Sunteți pe pagina 1din 20

Capitolul 3.

Caiet de sarcini Capitolul 3

Caiet de sarcini

I. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE Obiectul specificatiei

Acest capitol cuprinde specificatii tehnice pentru lucrarile de terasamente, constand in sapaturi, incarcarea in mijloacele de transport, transportul, imprastierea, nivelarea si compactarea pamantului, efectuate pentru realizarea fundatiilor. Concepte de baza

La acest contract executarea lucrarilor de terasamente se face mecanizat si manual, metodele de lucru manuale fiind aplicabile numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice nu este posibila sau nu este justificata. Pentru sprijinirea sapaturilor se vor utiliza, de regula, elemente de inventar modulate concepute pentru un domeniu mare de utilizare si cu posibilitati de refolosire.

Elemente de proiectare

Eventualele neconcordante intre situatia luata in considerare in proiect, pe baza studiului geotehnic, si specificata pe planurile de fundatii si constatarile Contractorului la executia sapaturilor, in ceea ce priveste stratificatia terenului de fundare, natura apei subterane, obstacole intalnite(hrube, umpluturi locale, canalizari,etc.) vor fi semnalate Proiectantului pentru stabilirea masurilor corespunzatoare. In astfel de situatii nu se va continua lucrul fara acordul scris al Proiectantului. Pentru lucrarile de terasamente Contractorul va intocmi fise sau proiecte tehnologice pe care le va supune aprobarii Consultantului. Standarde de referinta

a) Standarde romanesti:

STAS 6054-77:Terenul de fundatie.Adancimi de inghet. STAS 2745-90:Terenul de fundatie.Urmarirea tasarii constructiilor. STAS 1913/1-82:Terenul de fundatie.Pamanturi. Determinarea umiditatii. STAS 2916-87: Lucrari de drumuri si cai ferate. Protejarea taluzurilor si santurilor. STAS 9824/0-74:Trasarea constructiilor. Prescriptii generale.
1

Capitolul 3.Caiet de sarcini

STAS 9824/1-87:Trasarea constructiilor.

b) Normative romanesti de executie:


C 169-88:Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale. C 16-84:Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente. C 56-85:Verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente. C 61-74:Instructiuni tehnice pentru determinarea tasarilor. C 29-95:Normativ privind consolidarea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice. C 168-80:Instructiuni tehnice pentru consolidarea pamanturilor sensibile la umezire prin silicatizare si electrosilicatizare. C 182-87:Normativ pentru executarea mecanizata a terasamentelor de drumuri.

c) Alte prescriptii romanesti:

Ordin IGSIC Nr.8/07.11.1981 referitor la incercarile de laborator pentru verificarea compactarii terenului. P 7-92:Normativ pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamanturi sensibile la umezire. P 70-79:Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamanturi cu umflari si contractii mari.

Materiale si produse

Materiale Agregate Balast Pamant de umplutura Accesorii

Transport, manipulare si depozitare

Transportul pamantului se va face cu autobasculante incarcate cu mijloace specializate. Depozitarea pamanturilor necesare pentru umplutura se va face in imediata apropiere. Executia lucrarilor

Generalitati
2

Capitolul 3.Caiet de sarcini


La executarea sapaturilor pentru fundatii se va tine seama sa nu fie periclitate instalatiile invecinate zonelor de lucru. Daca executia sapaturilor pentru fundatii implica dezvelirea unor retele de instalatii subterane existente, executarea lucrarilor va incepe numai dupa obtinerea avizului de sapatura si a permisului de foc. Dezafectarea retelelor de instalatii subterane se va face numai cu acordul Proiectantului si acordul scris al Beneficiarului. Cand turnarea betonului in fundatii nu se face imediat dupa executarea sapaturii, pentru a impiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului sub talpa de fundare, aceasta va fi oprita la o cota mai ridicata decat cota finala in functie de calitatea terenului. Executia fundatiilor apropiate va incepe cu cele situate la adancimile cele mai mari. La sapaturile de lungimi mari se va asigura prin pante posibilitatea colectarii apelor in timpul executiei. Nu se vor amplasa puturile de colectare in vederea drenarii terenului sub talpa de fundare. Sapaturile executate cu excavatoare nu vor depasi profilul proiectat al sapaturii. Ultimii 20-30cm deasupra cotei inferioare a profilului sapaturii se vor executa manual. Daca pe fundul gropii, la cota de fundare, apar crapaturi in teren masurile necesare in vederea fundarii se vor stabili in acord cu Proiectantul. Necesitatea sprijinirii peretilor sapaturilor de fundatie se va stabili tinand seama de adancimea sapaturii, natura, omogenitatea, stratificatia, coeziunea, gradul de fisurare si umiditatea terenului, regimul de scurgere al apelor subterane, conditiile meteorologice si climaterice din perioada de executie a lucrarilor de terasamente, tehnologia de executie adoptata, etc. Operatiuni pregatitoare Inainte de inceperea lucrarilor de sapaturi se vor executa urmatoarele operatiuni pregatitoare:

defrisarea plantatiei existente pe amplasament; demolari ale unor structuri existente pe amplasament; curatirea si amenajarea terenului pentru dirijarea apelor superficiale Gropile ce raman dupa scoaterea buturugilor vor fi umplute cu pamant compactat. Se vor executa rigole sau santuri de garda pentru dirijarea apelor superficiale in afara zonelor de lucru. Inainte de executia lucrarilor de sapaturi se va face trasarea prin fixarea, conform proiectului, a pozitiei constructiilor pe amplasamentele proiectate.

