Sunteți pe pagina 1din 54

UNIVERSITATEA TEHNICA „GH.

ASACHI” IASI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII SI ARHITECTURA
SECTIA CONTRUCTII CIVILE,INDUSTRIALE SI AGRICOLE

2003-2004

1
Tema proiectului
Sa se proiecteze planseul din beton armat peste parterul unei
constructii alcatuite din doua corpuri conform schiei de mai jos.
Dimensiunile interioare ale celor 2 corpuri precum si distributia
elementelor structurale ale planseelor sunt prevazute în anexa, functie de
numarul de ordine “n” al studentului.
Zidaria exterioara se realizeaza din caramida cu goluri verticale cu
grosimea de 30 cm.
Corpurile A si B sunt despartite printr-un rost de tasare.
Încarcarile utile corespunzatoare fiecarui corp sunt prevazute în
anexa si sunt de asemenea diferentiate functie de numarul de ordine.
Pardoseala peste planseele ce se proiecteaza se realizeaza din mozaic
turnat în câmp continuu de 1 cm grosime, pe o sapa de egalizare din mortar,
de ciment, de 3 cm grosime.
La stabilirea încarcarilor nu se vor lua în considerare zidurile
interioare ce compartimenteaza nivelul deoarece sunt realizate din structura
usoara tip Rigips.
Planseul peste corpul A se va realiza cu grinzi principale si grinzi secundare
utilizând calitatile de beton si armatura indicate în anexa.Dimensionarea sectiunilor
elementului va fi facuta cu ajutorul relatiei de echilibru.Placa planseului va fi armata
cu bare independente tip OB37 asociata în plase legate si cu plase sudate tip STNB.

1.1 Proiectul va cuprinde:


A. Piese scrise:
1.Calculul si alcatuirea placii planseului cu grinzi principale si grinzi secundare
2.Calculul si alcatuirea grinzii secundare
3.Calculul si alcatuirea grinzii principale
4.Calculul si alcatuirea placii planseului casetat
5.Dimensionarea si alcatuirea retelei de grinzi
B. Piese desenate
1.Plan cofraj si armare placa
2.Detalii de armare grinda secundara
3.Detalii de armare grinda principala
4.Plan cofraj si armare placa
5.Detalii de armare grinzi

2
1.2 Etapizarea proiectului
1) Tema.Bibliografie.Etape.Calculul placii (corp A)
2) Schita armare placa.Încarcari si calculul static al grinzii secundare
3) Dimensionarea grinzii secundare la actiunea momentului
încovoietor.Schita preliminara de armare
4) Dimensionarea grinzii secundare la actiunea fortei taietoare
5) Calculul static al grinzii principale
6) Dimensionarea grinzii principale la moment încovoietor si forta taietoare
7) Schita armare grinda principala.Plan cofraj si armare placa (A)
8) Detalii armare grinzi
9) Încarcari si calculul static al placii (corp B)
10) Dimensionarea placii.Alegerea armăturilor pentru placă
11) Calculul static si dimensionarea retelei de grinzi
12) Dimensionarea grinzilor.Schite de armare.Detalii de armare grinzi
13) Plan cofraj si armare placa (corp B)
14) Predare proiect

1.3 Bibliografie

C.Leonte, Luminita Anghel - Îndrumar pentru proiectarea planseelor din beton


armat

1.4 Date personale


ln = 1,65 m
l g = 3.8m
PAn = 950 daN / m 2
L1 = 12 .7 m
L2 = 11 .46 m
PBn = 460 daN / m 2

hp = 1 / 35 x165 = 471 → hp = 7
bgs = 20 cm
bgp = 1.97 m
γ b = 2500 daN / m
lcm = 1.97
ln =

3
PC 52 → Ra = 3000daN / cm 2
PC 60 → Ra = 3500daN / cm 2
OB37 → Ra = 2100daN / cm 2
STNB → Ra = 3700daN / cm 2
C12 /15 → Rc = 95daN / cm 2 ; Rt = 8daN / cm2

Centură din beton Stâl

l
A

Grinzi l

Grinzi l l l l l l l l l l
B
L2

L1

5
ETAPA I. Calculul si alcatuirea placii planseului pe grinda
principala si grinda secundara

1.1 Stabilirea schemei statice. Predimensionarea

Schema statica de calcul este o grinda continua pe reazeme fixe.

1m

30cm lcm bgs lc bgs

ln ln

1.2 Calculul încarcarilor

Denumire Valori normate Coeficientul Celula valori de


încarcare daN / m 2 conditiilor de calcul
lucru
1 Greutate proprie 175 1,1 192,5
placa
2 Greutate 85 1,3 110,5
pardoseala
3 Greutate tencuiala 21 1,3 27,3
4 Total permanente n
g =281 g=330,3
5 Încarcari utile P=690 1,2 PA =828
Total q = g + p = 971
n n n
q = g + p A = 1158.3

γ b = 2500daN / m3
γ mortar = 2200daN / m3
γ sapa = γ tencuiala = 2100daN / m3

6
1.3 Calculul static al placii

Calculul static se face în domeniul plastic pentru o fâsie unitara considerata


din planseu;STAS10107/0-90,admite calcul simplificat daca planseele nu sunt
solicitate la actiuni dinamice.
Nu sunt puse conditii speciale de limitare a deschiderii fisurilor.
Raportul între încarcarea de lunga durata si încarcarea totala este mai mic
decât 0,75.

E
A B C D

M1 M2 M3 M4

1
M1 = M 9 = ⋅ ql02m = 408.65
11
1
M B = M Ι = − ⋅ qlc2 = 337.59
14
ql 2
M 2 = M 3 = M C = K = ± c = ±295.39
16

1.4 Dimensionarea plăcii

M max ≤ M cap = Bbh02 Rc


M max = Bbh02 Rc
M max R
B= 2
→ ξ = 1 − 1 − 2 B → Aanec = ξ bh0 c
bh0 Rc Ra
d min camp
h0 camp = hplaca − ab − = 7 − 1 − 0.3 = 5.7cm; dmin camp = φ 6
2
d min reazem
h0 reazem = hplaca − ab − = 7 − 1 − 0.4 = 5.6cm; dmin reazem = φ 8
2

7
( Ra = 2100daN / cm ;
2
a) Armare OB37
C12 → RC = 95daN / cm 2 ; Rt = 8daN / cm2 )
15
M1 R
B= = 0.132 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.14 ⇒ Aa1 = ξ bh0 c = 3.6
bh02 Rc Ra
MB R
B= = 0.11 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.11 ⇒ AaB = ξ bh0 c = 3.04
bh02 Rc Ra
M2 R
B= = 0.09 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.1 ⇒ Aa 2 = ξ bh0 c = 2.57
bh02 Rc Ra
MC R
B= 2
= 0.1 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.1 ⇒ AaC = ξ bh0 c = 2.53
bh0 Rc Ra

b) Armare STNB ( Ra = 3700daN / cm )


