CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTIA TERASAMENTELOR

Cuprins

1. EXECUTIA TERASAMENTELOR

1.1 Pichetajul lucrarilor

1.2 Lucräri pregatitoare

1.3 Miscarea pämantului

1.4 Gropi de imprumut si depozite

1.5 Executia debleelor

1.6 Pregätirea terenului de sub ramblee

1.7 Executia rambleelor

1.8 Executia santuri1or si rigolelor

1.9 Finisarea platformei

1.10 Acoperirea cu pämánt vegetal

1.11 Drenarea apelor subterane

1.12 Intretinerea in timpul termenului de garantie

1.13 Controlul executiei lucrärilor

1.14 Receptia lucrariIor.

1.15 Prescriptii de referintä.

1.1. PICHETAJUL LUCRARILOR

1.1.1. De regula pichetajul axei traseului este efectuat prin grija beneficiarului. Sunt materializatepe
teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de ungbi prin borne de beton
legate de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment
stabili, din borne de beton, amplasati in afara zonei drumului cel putin cite doi reperi pe km.

1.1.2. Materializarea traseului santului urmeazä sä se facä la inceperea lucrärilor de executie pe baza
planului de situatie.

1.1.3. Inainte de inceperea lucrärilor de terasamente, contractorul trece la restabilirea si completarea

pichetajului in cazul arätat la punctul 1.1.1. sau la executarea pichetajului complet nou in cazul situatiei de la
punctul 1.1.2. Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung de
aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul final.

1.1.4. Odatä cu definitivarea pichetajului, in afarä de axa drumului, contractorul va materializa prin tarusi si
sabloane urmätoarele:
 inaltimea umpluturii sau adâncimea sapaturii in ax;
 punctele de intersectii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);
 inclinarea taluzurilor.

1.1.5. Contractorul este räspunzàtor de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor pentru restabilire
sau reamplasare, dacä este necesar.

1.1.6. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrärilor este efectuatä de cätre contractor, pe
cheltuiala si raspunderea sa.Aceastä operatie nu poate totusi sä fie efectuatä decât dupä ce obtine aprobarea
Dirigintelui de santier in scris, cu cel putin 24 ore in devans.

1.1.7. Cu ocazia efectuãrii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene,
electrice, de telecomunicatii sau de altä naturä, aflate in ampriza lucrari1or in vederea mutärii sau protejärii
acestora conform documentatiilor tehnice pentru predarea terenului liber Contractorului.
1.2. LUCRARI PREGATITOARE

1.2.1. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executä urmãtoarele lucrãri pregatitoare in

limita zonei drumului:
 defrisari
 curatirea terenului de frunze, crengi, iarbä si buruieni;
 decaparea si depozitarea pamântului vegetal ;
 Intocmirea fisei tehnologice de executie a terasamentelor.

1.2.2. Contractorul trebuie sä execute in mod obligatoriu tãierea arborilor, pomilor si arbustilor, sa scoatä
rädäcinile si buturugile.Doborãrea arborilor si a pomilor, precum si transportul materialului lemnos rezultat se face pe
cheltuiala Contractorului dupä indeplinirea formelor legale.Scoaterea buturugilor si rädãcinilor se face obligatoriu la
ramblee cu inältimea mai mica de 2 m, precum si la deblee.

1.2.3. Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba, buruieni si alte materiale se face pe intreaga suprafata a
amprizei.

1.2.4. Decaparea pamantului vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei drumului.

1.2.5. Pamântul decapat si alte produse care sunt improprii vor fi depozitate in depozit definitiv. Pamãntul
vegetal va putea fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea unei eventuale reutilizari.

1.2.6. In portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului,
Contractorul va lua mäsuri provizorii, prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei
drumului si din terenul natural pe parcursul executiei terasamentelor. Deasemenea dupa caz se vor executa
lucrärile de colectare, drenare , indepärtare a apelor preväzute in proiect, care sä asigure eliminarea efectului
negativ al apelor meteorice.

1.2.7. Contractorul nu va trece la executia terasamentelor decât dupa ce Dirigintele de santier a acceptat executia
lucrarilor pregãtitoare.

1.2.8. Contractorul va intocmi fisa tehnologica de executie a terasamentelor pe care o va supune aprobarii
Inginerului cu cel putin 8 zile inainte de inceperea executiei terasamentelor .
 setul de utilaje, masini pentru excavare, transport, asternere, afanare, udare, compactare,
finisare.
 caracteristicile utilajelor de compactare ( greutate, latime, presiune in pneuri, caracteristicile
de vibrare, viteze.)
 date privind numarul de treceri ale utilajului de compactare , viteza de lucru, cu si fara
vibrare, stabilite pe baza de determinari de laborator, pentru realizarea gradului de
compactare 100 % , proctor normal.
 grosimea stratului de pamant afanat si grosimea stratului de pamant compactat.
 intensitatea de compactare Q / S
 sporul de pamant necesar,rezultat din diferenta intre greutatea volumica uscata a
pamantului compactat in terasamente si cea a pamântului in stare naturala.

1.2.9. Executia terasamentelor pe timp friguros, sub + 5 C , se poate face numai cu luarea masurilor speciale
prevazute de reglementarie tehnice in vigoare(Normativul C 16 - 84). Pe tot parcursul executiei, pina la terminarea
punerii in opera a paminturilor, temperatura lor nu va cobori sub 1 C.
1.3. MISCAREA PAMANTULUI

Miscarea pamântului se efectueazä prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi in profilele cu umpluturä a
proiectului.

