CALCULUL FUNDAȚIILOR HALEI

ENCIPEDIA > EDUCATIONAL > HALĂ INDUSTRIALĂ DIN BETON ARMAT ȘI BETON ARMAT PRECOMPRIMAT - EXEMPLU DE CALCULPUBLICAT LA
26.02.2015SCRIS DE ENCIPEDIA

1. Dimensionarea armăturii de la partea inferioară a tălpii fundației

2. Verificarea la străpungere a tălpii fundației
3. Dimensionarea armăturii de la partea superioară a tălpii fundației
4. Dimensionarea armăturii verticale în gulerul fundației
5. Dimensionarea armăturii orizontale în gulerul fundației
Infrastructura este alcătuită din fundații izolate monolite. Conform predimensionării, pentru
fundația stâlpilor interiori s-au obținut dimensiunile:

Dimensionarea armăturii de la partea inferioară a tălpii fundației

Conform predimensionării, la baza fundației :
N'ED  = 2 907.02 kN
   M'ED = 1 518.31 kNm
 
 Presiunile pe talpa fundației:

Momentul de calcul de la fața gulerului fundației:

Aria de armătură necesară :

Pentru a acoperi această arie de armătură, ar fi necesare 26 de bare de Ø12/150 mm (As = 2

940.53 mm2), dar se pentru a se îndeplini verificarea la străpungere a tălpii, se vor folosi 39 de
bare de Ø16/100 mm (As = 7 841.42 mm2).
Verificarea la străpungere a tălpii fundației
Verificarea se efectuează considerând talpa ca fiind o placă din beton rezemată pe stâlp. Se ia, de
asemenea, în considerare faptul că fundul stâlpului este profilat pentru o mai buna încastrare în
fundație. Deci secțiunea de stâlp cu care se face verificarea este de 550x550 mm.
Considerând acoperirea cu beton de 5 cm (clasa de expunere XC2, conform EC2), înălțimile utile
pe cele două direcții sunt:
dy = 500 - 50 - 8 = 442mm
dz = 500 - 50 - 16 - 8 = 426mm

media lor fiind

Perimetrele de calcul sunt:

u0 = 2 ∙ (bs + ls) = 2 ∙ (550 + 550) = 2200mm
u1 = 2 ∙ (bs + ls) + 2 ∙ π ∙ (2 ∙ d) = 2 ∙ (550 + 550) + 2 ∙ π ∙ (2 ∙ 434) = 7 653.80mm
Eforturile de calcul corespunzătoare celor doua perimetre sunt:

unde β = 1.15 pentru stâlpii interiori.

Capacitatea maximă portantă la străpungere în lungul secțiunii considerate este:

Pentru a se evita zdrobirea betonului comprimat, valoarea eforturilor unitare maxime din efectul
de străpungere νED,0 , distribuite pe perimetrul stâlpului, trebuie să se îndeplinească condiția:

Capacitatea portantă la străpungere a tălpii fundației, fără armătura specifică este:

Pentru determinarea lui ρ_l, se consideră armătura dispusă pe distanțele:

by = bs + 2 ∙ 3 ∙ dy = 550 + 2 ∙ 3 ∙ 442 = 3202mm
bz = ls + 2 ∙ 3 ∙ dz = 550 + 2 ∙ 3 ∙ 426 = 3106mm
Ariile de armătură corespunzătoare sunt:
  
 
 
 
 
 
 
 
Se observă că VED = 0.4375 N/mm2 < VRD,c = 0.4559 N/mm2 , deci nu este nevoie să se utilizeze
armătura transversală specifică pentru strapungere.
Dimensionarea armăturii de la partea superioară a tălpii fundației
Pentru determinarea ariei de armatură necesară, se consideră partea de talpa de fundație de la fața
gulerului, încărcată cu 5 kN/mp (încărcare tehnologică) și cu încărcarea dată de pământul aflat
deasupra fundației.

Încărcări:
-   încărcare tehnologică qt = 5 kN/m2 ∙ 3.9m = 19.5 kN/m
-   încărcare din pământ și greutate proprie qp  = 0.925m ∙ 3.9m ∙ 3m ∙ 18 kN/m2 = 194.81 kN/m
Încărcarea totală este q = 19.5 ∙ 1.35 + 194.81 ∙ 1.35 = 289.32 kN/m

Momentul de calcul este

 

Aria de armătură necesară este

  
Deoarece diametrul minim permis a se folosi la armare este Ø10, pentru 20 de bare de
Ø10/200mm se obține 
Dimensionarea armăturii verticale în gulerul fundației
 Acoperirea cu beton este de 3.5 cm (clasa de expunere XC2, conform EC2).

Momentul de calcul este

 

Aria necesară de armătura este

 

Pentru 10 Ø12 se obtine

 
Dimensionarea armăturii orizontale în gulerul fundației
Conform predimensionării, rezultanta presiunilor pe peretele frontal al gulerului este P=586.58
kN.
Momentele încovoietoare rezultate în plan orizontal, aplicate părții superioare a peretelui frontal,
sunt:
Mr = 0.045 ∙ P ∙ la = 0.045 ∙ 586.58 ∙ 1.05 = 27.72 kNm
Mc = 0.02 ∙ P ∙ la =0.02 ∙ 586.58 ∙ 1.05 = 12.32 kNm
Aria de armatură necesară este

Pentru procentul minim de armare, se obține

Pentru 4Ø14 se obține 

Aceste armături se vor dispune în treimea superioară a gulerului fundației. În rest se vor dispune constructiv Ø10/200 mm.
Calculul fundațiilor s-a efectuat cu ajutorul unui program de calcul tabelar (Excel). Link-ul către fișierul de calcul tabelar este prezentat mai jos :
CALCULUL FUNDAȚIILOR

CALCULUL STÂLPILOR HALEI

ENCIPEDIA > EDUCATIONAL > HALĂ INDUSTRIALĂ DIN BETON ARMAT ȘI BETON ARMAT PRECOMPRIMAT - EXEMPLU DE CALCULPUBLICAT LA
26.02.2015SCRIS DE ENCIPEDIA
1. Determinarea încărcărilor
2. Dimensionarea armăturii longitudinale pentru stâlpii interiori
1. Efectele de ordinul II
3. Calculul la forța tăietoare
Determinarea încărcărilor
Stâlpi interiori (ax B/2, 3, 4)
-   greutate proprie:                                                     0.852m2 ∙ 11m ∙ 25 kN/m2 = 198.69 kN
-   greutate proprie pane:                                            0.187m2 ∙ 14m ∙ 4 buc ∙ 25 kN/m2 = 262 kN
-   greutate proprie grinzi I160:                                    0.405m2 ∙ 24m ∙ 25 kN/m2 = 243 kN
-   greutate învelitoare și elemente suspendate:        (0.44 kN/m2 + 0.25 kN/m2) ∙ 24m ∙ 14m = 232
kN
-   zăpadă                                                                    1.63 kN/m2 ∙ 24m ∙ 14m = 548 kN
Solicitări de calcul
Ned  = (198.69 + 262 + 243 + 232) ∙ 1.35 + 548 ∙ 1.5 = 2085.68 kN
Stâlpi marginali de fațadă (ax A, C/1’, 2’, 3’, 4’)
-   greutate proprie:                                                   0.852m2 ∙ 11m ∙ 25 kN/m2 = 198.69 kN
-   greutate proprie grinzi rectangulare:                     0.4m ∙ 0.6m ∙ 7m ∙ 25 kN/m2 = 42 kN
-   greutate învelitoare și elemente suspendate:      (0.44 kN/m2 + 0.25 kN/m2) ∙ 7m ∙ 3m = 14.49 kN
-   zăpada                                                                  1.63 kN/m2 ∙ 7m ∙ 3m = 34.23 kN

