depozitat n silozuri prevzute cu dispozitive de alimentare si extragere corespunztoare (pneumatic), care s permit dozarea filerului, cu toleranta (pe volum) de +1,5% fat de dozajul din reteta aprobat de Inginer. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. 4.3.5. Stocarea, dozarea, uscarea si nclzirea agregatelor Antreprenorul va trebui s asigure stocarea a cel putin o treime din agregatele necesare lucrrii pentru 1 an de lucru. Depozitarea se va face pe sorturi, n silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti desprtitori pentru evitarea contaminrii sorturilor. Zona n care sunt depozitate agregatele trebuie s fie usor accesibil si cu scurgerea apelor asigurat. 20

Platformele trebuie s fie pavate (cu beton de ciment sau asfalt, si suficient de late, astfel nct s permit depozitarea volumului de agregate necesar lucrrilor, avnd n vedere c depozitele nu trebuie s fie mai nalte de 6 m si cu un raport de lungime/ltime de 3. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie s dispun de echipamentul mecanic necesar pentru alimentarea uniform a agregatelor astfel nct s se mentin o productie constant. Agregatele trebuie s fie dozate gravimetric iar instalatia de dozare trebuie s permit alimentarea agregatelor conform retetei aprobat de Inginer privind compozitia mixturii asfaltice, cu abaterile admise fat de granulozitatea prescris din tabelul 8 (conform SR 174-2, tabel 4). Tabelul 8 Fractiunea, mm Abateri admise fat de doxaj, % 2531,5 +5 1625 +5 816 +5 3,158 +5 0,633,15 +4 0,200,63 +3 0,090,2 +2 00,09 +1,0 Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotat si cu echipamentul mecanic necesar pentru uscarea si nclzirea agregatelor. 4.3.6. Malaxarea Instalatia de preparare a mixturilor trebuie s fie echipat cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Dac, cuva malaxorului nu este nchis, ea trebuie s fie prevazut cu o capot pentru a mpiedica pierderea prafului prin dispersie. Instalatia trebuie s fie prevzut cu un sistem de blocare pentru mpiedicarea golirii malaxorului nainte de terminarea duratei de malaxare. Durata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va stabili n cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt naintea nceperii fabricatiei. 4.3.7 Stocarea si ncrcarea mixturilor La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate msuri speciale pentru evitarea segregrii mixturii asfaltice n timpul stocrii si/sau la ncrcarea n mijloacele de transport. Daca se foloseste buncr de stocare, acesta va trebui s fie nclzit. 4.3.8. Autorizarea statiei de asfalt naintea nceperii executiei, Antreprenorul trebuie s supun acceptrii Inginerului lucrrii, statia de asfalt care va fi utilizat la realizarea lucrrilor. Inginerul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza punerea ei n functiune dup ce va constata c debitele fiecrui constituent permit obtinerea amestecului prescris, n limitele tolerantelor 21

admise, c dispozitivele de msurare a temperaturilor sunt etalonate si c malaxorul functioneaz corespunztor, fr pierderi de materiale. Conditia pentru autorizare o constituie si existenta tuturor dotrilor si amenajrilor la statie, a depozitelor la statie si a celor intermediare, a cilor de acces la depozite si la instalatia de preparare a mixturilor, amenajarea corespunztoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existenta peretilor desprtitori ntre sorturile de agregate, suprafete suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii si ndeprtrii apelor, etc.). Dac amenajrile nu sunt terminate sau prezint deficiente, acestea se vor completa sau se vor reface nainte de autorizarea statiei de asfalt de ctre Inginer. 4.3.9. Fabricarea mixturilor asfaltice Fabricarea mixturilor asfaltice pentru mbrcmintile rutiere bituminoase va trebui realizat numai n statii automate de asfalt. O atentie deosebit se va da n special respectrii prevederilor privind continutul de liant si se va urmri prin, observatii vizuale, ca anrobarea celor mai mari granule s fie asigurat ntr-un mod corespunztor. Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperaturile diferitelor tipuri de bitumuri la prepararea mixturilor asfaltice trebuie s fie cuprinse ntre urmtoarele valori: 160C la170C pentru mixturi cu bitum D 80/100. Temperaturile din partea superioar a intervalului se utilizeaz la executia mbrcmintilor rutiere bituminoase n zone climatice reci Toleranta admis a temperaturii bitumului este de +3oC. Trebuie evitat nclzirea prelungit a bitumului sau renclzirea aceluiasi bitum de mai multe ori. Dac totusi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitat renclzirea bitumului, atunci este necesar determinarea penetratiei acestuia. Dac penetratia bitumului nu este corespunztoare se renunt la utilizarea lui. nclzirea agregatelor naturale se va face n usctorul instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice. Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura agregatelor naturale n usctor trebuie s fie ntre urmtoarele valori: 165C180C p-entru mixturi cu bitum D 80/100. Se interzice nclzirea agregatelor peste 190oC, pentru a evita arderea liantului. Continutul de ap al agregatelor dup uscare, trebuie s nu depseasc 0,5% si trebuie verificat cel putin odat pe zi.