Excedentul de sapatura ca si pamanturile din deblee care sunt improprii utilizarii in ramblee in sensul prevederilor
art.1.2., precum si pamântul din patul drumului din zonele de rambleu care trebuie inlocuite in sensul art. 1.2. vor fi
transportate in depozite definitive.

Necesarul de pamânt care nu poate fi acoperit din deblee provine din gropi de imprumut.

Recurgerea la deblee si ramblee in afara profilului din proiect sub forma de supralargire, trebuie sa fie supuse
aprobarii dirigintelui de santier.

Daca apare in cursul executiei lucrarilor ca natura pamanturilor provenind din deblee si gropi de imprumut este
incompatibila cu prescriptiile prezentului Caiet de sarcini si ale Caietului de sarcini speciale relativ la calitate si
conditiile de executie a rambleelor, Contractorul trebuie sa-l informeze pe Diriginte si sa-i supuna spre aprobare
propuneri de modificare a provenientei paman tului pentru umplutura.

La lucrãrile importante, administratia drumului daca considera necesar de a preciza, completa sau modifica
prevederile art. 1.2. ale prezentului caiet de sarcini poate intocmi in cadrul Caietului de sarcini speciale “Tabloul de
corespondenta a pamantului” prin care se defineste destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din deblee sau
gropi de imprumut.

Transportul pamântului se face pe baza unui plan intocmit de Contractor - “Tabloul miscarii pamantului” care
defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarui volum izolat de debleu sau din groapa de imprumut
considerata in mod individual. El tine cont de “Tabloul de corespondenta a pamantului” stabilit de administratie, dacã
aceasta exista, ca si de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport si prescriptiile Caietului de sarcini
speciale.Acest plan este supus aprobarii Inginerului in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de incepere a
lucrarilor.

GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE

In lipsa unor precizari in Caietul de sarcini speciale alegerea gropilor de imprumut sau a depozitelor este lasata la
latitudinea contractorului, sub rezerva aprobarii Inginerului. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum 8 zile
inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. La cererea Inginerului, daca el considera
necesar, contractorul va prezenta:

 justificare a calitatii materialelor in spiritul prevederilor art. 1.2. al prezentului Caiet de sarcini, in ce priveste
gropile de imprumut, cheltuielile pentru sondaje si analize fiind in sarcina antreprizei;
 acordul proprietarului pentru ocuparea terenurilor pentru depozite si pentru extragerea de pamant din gropile de
imprumut.

La exploatarea gropilor de imprumut, Contractorul va respecta urmatoarele reguli:

 crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a dirigintelui de santier sa fie
la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului ;
 sapaturile in gropile de imprumut pot fi efectuate in continuarea taluzurilor de debleu cu conditia ca fundul
sapaturii sa fie la terminarea extragerii nivelat de asa maniera ca evacuarea apelor din precipitatii sa fie
asigurata in bune conditii, iar taluzurile sa fie ingrijit executate;
 sapaturile in gropile de imprumut nu vor putea fi practicate sub nivelul proiectat al drumului, in profilele in
debleu sau sub cota santului de scurgere a apelor in zona de rambleu;
 in albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului amenajând o bancheta
de 4,00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut ;
  Fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1…3 % spre exterior si o panta longitudinala
care sa asigure si evacuarea apelor ;
 taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de 1 : 1,5 … 1 :
3 ;cand intre piciorul talu-zului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un fel de banchete ,
taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1 : 3

1.4.3. Surplusul de sapatura in zonele de debleu poate fi depozitat :

 Fie in continuarea terasamentului in rambleu , fiind nivelat , compactat si taluzat conform prescriptiilor
aplicabile rambleelor drumului Suprafata lor superioara va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei
platformei rambleului ;

 fie la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau a celor existente si in
afara firelor de scurgere a apelor .In ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea
terenului si sa se respecte conditiile impuse .La amplasarea depozitelor se va urmari ca prin executia lor sa
nu se provoace inzapezirea drumurilor .

1.4.4. Contractorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita stabilitatea masivelor
naturale si nici sa nu riste antrenarea lor de ape sau sa cauzeze , din diverse motive , pagube sau prejudicii per
soanelor sau bunurilor publice particulare .In acest caz contractorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube .

1.4.5. Dirigintele de santier se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibile de a
inrautati aspectul imprejurimilor si a scurgerii apelor , fara ca , contractorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri
suplimentare sau despagubiri .

1.4.6.Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de pamanturi ca si celor
necesare gropilor de imprumut , raman in sarcina contractorului .

1.5.EXECUTIA DEBLEELOR

1.5.1. Sapaturile de debleu se vor ataca dupa receptia lucrarilor pregatitoare , inclusiv a celor de indepartare a
apelor de suprafata si de adancime.

1.5.2. Sapaturile trebuie atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza se realizeaza si taluzarea
urmarind pantele taluzurilor men -tionate pe profilele transversale .

1.5.3. Nu se vor crea supraadancimi in debleu .in cazul cand in mod accidental apar asemenea situatii se va trece
la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie inginerul lucrarii si pe cheltuiala contractorului .