Solicitări de calcul
Ned  = (198.69 + 42 + 14.49) ∙ 1.35 + 34.23 ∙ 1.5 = 395.84 kN
 Stâlpi marginali de fațadă (ax A, C/2, 3, 4)
-   greutate proprie:                                                    0.852m2 ∙ 11m ∙ 25 kN/m2 = 198.69 kN
-   greutate proprie pane:                                           0.187m2 ∙ 14m ∙ 1.5 buc ∙ 25 kN/m2 = 98.18 kN
-   greutate proprie grinzi I160:                                  0.405m2 ∙ 12m ∙ 25 kN/m2 = 121.5 kN
-   greutate proprie grinzi rectangulare:                     0.4m ∙ 0.6m ∙ 7m ∙ 25 kN/m2 = 42 kN
-   greutate învelitoare și elemente suspendate:      (0.44 kN/m2 + 0.25 kN/m2) ∙ (7m ∙ 3m + 9m ∙
14m) = 101.43 kN
-   zăpadă                                                                 1.63 kN/m2 ∙ (7m ∙ 3m + 9m ∙14m) = 239.61 kN
Solicitări de calcul
Ned = (198.69 + 98.18 + 121.5 + 42 + 101.43) ∙ 1.35 + 239.61 ∙ 1.5 = 1117.84 kN
Stâlpi marginali de fronton (ax 1, 5/a1, a2, a3, B, b1, b2, b3)
-   greutate proprie:                                                   0.852m2 ∙ 11m ∙ 25 kN/m2 = 198.69 kN
-   greutate proprie pane:                                          0.187m2 ∙ 14m ∙ 0.5 buc ∙ 25 kN/m2 = 32.73 kN
-   greutate proprie grinzi rectangulare:                    0.4m ∙ 0.6m ∙ 6m ∙ 25 kN/m2 = 36 kN
-   greutate învelitoare și elemente suspendate:     (0.44 kN/m2 + 0.25 kN/m2) ∙ 7m ∙ 6m = 28.98 kN
-   zăpadă                                                                 1.63 kN/m2 ∙ 7m ∙ 6m = 68.46 kN
Solicitări de calcul
Ned = (198.69 + 32.73 + 36 + 28.98) ∙ 1.35 + 68.46 ∙ 1.5 = 502.83 kN
Stâlpi de colț (ax A/1, 5 si C/1, 5)
-   greutate proprie:                                                  0.852m2 ∙ 11m ∙ 25 kN/m2 = 198.69 kN
-   greutate proprie grinzi rectangulare:                   0.4m ∙ 0.6m ∙ (3.5m + 3m) ∙ 25 kN/m2 = 39 kN
-   greutate învelitoare și elemente suspendate:    (0.44 kN/m2 + 0.25 kN/m2) ∙ 3.5m ∙ 3m = 7.25 kN
-   zăpadă                                                                1.63 kN/m2 ∙ 3.5m ∙ 3m = 17.12 kN
Solicitări de calcul
Ned  = (198.69 + 39 + 7.25) ∙ 1.35 + 17.12 ∙ 1.5 = 356.35 kN
Greutatea totală a structurii
Dimensionarea armăturii longitudinale pentru stâlpii interiori
Armarea longitudinală se obține în urma echilibrării forțelor din armătura întinsă și a forței axiale
din stâlp cu forțele de compresiune din beton și armătură. Fața de poziția axei neutre astfel
găsite, se determină momentul capabil al secțiunii stâlpului.
Pentru dimensionarea armăturilor longitudinale a stâlpilor s-a utilizat calculul tabelar (Excel).
Link-ul către fișierul de calcul tabelar este prezentat mai jos :
FIȘIERUL EXCEL CONȚINÂND CALCUL SECȚIONAL AL STÂLPILOR
 
Efectele de ordinul II
Conform P100-1/2013, coeficientul de sensibilitate al deplasării relative de nivel este

unde
-   Ptot = încărcarea verticală totală = 24 815,76 kN
-   dr = dretabs  ∙ c ∙ q = (2 ∙ 0.001935) ∙ 1.63 ∙ 3.5 = 0.02208
-   Vtot = forța tăietoare totală de etaj = 0.214 ∙ 24 815.76 = 5 310.57 kN
-   h = înălțimea etajului = 11m

Calculul la forța tăietoare

În zonele critice,

Pentru etrieri ∅10/100, cu 6 brațe, avem

Forta tăietoare capabilă este

In celelalte zone :

Pentru etrieri ∅10/150, cu 6 brațe :

 Forta tăietoare capabilă este

CALCULUL GRINZII PRINCIPALE PRECOMPRIMATE

ENCIPEDIA > EDUCATIONAL > HALĂ INDUSTRIALĂ DIN BETON ARMAT ȘI BETON ARMAT PRECOMPRIMAT - EXEMPLU DE CALCULPUBLICAT LA
15.01.2015SCRIS DE ENCIPEDIA

1. Caracteristicile de calcul ale materialelor

2. Caracteristici geometrice
3. Încărcări și eforturi de calcul
4. Tensionarea armăturilor
5. Eforturi în beton în faza inițială
6. Eforturi în armătura în faza finală
1. Efectul contracției betonului
7. Efectul relaxării armăturii
8. Efectul curgerii lente
9. Verificarea la SLS pentru limitarea eforturilor unitare
1. Verificarea eforturilor de compresiune la transfer
10. Verificarea eforturilor unitare de compresiune sub incarcari caracteristice
11. Verificarea condiției de liniaritate a fenomenului de curgere lentă
12. Limitarea efortului în armăturile pretensionate
13. Verificarea la SLS, la fisurare
14. Verificarea la SLS a deplasărilor
15. Verificarea la SLU la încovoiere
16. Verificarea la SLU la fortă tăietoare
1. Verificarea la fisurare între grupuri de toroane
17. Verificarea la fisurare între toroane
18. Asigurarea ancorării armăturii longitudinale la capete
19. Dispunerea armăturilor transversale
20. Diagrama de eforturi de calcul
1. Verificarea la încovoiere oblică
Caracteristicile de calcul ale materialelor
Beton C60/75
fck = 60 MPa
fcd = fck/1.5 = 60/1.5 = 40 MPa
fctm = 4.4 MPa
fctk = 0.7 ∙ fctm = 0.7 ∙ 4.4 = 3.08 MPa
fctd = fctk / 1.5 = 3.08 / 1.5 = 2.053 MPa

fcm = fck + 8 = 68 MPa

 La transfer:

Timpul echivalent, ținând seama de tratamentul termic:

Pentru ciment CEM 52.5R -> s=0.2

  fcm(t)=βcc(t)∙fcm=0.6306∙68=42.88 MPa
  fck(t)=fcm(t)-8=42.88-8=34.88 MPa

Armături active St 1670/1860

Clasa care indică comportarea la relaxare: 2 (relaxare scazută)
fpk= 1860 MPa
fp0.1k=1670 MPa

Ep = 195 000 MPa

εuk ≥ 35‰
Armături pasive BST 500S :
fyk= 500 MPa
Es = 200 000 MPa
Caracteristici geometrice
 Secțiunea 1 (câmp)

-      înălțime grindă                                                                    h = 1600 mm

-      înălțime medie talpă inferioară                                           hi = 258 mm
-      lățime talpă inferioară                                                         bi = 510 mm
-      înălțime medie talpă superioară                                         hs = 193 mm
-      lățime talpă superioară                                                       bs = 700 mm
-      lățime inimă                                                                          b = 120 mm
-      aria secțiunii                                                                       Ac = 404 593 mm²
-      perimetrul secțiunii                                                            utot = 5 165 mm
-      distanța de la centrul de greutate la partea superioară a secțiunii               xc = 771.63 mm
 -     distanța de la latura inferioară a secțiunii la centrul de greutate al armăturii pretensionate  

-       aria de armatură nepretensionată de la partea superioara           4Ø12 As = 452.4 mm²

-       distanța de la latura superioară a secțiunii la centrul de greutate al armăturii         a’ = 45
mm
-       aria de beton ideală                                                                       Aci = 424 572.62 mm²
-       momentul de inerție al secțiunii ideale                                           Ici = 1.5158 ∙ 10 11 mm4

Secțiunea 2 – se consideră la capătul zonei de transmitere lpt= 760 mm

Deoarece secțiunea 2 propriu-zisă se află înaintea zonei de transmitere, în locul ei se va

considera tot secțiunea 1, dar cu Ap= 14 ∙ 140 = 1960 mm².
Încărcări și eforturi de calcul
           
Tensionarea armăturilor
Tensiunea inițială
σp,max  = min{0.8∙fk;0.9∙fp0.1k } = min{0.8∙1860;0.9∙1670} = min{1488;1503} = 1488 MPa
Se alege :
σp,eff  = 1440 MPa
Pmax = Ap∙σp,eff  = 3220∙1440∙10-3 = 4636.8 kN
Lunecarea armăturilor:
se consideră armăturile întinse doar de la un capat
   lunecare Δl = 5 mm
   lungime banc l = 60 m

 
Tensiunea după blocare
σp1 = σp,eff-∆σs1=1440-16.25=1423.75 MPa
P1 = Pmax-∆Ps1=4636.8-52.325=4584.48 kN

Pierderile de tensiune între tensionare și transfer

Tratament termic:
- T0 = 20⁰
- Tmax = 60⁰

Pierdere datorită tratamentului termic:

∆σθ=0.5∙Ep∙αe∙(Tmax-T0 )=0.5∙195 000∙10-5∙(60-20)=39 MPa
∆Pθ=Ap∙∆σθ=3220∙39∙10-3=125.58 kN
Pierdere din relaxare în faza inițială:

în care ρ1000=2.5% pentru clasa 2 de comportare la relaxare a toroanelor.