Executia lucrarilor de sapatura a) Executarea sapaturilor deasupra apelor subterane Sapaturile cu pereti verticali nesprijiniti se pot executa cu adancimi pana la: -0.75m in cazul terenurilor necoezive si slab coezive; -1.25m in cazul terenurilor cu coeziune mijlocie; -2.00m in cazul terenurilor cu coeziune foarte mare. Pentru mentinerea stabilitatii malurilor, terenul din jurul sapaturii trebuie sa nu fie incarcat si sa nu sufere vibratii. Pamantul rezultat din sapatura se va incarca direct in basculante si se va transporta la depozitul stabilit prin conventie intre Beneficiar si autoritatile locale.
3

Capitolul 3.Caiet de sarcini


Contractorul va lua masuri de inlaturare rapida a apelor provenite accidental si impotriva surparii malurilor. La sapaturile cu pereti in taluz, cu adancimi pana la 2m(pamant cu umiditate naturala sub 12-18%) panta taluzului sapaturii(tangenta unghiului de inclinare fata de orizontala) nu trebuie sa depaseasca valorile maxime admise pentru diverse categorii de pamanturi: nisip, balast:1/1 nisip argilos:1/1,25 argila nisipoasa:2/3 argila:1/2 loess:4/3 roca friabila:2/1-4/1 stanca:4/1-7/1 In cazul sapaturilor manuale cu adancime peste 2m, taluzul trebuie executat in trepte, prevazandu-se pe inaltimi banchete care sa permita evacuarea pamantului prin relee, banchetele vor avea latimea de 0.6-1.0m si distantele pe verticala intre ele de circa 2m. Executarea sapaturilor cu pereti verticali sprijiniti se utilizeaza cand nu este posibila sau economica sapatura in taluz sau cand adancimea sapaturii depaseste conditiile de executie a sapaturilor cu pereti verticali nesprijiniti. Sprijinirile se fac cu elemente de inventar, refolosibile, conform subcapitolului Materiale si produse, paragrafului Accesorii.

Executia lucrarilor de umpluturi Umpluturile compactate intre fundatii, la exteriorul cladirilor sau la pardoseli se vor executa de regula cu pamanturile rezultate din lucrarile de sapatura. Este interzisa realizarea umpluturilor din pamanturi cu umflaturi si contractii mari, maluri, prafuri, argile moi, cu continut de materii organice, resturi de lemn, bulgari,etc. Umpluturile dintre fundatii si la exteriorul cladirilor, pana la cota prevazuta in proiect, se vor executa imediat dupa decofrarea fundatiilor pe baza de fise tehnologice intocmite de Contractor si avizate de Consultant. Dupa stabilirea utilajului si a numarului de treceri, a grosimii stratului si umiditatii optime a pamantului, se va trece la compactarea efectiva a straturilor pana la realizarea grosimii umpluturii.

Curatirea, protectia lucrarilor Intreaga suprafata a terenului pe care se executa lucrarile de terasamente va fi curatata de frunze, crengi, buruieni, si cand este cazul zapada. In cazul unei umeziri superficiale, datorita precipitatiilor atmosferice neprevazute, fundul gropii de fundatie trebuie lasat sa se zvinte inainte de inceperea lucrarilor de executare a fundatiei(betonare), iar daca umezirea este puternica se va indeparta stratul de noroi.
4

Capitolul 3.Caiet de sarcini


In perioada de timp friguros sistemele de realizare a epuismentelor vor trebui protejate impotriva inghetului.

Conditii de protectia muncii La executie se vor respecta cu strictete prevederile din: Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii, aprobat de M.L.P.A.T. 9/N/15.III-1993, publicat in Buletinul Constructiilor nr.5-6-7-8/1993; IM 007-96:Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de cofraje, schele, cintre si esafodaje, aprobat cu nr.74/N/15.10.96 si publicat in Buletinul Constructiilor nr.10/1996; Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor, aprobat cu Decret nr.290/16.08.1997 si publicat in Buletinul Constructiilor nr.12/1997; P 118-83:Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului, elaborat de INCERC si IPCT si publicat in Buletinul Constructiilor nr.3/1996;10/1997 si 10/1996; Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobat de M.I. 381/4.03.1993 si M.L.P.A.T. Cu nr.7/N/3.03.1993, publicat in Monitorul Oficial; C 300-94:Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat de M.L.P.A.T. Cu nr.20/N/11.07.1994 si publicat in Buletinul Constructiilor nr.9/1994; C 58-96:Siguranta lo foc. Norme tehnce pentru ignifugarea materialelor si produselor combustibile din lemn si textile utilizate in constructii, aprobate cu nr.24/N3.04.1996 si publicate in Buletinul Constructiilor nr.10/1996. Modul concret de aplicare a acestor prevederi pe perioada executiei se face de catre firma de executie prin personalul insarcinat cu protectia muncii si a prevenirii incendiilor si prin organizarea santierului si a lucrarilor specifice, necesare de protectie. Se interzice cu desavarsire focul in sapaturile cu pereti sprijiniti fie pentru dezghetarea pamantului fie pentru incalzirea muncitorilor. Aceste prevederi nefiind limitative, constructorul va lua ori de cate ori va fi necesar, masuri suplimentare, astfel incat sa se evite producerea oricarui accident. Receptia lucrarilor