1.5.4. La saparea in teren stincos se va tine cont de urmatoarele :

In cazuri izolate , pentru stinci moi si la cantitati mici de derocari , se pot utiliza mijloace manuale ajutatoare de
sapare , respectiv unelte de mana :târnãcop, ranga, bare de fier; ciocane grele, pickamere;

Pentru cantitati mari de derocari, se adopta metode de dislocare cu utilizare de materiale explozive;

Cantitatile de derocari vor fi stabilite de Contractor, impreuna cu dirigintele de santier, in caz de diferende, se va
considera decizia Dirigintelui.Derocarile vor fi efectuate de personal autorizat, având pregatire si experienta minima
si fiind raspunzatori pentru respectarea legilor, reglementarilor, regulilor privind manipularea, transportul,
depozitarea, utilizarea materialelor explozive si executarea derocarilor;

Contractorul va asigura, in functie de materialele explozive si tehnologia de derocare, distante1e de siguranta

necesare, aprobate de inginer, impotriva oricaror distrugeri care pot afecta fiinte sau proprietati din zona santierului.
Inginerul va putea interzice materialele explozive si tehnologii de derocare pe care le considera periculoase pentru
persoane sau constructii adiacente sau care se executa neglijent;

Contractorul va organiza paza necesara pe tot parcursul depozitarii, transportarii, manipularii, utilizarii materialelor
explozive.

Inginerul va aproba valori de siguranta pentru amplitudinea vibratiilor si viteza particulelor sau, in lipsa acestora, se
recomanda ca amplitudinea vibratiilor sa nu depaseasca 0-20 mm., iar viteza particulelor sa nu depaseasca 50 mm /
sec in cazul unei singure explozii sau 25 mm / sec in cazul exploziilor in serie. Pe parcursul exploziilor, vibratiile vor fi
urmarite cu un viagraf pentru cazul santierelor in zona urbana sau in vecinatatea unor constructii sau cand acest
lucru este cerut de inginer.Pe intreaga durata a lucrarilor se va inspecta frecvent santierul, in special dupa fiecare
explozie, efectuându-se ranguiri pentru dislocarea partilor de roca instabile;

1.5.5. La saparea in teren constituit din pamânturi sensibile la umezire, lucrarile de pamant vor fi executate
progresiv, cu asigurarea colectarii si evacuarii rapide a apelor din precipitatii cu evitarea perturbarii echilibrului
hidrologic din zona sau a ridicarii nivelului apelor subterane, in vederea protejarii terasamentelor impotriva
supraumezirii.Lucrarile de colectare , drenare , evacuare a apelor prevazute in proiect , completate cu masurile luate
de contractor in timpul executiei , vor fi realizate in prealabil , astfel incat finalizarea lucrarilor de pamant sa se faca
fara afectarea lor de catre ape ;

1.5.6. In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este de portanta
dorita , inginerul va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala investitorului .Compactarea stratului
de forma va trebui sa permita atingerea unui grad de compactare de 100 % Proctor normal .In acest caz se va limita
pentru stratul superior al debleurilor gradul de compactare la 97 % Proctor normal.

1.5.7.Inclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv intilnit. Daca acesta difera de prevederile proiectului
, contractorul va trebui sa aduca la cunostinta inginerului care va putea eventual dispune o modificare a inclinarii
taluzurilor si modificarea volumului terasamentelor .

1.5.8. Prevederile STAS 2914 – 84 privind inclinarea taluzurilor in deblee pentru adancimi de maximum 12 m
sunt date in tabelul urmator in functie de natura materialelor existente in debleu :

Natura materialelor din debleu Inclinarea taluzurilor

Pamanturi argiloase , in general argile nisipoase sau 1,0 : 1,5
prafoase , nisipuri argiloase sau prafuri argiloase
Pamanturi marnoase 1,0 : 1,0 … 1,0 : 0,5
Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) 1,0 : 0,1
Roci stancoase alterabile , in functie de gradul de 1,0 :1,5 … 1,0 ;1,0
alterabilitate si de adancimea debleelor
Roci stancoase nealterabile 1,0 :0,1
Roci stancoase(care nu se degradeaza )cu stratificarea De la 1,0 :0,1 pana la pozitia verticala
favorabila in ce priveste stabilitatea sau chiar in consola

In debleele mai adanci de 12 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile ( zone umede , infiltratii , zone de
baltiri ) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate .

1.5.9. Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect aderente sau
incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta ;

1.5.10. Daca apare ca stabilitatea pamanturilor nu este asigurata ,contractorul trebuie sa ia de urgenta masuri de
consolidare si sa-l previna pe inginer ;

1.5.11.Debleele ajunse la cota vor suporta o compactare care trebuie sa aiba efect pe o adâncime de 30 cm
asigurând un grad de compactare de cel putin 100 % Proctor normal conform prevederilor din tabelul 3.
1.5.12.In terenuri stincoase in care este necesar sà se recurga la exploziv, Contractorul va trebui sa stabileasca si
apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat sa obtina direct de la explozii:

 degajarea la gabarit a taluzurilor si platformei;

 cea mai mare fractionare posibila a rocii evitind orice risc de degradare a lucrarilor Proiectului;

1.5.13. Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sä se viziteze, in mod frecvent si in special dupa explozie
taluzurile de deblee si terenurile de deasupra acestora in scopul de a se inlatura partile de roca care ar
putea sa fie dislocate de explozii sau din alte cauze.Dupa executia lucrarilor se va verifica in mod
contradictoriu ca adincimile necesare sa fie peste tot atinse. In cazul unde acestea nu sunt atinse,
Contractorul va trebui sã execute derocarea suplimentara care este necesara.