∆Ppr=Ap∙∆σpr=3220∙28.588∙10-3=92.053 kN
Tensiunea înainte de transfer:
        σp2 = σp1-∆σθ-∆σpr=1423.75-39-28.588=1356.16 MPa
         P2 = P1-∆Pθ-∆Ppr=4584.48-125.58-92.053=4366.85 kN
Pierderi ∆P2=Pmax-P2=4636.8-4366.85=269.95 kN (5.82%)
 Pierderi de tensiune la transfer
Pierderi din scurtarea elastică datorită acțiunii precomprimării și mobilizării greutații proprii
(secțiunea 1):

∆σel=αp∙σcp=5.7271∙17.6=100.8 MPa
∆Pel=∆σel∙Ap=100.8∙3220∙10-3=324.57 kN
Deci: σp3=σp2-∆σel=1356.16-100.8=1255.36 MPa
P3=P2-∆Pel=4366.85-324.57=4042.28 kN
în sectiunea 2: P3,sect2=σp3∙Ap2=1255.36∙1960∙10-3=2460.51 kN
Pierderea în procente cumulată de la tensionarea armăturii: 12.82 %.
Eforturi în beton în faza inițială
Secțiunea 1
Eforturi unitare în beton în fibra superioară:

Eforturi unitare în beton la fibra inferioară:

Secțiunea 2
Calculul lungimii de transmitere

unde α1=1.25 pentru transfer brusc; α2=0.19 pentru toroane cu 7 sârme; ∅=0.6∙25.4=15.24 mm
este diametrul unui toron.
               lpt1=0.8∙lpt=0.8∙949.79=760 mm
               lpt2=1.2∙lpt=1.2∙949.79=1140 mm
Lungimea zonei de difuzie:

unde d = h-ap = 1600-151.3 = 1448.7 mm

Eforturi unitare in beton in fibra superioară:
Eforturi unitare în beton la fibra inferioară:

Se observa că în fibra inferioară apar eforturi de compresiune datorita forței de precomprimare.

Eforturi în armătura în faza finală
Efectul contracției betonului
Deformația de contracție de uscare de referință este:

 unde:

fcm0 = 10 MPa
αds1 = 6 pentru cimenturi din clasa R
αds2 = 0.11 pentru cimenturi din clasa R
RH = 60% reprezinta umiditatea mediului
RH0 = 100%

unde:
t = 365∙57 = 20 805 zile – este vârsta betonului la momentul considerat (57 de ani);
ts = tT = 2.56 zile – este vârsta betonului la inceputul contracției de uscare (sau umflare). În mod
normal, această vârstră corespunde sfârșitului tratamentului;
u = utot deoarece se consideră tot perimetrul expus la uscare.
Prin interpolare în tabelul 3.3 din SR EN 1992-1-1 cu valoarea lui h0, se obtine coeficientul
kh astfel:
200-100           ...           0.85-1
200-156.67      ...           0.85-kh
-----------------------------------------

Deformația datorată contracției la uscare:

εcd(t)=βds(t,ts) ∙ kh∙εcd,0=0.9962∙0.915∙0.00043023=0.0003922
Deformația datorată contracției endogene:
εca(∞)=2.5∙(fck-10)∙10-6=2.5∙(60-10)∙10-6=0.000125
εca(t)=βas(t)∙εca(∞)=1∙0.000125=0.000125

Contracția totală este:

εcs = εcd+εca = 0.0003922+0.000125 = 0.0005172
Efectul relaxării armăturii
Pierderi din scurtarea elastică datorită acțiunii precomprimării și a încărcărilor din gruparea
frecventă (secțiunea 1):

∆σel=αp∙σcp=5.7271∙8.052=46.115 MPa
∆Pel=∆σel∙Ap=46.115∙3220∙10-3=148.49 kN
σpm0=σp2-∆σel=1 356.16-46.115=1 310.05 MPa
Pm0=P2-∆Pel=4 366.85-148.49=4 218.36 kN
Efortul unitar normal la nivelul armăturii pretensionate este:

Efortul în beton, în vecinătatea armăturilor, considerând combinația cvasipermanentă de

încărcari, este:

σpi=σpm0+αp∙σc,qp=1310.5+4.9872∙6.94=1344.66 MPa
Valoarea variației efortului în armătură datorită relaxării sub forța de precomprimare se
calculează în funcție de clasa de relaxare a oțelului și intervalul de timp standard (57 de ani), la
care se adaugă efectul tratamentului termic.

 în care ρ1000=2.5% pentru clasa 2 de comportare la relaxare a toroanelor, iar t1=500 000 h ≅ 57 ani
Efectul curgerii lente
Determinarea coeficientului de fluaj/curgere lentă la timpul t, pentru o încărcare aplicată la
timpul t0, ϕ(t,t0), se face conform anexei B din SR EN 1992-1-1. Aceasta se calculează la un
interval de timp de 57 de ani (500 000 ore), la care se adaugă efectul tratamentului termic.
t = 500 000 + 2 172.16 = 502 172.16 h
RH = 60% - umiditatea relativă a mediului

unde
t = 20 805 zile este vârsta betonului la momentul considerat, în zile
t0 = tT = 2.5625 zile este vârsta betonului la momentul încărcării, în zile
σc,qp este efortul în beton, în vecinătatea armaturilor, sub acțiunea greutății proprii și a forței de
precomprimare inițiale.

Deci

Efortul în armătura precomprimată în faza finală:

Eforturi de calcul în armătura în faza finală pentru verificări la SLU

Eforturi de calcul in armătură în faza finală pentru verificări la SLS

Verificarea la SLS pentru limitarea eforturilor unitare
Verificarea eforturilor de compresiune la transfer
Secțiunea 1

Secțiunea 2

Verificarea eforturilor unitare de compresiune sub incarcari caracteristice

Secțiunea 1
Eforturi la partea inferioară:

Eforturi la partea superioară:

Secțiunea 2

Eforturi la partea inferioară:

Eforturi la partea superioară:

Verificarea condiției de liniaritate a fenomenului de curgere lentă
Secțiunea 1

Secțiunea 2

Limitarea efortului în armăturile pretensionate

Efortul unitar în armătura după transfer trebuie să fie:

Sub încărcări caracteristice efortul în armatura trebuie să fie:

Verificarea la SLS, la fisurare

Verificarea se face conform punctului 7.3 din SR EN 1992-1.
Clasa de expunere este XC1. Pentru această clasă de expunere, deschiderea admisibilă a fisurilor
sub încărcări frecvente este 0.2 mm.
Pentru secțiunea centrală se verifică starea de eforturi din beton sub încărcări frecvente:

Sub gruparea de încărcări frecvente secțiunea de beton este integral comprimată, elementul
nefiind fisurat.
Verificarea la SLS a deplasărilor
Verificarea se face conform punctului 7.4 din SR EN 1992-1.
Sageata admisibilă:
Se corectează modulul de elasticitate al betonului în funcție de curgerea lentă:

Valoarea contrasăgeții datorate precomprimării:

Valoarea săgeții din încărcari:

Valoarea totală a săgeții:

ytot=yext-yp=84.07-68.3= 15.77 mm < yadm
Verificarea la SLU la încovoiere
Valoarea de calcul a rezistenței armăturii:

Forța de întindere în armătura pretensionată :

Tp=Ap∙fpd=3220∙1452.174∙10-3= 4 676 kN
Forța de compresiune din armătura nepretensionată de la partea superioară:
Cs=A's∙fyd=452.4∙434.8∙10-3= 196.7 kN
Înălțimea zonei comprimate:

Momentul capabil este:

unde :
d=h-ap=1600-151.3= 1 448.7 mm
Verificarea la SLU la fortă tăietoare
Verificarea la forța tăietoare se face la o distantă "d" de reazem.
Se verifică dacă elementul este fisurat în secțiunea de calcul.
Elementul nu este fisurat.
Capacitatea la forța tăietoare se calculează cu relația:

unde

 
 
S – momentul static al suprafeței situate deasupra axei ce trece prin centrul de greutate, în raport
cu acea axă

Se observă că VRD,C= 657.97 kN<VED=717.17 kN, capacitatea la forță tăietoare este insuficientă.
Ea va fi marită prin dispunerea de etrieri suplimentari care asigură și îndeplinirea verificării la
fisurare între grupuri de toroane.
Verificarea la fisurare între grupuri de toroane
 y=h-h1=1600-267.6=1332.4 mm
 

Forta de despicare dintre ancoraje este:

unde
np – numarul de armături dispuse la capătul grinzii. Se ia egal cu 1 considerându-se că forța de
despicare este preluată atât de etrieri cât și de furci.
Ras – rezistenta de calcul a armăturii transversale, luată ca pentru OB37 (210 MPa), indiferent de
tipul armăturii utilizate.
Aria efectivă de armatură va fi compusă din trei etrieri de diametru 12 mm (678.6 mm2) dispuși
la capătul grinzii la pas de 5 cm, două furci verticale de diametru 12 mm (226.2 mm2) și încă
două furci verticale de diametru 14 mm (307.9 mm2).