2

M1 R
B= 0.13 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2B = 0.14 ⇒ Aa1 = ξ bh 0 c = 2.08
bh02 Rc Ra
MB R
B= = 0.11 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2B = 0.12 ⇒ AaB = ξbh 0 c = 1.75
bh02 Rc Ra
M2 R
B= = 0.09 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2B = 0.09 ⇒ Aa 2 = ξ bh 0 c = 1.3
bh02 Rc Ra
MC R
B= 2
= 0.09 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2B = 0.09 ⇒ AaC = ξbh 0 c = 1.3
bh0 Rc Ra
d min camp
h0 camp = hplaca − ab − = 5.8cm; dmin camp = φ 4
2
d min reazem
h0 reazem = hplaca − ab − = 5.7cm; dmin reazem = φ 5
2

8
ETAPA II. Schiţă armare placă. Încărcări şi calculul static al
grinzii secundare(G.S)

Pentru: câmpul 2:

câmpul 1:
C1 : 3.6 cm2 m : 4∅8 + 5∅6 ⇒ Aef = 3.43cm2 / m
RB : 3.04 cm 2 m : 6∅8 ⇒ Aef = 3.02cm2 / m

A 1 B 2 C

( 6 ) 2∅8

( 5 ) 1∅8
( 3) 2∅8

( 4 ) 1∅6

( 2 ) 3∅8

( 1) 4∅6

Plăcile la care l g ln ≥ 1.5 se calculează şi se armează după o singură


direcţie(direcţia scurtă a plăcii).
Diametru minim pentru bare în câmp d min.camp = ∅6
d min.reg = ∅8
hp
d max. =
+ 2mm
10
-numărul minim de bare/m=5

9
-numărul maxim de bare/m=10
Toate barele de rezistenţă se termină obligatoriu cu ciocuri, lungimea unui
cioc fiind de 7x d (diametrul armăturii respective).
1. După alegerea armăturii în cele 4 secţiuni caracteristice
pentru schiţa de armare se pleacă iniţial de la un câmp interior:
-50% din armătura aleasă rămâne la partea inferioară a plăcii şi se ancorează în
elementele marginale cu o acoperire de 1 cm;
-celelalte 50% din bare se ridică pe reazeme la partea superioară la 1/10 din lC
2. Armătura pe reazemele intermediare este în acest
moment formată din porţiunea superioară orizontală a armăturii continue ridicate
din C2 . Restul până la necesar se completează cu călăreţi ce se petrec de o parte şi
de alta a reazemului cu 1/4 din lC .
3. Se trece la câmpurile marginale (1 şi 9)
Diferenţa de număr de bare neacoperite se împarte în 2:
-50% bare continue numai pe deschiderea acestui câmp(jos) iar restul se ridică pe
reazemele aferente acestui câmp după regulile cunoscute.
4. Primul reazem interior(B) are în prezent asigurată
armarea din porţiunile drepte superioare ale mărcilor 2 şi 5. Diferenţa până la
necesar se completează cu călăreţi.
Pe direcţia lungă, necalculată a plăcii, se dispune o armătură constructivă
care trebuie să reprezinte 4∅6 m OB37 care are rolul de a asigura stabilitatea
armăturilor de rezistenţă dar şi de a prelua tensiuni din contracţia betonului.

2.2 Armarea cu plase sudate


Reprezintă un mod industrializat şi rapid în execuţie pentru armarea plăcilor
după o singură direcţie (plase cu ochiuri dreptunghiulare tip GR ) şi a plăcilor după 2
direcţii (plase cu ochiuri pătrate tip GQ). Plasele se realizează în uzine prin sudare în
puncte a unei reţele de bare cu diametre cuprinse între 3 şi 10mm din STNB.
Se lucrează la dimensiunile 2.40X5.80 iar plasele cu ochiuri dreptunghiulare
au armătura de rezistenţă dispusă pe direcţia lungă a acesteia, barele transversale
având numai rol de repartiţie.

2.3 Încărcări şi calculul static al grinzii secundare


Dimensionarea secţiunilor transversale de beton şi a armăturii longitudinale de
rezistenţă se face din calculul la starea limită de rezistenţă la acţiunea momentului
încovoietor iar armătura transversală (etrieri şi bare înclinate) din calculul la starea
limită de rezistenţă la acţiunea forţei tăietoare.

2.3.1 Dimensionarea grinzii secundare

10
1 1
hgs =  ÷  lg ( ±5cm ) = 0.432
 12 15 
bgp = 30
bgs = 20
h
1.5 ≤ ≤3
b

hp hgs hgp

30 lom bgp loc bgp

lg lg

2.3.2 Schema statică de calcul


Este o grindă continuă pe mai multe reazeme care sunt date de grinda
principală.
A B C D E

1 2 3 4

lom loc loc loc

bgp
lom = lg − 0.15 − = 5.32m
2
loc = lg − bgp = 5.32m

2.3.3 Calculul încărcărilor


lg
Dacă > 1.5 nu se mai face o distribuţie trapezoidală a încărcărilor.
ln

11
Denumire încărcare Valori n Valori de calcul
normate
1. Greutate proprie 407 1.1 447.7
γ b ⋅ bgs ( hgs − hp )
2. Încărcări transmise pe 623.82 1.2 748.58
placă
g n ⋅ ln
Total încărcări g n =1030.82 g=1196.28
permanente
3. Încărcări utile PAn =1531.8 1.2 PA =1838.16
PAn ⋅ ln
Total n
q = 2562.62 q=3034.44
PAn < 200daN / m ⇒ n = 1.4
200 ≤ PAn ≤ 500 ⇒ n = 1.3
PAn ≤ 500 ⇒ n = 1.2

2.3.4 Calculul static al grinzii secundare

1 2
M1 = qlom = 7807.46
11
1
M B = − qloc2 = −6134.43
14
1
M 2 = M C = M B = ± qloc2 = ±5367.63
16
QA = 0.45 ⋅ q ⋅ lom = 7264.46
QBst = −0.65 ⋅ q ⋅ loc = −10493.11
QAdr = +0.55 ⋅ q ⋅ loc = 8878.72 = QC

2.3.5 Stabilirea înălţimii grinzii secundare

Se face în secţiunea din reazemul B deoarece lucrează ca o secţiune


dreptunghiulară de lăţime bgs .

bgp

a
•••
Aa Ra

12
Aa h0 MB

X bgs xRC

bgs

P = ( 1.2 ÷ 1.5 ) % = 1.3


P
µ= = 0.013
100
R
ξ = µ a = 0.41
RC
B = ξ ( 1 − 0.5ξ ) = 0.33
1
r= = 1.75
B
M B ⋅100
h0 nec = r = 31.44
bgs RC
d
hnec = h0nec + ab + = 34.14cm
2
d
h0 ef = hef − ab − = 32.3cm
2