1.5.14. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date in
tabelul 2.

Tolerante admise
Profilul Roci necompacte Roci compacte
Platforma cu strat de forma + 3 cm + 5 cm
Platforma fara strat de forma + 5 cm + 10 cm
Taluzul de debleu neacoperit + 10 cm Variabil in functie de natura rocii

1.5.15. Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stincoase este lasata la alegerea
Contractantului. El are posiblitatea de a realiza o adincime suplimentara apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un
strat de pamant pentru aducerea la cote, care va trebui compactat la un grad de compactare de 100 % Proctor
normal.

1.5.16.Daca proiectul prevede reutilizarea in ansamblu a pamanturilor sensibile la umezire, din debleuri inginerul va
prescrie executia astfel:

 in perioada ploioasa extragere verticala;

 dupä perioada ploioasa extragerea in straturi pina la orizontul al carui continut in apa va fi la nivelul umiditatii
optime Proctor normal.

1.5.16.In timpul executiei debleelor, Contractorul este obligat sa conduca lucrarile in asa maniera ca pamanturile ce
urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleelor sa nu fie degradate sau inmuiate de apele de ploaie. Va trebui in
special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului in lung. Daca topografia locurilor
permite o evacuare gravitationa1a a apelor, Contractorul va trebui sa mentina o panta suficienta la suprafata partii
excavate si sa execute in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.
1.6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEE

1.6.1. In afara de lucrarile pregatitoare aratate la art.1.2., se va verifica natura si starea pamântului din terenul de
sub rambleu si se va realiza compactarea care trebuie sa aiba efect pe o adâncime de minim 30 cm. si sa
indeplineasca conditiile din tabelul 3.

1.6.2.Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20%, Contractorul va trebui sa execute trepte
de infratire cu ina1timea egala cu grosimea straturilor prescrisa pentru umpluturi, incepând cu cota de jos si latimi
care sa permita deplasarea utilajelor de compactare la terenuri obisnuite . Inclinarea va fi spre exterior. Pe terenuri
stincoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de inginer.

1.6.3.Inainte de a trece la executia umpluturilor de pamânt pentru rambleu, se vor efectua verificari de
deformabilitate a terenului care trebuie sa indeplineasca conditiile de la art.1.13.7 si tabelul 5. In situatia in care
aceste conditii nu sunt indeplinite, se vor lua masuri aprobate de inginer, care sa aduca capacitatea portanta a
terenului de sub rambleu, la nivelul celei considerate in proiect.(masuri de reducere a umiditatii, verificari de
stabilitate).

1.7. EXECUTIA RAMBLEELOR

1.7.1.Rambleele se ataca dupa receptionarea terenului de sub rambleu.

1.7.2.Rambleele se executa din straturi uniforme, paralele cu linia rosie a proiectului, pe intreaga 1atime a platformei
si pe o lungime corespunzatoare procesului tehnologic aprobat.Daca dificultatile speciale, recunoscute de inginer o
impun, straturile elementare pot fi executate pe 1atimi inferioare celei a rambleului. Acest rambleu va fi atunci
executat din benzi alaturate care impreuna acopera intreaga 1atime a profilului, decalarea in inaltime intre doua
benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimea maxima impusa straturilor.

1.7.3.Suprafata fiecarui strat intermediar va fi plana si cu inclinari transversale de 3 - 5 % spre exterior, iar suprafata
ultimului strat va avea inclinarile prescrise pentru aceasta, conform art. 1.9.

1.7.4.La realizarea umpluturilor cu inaltimi mari, peste 3,00 m, se pot folosi la baza acestora blocuri de piatra sau din
beton cu dimensiunea sub 0,50 m cu conditia respectarii urmatoarelor masuri:

 impanarea golurilor cu pamint;

 asigurarea tasarilor in timp;
 realizarea unei umpluturi omogene din pamint de calitate corespunzatoare pe cel putin 2,00 m grosime la
partea superioara a rambleului.

1.7.5. Se vor respecta prevederile din art. 1.2.6. in vederea protejarii lucrarilor de pamant de influenta nefavorabila
a apelor.

1.7.6.La punerea in opera se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta se vor lua masuri
corespunzatoare de aducere a umiditatii efective in zona de W optim , fie prin afanarea pamântului supraumezit
lasându-l sa se zvânte sau tratândul cu var pentru a-i reduce umiditatea, fie prin asternerea sau afanarea si apoi
udarea in reprize, insotita de scarificarea pamântului cu deficit de apa, pentru a-l aduce in zona W optim inainte de
compactare .