Verificarea la fisurare între toroane

Forța de despicare se determină cu relația:

Unde:
Ap – aria unui singur toron (140 mm2)
σp,max=σp2=1356.16 MPa
termenul (1-a0/a) se consideră aproximativ egal cu 1.
Efortul unitar maxim transversal de întindere este:

Deoarece relația este satisfacută, verificarea la fisurare în planul fiecarei armături pretensionate
nu este necesară, armătura transversală dispunându-se numai din considerente constructive.
Asigurarea ancorării armăturii longitudinale la capete
Se realizează prin dispunerea de furci la capetele grinzii.

unde Ftd=As∙fyd.

Deci
   

Pentru două furci de diametru 14 mm si două de 12 mm se obține

   
Dispunerea armăturilor transversale
Pentru dispunerea etrierilor s-au respectat urmatoărele reguli:
-    s-au dispus primii etrieri de la capătul grinzii conform verificării la despicare între grupuri de
toroane;
-    urmatorii etrieri sa aibă ori diametrul urmator mai mic decât precedenții ori pasul mai mare
decât precedenții (nu se acceptă variații bruște ale ariei de armătură transversală în lungul
grinzii);
-    în orice punct al grinzii, forța tăietoare de calcul să fie mai mică decât cea capabilă.

În zona de rezemare a panelor din coamă, în grinda "I" s-au considerat etrieri de suspendare
pentru preluarea reacțiunii aferente panelor respective. Reacțiunea respectivă este R = 26.55
kN/m ∙ 13.79 m = 366.12 kN ≤ VRD = 406.51 kN (vezi secțiunea Calculul panei T88/16). Acești
etrieri au fost distribuiți pe o lungime de grindă măsurată la partea inferioară a tălpii superioare a
acesteia, corespunzător unui unghi de 45⁰ de o parte și de alta a reazemului panei. Pentru zonele
unde reazemă panele aflate între coamă și dolie, acest calcul nu este necesar. Etrierii din aceste
zone, determinați prin calculul la forta tăietoare, pot prelua și încărcarea dată de reacțiunea
panelor respective.
Diagrama de eforturi de calcul
Calculul momentului capabil al grinzii cu 14 toroane
Ap=14∙140=1960 mm2
Forta de întindere în armătura pretensionată:
Tp=Ap∙fpd=1960∙1452.174∙10-3=2846.26 kN
Forta de compresiune din armătura nepretensionată de la partea superioara:
Cs=A's∙fyd=452.4∙434.8∙10-3=196.7 kN
unde A’s este aria de armatură din talpa superioară (patru bare de diametru 12 mm).
Înălțimea zonei comprimate:

Momentul capabil
este:

Calculul momentului capabil al grinzii cu 20 toroane

Ap=20∙140=2800 mm2
Forța de întindere în armătura pretensionată:
Tp=Ap∙fpd=2800∙1452.174∙10-3=4066.09 kN
Forța de compresiune din armătura nepretensionată de la partea superioară:
Cs=A's∙fyd=452.4∙434.8∙10-3=196.7 kN
unde A’s este aria de armătura din talpa superioară (patru bare de diametru 12 mm).
Înălțimea zonei comprimate:

 
Momentul capabil este:
Verificarea la încovoiere oblică

unde :
-   MVED este momentul de calcul dat de încărcările cvasipermanente (pe direcția verticală)
-   MVRD este momentul capabil al grinzii (pe directia verticală)
-   MHED este momentul de calcul dat de seism (pe directie orizontală)
-   MHRD este momentul capabil al grinzii pe direcția de acțiune a seismului (orizontală).
 (unde c este coeficientul seismic)
Pentru calculul momentului capabil pe directia seismului, se consideră că în talpa superioară a
grinzii armătura longitudinală este alcatuită din doua bare (aflate una în stânga secțiunii, alta în
dreapta) a căror arie de armătura este de fapt aria inițială (adică, în cazul de față, cele patru bare
de diametru 12 mm).

Momentul capabil pe direcția seismului este mai mic decat momentul de calcul. Prin urmare
condiția de verificare nu este îndeplinită. Folosind programe speciale care țin seama și de
celelalte bare de armatură din grindă (inclusiv toroane), se poate determina aria necesara de
armatură pentru ca aceasta condiție de verificare la încovoiere oblică să fie îndeplinită. În cazul
nostru, barele de armatura din talpa superioara se vor modifica astfel:

CALCULUL PANEI PRECOMPRIMATE

ENCIPEDIA > EDUCATIONAL > HALĂ INDUSTRIALĂ DIN BETON ARMAT ȘI BETON ARMAT PRECOMPRIMAT - EXEMPLU DE CALCULPUBLICAT LA
13.01.2015SCRIS DE ENCIPEDIA

1. Caracteristicile de calcul ale materialelor

2. Caracteristici geometrice
3. Incărcări și eforturi de calcul
4. Tensionarea armăturilor
1. Pierderile de tensiune între tensionare și transfer
5. Pierderi de tensiune la transfer
6. Eforturi în beton în faza inițială
7. Eforturi în armătură în faza finală
1. Efectul contracției betonului
8. Efectul relaxării armăturii
9. Efectul curgerii lente
10. Verificarea la SLS pentru limitarea eforturilor unitare
1. Verificarea eforturilor de compresiune la transfer
11. Verificarea eforturilor unitare de compresiune sub încărcări caracteristice
12. Verificarea conditiei de liniaritate a fenomenului de curgere lentă
13. Limitarea efortului în armăturile pretensionate
14. Verificarea la SLS de fisurare
15. Verificarea la SLS de deformații
16. Verificarea la SLU la încovoiere
17. Verificarea la SLU la forța tăietoare
1. Calculul armăturii de pe capătul grinzii (modelul grinzii Gerber, calcul conform EC2)
1. Calculul armaturii ortogonale
18. Calculul armăturii înclinate
19. Dispunerea armaturilor transversale
20. Diagrama de eforturi de calcul
Caracteristicile de calcul ale materialelor
Beton C45/55
fck = 45 MPa
fcd = fck/1.5 = 45/1.5 = 30 MPa
fctm = 3.8 MPa
fctk = 0.7 ∙ fctm = 0.7 ∙ 3.8 = 2.66 MPa
fctd = fctk / 1.5 = 2.66 / 1.5 = 1.77 MPa
fcm = fck + 8 = 53 MPa

La transfer:

Timpul echivalent, ținând seama de tratamentul termic:

Pentru ciment CEM 52.5R -> s=0.2

Armături active St 1670/1860

Clasa care indică comportarea la relaxare: 2 (relaxare scazută)
fpk = 1860 MPa
fp0.1k  = 1670 MPa

Ep = 195 000 MPa

εuk  ≥ 35‰
Armături passive BST 500S
fyk  = 500 MPa

Es = 200 000 MPa

Caracteristici geometrice
Secțiunea 1 (câmp)
  -   înălțime grindă                                                                          h = 880 mm
  -   înălțime medie talpă inferioară                                                 hi = 746/2=373 mm
  -   lățime talpă inferioară                                                               bi = 160 mm
  -   înălțime medie talpă superioară                                               hs  = 134 mm
  -   lățime talpă superioară                                                             bs  = 500 mm
  -   lățime inimă                                                                                b  = 160 mm
  -   aria secțiunii                                                                             Ac = 186 360 mm²
  -   perimetrul secțiunii                                                                 utot  = 2 760 mm
  -   distanța de la centrul de greutate la partea superioară a secțiunii                    xc  = 349 mm
  -   momentul de inerție                                                                   Ic  = 1.3944∙1010 mm4
  
-   aria de armătură pretensionată                                                                          Ap = 8 ∙ 93 = 744
mm²
  -   distanta de la latura inferioară a secțiunii la centrul de greutate al armăturii pretensionate     
ap  = 135 mm
  -   aria de armatură nepretensionată de la partea superioară             2Ø12+2Ø8 As = 326.73 mm²
  -   distanța de la latura superioară a secțiunii la centrul de greutate al armăturii                           
a’  = 40 mm
  -   aria de beton ideală                                                                                           Aci  = 193 025.41
mm²
  -   momentul de inerție al secțiunii ideale                                                                Ici  = 1.494 ∙
1010 mm4
 

