Cap.

2 Caiete de sarcini pentru executia lucrarilor Rezistenta

1. Terasamente, spturi, umpluturi
2. Fundaii
3. Cofraje
4. Armturi
5. Betoane simple i armate
6. Elemente prefabricate
7. Zidrie
8. Hidroizolaii, termoizolaii
9. Finisaje: tencuieli, pardoseli, placaje, perei de rigips
10. Sarpant
11. nvelitori
12. Tinichigerie
13. Demolri

1

1. TERASAMANTE, SPTR!, MP"TR!
1. #eneralit$%i
Acest caiet de sarcini cuprinde specificaiile pentru lucrrile de execuie a terasamentelor,
sparea stratului vegetal, a gropilor de fundaie, ncrcarea n mijloace de transport, transportul,
mprtierea, nivelarea pmntului pentru realizarea fundaiilor.
Standarde de re&erin%$
C 169-88 - Normativ privind executarea lucrrilor de terasamente
C 83-75 - ndrumtor privind executarea trasrii de detaliu n construcii
P 10-86 - Normativ privind proiectarea i executarea lucrrilor de fundaii directe
NP 112- 04 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare direct
GE 026 97 - Ghid pentru executarea compactrii n plan orizontal i nclinat a
terasamentelor
GE 028 97 Ghid pentru executarea lucrrilor de drenaj orizontal i vertical
STAS 5091-71 - Terasamente. Prescripii generale
STAS 2914-84 - Lucrri de drumuri. Terasamente. Condiii generale
STAS 6054-77 - Terenul de fundaie. Adncimea de nghe
STAS 1913/1-82 - Terenul de fundaie. Pmnturi. Determinarea umiditii
STAS 9824/0-74 - Trasarea pe teren a construciilor. Prescripii generale
STAS 9824/1-75 - Trasarea pe teren a construciilor civile, industriale i agrozootehnice
C 169 - 82 - Lucrri de terasamente pentru realizarea fundaiilor construciilor civile i
industriale
2. "ucr$ri pre'$titoare
- stratul vegetal - ndeprtarea stratului vegetal pe 30 cm grosime se va face mecanizat, cu
excavator cu enile de 0,4-0,7 m.c. Depozitarea pmntului excavat se va face pe antier.
Sparea stratului vegetal se va plti la 100 m.c. de pmnt excavai iar transportul pmntului de
la locul de excavare la depozit se va plti la ton.
- nivelare, pregtire a platformei - prin lucrrile de nivelri se realizeaz o platform
plan pe care urmeaz s se fac trasarea lucrrilor de terasament. Aici sunt cuprinse sparea
dmburilor i umplerea depresiunilor, mprtierea pmntului n exces la max. 3 m distan. De
asemenea se asigur scurgerea apelor superficiale prin realizarea de anuri de gard sau rigole.
Se msoar la 100 m.p.de platform nivelat.
- trasarea lucrrilor de terasamente - se va face pe baza planului de trasare existent n
proiect. Executarea trasrii lucrrilor de detaliu n construcie se va face de echipe alctuite din
oameni de specialitate dotai cu aparatur de specialitate corespunztoare.
(. Executarea s$p$turilor pentru &unda%ii
nainte de nceperea lucrrilor propriu-zise se va verifica dac pe amplasament nu sunt
reele electrice, ap, canalizare, gaze.
Cota terenului natural este la 1.00 m fa de cota 0.00 a cldirii.
Spturile n spaii limitate se vor executa manual. Limea spturii pentru fundaiile
continue este de 55 cm si 50 cm. Pmntul rezultat din sptur se va descrca direct n
autovehicol i se va transporta la depozitul ales. Se interzice depozitarea pmntului la mai puin
de 1 m de la marginea spturii.

2

nainte de nceperea spturilor la fundaii, este absolut necesar ca suprafaa terenului s fie
curat i nivelat, cu pante de scurgere spre exterior, pentru a nu permite stagnarea apelor din
precipitaii i scurgerea lor n spturile de fundaii.
Toate lucrrile de terasamente se vor executa pe tronsoane, fr ntreruperi i n timp ct
mai scurt, pentru a se evita variaiile importante de umiditate a pmntului activ, n timpul
execuiei.
Ultimul strat de pmnt de cca 30 cm grosime se va spa manual, pe poriuni ealonate - pe
msura posibilitilor de execuie a fundaiilor, n ziua respectiv i imediat nainte de turnarea
betonului de fundaie, pentru a se evita efectele negative cauzate de variaiile de umiditate.
Sptura mecanizat se msoar la 100 m.c. iar cea manual la m.c de sptur.
). *pluturile din +urul &unda%iilor
Se vor executa imediat dup ce construcia a depit nivelul terenului. Umpluturile se
msoar la m.c. de pmnt mprtiat. De la cota terenului natural se realizeaz straturi de
umplutur din pmnt de 40 cm grosime i strat de pietri de 10 cm grosime. Aceste straturi de
umpluturi se compacteaz bine nainte de turnarea plcii din beton.
nainte de nceperea lucrrilor pentru executarea fundaiilor trebuie s mai fie terminate
urmtoarele:
- retrasarea axelor fundaiilor. Abaterea admisibil la poziia n plan vertical a cotei de nivel la
fundaiile structurii este de 10 mm. La poziia n plan orizontal a axelor fundaiilor de beton,
abaterea admisibil este de 10 mm;
- ncheierea procesului verbal de lucrri ascunse.
,. -eri&ic$ri .n /ederea recep%iei
Orice lucrare de terasamente va fi nceput dup efectuarea operaiei de predare -
primire a amplasamentului, trasrilor reperelor cotei zero, etc.,sunt consemnate ntr-un proces
verbal ncheiat de delegaii beneficiarului, proiectantului i executantului.
nainte de nceperea lucrrilor de terasamente se va verifica ntreaga trasare pe teren, att n
ansamblu ct i pentru fiecare obiect n parte, conform STAS 9824/1-76.
La terminarea lucrrilor de spturi pentru fundaii se va verifica pentru fiecare n parte
dimensiunile i cotele de nivel realizate i se vor compara cu dimensiunile din proiect; n cazul
depirii oricrei dintre abaterile admisibile, este interzis nceperea lucrrilor corpului fundaiilor
nainte de a se fi efectuat toate corecturile necesare aducerii spaiului respectiv n limitele
admisibile.
n toate cazurile n care se constat c - la cota de nivel stabilit n proiect - natura terenului
nu corespunde cu aceea avut n vedere la proiectare, soluia de continuare a lucrrilor nu poate
fi stabilit dect pe baza unei dispoziii scrise a proiectantului.
Verificarea naturii terenului sub cota de fundare se va face prin probe de laborator, prin
penetrare static sau dinamic. Aceste probe, se vor face cel puin cte una la fiecare 200 m.p.
suprafa i min. 3 pentru fiecare obiect.
Umpluturile de pmnt, balast de la fundaii au gradul de compactare de 0,1.
- abaterea admisibil fa de gradul de compactare prevzut n proiect este de 2% pentru
medie i 5% pentru valoarea minim;
- toate buletinele de ncercri i rezultatele verificrilor menionate mai sus se vor consemna
n procese verbale de lucrri ascunse.
Pentru umpluturile de pmnt utilizate pentru platforme, ci de acces pietonale sau cu
circulaie auto uoar, sistematizri verticale, completarea spturilor de fundaie sau pentru
conducte sub pardoseli, se va verifica:
- ndeprtarea pmntului vegetal i a altor straturi indicate n proiect;
- corespondena cu proiectul a naturii pmntului utilizat i a tehnologiei de compactare;
- realizarea gradului de compactare conform STAS 1913/13-83 - 0, 1

3

Abateri admisibile fa de gradul de compactare prevzute n proiect sunt:
- pentru sistematizri verticale: mediu - 10%; minim - 15%;
- n jurul fundaiilor i subsolurilor i sub pardoseli: mediu - 5%; minim -8%.
- la anuri de conducte: mediu - 5%; minim - 8%.
Rezultatele acestor verificri se vor nscrie n procesele verbale de lucrri ascunse.

2. 2N3AT!!
1. #eneralit$%i
Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la lucrarile de fundatii continue i izolate
executate prin orice procedeu pentru care exista o prescriptie tehnica in vigoare. Pentru a asigura
rezistenta, stabilitatea si o exploatare normala a constructiilor, att terenul, ct si fundatia trebuie
sa indeplineasca anumite conditii si anume:
- terenul sa fie suficient de rezistent astfel incat sa nu cedeze sub fundatie;
- deformatiile terenului sa nu depaseasca limitele admisibile pentru constructie;
- fundatia sa fie astfel alcatuita incat sa transmita si sa repartizeze in deplina siguranta,
incarcarile date de suprastructuta;
- adancimea de fundare sa fie corespunzatoare, sa nu fie afectata de inghet, fenomene de
umflare, etc.
2. Standarde de re&erin%$
- NE 012-99- Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat.
- STAS 10107/0 -90- Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor din
beton, beton armat si beton precomprimat
- STAS 6054-77 Adancimea de inghet in Romania.
- STAS 11100/1-93- Macrozonarea seismica a Romaniei
- NP 112 04 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare direct, aprobat de
MTCT cu ordinul 275/23.02.2005
- C 159-88 nstruciuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundaii prin metoda
penetrrii cu con , metoda static i dinamic i orice alt normativ in vigoare la data executiei
lucrarii care face referire la lucrarile de fundatii
2. Materiale 4i produse
Armaturi - a se vedea Caietul de sarcini , Armaturi
Betoane - a se vedea Caietul de sarcini ,Lucrari din beton simplu si beton armat
Cofraje a se vedea Caietul de sarcini ,Cofrarea betonului
(. "ucr$ri pre'$titoare.
Verificarea amplasarii si dimensiunilor sapaturii, a cotei de fundare, a cofrajelor, unde este
cazul.
). M$rci *ini*e de 5etoane
Acestea se stabilesc conform prevederilor din STAS 10107/0-90.

4

Se va folosi beton simplu clasa C 12/15 pentru stratele de egalizare i beton armat clasa C
16/20 pentru fundaiile izolate, continue i grinzile de fundaie. Betonul va avea gradul de tasare
T3 conform anexei 1.4 , cu meniunea c se vor putea folosi aditivi conform tabelei V.1 - normativ
NE 012 99. Se va folosi ciment cu clasa de rezisten 32,5 conform anexei 1.1 normativ NE
012 -99 functie de conditiile concrete de fundare tinand cont de toate prescriptiile in vigoare.
Sorturile utilizate vor avea granulaia ntre 031 mm.
Fasonarea, montarea i legarea armturilor se va face conform indicaiilor anexei a
normativului NE 012 99
La fundaii se vor folosi cofraje din panouri refolosibile din scndur.
,. Ad6nci*ea de &undare.
Aceasta se stabileste in functie de particularitatile constructiei respective, caracteristicile
geotehnice ale terenului si conditiile climatice.
7. Turnarea 5etonului .n &unda%ii
Betonul trebuie pus in lucrare la 15-30 min, de la aducerea lui. Descarcarea in fundatii se
face prin jgheaburi, bene, cu pompa sau direct in lucrare. Nu se admite beton segregat sau o alta
marca decat cea stabilita prin proiect. Betonul trebuie raspandit uniform in lungul elementului
urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de max. 50 cm inaltime si turnarea noului strat
inainte de inceperea prizei betonului din startul turnat anterior. Se vor lua masuri pentru a se evita
deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta, precum si inglobarea perfecta a
armaturilor in beton respectandu-se stratul de acoperire specificat prin proiect. Compactarea se
va face mecanic cu vibratorul. Decofrarea se va face respectand termenele minime specificate in
C140-86.
8. -eri&icarea &unda%iilor
Se face pe tot parcursul turnarii betoanelor si consta in urmarirea respectarii proiectului in
ceea ce priveste amplasarea, dimensiuni, cote, armari. Se vor intocmi procese verbale de lucrari
ascunse pentru fiecare fundatie turnata. Se vor respecta instructiunile referitoare la lucrari pe timp
friguros daca turnarea se face sub 10 C.
9. M$suri de protec%ia *uncii 4i de paz$ contra incendiilor
Pe tot parcursul executiei vor fi respectate urmatoarele prescriptii tehnice:
- Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii elaborat de PC S.A. aprobat
de MLPAT cu nr. 9/N/15,,1993
- P 118-1999 - Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la
actiunea focului.
- C 300-94 - Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora, si orice alte norme specifice aflate in vigoare.
0. M$surarea 4i decontarea
n functie de masuratorile ce rezulta din proiect, consumurile pe unitatea de masura, tipul si
calitatea materialelor, betoanele se deconteaza la m.c., armaturile la to., cofrajele la m.p.

5

(. C:2RA;E
1.#eneralit$%i
Prezenta procedur descrie principalele sarcini ce trebuiesc ndeplinite la lucrrile de cofrare
cu panouri.
2."ucr$ri de co&rare cu panouri
"ucr$rile pre'$titoare 4i principalele etape ale co&r$rii
Pentru orice element de construcii operaiile de montare a panourilor de cofraj se succed n
principiu n urmtoarea ordine :
- curirea i nivelarea locului de montaj
- trasarea poziiei cofrajelor
- transportul i aezarea panourilor i a celorlalte materiale i elemente de inventar, n
apropierea locului de montaj
- curirea i ungerea panourilor cu decofrol, nu cu motorin
- asamblarea i susinerea provizorie a acestora
- verificarea poziiei cofrajelor pentru fiecare element de construcie, att n plan ct i pe
vertical i fixarea lor n poziie corect
- ncheierea, legarea (blocarea) i sprijinirea definitiv a tuturor cofrajelor cu ajutorul
dispozitivelor de montare (caloi, juguri, tirani, zvoare, distanieri, proptele, contravnturi etc.)
- etanarea rosturilor
La folosirea panourilor de cofraj, se vor evita, pe ct posibil, practicarea gurilor n
astereal i baterea cuielor n schelet. Se interzice cu desvrire tierea sau cioplirea panourilor,
n scopul adaptrii lor dimensionale sau de detaliu la cazuri particulare de folosire, n toate
asemenea cazuri fiind necesar adoptarea unor completri la faa locului sau a unor panouri
speciale.
Panourile de care sunt fixate cutiile pentru guri de trecere, ipcile pentru anuri ale
traseelor de instalaii, etc., vor fi folosite cu aceeai destinaie la fiecare refolosire. Cutiile i ipcile
se vor fixa de panouri n cuie avnd grosimea minim de 1,8 mm. Pentru a se uura decofrarea
panourilor echipate cu astfel de piese n relief, acestea vor fi curate i unse cu deosebit
atenie. Contravnturile eafoadelor vor fi bine strnse cu dispozitivele lor de asamblare,
verificarea fiind obligatorie.
Termenele la care se va face decofrarea elementelor de construcii sunt cele din "Normativul
pentru executarea lucrrilor de beton i beton armat ", NE 012-1999.
mediat dup decofrare se vor ndeprta bavurile de pe suprafaa betonului, folosind
rachete, dli sau polizoare i se vor remedia eventualele defecte ale suprafeei betonului n
condiiile art. 5.67 al " Normativului pentru executarea lucrrilor de beton i beton armat ", NE
012-1999.
Pentru buna desfurare a lucrrilor de cofraj sunt necesare urmtoarele activiti
pregtitoare:
- analiza proiectului de execuie al obiectivului i a condiiilor specifice de execuie, urmrind
n principal :
-seciuni prin obiecte, forme i dimensiuni ale elementelor din beton armat monolit
-specificaiile privind obligativitatea continuitii unor elemente din beton turnat monolit,
rosturi de lucru, tehnologii de execuie sau alte indicaii tehnologice preconizate
-dotarea antierului cu utilaje, cofraje, dispozitive de manipulare, scule etc., n vederea
alegerii proceselor tehnologice
-termenul de execuie al obiectivului
-stadiul organizrii de antier i termenul de ncepere a lucrrii propriuzise
< gruparea elementelor de beton armat monolit i alegerea tehnologiilor

6

Elementele se grupeaz dup form i dimensiuni, avndu-se n vedere tehnologia ce se
poate adopta la fiecare grup i indicaiile proiectantului privind obligativitatea continuitii
betonrii anumitor elemente.
ntocmirea proiectului tehnologic operativ privind lucrrile de cofraj.
(. Condi%ii pri/ind co&rarea di&eritelor ele*ente de construc%ii
2unda%ii
La fundaiile continue, se traseaz mai nti axul longitudinal pe fundul anului (spturii),
fa de care apoi se va trasa poziia feelor interioare ale panourilor de cofraj.
La fundaiile izolate se traseaz dou axe perpendiculare ale fiecrei fundaii n parte, n
raport cu care se traseaz apoi poziia feelor interioare ale panourilor de cofraj.
Fixarea cofrajelor la fundaii (continue sau izolate) se va face cu montani, proptele, rui,
distanieri etc., dup care n prealabil s-a verificat poziia cofrajelor n raport cu prevederile
proiectului.
St6lpi
Montarea cofrajelor din panouri pentru stlpi se execut n urmtoarea ordine :
- se traseaz axele perpendiculare i conturul stlpilor, fixndu-se rama de trasaj
- se monteaz armtura
- se cur baza stlpului
- se monteaz cofrajul gata asamblat i prevzut cu ipcile triunghiulare de teire a colurilor
- se sprijin provizoriu cofrajul cu ajutorul proptelelor
- dup verificarea poziiei i verticalitii se strng definitiv caloii i se fixeaz definitiv
proptelele.
n cazul prevederii ferestrelor de vizitare, curirea bazei stlpilor se face ca ultim operaie.
n cazul asamblrii la faa locului a cofrajului, trei laturi ale acestuia se monteaz naintea
armturii, sprijinindu-se provizoriu, iar dup montarea armturii cofrajul se ncheie cu cea de-a
patra latur.
#rinzi
Montarea cofrajelor din panouri pentru grinzi i nervuri se face n urmtoarea ordine:
- pe eafodajul stabilit de proiectant i executant se fixeaz cofrajul pentru fundul grinzii
sau nervurii, verificndu-se cu atenie cota, rectilinitatea i orizontalitatea
- se monteaz panourile feelor laterale
- n cazul unor grinzi nalte, dup cofrarea unei fee laterale se monteaz armtura
- se consolideaz cofrajul grinzii (nervurii) prin montarea jugurilor care au eventual la
partea superioar tirani de strngere trecui prin distanieri.
Cofrajele din panouri se ung cu atenie naintea montrii armturilor n scopul de a se facilita
operaia de decofrare i a se mri prin aceasta numrul de folosiri ale panourilor. Ungerea se face
imediat dup montarea cofrajului sau chiar n timpul montrii lui (la perei, stlpi, grinzi nalte).
Pentru ungere se folosesc substane produse industrial n acest scop sau unguentul de gard
aplicat dup decofrare, fiind interzis folosirea motorinei sau a petrolului lampant, care
degradeaz materialele lemnoase. Este recomandabil ca aplicarea unguentului s se fac prin
pulverizare.
La operaiile de armare se va avea grij de a nu se lua unguentul de pe cofraj pe carcasele
de armturi.
!nainte de nceperea turnrii se vor amenaja i verifica, la stlpi, podinele de lucru pentru
muncitorii betoniti, avnd nlimea i limea corespunztoare i prevzute cu parapete de
protecie, precum i puni de circulaie deasupra armturilor la planee.