1.7.7.Compactarea fiecarui strat se efectueaza respectând parametrii stabiliti prin fisa tehnologica de executie a
terasamentelor privind caracteristicile
utilajelor de compactare, caracteristicile de compactare Proctor normal specifice pamântului utilizat, umiditatea
naturala si stabilirea corectiei necesare pâna la Woptim de compactare, grosimea stratului elementar de rambleu,
numarul de treceri.
1.7.8.Regulile de compactare de care se va tine cont si la experimentare sunt urmatoarele:

 fasiile succesive de compactare a straturilor elementare

incep de la margine spre axul drumului si de la cota mai coborata spre cea superioarä, fasiile
suprapunandu-se pe câte 20 cm. sau 1 I 2 din latimea pneurilor.

 procesul de compactare trebuie sa fie continuu, pentru pastrarea umiditatii optime, pâna la terminarea
compactarii, respectându-se conditiile tehnologice privind gradul de compactare prevazut in tabelul 3.

 in anotimpul uscat se va uda suprafata stratului suport inainte de aprovizionarea pamântului necesar
realizarii stratului urmator.

 compactarea se va executa ordonat, astfel ca la terminarea compactarii, fiecare punct al suprafetelor sa fi

fost supus aceluiasi numãr de treceri, iar marginile sa fie bine compactate.

 pentru compactare se vor utiliza de regula compactori pe pneuri, compactori vibratori, compactori pe rulouri
netede, compactori picior de oaie. Tipurile de compactori se aleg in functie de tipul pamânturilor si de
dotare. Compactorii pe pneuri se adapteaza bine la toate tipurile de pamânturi cu exceptia celor pietroase in
care predomina blocuri sau bucati de roca. Compactorii vibratori se recomandã pentru pamânturi nisipoase
neuniforme, pietroase si mai putin pentru prafuri, argile, iar frecventa vibratiilor este indicata mai mare (cca
1500 vibratii I minut) pentm pamânturi coezive.

 compactorii cu rulouri netede pot fi utilizati ( dar cu eficacitate mai redusa ) la pamanturi fine ( prafuri, argile )
sau la pamânturi grosiere cu granulozitate continua in straturi subtiri.

 compactorii picior de oaie pot fi eficace numai la pamânturi fine (prafuri , argile).

 numãrul de treceri al compactorilor, care depinde de tipul de pamant, se stabileste la experimentare.

Numarul de treceri poate fi:


-Compactorii pe pneuri, compactorii vibratori 5 –8 ;
-Compactorii cu rulouri netede 7 –10 ;
-Compactorii picior de oaie 5 –6 .

1.7.9.Gradul de compactare D se exprima in procente prin raportul dintre greutatea volumica / densitatea uscata a
pamântului compactat din lucrare si greutatea volumica / densitatea maxima uscata, determinata prin incercarea
Proctor normala. Greutatea volumica sau densitatea in stare uscata a pamantului din lucrare se determina, de
regula, conform STAS 1913 I 13 - 76 cu utilizarea stantei sau conform STAS 1913 / 15 - 75 sau STAS 12.288 - 85
prin metoda inlocuirii de volum ( cu nisip afanat sau apa ). Cu acordul inginerului, se pot folosi si alte metode de
santier agrementate:
• geofizice;
• penetrometrie;
• radiometrice

In cazul pamanturilor pietroase, compactarea se verifica conform notei din subsolul tabelului 3
1.7.10.Gradul de compactare a terasamentelor trebuie sa se incadreze in prevederile din tabelul 3 :

PAMANTURI
Zonele din terasamente necoezive Coezive
Se prescrie gradul de Imbracaminti Imbracaminti Imbracaminti Imbracaminti
compactare permanente semipermanent permanente semipermanent
e e
a.primii 30 cm ai
terenului natural sub
rambleu cu inaltimea h
de : 100 95 97 93
h < 2,00 m 95 92 92 90
h > 2,00 m
b. in corpul rambleelor
la adancimea h sub
patul drumului :
h < 0,50 m 100 100 100 100
0,5 h < 2,00 m 100 97 97 94
h > 2,00 m 95 92 92 90
c. in deblee pe
adancimea de 30 cm
sub patul drumului 100 100 100 100

Nota : Pentru pamanturile necoezive, pietroase, cu peste 50 % granule mai mari de 20 mm, unde nu se poate
determina greutatea volumica / densitatea pamântului compactat din lucrare ,se va considera atins gradul de
compactare 100 % când dupa un numar de treceri stabilit pe sectiunea experimentata, utilajul cel mai greu nu va
mai lasa urme pe suprafata.

1.7.11.Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracaminti1e din beton de ciment si de 4 % sub
celelalte imbracaminti si se accepta in maximum 10 % din numarul punctelor de verificare.

1.7.12.Se verifica permanent realizarea intensitatii de compactare Q I S care se stabileste prin fisa tehnologica si
reprezinta raportul dintre volumul de pamânt pus in opera Q intr-o anumita unitate de timp (ora, schimb ) exprimat in
m3 si suprafata S aferenta volumului Q, acoperita de compactori in unitatea de timp considerata, exprimata in m2.

1.7. 13.Profile si taluzuri

1.7.13.1. Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilele din proiect sa fie realizate
cu tolerantele admisibile. Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut, in lipsa unor dispozitii contrare in caietul de sarcini
speciale, prin metoda rambleului excedentar. Taluzul nu trebuie sa se prezinte nici cu scobituri si nici cu
escrescente, in afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.