22

Dup nclzirea agregatelor naturale n usctor, acestea se resorteaz pe ciururile instalatiei apoi se cntresc, conform dozajelor stabilite si se introduc n malaxor unde se amestec, cu filerul rece, dozat separat. Se introduce bitumul nclzit, dozat n prealabil si se continu amestecarea. Durata de amestecare este n functie de tipul instalatiei si trebuie s fie suficient pentru realizarea unei anrobri complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos. 4.3.10. Reglarea instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice Inainte de autorizarea statiei de asfalt, predozatoarele instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice trebuie reglate prin ncercri, astfel nct curba de granulozitate a amestecului de agregate naturale obtinut, s corespund celei calculate n laborator, n limitele de tolerant din tabelul 8. Dup autorizarea statiei de asfalt de ctre Beneficiarul lucrrii, Antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare: - calibrarea dozatoarelor calde si reci pentru agregate; - calibrarea dozatorului pentru liant; - calibrarea dozatorului pentru filer; - a dispozitivelor de msurare a temperaturilor; - verificarea ecranului dozatorului; - verificarea functionrii malaxorului. Autorizatia de punere n exploatare va fi dat de Inginer dup ce va constata c debitele fiecrui constituent permit s se obtin amestecul prescris n limitele tolerantelor admise. Dac, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc defectuoase, Antreprenorul va trebui s le nlocuiasc, s efectueze din nou reglajul, dup care s supun din nou aprobarii Inginerului autorizatia de punere n exploatare. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plat pentru imobilizarea utilajului si/sau a personalului care-l deserveste, n tot timpul ct dureaz operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere n exploatare, cu att mai mult n caz de anulare a autorizatiei. 4.3.11 Controlul fabricatiei Controlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie fcut prin verificri preliminare, verificri de rutin n timpul executiei si verificri n cadrul receptiei la terminarea lucrrilor, cu frecventa mentionat n tabelul 9. Faza Studiu Executie Natura controlului sau verificrii Studiul compozitiei mixturii Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii, inclusiv stabilirea duratei de malaxare 23 Categoria* controlului A B C x x x Tabelul 9 Frecventa controlului sau a verificrii pentru fiecare tip de produs naintea nceperii fabricatiei fiecrui tip de

ncadrarea agregatelor n zona de granulozitate indicat n caietul de sarcini pentru tipul de mixtur asfaltic proiectat, inclusiv starea de curtenie (continutul de impuritti) a agregatelor Temperatura liantului la introducerea n malaxor Temperatura agregatelor naturale uscate si nclzite la iesirea din toba de uscare Functionarea corect a dispozitivelor de cntrire sau dozare Granulozitatea amestecului de agregate naturale la iesirea din malaxor, nainte de adugarea liantului (aceasta trebuie corelat cu dozajul de bitum stabilit pentru mixtur, inclusiv abaterile admisibile la continutul de liant) Temperatura mixturilor asfaltice la preparare

x x x x

mixtur la nceputul campaniei de lucru sau ori de cte ori se utilizeaz alte agregate permanent permanent la nceputul fiecrei zile de lucru zilnic sau ori de cte ori se observ o calitate necorespunztoare a mixturilor asfaltice n fiecare or programului de lucru zilnic, prin extractii a

ncadrarea dozajului de bitum n dozajul stabilit x n laborator Verificarea compozitiei mixturii asfaltice: x zilnic granulozitatea agregatelor si dozajul de bitum, care trebuie s corespund dozajelor stabilite de laborator, cu tolerantele admise indicate n tabelul 11 si la pct. 10.2.2. din caietul de sarcini Caracteristicile fizico-mecanice: x cte o prob de 20 kg la Stabilitatea la 60oC fiecare 200-400 to de Indicele de curgere, Fluaj mixtur, n functie de Densitatea aparent Marshall productivitatea statiei Absorbtia de ap Marshall * A - ncercri preliminare de informare si pentru stabilirea compozitiei mixturilor asfaltice. B - Controlul de calitate n timpul executiei mbrcmintei. C - Controlul de calitate n vederea receptiei mbrcmintei. 4.4. Modul de punere n oper 4.4.1. Transportul mixturilor asfaltice Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate, se efectueaz cu autocamioanele cu bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatur, care trebuie s fie curtate de orice corp strin si uscate nainte de ncrcare. La distante de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30 minute, indiferent de anotimp, precum si pe vreme rece (+10oC+15oC), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dup ncrcare. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorin, pacur, etc.) este interzis. Volumul mijloacelor de transport, este determinat de productivitatea instalatiei de preparare a mixturii asfaltice si de punerea n oper, astfel nct s fie evitate ntreruperile procesului de executie a mbrcmintii. 24