7

De asemenea se va verifica starea de funcionare a mijloacelor pentru transportul, punerea
n oper i compactarea betonului (autoagitatoare sau basculante, pompe de beton sau bene,
vibratoare, etc.).
). 3eco&rarea ele*entelor de construc%ii
- desfacerea zvoarelor de susinere(montani, rigle, moaze, caloi);
- scoaterea fururilor de compensare la perei ;
- demontarea scndurilor de aliniere, respectiv a ramei de trasare.
Totodat se poate efectua n mod asemntor i decofrarea lateral a grinzilor prin
desfacerea i scoaterea tiranilor, demontarea jugurilor i ndeprtarea panourilor.
,. A5areri ad*isi5ile
Abateri limit la dimensiuni reprezentnd deschideri :
- pentru grinzi i plci fr grinzi
- cnd deschiderea este 3,00 m 10 mm
- cnd deschiderea este 3,00 m 12,5 mm
- pentru plcile planeelor cu grinzi
- cnd deschiderea este 3,00 m 6 mm
- cnd deschiderea este 3,00 m 8 mm
- pentru perei
- cnd lungimea (nlimea) este 3,00 m 10 mm
- cnd lungimea (nlimea) este 3,00 m 12, 5 mm
Abateri limit la dimensiunile seciunilor transversale :
- la stlpi, grinzi 3 mm
- la grosimea pereilor i plcilor 2 mm
Tolerane la rectiliniaritatea muchiilor:
- pe m 3 mm
- pe toat lungimea muchiei 4 mm
Tolerane la planeitatea suprafeei:
Deformaiile pe care le sufer cofrajul n timpul turnrii i compactrii betonului nu vor depi
limitele admisibile cuprinse n acelai tabel 1 al anexei XX la normativul NE 012-1999.
7. -eri&ic$ri .n /ederea recep%iei
Etapele contractului de calitate la lucrrile de cofraje sunt:
a= Etapa preli*inar$ caracterizat prin asigurarea condiiilor tehnico-organizatorice
necesare executrii i realizrii lucrrilor la nivelul calitativ prevzut n documentaiile tehnologice
i prescripiile tehnice, constnd din :
- verificarea lucrrilor premergtoare celor de cofraje
- verificarea mijloacelor de munc cantitativ i calitativ conform documentaiilor tehnologice
- verificarea geometriei subansamblurilor de cofraj i nscrierii n limitele abaterilor admisibile
- verificarea subansamblurilor de cofraj privind:
- existena tuturor elementelor prevzute n documentaia de execuie
- fixarea corect a elementelor de prindere (menghine, cleme, uruburi etc.)
- integritatea feei cofrajului.
5= Etapa de execu%ie a lucrrilor la nivelul calitativ prevzut n documentaiile tehnologice i
prescripiile tehnice constnd din:
1. verificri dup trasare i nscriere n abaterile admisibile privind:

8

- poziia marcajelor fa de axele construciei i fa de elementele corespunztoare turnate
la etajul inferior
- dimensiunea elementelor ce urmeaz a fi cofrate
2. verificarea dup montarea elementelor de baz (caloi n cazul stlpilor, montani i
panouri n cazul pereilor, tlpile eafodajului i schelelor etc.) privind:
- existena tuturor elementelor prevzute n documentaie
- fixarea corect i stabil a elementelor de prindere i legtur
- poziionarea corect fa de marcaj, n limitele abaterilor admise
- ncheierea corect i asigurarea etaneitii
- curirea cofrajelor
- asigurarea msurilor NTS i PS
- poziionarea corect fa de marcaj
- dimensiunile cofrajului
- poziionarea fa de orizontal i vertical
c= Etapa &inal$ de verificare la recepia lucrrilor conform documentaiilor tehnologice i
prescripiilor tehnice.
La terminarea lucrrilor de cofraj se efectueaz recepia final de ctre o comisie format din
beneficiar (diriginte de antier) i constructor (ef de lot, eful punctului de lucru, eful de echip).
Rezultatele verificrii i eventualele remedii ce trebuie fcute se vor consemna n >Re'istrul
de procese /er5ale pentru /eri&icarea calit$%ii lucr$rilor ce de/in ascunse> .
Dup efectuarea remedierilor se va face verificarea i se va ncheia un nou proces verbal.
nainte de turnarea betonului conductorul punctului de lucru (maistru, inginer) este obligat
s verifice integritatea, stabilitatea, rezemerea pe teren, etaneitatea, poziionarea i stabilitatea
elementelor ce vor fi nglobate n beton (armtur, rame, goluri, plcue metalice,instalaii,etc)
Dup turnarea i ntrirea betonului se execut decofrarea pe baza unei dispoziii scrise date
de eful de lot. La decofrare se vor respecta prevederile din Normativul C 140 - 86 Cap. "
Decofrare ".
). ARMAREA ?ET:N"!
1.#eneralit$%i
Prezenta procedur descrie principalele sarcini ce trebuiesc ndeplinite la lucrrile de
confecionare i montare a armturilor.
La lucrare se folosesc urmtoarele tipuri de armturi:
- fundaii: OB 37 6,8 ; PC 52 - 10, 12,14;
- smburi i stlpi: OB 37 - 6; PC 52 - 14;
- centuri: OB 37 - 6; PC 52 - 14;
- planee: plase sudate 106 GQ 126;
- grinzi: OB 37 - 6, 8; PC 52 - 12, 14, 16,18
Standarde de re&erin%$
NE 012-1999 -Normativ pentru executarea lucrrilor din beton i beton armat.
C 56 - 89 -Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii.
nstruciuni tehnice pentru sudarea armturilor de oel beton .
STAS 438/1 - 80 - Oel beton laminat la cald.
P59 -86 nstruciuni tehnice pentru proiectarea i folosirea armturii cu plas sudat la
elementele de beton
2. Montare ar*$turi
Materiale 4i produse
- oel beton rotund, neted OB 37 - STAS 437/1 - 80;

9

- oel beton cu profil periodic, PC 52 - STAS 438/1 - 80;
- srm moale - STAS 880 - 80;
- srm tras pentru beton armat - STAS 438/2 - 80;
- plase sudate pentru beton armat - STAS 438/3 - 80;
"i/rare, depozitare, *anipulare
Livrarea oelului beton se face numai conform prevederilor n vigoare i nsoit de certificate
de calitate care vor cuprinde:
- valorile proprietilor mecanice rezultate din ncercri
- rezultatele ndoirii la rece
- rezultatele analizei chimice.
Livrarea oelului beton se face n legturi de bare sau colaci, masa minim a unui colac este
de 40 Kg, iar masa maxim este de 600 Kg.
- colacii vor fi legai strns n trei sau mai multe locuri
- marcarea se va face prin vopsire
- depozitarea oelurilor pentru armturi se va face astfel nct s se evite:
a). condiiile care favorizeaz corodarea oelului;
b). murdrirea acestuia cu pmnt sau alte materiale
(. Execu%ia lucr$rilor de ar*are a 5etonului
Cur$%irea 4i .ndreptarea 5arelor sunt operaii care trebuie efectuate naintea tierii i
fasonrii acestora.
La curire se va ndeprta:
- pmntul, urmele de ulei, vopsea sau alte impuriti
- rugina neaderent care se desprinde prin lovire cu ciocanul
- rugina aderent, prin frecare cu peria de srm n zona de sudare a barelor care urmeaz
s fie ndoite prin sudur.
Dup ndeprtarea ruginei neaderente sau a ruginei aderente, reducerea dimensiunilor
seciunii barei nu trebuie s depeasc abaterile limit la diametru prevzute n anexa .1 din
Normativul NE 012-1999 i anume:
- pentru bare cu D 25 mm abatere limit de - 0,5 mm;
- pentru bare cu D > 25 mm abatere limit de - 0,75 mm.
Oelul beton livrat n colaci sau bare ndoite, trebuie s fie ndreptat nainte de a se proceda
la tiere i fasonare, fr a se deteriora ns profilul. La ntinderea cu troliul, alungirea maxim nu
va depi 2 mm/m.
Nu se admite ruperea nervurilor sau a proeminenelor n cursul operaiei de ndreptare.
2asonarea 5arelor, confecionarea i montarea carcaselor de armtur se va face n
strict conformitate cu prevederile proiectantului. Barele tiate i fasonate vor fi depozitate n
pachete etichetate, n aa fel nct s se evite confundarea lor i s se asigure pstrarea formei i
cureniei n momentul montrii.
Armturile se vor termina cu sau fr ciocuri, conform prevederilor din proiect. n cazul
armturilor netede, ciocul se ndoaie la 180
o
cu raza interioar de min. 2,5 d i poriunea dreapt
de la capt de 3 d.
n cazul armturilor cu profil periodic, ciocul se ndoaie la 90
o
, cu raza interioar de minimum
2,5 d i poriunea dreapt de la capt de 7 d completate cu prevederi suplimentare din STAS
10107/0 - 90, cap.6.4, 6.5, 6.2, 6.3.
n cazul etrierilor care se ndoaie dup un unghi drept, cercul de ndoire va fi de minim 2 d
(diametrul etrierului).
Fasonarea ciocurilor i ndoirea armturilor se execut cu o micare lent, fr ocuri. La
mainile de ndoit cu dou viteze, nu se admite curbarea barelor din oeluri cu profil periodic la
viteza mare a mainii. Fasonarea barelor cu diametre mai mari de 25 mm se face la cald.
Se recomand s nu se execute fasonarea armturilor la temperaturi sub -10
o
C.

10

"e'area ar*$turilor trebuie efectuat la ncruciarea barelor, prin legturi cu srm
neagr sau prin sudur electric prin puncte.
Cnd legarea se face cu srm, se vor utiliza 2 fire de srm de 1....1,50 mm diametru.
Reelele de armturi din plci vor avea legate n mod obligatoriu dou rnduri de ncruciri
marginale, pe ntreg conturul. Restul ncrucirilor, din mijlocul reelelor vor fi legate din 2 n 2, n
ambele sensuri. (ah).
!n$direa 5arelor se face n conformitate cu prevederile proiectului. n cazurile n care
prin proiect nu se indic locul i modul de ndire a barelor, se vor respecta urmtoarele reguli:
-poziia ndirii se va stabili de ctre conductorul de lot care conduce direct execuia
lucrrilor respective, n zonele cu cele mai reduse solicitri.
-ndirea se efectueaz innd seama de prevederile din Cap. "Caiet de sarcini" din
prezentul material.
Montarea ar*$turilor se poate face bar la bar (bare flotante) sau sub form de
subansambluri (carcase sau plase sudate) realizate n ateliere centralizate sau organizate n
apropierea obiectivului. Utilizarea subansamblurilor realizate n condiii industriale, asigur o
cretere a productivitii muncii.
La terminarea montrii armturilor, datorit importanei deosebite a calitii execuiei
acestora ct i faptul c dup turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate cu mijloace simple,
acestea vor fi obligatoriu recepionate, ncheindu-se procese verbale de lucrri ascunse.
Pentru a se putea face o comparaie cu cantitatea de armtur prevzut n devize, este
necesar s se in o eviden a consumurilor pe obiect sau pri de obiecte.
Montarea 5arelor &lotante, dei nu constituie un procedeu recomandabil, se utilizeaz
la fundaii, grinzi de fundare. Executarea lucrrilor se va face cu grij pentru a nu introduce n
cofraj pmnt, murdrii sau alte corpuri care ar duna calitii betonului.
La executarea fundaiilor, pe stratul de beton de egalizare se aeaz barele fasonate
conform proiectului, legndu-se ntre ele i montnd distanierii pentru asigurarea stratului de
acoperire cu beton.
Montarea carcaselor se face de regul cu ajutorul mijloacelor mecanice de ridicat,
dotate cu dispozitive adecvate care permit montarea fr a le deforma sau deteriora.
Efectuarea montajului carcaselor necesit o serie de pregtiri printre care:
- partea de construcii n care se face montarea s fie degajat de alte elemente sau
materiale de construcii.
- elementele de cofraj s fie deschise
- cofrajul s fie curat de murdrii, moloz, rumegu, capete de scndur, zpad etc.
- verificarea dimensiunilor geometrice ale cofrajului.
Aezarea n cofraj a carcaselor trebuie fcut cu grij pentru a nu produce deformarea
acestora sau chiar a cofrajului.
Carcasele grinzilor se duc la locul de montaj i se aeaz cu un capt pe cofraj, pe suport,
iar al doilea capt se las n jos pe cofraj. Dup aceasta se scoate suportul i se las ntreaga
carcas, dup care se verific acoperirea cu beton, fixndu-se definitiv carcasa.
Operaiunile necesare montrii carcaselor sunt:
- prinderea carcasei de dispozitivul de ridicat care este legat de crligul macaralei
- ridicarea carcasei spre locul de montaj i legarea ei de mustile lsate n acest scop
pentru a o fixa
- desfacerea dispozitivului de ridicat al carcasei
Montarea ar*$turii se face n dou moduri:
- la sol cu introducerea ulterioar n cofraj, soluie ce permite realizarea cofrajului i
armturii n paralel. Pe o platform din raza de aciune a mijlocului de ridicare se realizeaz
armtura (inferioar, superioar, distanieri, etc.), dup care cu un dispozitiv cadru se ia i se
monteaz n cofraj.
- direct$ .n co&ra+ plas cu plas care necesit nsemnarea cu cret a poziiei plaselor
pe cofraj. productivitatea muncii este mai sczut dar se limiteaz posibilitatea erorii.

11

Plasele ancorate pe reazeme se monteaz prin tirea ultimei bare transversale i
introducerea prelungirii barelor longitudinale ntre etrierii reazemelor.
La realizarea armturii cu ajutorul plaselor sudate trebuie urmrit ca:
- ultimele dou bare marginale de pe fiecare latur a plaselor s nu prezinte mai mult de
5% noduri nesudate (fa de numrul total de noduri pe bar) i n nici un caz dou noduri
alturate nesudate;
- aezarea plaselor s se fac ntr-o succesiune care s permit, fr a stnjeni,
montarea plaselor urmtoare
- ndirile prin petrecere s fie executate corect
- s se asigure meninerea poziiei plaselor n timpul betonrii i a grosimii stratului de
acoperire cu beton.
Stratul de acoperire cu 5eton al barelor din elementele de beton armat, are drept
scop asigurarea proteciei armturii contra eroziunii i buna conlucrare a acesteia cu betonul.
Grosimea necesar a stratului de beton pentru acoperirea armturilor din fundaii izolate i
grinzile de fundare este de 5 cm. La elementele suprastructurii grosimea necesar a stratului de
beton pentru acoperirea armturilor este de 2.5 cm.
Montarea armturilor va fi efectuat n poziiile prevzute n proiect, asigurndu-se
meninerea acestor poziii i n timpul turnrii betonului.
Se vor realiza distanieri confecionai din mas plastic sau prisme de mortar prevzute cu
cte o srm pentru a fi legate de armturi.
Se interzice folosirea cupoanelor de oel beton.
Se recomand ca atunci cnd se dispune de mijloace mecanice de ridicare i montaj,
armtura s se monteze sub form de carcase preasamblate, de preferin sudate prin puncte.
- n cazul armturilor de rezisten din grinzile de fundaii, se poate monta
diametrul mai mare dect cel prevzut n proiect, dar fr a schimba tipul de oel.
- distanele minime i respectiv maxime, rezultatele ntre bare, precum i diametrele minime
adoptate trebuie s ndeplineasc condiiile din proiect.
- nlocuirea armturilor cu bare din alt tip de oel dect cel prevzut n proiect, se va efectua
pe baza datelor precizate de proiectant prin dispoziia de antier.
). Executarea lucr$rilor de ar*$turi pe ti*p &ri'uros
n scopul continurii activitii de construcii pe perioada de timp friguros (15 noiembrie - 15
martie) proiectul de organizare va fi completat de ctre executant cu 30 zile naintea nceperii
acestei perioade, cu msuri menite s fac posibil aceast continuare. n afara msurilor
generale care se iau pe antier, pentru lucrrile de armtur se vor avea n vedere urmtoarele
msuri speciale: - depozitarea armturilor se va face de preferin n spaii disponibile, iar n cazul
c acestea nu exist se vor proteja (cu prelate, folii), astfel nct s se evite cderea zpezii sau
formarea gheii pe suprafaa barelor.
- barele pe suprafaa crora s-a format ghea, trebuie curate nainte de prelucrare, prin
ciocnire cu ciocan de lemn, prin jet de ap fierbinte, aer cald sau abur. La fel se procedeaz i n
cazul armturilor montate, dar numai cu puin timp naintea turnrii betonului, pentru a nu se
forma din nou pojghia de ghea.Este interzis dezghearea cu ajutorul flcrii, deoarece prin
afumarea suprafeei oelului se micoreaz aderena la beton.
- fasonarea armturii se va face la temperaturi pozitive (n cazuri speciale i sub 0
0
C),
folosind, dup posibiliti, spaii nchise.
-la fundaiile puternic armate, montarea armturilor se va face numai cu puin timp nainte de
turnare, deoarece n cazul unei eventuale ngheri, armtura ar mpiedica operaiunea de
dezgheare a fundului spturii.
- poriunile de armturi care rmn afar din beton dup turnarea acestuia, se vor izola cu grij
prin nvelirea cu psl mineral, cli, etc. i carton asfaltat, pentru a nu se produce nghearea
betonului care ader la ele.
- n cazul n care sunt necesare suduri, acestea nu vor fi executate la temperaturi sub -5
0
C

12

dect cu nclzirea barelor de sudat la 40 - 50
0
C.
- nu se admite sudarea n locuri neacoperite pe timp de ploaie, furtun sau ninsoare
- legturile de bare, plase sau carcase care trebuie ridicate n vederea montrii, se vor
cura de zpad sau ghea.
- cablurile (ufele) pentru ridicare vor fi de asemenea curate de zpad sau ghea i
vor fi verificate vizual dac sunt bune pentru a fi utilizate fr tronsoane sau srme rupte. Legarea
sarcinii se face numai de ctre oameni instruii n acest sens, iar comanda de ridicare se va da
numai de eful formaiei de lucru.
- pentru asigurarea bunei funcionri a utilajelor de debitat - fasonat, acionate de motoare
electrice, se vor lua msuri de protejare a motoarelor mpotriva intemperiilor. Se va verifica
consistena motoarelor n lagre, se va sufla cu aer sub presiune la colector i bobinaj pentru
eliminarea prafului sau umezelii.
Se recomand ca prin proiectul de organizare amintit s nu se programeze executarea
lucrrilor a cror protecie mpotriva ngheului este dificil sau costisitoare (plci subiri n ncperi
unde se asigur uor temperaturi necesare lucrului normal - fasonri, asamblri de carcase, etc)
sau lucrri la elemente de construcii masive executate n spaii care pot fi uor nchise (fundaii,
etc).
,. Condi%ii de calitate, /eri&icarea 4i recep%ia lucr$rilor de ar*$turi
La terminarea montrii armturii n fiecare element de construcie n care urmeaz a se turna
beton, trebuie efectuat o verificare foarte minuioas privind calitatea acestor lucrri, deoarece
ele constituie ""ucr$ri ascunse", deci nu mai pot fi controlate ulterior cu mijloace simple.
Verificrile trebuie efectuate de ctre beneficiar (dirigintele antierului), executant (eful de
lot) i proiectant i trebuie s se refere la toate aspectele lucrrii i anume:
- numrul, diametrul, poziia barelor n diferite seciuni transversale, caracteristice
elementului de structur
- distana dintre etrieri, diametrul acestora i modul lor de fixare
- lungimea poriunilor de bare care depesc reazemele sau care urmeaz a fi nglobate n
elemente care se toarn ulterior (musti)
- lungimi de petrecere la ndiri
- calitatea sudurilor
- numrul i calitatea legturilor dintre bare
- dipozitivele de meninere a poziiei armturilor n cursul betonrii (capra, distanierii, etc)
- modul de asigurare al grosimii stratului de acoperire sau beton al armturii
- poziia, modul de fixare i dimensiunile pieselor
Aceste elemente se consemneaz cronologic n: Re'istrul de procese /er5ale pentru
/eri&icarea calit$%ii lucr$rilor ce de/in ascunse.
Nu sunt valabile procesele verbale de lucrri ascunse ncheiate numai de eful de lot.
Nu se admite trecerea la o nou faz de execuie nainte de ncheierea procesului verbal
referitor la faza precedent, dac acesta devine o lucrare ascuns.
Valabilitatea procesului verbal de lucrri ascunse este de 7 zile; dac n acest timp nu s-au
executat betonrile, trebuie refcut procesul verbal.
Este interzis prezentarea la banca finanatoare n vederea decontrii taloanelor de plat a
obiectelor pentru care nu exist proces verbal de lucrri ascunse care s ateste n mod indubitabil
c lucrrile sunt de calitate conform cu proiectul sau cu prescripiile tehnice, sau c n urma
remedierilor efectuate au fost aduse n aceast situaie.
n procesul verbal de lucrri ascunse ncheiat dup decofrarea elementului din beton se va
consemna i poziia mustilor.
Se interzice cu desvrire s se execute lucrri care s nglobeze sau s ascund defecte
ale structurii de rezisten sau care s mpiedice accesul i reparaiile corecte ale acestora.
Registrul constituie un document oficial i ca atare se numeroteaz i se parafeaz de ctre
directorul ntreprinderii de execuie sau mputernicitul su.

13

Este obligatorie completarea cu cerneal a tuturor rubricilor, iar ruperea foilor i tersturilor
sunt interzise.
Registrul va fi vizat de ctre organele de control tehnic ale ntreprinderii executante i ale
beneficiarului, ale forurilor tutelare precum i de ctre proiectant.
Scopul procesului verbal de lucrri ascunse este de a se consemna calitatea lucrrilor i
conformitatea lor cu proiectul i prescripiile tehnice n vigoare (inclusiv abaterile admisibile).
Remedierile defeciunilor sau ale abaterilor mai mari dect cele admisibile, se vor efectua
numai cu avizul scris al beneficiarului i respectiv al proiectantului.
Dup executarea remedierilor, se va ntocmi un nou proces verbal de lucrri ascunse.
n afara msurilor generale de protecia muncii trebuie respectate msurile specifice
lucrrilor de armturi i anume:
- barele de oel beton se descolcesc i se ndreapt pe un teren de lucru separat i
mprejmuit, la o distan de minimum 2 m de spaiile de circulaie.
- la diferite utilaje folosite pentru ndreptarea (descolcirea), tierea, ndoirea,
pretensionarea, transportul etc. al oelului beton se vor respecta instruciunile specifice fiecrui
utilaj.
La mecanismul de ndreptare se vor respecta:
- naintea pornirii motorului se va face acoperirea cu aprtoare de protecie
- capetele barelor se fixeaz numai cnd mecanismul de ndreptat nu este n funciune
- poriunea de trecere a barelor pe tambur trebuie acoperit pe timpul funcionrii
-tierea barelor se face cu tane mecanice sau electrice; barele mai scurte de 0,30 m nu se
in cu mna; cuitele tanelor trebuie s fie bine ascuite i fixate astfel ca distana dintre ele s fie
mai mic de 1 mm.
- ndoirea manual a barelor trebuie fcut cu chei speciale care trebuie s fie n bun stare.
- n timpul curirii barelor de rugin, muncitorii trebuie s poarte ochelari de protecie, iar
rugina i praful trebuie ndeprtat cu perii sau mturi.
- circulaia pe armturile carcaselor sudate este interzis
- dac armturile sunt montate n apropierea unei linii electrice aflate sub tensiune, se iau
msurile de electrosecuritate necesare
- este interzis prezena oricrei persoane n apropierea muncitorilor care fasoneaz manual
oel beton, deoarece exist pericol de lovire n cazul scprii barelor.
- pe toat durata lucrrilor, muncitorul este obligat s poarte pe cap casca de protecie
- agarea, manipularea i depozitarea barelor fasonate sau a carcaselor, se va face n
strict concordan cu msurile de securitate specifice.
,. ?ET:ANE S!MP"E @! ARMATE
1.#eneralit$%i
Prezenta procedura descrie principalele conditii de preparare si punere in opera a betonului.
Standarde de re&erin%$
- NE 012-99 cod de practic pentru execuia lucrrilor din beton, beton armat i
precomprimat
- CR 1-1-4/2012 aciunea vntului
- SR EN 1991-1-1 - aciuni generale greuti specifice, propii i utile
- SR EN 1990 04 - bazele proiectrii structurilor
- CR 1-1-3/2012 - Cod de proiectare pentru evaluarea aciunii zpezii asupra construciilor

14

2."ucr$ri de 5etonare
Materiale 4i produse
1. ?etonul *ar&$ - betonul livrat de staiile de betoane, trebuie obligatoriu s fie nsoit de
fia de calitate. Sortimentele de beton ce se livreaz trebuie s respecte, pentru fiecare clas,
urmtoarele caracteristici prevzute de norme:
- consisten T3 la fundaii i la suprastructur - tabel 1.4.3 NE 012-99
- mrimea maxim a agregatelor 0 16 pentru suprastructur i 0 31 pentru infrastructur
tabel 1.4.6.
- tipul de ciment utilizat clasa 32,5 pentru fundaii i elemente suprastructur i clasa 32,5R
pentru elemente precomprimate
- se vor folosi pentru lucrrile pe timp friguros aditivi cu acceleratori de priz, iar pentru
lucrrile pe timp clduros aditivi cu ntrzietori de priz.
2. Ci*ent
Stabilirea cimentului s-a fcut innd seama de urmtoarele criterii:
- clasa betonului
- condiii de execuie
- condiii de exploatare
Tipul de ciment utilizat clasa 32,5 pentru fundaii i elemente suprastructur i clasa 52,5R
pentru elemente precomprimate
(. A're'ate
Agregatele trebuie s provin din roci stabile, adic nealterabile la aer, ap sau nghe;
se interzice folosirea agregatelor provenite din roci felspatice sau istoase. Granulozitatea
agregatelor utilizate pentru betoane este de 0 16 pentru suprastructur i 0 31 pentru
infrastructur
). Apa
Apa utilizat la prepararea betonului trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
- s fie limpede i fr miros
- s aib reacie neutr, slab acid sau slab alcalin (pentru max = 10; pentru min = 4)
- s nu conin deeuri sau scurgeri provenite de la fabrici de celuloz, de zahr, glucoz,
acid sulfuric, vopsele, cocserii, ateliere de galvanizare.
,. "i/rarea depozitarea, *anipularea
Cimentul poate fi depozitat n saci sau vrac.
Depozitarea cimentului ambalat n saci trebuie s se fac n ncperi nchise, fr umezeal,
bine aerisite.
Pstrarea cimentului n vrac se face n depozite de tip siloz.
Durata de depozitare nu va depi 3 luni de la data fabricrii pentru cimenturile cu ntrire
normal i respectiv o lun n cazul cimenturilor cu ntrire rapid (RM).
Cimentul depozitat un timp mai ndelungat nu va putea fi ntrebuinat la lucrri de beton i
beton armat dect dup verificarea strii de conservare i a rezistenelor mecanice.
Cimenturile care se vor prezenta rezistene mecanice inferioare limitelor prescrise mrcii
respective, vor fi declasate i utilizate numai n domeniul corespunztor noii mrci.
nainte de folosirea cimentului se va face controlul calitii cimentului, efectundu-se
urmtoarele verificri:
- constatarea existenei certificatului de calitate
- examinarea strii de conservare
- determinarea nceputului i sfritului zilei
- verificarea constanei de volum
Aceste verificri se respect lunar precum i n cazul evenimentelor accidentale ca: umezire,
amestecare cu corpuri strine.
Depozitarea agregatelor se face pe platforme betonate i separat pe suporturi
compartimentate corespunztor evitrii amestecrii cu alte sorturi.