13
ETAPA III. Calculul grinzii secundare la acţiunea momentului
încovoietor.
Schiţă preliminară de armare.

3.1 Dimensionarea armăturilor


3.1.1 Dimensionarea în câmpul 1.(secţiune în formă de T)

Stabilirea lăţimii active de placă.


bgp

hp

hgs

∆b bgs ∆b
l1 = 0.8 ⋅ lom = 426cm
l2 = 0.6 ⋅ loc = 319cm
1
∆b = l1 = 71 ⇒ bp = bgs + 2∆b = 162
6
hp
≥ 0.1 ⇒ 0.191 ≥ 0.1 ⇒ bp = bgs + 12hp = 104 ⇒ bp = 104
hgs
M cap. pl . = bp hp RC ( h0 − 0.5hp ) = 19918.08daNm
M1
B= = 0.076
bp h02 RC
ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.079
R
Aa = ξ bp h0 C = 8.4cm 2
Ra

3.1.2 Dimensionarea în reazemul B


MB
B= = 0.31
bgs h02 RC
ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.38cm 2

14
3.1.3 Dimensionarea în câmpul 2

l2 = 0.6 ⋅ loc = 319


1
∆b = l2 = 53 ⇒ bp = bgs + 2∆b = 106
6
hp
≥ 0.1 ⇒ 0.2 ≥ 0.1 ⇒ bp = bgs + 12hp = 104 ⇒ bp = 104
hgs
M cap. pl . = bp hp RC ( h0 − 0.5hp ) = 19918.08daNm
M2
B= = 0.052
bp h02 RC
ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.053
R
Aa = ξ bp h0 C = 5.6cm 2
Ra

3.1.4 Dimensionarea în reazemul C

3.2 Schiţa preliminară de armare

Se face după alegerea armăturilor, în cele 4 secţiuni caracteristice, utilizând


următoarele principii şi recomandări:
d min = ∅10
d max = ∅ 25
d = ∅12,14,16
Dacă într-o secţiune se aleg bare cu diametre diferite acestea nu trebuie să
difere între ele cu mai mult de 25%.
În general o secţiune se armează cu 3-5 bare care se recomandă a fi dispuse
pe un singur rând.
Cele 2 bare din câmpuri care se aşează în colţurile secţiunii nu se ridică
niciodată, ele rămân la partea inferioară a grinzii pe toată lungimea acesteia.
Ridicarea barelor pe reazeme la 450 se face respectând planurile de ridicare
conform schiţei de mai jos:

15
Călăreţii de pe reazem trebuie să fie minim 2 bare care se aşează în colţurile de
sus ale secţiunii:

450
:

În câmp etrierii sunt deschişi iar în zona reazemelor se dispun etrieri închişi.

16
ETAPA IV. Calculul grinzii secundare la acţiunea forţei tăietoare

4.1 Generalităţi

Se face, în vederea dimensionării armăturii transversale din etrieri şi se mai


numeşte calculul la starea limită de rezistenţă în secţiunile înclinate.
Dimensionarea se face în reazemul B stânga deoarece forţa tăietoare în
această secţiune este maximă.
Diametrul etrierilor pentru grinda secundară:
d min = ∅6 (în zona centrală a câmpului se dispun etrieri deschişi iar zona
reazemelor etrierii sunt închişi)
Diametrele curent folosite: ∅6; ∅8
d max = ∅10
Distanţele dintre etrieri trebuie să îndeplinească condiţiile:
ae ≥ 10cm
3
ae ≤ hgs
4
ae ≤ 30cm
Etrierii închişi se dispun pe 0.25 din lumină în stânga şi în dreapta reazemelor,
iar în porţiunea centrală a deschiderilor (0.5 din lumină) etrierii sunt deschişi şi au
distanţe mărite între ei (25 sau 30cm) deoarece sunt dispuşi constructiv.
Calculul se începe impunând etrieri ∅6 cu 2 ramuri ( ne = 2 din OB37 şi
Ae = 0.283cm 2 ).
Trebuie verificată condiţia:
0.5bh0 Rt < QBst ≤ bh0 Rt
Qeb = 2 bh0 Rt mt pqe
Qeb = forţa tăietoare capabilă a etrierilor şi a betonului
mt = coeficientul condiţiilor de lucru ( mt =1)
p= procentul de armare longitudinală în dreptul fisurii
qe = efortul preluat de etrieri pe unitatea de efort de grindă
Se mai verifică condiţia:
bh02 mt Rt p
0.5 < si = ≤ 2.5h0
qe
si = proiecţia fisurii cea mai periculoasă
n Am R
qe = e e at a
ae
ne = numărul ramurilor de forfecare ale unui etrier
Ae = aria unei ramuri

17
mat = coeficientul condiţiilor de lucru al armăturii transversale
Ra = OB37=2100 daN / cm 2 ; ae = distanţa dintre etrieri
4.2 Fisura cea mai periculoasă care pleacă din punctul 1

Aalong
p= 100 = 0.48
bgs h0
ne Ae mat Ra
qe = = 112.67 daN / cm
ae
bh02 mt Rt p
si = = 31.99cm
qe
0.5h0 = 16.15 < si = 31.99 < 2.5h0 = 80.75cm
Se calculează:
Qi = ∑ Aai mat Ra sin α = 6045.7 daN

(Q − Qi )
st 2
B
qe = = 42.9daN / m
4bh02 mt Rt p
ne Ae mat Ra
ae1 = = 39.4
qe

4.3 Fisura cea mai periculoasă care pleacă din punctul 2

Qi = ∑ Aai mat Ra sin α = 3022.85daN


( Q2 − Qi )
2

qe = = 108.38
4bh02 mt Rt p
Q2 = QBst − q ( ha + 5 ) = 10092.34
d
ha = h0 − ab − = 29.6
2
n Am R
ae 2 = e e at a = 15.59
qe

4.4 Fisura cea mai periculoasă care pleacă din punctul 3

18
∑A ai =0
Q32
qe = = 203.21
4bh02 mt Rt p
Q3 = QBst − q ( ha + 5 + hgs ) = 9686.93
ne Ae mat Ra
ae3 = = 8.32
qe
ae = min ( ae1 ; ae 2 ; ae 3 ) ⇒ ae = 8.32 ⇒ ae ; 10cm
ETAPA V. Calculul static al grinzii principale

5.1 Stabilirea elementelor geometrice

Calculul static al grinzii principale se face în domeniul elastic (care este mai
acoperitor) prin urmare deschiderile de calcul vor fi distanţele dintre axele
reazemelor (stâlpi).

ln = 2.22m = 222cm
lc = 3ln = 6.66m = 666cm
1
hgp = lc = 0.53m = 53cm
13
bgp = 20cm
bst = 30cm
hst = 30cm
g pr = 254.54
γ b = 2500daN / m3
h
1.5 ≤ = 2 < 3
b