Generalitati Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se va verifca intreaga trasare pe teren atat in ansamblu cat si pentru fiecare obiect in parte. Se va verifica daca stratul de pamant vegetal a fost recuperat dupa decapare si a fost depozitat corespunzator, in vederea unor noi utilizari. Deficientele constatate la lucrarile de terasamente se vor consemna in Procesul verbal de lucrari ascunse impreuna cu masurile de remediere aplicate conform indicatiilor Proiectantului.
5

Capitolul 3.Caiet de sarcini

Tolerante admisibile Tolerantele la trasarea constructiilor, in functie de lungimea constructiei sunt:

Lungime (m)

constructie 25 2

50 2

100 3

150 4

200 5

250 5

Tolerante (cm)

Nota:Pentru lungimi intermediare tolerantele se interpoleaza.

Pentru pante tolerantele se majoreaza fata de cele de mai sus: Panta terenului (grade) p<3 Sporul de panta (%) 0 3<p<10 25 10<p<15 50 p>15 100

Note:Pentru unghiuri tolerantele de trasare sunt 1. Toleranta admisa pentru reperul de cota 0.00 este 1cm. Abaterea admisibila fata de proiect si specificatiile tehnice pentru materiale(nisip,balast, pietris sau piatra sparta) din care se realizeaza pernele de umplutura pentru consolidarea terenului de fundare sunt: granulatia sorturilor: 5% gradul de compactare:-medie:2% -maxima:5% Abaterile admisibile fata de gradul de compactare prevazut in proiect si specificatiile tehnice sunt: Tipul de lucrare Sistematizare verticala In jurul fundatiilor si subsolurilor si sub pardoseli La santuri de conducte Abaterea medie 10% 5% 5% Abaterea maxima 10% 8% 8%

Verificari in vederea receptiei La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii se vor verifica pentru fiecare in parte dimensiunile si cotele de nivel realizate si se vor compara cu cele din proiect. Se vor verifica procesele verbale de lucrari ascunse semnate de Consultant(pentru Beneficiar), Contractor si de Proiectant(daca firma de consultanta este alta decat proiectantul) referitoare la:
6

Capitolul 3.Caiet de sarcini


-modificarile introduse fata de prevederile initiale ale proiectului si specificatiile tehnice; -probele de laborator pentru verificarea terenului sub cota de fundare(cel putin una la 200mp suprafata de sapatura si minim 3 pentru fiecare obiect); Se va verifica daca lucrarile executate se inscriu in limitele de toleranta admisibile, conform specificatiilor tehnice. Remedieri Consultantul va decide, in cazul unor nerespectari ale prevederilor din proiect si a prezentelor specificatii, care sunt masurile de remediere, locale sau de mai mare intindere, in functie de natura si amploarea deficientelor constatate. Costurile propuse de eventualele lucrari de remediere vor fi integral suportate de Contractor.

Documente incheiate la receptie La incheierea lucrarilor si a remedierilor necesare, se va incheia intre Contractor si Proiectant un proces verbal de receptie finala a lucrarilor executate. Masuratori si decontare Decontarea lucrarilor de terasamente se va face pe baza preturilor unitare stabilite prin devizul aprobat, si pe baza planurilor din proiect.

Capitolul 3.Caiet de sarcini II. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR DIN BETON ARMAT
Prevederi generale:

Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice pentru executia lucrarilor din beton. In cursul lucrarilor de executie nu este permisa nici o derogare de la prevederile prezentului caiet de sarcini fara aprobarea prealabila in scris a proiectantului. Proiectantul isi rezerva dreptul ca in situatii speciale ce se vor ivi la executie sa aduca modificari sau completari prezentelor prescriptii. Constructorul si beneficiarul au obligatia respectarii, in afara caietului de sarcini, a tuturor normelor legale standarde, instructiuni tehnice, normative departamentale sau republicane in vigoare la data executiei lucrarilor. Executantul va asigura efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din acest caiet de sarcini. Executantul va asigura la cererea dirigintelui de santier si efectuarea altor determinari suplimentare. Executantul va lua toate masurile tehnologice si organizatorice necesare asigurarii punerii in aplicare a prezentelor prevederi. In cazul in care se constata abateri de la caietul de sarcini, dirigintele va dispune intreruperea lucrarilor si efectuarea determinarilor ce se impun. Lucrarile de beton nu se vor executa sub temperatura de +5oC.