15

Executarea lucr$rilor de 5etonare.
1. Prepararea 4i transportul 5etonului
Prepararea i verificarea caracteristicilor betonului se face corespunztor precizrilor din
Normativul NE 012-1999, Cap. 5.
Transportul betonului de lucrabilitate L 3 i L 4 (tasarea conului cu 5-9 cm respectiv 10-15
cm) se face cu autogiratoare, iar a celor cu lucrabilitate L 2 (tasarea conului 1-4 cm) cu cifaroame.
Transportul local al betonului se poate efectua cu pompa, bene, pompe, vagonei, jgheaburi
sau roabe.
Mijloacele de transport trebuie s fie etane pentru a nu permite pierderile laptelui de ciment.
Pe timp de ari sau ploaie, suprafaa liber de beton trebuie s fie protejat, astfel nct s
evite modificarea caracteristicilor betonului.
Durata de transport se consider din momentul nceperii ncrcrii n mijlocul de transport i
sfritul descrcrii acesteia i nu poate depi valoarile de mai jos dect cnd se utilizeaz
aditivi ntrzietori:
Temperatura amestecului
de beton
0
C
Durata maxim de transport (minute)
Cimenturi clasa 32,5 Cimenturi clasa 42,5
- ntre 10 i 30
0
C
- sub 10
0
C
60
90
30
60
Ori de cte ori intervalul de timp dintre descrcarea i rencrcarea cu beton a mijloacelor de
transport depete o or, precum i la ntreruperea lucrului, acestea vor fi curate cu jet de ap.
2. Pre'$tirea turn$rii 5etonului
nainte de a se ncepe turnarea betonului se vor verifica:
a. corespondena cotelor cofrajelor, att n plan orizontal ct i pe vertical, cu cele din
proiect;
5. orizontalitatea i planeitatea cofrajelor plcilor i grinzilor;
c. verticalitatea cofrajelor stlpilor sau diafragmelor i corespondena acestora n raport cu
elementele nivelelor inferioare;
d. existena msurilor pentru meninerea formei cofrajelor i pentru asigurarea etaneitii
lor;
e. msurile pentru fixarea cofrajelor de elemente de susinere;
&. rezistena i stabilitatea elementelor de susinere existente i corecta montare i fixare a
susinerilor, existena penelor sau a altor dispozitive de decofrare, a tlpilor pentru repartizarea
presiunilor pe teren;
'. dispoziia corect a armturilor i corespondena diametrelor i numrul lor, cu cele din
proiect, solidarizarea armturilor ntre ele (prin legare, sudura, petrecere), existena n numr
suficient a distanierilor;
A. instalarea conform planului proiectului, a pieselor ce vor rmne nglobate n beton sau
care servesc pentru crearea de goluri.
n cazul n care se constat nepotriviri fa de proiect sau se apreciaz ca neasigurat
rezistena i stabilitatea susinerilor se vor adopta msuri corespunztoare.
nainte de a se ncepe betonarea, cofrajul i armturile se vor cura de eventualele corpuri
strine, mortar rmas de la turnarea precedent, rugin neaderent, etc. i se va proceda la
nchiderea ferestrelor de curire.
n urma efecturii verificrilor i msurilor menionate mai sus, se va proceda la
consemnarea celor constatate ntr-un proces verbal de lucrri ascunse. Dac pn la nceputul
betonrii intervin unele evenimente de natur s modifice situaia constatat (ntreruperi,
accidente, etc.) se va proceda la o nou verificare conform prevederilor de la pct. 2.1. i la
ncheierea altui proces verbal.

16

Supafaa betonului turnat anterior i ntrit, care va veni n contact cu betonul proaspt, va fi
curat cu deosebit grij prin ciocnire, de pojghia superficial de ciment i de betonul slab
compactat, ndeprtndu-se apoi materialul prin splare cu jet de ap sau aer comprimat.
Cofrajele din lemn, beton vechi i zidriile, vor fi bine udate cu ap de mai multe ori, cu 2-3
ore nainte i imediat naintea turnrii betonului, iar apa rmas n denivelri se va ndeprtat.
Se vor verifica, de asemenea, suprafeele de zidrie pe care urmeaz a se turna betonul,
prin confruntarea cotelor reale cu cele din proiect i se va proceda la curirea resturilor de mortar.
Dac se constat crpturi ntre scndurile de cofraj, care nu s-au nchis la udarea acesteia,
ele vor fi astupate.
nainte de turnarea betonului trebuie verificat funcionarea corect a utilajelor de transport i
de compactare a betonului.
Se interzice, nceperea betonrii nainte de efectuarea verificrilor i msurilor indicate la pct.
3.2.
Re'uli 'enerale de 5etonare
1. Betonarea unei construcii, va fi condus nemijlocit de maistrul sau eful punctului de
lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare i va supraveghea comportarea i meninerea
poziiei iniiale a susinerilor cofrajelor i armturilor i va lua msuri operative de remediere a
oricror deficiene constatate. Att deficienele costatate ct i msurile adoptate vor fi
consemnate n condica de betoane.
2. Betonul trebuie s fie pus n lucrare n maximum 15 minute de la aducerea lui la locul
de turnare. Punerea n lucrare se va face fr ntreruperi, iar dac acestea nu pot fi evitate se vor
crea rosturi de lucru, conform prevederilor de la pct.6.6.
(. La turnarea betonului trebuie respectate urmtoarele reguli generale:
- la locul de punere n lucru, descrcarea betonului se va face n bene, pompe de beton sau
jgheaburi, pentru a se evita alte manipulri;
- dac betonul adus la locul de punere n lucru prezint segregri, se va proceda la
descrcarea i reamestecarea lui pe platforma special amenajat, fr a se aduga ns ap;
- nlimea de cdere liber a betonului nu trebuie s fie mai mare de 1,5 m;
- turnarea betonului de la nlime mai mare de 1,5 m se va face prin tuburi alctuite din
tronsoane de form tronconic;
- betonul trebuie s fie rspndit uniform i n grosime de cel mult 50 cm. Nu se admite
ntinderea betonului prin tragere cu grebla sau azvrlirea cu lopata la distane mai mari de 1,50 m;
- se vor lua msuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armturilor fa de pozia
prevzut n proiect, ndeosebi pentru armturile dispuse la partea superioar a plcilor n
consol, dac totusi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate n timpul turnrii;
- se va urmri cu atenie nglobarea complet n beton a armturilor, respectndu-se
grosimea stratului de acoperire, n conformitate cu prevederile proiectului;
- nu este permis ciocnirea sau scuturarea armturii n timpul vibrrii betonului i nici
aezarea pe armturi a vibratorului;
- n nodurile cu armturi dese se va urmri cu toat atenia umplerea complet a seciunii,
prin ndesarea lateral a betonului cu ipci sau vergele de oel, cu vibrarea lui; n cazul c aceste
msuri nu sunt eficiente, se vor crea posibiliti de acces lateral al betonului prin spaii care s
permit ptrunderea vibratorului;
- circulaia muncitorilor i utilajelor de transport n timpul betonrii se va face pe puni
speciale care s nu rezeme pe armturi, fiind interzis circulaia direct pe armturi sau pe
cofraje;
?etonarea di&eritelor ele*ente 4i p$r%i de construc%ie
1. ?etonarea &unda%iilorB se folosesc betoane clasa C12/15 pentru egalizare i C16/20
pentru fundaii cu granulozitatea agregatului total T3 cu ciment /A S cu clasa de rezisten 32.5R
i agregate cu granulozitate 0-31 mm.

17

a.La executarea fundaiilor de beton i beton armat se vor respecta i prevederile cuprinse la
Normativul NE 012-1999 si NP 012-2004.
Pentru fundaii se folosesc urmtoarele clase de betoane:
- C12/15 beton pentru egalizri;
- C16/20 beton n fundaii
5.La executarea fundaiilor vor fi avute n vedere urmtoarele:
- materialele ntrebuinate trebuie s corespund indicaiilor din proiect i prescripiilor din
standardele i normele de fabricaie n vigoare;
- execuia fundaiilor nu poate s nceap dac nu s-a fcut n prealabil controlul spturii de
fundaie;
Fundaia se va executa, pe ct posibil, fr ntrerupere pe distana dintre dou rosturi
de tasare; n cazul cnd aceast condiie nu a putut fi respectat se va proceda conform
prevederilor de la "Rosturi de lucru", avndu-se n vedere i urmtoarele:
- durata maxim admis a ntreruperii de betonare, pentru care nu se vor lua msuri
speciale la reluarea betonrii, va fi ntre 1,5 i 2 ore, funcie de tipurile de ciment folosite (cu sau
fr adaosuri).
- n cazul n care rostul de lucru din fundaie nu poate fi evitat, acesta se va realiza
vertical, la o distan de 1,00 m de marginea stlpului;
- suprafaa rostului de lucru va fi perpendicular pe axa fundaiei icanat sau vertical
pe toat nlimea;
- turnarea benzilor de fundaie se va face n straturi orizontale de 30-50 cm, iar
suprapunerea stratului urmtor superior de betoane se va face obligatoriu nainte de nceperea
prizei cimentului din stratul inferior;
- nu se admit rosturi de turnare nclinate la fundaii, cuzinei, pungi de fundaie,
betonarea i vibrarea fcndu-se fr ntrerupere;
- nu se admit rosturi de lucru n fundaiile izolate sau sub zonele cu concentrri maxime
de eforturi;
- la construciile n care fundaiile sunt executate longitudinal, se va urmri ca fiecare
band de fundaie n parte s fie turnat fr ntrerupere, trecerea la banda urmtoare fcndu-se
dup ce turnarea benzii precedente a fost terminat;
- reluarea turnrii se va face dup pregtirea suprafeelor rosturilor;
- suprafaa rostului de lucru trebuie s fie bine curat i splat abundent cu ap,
imediat nainte de turnarea betonului proaspt;
- n cazul ntreruperilor cu durate mai mari, tratarea suprafeelor betonului ntrit va fi:
udarea ndelungat (8-10 ore) nainte de nceperea betonrii; curirea cu peria de srm, jet de
aer, etc.
Pentru a se asigura condiii favorabile de ntrire i a se reduce deformaiile de
contracii se va menine umiditatea betonului n primele zile dup turnare, protejnd suprafeele
libere prin:
- acoperirea cu materiale de protecie (prelate, rogojini, etc.);
- stropirea periodic cu ap, care va ncepe dup 2 pn la 12 ore de la turnare, n
funcie de tipul cimentului utilizat i temperatura mediului; temperatura minim la care se va
proceda la stropire va fi de + 5C
- executarea rosturilor de tasare se va trata ca o lucrare ascuns i se va recepiona de
ctre reprezentantul beneficiarului, n timpul execuiei sale, ncheindu-se un proces verbal de
lucrri ascunse.
Rostul de tasare se va face ntr-un plan perpendicular pe talpa fundaiei, iar limea sa
pentru construcii fundate pe terenuri obinuite, va fi de minimum 3 cm. Pentru construciile
fundate pe terenuri dificile, limea rostului se va lua potrivit prescripiilor pentru fundare pe astfel
de terenuri.
Astuparea poriunilor de sptur rmase n afara fundaiilor se va realiza potrivit cu
prevederile Cap. l "Lucrri de terasamente".

18

naintea turnrii cuzineilor, se vor verifica toate armturile din punct de vedere al
numrului de bare, al poziiei formei, diametrului, lungimii, distanelor, etc., precum i a msurilor
pentru meninerea verticalitii mustilor pentru pereii subsolului. Se verific, de asemenea,
cofrajele n privina corespondenei ca poziie i dimensiuni cu proiectul, dac au fost curate i
corect pregtite, precum i dimensiunile stratului de acoperire, a crui grosime minim va fi:
- pentru fundaii cu strat de realizare, la armturi1e de la faa inferioar 35 mm;
- pentru feele fundaiilor n contact cu pmntul: 45 mm
- abaterile limit pentru dimensiunile stratului de acoperire sunt de + 10 mm.
Rezultatele verificrilor, att pentru armturi, ct i pentru cofraje, vor fi consemnate n
procesele verbale de lucrri ascunse, ncheiate ntre beneficiar i executant. n cazul n care
elementele de beton simplu sau beton armat sunt expuse la umiditate, se vor respecta prevederile
din proiect i din anexa 1.3 a Normativului C140-86 privind clasele minime de beton, dozajul de
ciment i raportul ap-ciment pentru asigurarea gradului de impermeabi1itate impus.
n cazul n care elementele de beton simplu sau beton armat sunt n contact cu ape
naturale agresive, se vor respecta prevederile din proiect i din Anexa .5 din Normativul C 140-86
privind mrcile de beton, dozajul de ciment, raportul ap - ciment, a tipului de ciment, precum i a
stratului minim de beton de acoperire al armturilor, pentru asigurarea gradului de
impermeabilitate impus.
Cnd betonul se toarn n spturi cu perei nesprijinii, acesta va umple bine tot volumul
dintre perei. Dac unele prbuiri sau goluri n teren sunt prea mari, precum i n cazul
spturilor adnci taluzate sau sprijinite, se vor utiliza cofraje, innd seama c umplutura
ulterioar cu pmnt s se fac uor i s permit compactarea lui.
Fundaiile ce au suprafee nclinate (de regul sub 60 fa de vertical) se toarn n cofraje.
2. ?etonarea 'rinzilor plan4eelor 4i st6lpilor se va face n straturi orizontale. Se utilizeaz
beton clasa C 16/20 cu granulozitatea agregatului total T3 cu ciment /A S cu clasa de rezisten
32.5R i agregate cu granulozitate 0-16 mm.
(. Cadru de 5ordare 'oluriB. Se va executa conform planei 16 R, folosind beton clasa
C16/20 i armrur PC 52 cu etrieri din OB 37.
Co*pactarea 5etonului
1. Compactarea betonului se execut prin vibrarea mecanic; n cazul imposibilitii de
continuare a compactrii prin vibrare (defectarea vibratoarelor, ntreruperi de curent electric, etc.),
turnarea betonului se va continua pn la poziia corespunztoare unui rost, compactnd manual
betonul.
2. Se pot utiliza numai vibratoare omologate, pentru care se cunosc caracteristicile tehnice i
funcionale i pentru care se dispune de prescripii de utilizare i ntreinere.
(. Personalul care efectueaz vibrarea betonului, trebuie s fie instruit n prealabil asupra
modului de utilizare, a procedeului pe care urmeaz s-l aplice.
). Alegerea tipului de vibrare (mrimea capului vibratorului, fora perturbatoare i frecvena
corespunztoare acesteia) se va face n funcie de dimensiunile elementelor i de posibilitile de
introducere a capului vibrator (butelie) prin barele de armtur.
,. Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare intern se recomand s fie L 3 sau L
3/L 4.
7. Durata de vibrare optim, din punct de vedere tehnico-economic, se situeaz ntre durata
minim de 5 sec. i durata maxim de 30 sec n funcie de lucrabilitatea betonului i tipul de
vibrator utilizat.
Prelungirea duratei de vibrare pn la 60 sec., impus de condiii speciale locale, nu este de
natur s duneze calitii betonului. Semnele exterioare dup care se recunoate c vibrarea
betonului s-a terminat, sunt urmtoarele:
betonul nu se mai taseaz;
suprafaa betonului devine orizontal i uor lucioas;
nceteaz apariia bulelor de aer la suprafaa betonului i se reduce diametrul lor.

19

Distana dintre dou puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de 1,4 r,
unde r este raza de aciune a vibratorului.
8. n cazurile n care nu este posibil respectarea acestei distane (din cauza configuraiei
armturilor, a unor piese nglobate sau alte cauze) se recomand utilizarea concormitent a mai
multor vibratoare, distana ntre ele depind 2 r. Lucrabilitatea betoanelor compactate prin
vibrare de suprafa, se recomand s fie L 2 (tasare l 4cm).
9. Se recomand ca durata vibrrii s fie de 30 60 sec. Timpul optim de vibrare se
stabilete prin determinri de prob efectuate n oper cu prima arj de beton ce se
compacteaz.
0. Grosimea stratului de beton necompactat (turnat) trebuie s fie de 1.1 1,35 ori mai mare
dect grosimea final a stratului compactat, n funcie de 1ucrabilitatea betonului. n cadrul
determinrilor de prob se stabilete i grosimea stratului de beton necompactat necesar pentru
realizarea grosimii finite a elementului.
1C. Distana dintre dou poziii succesive de lucru ale plcilor i riglelor vibrate trebuie s fie
astfel stabilit nct s fie asigurat acoperirea succesiv a ntregii suprafee de beton compactat.
Rosturi de lucru
1. n msura n care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, deoarece genereaz zone de
slab rezisten, organizndu-se execuia astfel nct betonarea s se fac fr ntreruperea pe
nivelul respectiv sau ntre rosturi de dilatare.
2. Cnd rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziia lor trebuie s fie stabilit, innd seama de
mrimea solicitrilor din diferitele seciuni ale elementelor de construcie i de posibilitile de
organizare a lucrului de regul, ele vor fi prevzute n zonele n care solicitrile sunt minime.
(. Rosturile de lucru vor fi realizate inndu-se seama de urmtoarele reguli:
a. Durata maxim admis a ntreruperilor de betonare pentru care nu este necesar luarea
unor msuri speciale la reluarea turnrii nu trebuie s depeasc momentul de ncepere a prizei
cimentului folosit; n lipsa unor determinri de laborator, acest moment se va considera la 2 ore de
la prepararea betonului, n cazul cimenturilor cu adaosuri i respectiv 1,5 ore n cazul cimenturilor
fr adaos.
5. n cazul cnd s-a produs o ntrerupere de betonare mai mare, reluarea turnrii este
permis numai dup ce betonul a atins rezistena la compresiune de minim 12 daN/cm

i dup
pregtirea suprafeelor rosturilor, prin curirea betonului ce nu a fost bine compactat i a pojghiei
de lapte de ciment ntrit ce eventual s-a format, iar imediat nainte de turnarea betonului proaspt
suprafaa rosturilor va fi splat abundent cu ap.
Tratarea 5etonului dupD turnare
1. Pentru a se asigura condiii favorabile de ntrire i a se reduce deformaiile din
contracie, se va asigura meninerea umiditii betonului minim 7 zile dup turnare, protejnd
suprafeele libere prin:
- acoperirea cu materiale de protectie
- stropirea periodic cu ap
- aplicarea de pelicule de protectie.
2. Acoperirea cu materiale de protecie se va face cu: prelate, rogojini, strat de nisip,
etc. Aceast operaie se face de ndat ce betonul a cptat suficient rezisten pentru ca
materialul s nu adere la suprafaa acoperit. Materialele de protectie vor fi meninute permanent
n stare umed.
3. Stropirea cu ap va ncepe dup 12 ore de la turnare n funcie de tipul de ciment
utilizat i temperatura mediului, dar imediat dup ce betonul este suficient de ntrit pentru ca prin
aceast operaie s nu fie antrenat pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de 2-6
ore, n aa fel nct suprafaa betonului s se menin umed. Se va folosi ap care ndeplinete
condiiile prevzute pentru apa de amestecare a betonului, care poate proveni din reeaua public