4.4.2. Pregtirea stratului suport nainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curtat. Materialele neaderente, praful si orice poate afecta legtura ntre stratul suport si mbrcmintea bituminoas trebuie ndeprtat. Dup curtare se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie s fie conform proiectului de executie. Compactarea si umiditatea trebuie s fie uniform pe toat suprafata stratului suport. Suprafata stratului suport trebuie s fie uscat. 4.4.3. Amorsarea La executarea mbrcmintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu o emulsie de bitum cationic cu rupere rapid. Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant pe metru ptrat n functie de natura stratului suport. Stratul suport se va amorsa obligatoriu n urmtoarele cazuri: pentru strat de legatur pe stratul de baz din mixtur asfaltic sau pe stratul suport din pentru strat de uzur pe strat de legatur cnd stratul de uzur se execut la interval mai mare de trei Dup amorsare se asteapt timpul necesar pentru ruperea si uscarea emulsiei bituminoase. n functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, rmas dup aplicarea amorsajului, trebuie s fie de (0,30,5) kg/mp. Caracteristicile emulsiei trebuie s fie de asa natur nct ruperea s fie efectiv naintea asternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie s fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice. Amorsarea se va face n fata finisorului la o distant maxim de 100 m. 4.4.4. Asternerea Asternerea mixturilor asfaltice se face n perioada martie-octombrie la temperaturi atmosferice de peste 10oC, n conditiile unui timp uscat. Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaz numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevzute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de clasa tehnic I, II si III si care asigur o precompactare. n cazul lucrrilor executate n spatii nguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. Mixtura asfaltic trebuie asternut continuu pe fiecare strat si pe toat lungimea unei benzi programat a se executa n ziua respectiv. n cazul unor ntreruperi accidentale care conduc la scderea temperaturii mixturii ramas necompactat n amplasamentul repartizatorului, pn la 120oC, se procedeaz la scoaterea acestui utilaj 25 mbrcminti asfaltice existente; zile de la executia stratului de legatur.

din zona de ntrerupere, se compacteaz imediat suprafata nivelat si se ndeprteaz resturile de mixturi, rmase n captul benzii. Concomitent se efectueaz si curtirea buncrului si grinzii vibratoare a repartizatorului. Aceast operatie se face n afara zonelor pe care exist sau urmeaz a se asterne mixtura asfaltic. Captul benzii ntrerupte se trateaz ca rost de lucru transversal. Msurarea temperaturii va fi efectuat din masa mixturii, n buncrul finisorului. Mixturile asfaltice a cror temperatur este sub cea prevzut n tabelul 9 vor fi refuzate si evacuate urgent din santier. n acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se rcesc n buncrul finisorului, ca urmare a unei ntreruperi accidentale. Mixtura asfaltic trebuie asternut continuu, n mod uniform, att din punct de vedere al grosimii ct si cel al afnrii. Asternerea se va face pe ntreaga ltime a cii de rulare. Atunci cnd acest lucru nu este posibil, Antreprenorul supune aprobrii Beneficiarului, ltimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale ce urmeaz s fie executate. Grosimea maximal a mixturii rspndite printr-o singur trecere este cea fixat de caietul de prescriptii speciale sau de Inginer, la propunerea Antreprenorului, dup realizarea unui sector experimental. Viteza de asternere cu finisorul trebuie s fie adaptat cadentei de sosire a mixturilor de la statie si ct se poate de constant ca s se evite total ntreruperile. Antreprenorul trebuie s dispun de un personal calificat pentru a corecta eventualele denivelri, imediat dup asternere, cu ajutorul unui aport de material proaspt depus nainte de compactare. n buncrul utilajului de asternere, trebuie s existe n permanent, suficient mixtur necesar pentru a se evita o rspndire neuniform a materialului. La executarea mbrcmintilor bituminoase o atentie deosebit se va acorda realizrii rosturilor de lucru, longitudinale si transversale, care trebuie s fie foarte regulate si etanse. La reluarea lucrului pe aceeasi band sau pe banda adiacent, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal si/sau transversal, se taie pe toat grosimea stratului, astfel nct s rezulte o muchie vie vertical. n cazul rostului longitudinal, cnd benzile adiacente se execut n aceeasi zi, tierea nu mai este necesar. Suprafata nou creat prin tiere va fi amorsat, iar mixtura pentru banda adiacent se asterne, depsind rostul cu 510 cm, acest surplus de mixtur repartizat, mpingndu-se napoi cu o raclet, astfel nct s apar rostul, operatie dup care se efectueaz compactarea pe noua band.