Materiale:

La prepararea betonului se va utiliza numai ciment care corespunde conditiilor tehnice de calitate (STAS 1500-78, 388-80, Normativ C-140-86, anexa IV.1). Conditiile tehnice de livrare, receptie, control, trebuie sa fie conform STAS. In timpul transportului, manipularii si depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificarea cu corpuri straine. Se interzice folosirea cimentului la temperaturi mai mari de +50oC. Cimentul in vrac se va depozita in silozuri, durata depozitarii nedepasind 45 de zile de la data livrarii de producator. Cimentul ramas mai mult timp nu va mai putea fi utilizat decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice la 7 zile. Executantul va face controlul calitatii cimentului conform C-140-86 anexa X.1, pct. A.1 la aprovizionare si B.1 la utilizare. Metodele de incercare se realizeaza conform STAS 227/1,3,4-86 si C-140-86 anexa IV. Executantul va tine evidenta calitatii prin:
8

Capitolul 3.Caiet de sarcini


Certificate de calitate de la fabrica producatoare; Rezultatele determinarilor laboratorului propriu;

Agregate naturale:

Pentru prepararea betonului (densitate aparenta 2500kg/mc) se folosesc numai agregate grele provenite din sfaramarea naturala sau/si din concasarea rocilor care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice din STAS 1667-76; 667-90 si C 140-86 anexa IV.3. Se vor utiliza urmatoarele sorturi de agregate: Nisip 0-3mm; 3-7mm sau 0-7mm, conform STAS 662-89; Agregate de cariera sau Dmax = 40mm, adica sorturi 7-16 si 16-31, conform STAS 66790. Abaterile limita la un sort, precum si la agregatul total sunt de maxim 10% trecere prin ciurul cu ochiuri cu diametrul inferior Dmin si de maxim 5% ramase pe ciurul cu diametrul superior Dmax; 1.1.1.1. Conditii de calitate: Sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet dezghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. Sa fie inerte si sa nu produca efecte daunatoare asupra liantului. Nisipul natural trebuie sa fie aspru la pipait. Se interzice folosirea nisipului de mare. Continutul de impuritati admise conform STAS 4606-80, 3606-80, 730-89, 6620-89.

Caracteristicile mecanice ale agregatelor de cariera vor fi conform STAS 730-89, 620/5-91, 6200/15-83. Ca forma, agregatele cu D=7mm vor fi poliedrice cu b/a minim = 0.65 si c/a minim = 0.32. Sorturile trebuie sa aiba o granulozitate continua. Dimensiunea maxima a granulelor ramase pe ciururi superioare D 1.5 Dmax. Controlul calitatii agregatelor de catre executant se face conform STAS 4606-80. Se determina: Curbele granulometrice; Continutul in substante organice; Continutul in substante lavigabile; Analiza chimica. Aceste analize se fac la statia de sortare ori de cate ori se schimba furnizorul agregatului. La fabrica de beton se determina: lavigabilul si argila aderenta pe piatra, curbele granulometrice si umiditatea.

Executantul va tine evidenta calitatii agregatelor prin: Certificatele de calitate emise de furnizor; Rezultatele determinarilor laboratorului propriu.

Capitolul 3.Caiet de sarcini


Apa:

Apa folosita la prepararea betonului trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice din STAS 790-84. Verificarea acestora se face trimestrial sau ori de cate ori se schimba sursa de apa. Este interzisa folosirea apei sarate, sulfuroase, infectate, etc. Aditivi:

La prepararea betonului se pot folosi aditivi pentru: Imbunatatirea lucrabilitatii; Marirea gradului de impermeabilitate si a rezistentei la inghet dezghet repetat; Obtinerea betoanelor de calitate superioara; Reglarea procesului de intarire; Marirea durabilitatii si imbunatatirea omogenitatii;

Tipurile uzuale de aditivi si conditiile utilizarii lor sunt indicate in C140-86, anexa V.3. Fiecare lot de aditivi trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate eliberat de producator. Depozitarea si pastrarea aditivilor se va face in ambalajul original si in incaperi uscate; Executantul va verifica calitatea aditivilor atat la aprovizionare (examinarea certificatelor de calitate), cat si la punerea in opera prin deterimnarea densitatii solutiei, o proba la fiecare sarja. Verificarea calitatii aditivilor se face conform STAS C 140-86, anexa X.1. Stabilirea compozitiei betonului:

Stabilirea compozitiei betonului se face de catre un laborator de specialitate, eventual laboratorul unitatii tutelare a statiei de betoane. Caracteristicile betonului proaspat sunt: Lucrabilitatea betonului, conform STAS 1759-88, 1, 18-1, 30; Densitatea aparenta, conform STAS 1759-88, adica 2201 2500 kg/mc;

Caracteristicile betonului intarit, conform STAS 1275-88: Rezistenta la compresiune determinata pe epruvete conform punctului 8 si anexa V din C 140-86, la 7 zile si la 28 de zile (tabela V.2.14); Porozitatea determinata pe cuburi.

Compozitia betonului stabilirea compozitiei betonului se va face cu respectarea prevederilor din anexa V.2 din C 140-86, si anume: La intrarea in functiune a statiei de betoane; La schimbarea tipului de ciment, agregate sau aditivi; Ori de cate ori se apreciaza ca este necesara reexaminarea compozitiei betonului.