20

sau din alt surs. n ultimul caz apa trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice prevzute n
STAS 790-84. Stropirea se va face prin pulverizarea apei.
n cazul n care temperatura mediului este mai mic dect 5 C, nu se va prevedea stropirea
cu ap.
4. Pe timp ploios, suprafeele de beton proaspt vor fi acoperite cuprelate sau folii de
polietilen, att timp ct prin cderea precipitaiilor exist pericolul antrenrii pastei de ciment.
5. Betonul ce ar urma s fie n contact cu apa curgtoare va fi protejat de aciunea
acesteia prin devierea provizorie a apei timp de cel puin 7 zile sau prin sisteme etane de
protecie (palplane sau batardouri).
Executarea lucrDrilor de 5eton pe ti*p &ri'uros
Prevederi generale:
1. n cazul lucrrilor executate pe timp friguros, se vor respecta prevederile din Normativele
C 16-84 i NE 012-1999.
2. Msurile specifice ce se adopt n perioada de timp friguros se vor stabili innd
seama de:
- regimul termoclimatic real existent pe antier n timpul preparrii, transportul, turnrii i
protejrii betonului;
- dimensiunile i masivitatea sau subirimea elementelor ce se betoneaz;
- gradul de expunere a lucrrilor ca suprafa i durata - la aciunea timpului friguros n
cursul ntririi betonului;
- intensitatea prezumata a frigului n perioada respectiv.
(. La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar s se exercite un
control permanent i deosebit de exigent din partea conductorului tehnic al lucrrii delegatului
CTC i al beneficiarului i oricnd va fi nevoie din partea proiectantului. n procesele verbale de
lucrri ascunse se vor meniona msurile adoptate pentru protecia lucrrilor i constatrile privind
eficiena acestora.
). Cofrajele trebuie s fie bine curate de zpad i ghea. Se recomand ca imediat
naintea turnrii betonului s se procedeze la curirea final prin intermediul unui jet de aer cald
sau abur.
n ceea ce privete susinerile cofrajelor, se va acorda o atenie deosebit rezemrii lor,
lundu-se msurile corespunztoare, n funcie de comportarea la nghe a terenurilor i anume:
- pentru pmnturile stabile la nghe. rezemarea popilor se va face pe tlpi aezate pe
pmntul curat n prealabil de zpad, ghea i stratul vegetal i nivelat.
- pentru pmnturi nestabile precum i n cazul umpluturilor, popii se vor aeza pe grinzi cu
suprafaa mare de rezemare, pe fundaii existente, etc.
n funcie de condiiile de temperatur suprafaa expus i forma elementelor, se va stabili
tipul de cofraj, modul de protejare al acestuia cu materiale termoizolante sau de nclzire, precum
i modul de rezemare al susinerilor.
,. Depozitarea armturilor se va face de preferin n spaii acoperite disponibile; n
lipsa unor asemenea spaii armturile vor fi protejate astfel ca s se evite cderea zpezii sau
formarea gheii pe suprafaa barelor.
Barele acoperite cu ghea vor fi curate nainte de tiere i turnare, prin ciocnire cu un
ciocan de lemn.
Fasonarea armturilor se va face numai la temperaturi pozitive folosind, dup caz, spaii
nclzite.
Dezghearea cu ajutorul flcrii este interzis.
7. Se vor utiliza tipuri de ciment indicate pentru elemente supuse pe antier la tratament
termic n scopul accelerrii ntririi betonului, cf. NE 012-1999.
Pentru betoane de clasa C12/15 i C16/20, tipurile de ciment indicate a se utiliza sunt CEM
A 32.5; 32.5 R, H A-S 32.5; H B-S 32.5 H A 32.5 , SR 32,5 iSR A 32.5, SR B-S 32.5
: SR A 32.5 . Cimentul de tipul CEM B 32.5; 32.5 R poate fi utilizat numai cu acordul
proiectantului i numai justificat de imposibilitatea procurrii unui tip din cimenturile indicate a se
utiliza din considerente tehnico-economice temeinic fundamentate.

21

8. Se recomand utilizarea la prepararea betoanelor a aditivilor plastifiani, acceleratori sau
antigel, n funcie de particularitile lucrrilor. Utilizarea aditivilor se va face conform prevederilor
din NE 012-1999.
9. La stabilirea compoziiei betonului se va urmri adoptarea unei cantiti ct mai reduse
de ap de amestec.
0. Reeta de beton afiat la locul de preparare a betonului trebuie s indice urmtoarele:
- temperatura apei la introducerea n amestec n funcie de temperatura agregatelor n ziua
preparrii betonului;
- temperatura betonului la descrcarea din betonier care trebuie s fie cuprins ntre +15
0

C i +30
0
C.
1C. La transportul betonului se vor lua msuri pentru limitarea la mininum a pierderilor de
cldur ale betonului prin:
- evitarea distanelor mari de transport, a staionrilor pe trasee i a transbordrilor betonului
- n cazul benelor i basculantelor, acestea vor fi acoperite cu prelate.
11. naintea ncrcrii unei noi cantiti de beton, se va verifica dac n mijlocul de
transport utilizat nu exist ghea sau beton ngheat; acestea vor fi ndeprtate cu grij n cazul
c exist, folosind un jet de ap cald.
12. Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor prin vibrare mecanic.
1(. Protejarea betonului dup turnare trebuie s asigure acestuia n continuare o
temperatur de min.+ 5

C, pe toat perioada de ntrire necesar pn la atingerea rezistenei
de min.50 daN/cm
2
, moment de la care aciunea frigului asupra betonului nu mai poate periclita
calitatea acestuia.
n acest scop, suprafeele libere ale betonului vor fi protejate imediat dup turnare prin
acoperire cu prelate, folii de polietilen, saltele termoizalante, etc., astfel nct ntre ele i beton s
rmn un strat de aer staionar (neventilat) de 3...4 cm grosime.
7. E"EMENTE PRE2A?R!CATE
Prezentul caiet de sarcini se refer la modul de realizare al prefabricatelor fii cu
goluri prefabricate FGP 265/C i montarea acestora. Dup ce fiile au fost montate, se vor
dispune clrei i plase sudate , peste care se va turna un strat de beton de egalizare de 5 cm
grosime.
1.#eneralit$%i
- prin prefabricare se realizeaz economie de materiale, n special material lemnos;
- se creeaz condiiile necesare folosirii mecanizrii, obinndu-se reducerea consumului de
fore de munc, la o productivitate mrit i la mbuntirea condiiilor de munc;
- timpul de execuie a lucrrilor se diminueaz. Elementele pot fi executate chiar naintea
turnrii fundaiilor;
- rentabilitaea prefabricrii este legat de numrul elementelor ce se repet;
- mbinrile se execut n zonele proiectate;
2. Standarde de re&erin%$B
SR EN 12350-2010 - incerari pe betoane
SR EN 206:2014 - Beton. Specificaie, performan, producie i conformitate
STAS 6605 78 incercarile metalelor,incercarile la tractiune a otelului beton, a sarmei si
produselor din sarma pentru beton precomprimat;
SR EN 13369:2013 Reguli comune pentru produsele prefabricate de beton;
NE 012-1999 - Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton
precomprimat;

22

C 56 89 - Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii;
NE 013-02 Cod de practic pentru executarea elementelor prefabricate din beton, beton
armat i beton precomprimat.
3. Materiale utilizate la prepararea 5etoanelor pentru ele*entele pre&a5ricate.
3.1.Ci*entul
Trebuie s ndeplineasc cerinele din standardele naionale de produs sau din cele
profesionale sub aspectul claselor de rezisten i al caracteristicelor fizico-chimice.
Cimentul folosit la prepararea betoanelor pentru realizarea elementelor pretensionate cu
clasa de rezistan 52.5R, este un ciment cu rezisten superioar i vitez de ntrire ridicat, ce
are rezistena la compresiune la 7 zile <16 N/mm , iar la 28 zile < 52.5 N/mm .
Cimentul va avea urmtoarele caracteristici fizice:
- nceputul de priz va fi < 45 minute;
- sfritul prizei < 10 ore;
- constanta de volum (expansiune) >10 mm.
Cimentul pentru clasa de rezisten 52.5 R va avea urmtoarele caracteristici chimice:
- pierderi de calcinare > 5 %
- rezidu insolubil > 5 %
- coninut n sulfai > 4 %
- coninut n cloruri > 0.1 %
- puzzolanicitate s satisfac ncercarea
(.2. A're'atele
Agregatele trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice prevzute de standardele i normele n
vigoare dup cum urmeaz:
- agregatele naturale de balastier sortate n sorturile : 0-3; 7-16 mm sau 0-5; 5-10 mm,
condiii tehnice prevzute de SR EN 12620+A1:2008;
- agregatele de carier, obinute prin concasarea rocilor dure, criblur, sortate i splate n
sorturile: 3-8; 8-16 mm, condiii prevzute de SR EN 12620+A1:2008;
- nisipul coaros fin 0-0.3 mm folosit ca material de corecie a granulozitii sorturilor fine de
agregate, trebuie s aib un coninut SiO2<92% i un coninut n pri levigabile sub 0.3 %,
conform specificaiilor tehnice miniere
Coninutul de impuriti din agregate trebuie sase ncadreze n limitele prevzute de SR
EN 12620+A1:2008.
Sorturile de agregate cu Dmin < 7(8) mm trebuie s fie caracterizate prin valori medii ale
rapoartelor : b/a = 0.66; c/a = 0.33.
Coninutul de granule plate i aciculare < 25%.
Controlul agregatelor se face la sosire, pe baza documentului legal de calitate emis de
productor i n caz de dubiu prin analize i ncercri de laborator , conform STAS 4606/80.
(.(. Aditi/i
Trebuie s fie compatibili cu cimentul i s ndeplineasc cerinele din reglementrile tehnice
n vigoare. Este interzis folosirea aditivilor ce conin cloruri sau alte substane ce pot afecta
negativ proprietile betonului i armturilor.
(.). Apa de preparare este apa din reeaua public de alimentare cu ap a localitii.
(.,. Ar*$turi
Armturi:
- oel beton rotund, neted OB 37 - STAS 438/1 - 89;
- oel beton cu profil periodic, PC 52; - STAS 438/2 - 91;
- srm tras i plase sudate pentru beton armat - STAS 438/3/4 98;
- plasele sudate din srm neted STNB sau profilat STPB se utilizeaz ori de cte ori este
posibil la armarea elementelor de suprafa n condiiile prevederilor SR EN 1992:2004.
Oelurile de alte tipuri,inclusiv provenite din import, trebuie s fie agrementate tehnic cu
precizarea domeniului de utilizare.

23

Fasonarea i montarea armturilor n elemente prefabricate:
- abaterile limit la fasonarea i montarea armturilor sunt indicate n SR EN 13369:2013.
Lucrrile pregtitoare pentru confecionarea armturilor includ urmtoarele operaii:
- verificarea existenei certificatului de calitate a lotului de oel din care urmeaz a se executa
armtura;
- armturile care vor fi pretensionate simultan vor proveni, n limita posibilitilor din acelai
lot;
- poriunile de armtur care au suferit o ndoire local, ramnnd nedeformate, nu se vor
utiliza, fiind interzis operaia de ndreptare.
- se va evita murdrirea armturilor prin contactul cu poriunile unse ale pereilor tiparelor sau
ale platformelor de turnare;
- nu se admit sisteme de poziionare a armturilor pretensionate sau nepretensionate la care
piesele metalice ajung la faa betonului;
(.7.Co&ra+e
Elementele prefabricate se execut n tipare metalice, lemn, materiale plastice armate.
Tiparele metalice trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice prevzute de STAS 7721
90. tiparele din lemn vor fi executate nct s realizeze abateri dimensionale echivalente cu
maxim din abaterile dimensionale ale elementelor prefabricate prevzute de SR EN
13369:2013.
Prile de tipar destinate realizrii suprafeelor ce corespund mbinrilor umede, se
recomand a fi alctuite astfel nct s asigure obinerea de suprafee rugoase pentru realizarea
unei bune aderene cu betonul monolitizant. n acest scop se va utiliza tabla expandat sau
striat, covor de cauciuc profilat.
Tiparele i piesele de fixare sau prindere ale acestora vor fi suficient de rigide, pentru a nu
suferi deformaii la manipulare, montare i remontare a unor pri datorit vibrrii i presiunii
betonului care s conduc la realizarea unor elemente cu abateri dimensionale mai mari dect
toleranele admise.
nainte de utilizare se va face verificarea ncadrrii tiparelor n toleranele de form i
dimensiuni astfel:
- tiparele cu pri demontabile vor fi verificate nainte de fiecare utilizare;
- tiparele fr pri demontabile vor fi verificate periodic.
Verificarea tiparelor se face de regul cu ajutorul abloanelor.
naintea fiecrei utilizri, superafeele tiparelor ce vin n contact cu betonul vor fi bine
curate i unse cu ageni decofrani, care trebuie s ndeplineasc cerinele STAS 11382 84,
sau ale agrementelor tehnice romneti n valabilitate.
Tiparele utilizate la realizarea elementelor prefabricate din beton precomprimat se vor
executa numai pe baza desenelor de execuie ntocmite de uniti de proiectare conform STAS
7721-90, si trebuie s:
- fie suficient de rigide pentru a rezista la orice aciune ce poate aprea n timpul procesului
de execuie;
- s rnn stabile pn cnd betonul atinge o rezisten suficient pentru a suporta
eforturile la care va fi supus la decofrare;
- s asigure satisfacerea toleranelor admise pentru element;
Abaterile admisibile la confecionarea cofrajelor trebuie s ndeplineasc i urmtoarele
condiii specifice lucrrilor din beton precomprimat:
- s permit montarea i demontarea dispozitivelor de deflectere a armturilor prentinse ;
- s permit fixarea sigur i n conformitate cu proiectul a pieselor nglobate din zonele de
capt , iar piesele de asamblare temporar care traverseaz betonul s poat fi eliminate fr
dificultate;
- s asigure posibilitatea de deplasare i poziii de lucru corespunztoare pentru personalul
care execut turnarea i compactarea betonului, evitndu-se circulaia pe armturile
pretensionate.

24

Agenii de decofrare nu trebuie s deterioreze betonul, armtura sau cofrajul, calitatea
betonului, culoarea acestuia sau proteciile ce urmeaz a fi aplicate ulterior.
Tiparele nu trebuie demontate dect la atingerea valorilor stabilite ale rezistenei betonului
pentru:
- evitarea deteriorrii suprafeelor i a muchiilor dup decofrare;
- preluarea eforturilor din elementele de beton;
- evitarea deformrilor datorate comportrii elastice i plastice a betonului , care
depesc toleranele specificate.
(.8. Cerin%e pri/ind co*pozi%ia 5etoanelor pentru ele*entele pre&a5ricate
Amestecul de beton
Compoziia betonului trebuie s fie astfel stabilit nct n condiiile concrete de lucru ale
unitii de prefabricate s se asigure:
- lucrabilitatea i omogenitatea betonului proaspt;
- caracteristicile betonului ntrit (clasa de rezisten cu o rezerv corespunztoare condiiilor
de lucru din unitate, grad de impermeabilitate)
Sptmnal, laboratorul va analiza rezultatele obinute la decofrare , transferul forelor de
precomprimare i livrare.
Lunar laboratorul va analiza rezultatele ncercrile efectuate la 28 de zile i va efectua
eventualele corecii ale dozajului de ciment i va aplica dac este cazul alte msuri necesare
asigurrii clasei betonului.
Analiza se va face pe clase de betoane < C16/20 i tipuri de elemente lund n considerare
rezultatele obinute pe minim 6 serii a trei epruvete, ncercate din beton de aceeai clas .
Compoziia betonului se va corecta zilnic i ori de cte ori se impune n funcie de rezultatele
ncercrilor privind:
- umiditatea agregatelor;
- granulozitatea sorturilor;
- densitatea aparent a betonului proaspt;
- lucrabilitatea betonului.
Dac se impune corecia cantitii de ap de preparare cu maxim 5% se admite ca
pentru celelalte componente s se menin cantitile stabilite anterior n cazul betoanelor de
clase C16/20 C40/50.
Stabilirea cimentului ce urmeaz a fi utilizat la realizarea elementelor prefabricate se
face la proiectare; nlocuirea tipului de ciment se poate face numai cu avizul scris al proiectantului.
Prepararea 4i transportul 5etoanelor se va face n instalaii de beton atestate de
personal instruit i atestat pentru controlul i execuia procesului de preparare, livrare, transport
beton.
Turnarea, co*pactarea 4i &inisarea 5etonului .n ele*entele pre&a5ricate.
Pre'$tirea realiz$rii ele*entelor pre&a5ricateB
nainte de a ncepe realizarea elementelor prefabricate se vor verifica urmtoarele:
- corespondena compoziiei betonului cu cea stabilit prin ncercri preliminare de ctre
un laborator autorizat;
- dac utilajele i mijloacele folosite la prepararea, transportul, compactarea, finisarea
i turnarea betonului din elemente dup realizare sunt n bun stare de funcionare;
- dac tiparele (cofrajele) corespund prevederilor proiectului elementelor ce urmeaz a
fi realizate, au fost corect asamblate i unse.
- dac armarea (inclusiv armturile pentru mbinri, prinderi, musti, platbande, profile,
laminate) au fost montate conform proiectului i dac nu au fost ptate cu soluia de ungere a
cofrajelor;
- dac precomprimarea a fost executat conform proiectului i prevederilor prezentului
cod n cazul elementelor de beton precomprimat;

25

- dac s-a efectuat instruirea personalului muncitor pentru execuia corect a fiecrei
operaii tehnologice prevzut n procedurile tehnice interne de preparare a betonului i realizare
a fiecrui tip de element.
Transportul, turnarea 4i &inisarea 5etonului
- turnarea betonului, trebuie s fie continu i ct mai uniform posibil pe ntrega
suprafa de tipar. Este interzis turnarea betonului n centrul tiparului i mpingerea cu vibratorul
spre capete sau zonele marginale ale elementelor ce se execut;
- compactarea betonului din elementele prefabricate se face prin vibrare cu folosire
dup caz: a vibratoarelor, meselor sau reazemelor vibrante, vibratoarelor plac sau riglelor
vibrante, previbratoarelor. Stabilirea timpului optim de vibrare
se face prin ncercri de prob, n funcie de caracteristicile elementelor ce se realizeaz i a
vibratoarelor folosite.
- se va urmri ca armturile i piesele nglobate s-i pstreze poziiile prevzute n
proiect.
- finisarea elementelor prefabricate se face n general cu dreptarul, drica sau mistria,
urmrindu-se ca suprafeele lor s fie plane.
- ntreruperea turnrii betonului se face numai n situaii excepionale, cu adoptarea
msurilor de asigurare a continuitii betonrii la reluarea lucrului, prin procedee adecvate.
Tratarea 4i protec%ia dup$ turnare a 5etonului .nt$rit la te*peratura *ediului a*5iant
Tratarea betonului este o msur de protecie mpotriva:
- uscrii premature ;
- antrenrii pastei de ciment datorit ploii;
- diferenelor mari de temperatur n interiorul betonului;
- temperaturii sczute sau ngheului;
- eventualelor ocuri
Principalele metode de tratare/ protecie sunt:
- meninerea n tipare;
- acoperirea cu materiale de protecie, meninute n stare umed;
- stropirea periodic cu ap;
- aplicarea de pelicule / membrane de protecie.
Exi'en%e pri/ind deco&rarea ele*entelor pre&a5ricate 4i pentru trans&erul de &or%e de
preco*pri*are.
Decofrarea elementelor prefabricate se face numai dup atingerea rezistenelor pe
epruvete de control din beton confecionate i tratate n aceleai condiii cu lotul de elemente la
execuia cruia au fost prelevate.
Se folosesc dispozitive i utilaje adecvate, pentru a nu se produce rupturi ale muchiilor
fisurri sau deteriorri ale elementelor;
Dup decofrare se va controla aspectul i calitatea fiecrui element i se va face marcarea
vizibil cu seria, nr. de ordine de fabricaie din registrul de eviden, unitatea productoare i se
execut tratamente specifice de suprafa, tratamentul capetelor armturilor prentinse impotriva
coroziunii;
Transportul elementelor prefabricate n depozitul de produse finite se face cu folosirea de
utilaje i dispozitive specifice. Aezarea elementelor prefabricate n depozitul de produse finite se
face avnd n vedere urmtoarele:
- ntr-o stiv sau zon a depozitului se vor depozita numai elementele de acelai tip;
- marcajul elementelor s fie vizibil;
- piesele de ridicare s fie uor accesibile.
Exi'en%e pri/ind trans&erul &or%ei de preco*pri*are .n ele*entele pre&a5ricate.
- programul de pretensionare trebuie s cuprind date privind rezistena de control
dinaintea transferului;
- operaia de transfer se va face numai dup ce s-a verificat conform SR EN

