Exemplu de calcul electromagnetic al

masinii sincrone

Exemplul de calcul are drept scop parcurgerea intregii metodologii de

proiectare a masinii sincrone, in regim de generator si motor, pe un exemplu
concret.

Calculul se va efectua in parallel de aceeasi masina, lucrand pe cele doua

regimuri , astfel incat sa se obtina din gabaritul respectiv aceeasi putere interioara
si aproximativ aceleasi dimensiuni ale rotorului. Din aceasta cauza se vor alege,
pentru cele doua regimuri , astfel de date nominale incat sa se coreleze intre ele,
la anumite dimensiuni stabilite, solicitarile electromagnetice atat ca generator cat
si ca motor.

Pentru o edificare mai completa a celor ce proiecteaza pentru prima data o

astfel de masina, se va avea in vedere, mai intai, masina sincrona cu poli aparenti,
apoi, in aproximativ acelasi stator, se vor exemplifica si celelalte variante
constructive de rotoare (varianta combinata si cu poli inecati).

Ca urmare, exemplul de calcul se va efectua in 3 cazuri:

-Cazul 1, cuprinde calculul electromagnetic al unei masini sincrone cu poli

aparenti, ca generator si motor, in paralel (datele care difera sunt despartite
printr-o linie verticala).

-Cazul 2, cuprinde calculul electromagnetic al unei masini sincrone cu rotorul in

varianta combinata, care va avea aceeasi latime a piesei polare si aproximativ
acelasi stator ca in cazul 1 (recalculat insa in functie de solicitarile
electromagnetice indicate pentru aceasta varianta).

-Cazul 3, cuprinde calculul electromagnetic al unei masini sincrone cu poli inecati

cu aproximativ acelasi stator ca in cazul 1 (recalculat, ca si in cazul 2, in functie de
solicitarile electromagnetice indicate).

Page 1
 CAZUL 1. Sa se proiecteze un GENERATOR SINCRON TRIFAZAT avand in
vedere urmatoarele date:
S N = 440 kVA; (Puterea nominala)

UN= 6300 V; (Tensiunea nominala)

n1= 1000 rot/min; (Turatia)

f1= 50 Hz; (Frecventa)

m=3; (Numar de faze)

cos φ N= 0,8 (inductiv); (Factorul de putere)

Tipul constructiv: IM B 3 STAS 3998/1-74;

Tipul de protectie: IP 23 STAS 625-85;

Constructia rotorului: cu poli aparenti;

Serviciul: S1 (continuu) STAS 1893/1-87.

Intrucat pentru fazele statorului nu se impune nicio conditie se alege

conexiunea stea (Y).

1. CALCULUL PRINCIPALELOR MARIMI

1.Curentul nominal pe faza, pentru conexiunea Y exte conform relatiei:

SN 440∗1000
IN G= UN √3 = 6300∗√ 3 = 40.32 A

Page 2
2.T.e.m nominala de faza, conform relatiei :

E1N= kEGU1NG= 1.08*3637= 3928 V

in care tensiunea nominala de faza pentru conexiunea Y este:
UN 6300
U1NG= √ 3 = √3 = 3637 V

KEG= 1.08
3.Puterea aparenta interioara nominala, conform relatiei :

SiN= KEGSN= 1.08*440= 475 kVA

4. Numarul de perechi de poli, conform relatiei :
60 f 1 60∗50
p= n 1 = 1000 = 3 (se aproximeaza la cel mai apropiat nr. intreg)

5. Factorul de infasurare kw, de forma a t.e.m kB si factorul de acoperire ideala a

pasului polar αi.

-Factorul de infasurare se alege ca fiind:

kw= 0.92
-Factorul de forma Kb si factorul de acoperire ideala a pasului polar αi,
conform figurii 13.2 rezulta:

KB= 1.14
αi=0.61

Page 3
pentru urmatoarele valori alese conform par. 13.1.5 B:

αp=0,7; δM/δ= 2; δ/τ=0.02;

Page 4
 2. CALCULUL DIMENSIUNILOR PRINCIPALE

1.Diametrul interior al statorului (orientativ) conform relatiei:

2 p 60 S i 6∗60∗500∗1000
D= √
3

πλ n1 C
= √
3

3.14∗2∗1000∗255
= 4.82 dm=48.2 cm

in care:

Page 5
C= 255 J/dm3 din figura 10.8;

λ = 0.75-2.1 din figura 13.3;

Pentru a obtine dimensiuni mai mici, se estimeaza:

λ =2.

Page 6
Dupa o alta metoda si anume conform curbelor din figura
10.10, b , pentru
SiN= 500 kVA si p=3 rezulta

D= 55 cm.

2.Diametrul
exteriror al

Page 7
statorului, conform relatiei urmatoare, pentru prima valoare a lui D(calculata) ,
rezulta:

De= kDD= 1.45*48.2= 69.9 cm,

iar pentru diametrul D din curbe, rezulta:

De= kDD= 1.45*55= 79.95 cm.

in care, conform tabelului 10.1, s-a luat kD=1.45.