26

Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzur se vor decala cu minimum 10 cm fat de cele ale stratului de legtur, cu alternarea lor. Atunci cnd exist si strat de baz bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa ntretesut. Legtura transversal dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent al drumului se va face dup decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabil n functie de grosimea noului strat, astfel nct s se obtin o grosime constant a acestuia, cu panta de 0,5%. n plan liniile de decapare, se recomand s fie n form de V, la 45o. Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafetei, urmat de asternerea si compactarea noii mixturi asfaltice, pn la nivelul superior al ambelor straturi (nou si existent). 4.4.5. Compactarea La compactarea mixturilor asfaltice se aplic tehnologii corespunztoare, care s asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevzute pentru fiecare tip de mixtur asfaltic si fiecare strat n parte. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaz cu compactoare cu pneuri si compactoare cu rulouri netede, prevzute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel nct s se obtin un grad de compactare conform tabelului 10. Pentru obtinerea gradului de compactare prevzut se determin, pe un sector experimental, numrul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, n functie de performantele acestora, de tipul si grosimea stratului de mbrcminte. Aceast experimentare se face nainte de nceperea asternerii stratului n lucrarea respectiv, utiliznd mixturi asfaltice preparate n conditii similare cu cele stabilite pentru productia curent. ncercarile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului. Beneficiarul poate cere interventia unui laborator autorizat, care s efectueze testele de compactare necesare, pe cheltuiala Antreprenorului. Urmare acestor ncercri, Antreprenorul propune Beneficiarului: - sarcina si alte specificatii tehnice ale fiecrui utilaj; - planul de lucru al fiecrui utilaj, pentru a asigura un numr de treceri pe ct posibil constant, n fiecare punct al stratului; - viteza de mers a fiecrui utilaj; - presiunea de umflare a pneurilor si ncrctura compactorului; - temperatura de asternere, fr ca aceasta s fie inferioar celei minime fixat n articolul precedent. Metoda de compactare propus va fi considerat satisfctoare dac se obtine pe sectorul experimental gradul de compactare minim mentionatin tabelul 10. Conform pct. 2.4.4 din SR 174-2, pentru obtinerea gradului de compactare prevzut se consider c numrul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel mentionat n tabelul 10. 27

Compactarea se execut pentru fiecare strat n parte. Ateliere de compactare A Tipul stratului

Tabelul 10 B

Compactor cu pneuri Compactor cu rulouri Compactor cu rulouri

de 160 kN netede de 120 kN netede de 120 kN Numr de treceri minime Strat de uzur 10 4 12 Strat de legatur 12 4 14 Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Numrul atelierelor de compactare se va stabili n functie de dotarea Antreprenorului cu compactoare (grele, n tandem, etc.) si de numrul punctelor de asternere-compactare. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executat astfel nct s se obtin valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate si suprafatare. Compactarea se execut n lungul benzii, primele treceri efectundu-se n zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joas spre cea ridicat. Pe sectoarele n ramp, prima trecere se face cu utilajul de compactare n urcare. Compactoarele trebuie s lucreze fr socuri, cu o vitez mai redus la nceput, pentru a evita vlurirea mbrcmintii si nu se vor ndeprta mai mult de 50 m n spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, n special n lungul bordurilor, n jurul gurilor de scurgere sau ale cminelor de vizitare, se compacteaz cu maiul mecanic sau cu maiul manual. Suprafata stratului se controleaz n permanent, iar micile denivelri care apar pe suprafata mbrcmintii vor fi corectate dup prima trecere a rulourilor compactoare pe toat ltimea benzii. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. 4.4.6. Tratarea suprafetei imbracamintei Pentru sectoarele ce se execut dup 1 octombrie sau executate nainte de aceast dat n zone umbrite si cu umiditate excesiv sau cu trafic redus, suprafata mbrcmintei va fi protejat, aceasta realizndu-se numai cu aprobarea Beneficiarului, pe baza constatrilor pe teren. Protejarea se va face prin stropire cu emulsie cationic cu rupere rapid cu 60% bitum diluat cu ap (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte ap curat nealcalin) si rspndire de nisip 04 mm cu un continut ct mai redus de praf, sub 0,1 mm, n urmtoarele cantitti: a. b. - stropire cu emulsie cationic cu 60% bitum diluat cu ap (0,8-1) kg/mp; - rspndire nisip 3...5 kg/mp.