5.2 Calculul încărcărilor

Schema statică a grinzii principale

P P P P
G G GG

E
A 1 B 2 C 3 D 4

lC lC lC lC

19
g pr = 1.1 ⋅ bgp ( hgp − hp ) γ b = 254.54daN / m
G = g ⋅ lg = 6723.094daN
P = p ⋅ lg = 10330.459daN / m
H S = H i = 3.2m
bst = hst = 30cm

20
5.3 Calculul static al grinzii principale

-Ipoteza 1 de încărcare:

3 6 9 12

G G G G G G

2 5 8 11

1 4 7 10

H S = H i = 3.40m
bst = hst = 40cm

-Ipoteza 2 de încărcare:

3 6 9 12

P P P P

2 5 8 11

1 4 7 10

21
-Ipoteza 3 de încărcare:

3 6 9 12

P P

2 5 8 11

1 4 7 10

-Ipoteza 4 de încărcare:

3 6 9 12

P P P P

2 5 8 11

1 4 7 10

22
23
5.3.1 Momentele de inerţie şi rigidităţile absolute
bp = bgp + 12hp = 104 = 1.04m
bp
= 5.2
bgp
hp
= 0.13
hgp
⇒ γ = 1.8102
bst ⋅ hst3
I st = = 67500cm 4
12
bgp ⋅ hgp
3

I gr .camp = γ = 456318.3765cm 4
12
b ⋅ h3
I gr .reazem = gp gp = 252081.7459cm 4
12
I +I
⇒ I gr = gr .camp gr .reazem ⇒ Igr = 354200.0612cm 4
2
I
K gr = gr = 53183.1cm3
lC
I gr
K ss = = 210.937cm3
HS
I gr
K si = = 210.937cm3
Hi

5.3.2 Calculul rigidităţii relative


 K gr
r2−5 = r11−3 = = 0.558
 K gr + K ss + K si
 K si
Nod 2 ≡ 11 r2−1 = r11−10 = = 0.221
 K gr + K ss + K si
 K ss
r2−3 = r11−12 = = 0.221
 K gr + K ss + K si

 K gr
 r5− 2 = r5−8 = r8−5 = r8−11 = = 0.358
 2 K gr + K ss + K si
 K si
Nod 5 ≡ 8  r5− 4 = r8−7 = = 0.142
 2 K gr + K ss + K si
 K ss
 r5−6 = r8−9 = = 0.142
 2 K gr + K ss + K si

24
5.3.3 Calculul momentelor de încastrare perfectă

-pentru ipoteza 1:
 g ⋅l2 2 
m2−5 = m5−2 = m5−8 = m8−5 = m8−11 = m15−8 = ±  pr C + GlC  = ±10891.04daNm
 12 9 
 
-pentru ipotezele 2;3;4:
2
m2−5 = m5−2 = ± P ⋅ lC = ±15289.08daNm
9

25
5.3.5 Calculul momentelor încovoietoare şi forţei tăietoare

P P=10330.459

( M 1 + M 4 ) A = 13882 G G=6723.094
( M 1 + M 4 ) B = 24455

A B

VA = 14877.10459 VB = 15698.65341

14877.10459 + 14927.31101 675.401

146.14741
15169 _
15698.65341

29877.029 +

14877.10459 _ 19255

26
( M 1 + M 4 ) A + ( M1 + M 4 ) B
M 1max = M 0s − = 20101.67
2
1 l
M 0s = g pr ⋅ lc2 + ( G + P ) c = 39270.17
9 3
M A max = ( M1 + M 4 ) A = 13882
M B max = ( M1 + M 4 ) B = 31799
VA = 14877.10459
VB = 15698.65341

-Ipoteza 1+2:

M B max = ( M1 + M 2 ) B ; ( M1 + M 2 ) B  = 31799
st dr
 
( M 1 + M 2 ) B = −31799
st

( M 1 + M 2 ) B = 30526
dr

-Ipoteza 1+3:

M B + MC
M 2 max = M 0s − = 15940.17
2
1 l
M 0s = g pr ⋅ lc2 + ( G + P ) c = 39270.17
8 3
M B = ( M 1 + M 3 ) B = 23337
M C = ( M 1 + M 2 ) C = −23323

27
ETAPA VI. Calculul grinzii principale la moment încovoietor şi forţe
tăietoare

6.1 Calculul înălţimii grinzii principale

Se face pe reazemul B. Lucrează ca o secţiune dreptunghiulară de lăţime bgp :

P = ( 1.1 ÷ 1.2 ) % = 1.15


P
µ= = 0.0115
100
R
ξ = µ a = 0.363
RC
B = ξ ( 1 − 0.5ξ ) = 0.297
1
r= = 1.834
B
0.9 M B max
h0 nec = r = 71.19cm
bgp RC
d
hnec = h0nec + ab + = 74.59
2

Se verifică condiţia:

h
1.5 ≤ ≤ 3 ⇒ 1.5 ≤ 1.62 ≤ 3
b
hef = 75cm
d
h0 = hef − ab − = 71.6
2

6.2 Stabilirea lăţimii active de placă

28
lc = 6.66m = 666cm
l = 0.6lc = 3.996
1 
∆b = l = 0.666m = 66.6cm 
6  ⇒ ∆b = 66.6
∆b ≥ 6hp ;66.6 > 42 

bp = bgp + 2∆b = 158.2 
 ⇒ min ⇒ bp = 158.2cm
bp = bgp + 12hp = 66.6 
hp = 7

6.3 Dimensionarea la acţiunea momentului încovoietor


6.3.1 Dimensionarea câmpului C1

 M cap . pl = bp hp RC ( h0 − 0.5hp ) = 71643.243daNm



 M 1max < M cap. pl ⇒ x < hp ⇒ sec t.X

 M 1max > M cap. pl ⇒ x > hp ⇒ sec t.T
M
 1max = 20101.67 daN < M cap. pl = 71643.243daNm
M 1max
B= = 0.026 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.0264 ⇒
bp h02 RC
RC
⇒ Aa = ξ bp h0 = 9.48cm2
Ra
Aa = 9.48cm 2 ⇒ 4∅18 ⇒ Aaef = 10.18cm 2

Se alege numărul de bare între 3-5 din care 2 rămân la partea inferioară a
grinzii pe toată lungimea ei, această armătură devine armătură comprimată pe
'
reazeme ( Aa ).