Din tabelul 10.2 se observa ca valoarea normalizata a diametrului exterior cea mai
apropiata este

De= 740 mm= 74 cm,

pentru care rezulta diametrul interior D, recalculat
De 74
D= k D = 1.45 = 52 cm.

Page 8
3.Pasul polar
πD 3.1415∗52
τ= 2p= 6 = 27.2 cm.
4.Solicitarile magnetice A si Bδ, asa cum rezulta din figura 13.4, au valorile:

Page 9
 A= 380 A/cm; Bδ=0,8 T.

Intrucat se vor lua masuri ca masina sa fie bine ventilata, se adopta o

valoare a paturii de curent majorata cu 7%. Se obtine astfel

A= 407 A/cm= 407* 102 A/m;

Page
10
 Bδ=0.8 T
5. Lungimea ideala, conform relatiei:
60 S ¿ 60∗500∗1000
Li= k CA π D n 1 A Bδ 0.62∗π ∗0.522∗1000∗407∗100∗0.8 =
2 2 = 2 0.557m

= 55.7 cm
unde:
π kw π∗0.92
kCA= 2√2
αi = 2 √ 2 *0.61= 0.62
6.Verificarea factorului λ
Li 55.7
λ= τ
= 27.2 = 2.04,
adica foarte aproape de valoarea estimata in calculul diametrul D.

7.Geometria miezului. Pentru valorile lui Li si D stabilite, rezulta o

constructie divizata a miezului feromagnetic.

Se impun orientativ nν=9 canale de ventilatie radiala cu latimea bν= 1 cm.

Deoarece masina este cu poli aparenti, se ia:

b`ν= 0.5bν= 0.5 cm.

Rezulta lungimea geometrica conform relatiei:

Lg= Li + nν b`ν= 55.7 + 9*0.5= 60.2 cm.

Lungimea unui pachet de tole, considerand ca toate pachetele sunt
uniforme, conform relatiei:
Lg−nν bν 60.2−9∗1
L1= n ν +1 = 9+1 = 5.12cm.

Page
11
 Intrucat L1 se incadreaza in limitele admise (4-6 cm), rezulta ca miezul
feromagnetic va avea nν=9 canale de ventilatie cu latimea bν= 1 cm, si nν+1=10
pachete de tole cu lungimea rotunjita L1= 5 cm.

Recalculand, rezulta urmatoarele dimensiuni ale miezului feromagnetic:

-lungimea fierului miezului feromagnetic ( a tuturor pachetelor), conform relatiei:

LFe= (nν+1)L1= 10*5= 50 cm;

-lungimea geometrica, conform relatiilor:

Lg= LFe+n b = 50+9*1= 59 cm;

ν ν

-lungimea ideala

Li= Lg- nν b`ν= 59-9*0.5= 54.5 cm;(~= cu valoarea anterioara)

3. INFASURAREA SI CRESTATURILE STATORULUI

1.Tipul si izolatia infasurarii

Fiind masini de inalta tensiune, infasurarea statorului va fi cu bobine

prefabricate – sectii rigide, de forma indicata in schemele tehnice.

Pentru astfel de infasurare crestaturile sunt deschise. Forma crestaturii ,

modul de dispunere al conductoarelor si de izolare a bobinei in crestatura sunt
indicate in standarde.

Astfel, in conformitate standardele pentru clasa de izolatie F, schema de

izolatie a infasurarii este urmatoarea:

- pe partea activa (in crestatura) ; teaca izolanta cu grosimea de 1.8 mm

unilaterala;

Page
12
 - pe partea frontala: banda izolanta clasa F de 0.15 x 20mm, in 6 straturi
½ suprapuse, peste care se prevede un strat cap la cap, banda de contractie
pentru consolidare;

- izolatia intre straturi: sticlotextolit sau liatex cu grosimea de 2mm.

2. Numarul de crestaturi ale statorului

z1= 2mpq=2*3*3*4= 72 crestaturi

in care s-a ales din motive tehnice:

q=4.
Considerand numarul de cai de curent in paralel a=1, se verifica conditiile
de simetrie :
Z1 72
=
ma 3∗1
= 24= numar intreg;

2 p 2∗3
a
= 1 = 6= numar intreg;
Z1 72
=
mt 3∗3
= 8= numar intreg

unde t este cel mai mare divizor comun (Z1 ; p)= (72; 3)=3.

3. Pasul dentar al statorului

πD π∗52
t 1= Z 1 = 72 = 2.26 cm
se incadreaza in limitele (orientative) indicate.

Page
13
 4.Pasul infasurarii, in conformitate cu relatia urmatoare rezulta:
5 5 5
y1≈ 6 yτ= 6 mq= 6 *3*4= 10 numar intreg par,

adica y1= 1 – 11, ceea ce inseamna ca infasurarea se poate face fie cu bobine
egale ( nc= numar par), fie cu bobine neegale (nc= numar impar) insa grupate doua
cate doua ( fig. 10.18, c),
deoarece y1/2= 5= numar intreg
impar.