26

12390:2013 c rezistena betonului corespunde prevederilor proiectului;
- se recomand ca operaia de transfer s se efectuieze lent. n cazul n
care transferul nu se poate efectua lent, ci se va face prin tierea armturilor, ordinea de tiere
trebuie s corespund prevederilor proiectantului, operaia fcndu-se alternativ de la ambele
capete ale tiparului sau standului.
- n cazul pretensionrii armturilor i transferul forei de
precomprimare, se vor lua msurile necesare pentru a se mpiedica circulaia i staionarea
personalului muncitor n spatele preselor sau n lungul liniilor tehnologice i se vor prevedea
panouri de avertizare - la elementele prefabricate, nlturarea prilor
mobile ale tiparului dup efectuarea operaiilor de transfer, se face cu atenie pentru a nu se
produce deteriorri; - dup nlturarea tiparelor se execut marcajul
elementelor conform prevederilor procedurilor tehnice de fabricaie i control;
- ridicarea, transportul i depozitarea elementelor
prefabricate se face cu dispozitivele i utilajele prevzute n procedurile tehnice.
Exi'en%e pri/ind controlul calit$%ii .n unit$%ile de pre&a5ricate 4i la recep%ia pe 4antier
Verificarea elementelor prefabricate se face prin :
- verificri de lot
- verificri periodice
Verificrile de lot se efectuaz pe fiecare lot de produse n parte format din acelai tip de
element prefabricat i constau din:
- verificarea materialelor;
- verificarea aspectului dup turnare;
- verificarea caracteristicelor geometrice(precizia de execuie i ncadrarea n tolerane) a
elementelor prefabricate;
- verificarea modului de execuie a elementelor prefabricate privind poziia armturii i a
pieselor nglobate nainte de turnare, verificarea grosimii stratului de acoperire cu beton ;
- pentru elementele structurale i nestructurale, bucat cu bucat pentru condiiile de aspect,
poziionarea armturii i a pieselor nglobate, regimul de sudare i grosimea stratului de acoperire
cu beton;
- controlul dimensiunilor geometrice se execut pentru fiecare element.
- controlul materialelor componente;
- controlul realizrii elementelor prefabricate;
- controlul elementelor prefabricate finite;
- controlul elementelor prefabricate nainte de livrare;
- verificri la recepia elementelor prefabricate pe antier.
). E*5in$rile ele*entelor pre&a5ricate.
Recomandri:
-nainte de suprabetonare, suprafeele elementelor din mbinri trebuie curate i bine
umezite;
- dimensiunea maxim a agregatelor trebuie s fie cel mult 1/3 din limea minim a rostului,
respectiv diametrul minim al barelor;
- betonul trebuie s aib o plasticitate corespunztoare, iar turnarea n rosturi s se fac prin
vibrare astfel ca umplerea rostului s fie complet i s adere bine la suprafaa elementelor ce se
mbin;
- dup turnarea betonului, zona mbinrii se va menine umed i se vor evita ncrcarea i
trepidaiile din circulaie, pn la obinerea mrcii prescrise.
,. A5ateri ad*isi5ile
La partea inferioara a elementelor nu sunt admise :

27

- segregari
- denivelari
- prezenta de corpuri straine care nu se pot indeparta
Abateri dimensionale admisibile :
- lungime 15 mm
- latime 5 mm
- inaltime h/30 mm
- gsime beton sub si peste gol 20 %
- ax toron 10 mm
- lunecare toron max 4 mm
- diferenta pe verticala a muchiilor de capat 10 mm
- abaterea de la sageata calculata 15 mm
- dimensiune goluri 25 mm
7. TeAnolo'ia de *onta+
Fa de cotele de nivel i lungimile de rezemare ale elementelor prefabricate se admit
urmtoarele abateri:
- axe n plan orizontal: - pentru stlpi i grinzi 10 mm
- cote de nivel: - stlpi n punctele de rezemare a grinzilor 10 mm
- ntre dou iruri de stlpi 16 mm
- lungimi de rezemare: - la grinzi 15 mm
Pentru lucrrile executate la nlime se are n vedere:
- desprinderea elementelor prefabricate din dispozitivul de montaj;
- fixarea provizorie a fasiilor cu goluri;
- la verificarea cotelor, axelor se pot folosi urmtoarele echipamente:
- scri de lucru uoare cu nlimi pn la 5,5 m;
- platforme rulante;
- schele extensibile.
Fasiile se vor monta pe baza proiectului tehnic si se vor lua in considerare urmatoarele :
- se vor monta pe suprafete plane, in caz contrar se vor uniformiza
- se pot monta pe un pat de mortar sau pe o fasie de neopren de grosime minim 5 cm
- stratul de mortar trebuie sa fie de min. 10 mm.
- Dopurile de plastic sunt necesare, ca la turnarea centurii, golurile sa nu se umple cu
beton
- nainte de a turna betonul in centuri armatura se va dispune conform planului de
rezistenta si se va curata locul dintre fasii
- n timpul montajului se impiedica patrunderea apei in fasii
- Taieri si strapungeri se pot efectua in uzina sau la fata locului doar dupa consultarea
proiectantului si a producatorului, taierile ulterioare se vor face cu disc diamantat
8. Manipularea, transportul si depozitarea ele*entelor
Fiind produse prin metoda extruderii, fiile rezultate nu au ochiuri pentru ridicare, astfel
manipularea fiilor se realizeaz cu un dispozitiv de ridicare (vezi fig. 1)
Acest dispozitiv se poate obine de la fabricant n chirie sau se poate achiziiona.

28

Fig. 1
Pe parcursul manipulrii fia trebuie meninut n poziie orizontal. n timpul manipulrii nu
este permis lovirea elementului de beton. La manipulare, sub elementul respectiv se monteaz un
lan de siguran care este ndeprtat numai dup ce elementul este montat n poziie. Dup
desfacerea lanului de siguran elementul este montat n poziie definitiv.
Depozitarea fiilor se face pe suprafee bine compactate i n plane, n rnduri suprapuse
de max 5 elemente, ntre elemente se aeaz ipci pentru rezemare linear. Sipcile vor fi aezate
n acelai plan vertical. Sipcile se vor monta la ~30cm de la captul fiilor.
La transportul elementelor se vor respecta acelai prescripii ca la depozitare. La transport
elementele se ancoreaz pentru a mpiedica deplasarea sau alunecarea acestora.
8. "CRAR! 3E F!3AR!E
1. #eneralit$%i
Acest caiet trateaza sarcinile ce trebuiesc respectate la executarea lucrarilor de zidarie
portanta (la nivelul suprastructurii) si zidurilor despartitoare, in stricta concordanta cu dimensiunile
si dispunerea lor, in conformitate cu proiectul lucrarii
Construcia prezint ziduri portante din crmid cu goluri de 30 cm grosime n exterior i 25
cm grosime n interior.
2. Standarde 4i nor*ati/e de re&erin%$
Standarde de referinta si normativele, ce vor fi respectate:
- CR 6 2013 Cod de proiectare pentru structuri din zidrie;
- SR EN 771:2011 - Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale.
- SR EN 1996+A1 :2013- Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie. Partea 1-1: Reguli
generale pentru construcii de zidrie armat i nearmat. Anexa naional
- P 100-1/2013 Cod de proiectrare seismica. Prevederi de proiectare pentru cladiri.
- SR EN SO 6946:2008 Pri i elemente de construcie. Rezisten termic i coeficient de
transmisie termic. Metod de calcul.
- NE 012:1999 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat.
- P 118-99 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privind protectia la
actiunea focului.
- Norme de deviz CD..,CZ..,
- Norme Republicane de protectia muncii in C+M
- si orice alt normativ in vigoare la data executiei lucrarii care face referire la lucrari de
zidarie.

29

(. 3o*eniul de utilizare
Zidariile din caramizi cu goluri se folosesc pentru ziduri portante si neportantante,
completari.
). Materiale
Dimensiunile, marca, clasa si calitatea se stabilesc in functie de cerintele fiecarui
element. Acestea se verifica in functie de conditiile tehnice cerute pentru fiecare material.
Se verifica si starea suprafetelor caramizilor, interzicandu-se folosirea celor
necorespunzatoare.
Pe masura executiei se verifica daca procentul de fractiuni de caramizi fata de cele
intregi nu depaseste limita de max. 15%.
Livrarea se face in vrac sau paletizat pe tipuri si dimenisuni.
Depozitarea se face in locuri amenajate special, iar manipularea manuala sau mecanica
se va face astfel incat sa nu se degradeze calitatile geometrice ale caramizilor.
Mortarele folosite la zidarie vor fi de minim M25-Z. Consistenta, determinata cu conul
etalon va fi de 7-8 cm, iar la cosuri de fum de 8-9 cm.
,. Execu%ia lucr$rilor
Executia propriu-zisa, va corespunde prescriptiilor CR 6 - 2013
Executia nu se va incepe decat dupa ce se va fi verificat existenta proceselor verbale de
lucrari ascunse care sa ateste ca suportul peste care se executa zidaria corespunde prevederilor
proiectului si prescriptiilor tehnice respective.
Se va urmari planeitatea, verticalitatea zidurilor cu realizarea golurilor prevazute in proiect,
cu realizarea in paralel a buiandrugilor aferenti.
Caramizile vor fi udate.
Rosturile orizontale si verticale vor fi bine umplute cu mortar, si se urmareste in acelasi timp
orizontalitatea randurilor de zidarie.
Teserea zidariilor pe randuri (asize) se va face in conformitate cu normele in vigoare.
Atentie deosebita se acorda si legaturilor intre ziduri, la conturi, intersectii si ramificatii, unde
randurile vor fi executate alternativ (CR 6-2013).
ntreruperea executiei zidariei se va face in trepte.
Este interzisa intreruperea lucrarilor cu strepi.
Pentru fixarea tamplariilor, se vor zidi de o parte si de alta a golului cate 3 ghermele pentru
usi si cate 2 ghermele pentru ferestre.
7. -eri&icarea 4i recep%ia
Se vor efectua masuratori la fiecare zid, si se va verifica incadrarea lor in dimesniunile din
proiect.
Se va efectua verificarea teserii rosturilor verticale, cat si grosimea rosturilor orizontale
si verticale, acestea din urma prin sondaje (5-20 rosturi/zid).
Se va verifica umplerea completa cu mortar a rosturilor.
Se va verifica orizontalitatea randurilor
Se va verifica planeitatea si verticalitatea zidurilor in ansamblu.
Se va verifica realizarea corecta a legaturilor ( teserilor) la toate colturile, intersectiile si
ramificatiile.
Se va verifica ancorarea corecta a zidurilor de stalpi si stalpisori, impanarea (daca e
cazul) corecta a lor de plansee sau grinzi.

30

Se intocmesc procese verbale de receptie, cuprinzand toate constatarile, acestea
trebuind sa fie in concordanta cu prescriptiile normativului P2-85, cu respectarea cotelor din
proiect.
8. Masuri de protec%ia *uncii 4i paza contra contra incendiilor
Pe tot parcursul executiei vor fi respectate urmatoarele prescriptii tehnice:
- Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii elaborat de PC S.S.
aprobat de MLPAT cu nr. 9/N/15,,1993
- M 006-96- Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de zidarie, montaj
prefabricate si finisaje in constructii.
- P 118-1999 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia
la actiunea focului
- C 300-94 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, si orice alte norme specifice aflate in vigoare.
- Legea nr. 307/06 privind aprarea mpotriva incendiilor
9. M$surarea 4i decontarea
Masurarea si decontarea zidariilor se va face in functie de grosimea lor la m.p. sau la
m.c. Caramizile se deconteaza la buc., numarul lor rezultand din cantitatile de zidarie care se
executa pentru realizarea proiectului.
9. G!3R:!F:"AH!! < TERM:!F:"AT!!
1. #eneralit$%i
Hidroizolaiile sunt lucrri menite s mpiedice umezirea elementelor.
Termoizolaiile se prevd pentru asigurarea confortului termic a cldirii.
La lucrarea de fa se folosesc:
- hidroizolaii : - la fundaii din carton bitumat
- contra apelor fr presiune hidrostatic montatea deasupra stratului de
rupere a capilaritii;
- impermeabilizri la acoperiuri
- termoizolaii: - din polistiren extrudat la placa slab armat de la parter;
- din vat mineral la planeul peste etaj
2. Stasuri 4i nor*ati/e de re&erin%$
NP 040-2002 Normativ privind proiectarea, execuia i exploatarea hidroizolaiilor la cldiri;
NP 34 80- norme tehnice de folosire a materialelor termoizolante din resurse locale;
C 107/0-2002 Normativ pentru proiectarea i executarea lucrrilor de izolaii termice la
cldiri.
C 142 -85 nstructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la
lementele de instalatii
C 107-S2 Normativ pentru proiectarea si executarea izolatiilor termice la constructii civile
si industriale
C 107/7-2002 Normativ pentru proiectarea la stabilitate termica a elementelor de
inchidere ale cladirilor.
SR EN SO 13786:2008 Performana termic a elementelor de construcie. Caracteristici
termice dinamice. Metode de calcul
STAS 7109 73 "Termotehnica constructiilor. Terminologie, simboluri si unitati de masura
Ord. nr. 9/N/15.03.93 Regulamentul privind protectia si igiena muncii in c-tii.
C 107-2002 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri
C 107-2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor

31

(. Gidroizola%ii la &unda%ii
Hidroizolaii orizontale la fundaii sunt rigide i elastice cu 2 straturi de carton i 3 straturi de
bitum.
Hidroizolaiile rigide se execut din mortar de ciment cu adaosuri impermeabilizatoare.
Hidroizolaia orizontal sub perei se prevede pe toat grosimea peretelui, la o nlime de
min.30cm i poate fi alctuit n dou straturi de carton bitumat CP400 lipite cu dou straturi de
bitum B 70 - 95C.
Hidroizolaia la fundaii se realizeaz cu foi de carton bitumat croite pe limea fundaiei,
astfel ca marginile foilor s fie lipite.
Petrecerea foilor se vor executa pe o lime de 7-10 cm n lungul foilor.
Straturile hidroizolaiei nu trebuie s prezinte dezlipiri , umflturi, poriuni nelipite n cmp.
Masticul bituminos trebuie ntins uniform pentru a asigura o lipire perfect.
Geomembrane din policlorura de vinil si poliolefine, utilizate pentru lucrari de
impermeabilizare de: terase circulabile si necirculabile,.
Geomembranele poziionate pe stratul de pietri bine compactat (sunt realizate printr-un
proces unic de coextrudere care incorporeaza fibre poliesterice sau din sticla pentru cresterea
stabilitatii dimensionale a produselor. Geomembranele se pot produce direct , ca strat de
separare fata de un strat suport incompatibil.

). !*per*ea5ilizari de acoperisuriB
Sistemul de impermeabilizare se poate aplica pe orice tip de acoperisuri : plane sau in pante,
pe suprafete curbe indiferent de stratul suport .
Sistemul se recomanda atat pentru realizarea suprafetelor de impermeabilizat noi cat si
pentru lucrari de reparatii. Geomembranele din PVC se sudeaza cu aer cald, punerea in opera
fiind foarte usoara.
n situatia realizari unor terase in totala aderenta expuse la actiunea razelor ultraviolete se
recomanda ca element de impermeabilizare geomembrana tip Sfc realizata cu un strat de
geotextil netesut care mareste aderenta la suport .
La refacerea teraselor care sunt impermeabilizate cu membrana bituminoasa, se utilizeaza
o geomembrana din PVC Sfb cu strat inferior din geotextil din poliester compatibil cu stratul
suport bituminos. Avantajul utilizari acestei geomembrane consta in faptul ca nu este necesara
indepartarea hidroizolatiei vechi decat in cazuri exceptionale cand hidroizolatie veche este
compromisa pe mai mult de 30 % din suprafata.
La preluarea frontului de lucru se vor verifica urmtoarele aspecte:
- suprafaa suport s fie curat, s nu prezinte denivelri;
- pantele s corespund STAS 3303/2-88;
- se utilizeaz materialele anorganice panouri termoizolante din lamele din vata
minerala NTR 1228-80;
- vata minerala si produse din vata minerala. Saltele din vata minerala SR EN
13162:2012
- Lucrarile de termoizolatii care se realizeaza prin procese umede nu se vor executa la
temperature ale aerului exterior mai mici de + 5 grade C.
- Lucrarile de montare a placilor termoizolante se vor executa pe portiuni ce pot fi
acoperite in aceeasi zi cu cel putin un strat al termoizolatiei, pentru a nu ramane expuse la
precipitatii.Pentru acelasi motiv muncitorii vor avea la indemana in tot timpul lucrului folii de
polietilena, prelate, etc.pentru protejarea termoizolatiei, la caz de nevoie , iar montajul placilor
se va face intodeauna incepand de la coama spre streasina sau dalie.se vor lua de asemenea
masuri pentru protejarea marginilor termoizolatiilor montate, pentru ca apa din precipitatii san
nu se infiltreze la margini , pe sub placi.

32

Placile termoizolatoare se aseaza alaturat, cu rosturile stranse .n cazul cand,din cauza unor
defectiuni la cerirea placilor, ar ramane pe unele portiuni rosturi mai mari de 5 mm, acestea se
vor umple obligatoriu cu fasii din acelasi material termoizolator.
- stratul termoizolator se aplic prin lipire cu mastic de bitum peste bariera contra vaporilor;
- materialele termoizolatoare se pot aplica necaerate cu rosturile alturate peste care se va
aplica primul strat al hidroizolaiei;
,. -eri&icarea calit$%ii lucr$rilor de Aidroizola%ii 4i ter*oizola%ii
Lucrrile de hidro i termoizolaii fiind lucrri ascunse, calitatea lor se va verifica mpreun
cu beneficiarul pe msura executrii lor, ncheindu-se un proces verbal din care s rezulte c au
fost respectate urmtoarele :
- calitatea suportului - rigiditate - aderen, planeitate, umiditate - calitatea materialelor hidro
i termoizolatoare
- poziionarea i ancorarea n beton a pieselor metalice de strpungere sau rost
- calitatea amorsajului, lipirea corect a fiecrui strat al hidroizolaiei (suprapuneri, decalri,
racordri).
- etapele i succesiunea operaiilor:
- strngerea flanelor i platbandelor de strngere aferente strpungerilor i rosturilor
Dac se consider necesar se va face i o verificare practic a execuiei prin sondaj ca :
- desfacerea n unele puncte a izolaiei pentru a se constata identitatea structurii cu
proiectul
- verificarea izolaiei prin determinri de laborator pe probe prelevate din care s rezulte
c materialele folosite au fost de calitate corespunztoare conform certificatelor de calitate i
buletinelor de analize.
- se verific vizual dac ndeplinete urmtoarele condiii:
este continu i nu prezint umflturi
racordarea cu elementele de strpungere, la rosturi i guri de scurgere asigur o
etanare perfect
protecia este asigurat conform prevederilor din proiect
lucrrile de hidrotermoizolaii se deconteaz la mp.
0. 2!N!SA;E
A. Pardoseli
?. Placa+e &aian%$
C. Tencuieli
3. Pere%i din ri'ips
E. ?alustrade
A. Pardoseli
1. #eneralitati
Prezentul capitol cuprinde principalele sarcini ce trebuiesc indeplinite la alcatuirea si executia
pardoselilor cu imbracaminti alcatuite din:
- parchet lamelar;
- mozaic tunat in camp continuu;
- PVC ;
- gresie;
- mochet.
2. Standarde si nor*ati/e de re&erinta

33

< GP 037/0- 98 Normativ privind proiectarea, executia si asigurarea calitatii pardoselilor la
cladirile civile;
- C 56-2002 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii
aferente, indicativ C56-2002, capitolul 8 Pardoseli
- C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii.
- SR EN 316:2009 Plci de fibre de lemn. Definiie, clasificare i simboluri
- SR EN 12620+A1 2008 Agregate pentru beton
- SR EN 197 Ciment Partea 1: Compoziie, specificaii i criterii de conformitate ale
cimenturilor uzuale
- SR EN SO 10545:2013 Plci i dale ceramice
- CG ndicator de norme de deviz pentru lucrari de constructii
(. "ucrari pre'atitoare co*une
executarea pardoselilor pe pamanturi de rezistenta mica- umpluturi- la subsol, se face
numai dupa executarea lucrarilor de consolidare a acestora realizata prin compactari succesive in
straturi de 15-20 cm cu maiul mecanic. Se va realiza ruperea capilaritatii prin asternerea unui strat
de pietris.
receptionarea straturilor suport rigide plansee de beton, lemn etc si remedierea
eventualelor deficiente
terminarea lucrarilor prevazute sub imbracamintile de pardoseli ( canale, conducte,
instalatii electrice, sanitare, incalzire) si efectuarea probelor prescrise, precum si dupa executarea
lucrarilor de montaj utilaje( aparate) a caror executie ulterioara ar putea deteriora pardoselile.
curatarea si spalarea cu apa de eventuale impuritati sau resturi de mortar a stratului
suport rigid al pardoselilor (plansee de beton).
astuparea strapungerilor prin plansee cu mortar de ciment sau chituire.
conductorii electrici care se monteaza sub pardoseala (pe suprafata planseului) vor fi
acoperiti cu mortar de ciment in grosime strict necesara protectiei lor.
se va verifica daca instalatiile sanitare sau de incalzire care strapung planseul au fost
izolate corespunzator pentru a exclude orice contact direct cu pardoseala.
). Re'uli 'enerale de executie a pardoselilor
executia se va face in conformitate cu prevederile din normativul C 35 -82 si a
proiectului de executie.
materialele intrebuintate trebuie sa corespunda cu cele prevazute in proiect si sa aiba
caracteristicile conform standardelor de referinta; se va face si verificarea vizuala si a
documentelor ce insotesc marfa.
controlul materialelor intrebuintate, al dozajelor, al modului de executie al pardoselilor
se va face pe durata intregii lucrari.
linia de demarcatie dintre doua tipuri de pardoseala, care se executa in incaperi
invecinate, va coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului grosimii foii de usa in pozitia
inchisa.
pardoselile vor fi plane, fara denivelari in aceiasi incapere si la trecerea dintr-o incapere
in alta.
pantele pardoselilor se vor realiza printr-un beton slab de panta sau se vor realiza prin
variatia stratului suport.
executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai dupa verificarea si
receptionarea stratului precedent
la trecerea de la executarea unui strat la altul se va realiza o legatura cat mai perfecta
intre straturi.