 -    excentricitatea forței de precomprimare (distanța de la centrul de greutate al secțiunii

omogene la centrul de greutate al armăturilor pretensionate)                                                            
zcp = 388.7 mm
Secțiunea 2 – se consideră la capătul zonei de transmitere lpt = 805 mm
Secțiunea 2 este aceeași cu secțiunea 1, diferența constând în numărul mai mic de armături
pretensionate.
  -   aria de armătură pretensionată                                                                            Ap = 14 ∙ 140 =
1960 mm²
  -   distanta de la latura inferioară a secțiunii la centrul de greutate al armăturii pretensionate      
ap = 185 mm
  -   aria de beton ideală                                                                                             Aci = 191
026.14 mm²
  -   momentul de inerție al secțiunii ideale                                                                  Ici = 1.45622 ∙
1010 mm4
 

 -   excentricitatea fortei de precomprimare (distanța de la centrul de greutate al secțiunii

omogene la centrul de greutate al armăturilor pretensionate)                                                            
zcp = 343 mm
Incărcări și eforturi de calcul
 Incărcări – valori caracteristice:
-   greutate proprie: Asecțiune∙γba = 0.18636∙25 = 4.66 kN/m
-   greutate învelitoare + suspendate: (qinvelitoare+qsuspendate)∙dinterax  = (0.44+0.25)∙6 = 4.14 kN/m
-   greutate zăpadă
Conform CR 1-1-3/2012:
 -   γIs este factorul de importanță-expunere pentru acțiunea zăpezii și este egal cu 1 pentru clasa
III de importanță-expunere a clădirilor;
 -   μi este coeficientul de formă pentru încărcări datorită aglomerării excepționale de zăpadă pe
acoperiș;
 -   Ce este coefiecientul de expunere al construcției și este egal cu 1 pentru expunere normală;
 -   Ct este coeficientul termic și este egal cu 1;
 -   sk este valoarea caracteristică a încărcării cu zăpadă pe sol și este egală cu 2 kN/m^2 pentru
Bucuresti.

 
-    cazul I de încărcare cu zăpadă (pe pana din coamă): μ1=0.8 → s = γIs  ∙ μ1  ∙ Ce  ∙ Ct  ∙ sk  = 1 ∙ 0.8 ∙ 1 ∙ 1
∙ 2=1.6 kN/m2
                                                                                                           s = γIs  ∙ μ2 ∙ Ce  ∙ Ct  ∙ sk  = 1∙0.83 ∙ 1 ∙
1  ∙2 = 1.66 kN/m2
Pentru pana din mijloc (dintre dolie si coamă), încărcarea din zăpadă este:  

Iar ca încarcare liniară, aceasta este: s ∙ dinterax = 1.63 ∙ 6 = 9.78 kN/m.

Tensionarea armăturilor
Tensiunea initială
σp,max = min{0.8 ∙ fk; 0.9 ∙ fp0.1k } = min{0.8 ∙ 1860; 0.9 ∙ 1670} = min{1488; 1503} = 1488 MPa
Se alege :
σp,eff = 1440 MPa
-3 
Pmax  = Ap ∙ σp,eff  = 744 ∙ 1440 ∙10 = 1071.36 kN
Lunecarea armăturilor:
se consideră armăturile întinse doar de la un capat
-    lunecare Δl = 5 mm
-    lungime banc l = 60 m

-    pierdere de tensiune
      
Tensiunea după blocare
σp1  = σp,eff  - ∆σs1 = 1440 - 16.25 = 1423.75 MPa
P1 = Pmax - ∆Ps1 = 1071.36 - 12.09 = 1059.27 kN
Pierderile de tensiune între tensionare și transfer
Tratament termic:
-    T0 = 20⁰
-    Tmax = 60⁰

Pierdere datorită tratamentului termic:

-5
∆σθ = 0.5  ∙ Ep ∙ αe  ∙ (Tmax  - T0) = 0.5 ∙ 195 000 ∙ 10  ∙ (60-20) = 39 MPa
-3
∆Pθ  = Ap  ∙ ∆σθ = 744 ∙ 39 ∙10  = 29.02 kN
Pierdere din relaxare în faza inițială:

în care ρ1000 = 2.5% pentru clasa 2 de comportare la relaxare a toroanelor.

-3
∆Ppr  = Ap ∙ ∆σpr = 744 ∙ 28.586 ∙10  = 21.27 kN
Tensiunea înainte de transfer:
                σp2  = σp1  - ∆σθ  - ∆σpr = 1423.75 - 39 - 28.586 = 1356.164 MPa
                  P2  = P1  - ∆Pθ  - ∆Ppr  = 1059.27 - 29.02 - 21.27 = 1008.98 kN
Pierderi   ∆P2  = Pmax  - P2  = 1071.36 - 1008.98 = 62.38 kN (5.82%) 
Pierderi de tensiune la transfer
Pierderi din scurtarea elastică datorită acțiunii precomprimării și mobilizării greutătii proprii
(secțiunea 1):

∆σel  = αp  ∙ σcp  =6.18 ∙ 11.54 = 71.32 MPa

∆Pel  = ∆σel  ∙ Ap = 71.32 ∙ 744 ∙ 10-3 = 53.06 kN
Deci:                 σp3 = σp2 - ∆σel = 1356.16 - 71.32 = 1284.84 MPa
                           P3  = P2  - ∆Pel  = 1008.98 - 53.06 = 955.92 kN
în secțiunea 2:  P3,sect2 = σp3 ∙ Ap2 = 1284.84 ∙ 372 ∙ 10-3 = 477.96 kN
Pierderea în procente cumulată de la tensionarea armăturii: 10.78 %.
Eforturi în beton în faza inițială
Secțiunea 1
Eforturi unitare în beton în fibra superioară:
Eforturi unitare în beton în fibra inferioară:

Secțiunea 2
Calculul lungimii de transmitere
fbpt  = ηp1   ∙η1  ∙ fctd(t) = 3.2 ∙ 1 ∙ 1.204 = 3.853 MPa

Unde:  
        
Unde α1 = 1.25 pentru transfer brusc; α2 = 0.19 pentru toroane cu 7 sârme; ∅ = 0.6∙25.4
=15.24 mm este diametrul unui toron.
lpt1 = 0.8 ∙ lpt = 0.8 ∙ 1005.81 = 805 mm
lpt2 = 1.2 ∙ lpt = 1.2 ∙ 1005.81 = 1207 mm

Lungimea zonei de difuzie:

   
Unde       d = h - ap = 880 - 135 = 745 mm
Eforturi unitare în beton în fibra superioară:

Eforturi unitare în beton în fibra inferioară:

Se observa ca în fibra inferioară apar eforturi de compresiune datorită forței de precomprimare.

Eforturi în armătură în faza finală
Efectul contracției betonului
Deformația de contracție de uscare de referință este:

 
unde
fcm0  =
10 MPa
αds1 = 6 pentru cimenturi din clasa R
αds2 = 0.11 pentru cimenturi din clasa R
RH = 60% reprezintă umiditatea mediului
RH0 = 100%

unde:
t = 365∙57 = 20 805 zile – este vârsta betonului la momentul considerat (57 de ani);
ts = tT = 2.52 zile – este vârsta betonului la începutul contracției de uscare (sau umflare). În mod
normal, aceasta corespunde sfârșitului tratamentului;

u = utotdeoarece se consideră tot perimetrul expus la uscare.

Prin interpolare, din tabelul 3.3 din SR EN 1992-1-1 cu valoarea lui h0, se obține coeficientul
kh astfel:
 200-100            ...            0.85-1
 200-135            ...            0.85-kh
 -----------------------------------------

Deformația datorată contracției la uscare:

 εcd(t) = βds(t,ts) ∙ kh   ∙εcd,0 = 1 ∙ 0.9475 ∙ 0.0005074 = 0.0004808
 Deformația datorată contracției endogene: 
-6 -6
εca(∞) = 2.5 ∙ (fck - 10) ∙ 10  = 2.5 ∙ (45 - 10) ∙ 10  = 0.0000875
εca(t) = βas(t) ∙ εca(∞) = 1 ∙ 0.0000875 = 0.0000875
unde βas(t) = 1 - e-0.2∙√20805 ≅ 1
Contracția totală este:
εcs  = εcd  + εca = 0.0004808 + 0.0000875 = 0.0005683
Efectul relaxării armăturii
Pierderi din scurtarea elastică datorită acțiunii precomprimării și a încărcarilor din gruparea
frecventă (secțiunea 1):

∆σel  = αp  ∙ σcp = 6.18 ∙ 14.417 = 89.1 MPa

∆Pel  = ∆σel  ∙ Ap = 89.1 ∙744∙ 10-3 = 66.29 kN
σpm0  = σp2  - ∆σel  = 1 356.164 - 89.1 = 1 267.064 MPa
Pm0  = P2  - ∆Pel =
1 008.98 - 66.29 = 942.69 kN
Efortul unitar normal la nivelul armăturii pretensionate este:

Efortul în beton în vecinătatea armăturilor, considerând combinația cvasipermanentă de

încărcări, este:

Valoarea variației efortului în armătura datorită relaxării sub forța de precomprimare se

calculează în funcție de clasa de relaxare a oțelului și intervalul de timp standard (57 de ani) la
care se adaugă efectul tratamentului termic.