6.3.2 Dimensionarea reazemului A ( RA )

bgp

a
•••
Aa Ra

Aa h0 MB

29
Aa'
•• X bgs xRC

bgs
M 2 = Aa' Ra ( h0 − a' ) = 10414.14daNm
Aa' = 5.09cm2
d
a ' = ab + = 3.4cm
2
d = ∅18 = 1.8cm
M 1 = 0.9 M Amax − M 2 = 2079.66
M1
B= = 0.0171 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.0172 ⇒
bgp h02 RC
RC
⇒ Aa = ξ bgp h0 = 5.09cm 2
Ra
Aa = Aa1 + Aa 2 = 6.07cm 2

6.3.3 Dimensionarea reazemului B ( RB )

M 1 = 0.9 M B max − M 2 = 18204.96


M1
B= = 0.149 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.163 ⇒
bgp h02 RC
RC
⇒ Aa = ξ bgp h0 = 9.23cm 2
Ra
Aa = Aa1 + Aa 2 = 14.32cm 2

6.3.4 Dimensionarea câmpului 2 (la M max )

M 2 max = 15940.17 < M cap. pl = 71643.243 ⇒ sec t.X


M 2 max
B= = 0.0207 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.0209 ⇒
bp h02 RC
RC
⇒ Aa = ξ bp h0 = 7.5cm 2
Ra

30
6.4 Dimensionarea la acţiunea forţei tăietoare
6.4.1 Calculul forţei tăietoare

( M 1 + M 2 ) A = 12003 G+P=17053.553 G+P=17053.553


( M 1 + M 2 ) B = 31799
g pr = 267.3
A B

VA = PA = 14928.80 VB = QBst = 20873.54

2.22m 2.22m 2.22m

( M 1 + M 2 ) B = 30526 G+P=17053.553 G+P=17053.553


( M 1 + M 2 ) C = 20958
g pr = 254.54
B C

VB = QBdr = 19297.27 VB = QC = 16505.08

2.22m 2.22m 2.22m

6.4.2 Dimensionarea reazemului A

31
Q1 = QA − g ⋅ 0.15 = 14890.619daN
Q2 = QA − g ( 0.15 + 0.05 + ha ) = 14074.296
d
ha = h0 − ab − = 0.682m
2
Q3 = QA − g ( 0.15 + 0.05 + ha + hgp ) = 14513.391daN
hgp = hg = hefgp = 75cm = 0.75m
ha = 68.2cm = 0.682m

Fisura din punctul 1

0.5bgp h0 Rt = 5592 ≤ Q1 = 14890.619 < 4bgp h0 Rt = 44736


Aalong
p= 100 = 0.22 ⇒ Aalong 5 = 2∅14 = 3.08cm 2
bh0
Schiţa de armare:

C1 : Aanec = 9.48cm 2 : 4∅18 ⇒ Aef = 10.18cm2


C2 : Aanec = 7.5cm 2 : 2∅18 + 1∅18 ⇒ Aef = 7.635cm2

RA : Aanec = 6.07cm2 :1∅18 + 2∅16 ⇒ Aef = 6.565cm2


RB : Aanec = 14.32cm 2 : 2∅18 + 2∅ 25 ⇒ Aef = 14.91cm2

A 1 B 2 C

( 5 ) 2∅16 ( 6 ) 2∅25

( 3) 1∅18

( 2 ) 1∅18 ( 4 ) 1∅18

32
( 1) 2∅18

Qi = ∑ Aai mat Ra sin α = 8638.02daN

Q1 − Qi = Qeb = 2 bh02 mt Rt pqe


( Q1 − Qi )
2

qe = = 20.10daN / cm
4bh02 mt Rt p
ne Ae mat Ra
ae1 = = 84.08cm
qe

- Fisura cea mai periculoasă din punctul 2:

Qi = ∑ Aai mat Ra sin α = 4319.01daN


( Q2 − Qi )
2

qe = = 55.44daN / cm
4bh02 mt Rt p
ne Ae mat Ra
ae 2 = = 30.48cm
qe

- Fisura cea mai periculoasă din punctul 3:

∑A ai =0
Q32
qe = = 108.28daN / cm
4bh02 mt Rt p
ne Ae mat Ra
ae3 = = 15.61cm
qe
ae = min ( ae1 ; ae 2 ; ae 3 ) ⇒ ae = 15.61 ⇒ ae ; 20cm

st
6.4.3 Dimensionarea reazemului RB

Q = Q st − g ⋅ 0.15 = 20835.359daN
 1 B

Q2 = QB − g ( 0.15 + 0.05 + ha ) = 20649.036daN


st


Q3 = QB − g ( 0.15 + 0.05 + ha + hgp ) = 20458.131daN
st

33
- Fisura cea mai periculoasă din punctul 1:

0.5bh0 Rt = 7160 ≤ Q1 = 20835.36 < 4bh0 Rt = 57280


Aalong
p= 100 = 0.549 ⇒ Aalong 5 = 2∅ 25 = 9.82cm 2
bh0

Qi = ∑ Aai mat Ra sin α = 8638.02daN


∑A ai = 2∅18 = 5.09cm 2
( Q1 − Qi )
2

qe = = 48.96aN / cm
4bh02 mt Rt p
ne Ae mat Ra
ae1 = = 34.52cm
qe

- Fisura cea mai periculoasă din punctul 2:

Qi = ∑ Aai mat Ra sin α = 4319.01daN


∑A ai = 1∅18 = 2.545cm 2
( Q2 − Qi )
2

qe = = 87.75daN / cm
4bh02 mt Rt p
ne Ae mat Ra
ae 2 = = 18.26cm
qe

- Fisura cea mai periculoasă din punctul 3:

∑A ai =0
Q32
qe = = 137.73daN / cm
4bh02 mt Rt p
ne Ae mat Ra
ae3 = = 12.27cm
qe
ae = min ( ae1 ; ae 2 ; ae 3 ) ⇒ ae = 12.27 ⇒ ae ; 15cm

6.4.4 Dimensionarea reazemului B dr

34
Q = Q dr − g ⋅ 0.15 = 19259.089daN
 1 B

Q2 = QB − g ( 0.15 + 0.05 + ha ) = 19072.766daN


dr


Q3 = QB − g ( 0.15 + 0.05 + ha + hgp ) = 18881.861daN
dr

- Fisura cea mai periculoasă din punctul 1:

0.5bh0 Rt = 7160 ≤ Q1 = 19259.09 < 4bh0 Rt = 57280


Aalong
p= 100 = 0.549 ⇒ Aalong 5 = 2∅ 25 = 9.82cm 2
bh0

Qi = ∑ Aai mat Ra sin α = 4319.01daN


∑A ai = 1∅18 = 2.545cm 2
( Q1 − Qi )
2

qe = = 73.45daN / cm
4bh02 mt Rt p
ne Ae mat Ra
ae1 = = 23.01cm
qe
- Fisura cea mai periculoasă din punctul 2:

∑A ai =0
Qe2
qe = = 119.71daN / cm
4bh02 mt Rt p
ne Ae mat Ra
ae 2 = = 14.12cm
qe
ae = min ( ae1 ; ae 2 ; ) ⇒ ae = 14.12 ⇒ ae ; 15cm