Dozajul de ciment, raportul apa/ciment (a/c), dozajul de aditivi, curba granulometrica vor fi cele corespunzatoare marcii solicitate, cu respectarea tabelelor V2.4, V2.6, V2.11 din anexa V.2 din C140-86. Se vor realiza incercari preliminare pentru determinarea compozitiei si marcii betoanelor.
10

Capitolul 3.Caiet de sarcini

Prepararea betonului:

Statia de betoane prepararea betoanelor se va face in statii de betoane. Distanta maxima intre statia de betoane si punctul de livrare a betonului va corespunde unui timp de transport de 30 40 minute. Experimentarea betonului in statie inainte de inceperea lucrarilor, executantul este obligat sa efectueze aceasta experimentare in scopul verificarii in conditiile santierului a retetei de beton stabilita in laborator si atingerea caracteristicilor cerute prin acest caiet de sarcini. Incercarile trebuie repetate pana la obtinerea rezultatelor satisfacatoare pentru urmatoarele caracteristici: Lucrabilitate; Omogenitatea betonului; Rezistenta la compresiune. Cu ocazia aceasta se va stabili si durata minima de malaxare.

Prepararea propriu-zisa a betonului executantul raspunde de functionarea buna a mijloacelor de dozare. Cantitatea de apa se va corecta in functie de umiditatea agregatelor si de solutiile de aditivi introduse, astfel incat sa se respecte raportul a/c. Ordinea de introducere a agregatelor si a celorlalte materiale componente in malaxor, se face conform cartii tehnice a utilajului respectiv. Controlul calitatii betonului proaspat conform STAS 1759-88 si 1275-88.

Transportul betonului proaspat:

Transportul betonului se va face cu autoagitatoare. Se admite folosirea basculantelor cu conditia ca acestea sa fie etanse si la locul de descarcare sa se asigure reomogenizarea amestecului. Incarcarea betonului in mijloacele de transport se face direct din buncarul statiei de betoane. Timpul total de la preparare si pana la punerea in opera a betonului trebuie sa fie mai mic decat timpul de priza. Daca transportul betonului se face pe timp friguros, cu temperaturi negative, sau pe arsita (+25 C), cu autobasculanta, se vor lua masuri de protectie termica. Daca timpul este ploios, se vor lua masuri de acoperire a betonului.
o

Durata maxima de transport a betonului va fi de 45 min.

11

Capitolul 3.Caiet de sarcini


Punerea in opera a betonului:

Lucrari pregatitoare punerea in opera a betonului in structura se va face numai dupa receptionarea fundatiilor, subsolurilor, etc. care trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 640084. Punerea in opera a betonului se face conform C 140-89, cap. 6. Betonul trebuie pus in lucru intr-un interval de 15 30 minute de la aducerea pe santier. Controlul calitatii betonului se face conform STAS 1275/88 si normativ C 54-84. Influenta conditiilor meteorologice oprirea lucrarilor. Betonarea se intrerupe daca temperatura exterioara scade sub +5oC, sau creste peste +30oC, la o umiditate relativa mai mica de 40%. Betonarea pe timp friguros pentru incetinirea fenomenului de umezire a cimentului in perioada de timp friguros, se pot folosi acceleratori de priza si/sau de intarire. Betonarea pe timp calduros se va acorda o atentie deosebita pentru impiedicarea deshidratarii superficiale ale betonului (folosirea de prelate, etc.).

Protejarea betonului proaspat:

Asigurarea conditiilor favorabile de intarire si reducere a deformatiilor de contractie se face prin mentinerea umiditatii betonului min. 7 zile, protejand suprafata libera prin: Acoperirea cu materiale de protectie; Stropirea periodica cu apa; Aplicarea de pelicule de protectie; Analizarea rezultatelor incercarilor pe betoane:

Cuprinde determinari pe betonul proaspat si analiza rezultatelor privind rezistenta la compresiune la 7 (28) zile, conform normativ C 140-86 punct 8.2 si urmatoarele.

Conditii tehnice:

Elemente geometrice dimensiunile elementelor geometrice sunt cele din proiect. Abaterile limita de la grosime pot fi 10mm. Denivelarile admise pot fi 4mm.

Cofrarea:

Cofrajele se alcatuiesc astfel incat sa se asigure rezistenta, rigiditatea si stabilitatea necesare. Panourile de cofraj se monteaza fara rosturi, pentra a evita scurgerea laptelui de ciment.
12

Capitolul 3.Caiet de sarcini


Inainte de turnare, cofrajele se curata de betonul vechi si se vor unge cu decofrant pe baza de emulsie de parafina. Decofrarea se va face numai dupa intarirea betonului in limitele prevazute in C 140-86, cap. 6, punctele 6.46 6.49.

Armatura:

Se va folosi otel-beton OB37, PC52 (STAS 438/89 si STAS 463-2/91). Nu se vor folosi oteluri superioare la armaturi constructive. Se interzice folosirea otelului PC52 si STNB in zonele cu sarcini dinamice importante. In aceste zone se va folosi OB37. Controlul si receptia armaturii se va face la atelierul de armatura si la locul de punere in opera. Tolerantele admise pentru armaturi sunt cele din C 140-86, anexa X.3.2.2.

Piese metalice inglobate:

Se vor confectiona si monta conform prevederilor din proiect. Receptia pieselor se va face in atelier, verificand dimensiunile elementelor componente si materialul din care s-a debitat, grosimea si lungimea cordoanelor de sudura, etc. Piesele metalice se vor curata pentru a asigura aderenta la beton. Fixarea pieselor in cofraj se va face astfel incat sa nu se deplaseze in timpul betonarii.