în care ρ1000 = 2.5% pentru clasa 2 de comportare la relaxare a toroanelor, iar t1 = 500 000 h ≅ 57
ani.
Efectul curgerii lente
Determinarea coeficientului de fluaj/curgere lentă la timpul t, pentru o încărcare aplicată la
timpul t0, ϕ(t,t0), se face conform anexei B din SR EN 1992-1-1. Aceasta se calculează la un
interval de timp de 57 de ani (500 000 ore) la care se adaugă efectul tratamentului termic.
t = 500 000 + 2 172.16 = 502 172.16 h
RH = 60% - umiditatea relativă a mediului
Unde
t = 20 805 zile este vârsta betonului la momentul considerat, în zile
t0 = tT = 2.52 zile este vârsta betonului la momentul încărcării, în zile

σc,qp este
efortul în beton, în vecinatătea armăturilor, sub acțiunea greutății proprii și a fortei de
precomprimare inițiale.

Deci
 262.47 ∙ 744 ∙ 10-3 = 195.28 kN
∆Pc+s+r  = ∆σc+s+r  ∙ Ap =
Efortul în armătura precomprimată în faza finală:
Pm,∞  = P3  - ∆Pc+s+r = 955.92 - 195.28 = 760.64 kN

Pierderile totale sunt de

  
Eforturi de calcul în armătură în faza finală pentru verificări la SLU

Eforturi de calcul în armătura în faza finală pentru verificări la SLS

Verificarea la SLS pentru limitarea eforturilor unitare

Verificarea eforturilor de compresiune la transfer
 Secțiunea 1

Secțiunea 2 

Verificarea eforturilor unitare de compresiune sub încărcări caracteristice

Secțiunea 1
Eforturi la partea inferioară:
Eforturi la partea superioară:

Secțiunea 2

Eforturi la partea inferioară:

Eforturi la partea superioară:

Verificarea conditiei de liniaritate a fenomenului de curgere lentă

Secțiunea 1

Secțiunea 2

Limitarea efortului în armăturile pretensionate

Efortul unitar în armătura după transfer trebuie să fie:
Sub încărcări caracteristice efortul în armătura trebuie să fie:
σpm(∞) = 1022.37 ≤ 0.75 ∙ fpk = 0.75 ∙ 1860 = 1395 MPa √
Verificarea la SLS de fisurare
Verificarea se face conform punctului 7.3 din SR EN 1992-1
Clasa de expunere este XC1. Pentru aceasta clasă de expunere, deschiderea admisibilă a fisurilor
sub încărcări frecvente este 0.2 mm.
Pentru secțiunea centrală se verifică starea de eforturi din beton sub încărcări frecvente:

Se observă că sub gruparea de încărcări frecvente secțiunea de beton este integral comprimată,
elementul nefiind fisurat.
Verificarea la SLS de deformații
Verificarea se face conform punctului 7.4 din SR EN 1992-1.
Sageata admisibilă:

Se corectează modulul de elasticitate al betonului în funcție de curgerea lentă:

Valoarea contrasăgeții datorate precomprimării:

Valoarea săgeții
din încărcări:

Valoarea
totală a săgeții:
ytot  = yext  - yp  = 42.39 - 43.91 = -1.52 mm < yadm
Verificarea la SLU la încovoiere
 Valoarea de calcul a rezistenței armăturii:

Forța de întindere în armătura pretensionată

 744 ∙ 1452.174 ∙ 10-3 = 1 080.42 kN
Tp  = Ap  ∙ fpd  =
Forța de compresiune din armătura nepretensionată de la partea superioară:
-3
Cs  = A's ∙ fyd  = 326.73 ∙ 434.8 ∙ 10  = 142.06 kN
Înâlțimea zonei comprimate:

Momentul capabil este:

Unde:         d = h - ap = 880 - 135 = 745 mm

Verificarea la SLU la forța tăietoare
Verificarea la forța tăietoare se face la o distanță d de reazem.
Se verifică dacă elementul este fisurat în secțiunea de calcul.

Elementul nu este fisurat.

Capacitatea la forța tăietoare se calculează cu relația:
Unde

S – momentul static al suprafeței situate deasupra axei ce trece prin centrul de greutate, în raport
cu acea axă.
S = btalpa sup  ∙ htalpa sup  ∙ ytalpa sup  + binima  ∙ hinima sup  ∙ yinima sup  = 500 ∙ 134 ∙ 282 + 160 ∙ 215 ∙ 107 = 22 574 800 mm3
Calculul armăturii de pe capătul grinzii (modelul grinzii Gerber, calcul conform
EC2)
Reacțiunea de pe capătul grinzii (V= 183.06 kN) este preluată prin intermediul a două tipuri de
armături: armătura ortogonală de pe capătul grinzii (etrieri si furci drepte), respectiv armătura
înclinată (furci înclinate).
Calculul armaturii ortogonale
Se consideră că armătura ortogonală preia 53% din reacțiunea de la capatul panei.
R = 53% ∙ 183.06 = 97.02 kN
Pentru o furcă de Ø20 :

unde H = 0.2 ∙ V = 0.2 ∙ 183.06 = 36.61 kN.

Pentru trei furci de Ø12 :

Calculul armăturii înclinate

Se considera ca armatura înclinată preia restul de 47% din reacțiunea de la capătul panei.
R = 47 % ∙ 183.06 = 86.04 kN
C'1  = R = 86.04 kN
C'2  = C'1 = 86.04 kN
T'1  = √2 ∙ C'1 = √2 ∙ 86.04 = 121.67 kN
C'3  = T'1  = 121.67 kN
T'2  = (T'1+C'3) ∙ cos⁡45° = (121.67 + 121.67) ∙ cos⁡45° = 172.06 kN

Pentru două bare de Ø16 dispuse ca armătură înclinată, avem

În urma acestor determinări, s-a obținut urmatoarea armare pe capătul panei:

Dispunerea armaturilor transversale

Pentru dispunerea etrierilor s-au respectat urmatoarele reguli:
-    imediat după decupajul panei (“gâtul de lebadă”) s-au dispus în mod obligatoriu 3 etrieri
Ø8/5;
-    următorii etrieri să aibă pasul mai mare decât precedenții (cu observația că nu se acceptă
variații bruște ale ariei de armătură transversală în lungul grinzii);
-    în orice punct al grinzii, forța tăietoare de calcul să fie mai mică decât cea capabilă.

Diagrama de eforturi de calcul

Calculul momentului capabil al grinzii cu 4 toroane
2
Ap = 4 ∙ 93 = 372 mm
Forța de întindere în armătura pretensionată:
 Tp = Ap ∙ fpd = 372 ∙ 1452.174 ∙ 10-3 = 540.21 kN
Forța de compresiune din armătura nepretensionată de la partea superioară:
-3
Cs = A's  ∙ fyd  = 326.73 ∙ 434.8 ∙ 10  = 142.06 kN
unde As’ este aria de armatura din talpa superioară (două bare de diametru 12 mm și încă două
de diametru Ø8).
Înălțimea zonei comprimate:

Momentul capabil este:

Calculul momentului capabil al grinzii cu 6 toroane

2
Ap = 6 ∙ 93 = 558 mm
Forța de întindere în armătura pretensionată:
-3 
Tp = Ap ∙ fpd  = 558 ∙ 1452.174 ∙ 10 = 810.31 kN
Forța de compresiune din armătura nepretensionată de la partea superioară:
-3
Cs = A's  ∙ fyd = 326.73 ∙ 434.8 ∙ 10  = 142.06 kN
unde As’ este aria de armătura din talpa superioara (două bare de diametru 12 mm și încă două
de diametru Ø8).
Înălțimea zonei comprimate:

Momentul capabil este:

 Verificarea la incovoiere oblica

(unde c este coeficientul seismic)