34

,. Conditii teAnice de protectia *uncii si paza contra incendiilor
La executarea tipurilor de pardoseli se vor respecta:
- Norme de protectia muncii.
- P 118 99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor;
- Legea 307 06 privind apararea impotriva incendiilor.
7.1. ParcAetul la*elar B Este realizat din esenta de lemn: fag, frasin, brad. Se respecta
procesul de uscare si de revenire a materialului lemnos in vederea obtinerii unei stabilitati cat mai
bune. Dupa terminarea acestor procese urmeaza prelucrarea efectiva a materialului lemnos.
Dimensiunile la care se livreaza parcetul din lemn lamelar:lungime : 400 700 mm; latime: 50
130 mm;grosime:20mm.nainte de a se monta trebuie neaparat masurata umiditatea atat in aer
cat i a sapelor/ pertilor. Este indicat ca umiditatea in atmosfera sa nu depaseasca 50-55%, iar
umiditatea sapelor si/sau peretilor sa nu fie mai mare de 2-3%.
Pentru montarea parchetului, suprafata suport trebuie sa fie nivelata, uscata,
curatata si lipsita de crapaturi. Se aplica folie pe suprafata suport. Pentru aderenta se utilizeaza
primerul. Dupa uscarea acestuia se aplica cu mistria adezivul pe baza de apa WB- 120, se
aseaza parchetul, se misca usor si se preseaza cu putere. Adezivul are continut scazut de apa,
este usor de aplicat, fixare puternica , rezistenta la imbatranire si umiditate.
7.2. Pardoseli din 'resie cera*ic$
Tipuri de 'resie: - placi de gresie glazurate (monoarse rapid)
Caracteristici teAnice de 5aza: rezistenta la principalii agenti chimici, rezistenta la
modificari termice (de la valori scazute la unele foarte ridicate), rezistenta mecanica (la loviri,
greutati), rezistenta la absorbtia apei. Gresia portelanata, destinata in special placarii suprafetelor
exterioare sau a celor supuse unor presiuni puternice, are un grad mai ridicat de rezistenta la
factorii mecanici si atmosferici, dar si calitati suplimentare: rezista abraziunilor i alunecrilor

- colorate, marmorate
Caracteristici
Tipuri

Caracteristici Un alt tip, semigresia, imbina calitatile de baza ale gresiei (rezistenta la forte fizice,
respectiv la absorbtia apei); prezinta astfel avantajul ca poate fi folosita atat pentru placari Nici
criteriile estetice nu trebuie ignorate in alegerea produsului. Respectarea marimii - standard a
modelului si calitatea glazurii (fata placii) dau cele trei tipuri de calitate (, i ) Cativa milimetri in
plus sau in minus pe una din laturile placii, neconcordantele de culoare, lipsurile de glazura sau
mici modificari grafice sunt defectele care fac ca un produs sa fie de calitatea a -a sau a -a.
Adezivul (un amestec de ciment si aracet) trebuie ales in functie de tipul placarii (interioara sau
exterioara), pentru a se evita desprinderea in timp a placilor. Se vor executa pe un strat suport
rigid din beton sau pe plase de beton armat prin intermediul unui strat de ciment de poz avnd
dozajul de 300- 350 kg de ciment la 1 mc. nisip, n grosime de 25 30 mm. nainte de montare,
pentru evitarea absorbiei de ap din mortarul de poz, plcile din gresie ceramic se vor menine
n ap timp de 2-3 ore. Pentru evitarea cumulrii efectelor deformaiilor difereniate, ntre
ansamblul de pardoseal mbrcmintea din plci de gresie ceramic i mortarul de ciment de
poz cu restul structurii, stratul suport rigid din beton sau planeul din beton armat i conturul
pereilor, stlpilor, se iau msuri care s permit deformarea acestora independent.La prepararea
mortarului de ciment de poz se va utiliza ciment cu ntrire normal de tipul Pa 35 i nisip 0-3
mm. n amestec de 1 parte ciment la 3.5 4 pri nisip.nu se vor utiliza cimenturi cu ntrire rapid
(P40). Mortarul se va prepara la faa locului, cantiti strict necesare i va avea o lucrabilitate
plastic vrtoas , factorul ap-ciment s fie de maxim 0.5. Aezarea plcilor pe o suprafa

35

corespunztoare se face montndu-se la nceput plcile reper.Dup aezarea plcilor pe o
suprafa corespunztoare razei de aciune a minii muncitorului (circa 60 cm lime) la plcile la
care se constat denivelri se adaug sau se scoate local din mortarul de ciment de poz i se
asigur planeitatea suprafeei. Se face verificarea planeitii suprafeei cu un dreptar aezat pe
diagonalele suprafeei executate i ghidat dup nivelul poriunii de pardoseal executat anterior ,
ndesndu-se plcile n mortarul de ciment de poz, prin batere uoar cu ciocanul peste dreptar,
astfel nct s ptrund n masa de mortar i s se asigure planeitatea suprafeei. Operaia se
continua pe toat suprafaa care se execut ntr-o zi de lucru. ntreaga suprafa se va inunda cu
lapte de ciment fluid pentru ca acesta s intre bine ntre rosturi, hidratnd mortarul de poz.
Umplerea rosturilor se face la 3-5 zile dup montare i pn la rostuire pardoseala nu va fi dat n
circulaie i se va uda prin stropire cu ap cel puin o dat la 24 ore.Curirea mbrcmintei din
plci de gresie ceramic de excesul de lapte de ciment se va face prin aternerea de rumegu de
lemn uscat dup 2 ore de la inundarea cu lapte de ciment i prin mturarea rumeguului.
mbrcmintea din plci de gresie ceramic nu se va freca pentru finisare, ci dup curirea
rumeguului de lemn se va terge cu crpe nmuiate n ap i apoi se va cerui.Plcile de gresie
ceramic se vor monta simplu sau cu bordur de alt culoare n conformitate cu desenele din
proiect.
7.( Pardoseli din *ozaic turnat
Materialele utilizate trebuie sa corespunda standardelor, iar executia sa se faca conform
normativului GP037/0-1998.
Straturile imbracamintii de mozaic sunt:
- strat de egalizare
- de mortar de ciment de poza cu dozaj de 400 kg ciment la 1 mc de nisip cu suprafata
rugoasa pentru o buna aderenta cu imbracamintea de mozaic turnat;
- stratul se va turna intre sipci de reper, se va nivela pentru obtinerea unei grosimi uniforme
si se va indesa cu mistria;
- daca incaperea are prevazute sifoane de pardoseala sau guri se va da o pant de 1. 1,5
% spre aceste puncte.
- stratul propriu zis
- de mortar de ciment cu piatr de mozaic care se ntinde peste statul de ciment de mortar
de poz, cu grosimea de 30 mm, ntre ipci i se niveleaz cu dreptarul, urmrindu-se distribuia
uniform a pietrei de mozaic ca desime i mrime a granulelor;
- stratul se compacteaz cu dosul mistriei pn la apariia la suprafa a laptelui de ciment;
- cantitatea de ciment va fi de 600 kg la 1 mc de piatr de mozaic. Pentru colorarea stratului
se pot aduga colorani minerali sau cimenturi colorate n proporie de cel mult 5 din greutatea
cimentului.
- mortarul de ciment de piatr se va face amestecnd bine n stare uscat cimentul cu
colorantul, rsturnarea amestecului peste piatra de mozaic, amestecarea bine cu lopata pentru
rspndirea uniform a mozaicului, apoi se adaug apa necesar obinerii unui mortar fluid;
- se va proteja suprafaa n primele zile de turnare;
- finisarea prin lefuire se face la 4.6 zile de la turnare;
- plintele se vor fixa cu mortar de ciment cu dozajul 400 kg ciment la 1 mc, care vor iei 5..8
mm fa de planul tencuielii;
- la grupurile sanitare sub aceste straturi se va executa o hidroizolaie care const ntr-o
amorsare a suprafeei planeului cu suspensie de bitum filerizat, un strat de pnz i unul de
carton ntre straturi de bitum.
Condiii tehnice de calitate:
stratul suport rigid al pardoselii trebuie s fie plan, se admit denivelri izolate de cel mult
10 mm sub dreptarul de 2 m lungime;
suprafeele trebuie s fie plane i orizontale.

36

7.). Pardoseli din P-C
PVC antiderapant cu compozitia: 2 straturi ( varianta compact); 3 straturi ( varianta confort)
din PVC pur, flexibil, compact, avand culoarea imprimata in toata masa pe intreaga grosime si
cipsuri de carborund inserate ce asigura propietatile antiderapante ale materialului.
Tehnologia de montaj pentru mocheta si PVC este urmatoarea:
- amorsarea suprafetei absorbante inaintea turnarii sapei autonivelante pentru fixarea
particulelor de praf si realizarea stratului de priza sapa la pardosea. Se aplica cu trafaletul
industrial si se lasa 20-30 minute inaintea turnarii sapei autonivelante;
- turnarea sapei autonivelante universale pe baza de ciment cu o grosime de 5 10 mm
pentru obtinerea unor suprafete netede, plane necesare mont[rii mochetei sau a covorului din
PVC. Turnarea se va face in ritm continuu, legatura intre straturile de turnare se va efectua maxim
la 10 minute de la aplicarea stratului anterior. Suprafata stratului suport va trebui sa aiba
denevelari de maxim 3 mm la rigla de 3 m.
- pentru lipirea perimetrala sau pe toata suprafata a mochetei cu suport textil si a covorului
PVC se foloseste adeziv acrilic, care se aplica cu spatula. Aerisirea dupa aplicarea adeyivului este
de maxim 20 minute.

7.,. Pardoseli din *ocAeta
Compozitia firelor 100% PA, inaltimea firelor 3 5 mm, aspect fir buclat, latime de livrare de
4.0 m. Procedura de montare este ca la pardoselile din PVC.`
7.7. Masurarea si decontarea pardoselilor
Pardoselile se vor deconta la mp de pardoseal conform planelor din proiect, inclusiv stratul
suport (de poz) din mortar de ciment.
Plintele turnate pe loc sau prefabricate se deconteaz separat, unitatea de msur fiind ml,
la fel i scafele.Ceruirea i lustruirea se deconteaz separat.
La intersecia pardoselii cu elementele verticale sub plinte se vor realiza interspaii de 5-10
mm care se vor umple cu un material elastic.
n cazul suprafeelor mari se recomand realizarea unor rosturi de dilatare de 30 m
2
n funcie
de modularea structurii. n cazul montrii pardoselii pe stratul suport din beton, rostul va fi lsat i
n acest strat suport.
?. Placa+e din &aian%$
Se monteaz n grupurile sanitare pe o nlime de 1.50 m.
Straturile placajelor vor fi:
-mortar de ciment de poz avnd dozajul de ciment de 300-350 kg de ciment la 1 mc de
nisip n grosime de 24 mm. Cimentul va fi cu ntrire normal Pa 35 i nisip 0-3 mm, partea fin
sub 0.2 mm s nu depeasc 1/3 n amestec cu 1 Parte ciment la 3,5-4 pri nisip;
- mortarul de ciment pentru montarea plcilor de faian se va prepara la faa locului n
cantitatea strict necesar i va avea o lucrabilitate plastic vrtoas, factorul ap ciment fiind
maxim 0,5, grosimea stratului fiind de 20 cm;
- nainte de montare plcile se vor ine n ap 2-3 ore;
- se vor monta mai nti plcile de reper, n rnduri regulate cu rosturi de 2-3 mm ntre ele;
- se face inundarea suprafeei montate ntr-o zi cu lapte de ciment fluid;
- la 3-5 zile de la execuie se va face umperea rosturilor.
Condiii tehnice de calitate
- suprafeele trebuie s fie plane, orizontale;
- se admit denivelri ale stratului suport de cel mult 10 mm la dreptarul de 2 m;

37

C. Tencuieli

1. #enerelit$%i
Acest capitol cuprinde sarcinile, ce trebuiesc respectate la pregatirea, executarea, si
receptionarea lucrarilor de tencuiala.
Punerea in opera se va face cu personalul calificat si instruit, care sa respecte toate regulile
specifice acestor categorii de lucrari, sub control de specialitate.
Materialele si semifabricatele care se folosesc la executia tencuielilor se vor pune in opera
numai dupa verificarea de catre conducatorul tehnic al lucrarii a corespondentei lor cu prevederile
din proiect si cu specificatiile din standardele de mai jos. Verificarea se face pe baza
documentelor care insotesc materialele si prin examinarea vizuala.
2. Standarde 4i nor*ati/e de re&erin%$
Standardele si normativele de referinta care vor fi respectate sunt:
- C 17 -82- nstructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si
tencuiala si STAS 1030 -85.
- NE 001-1996 Normativ privind executarea tencuielilor umede groase i subiri.
- SR EN 1015:2001/A1,A2 /2007 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode
de incercare
- SR EN 1008:2003 Apa de preparare pentru beton.
- C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente
- CF,CZ Norme de deviz pentru lucrari de tencuial
).1. Prescrip%ii de execu%ie tencuieli exterioare
3escrierea siste*ului ter*oizolant
Sistemul termoizolant se bazeaza pe combinarea placilor de fatada din polistiren expandat
ignifugat ca strat termoizolant, cu un strat protector hidrofug si de finisaj, realizat din materiale
minerale cu liant acrylic.Se poate aplica pe toate suporturile minerale.
n componenta sistemului termoizolant intra urmatoarele produse:
Pro&ilul de soclu, din aluminiu, se monteaza la baza sistemului prin prindere mecanica cu
dibluri, avand rol de sustinere. Este prevazut cu lacrimar pentru scurgerea apelor meteorice
asigurandu-se astfel evitarea infiltrarii apei in zona soclului.
Pro&ilul de colt este un profil de aluminiu, cu aripi din plasa din fibra de sticla fiind utilizat la
armarea suplimentara a muchiilor (colturi si muchii ale golurilor si intrindurilor). Asigura
rectiliniaritatea muchiilor si confera o rezistenta suplimentara a acestora la solicitari mecanice.
Adezi/ pentru spaclu - mortar adeziv mineral permeabil la vapori de apa si permeabil la
apa, utilizat atit la lipirea placilor termoizolante de fatada EPS-F, cit si pentru spacluirea acestora.
Placi ter*o izolante pentru fatade EPS-F, din polistiren expandat ignifugat, cu densitate de
15-18kg/m si avind conductivityatea termica 0.040W/mk. Placile au dimensiunea de 1000 x
500mm avind o abatere dimensionala de 0.4. Placile prezinta contractii reduse sub influenta
factorilor climatici(maxim 0.2) fiind depozitate (dupa taiere) o perioada de 3luni pentru
consumarea contractiilor.
3i5lurile sunt de tip DK-T, avind rolul de a asigura o ancorare mecanica suplimentara a placilor
termoizolante de suport. Diblurile sunt realizate din material plastic, pentru a evita aparitia puntilor
termice. Diametrul tijei este de 8mm iar talerul are diametrul60mm. Lungimea de ancorare in zid
este de minim 45mm, adincimea corespunzatoare a gaurii din zid fiind de 55mm (cu c.c.a.10mm
mai mare decit lungimea de ancorare).
Plasa din &i5ra de sticla este o tesatura alcalica din fibra de sticla cu strat protector de
stirol-butadiena, avind rol de armare a masei de spaclu adezive. Prin parametri de mecanici

38

ridicati(rezistenta la rupere>1500N/5cm si alungimrea aferenta<35), plasa confera sistemului o
rezistenta suplimentara la soc si la eforturile de intindere rezultate din sarcinile termice importante
ce apar la fata exteriora a finisajului.
#rundul (amorsa lichida pentru tencuiala decorativa), asigura o aderenta sporita intre
finisaj si stratul de masa de spaclu si o uniformizare a absorbtiei, prevenind totodata aparitia
eflorescentelor.
Tencuiala formeaza stratul final (vizibil) al finisajului. Este o tencuiala decorativa subtire pe
baza de granule de marmura si lianti de rasini sintetice, Este un finisaj hidrofob, lavabil si
permeabil la vaporii de apa, astfel incit nu se pateaza prin absorbtie la precipitatiisau stropire si
previne formarea condesului. Are propietati fizico-chimice si mecanice superioare:rezistenta la
socuri, zgiriere, variatii de umiditate, agenti corozivi, raze ultraviolete si inghet-dzghet.
Descrierea materialelor, compozitia , caracteristicile fizice, modul de preparare si punere in
opera precum si alte specificatii sunt prezentate in fisele tehnice anexate prezentei proceduri.
Pre'$tirea suportului
Suprafata suport (zidaria de B.C.A. sau caramida, beton, tencuiala) trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii de planeitate:Denivelarile pina la 10mm sunt preluate de adezivul de spaclu
(lipire);Pentru neregularitatile mai mari de 10mm este necesara realizarea in prealabil a unei
tencuieli de uniformizare.
Condi%ii de .ncepere a lucr$rilor
Verificarile inainte de inceperea executiei. nainte de punerea in opera a sistemului de
finisaj exterior se vor incheia urmatoarelor lucrari :
nvelitori, terase, cornise, streasini, jgeaburi si instalatii de scurgere a apelor pluviale ;
Montarea tocurilor timplariilor,solbancurilor si ferestrelor ;
Montarea instalatiilor exterioare a caror executie ulterioara poate afecta finisajul;
Protejarea timplariilor si ferestrelor cu folie pentru a preveni stropirea sau patarea;
Asigurarea impotriva soarelui si ploii prin montarea plasei de fatada, respective
prelatelor la partea superioara a schelei.
Conditii de temperatura :
Sistemul de finisaj nu se aplica la temperaturi sub +5C, pe support inghetat sau, in caz
de pericol de inghet ;
Se va evita punerea in opera a stratelor finale de finisaj atunci cind temperaturile
depasesc 30C si sub actiunea directa a razelor solare sau ploii.
Executarea propiuzis$ a lucr$rilor
Pentru lipire se foloseste adezivul pentru spaclu.
Mod de livrare : mortar uscat, gata preparat in saci de 40kg.
Mod de preparare : se toarna continutul sacului (in stare pulvurenta) in apa curata(10l
apa/sac) si se amesteca cu mixerul pina la obtinerea unei paste omogene ; se lasa in repaus 5
min. pentru maturare, dupa care se mai amesteca inca 2 min.
Prepararea se poate realiza si in betoniere, cu respectarea dozajului de apa si a timpilor de
malaxare si maturare.
Punere in opera : se monteaza profilul de soclu cu ajutorul unor dibluri metalice. Se aplica
adezivul pentru spaclu pe marginea placilor si in min. 3 puncte interioare.
Primul rind se reazama pe profilul de soclu. Dupa o aranjare si apasare corecta a placilor se
obtine o suprafata plana. n rosturile si spatiile libere dintre placi nu se va aplica adezivul pentru
spaclu pentru a nu se forma punti termice. Placile izolante pentru glafuri, intradosuri si buiandrugi
se aplica dupa montarea placilor de fatada. Marginile placilor, care depasesc colturile fatadelor se
vor indeparta(taia) dupa min.24 de ore de la lipire. Placile se aseaza cu rosturile tesute (nu in
prelugire), teserea fiind obligatorie si la colturile cladirii.

39

3i5luirea < pentru asigurarea unei ancorari mecanice suplimentare placile termoizolante se
dibluiesc, utilizind dibluri din material plastic de tip DK-T(trei dibluri/placa), la 24 de ore de la
lipirea placilor. La colturile cladirii se vor adauga min.2 dibluri pe placa dispuse in interiorul unei
fisii cu latime de max 40mm, iar in beton 35mm. Talerele diblurilor trebuie ingropate pina la fata
exterioara a placilor de polistiren. Adnciturile de la nivelul capetelor diblurilor se vor netezi cu
adeziv pentru spaclu cu min. 12 ore inainte de spacluirea placilor termoizolante.
Spacluirea si ar*area < pentru spacluire se foloseste adezivul pentru spaclu iar pentru
armare plasa din fibra de sticla.
Dupa 24 de ore de la lipirea placilor de polistiren si de 12 ore de la spacluirea capetelor
diblurilor se face o slefluire a placilor de polistiren cu o rindea speciala. Se asigura astfel o
planeizare suplimentara a suprafetei obtinute in urma placarii cu polistiren. Daca timp de doua
saptamini nu se aplica stratul de armare, placile vor trebui din nou slefuite si sterse de praf.
Se aplica masa de spaclu adeziva cu spaclul cu dinti de 10mm, apoi se pune in masa de
spaclu proaspata, plasa din fibra de sticla in fisii verticale, netezind latura neteda a spaclului pe
intrega suprafata sa. Grosimea minima a masei de spaclu armate este de 2mm. Fsiile de plasa
se suprapun lateral si longitudinal pe min.10cm.
La colturile ferestrelor sau in alte zone unde pot aparea tensiuni ce pot provoca fisuri in
zidarie, se recomanda aplicarea suplimentara, inainte de armarea generala, a unor straifuri din
fibra de sticla prinse cu adeziv pentru spaclu.
Plasa din fibra de sticla nu trebuie sa se mai vada dupa spacluire si trebuie sa fie pozata la
mijlocul grosimi stratului adeziv.
La muchiile fatadei se recomanda aplicarea de profile din aluminiu cu plasa din fibra de
sticla integrata.
Stratul de masa de spaclu va sta la uscat min.7 zile inaintea aplicarii finisajului.
Dupa intarire, masa de spaclu poate fi slefuita, avind insa grija sa nu se deterioreze plasa
din fibra de sticla.
Aplicarea &inisa+ului
#rundul < este folosit ca amorsa atit pentru tencuiala decorativ cat si pentru tencuiala
mozaic. Mod de livrare :substanta lichida, gata preparata in galeti de 25kg. Mod de preparare :
se aplica ca atare dupa o amestecare lenta si uniforma cu mixerul, pina la
omogenizare(min.40minute).
TencuialaB Mod de livrare : amestec fluid, de consistenta pastoasa, gata preparat, in galeti
de 30kg. Mod de preparare : se aplica ca atare dupa o amestecare lenta si uniforma cu mixerul
pana la omogenizare(min.5minute).
Punerea in opera: tecuiala se intinde cu fierul de glet inoxidabil, prin apasare energica
intr-un strat de cca 2-3mm. Dupa aplicarea tencuielii se va driscui cu miscari liniare verticale sau
circulare cu o drisca din material plastic. Pentru evitarea aparitiei nazilor in cimpul finisat se
recomanda aplicarea continua pe fisii orizontale, in scara de sus in jos.
Primul cimp de finisaj se va executa pe o parte a fatadei cu vizibilitate mai redusa.
Echipele de lucru vor fi neaparat instruite in ceea ce priveste exigentele de aplicare a
materialului. Timpul de uscare :intarirea tencuielii are loc la aproximativ 24 ore de la punerea in
opera, interval in care se vor evita atingerea, zgirierea si la punerea in opera, interval in care se
vor evita atingerea, zgirierea si umezirea suprafetei.
-eri&ic$riB verificarea suportului ;verificari pe faze de lucrari ; verificari la receptia
preliminira.
).2. Prescrip%ii de execu%ie tencuieli interioare