6.5 Verificarea la starea limită de fisurare

35
c = 2.5cm
A = 6.5cm
ψ =1
d = ∅18 = 18mm = 1.8cm
σ
α f = λfψ a
εa
d
λ f = 2 ( c + 0.11) + A
Pt
Abt = hgp ( 2c + d ) = 170cm 2
bnec = ( n + 1) c + n⋅ = 19.7 < bgp = 25cm
Aa
Pt = 100 = 5.99
Abt
Aa = 4∅18 = 10.18cm 2

s=
(
bgp − 2 c + d )
2 = 6.07cm
3
d
λ f = 2 ( c + 0.11) + A = 8.17cm
Pt
Aanec
σ a = 0.85Ra = 2374.66daN / cm 2
Aaef
σa
α f = λfψ = 0.011mm
εa
σ
α f = λ f ψ a < α fad = 0.092mm
εa
0.011mm < 0.092mm

ETAPA VII. Planşee casetă

Fac parte din categoria planşeelor pe reţele de grinzi şi se caracterizează prin


aceea că grinzile după cele 2 direcţii au aceeaşi lăţime şi înălţime a secţiunii.
Dacă grinzile sunt distribuite oblic faţă de contur, planşeul se numeşte reţele
iar dacă grinzile sunt rezemate paralel cu lăţimile conturului de reazeme se numeşte
planşeu casetat.
Sunt indicate a se folosi atunci când raportul laturilor încăperii este<1.5.
l1
Distribuţia grinzilor se face astfel încât raportul să fie cât mai aproape de 1.
l2

36
Interaxul grinzilor este cuprins în intervalul 1.5 ÷ 3m , planşeul fiind cu atât mai
estetic cu cât interaxul este mai mic.
l1
Placa planşeului se calculează în domeniul elastic şi deoarece < 1.5 , se
l2
armează după 2 direcţii. Pentru calculul momentelor încovoietoare maxime şi
minime din câmpuri placa se consideră încărcată pe toată suprafaţa ei cu sarcina
' ' p ''  '' p
uniform distribuită Q  Q = g +  iar sarcina Q  Q = ±  acţionează în şah.
 2  2
Placa se consideră simplu rezemată pe conturul exterior şi încastrată pe
reazeme care sunt date de reţeaua de grinzi.
Fiecare ochi de placă rezultă cu tipul de rezemare din figură:

4 5 5 4

5' 6 6 5'

5' 6 6 5'

4 5 5 4

Reţeaua de grinzi

Se calculează tot în domeniul elastic, considerându-se simplu rezemate la


capete şi încărcate cu forţe concentrate la noduri care sunt date de reţeaua de
grinzi.
Într-un nod interior i al reţelei acţionează forţa concentrată Pi care este
formată din încărcarea transmisă de placă şi pentru simplificarea calculelor (tot ca
forţă concentrată) greutatea proprie celor 2 grinzi aferentă nodului i.
Forţa P se împarte în Pxi şi Pyi care reprezintă fracţiunea din forţa totală Pi ce
revine celor 2 grinzi după direcţiile 1 şi 2.

Calculul plăcii planşeului casetat

7.1 Stabilirea elementelor geometrice ale planşeului

7.2 Predimensionarea grinzilor

37
b = 25cm
L
h = 1 = 0.59m = 59cm ; 60cm
20

7.3 Calculul încărcărilor

Nr Denumire încărcare Valori normate n Valori de calcul


.
1. Greutate proprie placă 175 daN / m 2 1.1 192.5 daN / m 2
2. Greutate proprie 85 daN / m 2 1.3 110.5 daN / m 2
pardoseală
3. Greutate tencuială 21 daN / m 2 1.3 27.3 daN / m 2
4. Plăci mozaicate 100 daN / m 2 1.3 130 daN / m 2
Total încărcări permanente g n = 381daN / m 2 g = 460.3daN / m 2
5. Încărcări utile PBn = 758daN / m 2 1.2 PB = 909.6daN / m 2
Total încărcări q n = 1139daN / m 2 q = 1369.9daN / m 2

γ b = 2500daN / m3
γ m = 2200daN / m3
γ s = 2100daN / m3
γ t = 2100daN / m3
p n = 200 ÷ 500 ⇒ n = 1.3
p n > 500daN / m 2 ⇒ n = 1.2

7.3 Calculul încărcărilor

Panourile se consideră încastrate pe reazemele intermediare şi simplu


rezemate pe contur. Pe suprafaţa tuturor panourilor se aplică o încărcare
p
convenţională dirijată de sus în jos cu valoarea q = ± g + .
'

2
Panourile se consideră simplu rezemate pe tot conturul lor şi încărcate cu
p
q '' = ± .
2
p
q ' = ± g + = 915.1daN / m2
2
p
q '' = ± = ±454.8daN / m2
2

38
α11 = 0.0395
 β = 0.5376
( 1) λ = = 1.04  11
l2
l1 α12 = 0.0459
 β12 = 0.4623
α 41 = 0.0290
 β = 0.5377
l2 
( 4 ) λ = = 1.04  41
l1 α 42 = 0.02494
 β 42 = 0.4623
α 51 = 0.02384
 β = 0.69818
l2  51
( )
5 λ = = 1.04 
l1 α 52 = 0.018
 β 52 = 0.3018
α 51' = 0.0213
 '
β = 0.36156
( 5' ) λ = l1 = 2.935 α 51' = 0.02158
l
2  52
 β ' = 0.63844
 52
α 61 = 0.0193
 β = 0.53768
l2  61
( )
6 λ = = 1.04 
l1 α 62 = 0.01658
 β 62 = 0.46232

39
7.4.1 Calculul momentelor încovoietoare maxime şi minime din câmp

 M 41 = α 41q 'l12 ± α11 q''l12


( 4) 
 M 42 = α 42 q l2 ± α12 q l2
' 2 '' 2

M = 383.36daNm
M 41  41max
 M 41min = 74.17daNm
 M 42max = 403.84daNm
M 42 
 M 42min = 18.02daNm
 M = α q 'l 2 ± α q ''l 2
( 5 )  51 51 ' 12 51 '' 12
 M 52 = α52 q l2 ± α52 q l2
 M 51max = 342.52daNm
M 51 
 M 51min = 33.33daNm
 M 52max = 345.15daNm
M 52 
 M 52min = −40.70daNm
 M 51' = α 51' q'l12 ± α51' q'' l12
( 5 ) M ' = α ' q'l 2 ± α ' q''l 2
'

 52 52 2 52 2

 M 51max = 322.96daNm
'

M 51'  '
 M 51min = 13.78daNm
 M ' = 375.42daNm
M 52'  52max
 M 52min = −10.42daNm
'

 M 61 = α 61q 'l12 ± α61 q''l12


( 6) 
 M 62 = α 62 q l2 ± α62 q l2
' 2 '' 2

 M 61max = 306.73daNm
M 61 
 M 61min = −2.45daNm
 M 62max = 333.14daNm
M 62 
 M 62min = −52.70daNm