4.4.7. Controlul punerii in opera 4.4.7.1. Caracteristicile straturilor imbracamintei bituminoase executate

28

n cursul executiei mbrcmintilor rutiere bituminoase, trebuie s se verifice cu frecventa mentionat mai jos urmtoarele: - pregtirea stratului suport: zilnic la nceperea lucrrilor pe sectorul respectiv; - temperaturile mixturilor asfaltice la asternere si compactare: cel putin de dou ori pe zi; - modul de compactare: zilnic; - modul de executie a rosturilor: zilnic. Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete Marshall prelevate de la malaxor sau de la asternere, nainte de compactare: cte o prob de 20 kg pentru fiecare 200400 tone de mixtur asfaltic, indiferent de tipul mixturii, n functie de productivitatea instalatiei. Verificarea calittii stratului bituminos executat se va face pe o plac de minimum (40x40) cm pentru fiecare 7.000 m2 suprafat executat (conform SR 174-2:1997/C1:1998) pe care se vor determina urmtoarele caracteristici: La toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzur si stratul de legtur: - densitatea aparent - absorbtia de ap - gradul de compactare aceste caracteristici trebuie s fie conforme cu cele din tabelul 11. Tabelul 11 Nr. Tipul mixturii asfaltice Absorbtie de Grad de comcrt. apa*,% vol. pactare,%, min. 3 Beton asfaltic BA16 25 96 4 Beton asfaltic deschis BAD25 38 96 *Metoda de determinare a absorbtiei de apa este prezentata in anexa B

4.4.7.2 Rezistenta la deformatii permanente a imbracamintii executate Rezistenta la deformatii permanente se msoar prin determinarea vitezei de deformatie la ornieraj si/sau adncimea fgasului, la temperatura de 60C, conform SR EN 12697-22 sau metodologiei stabilite de reglementrile tehnice n vigoare. Valorile admisibile, n functie de trafic, sunt prezentate n tabelul 11. 4.4.7.3. Controlul compactrii n cursul executiei compactrii, Antreprenorul trebuie s vegheze n permanent la: - etapele executiei s fie cele stabilite la ncercri; - utilajele prescrise atelierului de compactare s fie efectiv pe santier si n functiune continu si regulat;

29

- elementele definite practic n timpul ncercrilor (sarcina fiecrui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea n pneuri, distanta maxim de deprtare ntre finisor si primul compactor cu pneuri) s fie respectate cu strictete. Inginerul lucrrii si rezerv dreptul ca, n cazul unui autocontrol insuficient din partea Antreprenorului, s opreasc lucrrile pe santier pn cnd Antreprenorul va lua msurile necesare de remediere. Calitatea compactrii straturilor mbrcmintilor bituminoase, se va determina de ctre Antreprenor, pe tot parcursul executiei, prin analize de laborator sau in situ. Verificarea gradului de compactare n laborator se efectueaz pe epruvete formate din probe intacte, prelevate din mbrcminte (pe fiecare strat n parte), prin determinarea densittii aparente pe plcute sau carote si raportarea acesteia la densitatea aparent a aceluiasi tip de mixtur asfaltic prelevat de la malaxor sau asternere (nainte de compactare). Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparent a mixturii asfaltice din strat si densitatea aparent determinat pe cilindrii Marshall pregtiti n laborator, din aceeasi mixtur asfaltic. n cazul analizelor de laborator se determin densitatea aparent, absorbtia de ap si gradul de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate mbrcmintile. Determinrile se vor face conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2. Probele intacte, se iau n prezenta delegatului Antreprenorului si Inginerului, la aproximativ 1 m de la marginea mbrcmintii, ncheindu-se un proces verbal. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel nct ele s prezinte ct mai corect aspectul calitativ al mbrcmintii executate. Pentru caracterizarea unor sectoare, limitate si izolate cu defectiuni vizibile, stabilite de Inginer sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune special. Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate n tabelul 7. 4.4.8. Reglarea nivelmentului Atunci cnd caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului n raport cu repere independente drumului, verificarea cotelor este fcut n contradictoriu, pe suprafete corespunztoare a fiecrei zi de lucru, n ax si la margine (ntre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si n fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual n toate celelalte puncte fixate de Inginer. Toleranta pentru ecarturile constatate n raport cu cotele prescrise pentru ambele straturi (de legatur si/sau de uzur) este 1,5 cm. Dac tolerantele sunt respectate n 95% din punctele controlate, reglarea este considerat convenabil. 30

4.5. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE 4.5.1 Caracteristicile suprafetei imbracamintei mbrcmintea bituminoas cilindrat la cald trebuie s ndeplineasc conditiile din tabelul 12.