40

Tencuielile interioare se vor executa cu mortar de var-ciment marca M 10-T in
grosime medie de 2 cm. in instalatii centralizate sau necentralizate.
Tencuielile exterioare se vor executa cu mortar de var-ciment marca M 25-T in
grosime medie de 2.5 cm.in instalatii centralizate sau necentralizate.
ndiferent de locul unde sant produse mortarele folosite vor respecta normativul
C17-82 - nstruciuni tehnice privind compoziia i prepararea mortarelor de zidrie i
tencuial.
A*orsareaB < suprafeele de tencuit vor fi stropite cu ap, apoi se vor amorsa prin
stropire cu un spri in grosime de 3mm. Suprafeele zidriilor de crmid vor fi
amorsate cu mortar fluid cu aceeai compoziie pentru grund.
#rundulB cel mai gros strat al tencuielii (5-20mm), se va aplica la cel puin 24 de
ore de la execuia priului pe suprafee de beton, i la o or la zidria de crmid.
Pe suprafeele de zidrie de crmid amorsate numai prin stropire cu ap se poate
aplica imediat grundul. Pe timp clduros, cnd suprafaa priuit este prea uscat, se
va uda n prealabil inainte de aplicarea grundului. Stratul de grund se va aplica manual
sau mecanic ntr-unul sau dou reprize.
Aplicarea priului i grundului mecanizat n ncperile cldirilor pe perei i tavane
pn la nlimea de 3,0 m se va executa de pe pardoselile respective. Aplicarea
manual a priului i grundului pe tavane i partea superioar a pereilor se va
executa de pe platforme de lucru continue (dulapi de lemn pe capre).Este interzis s
se aplice grundul pe suprafee ingheate sau dac exist pericolul s inghee grundul
de intrire.
Stratul /izi5il Itinci=B < nainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla suprafaa
grundului s fie uscat, s nu aib granule de var nehidratat care prin hidratare s
impute suprafeele tencuite. Stratul vizibil al tencuielilor se va executa cu un mortar
denumit tinci de aceeai compoziie cu a grundului, eventual cu o cantitate mai mare
de var.Stratul vizibil va avea grosimea de 2.5 mm. Tinciul se arunc cu mistria la
anumite intervale de timp (cca.5min), astfel c intre aceste intervale s fie nivelat cu
drica. Stratul vizibil se va prelucra in funcie de matrialele utilizate, precum i in
funcie de sculele utilizate, tencuielile respective purtnd denumiri ca : dricuite,
gletuite, sclivisite, etc.
Prote+area lucr$rilorB < dup executarea tencuielilor se vor lua msuri pentru
protecia lor pn la intrirea mortarului de urmtoarele aciuni :
- umiditate mare care intrzie intrirea mortarului alterndu-l;
- uscarea forat prin curent de aer, expunere indelungat la uscare,
supranclzirea ncperilor, care deshidrateaz mortarul i contractndu-se apar
crpturi in tencuial;
- inghearea tencuielilor inainte de uscarea lor.
Ter*inarea lucr$rilorB
Dup terminarea tencuielilor se vor cura incperile de resturile de mortar
czut in timpul execuiei i pregtirea in vederea gletuirii, a zugrvelilor sau
vopsitoriilor.
-eri&icari in /ederea recep%iei.
Se vor face verificri la:aspectul i starea general cercetnd suprafaa
tencuit; elemente geometrice (grosime, planeitate,etc); aderena tencuielii pe stratul
suport; corespondena cu proiectul.
n cazurile in care prin ciocnire cu un ciocan de lemn sun a gol, artnd
desprinderea tencuielilor, acestea se desfac de pe intreaga suprafa dezlipit i se
refac.
M$surarea si decontarea lucrarilor se face la m.p. de suprafata tencuita.
C. PEREH! 3E R!#!PS

41

1. Material. 3o*eniu de utilizare. 3ate teAnice.
Sunt placi realizate din ipsos, cu fetele si muchiile longitudinale imbrcate cu un carton
special aderent la miez sau placi al caror miez de ipsos este impregnat impotriva acumularii
umiditatii, cu fetele si muchiile longitudinale imbrcate cu un carton special impregnate aderent
la miez. Placile rezistente la foc sunt placi al caror miez de ipsos este armat suplimentar cu
fibre de sticla in proportie de 2% cu lungimi ale fibrelor intre 3-30 mm, cu fetele si muchiile
longitudinale imbrcate cu un carton special aderent la miez.
Grosimile placilor sunt ntre 9.5 i 15 mm.
Clasa de combustibilitate: A2 conform DN 4102 (neinflamabile)
Asigurarea calitatii: - se asigura prin control propriu, in laboratorul fabricii si prin control
efectuat de catre institutii de stat autorizate. Fabricantul executa in permanenta controlul de
calitate dupa modelul seriei de standarde SO 9001.
Produsele sunt fabricate conform urmatorelor standarde: DN 18180/ pr EN520.
Pentru pereti din placi de ghipscarton se vor folosi urmatoarele materiale:
- panouri ghips carton normal ; RU ; antifoc
- banda rigidizare rosturi
- gips adeziv
- pasta imbinare super
- vata minerala
- profile C, U (CW, UW)
- dibluri
- suruburi autoperforante
n toate spatiile mai putin filtrul sanitar si grupul social gipscartonul folosit va fi de
tip normal.
Toate imbinarile dintre placile de gipscarton vor fi intarite cu benzi speciale din
plasa din fibra de sticla autoadeziva, vor fi chituite si finisate prin smirgluire.
Peretii se vor executa conform tehnologiei de montaj si prelucrare indicate de
furnizor. Materialele vor fi omologate in Romania si vor fi insotite de certificate de
garantie. Documentele vor face parte din cartea tehnica a constructiei.
2. Caracteristici. 3epozitare si transport
Mod de ambalare
- incombustibile
- suprafete perfect netede
- punere in opera rapida si usoara
- suport pentru orice tip de strat de acoperire
- material natural, nu contine substante toxice daunatoare sanatatii oamenilor
- rezistenta mecanica si stabilitate
Placile vor fi depozitate pe un suport plan, intotdeauna in pozitie orizontala se vor utiliza
fasii de placi, lemn ecatisat sau paleti si trebuie protejate impotriva umiditatii. Transportul placilor
individuale se face vertical. Colturile si muchiile trebuie protejate impotriva deteriorarii.
!ndicatii 'enerale de *onta+ - Perei din gips-carton cu structur de susinere din metal.
2ixarea panourilorB - uruburi rapide gips-carton de 25 mm.
Prelucrarea rosturilorB - rosturile din panouri, precum i elementele de fixare, trebuie
prelucrate cu paclul in mai multe rnduri.
Structura de sus%inereB < profile de racordare la pardoseal, tavan,sau la ali pereti de tip
gips-carton UW, respectiv CW care se fixeaz cu dibluri cu ift rotativ gips-carton,
respectiv dibluri metalice gips-carton.
!zolarea spa%iului 'ol din interiorul pereteluiB<vat din fibr mineral sub form de
saltele sau plci cu grosimea de 5 cm..
TrasareaB < mai inti se deseneaz traseul peretelui pe pardoseala cu sfoara sau dreptarul.
Atenie la eventualele goluri de ui. Apoi se traseaz urma peretelui pe pereii adiaceni si
pe planeu cu nivela, si dreptarul.

42

Pro&ile de racordareB < profilele de racordare UW se prevd pe o singur fa cu benzi de
etansare pentru racorduri gips-carton i se fixeaz de pardoseal cu elemente de prindere
universale la distane de 80 cm. unele de altele. Pe pereii adiaceni se realizeaz racordul
din profile CW. Din motive de izolare fonic, profilele de racordare trebuie presate ct mai
strns de elementele de construcie respective.
Pro&ile *ontan%iB CW trebuie introduse cel puin 2,0 cm in profilele de racordare cu
planeul. Profilul -montant se introduce mai intii in profilul de racordare de jos, iar apoi in
cel de sus. Apoi profilele- montani se dispun la un interax de 60 cm. Ele trebuie s fie
orientate cu latura deschis inspre direcia de montaj, in aa fel inct, fixarea panourilor s
inceap de la muchia stabil.
Panotarea pri*ei &e%e a peretelui incepe cu o lime intreag de panou ( 120cm). n acest
scop panourile gips-carton se fixeaz de profilele -montani cu o urubelni electric,
folosind uruburi rapide dispuse la distane de 25 cm. n cazul unor panotri duble, distana
dintre suruburile primului rnd de panotaj este de 75 cm. Din cauza necesitii de alternare
a rosturilor, al doilea rnd se monteaz incepnd cu o jumtate de lime de panou ( 60
cm).
!zolarea spa%iului li5erB dup panotarea primei fee a peretelui i montarea instalaiilor
sanitare si electrice, necesare in spaiul liber din interiorul viitorului perete, se fixeaz
izolaia din fibre minerale. Spaiul liber din interior trebuie izolat in totalitate, iar materialul
izolant trebuie impiedicat s alunece.
Panotarea celei de<a doua &e%e a pereteluiB prin panotarea celei de-a doua fee, peretele
de montaj gips-carton capt stabilitatea sa final. Se incepe cu o jumtate de lime de
panou (60 cm), in asa fel inct rosturile celor dou fee ale peretelui s fie decalate cu
limea unui cmp dintre montani.
Peretele de montaj gips-carton este acum pregtit pentru tratarea rosturilor,
racordrilor si capetelor de uruburi.
AtentieB
n cazul placilor de gipscarton care sunt expuse neprotejat timp indelungat actiunii
luminii, se poate produce ingalbenirea cartonului. n acest caz este recomandata o vopsire de
proba pe mai multe latimi de placa, inclusive pe zonele spacluite. Evitarea ingalbenirii se poate
face prin aplicarea unui grund special.
Pe placile de gipscarton Knauf pot fi aplicate urmatorele straturi de acoperire:
Zugraveli: culori de dispersie pe baza de materiale sintetice rezistente la apa si la
frecare, materiale pe baza de rasini sintetice, respective Knauf Strukturputz, vopsele pe baza de
ulei, vopsele pe baza de lac mat, vopsele pe baza de rasini alchidice, vopsele pe baza de rasini
polimerice, vopsele poliuretanice (PUR), vopsele epoxidice (EP) in functie de scopul utilizarii si in
functie de cerinte.
Tapet: de hartie, textile si pe baza de materiale sintetice.
Straturile de acoperire alkaline, de ex. cele pe baza de var, silicat de sodium si silicate,
nu sunt potrivite ca straturi de acoperire pentru straturile de baza din placi de gipscarton.
Vopselele de dispersie pe baza de silicate pot fi utilizate la recomandarea expresa a
producatorului vopselei si cu respectarea exacta a indicatiilor sale.
ncadrare in clasa produselor chimice: nu este obligatorie incadrarea.
Evacuarea resturilor de material din santier este stabilita prin norma -Norm S2100:
31409. Se va respecta legislatia locala. Evacuate din santier ca si moloz, in stare intarita, nu
prezinta niciun fel de pericole pentru mediul inconjurator.
3. ?alustrade

43

Montarea balustradelor se face n perioada finisajelor. Balustradele se monteaz pe treapt
prin prinderi mecanice cu conespanduri avnd flane de prindere de inox de 5 mm. Toate
legturile ntre prile componente se fac numai prin sudur n argon cu srm de inox.

1C. SARPANTA
n capitolul de fata sunt specificate cerinele de baz ce trebuie ndeplinite la lucrarile din
lemn la acoperisuri realizate in mod curent la constructii civile si industriale (materialele
componente, compoziia, proprietile). Se stabilesc criterii pentru satisfacerea acestor cerine n
contextul sistemului de control i asigurare a calitii, n vigoare. (pl.13 R)
Standarde 4i nor*ati/e
- C.56-85-Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente.
- NP 005- 03 Normativ privind proiectarea construciilor din lemn
- SR EN 1313-1:2010 Cherestea (lemn ecarisat) din rinoase
- SR EN 1611:2001 Clase de calitate pentru cherestea
- STAS 2111 90 Cuie din srm de oel
- STAS 14511455 80 Suruburi pentru lemn
-SR EN SO 4034:2013 Piulue ptrate i hexagonale
- STAS 857 83 Piese i elemente din lemn pentru construcii clasificare i condiii
tehnice de calitate
- STAS 2925 86 Protecia lemnului din construcii mpotriva atacurilor ciupercilor i
insectelor xilofage
-SR EN 15287-1 A1:2011 Detalii de strapungere si racorduri la cosuri si canale de fum.
- C 58-96 - Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile.
- Legea nr. 307/06 privind aprarea mpotriva incendiilor
- P.118-99 Normativ de siguran la foc a construciilor
- STAS 771/1-81 Masuri de asigurare contra incendiilor determinarea rezistentei la foc a
elementelor de constructii.
HG 51/92 Hotrrea privind unele msuri pentru mbuntirea activitii de prevenire i
stingere a incendiilor.
Executarea lucr$rilor
n conformitate cu Nomenclatorul materialelor pentru locuinte elemente de sarpanta
sunt prevazute din lemn foioase (plop,salcie,salcam,fag,calitatea C) sau lemn de
rasinoase.
Execuia lucrarilor se face de catre echipa specializata in stabilirea categoriei de
lucrari. Se vor respecta detaliile din proiect specifice fiecarei operatii sau categorii de
lucrari.
nainte de aplicarea invelitorilor responsabilul tehnic al punctului de lucru va verifica
structura de rezistenta. Se vor respecta pantele, scurgerile, planeitatea si aliniamentul
formelor. Se executa in prealabil toate strapungerile pentru cosuri, ventilatii, conducte,
tabachere, lucarne.
Se va asigura protectia anticorosiva si ignifugarea tuturor materialelor combustibile.
Avand in vedere ca de calitatea lucrarilor de invelitori depinde gradul de asigurare si
protectie fata de intemperii, lucrarile vor fi conduse direct de catre responsabilul punctului
de lucru .
Sarpantele pot fi alcatuite din :
-lemn ecarisat avand sectiuni 10,12,15,20 latime si15,17,20 grosime pentru pane, popi;
- lemn rotund avand diametrul la capatul gros de 12-18 cm pentru popi si contra fise;

44

- cherestea tivita, semitivita sau netivita sub forma de: dulapi 5,6,8 cm grosime, 10-16 cm
latime si de 4 m lungime, pentru capriori, clesti;
- scanduri de 2,5 cm,4 cm grosime,6-16 cm latime, pentru suport invelitoare, clesti si
contravantuiri.
Contravantuirea sarpantelor se asigura pe directia transversala prin prinderea cu
clesti a popilor si capriorilor, iar pe directia longitudinala prin contrafisele panelor.
Sarpantele se ancoreaza de cladire cu mustati lasate din centuri de pe conturul
cladirilor si in dreptul fiecarui pop.
Condi%ii de ad*isi5ilitate a de&ectelor
Abaterile admise de la fiecare material sunt prevazute in standardele de referinta
specifice mentionate.
- putregai-nu se admite
- crapaturi strapunse-nu se admit
- crapaturi nestrapunse -nu se admit
- noduri sanatoase - se admit cu diametrul de maxim 50 mm
- noduri putrede - se admit cu diametrul de maxim 20 mm cu distanta dintre ele de minim
150 mm.
- tesituri-se admit fara a deapasi 50% din grosimea scandurii
- coloratii diferite- se admit cu conditia sa nu diminueze rostul lemnului.
Umiditatea admisa a lemnului la livrarea va fi de maxim 24%.
Toate elementele se trateaza antiseptic cu sulfat de cupru si bicromat de sodiu.
gnifugarea se face pe santier conform "nstructiuni de montare a prefabricatelor tip SCL.
Metoda de recep%ie
Verificarea lotului se efectueaza conf. SR SO 2859-1:2009. Lotul respins la
verificare poate fi resortat .
Verificarea defectelor lemnului si de asamblare se face vizual;
Verificarea dimensiunilor se face cu aparate obisnuite de masurat;
Vericarea umiditatii se face cu aparate electrice de masurat umiditatea.
Vericarea calitatii se face de furnizor la sectorul CTC bucata cu bucata, efectuarea
acestui control fiind confirmat de stampila pe documentele de livrare.
Receptia se face pe baza unei verificari de lot, prin sondaj asupra unor esantioane
prelevate din loturile respective.
Verificarea la receptia preliminara a intregului obiect se va face de comisia de
receptie prin:
- examinarea existentei si continutului certificatelor de calitate.
- examinarea directa a lucrarilor, executate prin sondaj, urmarindu-se invelitorile sa
indeplineasca functiile de indepartare a apelor pluviale si etasietate la apa, vant si zapada.
La examinarea invelitorii pe dedesubt nu se admite ca aceasta sa prezinte goluri
prin care se vede lumina din exterior. Se masoara prin sondaj dimensiunea elemntelor de
sarpanta,distanta de minimum 10 cm intre cosurile de fum si partile lemnoase.
Abaterile de la planseitate cu dreptarul de 3,00 m trebuie sa nu depasiasca 5 mm in
lungul pantei si 10 mm perpendicular.
"i/rare, depozitare, *anipulare
Livrarea tuturor materialelor se face pe baza de conventie intre anteprenor si
furnizor, acestea fiind insotite de certificate de calitate. Transportul se face cu mijloace CFR
sau auto luand masuri de acoperire a acestora pentru a se evita degradarea. Manipularea
se face cu mijloace tehnice din dotarea antreprenorului, functie de materialele si

45

dimensiunile acestora. Se va avea in vedere ca la locul de executie sa fie aprovizionate
numai cantitatile ce se pun in opera intr-un schimb.
Transportul materialelor pe verticala si prin spatii inchise se va face cu grija pentru a
nu afecta prin lovire structura si elementele de structura si elementele de structura finisate.
Ter*inarea lucr$rilor
Terminarea lucrarilor se considera de beneficiar si proiectant numai dupa ce se
constata ca au fost executate toate lucrarile prevazute in proiect si prin dispozitii de santier
si sunt de calitate.
Se incheie proces verbal de receptie calitativa.
11. !N-E"!T:R! 3!N TA?"A :N3"ATA S! CTATA
1. #eneralit$%i
Prevederile prezentului caiet de sarcini se refer la alctuirea i executarea nvelitorilor din
tabl ondulat sau cutat. La nivelul invelitoarei se vor prevedea obligatoriu parazapezi.
Standarde de re&erin%$B C 172-88 nstruciuni tehnice pentru prinderea i montajul tablelor
metalice la execuia nvelitorilor
2. Materiale
|igla metalic este utilizat pentru construcii noi sau renovri
Materiale auxiliare
- cu cioc de 30 x 3 mm, zincate, STAS 9207-80;
piulite hexagonale M 8, SR EN SO 4032:2013; din OL 37 de 8 mm, zincate, STAS 9207-80;
- tija filetata cu cleme din OL 37- agrafe din OL 37 de 30 x 3 m, zincate, STAS 9207-

46

80; - suruburi cu cap hexagonal si piulite M 6, SR EN SO 4032:2013;
- suruburi pentru tabla cu cap hexagonal de 6,6 mm SR EN SO
2702:2011; - suruburi autofiletante 4,8 mm, STAS 11161-80;
- bolturi mpuscate si capse pentru fixarea provizorie a
tablei profilate; - nituri tubulare, oarbe cu F ntre 2,5 si 6,4 mm;
- rondele cu guler si capacele din polietilena;
- saibe zincate, SR EN SO 4759-
3:2003;
(. Prescrip%ii pentru execu%ieB
- pentru materialele auxiliare (organe de asamblare din oel, tabla pentru racordri etc.) se vor
folosi materiale zincate sau cadmiate - indiferent de tipul de tabl folosit la nvelitori.
- panourile de tabl ondulat sau cutat se monteaz direct pe panele suport i se dispun cu
generatoarea paralel cu linia de cea mai mare pant. La tabla cutat, nervurile nguste sunt
dispuse sus iar rezemarea se face pe nervurile late.
- montarea panourilor ncepe de la poal i din marginea opus vnturilor dominante.
- prinderea panourilor de tabl cutat, pe panele suport sau ntre ele, se va face n
conformitate cu indicaiile date de proiectant i cele din "nstructiunile tehnice pentru prinderea
si montajul tablelor metalice profilate la executarea nvelitorilor si peretilor", indicativ C 172-88.
- pentru etanarea strpungerilor i protecia contra intemperiilor a capetelor uruburilor
i a piulielor, ntre acestea i panourile de tabl se vor monta rondele de tabl sau rondele cu
guler i cpcel din polietilena.
- nu sunt contraindicaii pentru executarea lucrrilor pe timp friguros.
).Executarea .n/elitorilor
Procedeele tehnologice prin care se realizeaz montarea tablelor pe cpriori, la executarea
nvelitorilor, sunt determinate de felul organelor de asamblare, de sculele, de uneltele i de
dispozitivele care se folosesc, precum i de felul asamblrilor care trebuie s se obin. nainte
de a se ncepe montarea propriu-zis a tablelor pe cpriori este necesar s se execute o serie
de operaii care sunt comune acestor procedee tehnologice.Se va verifica dac panele satisfac
urmtoarele condiii:
-pe suprafaa de rezemare s nu se afle corpuri ieite n relief (capete de nituri sau uruburi,
gusee etc.)
-distana dintre reazeme, precum i limea acestora s corespund proiectului;
-protecia anticoroziv a panelor s fie asigurat.
Se vor controla tablele pentru ca:
- lungimea panourilor i nlimea profilului s corespund proiectului;
- s nu fie deformat ca urmare a transportului i manipulrii necorespunztoare;
-s nu prezinte pete de rugin, zgrieturi sau discontinuiti ale peliculei protectoare de zinc
Se vor ridica pachetele de tabl pe acoperi i se vor aeza pe pane, ct mai aproape
de locul de montare respectnd sarcina admis pe acoperi. Greutatea pachetului i modul de
aezare pe pane se vor stabili de acord cu poiectantul. Pentru ridicarea tablelor pe acoperi se
pot folosi macaralele cu care s-au montat panele sau se vor folosi macarale uoare care sunt
mai economice. Agarea pachetelor de tabl, la crligul macaralei se va face cu ajutorul
cablurilor cu ochei sau cu ajutorul grinzilor cu cabluri. La alegerea sistemului de agare la
crligul macaralei trebuie s se in seama de dimensiunile foilor de tabl precum i de masa
pachetului.Transportul tablelor pe acoperi, de la locul de aezare a pachetelor, pn la locul
de montare, se execut manual.
Deplasarea muncitorilor, care fac transportul tablelor pe acoperi, se va face pe scri
sau pe podine de lemn.
Montarea foilor de tabl se ncepe de la poala acoperiului, din partea opus vnturilor