7.4.2 Calculul momentelor pe reazeme


1
M a = β 51ql12 = 823.90daNm
10
1
M b = β 51ql12 = 686.58daNm
12
1
M c = β 61ql12 = 634.5daNm
10

40
1
Md = β 61ql12 = 528.75daNm
12
1
M e = β 52 ql12 = 382.11daNm
10
1
M f = β 52 ql12 = 585.30daNm
12

7.5 Calculul la starea limită de rezistenţă la acţiunea momentului


încovoietor

OB37 ⇒ Ra = 2100daN / cm 2 ; ab = 1cm; d = ∅8; b = 100cm; hp = 7cm


d min
h01 = hp − ab − = 5.6cm
2
d
h02 = hp − ab + min = 6.4cm
2
 M 41 RC
 B = bh 2 R = 0.12 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.13 ⇒ Aa = ξ bh01 R = 3.50cm = Aa
2 41

( 4 )  01 C a

 B = M 42 = 0.10 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.11 ⇒ A = ξ bh RC = 3.18cm 2 = A42


 bh022 RC
a 02
Ra
a

 M 51 RC
 B = 2
= 0.11 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.12 ⇒ Aa = ξ bh02 = 3.1cm 2 = Aa51
 bh01 RC Ra
( 5) 
 B = M 52 = 0.887 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.093 ⇒ A = ξ bh RC = 2.69cm 2 = A52
 bh022 RC
a 02
Ra
a

 M 51' R '

 B = 2
= 0.11 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.12 ⇒ Aa = ξ bh02 C = 2.91cm 2 = Aa51
bh R Ra
( 5' )  M01 ' C R
B = 52
= 0.096 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.101 ⇒ Aa = ξ bh02 C = 2.94cm 2 = Aa52
'

 2
bh02 RC Ra
 M 61 RC
 B = bh 2 R = 0.103 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.108 ⇒ Aa = ξ bh02 R = 2.76cm = Aa
2 61

( 6 )  01 C a

 B = M 62 = 0.086 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.09 ⇒ A = ξ bh RC = 2.60cm 2 = A62


 bh022 RC
a 02
Ra
a

41
Armarea cu STNB

Ra = 3700daN / cm 2
d = ∅4
h01 = 5.8cm
h02 = 6.2cm

 M 41 RC
 B = bh 2 R = 0.12 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.13 ⇒ Aa = ξ bh01
Ra
= 1.91cm 2
( 4 )  01 C

 B = M 42 = 0.11 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.12 ⇒ Aa = ξ bh02


RC
= 1.87cm 2
 bh022 RC Ra
 M 51 RC
 B = bh 2 R = 0.11 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.11 ⇒ Aa = ξ bh01
Ra
= 1.69cm 2
( 5 )  01 C

 B = M 52 = 0.09 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.10 ⇒ Aa = ξ bh02


RC
= 1.58cm 2
 bh012 RC Ra
 M 51' RC
 B = bh 2 R = 0.10 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.11 ⇒ Aa = ξ bh01 = 1.59cm 2
' 
Ra
( 5 )  M01' C RC
B = 52
= 0.10 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.11 ⇒ Aa = ξ bh02 = 1.73cm 2
 bh012 RC Ra
 M 61 RC
 B = bh 2 R = 0.09 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.10 ⇒ Aa = ξ bh01
Ra
= 1.51cm 2
( 6 )  01 C

 B = M 62 = 0.09 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.10 ⇒ Aa = ξ bh02


RC
= 1.53cm 2
 bh021 RC Ra

42
7.5.2 Armarea reazemelor

OB37 ⇒ Ra = 2100daN / cm 2 ; d = ∅8; b = 100cm; hp = 7cm


h01 = 5.7cm
h02 = 6.4cm
h0 = max ( h01 ; h02 ) = 6.4cm
 Ma R
( a ) B = 2
= 0.212 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.241 ⇒ Aa = ξ bh0 C = 6.97cm 2 = Aaa
 bh0 RC Ra
 M RC
( b )  B = 2 b = 0.176 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.195 ⇒ Aa = ξ bh0 = 5.66cm 2 = Aab
 bh0 RC Ra
 M RC
( c )  B = 2 c = 0.163 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.179 ⇒ Aa = ξ bh0 = 5.19cm 2 = Aac
 bh0 RC Ra
 Md R
( d ) B = 2
= 0.135 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.146 ⇒ Aa = ξ bh0 C = 4.25cm 2 = Aad
 bh0 RC Ra
 M R
( e )  B = 2 e = 0.098 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.10 ⇒ Aa = ξ bh0 C = 3cm2 = Aae
 bh0 RC Ra
 M R
( f )  B = 2 f = 0.15 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.16 ⇒ Aa = ξ bh0 C = 4.74cm2 = Aaf
 bh0 RC Ra

43
Armare cu STNB

Ra = 3700daN / cm 2
d = ∅4
h0 = 6.2cm
 Ma R
( a ) B = 2
= 0.163 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.179 ⇒ Aa = ξ bh0 C = 2.67cm 2
 bh0 RC Ra
 M R
( b )  B = 2 b = 0.135 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.146 ⇒ Aa = ξ bh0 C = 2.17cm2
 bh0 RC Ra
 M R
( c )  B = 2 c = 0.122 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.131 ⇒ Aa = ξ bh0 C = 1.95cm2
 bh0 RC Ra
 Md R
( d ) B = 2
= 0.102 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.108 ⇒ Aa = ξ bh0 C = 1.61cm 2
 bh0 RC Ra
 M R
( e )  B = 2 e = 0.081 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.085 ⇒ Aa = ξ bh0 C = 1.27cm2
 bh0 RC Ra
 M R
( f )  B = 2 f = 0.068 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.070 ⇒ Aa = ξ bh0 C = 1.04cm2
 bh0 RC Ra

44
2

( 3) 2∅10 ( 3) 2∅10 ( 3) 2∅10

c d c
( 2 ) 3∅8

( 1) 6∅6

( 3) 3∅10 ( 4 ) 2∅10 ( 3) 3∅10


4 5
5 4
a ( 2 ) 4∅8 b a
Aa4 = Aa5

( 1) 6∅6

Aa41 = 3.29 ⇒ 6∅6 + 4∅8 ⇒ Aef = 3.71cm2


Aa51 = 3.47 ⇒ 6∅6 + 4∅8 ⇒ Aef = 3.71cm2
Aaa = 4.14 ⇒ 4.14 − 2.01 = 2.13 ⇒ 4∅8 + 3∅10 ⇒ Aef = 4.37cm2
Aab = 3.42 ⇒ 3.42 − 2.01 = 1.41 ⇒ 4∅8 + 2∅10 ⇒ Aef = 3.58cm 2
'
Aa51 = 3.18 ⇒ 6∅6 + 3∅8 ⇒ Aef = 3.21cm2
Aa61 = 2.84 ⇒ 2.84 − 1.7 = 1.14 ⇒ 6∅6 + 3∅8 ⇒ Aef = 3.21cm 2
Aac = 3.07 ⇒ 3.07 − 1.51 = 1.56 ⇒ 2∅10 + 3∅8 ⇒ Aef = 3.08cm 2
Aad = 2.52 ⇒ 2.52 − 1.51 = 1.01 ⇒ 2∅10 + 3∅8 ⇒ Aef = 3.08cm 2