1.7.13.2 Inclinarea taluzurilor de rambleu depinde de natura pamantului utilizat in rambleu si de natura pamantului
intâlnit in terenul natural de sub rambleu si capacitatea portanta a acestuia si se stabileste prin proiect. In caz de
diferente fata de prevederile proiectului, va fi anuntat inginerul care poate aproba eventualele modificari ale inclinarii
taluzurilor si modificarea volumelor terasamentelor. De regula, taluzurile rambleelor vor avea inclinarea de 1: 1,50
pana la inaltimi maxine, in functie de natura pamântului, date in tabelul 4.
 NATURA MATERIALULUI IN H MAXIM ( m )
RAMBLEU
Argile prafoase sau argile nisipoase 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
nisipuri 8
Pietrisuri sau balasturi 10

In cazul rambleelor cu inaltimi mai mari decit cele aratate in tabelul 5 dar pina la 12,00 m, inclinarea taluzurilor se va
indulci pe diferenta de inaltime spre baza platformei drumului in jos va fi de 1: 1,5 , iar pe restul inaltimii la baza
rambleului, inclinarea va fi de 1 :2.

In rambleele mai inalte de 12,00 m, precum si la cele situate in albiile majore ale riurilor,vailor si in baltile unde
terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine, inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui
calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3 … 1,5 solutiile trebuind sa fie prevazute in proiect, conform
STAS 2914 - 84.

1.7.14.Tolerantele de executie pentru suprafatarea platformei si a taluzurilor sint urmatoarele:

 profilul platforma fara strat de forma cm +5;

 profilul platforma cu strat de forma cm +3;
 taluz neacoperit cm + 10 .
Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime.

 To1eranta pentru ampriza rambleului realizat fata de proiect este de cm. +50

1.7.15.Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa

1.7.15.1. Cand la realizarea rambleelor sunt folosite paminturi sensibile la apa si nu sunt masuri speciale in caietul
de sarcini speciale, inginerul lucrarii va putea prescrie contractorului:

 punerea in opera si compactarea imediata a paminturilor din deblee sau din gropi de
imprumut la locul de folosire cu un grad de umiditate convenabil;
 asternerea in asteptarea compactarii si scarificarea in vederea reducerii umiditatii prin
evaporare;
 tratarea pamintului cu var pentru reducerea umiditatii;
 practicarea de drenuri deschise in vederea reducerii umiditatii pamânturilor a caror
continut excesiv de apa nu ar fi permis obtinerea pe loc a unei densitati suficiente si
reluarea ulterioara a compactarii.

Pentru aceste paminturi inginerul va putea impune contractorului prescriptii speciale in ceea ce priveste evacuarea
apelor.
1.7.16.Prescriptii aplicabile rambleelor din material stincos

1.7.16.1. Descarcarea materialului derocat in rambleu si nivelarea lui va fi organizata de maniera de a obtine un
material omogen si pe cat posibil cu un volum minim de goluri.Straturile elementare vor avea o grosime care va fi
determinata in functie de dimensiunea materialului si posibilitatile niijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va
putea in nici un caz sa depaseasca 0,80 m in corpul rambleului. In cei 0,30 m superiori se vor elimina blocurile a
caror dimensiune, cea mai mare, va depasi 0,20 m.
Blocurile de stanca a caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi fractionate. Contractorul va
putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in depozite definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleelor trebuie sa fie omogena. Intercalarea straturilor de
materiale fine si straturi din materiale stincoase, prezentind un procentaj de goluri ridicat , este interzisa.

1.7.16.2. Rambleele vor fi compactate cu cilindrii vibratori grei de 12 - 16 tone sau cu utilaje cu senile de 25 tone
cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa suficienta pentru a facilita aranjarea blocurilor.
Se va determina si respecta intensitatea optima de compactare adecvata Q / S. Se efectueaza incercari cu placa ,
considerând un modul al primei incercari cel putin egal cu 500 bari si un raport E2 I E1 inferior lui 0,15 . Incerca –
rile se vor face in colaborare cu un laborator de incercari de specialitate, iar rezultatele vor fi inscrise in registrul de
santier.
1.7.16.3. Nivelarea taluzurilor neacoperite va fi astfel ca toate blocurile sa fie incastrate cel putin pe jumatate din
grosimea lor.

1.7.17. Prescriptii aplicabile rambleelor nisipoase

1.7.17.1. Rambleele din pamânturi nisipoase se realizeazä concomitent cu imbracarea taluzelor in scopul de a le
proteja de eroziune. Pamânturile nisipoase uniforme (U <= 5 ) care nu pot fi compactate la gradul de compactare
prescris (tabelul 3 ) nu se vor utiliza sau vor fi corectate granulometric inainte de utilizare.

1.7.18. Prescriptii aplicabile rambleelor din spatele lucrarilor de arta.

1.7.18.1.In lipsa unor indicatii contrare ale caietului de sarcini speciale, rambleele vor fi constituite din materiale
identice cu cele adoptate pentru plaforma, cu exceptia materialelor stancoase. Pe o latime minima de 1 m, plecand
de la zidaria lucrarii de arta, vor fi inlaturate pietrele a caror dimensiune depaseste 10 cm.
Ele vor fi compactate cu ajutorul utilajelor, respectand integritatea lucrarilor permitand obtinerea gradului de
compactare conform prevederilor tabelului 3.Aceste utilaje vor fi supuse aprobarii inginerului care va preciza pentru
fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de utilizare.