Controlul calitatii lucrarilor:

Verificarile se executa pe faze, inainte de inceperea betonarii, in timpul executiei si dupa terminarea turnarii. Respectarea succesiunii acestor verificari asigura luarea din timp a unor masuri de remediere.

Receptia lucrarilor:

Preliminara. Finala.

Prevederi finale:
13

Capitolul 3.Caiet de sarcini


Prevederile din prezentul caiet de sarcini nu sunt limitative si nu exclud obligativitatea respectarii de catre constructor si beneficiar si a altor acte normative, in vigoare la data executarii lucrarilor.

III. Caiet de sarcini pentru instalatii sanitare: Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea instalatiei interioare si exterioare aferente obiectivului sus mentionat. PREVEDERI GENERALE.

In conformitate cu H.G.R.nr.766/97, privind asigurarea calitatii in constructii, obiectivul se incadreaza, dupa cum urmeaza: categorie de importanta a constructieiB; modelul 2-, sistemul de conducere si asigurare.

La executarea instalatiilor se vor respecta prevederile si normativele in vigoare, in masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet. Antreprenorul va asigura executarea tuturor lucrarilor si probelor rezultate din aplicarea caietului,si este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a lucrarilor.

MATERIALE FOLOSITE.

Calitatile materialelor de instalatii sanitare trebuie sa indeplineasca conditiile din Normativul I.9/94,cap.12. Inainte de inceperea lucrarilor se va verifica traseul conductelor, amplasamentul obiectelor sanitare,a armaturilor si corespondenta acestora cu prevederile din proiect. Conductele de apa rece si apa calda vor fi din teava de otel zincat cu pereti normali, sau conducte de polietilena multistrat, iar conductele aferente scurgerilor menajere sau pluviale vor fi din tuburi si piese de polipropilena. Obiectele sanitare vor fi din portelan sanitar, fonta, tabla inox, iar armaturile utilizate sunt din alama nichelata si robineti de trecere cu ventil normal sau tip sfera,care vor functiona la presiunea maxima de 6 atm. Conductele se vor izola cu bete de postav (legaturi obiecte in zidarie) si cu saltele din vata minerala de 30 mm grosime protejate cu carton sau folie P.V.C., iar la interior gletuite, vopsite, sau cu cochilii din vata, protejate cu folie de aluminiu. LUCRARI PREGATITOARE.

Antreprenorul va examina cu atentie proiectul de executie in corelare cu planurile de arhitectura, rezistenta si cu situatia de la fata locului, in faza si stadiul de executie respective. In cazul ivirii unor neconcordante intre proiect si situatia de pe teren, antrprenorul impreuna cu dirigintele de santier, va anunta proiectantul cu 5 zile inaintea organizarii unei intalniri, in vederea solutionarii
14

Capitolul 3.Caiet de sarcini


problemelor ivite. Materialele folosite vor fi verificate conform certficatelor de calitate elaborate de furnizor. EXECUTIA LUCRARILOR.

In prima faza se vor prelucra materialele prin taiere, lipire, sudura, gaurire, indoire, filetare, etc iar in faza a doua, montarea in cladire in scopul obtinerii lucrarilor finite. Montarea instalatiilor va incepe cu conductele din subsol (distributie), coloane si legaturi la obiectele sanitare care se vor monta provizoriu. Asamblarea conductelor de apa rece si apa calda se va face numai prin filetare, iar conductele de scurgere se vor imbina prin intermediul unei mufe cu garnitura inelara cu buza dubla, cu inel de prindere. La trecerea conductelor prin pereti, plansee se vor monta stuturi de trecere, iar izolatia si rabitarea lor se va face dupa efectuarea probelor. Dupa terminarea probelor si verificarilor, instalatorul va monta obiectele sanitare, bateriile si accesoriile.

PROBE SI CONTROLUL EXECUTIEI.

Pe parcursul executiei si receptia lucrarilor se vor respecta LEGEA 10/95-pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii, si H.G.R.766/97, privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii. Instalatiile de apa rece-calda, vor fi incercate la etanseitate, presiunea de minim 6 atm. rezistenta la cald, precum si daca asigura debitul si presiunea necesara conform prevederilor STAS 1478-90. Instalatia de canalizare va fi incercata la etanseitate si functionare,prin punerea in functiune a obiectelor sanitare si prin verificarea pantelor de scurgere. Controlul executiei instalatiilor se face prin controlul certificatelor de calitate si a proceselor verbale elaborate pe parcursul executiei.

IZOLAREA.

Conductele de apa rece, calda si scurgere montate in slituri practicate in zidarie se vor izola cu bete de postav sau folie P.V.C. Coloanele de apa si conductele de distributie montate in spatii rabitate (GHENE) se vor izola cu vata minerala de 30 mm si se protejeaza cu carton ondulat legat cu sarma. Conductele de legatura sau distributie montate in spatii aparent locuite se vor vopsi cu vopsea de ulei. Conductele de distributie montate in subsol se vor izola cu vata minerala de 30 mm si se protejeaza cu carton bitumat, iar daca subsolul este utilizat, izolatiile se vor tencui, grundui si vopsi.
15

Capitolul 3.Caiet de sarcini


Dispozitivele de sustinere, bratari, console, stuturi, jgeaburi, conductele de otel negre se vor grundui cu miniu de plumb si se vor vopsi cu vopsea de ulei.