45
1

( 3) 1∅10
5 6 6 5

f d f
Aa5 = Aa6 ( 2 ) 4∅8

( 1) 4∅6

( 3) 3∅10
4 5
5 4
e ( ) 3∅8
2 b e
Aa4 ≠ Aa5 ( 1) 4∅8
( 1) 4∅8

( 1) 4∅8

46
Aa42 = 3.76 ⇒ 4∅8 + 4∅8 ⇒ Aef = 4.02cm2
'
Aa52 = 3.09 ⇒ 4∅8 + 3∅8 ⇒ Aef = 3.52cm2
Aae = 1.99 ⇒ 7∅8 ⇒ Aef = 3.52cm 2
Aab = 3.44 ⇒ 3∅8 + 3∅10 ⇒ Aef = 3.94cm 2
Aa52 = 3.13 ⇒ 4∅6 + 4∅8 ⇒ Aef = 3.14cm2
Aa62 = 2.98 ⇒ 4∅6 + 4∅8 ⇒ Aef = 3.14cm2
Aaf = 1.68 ⇒ 4∅8 ⇒ Aef = 2.01cm 2
Aad = 2.52 ⇒ 2.52 − 2.01 = 1.01 ⇒ 1∅10 + 4∅8 ⇒ Aef = 2.795cm 2

ETAPA VIII. Calculul grinzilor planşeului casetat

8.1 Stabilirea elementelor geometrice

b = 25cm = 0.25m
h = 60cm = 0.6m
l1 = 2.93m
l2 = 3.04m
hp = 7
γ b = 2500

8.2 Calculul încărcărilor

- încărcări normate:
p n = q n l1l2 + G n = 12059.02
G n = ( l1 + l2 − b ) ( h − hp ) γ b b = 1896.406
- încărcări de calcul
p = q n l1l2 + nG n = 14308.84daN
n = 1.1

8.3 Calculul static

C D C C D

47
A 1 3 1 A' y1 y3

B 2 4 2 B' y2 y4

A 1 3 1 A' y1 y3

C' D' C' C' D'

x1 x2 x1
A A'
x2 x4 x2
B B'

 x1 = 0.45 P = 6438.98
 x = 0.60 P = 8585.3
 2

 x3 = 0.26 P = 3720.3
 x4 = 0.39 P = 5580.45
 y1 = 0.55 P = 7869.86
 y = 0.40 P = 5723.54
 2

 y3 = 0.74 P = 10588.54
 y4 = 0.61P = 8728.39

L1 = 11.74
L2 = 12.16
-grinda A − A' :

Q = 0.580 P = 8299.13
M = 0.145 PL1 = 25869.81
M max = 0.177 PL1 = 29733.48

- grinda B − B' :

Q = 0.795 P = 11375.53
M = 0.199 PL1 = 33429.17
M max = 0.247 PL1 = 41492.49

48
- grinda C − C ' :

Q = 0.75 P = 10731.63
M = 0.187 PL2 = 32537.16
M max = 0.237 PL2 = 41236.93

- grinda D − D ' :

Q = 1.045 P = 14952.74
M = 0.261PL2 = 45412.82
M max = 0.337 PL2 = 58636.48

8.4 Calculul la starea limită de rezistenţă în secţiuni normale


8.4.1 Stabilirea hnec a grinzilor planşeului casetat
P R
p = 1.15% ⇒ µ = = 0.0115 ⇒ ξ = µ a = 0.363
100 Rc
1
B = ξ ( 1 − 0.5ξ ) = 0.297 ⇒ r = = 1.835
B
M max
h0 nec = r = 91.18
bRc
d
hnec = h0nec + ab + = 94.48
2
hef = hnec ( ±5cm ) ⇒ hef = 90
d
h0 ef = hef − ab − = 86.7 ⇒ h0 ef = 86.7
2

8.4.2 Dimensionarea grinzii A − A' :


lc = L1 = 1174
∆b = 195.67cm
bp = b + 2∆b = 416.34 
 ⇒ min ( bp ) ⇒ bp = 109
bp = b + 12hp = 109 
M A max = 29733.48 ≤ M cap. pl = bp hp RC ( h0 − 0.5hp ) = 60307.52
M A max R
B= 2
= 0.038 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.039 ⇒ Aa = ξ bp h0 c = 11.67cm 2
bp h0 RC Ra

49
8.4.3 Dimensionarea grinzii B − B ' :
M B max = 41492.49 ≤ M cap. pl = bp hp RC ( h0 − 0.5hp ) = 60307.52
M A max R
B= 2
= 0.053 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.054 ⇒ Aa = ξ bp h0 c = 16.16cm 2
bp h0 RC Ra

8.4.4 Dimensionarea grinzii C − C ' :


lc = L2 = 1216
∆b = 202.67cm
bp = b + 2∆b = 422.33
 ⇒ min ( bp ) ⇒ bp = 109
bp = b + 12hp = 109 
M C max = 41236.93 ≤ M cap. pl = bp hp RC ( h0 − 0.5hp ) = 60307.52
M C max R
B= 2
= 0.066 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.068 ⇒ Aa = ξ bp h0 c = 16.14cm 2
bp h0 RC Ra
8.4.5 Dimensionarea grinzii D − D ' :

M D max = 58636.48 ≤ M cap. pl = bp hp RC ( h0 − 0.5hp ) = 60307.52


M A max R
B= 2
= 0.094 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 B = 0.099 ⇒ Aa = ξ bp h0 c = 23.49cm 2
bp h0 RC Ra

Armarea grinzii A − A' : Aa = 11.63cm ⇒ Aef = 11.96cm


2 2

50
( 4 ) 2∅10 OB37

( 3) 1∅18

( 2 ) 1∅20

( 1) 2∅20

51
Armarea grinzii B − B ' : Aa = 16.14cm ⇒ Aef = 16.22cm
2 2

( 4 ) 2∅10 OB37

( 3) 1∅20

( 2 ) 1∅22

( 1) 2∅25

52
Armarea grinzii C − C ' : Aa = 16.14cm ⇒ Aef = 16.22cm
2 2

( 4 ) 2∅10 OB37

( 3) 1∅20

( 2 ) 1∅22

( 1) 2∅25

Armarea grinzii D − D ' : Aa = 23.49cm ⇒ Aef = 23.7cm


2 2

( 4 ) 2∅10 OB37

( 3) 2∅20

( 2 ) 1∅22

( 1) 2∅25

53
54