1.7.19. Protectia impotriva apelor

Contractorul este obligat sa asigure protectia rambleelor contra apelor pluviale si inundatiilor provocate de ploi a
caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata statie pluviometrica.
1.8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR

1.8.1. Santurile, rigolele, casiurile, drenurile, vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se
sectiunea, cota fundului si amplasamentul.
1.8.2. Santul sau rigola trebuie sa ramina constant paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat ca acest
paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivului stancos. Ordinea de atacare si executie a acestor lucrari va fi
stabilita astfel incat, completate cu masurile provizorii luate de contractor, sa elimine efectul negativ al apelor
superficiale si de suprafata, in timpul executiei terasamentelor.
1.8.3. La sfirsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgari si
blocuri ebulate. Nu se vor lasa colturi de material stâncos care sa intrerupa continuitatea santurilor si rigolelor.

1.9. FINISAREA PLATFORMEI

1.9.1. Stratul superior al platformei va fi ingrijit compactat, nivelat si completat, respectand cotele in profil in lung si in
profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.Gradul de compactare este dat in tabelul 3.In ceea ce
priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:
La latimea platformei +0,05 m fatade ax;
+0,l0 m, la latimea intreaga
La cotele proiectului +0,05 m fata de cotele de nivel ale proiectului

Deformabilitatea la nivelul patului drumului si taluzurile trebuie sa indeplineasca conditiile de la art. 1.7.14 si tabl 2.

1.9.2. Daca constructia sistemului rutier nu urmeaza imediat terasamentele, platforma va fi nivelata transversal
urmarind profilul acoperis, constituit din doi versanti plani, inclinati cu 4 % spre marginea acestora. In curbe se va
aplica deverul prevazut in planuri fara sa coboare sub o panta transversala de 4% . Contractorul va trebui in timp
oportun sa solicite instructiuni consultantului asupra tipului de finisare de adoptat. Aceste instructiuni vor fi
consemnate in caietul de dispozitii de santier.

1.10. ACOPERIREA CU PAMINT VEGETAL

Cand acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte si intarite cu caroiaje din
brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant
vegetal.
Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre,radacini sau iarba si umectat inainte de raspindire.
Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor. Executarea lucrarilor de imbracare
cu pamant vegetal este, in principiu, suspendata pe timp de ploaie.

1.11.DRENAREA APELOR SUBTERANE

Contractorul nu este obligat sa asigure drenarea apelor decat in masura in care acestea pot fi evacuate prin
gravitatie.
Lucrari de drenare a apelor subterane care s-ar putea sa se dovedeasca necesare vor fi definite prin dispozitii de
santier de catre inginer si reglementarea lor va interveni in lipsa unor dispozitii speciale ale caietului de sarcini
speciale conform prevederilor clauzelor administrative generale.
1.12.INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE

In timpul termenului de garantie, contractorul va trebui sa execute in timp util si pe cheltuiala sa lucrarile necesare
pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzurilor si a rambleelor si sa corijeze tasarile rezultate dintr-o
proasta executie a lucrarilor.
In afara de aceasta, contractorul va trebui sa execute in aceeasi pe - rioada si la cererea scrisa a inginerului toate
lucrarile complementare care vor fi necesare ca urmare a degradarilor de care contractorul nu va fi responsabil.

1.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR

1.13.1. Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in :

 verificarea trasarii axului si amprizei drumului ;

 verificarea pregatirii terenului de fundatie de sub rambleu ;
 verificarea calitatii si starii pamantului utilizat ;
 controlul grosimii straturilor asternute ;
 controlul compactarii terasamentului ;
 controlul caracteristicilor platformei drumului ;
 controlul capacitaii portante .

1.13.2. Contractorul este obligat sa-si tina evidenta zilnica in registrul de laborator a verificarilor efectuate asupra
calitatii si starii (umiditatii) pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate privind
calitatea lucrarilor executate.

1.13.3. Verificarea trasarii axului si amprizei drumului se va face inainte de inceperea lucrarilor de executie a
terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. To1eranta admisibila fiind de +0,010 m
in raport cu reperii pichetajului general.

1.13.4. Verificarea pregatirii terenului de fundatie de sub rambleu seface inainte de inceperea executarii
umpluturilor ; dupa ce s-a curatat terenul, s-a indepartat stratul vegetal, s-a verificat natura si starea terenului si s-a
compactat pamantul, se determina gradul de compactare si deformabilitate a terenului de fundatie.

1.13.5.Natura si starea terenului de sub rambleu si la nivelul patului de debleu se verifica cu frecventa de minim o
determinare la 250 m de drum. Natura pamântului pentru ramblee se verifica cu frecventele date in Tabelul 2.
Veficarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor ascunse specificandu-se
si eventualele remedieri necesare executate cu acceptul inginerului.

1.13.6. Numarul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru gradul de compactare este de 3 determinari pentru
fiecare 2000 m2 suprafata compactata.

1.13.7. Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu pirghii conform instructiunilor
tehnice departamentale - indicativ CD 31-94.

1.13.8.Masuratorile cu deflectometru se vor efectua in profile transversale amplasate la max. 25 m unul dupa altul in
trei puncte (dreapta, ax, stinga) de pe ampriza drumului.