47

dominante.
Foile de tabl profilate vor fi dispuse cu ondulele (cutele) dup linia de cea mai mare pant a
acoperiului, fa de care, abaterea total raportat la lungimea pantei nu va depi 3 mm/m.
Foile de tabl se vor petrece att la capete, ct i lateral.
Petrecerile de capt sunt funcie de mrimea pantei, conform tabelului Petrecerea de
capt a foilor de tabl
Petrecerile laterale (n lungul pantei) ale foilor de tabl nu sunt n funcie de mrimea pantei
acoperiului.Aceste petreceri se vor face pe o jumtate de ondul (cut) i numai pe creasta
ondulei, foaia de tabl din direcia vnturilor dominante trebuie s acopere foaia urmtoare.
Prinderea tablelor pe pane trebuie s se execute n paralel cu prinderea tablelor ntre ele.
Adic, dup prinderea unei table pe pane trebuie s urmeze imediat prinderea ei cu marginea
tablei peste care se petrece i numai dup aceea s se treac la aezarea unei noi table pe
pane. Montarea tablei pe acoperi se va face numai pe vreme bun, se va evita s se lucreze
pe timp ploios i nu se va ncepe lucrul dac viteza vntului depete 7 m/s.Numrul de
organe de asamblare pentru prinderea unei foi de tabl pe pane sau pe scheletul de
rezisten, precum i cel pentru prinderea tablelor ntre ele se stabilete prin calcul, n funcie
de solicitarea asamblrii respective. Constructiv, ns, la prinderea pe pane sau pe scheletul
de rezisten, foaia de tabl profilat se va prinde cu cel puin dou organe de asamblare pe
fiecare pan, respectiv pe fiecare profil al scheletului de rezisten de la capetele foii, iar pe
cele intermediare cu cel puin un organ de asamblare. De asemenea, la prinderea tablelor
ntre ele, att la executarea nvelitorilor, ct i la executarea pereilor, distana maxim ntre
dou organe de asamblare nu v-a fi mai mare de 40 mm.
La terminarea zilei de lucru se va avea grij s nu rmn pachete sau foi libere pe
acoperi, iar tablele montate trebuie s fie asamblate definitiv. n zonele n care nu este
posibil s se fac asmblarea definitiv (capetele foilor de tabl de pe ultima pan) se va face o
asamblare provizorie pentru ca toate foile de tabl s fie asigurate mpotriva vntului.
Prinderea ta5lelor pro&ilate pe c$priori
Folosirea 4uru5urilor auto&ileta Prinderea tablei profilate cu ajutorul uruburilor
autofiletante se face pe fundul cutiei (ondulei), realizndu-se o asamblare dezmembrabil.
Formaia de lucru este compus din doi muncitori care lucreaz pe acoperi, fr a avea
nevoie de schel suspendat. Operaiile principale sunt urmtoarele:
< aezarea foii de tabl pe pane;
< trasarea gurilor;
< gurirea. Att gurile din tabl, ct i gurile din pan (adaos) vor fi guri pentru formarea
filetului conjugat
< montarea uruburilor autofiletante. Se monteaz aiba corespunztoare pe urub, se introduce
urubul n gaur i se nurubeaz, att ct este posibil cu mna liber, dup care nurubarea se
execut cu ajutorul unei maini electrice de nurubat. Pentru realizarea unei bune etaneiti,
nainte de executarea nurubrii, urubul autofiletant va fi introdus cu tija n miniu de plumb, n
grund reactiv G 404-50 sau ntr-un alt material anticoroziv, iar ntre faa de aezare a aibei i
tabl se aterne un strat din acelai material.La prinderea tablelor ondulate se vor folosi aibe cu
faa de aezare cilindric.Folosirea 4uru5urilor o5i4nuite cu piulie obinuite
Formaia de lucru este compus din doi muncitori i este nevoie de o schel suspendat.
Operaiile principale sunt urmtoarele:
- trasarea gurilor;
- gurirea se execut guri de trecere;
- montarea uruburilor cu piulie. Muncitorul de pe acoperi monteaz pe urub aiba
corespunztoare i introduce urubul n gaur. Muncitorul de pe schela suspendat monteaz
aiba i piulia. Pentru prinderea tablelor ondulate, muncitorul de pe schela suspendat folosete
aiba cu faa de aezare cilindric. n timp ce muncitorul de pe schela suspendat ine piulia s
nu se roteasc, muncitorul de pe acoperi strnge urubul cu o main electric de

48

nurubat.Pentru asigurarea unei mai bune etaneiti se folosete, aa cum s-a artat, miniu de
plumb, gundul G 404 50 sau un alt mastic anticorosiv.
Folosirea 4uru5urilor auto&iletant. Formaia de lucru este compus din doi muncitori. Nu este
nevoie de schela suspendat, toate operaiile se execut de pe acoperi. Operaiile principale
sunt urmtoarele: - trasarea gurilor;
- gurirea se execut guri pentru formarea filetului conjugat prin autofiletare
- gurile se execut prin burghiere cu ajutorul unei maini electrice de gurit sau
prin burghiere i adncire . Adncirea gurilor se face cu ajutorul unui dorn. Asamblarea realizat
cu uruburi autofiletante n guri adncite este mai rezistent i mai sigur
- montarea uruburilor autofiletante. Surubul autofiletant se introduce n gaur, se strnge ct este
posibil cu mna liber i apoi se nurubeaz cu maina electric de nurubat. Este necesar ca
nainte de a se ncepe nurubarea s se asigure c cele dou table s fie n contact strns una
cu cealalt i s se aplice pe pereii gurilor adncite miniu de plumb, grund G 404 50 sau un alt
mastic anticorosiv. Folosirea uruburilor obinuite sau autofiletante cu piuli%e *onospir$ si*ple.
Formaia de lucru este compus din doi muncitori i este nevoie de o schel suspendat.
Succesiunea operaiilor i modul n care se execut acestea sunt similare cu cele prezentate la
folosirea uruburilor obinuite cu piulie obinuite. Prin folosirea piulielor monospir simple se
obine o asamblare mai rezistent.
Folosirea uruburilor obinuite sau autofiletante cu piulie *onospir$ capti/e. n acest caz, se
recomand s se execute mai nti prinderea tablei pe marginea lateral, de tabla montat
anterior, folosind uruburile obinuite sau autofiletante cu piulie monospir captive i apoi s se
execute prinderea tablei respective pe pane, folosind unul dintre mijloacele pentru asamblarea
dezmembrabil. Montarea piulielor monospir captive, precum i gurile se execut la sol,
urmnd ca pe acoperi s se execute urmtoarele operaii:
- aezarea foii de tabl pe pane
se va petrece marginea foii de tabl peste tabla montat anterior astfel nct gurile celor dou
table s se suprapun;
- montarea uruburilor pe tija urubului se monteaz aiba corespunztoare, se introduce
urubul n gaur, nurubndu-l cu mna liber n piulia captiv i apoi se nurubeaz cu maina
electric de nurubat. Avantajul principal al folosirii uruburilor obinuite sau autofiletante cu
piulie monospir captive const n aceea c prinderea tabelor ntre ele se poate face de pe
acoperi fr a avea nevoie de schela suspendat. Acest avantaj este fructificat numai dac i
prinderea tablelor pe pane se face tot printr-un procedeu care nu necesit o schel suspendat.
,. M$suri pri/ind teAnica securit$%ii *uncii
La executarea operaiilor pentru prinderea i montajul tablelor profilate din oel , se vor
respecta prevederile din: "Normele republicane de protecie a muncii . La executarea nvelitorilor
trebuie s se urmreasc n mod deosebit ca muncitorii s fie asigurai cu centuri de siguran i
s poarte nclminte care s mpiedice alunecarea.
Deplasarea muncitorilor pe acoperi se va face pe podine de lemn, bine ancorate pentru
evitarea alunecrilor.
Mainile electrice portabile de gurit, de filetat, de nurubat, cu care se lucreaz la montarea
tablelor profilate, vor fi prevzute cu izolaie dubl sau cu alte sisteme de protecie mpotriva
electrocutrii.
Cablurile de alimentare cu energie electric vor fi controlate periodic pentru a se verifica
starea izolaiei, iar cablurile defecte vor fi nlocuite.
La folosirea bolurilor mpucate, se vor respecta cu strictee instruciunile de manipulare,
transport i depozitare a pistoalelor i cartuelor cu care se lucreaz.
Montarea tablelor pe acoperi se va face numai pe vreme linitit. n caz de necesitate, lucrul
poate continua i pe vnt, dac viteza acestuia nu depete 7 m/s, ns, n acest caz se vor lua
msuri corespunztoare de protecie a muncii. Astfel, pachetele de tabl care se ridic pe

49

acoperi cu macaraua vor fi legate cu frnghii i vor fi conduse de la sol de muncitori instruii
special.
Se vor lua msuri corespunztoare de organizare a lucrului la sol, avndu-se n vedere c, la
desprinderea accidental din crligul macaralei, pachetele de tabl supuse vntului nu vor cdea
pe vertical.
Pe acoperi, pachetele vor fi ancorate pentru a nu fi aruncate de vnt. Se va da o atenie
deosebit transportului tablelor pe acoperi, de la locul de depozitare a pachetului la locul de
montare.
12. T!N!CG!#ER!E
1.#eneralit$%i
Prevederile prezentului caiet de sarcini se refer la alctuirea i executarea lucrrilor de
tinichigerie.
2. Standarde de re&erin%$
- STAS 2389-92jgheaburi si burlane,prescriptii de proiectare si alcatuire
(. Materiale
- jgheaburi semicirculare cu 125, 150, 190 mm;
- burlane cu 87, 100, 120 mm.
). TeAnolo'ia de *onta+
Jgheaburile se monteaz uor. Sigurana mbinrilor la jgheburi este dat de garniturile de
cauciuc cu care sunt prevzute elementele de legtur i de nchidere. Se monteaz primul i
ultimul crlig al tronsonului de jgheab i se ntinde sfoara de aliniere n trei puncte: la interiorul, la
baza i la muchia exterioar a jgheabului. Se ia n lucru o pant de 2.5 i 4 mm/m pentru a facilita
scurgerea apei ctre punctele de colectare. Crligele de jgheab se monteaz aliniate la sfoar, n
dreptul fiecrui cprior, la maxim 90 cm ntre ele. Dac jgheabul are mai mult de 10 m lungime se
vor monta scurgeri pe ambele capete ale acestuia. Muchia exterioar a jgheabului trebuie s fie
cu 6 11 mm mai jos dect partea interioar. Dac se folosesc crlige tip KFL sau KFK, jgheabul
se aeaz la poziie i se fixeaz prin presare. n cazul folosirii crligelor K33, K21 i K11 fixarea
jgheabului se face prin ndoirea clemelor nituite.
Burlanele i accesoriile acestora sunt mufate i se ntreptrund ntr-un mod coerent i
practic.
Racordul jgheab burlan: se marcheaz pe jgheab punctele de colectare folosind plnia
colectoare. Se execut un decupaj n jgheab folosind un fierstru de metal sau foarfeci de tabl,
se ndoiesc marginile tiate n jos pentru a forma muchii picurtoare. Se aga partea interioar a
plniei colectoare de jgheab, se aeaz plnia la poziie i se preseaz clema de fixare peste
marginea exterioar rotunjit. Plnia poate fi montat dup fixarea jgheabului la poziie. Nu se
folosete polizorul unghiular la tierea jgheaburilor.
Cap. 1(. 3EM:"R!
n vedrea executarii demolrilor in cadrul dispozitiilor legale ( Legea 50/1991 ), se dau
mai jos urmatoarele indrumari tehnologice privind desfasurarea operatiilor de dezmembrare si
demolare a cladirii.

50

1. #eneralitati.
1.1 Dezechiparea si dezmembrarea constructiilor trebuie sa se faca sub conducerea
directa a unui cadru tehnic, care raspunde de instruirea muncitorilor ce executa operatii legate de
demolare si respectarea fazelor de lucru prevazute in procesul tehnologic cat si de asigurarea
recuperarii materialelor refolosibile.
1.2 naite de inceperea operatiilor de demolare, intregul personal care ia parte la
executie trebuie sa fie instruit asupra procesului tehnologic privind succesiunea fazelor de lucru si
asupra masurilor de protectia muncii, prevazute in proiectele tehnice de elaborare.
1.3 n toate cazurile, inainte de inceperea oricaror demolari, se iau masuri de
debransare a apei, a gazului, a curentului electric si a altor racorduri si bransamente, Operatiile
vor fi facute de lucratori ai intreprinderilor specializate, furnizoare, la solicitarea beneficiarului de
investitie, constructorului sau a unitatii care face demolarea.
1.4 Demolarile se vor executa de regula la lumina zilei.
1.5 Nu este permis accesul personalului neinstruit sau a altor cetateni in zona de
demolare. Zona periculoasa din apropierera constructiei trebuie imprejmuita si prevazuta cu
indicatoare- avertizoare, vizibile atat ziua cat si noaptea.
1.6 Partile de constructie care prezinta pericol iminent de prabusire vor fi asigurate in
prealabil impotriva desprinderilor accidentale si se vor demola cu prioritate.
1.7 Nu este permisa demolarea prin desfacerea elementelor de la baza cladirii care se
demoleaza; demolarea se va face de sus in jos, fiind interzisa demolarea a doua sau mai multe
niveluri pe aceeasi verticala, respectandu-se cu strictete prevederile proiectului tehnic.
1.8 Conducatorul tehnic al lucrarii va stabili locurile de depozitare a materialelor
rezultate din demolare, pana la transportarea lor in depozitele fixate la inceperea lucrarilor.
1.9 Materialele de dimensiuni mici ( caramizi, tigle, grinzi, etc. ) vor fi evacuate prin
jgheaburi; cele de dimensiuni mai mari ( tocuri de usa, ferestre, scanduri, grinz, etc. ) vor fi legate
in pachete bine intarite si vor fi evacuate cu ajutorul scripetilor, iar obiectele sanitare, electrice s.a.
prin purtare directa.
2. Etapa ! de de*olare < 3ezecAipare dez*e*5rare
Dupa ce:
J Au fost deconectate instalatiile
J Au fost montate schelele si jgheaburile
J Au fost montate imprejmuirile si semnele de avertizare pentru pietoni si vehicule
J Muncitorii au fost instruiti in legatura cu masurile de securitatea muncii, se poate incepe
demolarea in ordinea de mai jos:
-se demonteaz coloanele de gaze, sanitare, electrice, aparente sau din nise, de catre
instalator eventual ajutat de un necalificat. Coloanele inglobate in tencuieli vor fi recuperate pe
masura demolarii constructiei;
-se demoleaza cu grija tablourile electrice, intrerupatoarele, prizele, care se strang in saci de
plastic;
-se demonteaza corect armaturile sanitare ( robinete, plutitoare Wc, baterii, sifonane ) si
obiectele sanitare;
-se demonteaza obloanele, rulourile, cutiile de rulou, cutiile de scrisori de lemn sau metalice;
-se scot cercevelele de la usi si ferestre, demontand geamurile care se pun in lazi, . Acestea
se vor transporta cu atentie. La usi se va scoate feroneria (drucare, broaste si cremoane) ce se
vor pune intr- un sac sau lada si se cobora imediat;
-se scot tocurile usilor si ferestrelor. Se demonteaza pervazurile, apoi cu panza de bonfaier
se taie cuiele care fixeaza tocul. Acestea se numeroteaza cu accelasi simboluri ca si cercevelele
respective, foile de la usi si se coboara cu franghia, sau prin purtare directa;
< se scot pardoselile din parchet;
< se demonteaza cu ajutorul daltilor placajele si pardoselile din gresie. De regula se

51

porneste de la locul in care, prin ciocanire, arata mai slab prins; materialele se curate sumar si se
evacueaza din cladire.
(. Etapa !! < 3e*olarea constructiei
- n aceasta etapa, cand in imobil au ramas peretii, planseele, sarpanta si invelitoarea, se
procedeaza astfel:
< demontarea in/elitorilor se incepe intotdeauna prin demontarea tinichigeriei- glafuri,
jgheaburi si partea de sus a burlanelor.
- nvelitoarea din tabla : tabla se scoate fsii, dupa demontarea falturilor si a incheieturilor, se
taie marginea fiecarei foi de-a lungul indoiturii, se leaga in pachete cu sarma si se evacueaza.
- asteriala din scanduri se demonteaza cu grija, cu tesle sau rangi scurte prin scoaterea
cuielor si se sorteaza pe dimensiuni, legandu- se apoi cu sarma in pachete.
< arpanta se demonteaza in ordinea: capriori, pane, grinda de coama, cosoroabele, clestii,
contravantuirile si popii. Materialul se sorteaza pe dimensiuni tip pe cat posibil pe lungimi, se
leaga cu sarma in pachete si se evcueaza, Lucrarile se efectueaza de dulgheri si lacatusi, ajutati
de necalificati instruiti.
- se demonteaza apoi zidaria din pod. Caramida se evacueaza prin jgheaburi sau prin
purtare directa;
< se demoleaz apoi planeul din beton, se taie de-a lungul peretelui scurt cu picamerul n
buci a cror greutate s fie mai mic dect capacitatea de ridicare a macaralei; planeul se va
evacua bucat cu bucata. Lucrrile se fac de oameni calificai;
< dup evacuarea planseului se trece la demolarea zidriei cu ajutorul schelelor pe capre
asezate la sol pentru cladiri cu regimul de inaltime parter. Demolarea zidurilor se face pe inaltimi
egale pe tot frontal de lucru, sau cu diferente de nivel de cel mult un metru, pentru a evita
prabusirea unor portiuni de zid. Caramizile nu vor fi depozitate pe schele, ci se vor evacua
imediat la sol, unde se curate si se stivuiesc.
- se demoleaza apoi fundatiile, cu respectarea N.T.S.
Dupa demolarea totala se evacueaza restul de materiale inca existente pe santier. Se
demonteaza imprejmuirile si panourile avertizoare, se reda drumul circulatiei normale, se desfac si
se evacueaza jgheaburile de inventar pentru o eventuala reutilizare pe alt santier.
Scule, dispoziti/e, unelte si utila+e.
Echipele care executa lucrarile de demolare a constructiilor vor fi dotate potrivit operatiilor
pe care le executa, cu urmatoarele scule:
- ciocane, tesle, toporisti;
- dalti de diferite dimensiuni;
- rangi scurte si normale;
- clesti pentru cuie;
- clesti pentru taiat sarma si tuburi;
- jgheaburi metalice refolosibile;
- scari simple si duble;
- schele interioare pe capre dotate cu balustrade de protectie;
- macarale de fereastra si scripeti;
- targi din lemn pentru transportul materialelor demontate;
- targi de diferite dimensiuni pentru depozitarea materialelor de dimensiuni mici;
- roabe.
n functie de conditiile concrete si de obiectivul de lucru se vor dota echipele si alte scule,
unelte si dispozitive adecvate.

52

Masuri de protectia *uncii K N.T.S.K P.C.!.
Toti muncitorii vor fi instruiti cu normele de protectia muncii corespunzatoare lucrarilor pe
care le executa, cuprinse in Nor*ele de protectia *uncii pentru lucrari de constructii<
*onta+, precum si cu prevederile prezentei fise tehnologice.
nstructajul va fi inscris in fisa individuala de protectia muncii care va fi completata si
semnata de titular si de cel care a efectuat instructajul in acea zi. nstructajul va fi repetat la
inceputul fiecarei lucrari cand muncitorii vor fi instruiti cu normele corespunzatoare operatiilor pe
care le au de executat.
Muncitorii vor fi dotati cu urmatorul echipament de protectie pe care il vor purta in timpul
lucrului: casca de protectie; ochelari de protectie; masti contra gazelor ( daca este cazul ).
Se vor lua masuri speciale ca elementele ce vor cadea accidental de pe cladirea in demolare
sa nu produca accidente persoanelor ce trec intamplator prin dreptul ei, prin imprejmuirea
corespunzatoare a zonei de demolare. mprejmuirea va fi placata, la loc vizibil cu placaje
avertizoare. Ori de cate ori se arunca intr-o zona materialele de sus, se va instrui un muncitor cu
paza zonei respective, care va avertiza pe cei care circula in zona si nu va permite accesul in
zona.
Modul de inregistrare si manipulare contabila a materialelor provenite din demolare este cel
prevazutde "e'ea pentru sectorul &inanciar conta5il.
Se vor avea in vedere toate dispozitiile privitor la siguranta muncii in demolare, prevazute in
normele de Protectia Muncii ( Legea nr. 5- C56/86 ).
Sefii de santiere si conducatorii tehnici ai punctelor de lucru pot lua si alte masuri care sa
conduca la buna desfasurare a lucrarilor de demolare si a recuperarii maxime a materialelor ce
pot fi refolosite.
Se vor respecta prevederile legii nr. 307 privind aprarea mpotriva incendiilor; a normativului
de siguran la foc a construciilor P118 99; a normativului NP 011-97 privind proiectarea,
realizarea i exploatarea construciilor civile.
ntocmit de
de ng. Mihail Calin

53