31

Caracteristica Conditii de admisibilitate Planeitatea n profil longitudinal.1) Indice de planeitate, IRI, m/km: drumuri de clas tehnic III drumuri de clas tehnic III < 2,5 drumuri de clas tehnic IV < 3,5 drumuri de clas tehnic V < 4,5 < 5,5 Uniformitatea n profil longitudinal.1) Denivelri admisibile msurate sub dreptarul de 3 m, mm drumuri de clasa tehnica I si strazi de categoria tehnica I...III drumuri de clas tehnic II si strazi de categoria tehnica IV drum de clasa tehnica IIIV

Metoda de ncercare Reglementri tehnice n vigoare

privind msurarea indicelui de planeitate

< 3,0 < 4,0 < 5,0

SR EN 13036-7

Rugozitatea cu pendulul SRT, unitti SRT: drumuri de clasa tehnic III drumuri de clasa tehnic III drumuri de clasa tehnic IVV

> 80 > 70 > 60

SR EN 13036-4

Rugozitatea geometric, HS, mm: drumuri de clasa tehnic III drumuri de clasa tehnic III drumuri de clasa tehnic IVV - Coeficient de frecare (GT): drumuri de clasa tehnic III drumuri de clasa tehnic III Omogenitate. Aspectul suprafetei

> 0,7 > 0,6 > 0,55 > 0,95 > 0,7 Aspect fr degradri sub form de exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise, slefuite

SR EN 13036-1

Reglementri tehnice n vigoare cu aparatul de msur Grip Tester Vizual

32

Uniformitatea suprafetei de rulare n profil longitudinal se verific n ax la drumuri si n ax si la rigole la strzi. 2 - Rugozitatea se determin fie prin msurri cu pendulul SRT, fie prin msurarea rugozittii geometrice HS. n caz de litigiu se determin rugozitatea cu pendulul SRT. Determinarea caracteristicilor suprafetei mbrcmintei se efectueaz n termen de o lun de la executia acestora, nainte de data receptiei la terminarea lucrrilor. 4.5.2. Elemente geometrice si abateri limita Verificarea elementelor geometrice include si ndeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie, nainte de asternerea mixturilor asfaltice, n conformitate cu prevederile STAS 6400. Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 13. Tabelul 13 Nr. Elemente geometrice Conditii de Abateri limita locale admise la crt admisibilitate elementele geometrice 1 Grosimea minima a stratului compactat,cm, min.: Strat de uzura 3,0 -nu se admit abateri in minus MASF 8; 3,5 fata de grosimea medie MASF 12,5; MASF 16 prevazuta in proiect pentru Strat de uzura cu bitum modificat, bitum 4,0 fiecare strat aditivat, bitum - abaterile in plus nu constituie Strat de legatura 5,0 motiv de respingere a lucrarii cu criblura 5,0 cu pietris concasat sau pietris sortat 2 Latimea partii carosabile Conform 50 mm STAS 2900 3 Profil transversal -sub forma de in aliniament acoperis 5,0 mm fata de cotele in curbe si zone aferente conform STAS profilului adoptat cazuri speciale 863 2,5 mm/m -panta unica 4 Profil longitudinal Declivitate, % maxim Drumuri: 5,0 mm fata de cotele mixtura asfaltica stabilizata cu fibre 9* profilului proiectat, cu conditia beton asfaltic rugos 9* respectarii pasului de alte categorii de mixturi asfaltice 7* proiectare adoptat declivitati mai mari pot fi prevazute numai cu acordul beneficiarului si asigurarea masurilor de siguranta a circulatiei

33

4.6. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CARACTERISTICILOR MIXTURILOR ASFALTICE 4.6.1 Verificarea caracteristicilor mixturilor asfaltice Verificarea caracteristicilor mixturilor asfaltice se determina in urmatoarele etape: incercari initiale de tip pentru stabilirea compozitiei mixturii asfaltice; verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice pe probe prelevate in timpul executiei lucrarilor; verificarea caracteristicilor stratului bituminos executat. 4.6.2 Tipuri de incercari Tipurile de incercari, in functie de tipul de mixtura si de clasa tehnica a drumului, respectiv categoria tehnica a strazii, si frecventa acestor incercari sunt prezentate in tabelul 14. Tabelul 14 Nr. Natura controlului/incercarii Caracteristici Tipul mixturii asfaltice crt si frecventa incercarii 1 Incercari initiale de tip Caracteristici fizico- Toate mixturile asfaltice tip beton mecanice pe epruvete asfaltic pentru stratul de uzura si Marshall stratul de legatura, indiferent de clasa tehnica a drumului sau categoria tehnica a strazii. Pentru mixtura stabilizata cu fibre, conform tabelului 11 si 2.2.2.1. Caracteristicile : Mixtura asfaltica stabilizata cu -volumul de goluri fibre indiferent de clasa tehnica a determinat pe cilindri drumului sau de categoria tehnica a Marshall strazii. -rezistenta la deformatii perma-nente(adancimea fagasului, rata de ornieraj). -volumul de goluri Mixturile asfaltice tip beton asfaltic determinat cu presa de pentru clasa tehnica a drumului I, II compactare giratorie. si categoria tehnica a strazii I, II -rezistenta la deformatii permanente (fluaj dinamic). -modul de rigiditate. -rezistenta la oboseala. 2 Verificarea caracteristicilor Caracteristicile fizici- Toate tipurile de mixturi asfaltice mixturii asfaltice prelevate in mecanice pe epruvete destinate stratului de uzura si de timpul executiei : Marshall. legatura tip beton asfaltic. -frecventa 1/400 tone mixtura asfaltica in cazul statiilor cu Volumul de goluri pe Mixtura asfaltica stabilizata cu productivitate < 80to/ora; cilindri Marshall, test fibre. -frecventa 1/700to mixtura Schellenberg si compozitia asfaltica in cazul statiilor cu mixturii. productivitatea 80 to/ora. 34