1.13.9. La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia
elastica corespunzatoare vehiculului etalon are valori mai mari decat cea admisibila in cel mult 10 % din punctele
masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie se stabilesc in functie de tipul pamantului
de fundatie.
1.13.10. Verificarea gradului de compactare a terasamentului de fundatii se va face in corelatie cu masuratorile cu
deflectometru in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta scazuta.

1.13.11. Verificarea calitatii pamantului consta in determinareaprincipalelor caracteristici ale pamantului conform
tabelului 2.

1.13.12. Grosimea fiecarui strat de pamant astemut la executarea

rambleului trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental pentru tipul de pamant respectiv si
utilajele folosite la compactare in conformitate cu fisa tehnologica aprobata de inginer.

1.13.13. Verificarea gradului de compactare

Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pamânt pus in opera.
In cazul pamanturilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafata, mijlocul si de la baza stratului când acesta
are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului cãnd grosimea este mai mica de 25 cm. In
cazul pamânturilor necoezive se va preleva o singura proba din fiecare punct care trebuie sa aiba un volum de min.
1000 cm3 conform STAS 2914-84 cap.7. In cazul pamânturilor necoezive, pietroase verificarea se efectueaza
conform notei din subsolul de la tabelul 3.
Verificarea privind gradul de compactare realizat se va face in minimum trei puncte repartizate uniform la fiecare
2000 m2 de strat.
Verificarea ultimului strat al terasamentelor in rambleu si verificarea debleelor se va face in minim 3 puncte,
repartizate ax-stânga-dreapta, la un metru de marginea platformei, punctele situându-se in sectiuni diferite, pe
sectoare de maxim 250 m. lungime.

1.13.14. In cazul când valorile obtinute nu sunt corespunzatoare celor prevazute in tabelul 3, se va dispune fie
continuarea compactarii, fie scarificarea, corectarea umiditatii si recompactarea stratului respectiv.

1.13.15. Nu se va trece la executia stratului urmator atâta timp cat rezultatele verificarilor efectuate nu confirma
realizarea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului nefiind posibila.

1.13.16 Portiunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive cu penetrometru sau cu deflectometru cu
parghie.

1.13.17. Controlul caracteristicilor patului drumului

Controlul caracteristicilor platformei drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor si consta in
verificarea topografica a nivelmentului si determinarea deformabilitatii cu ajutorul deflectometrului cu pârghie la
nivelul platformei drumului.

1.13.18 Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea platformei suport sunt + 0,05 fata de prevederile
proiectului.
Controlul topografic al nivelmentului va fi facut pe profile din 20 in 20 m.

1.13.19. Deformabilitatea platformei drumului este stabilita prin masuratori cu deflectometrul cu pârghie.
La nivelul platformei (patului) se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica
corespunzatoare sub sarcinia osiei etalon de 91 KN are valori mai mari decât cea admisibila conform tabelului .

Tipul de pamant conform STAS 1243 - 88 Valoarea admisibila a deformatiei elastice 1 /

100 m
Nisip prafos , nisip argilos 350
Praf nisipos , praf argilos nisipos , praf argilos ,
praf 400
Argila prafoasa , argila nisipoasa , argila prafoasa
nisipoasa , argila 450
Cand nu este posibila aplicarea metodei masurarii deformatiilor elastice se vor efectua verificari ale deformatiilor
relative sub placa ( STAS 2914 I 4 - 89 ) pe sectoare de maxim 250 m. lungime, rezultatele comparându-se cu cele
considerate in proiect pentru patul drumului.

Deasemenea, cu acordul inginerului se pot utiliza si alte metode agrementate pentru determinarea capacitatii
portante la terasamente.
RECEPTIA LUCRARILOR

1.1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE

Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de executie) , unei
receptii preliminare si unei receptii finale.
1.1.1. In cadrul receptiei pe faze (de lucrari ascunse) se va
verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de
documentatii si de prezentul Caiet de sarcini.
1.1.2. In urma verficãrilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma
posibilitatea trecerii executiei la faze imediat urmatoare.
1.1.3. Receptia pe faze se efectueaza de catre consultant si seful de santier, documentul
ce se incheie ca urmare a receptiei trebuie sa poarte ambele semnaturi.
1.1.4. Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
 trasarea si sablonarea lucrarii;
 decaparea stratului vegetal;
 compactarea terenului de fundatie;
 in cazul rambleelor pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea umpluturii sub cota
stratului de forma;
 in cazul sapaturilor la cota finala a sapaturii .
1.1.5. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va
pune la dispozitia organelor de control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala.

1.2. RECEPTIA PRELIMINARA

1.2.1. La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din acestea se va proceda la efectuarea
receptiei preliminare a lucrarilor verificandu-se:
 concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini speciale si a
proiectului de executie;
 natura pamantului din corpul drumului;
 concordanta gradului de compactare realizat cu prevederile Caietului de sarcini.
1.2.2.Lucrarile nu se vor receptiona daca:
 nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect ;
 nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului cit si pe fiecare strat in parte (atestate de
procesele verbale de receptie pe faze);
 lucrarile de scurgere a apelor nu sunt corespunzatoare;
 nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei;
 se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasa
mentelor, ravinari ale taluzurilor etc.;
 nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului.
Defectiunile se vor consemna si se vor stabili modul si termenul de remediere.

1.3. RECEPTIA FINALA

La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat si daca au fost intretinute
corespunzator.

Intocmit,

Ing. Bontiu Adrian