MASURI DE INTRTINERE IN TIMP.

Periodic se vor verifica conductele purtatoare de apa, armaturile si se va interveni imediat pentru oprirea oricaror pierderi de apa.

RECEPTIA LUCRARILOR PE FAZE.

Se va receptiona daca lucrarile s-au executat conform proiectului si atesta conditiile din prezentul caiet de sarcini. Receptia pe faze se va face la urmatoarele lucrari care se vor consemna intr-un proces verbal: proba de etanseitate a conductelor de apa; proba de etanseitate a conductelor de scurgere; montarea conductelor in canale nevizitabile; incercarea la presiune a armaturilor si a conductelor; verificarea obiectelor sanitare. CONCLUZII.

La executarea si intretinerea lucrarilor de instalatii sanitare se vor respecta urmatoarele: Normativ I.9/94,P7/92,LEGEA 10/95,P 100/92 si Normele Departamentale de Protectia Muncii P 118/99.

16

Capitolul 3.Caiet de sarcini IV.Caiet de sarcini instalatii interioare incalzire centrala


Generalitati:

Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice pentru executarea conditiilor interioare de incalzire centrala la obiectivele proiectate. Tehnologia executarii instalatiilor de incalzire, comporta in principal urmatoarele faze de operatiune.

Lucrari pregatitoare:

Receptia, sortarea si transportul tevilor din teava otel neagra, corpurilor de incalzire si a celorlalte materiale legate de executie. La executarea lucrarilor se vor folosi materiale care corespund tehnic si calitativ prevederilor proiectului. Trasarea si masurarea lungimilor partiale a conductelor din teava otel neagra. Trasarea conductelor se face marcand axul cu linie continua pe pereti.in acelasi timp se traseaza si locul ramificatiilor, dispozitivelor de fixare, incrucisarilor de conducte, etc. Coloanele verticale se traseaza folosind firul de plumb, astfel incat sa asigure o verticalitate perfecta. Trasarea conductelor se face pe peretii executati la rosu, inainte de a fi finisati. Taierea tevilor la dimeniunile necesare. Filetarea tevilor cu diametrul pana la ,inclusiv. Indoirea tevilor, executarea curbelor de etaj si a curbelor de ocolire.

Montarea conductelor si a armaturilor.

Asamblarea conductelor se va face cu filet pentru conductele cu diametrul pana la si prin sudura pentru conductele cu diametrul mai mare. Executarea si montarea dispozitivelor de sustinere a conductelor. Amplasarea conductelor se va face conform planurilor de executie. Avand in vedere faptul ca terenul de fundare pentru obiectivele proiectate este loess de categoria B foarte sensibil la umiditate, este necesar sa se respecte Normativul P.7/2000, Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamant sensibil la umezire. Conform acestui normativ, este obligatoriu ca toate conductele de apa sa se monteze aparent.

17

Capitolul 3.Caiet de sarcini


La amplasarea conductelor de distributie din canalul de protectie din beton este necesar sa se respecte cotele de montaj indicate la generatoarele inferioare ale conductelor. La amplasarea coloanelor de incalzire se va pastra paralelismul intre axele coloanelor si intre acestea si elementele de constructie, trecerea coloanelor prin plansee se va face numai prin golurile lasate special si numai dupa montarea mansoanelor de protectie. Legaturile dintre coloane si corpurile de incalzire se realizeaza astfel: la conducta de ducere, panta va fi ascendenta catre coloana, iar la conducta de intoarcere panta va fi descendenta catre coloana. Pentru a se permite evacuarea corespunzatoare a aerului catre robinetii de dezaerisire, conductele orizontale pentru dezaerisire se monteaza cu o panta de minim 3% ascendenta, catre robinetii de dezaerisire. Montarea conductelor de inchidere si armaturilor de golire, atat pe racordul la reteaua termica exterioara cat si pe ramificatiile la instalatia interioara de incalzire centrala din canalul de protectie din beton. Toate armaturile se vor monta in pozitia inchis. La montarea armaturilor cu flanse se va asigura paralelismul intre flansele conductelor si cele ale armaturilor. Conform Normativului P.7/2000 pentru a preveni infiltratia apelor provenite din golirea instalatiei interioare de incalzire centrala pe pardoseala parterului este obligatoriu ca golirea instalatiilor de incalzire sa se faca prin intermediul unor palnii de colectare, amplasate in canalul termic, deasupra nivelului maxim de refulare al retelei de canalizare la care se racordeaza.

Izolarea termica si vopsirea conductelor.

Reducerea pierderilor de caldura in conductele de distributie din canalul de protectie din beton se va realiza prin executarea izolatiilor la conducte cu cochilii caserate cu folie de aluminiu cu grosimea izolatiei de 30 mm. Inainte de izolare,conductele se vor curata la exterior si apoi se vor grundui cu miniu de plumb,izolatia termica a conductelor este continua pe toata lungimea acestora si se intrerupe numai langa armaturi. Coloanele de incalzire,legaturile la corpurile de incalzire si conductele de aerisire se vor grundui si vopsi cu vopsea de ulei. Montarea corpurilor de incalzire. formarea radiatoarelor la numarul de elementi necesari; probarea corpurilor de incalzire formate.