Pentru calculul momentului capabil pe direcția seismului, se consideră că în talpa superioară a
grinzii armătura longitudinală este alcatuită din două bare (aflate una în stânga secțiunii, alta în
dreapta) a căror arie de armătură este de fapt aria inițială (adică, în cazul nostru, cele două bare
de diametru 12 mm plus cele două bare de diametru 8 mm).
 Se observă că momentul capabil pe direcția seismului este mai mic decât momentul de calcul.
Prin urmare condiția de verificare nu este îndeplinită. Folosind programe speciale care țin seama
și de celelalte bare de armătura din grindă (inclusiv toroane), se poate determina aria necesară de
armătură pentru ca aceasta condiție de verificare la încovoiere oblică să fie îndeplinită. În cazul
nostru, barele de armătura din talpa superioară se vor modifica astfel:

CALCULUL GRINZILOR RECTANGULARE CU

DESCHIDEREA DE 6,00 M
ENCIPEDIA > EDUCATIONAL > HALĂ INDUSTRIALĂ DIN BETON ARMAT ȘI BETON ARMAT PRECOMPRIMAT - EXEMPLU DE CALCULPUBLICAT LA
13.01.2015SCRIS DE ENCIPEDIA

1. Caracteristicile de calcul ale materialelor

2. Caracteristici geometrice
3. Încărcări și eforturi de calcul
1. Verificarea grinzii la vânt conform CR 1-1-4/2012
4. Verificarea la încovoiere oblică
5. Calculul armăturii de pe capătul grinzii (modelul grinzii Gerber, calcul conform EC2)
6. Dispunerea armăturilor transversale
Caracteristicile de calcul ale materialelor
Beton C35/45
fck = 35 MPa
fcd = fck/1.5 = 35/1.5 = 23.33 MPa
fctm = 3.5 MPa
fctk = 0.7 ∙ fctm = 0.7 ∙ 3.5 = 2.45 MPa
fctd = fctk / 1.5 = 2.45 / 1.5 = 1.63 MPa
fcm = fck + 8 = 43 MPa

Otel BST500S
fyk = 500 MPa

Es = 200 000 MPa

Clasa C de ductilitate -> deformația = 7.5‰
Caracteristici geometrice

Secțiunea 1
-    înălțime grindă             h = 600 mm
-    lățime grindă                b = 400 mm
-    aria secțiunii              Ac = 240 000 mm²
Încărcări și eforturi de calcul
Greutate proprie:          0.6 m ∙ 0.4 m ∙ 25 kN/m2 = 6 kN/m
Clasa de expunere este XC1 -> cmin = max⁡(cmin,b; cmin,dur + ∆cdur,γ - ∆cdur,st - ∆cdur,add;10 mm) =
max⁡(20;25;10) = 25 mm→as = 45 mm
Aria de armătură necesară (pentru momentul de calcul) este:

Procentul minim de armare este:

Corespunzător procentului minim, aria de armătură minimă este:

Pentru 4Ø16, se obtine

  

Procentul de armare este

  
Capacitatea de preluare a forței tăietoare de către betonul simplu este:

Unde

Deoarece VED  < VRDc → armare transversală minimă constructivă.

Procentul minim de armare transversală este:

Corespunzător procentului minim, aria de armătura transversală este:

Se obtin etrieri Ø8/250, avand

  
Constructiv se dispun, longitudinal, la partea superioară, patru bare de diametru 10mm.
Calculul momentului capabil

Verificarea grinzii la vânt conform CR 1-1-4/2012

Valoarea de referință a presiunii dinamice a vântului având IMR= 50 ani, este q_b=0.5 kPa.
Combinații de încărcări pentru verificarea grinzii la vânt:
Combinația 1:

Combinația 2:

Conform CR 1-1-4/2012, pentru categoria III de teren:

-   lungimea de rugozitate z0  = 0.3 m
-   înălțimea minimă zmin = 5 m
-   factorul de teren kr(z0) = 0.214, kr2(z0) = 0.046
-   √β = 2.35, unde β este factorul de proporționalitate.
Intensitatea turbulenței vântului este:
unde z = h = 12.90m reprezintă înălțimea clădirii măsurată de la cota terenului înspre vârful
cladirii.
Factorul de rafală pentru presiunea dinamică medie a vântului este:
Cpq(z) = 1 + 2g ∙ Iv(z) = 1 + 7 ∙ Iv(z) = 1 + 7 ∙ 0.251 = 2.757
Factorul de rugozitate pentru presiunea dinamica medie a vântului este:

Factorul de expunere este:

Ce(z) = Cpq(z) ∙ Cr2(z) =
2.757 ∙ 0.6454 = 1.78
Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului la înălțimea z deasupra terenului este:
2
qp(z) = Ce(z) ∙ qb  = 1.78 ∙ 0.5 = 0.89 kPa = 0.89 kN/m
Corespunzător acțiunii vântului, clădirea se va împărți în zone conform figurii de mai jos.

Pentru zonele mai sus precizate, coeficienții aerodinamici de presiune / sucțiune au următoarele
valori:

Presiunea / sucțiunea vantului este:

= 1 ∙ 1.4 ∙ 0.89 = 1.246 kN/m2
we  = γIw  ∙ Cpe  ∙ qp(z)
Unde factorul de importanță-expunere γIw este egal cu 1 pentru construcțiile din clasa III de
importanță-expunere.
Valoarea caracteristică a încărcării pe grindă, din vânt, (încărcare liniară) luând în considerare o
suprafață cu lățimea de 3m care descarcă pe grindă, este:
pw  = we  ∙ hcoresp = 1.246 ∙ 3 = 3.738 kN/m
Valoarea de calcul este:
p = 1.5 ∙ pw = 1.5 ∙ 3.738 = 5.607 kN/m

hs = 400 - 2 ∙ y = 255 mm

d = 400 - y = 327.5 mm
unde
z = 0.9 ∙ d = 0.9 ∙ 327.5 = 294.75 mm
θ = 45°
Verificarea la încovoiere oblică

Verificarea grinzii la încărcarea dată de seism: deoarece încărcarea dată de seism este mai mică
ca valoare decât încărcarea din vânt (qseism  = cs  ∙ qgravit = 0.214 ∙ 8.1 = 1.73 kN/m < p = 5.607 kN/m),
această verificare este indeplinită. 
Calculul armăturii de pe capătul grinzii (modelul grinzii Gerber, calcul conform
EC2)
Reacțiunea de pe capătul grinzii (R = V = 22.48 kN) este preluată prin intermediul armăturii
ortogonale de la capăt (etrieri și furci drepte).
unde H = 0.2 ∙ V = 0.2 ∙ 22.48 = 4.5 kN.

Pentru două furci de  10, avem

 Ø
În urma acestor determinări, s-a obținut următoarea armare pe capatul panei:

Dispunerea armăturilor transversale

Pentru dispunerea etrierilor s-au respectat următoarele reguli:
-    imediat după decupajul panei (“gâtul de lebădă”) s-au dispus 3 etrieri Ø8/5;
-    următorii etrieri să aibă pasul mai mare decât precedenții (cu observația că nu se acceptă
variații bruște ale ariei de armătură transversală în lungul grinzii);
-    în orice punct al grinzii, forța tăietoare de calcul să fie mai mică decât cea capabilă.

Deoarece grinzile rectangulare de 6 metri lungime sunt mai scurte și sunt aproximativ la fel
armate ca și cele de 7 metri lungime, în condițiile în care sunt mult mai puțin încărcate decât
acestea din urmă, nu mai este necesară verificarea săgeții și a fisurilor acestor grinzi. Aceste
verificări sunt considerate implicit îndeplinite. 
 CALCULUL GRINZILOR RECTANGULARE CU
DESCHIDEREA DE 7,00 M
ENCIPEDIA > EDUCATIONAL > HALĂ INDUSTRIALĂ DIN BETON ARMAT ȘI BETON ARMAT PRECOMPRIMAT - EXEMPLU DE CALCULPUBLICAT LA
13.01.2015SCRIS DE ENCIPEDIA

1. Caracteristicile de calcul ale materialelor

2. Caracteristici geometrice
3. Incărcări și eforturi de calcul
1. Verificarea grinzii la vânt conform CR 1-1-4/2012
4. Verificarea la încovoiere oblică
5. Dispunerea armăturilor transversale
6. Calculul săgeții
7. Calculul fisurii (stadiul II)
Caracteristicile de calcul ale materialelor
Beton C35/45
fck = 35 MPa
fcd = fck/1.5 = 35/1.5 = 23.33 MPa
fctm = 3.5 MPa
fctk = 0.7 ∙ fctm = 0.7 ∙ 3.5 = 2.45 MPa
fctd = fctk / 1.5 = 2.45 / 1.5 = 1.63 MPa
fcm = fck + 8 = 43 MPa