Verificarea calitatii stratului Caracteristicile: bituminos executat, pe compozitia mixturii carote: absorbtia de apa conform recomandarilor gradul de compactare comisiei de receptie 4 Verificarea stratului la defor- Rezistenta la deformatii matii permanente: permafrecventa 1 set carote nente ( adancime fagas, pentru fiecare sector rata de ornieraj) omogen* 5 Verificari suplimentare in Rezistenta la deformatii situpermanente (fluaj atii cerute de comisia de dinamic). receptie (beneficiar): Modulul de rigiditate. frecventa 1 set carote Rezistenta la oboseala. pentru fiecare sector omogen* Sector omogen este tronsonul care are aceeasi structura rutiera, constituite din acelasi tip de material.

Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de uzura si de legatura. Mixtura asfaltica. Mixtura asfaltica fibre.

stabilizata

cu

Mixturile asfaltice tip BA destinate stratului de uzura si legatura, pentru clasa tehnica a drumului I, II si categoria tehnica a strazii I, II.

iar straturile care o alcatuiesc sunt

Evaluarea conformitatii mixturilor asfaltice cu cerintele prezentului caiet de sarcini se realizeaza prin efectuarea incercarilor initiale de tip si controlul productiei in fabrica. 4.7. RECEPTIA LUCRRILOR 4.7.1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE Receptia pe faze determinante, stabilite n proiectul tehnic, privind straturile de legatur si de uzur, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calittii n constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului n fazele de executie determinante, elaborat de MLPAT si publicat n Buletinul Constructiilor volumul 4 din 1996. 4.7.2. RECEPTIA PRELIMINAR (LA TERMINAREA LUCRRILOR) Receptia preliminar a lucrrilor de ctre beneficiar se efectueaz conform Regulamentului de receptie a lucrrilor n constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. Comisia de receptie examineaz lucrrile executate fat de documentatia tehnic aprobat si de documentatia de control ntocmit n timpul executiei. Verificarea uniformittii suprafetei de rulare se face conform pct. 5.1. Verificarea cotelor profilului longitudinal se face n axa drumului pe minimum 10% din lungimea traseului. La strzi cota n ax de verific n proportie de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor, pe toat lungimea traseului n punctele de schimbare ale declivittilor. Verificarea grosimii se face ca la punctul 5.2. si pe probe ce se iau pentru verificarea calittii mbrcmintii. 35

Evidenta tuturor verificrilor n timpul executiei lucrrilor face parte din documentatia de control a receptiei preliminare. n perioada de verificare a comportrii n exploatare a lucrrilor definitive, care este de un an de la data receptiei preliminare a mbrcmintii, toate eventualele defectiuni ce vor apare se vor remedia de ctre Antreprenor. 4.7.3. RECEPTIA FINAL Receptia final se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 dupa expirarea perioadei de verificare a comportrii n exploatare a lucrarilor definitive. 5. RECEPTIA LUCRARILOR 5.1. RECEPTIA PE FAZA Recepia pe faze se efectueaza atunci cnd toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie "Procesul verbal" de receptie. 5.2. RECEPTIA FINALA Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile prevederilor legale in vigoare HGR 273/94 precum si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini. 6. PRINCIPALELE REGLEMENTARI TEHNICE CARE VOR FI RESPECTATE Instruciuni de aplicare a unor prevederi din Hotrrea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea coninutului-cadru al documentaiei tehnico-economice aferente investiiilor publice, precum i a structurii i metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiii i lucrri de intervenii- Ordin nr. 863/2008; 2000; Normele specifice de protectie a muncii in activitatea de intretinere, reparatii si exploatare a drumului. 36 Norme tehnice privind proiectarea, constructia si modernizarea drumului-Ordinul MT nr. 45/1998; Norme tehnice privind proiectarea si realizarea strzilor n localiti rurale-Ordinul MT nr.50/1998; STAS 863/85- Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptii de proiectare Legislatia in constructii care reglementeaza calitatea si urmarirea lucrarilor - Legea 10/1995; Normele metodologice privind conditiile de inchidere si de instituire a restrictiilor de circulatie in

zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului, aprobate cu Ordin comun MI / MT nr. 1112/411-