18

Capitolul 3.Caiet de sarcini


Aceasta proba se efectueaza dupa aproximativ 48 de ore la niplare, timp in care materialul de etansare s-a uscat, asigurand etanseitate. Presiunea de la proba se va stabili functie de presiunea la care va lucra radiatorul si va varia de la 4 bar, la maxim 6 bar. La presiunea de 6 bar,conform STAS 7363-66 pentru radiatoarele din fonta, rezista numai radiatoarele din fonta cu coloanele unite si sectiune circulara. Corpurile de incalzire care au rezistat bine la presiune se vor monta la parter si etajele inferioare supuse la o presiune statica mai mare. Montarea pe pozitie a radiatoarelor. La pozitionarea radiatoarelor se va tine seama de distantele de montaj necesare conform Normativului I.13/02. Distantele intre partea inferioara a radiatorului si pardoseala finita este de 10-15 cm, egala cu distanta intre partea superioara a radiatorului si glaful ferestrei. Distanta intre radiator si peretele finit din spatele acestuia este de 5 cm. Fixarea radiatoarelor pe pozitie se va face prin console si sustinatoare. La montaj se va tine seama ca axul longitudinal al radiatorului sa fie paralel cu fetele peretilor. Punerea in functiune a instalatiilor de incalzire. Spalarea instalatiei de apa ;

Aceasta se va executa o data sau de mai multe ori, functie de cantitatea de murdarie existenta in instalatie. Spalarea se considera terminata daca, dupa o recirculare a apei de cel putin din separatorul de namol, nu se acumuleaza impuritati. Umplerea instalatiei cu apa; Probarea instalatiei de incalzire. Proba la rece.

Proba la rece se face in scopul verificarii rezistentei mecanice si a etanseitatii elementelor instalatiei de incalzire si consta in umlerea cu apa a instalatiei si incercarea la presiune. Umplerea instalatiei pentru efectuarea probei la rece se face cu apa care indeplineste conditiile de calitate ca agent termic. Proba la rece este obligatorie pentru intreaga instalatie si se va face avand racordate toate echipamentele din centrala termica,retele de conducte si aparatele consumatoare de caldura (corpuri incalzire, suprafete radiante, agregate de incalzire cu aer cald, etc). In cazul cand se folosesc corpuri de incalzire a caror rezistenta nominala corespunde unei presiuni maxime mai reduse decat restul instalatiei, proba la rece a instalatiei se face fara corpurile
19

Capitolul 3.Caiet de sarcini


de incalzire respective, acestea fiind inlocuite fie cu corpuri de incalzire de inventor (rezistente la presiunea la care se face proba), fie cu conducte de scurtcircuitare a legaturilor de ducere-intoarcere. Proba la rece se executa inainte de finisarea elementelor instalatiei (vopsiri,izolari termice,etc.), de inchiderea acestora in canale nevizitabile sau in santuri in pereti si plansee,de mascarea si inglobarea lor in elementele de constructii, precum si de executarea finisajelor de constructii. Proba se executa in perioada de timp in care temperatura exterioara este mai mare de +5gr.C. In vederea executarii probei la rece, se va asigura deschiderea completa a tuturor armaturilor de inchidere si reglaj, inchiderea conductelor de legatura la vasul de expansiune deschis, reglarea armaturilor de siguranta de la cazane si de la vasul de expansiune inchis in concordanta cu presiunea de proba, verificarea punctelor de racordare a instalatiei la conducta de apa potabila si la pompa de presiune. Inainte de proba de presiune la rece, instalatia se spala cu apa potabila. Spalarea instalatiei cuprinde racordarea conductei de ducere a instalatiei la conducta de apa potabila, umplerea instalatiei,racordarea conductei de intoarcere a instalatiei la jgeabul de golire la canalizare si mentinerea instalatiei sub jet continuu pana cand in apa golita din instalatie nu se mai observa impuritati(namol, nisip, etc.). Operatia se repeta cu schimbarea sensului de circulatie al apei. Presiunea de proba se determina in functie de presiunea maxima de regim si de modul de executie al instalatiei, astfel: o data si jumatate presiunea maxima de regim,dar nu mai mica de 5 bar, la instalatii montate aparent si la cele mascate sub finisajele uzuale; dublul presiunii de regim,dar nu mai mica de 5 bar, la instalatiile ce au parti care se mascheaza sub finisaje deosebite; presiunea prevazuta in caietul de sarcini, pentru partile din instalatii care se inglobeaza in elemente constructive (serpentine sau conducte in pardoseli, pereti sau plafoane, realizate numai cu tevi trase); la presiunile prescrise de instructiunile tehnice ISCIR, pentru partile de instalatii care sunt supuse prevederilor acestor prescriptii.

Verificarea comportarii instalatiei la proba la rece poate fi inceputa imediat dupa punerea ei sub presiune, prin controlul rezistentei si etanseitatii tuturor imbinarilor.

20