Otel BST500S
fyk = 500 MPa

Es = 200 000 MPa

Clasa C de ductilitate -> deformația = 7.5‰
Caracteristici geometrice
Secțiunea 1
- înălțime grindă             h = 600 mm
- lățime grindă                b = 400 mm
- aria secțiunii              Ac = 240 000 mm²
Incărcări și eforturi de calcul
Greutate proprie:   0.6 m ∙ 0.4 m ∙ 25 kN/m2 = 6 kN/m
Învelitoare:
-    termoizolație: 1.6 kN/m3 ∙ 0.15 m ∙ 3 m = 0.72 kN/m
-    hidroizolație: 0.05 kN/m2 ∙ 3 m = 0.15 kN/m
-    tablă cutată: 0.15 kN/m2 ∙ 3 m = 0.45 kN/m
Total: 1.32 kN/m
Elemente suspendate: 0.25 ∙ 3 = 0.75 kN/m
Zăpada:
Conform CR 1-1-3/2012:
-   γIs este factorul de importanță-expunere pentru acțiunea zăpezii și este egal cu 1 pentru clasa III
de importanță-expunere a clădirilor;
-   μi este coeficientul de formă pentru încărcari datorită aglomerării excepționale de zăpadă pe
acoperiș;
-   Ce este coefiecientul de expunere al construcției și este egal cu 1 pentru expunere normală;
-   Ct este coeficientul termic și este egal cu 1;
-   sk este valoarea caracteristică a încărcării cu zăpadă pe sol și este egală cu 2 kN/m2 pentru
București.

Încărcarea liniară din zapadă este: s ∙ dinterax  = 1.66 ∙ 3 = 4.98 kN/m.

Clasa de expunere este XC1 -> cmin  = max⁡(cmin,b; cmin,dur  + ∆cdur,γ  - ∆cdur,st  - ∆cdur,add; 10 mm) = max⁡(20;25;10) = 25
mm → as = 45 mm
Aria de armătură necesară (pentru momentul de calcul) este:

Procentul minim de armare este:

Corespunzător procentului minim, aria de armătură minimă este:

Pentru 4Ø16, se obține

Procentul de armare este

  
Capacitatea de preluare a forței tăietoare de către betonul simplu este:

unde
Deoarece VED  < VRDc → armare transversală minimă constructivă.
Procentul minim de armare transversală este:

Corespunzător procentului minim, aria de armatură transversală este:

Se obțin etrieri Ø8/250 cu două brațe, având

Constructiv se dispun, longitudinal, la partea superioară patru bare de diametru 12mm.

Calculul momentului capabil

Verificarea grinzii la vânt conform CR 1-1-4/2012

Valoarea de referință a presiunii dinamice a vântului având IMR = 50 ani, este qb = 0.5 kPa
Combinații de încărcări pentru verificarea grinzii la vânt:
Combinația 1:
      
 
Combinația 2:

Conform CR 1-1-4/2012, pentru categoria III de teren, avem:

-   lungimea de rugozitate z0 = 0.3 m
-   înălțimea minimă zmin = 5 m
-   factorul de teren kr(z0) = 0.214,  
-   √β = 2.35, unde β este factorul de proporționalitate
Intensitatea turbulenței vântului este:

unde z = h = 12.90m reprezintă înălțimea clădirii măsurată de la cota terenului înspre vârful
clădirii.
Factorul de rafală pentru presiunea dinamică medie a vântului este:
Cpq(z) = 1 + 2g ∙ Iv(z) = 1 + 7 ∙ Iv(z) = 1 + 7 ∙ 0.251 = 2.757
Factorul de rugozitate pentru presiunea dinamică medie a vântului este:

Factorul de expunere este:

Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului la înălțimea z deasupra terenului este:

Corespunzător acțiunii vântului, clădirea se va împărți în zone conform figurii de mai jos.
Pentru zonele mai sus precizate, coeficientii aerodinamici de presiune / sucțiune au urmatoarele
valori:

Presiunea / sucțiunea vantului este:

unde factorul de importanță-expunere γIw este egal cu 1 pentru construcțiile din clasa III de

importanță-expunere.
Valoarea caracteristică a încărcării pe grindă, din vânt, (încărcare liniară) luând în considerare o
suprafață cu lățimea de 3m care descarcă pe grinda, este:

Valoarea de calcul este:

hs = 400 - 2 ∙ y = 255 mm
d = 400 - y = 327.5 mm
unde
z = 0.9 ∙ d = 0.9 ∙ 327.5 = 294.75 mm
θ = 45°
Verificarea la încovoiere oblică

 
Verificarea grinzii la încărcarea dată de seism: deoarece încărcarea dată de seism este mai mică
ca valoare decât încărcarea din vânt (qseism = cs  ∙ qgravit = 0.214 ∙ 18.48 = 3.95 kN/m < p = 5.607 kN/m),
aceasta verificare este îndeplinită.
Calculul armăturii de pe capătul grinzii (modelul grinzii Gerber, calcul conform EC2)
Reacțiunea de pe capătul grinzii (R = V = 60.52 kN) este preluată prin intermediul armăturii
ortogonale de la capăt (etrieri și furci drepte).
unde H = 0.2 ∙ V = 0.2 ∙ 60.52 = 12.10 kN.
Pentru două furci de  12, avem
Ø   
În urma acestor determinări, s-a obținut următoarea armare pe capătul panei:

Dispunerea armăturilor transversale

Pentru dispunerea etrierilor s-au respectat următoarele reguli:
-    imediat dupa decupajul panei (“gâtul de lebădă”) s-au dispus 3 etrieri Ø 8/5;
-    următorii etrieri să aibă pasul mai mare decât precedenții (cu observația că nu se acceptă
variații bruște ale ariei de armătură transversală în lungul grinzii);
-    în orice punct al grinzii, forța tăietoare de calcul să fie mai mică decât cea capabilă.

Calculul săgeții
 Caracteristici geometrice în stadiul I
unde
d’ = 45 mm
d = 555 mm

Momentul de inerție al secțiunii este:

Caracteristici geometrice în stadiul II

Momentul de inertie al secțiunii este:

Săgeata grinzii este: 

  
 
 
 
Deci săgeata este:

Calculul fisurii (stadiul II)

Deschiderea fisurii este:

wk  = Srmax  ∙ (εsm  - εcm)
unde

kt = 0.4 pt încărcări de lungă durată

Pentru ca relația este îndeplinită, putem calcula distanța finală maximă între fisuri:

Deschiderea fisurii este:

wk = 278 ∙ 0.39 ∙ 10-3 = 0.108 mm

VERIFICAREA RIGIDITĂȚII LATERALE A STRUCTURII

ENCIPEDIA > EDUCATIONAL > HALĂ INDUSTRIALĂ DIN BETON ARMAT ȘI BETON ARMAT PRECOMPRIMAT - EXEMPLU DE CALCULPUBLICAT LA
13.01.2015SCRIS DE ENCIPEDIA

Pentru efectuarea acestei verificari, s-au calculat deplasarile relative de nivel, utilizând un
program de analiză (ETABS). În program a fost introdus modulul de elasticitate longitudinal al
elementelor din beton armat  la valoarea lui întreagă (ideală). Pentru a respecta condițiile din
P100-1/2013, care presupun utilizarea modului de elasticitate fisurat ( 0,5 din rigiditatea ideală)
s-a folosit dublul valorii acestor deplasări în relația de verificare, respectiv în locul perioadei
structurii s-a introdus produsul dintre aceasta si √2.
Verificarea la SLS :

Verificarea la SLU :
unde
  

NORMAREA FORȚEI SEISMICE

ENCIPEDIA > EDUCATIONAL > HALĂ INDUSTRIALĂ DIN BETON ARMAT ȘI BETON ARMAT PRECOMPRIMAT - EXEMPLU DE CALCULPUBLICAT LA
13.01.2015SCRIS DE ENCIPEDIA

Normarea forței seismice s-a realizat conform P100-1/2013, folosind metoda de calcul static
echivalentă :

unde:
 YI  - coeficientul de importanta. Pentru acest tip de strucutură se consideră un coeficient egal cu 1
(clasa III de importanta);
 ag - acceleratia gravitationala. Pentru Bucuresti ag=0.30g;
 β(T) - spectrul normalizat de raspuns elastic al acceleratiilor absolute. Pentru Bucuresti,avand
perioada de colt Tc=1.6 s, si considerand perioada proprie a structurii T=0.62 s, se
obtine β(T)=2.5 conform P100-1/2013;
 q – factor de comportare. Se considera egal cu 3.5 conform cu P100-1/2013;

 Gstruct - greutatea totala a intregii structuri.