7.ACTE

NORMATIVE

TEHNICE

PENTRU

LUCRARI

NECESARE

REALIZARII

PROIECTULUI, STANDARDE Lucrari de terasamente.Consolidarea terasamentelor de drum - STAS 2914 Terasamente conditii tehnice generale de calitate Dispozitive de scurgere si evacuarea apelor de suprafata - STAS 10796 / 1,2,3 Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor, rigole, santuri, casiuri, drenuri. Prescriptii de proiectare - AND 513 2002 Instructiuni tehnice privind proiectarea, executia, revizia si intretinerea drenurilor pentru drumuri publice Sisteme rutiere - Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple i semirigide (metoda analitic)-Indicativ PD 177-2001; - Normativ privind alctuirea structurilor rutiere rigide i suple pentru strzi-Indicativ NP 116-05. Straturi rutiere bituminoase cilindrate executate la cald - SR 174 1/2009 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald. Conditii tehnice de calitate. - SR 174 2/1997 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald. Conditii tehnice pentru prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor executate. - ST 033 - 2000 Specificatie tehnica privind cerintele de calitate pentru prepararea, transportul si punerea in opera a mixturilor asfaltice Lucrri de drumuri. Straturi de baz i de fundaie - STAS 6400/84 STRATURI DE BAZ I DE FUNDAIE. Condiii tehnice generale de calitate Marcaje rutiere, semnalizari rutiere - STAS 1848/1 -2004 Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere. Clasificare, simboluri si amplasare - STAS 1848 / 2 -2004 - Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere. Prescriptii tehnice. - STAS 1848 / 3 2004 Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere, scriere, mod de alcatuire - STAS1848 / 7 2004 - cu modificarile si copletarile ulterioare convenite de CNADNR si Directia Politiei Rutiere Marcaje rutiere. - Ordinul comun M.I. / M.T. nr. 1112 / 412 / 2000 privind aprobarea normelor metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si / sau pentru protejarea drumului.

37

8. MSURI DE PROTECIA MUNCII I STINGEREA INCENDIILOR Prin soluiile proiectate s-a avut n vedere asigurarea condiiilor de munc n siguran att pe parcursul execuiei lucrrilor ct i n exploatare, care s previn producerea accidentelor. Circulaia rutier va fi dirijat prin indicatoare de circulaie auto i va fi semnalizat corespunztor att n timpul zilei ct i noaptea n conformitate cu prevederile din "Normele metodologice privind condiiile de nchidere a circulaiei i de instituire a restriciilor de circulaie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public i/sau pentru protejarea drumului", aprobate prin Ordinul comun M.I. i M.T. nr. 1124/411/2000. Personalul de execuie va fi n permanen supravegheat. La executarea lucrrilor de construcii - montaj se vor respecta toate normele de protecia muncii specifice categoriilor de lucrri proiectate: Legea proteciei muncii nr. 90/12.07.1996 publicat n Monitorul Oficial nr.157/23.07.1996; "Norme generale de protecie a muncii" aprobate cu Ordinul nr. 578/20.11.1998 al ministrului muncii i proteciei sociale; "Norme specifice de protecie a muncii pentru exploatarea i ntreinerea drumului i "Norme specifice de protecie a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare i cu podurilor" aprobate cu Ordinul nr. 357 /29.07.1998 al ministrului muncii i proteciei sociale; mijloace nemecanizate i depozitarea materialelor" aprobate cu Ordinul nr. 719 / 16.10.1997 al ministrului muncii i proteciei sociale; "Norme specifice de protecie a muncii pentru transportul intern" aprobate cu ordinul nr. "Norme specifice de protecie a muncii pentru activiti de vopsire" aprobate cu Ordinul nr. Norme de protecie a muncii specifice activitii de construcii-montaj pentru 08.06.1998 al ministrului muncii i proteciei sociale. 118/27.03.1996 al ministrului muncii i proteciei sociale transporturi feroviare, rutiere i navale aprobate cu ordinul M.T.T.C. C nr. 9 din 25 martie 1982, cele mai importante n domeniu.

38