5. Factorul de infasurare
al statorului, valoarea exacta
rezultata, din anexa 1, tabelul 1-
I

KW1= 0.926; βy= y1/yτ=

5/6= 0.833.
6. Numarul de spire pe
faza, conform relatiei :
k E U1 N
w1= 4 k =
B f 1 k w1 Φ

1.08∗3637
4∗1.14∗50∗0.926∗7.2∗10−2
= 258
spire
in care conform relatiei:

Φ= αiτLiBδ=
0.61*0.272*0.545*0.8= 7.2*10-2 Wb
7.Numarul de conductoare efective dintr-o crestatura, considerand o
singura cale de curent (a=1), conform relatiei:

Page
14
 2m 1 a w1 2∗3∗1∗258
nc1= Z1 = 72 = 21.5

Se iau nc1= 22 conductoare/ crestatura

` 8. Verificari necesare

a) Numarul real de spire pe faza, conform relatiei:

Z 1∗nc1 72∗22
w1= 2 ma
= 2∗3∗1 = 264 spire
Cum se observa , w1 fiind numere intregi, este satisfacuta si conditia de
simetrie impusa.

Verificarea incadrarii in limite a paturii de curent, conform relatiei

nc 1 I N 22∗40.32
A= a t 1 = 1∗2.26 = 392.4 A/cm

foarte aproape de valoarea aleasa intial.

b) Fluxul magnetic maxim util la sarcina nominala (ΦN pentru E1N) pe pol,
conform relatiei:

k E U1 N 1.08∗3637
Φ= 4 k B f 1w1k w 1
= 4∗1.14∗50∗264∗0.926 = 7.04*10-2 Wb= ΦN

Fluxul magnetic nominal la functionarea in gol (pentru U1N) conform

relatiei:

Φ N 7.04∗10−2
Φ0N= kE = 1.08
= 6.51*10-2 Wb

Fluxul magnetic al undei fundamentale pentru tensiunea nominala,

conform relatiei urmatoare:

Page
15
 U1N 3637
Φ1N= π∗√ 2 f 1 w1 k w 1 π∗√ 2∗50∗264∗0.926 =
= 6.7*10-2 Wb.

c) Valoarea maxima a inductiei magnetice in intrefier, conform relatiei

urmatoare:

Φ 7.04∗10−2
Bδ= α i∗τ∗Li = 0.61∗0.272∗0.545 = 0.78 T

fata de 0.8 T aleasa initial din curbe, ceea ce inseamna ca dimensionarile, pana in
aceasta etapa, sunt bine facute (D, Li, w, nc).

9. Sectiunea conductorului

IN 40.32
sCu1= α 1 J 1 1∗6.25 =
= 6.45 mm2

2
in care densitatea de curent J1=6.25 A/mm , conform anumitor indicatii.

Page
16
 Pentru infasurarea de inalta tensiune se alege conductor profilat, izolat cu
email tereftalic si doua straturi cu fire de sticla (PE2S) (tabelul 10.3).

10. Dimensiunile conductorului se stabilesc in functie de dimensiunile

crestaturii si de modul de asezare al conductoarelor in crestatura ; aceasta
asezare, precum si izolatiile folosite in conformitate cu anexa 10, tabelul 10-I, sunt
prezentate in figura 14.1.

Materialul de grosimea si numarul de straturi sunt indicate in tabelul 14.1

cu ajutorul caruia se calculeaza biz si hiz.

OBSERVATIE. Dupa bobinare, infasurarea se va impregna cu lac clasa de

izolatie F.

Latimea (orientativa) a crestaturii, avand in vedere relatia urmatoare

rezulta in limitele:

bc= βt1= (0.35…0.5)*22.6= 7.9…11.3 mm,

unde β se ia conform relatiei conform intervalului specificat.
Page
17
 Latimea (orientativa) a conductorului, conform relatiei urmatoare:

b c −biz ( 7.9 …11.3 )−4.3

bCu= nr .conductoarelor pe inaltimea crestaturii
= 1 = (3.6…7.0) mm,

unde grosimile totale ale izolatiilor, jocului, istmului, si penei de latime biz si pe
inaltime (generator si motor) hiz se iau din tabelul 14.1.

Din STAS 2873/1-86 se alege conductor din cupru electrolitic in stare moale
(O), izolat cu E2S si anume

Sirma O – 6.7x1 izolat E2S STAS 2873/1-86 = 6.48 mm 2

11. Dimensiunile definitive ale crestaturii (tabelul 14.1 si fig 14.1),

calculate cu relatiile urmatoare rezulta:

Page
18
 -latimea crestaturii

bc= bCu * nr conductoarelor pe latimea crestaturii(=1) + biz =

6.7*1 + 4.3= 11.0 mm
-inaltimea crestaturii

hc= nc1*nr. conductoarelor pe inaltimea crestaturii(=1) + hiz=

1*22 + 25.4= 47.4 mm
Se stabileste, prin rotunjire, crestatura cu dimensiunile:

bc= 11 mm;
hc= 47.5 mm.
   –Verificari necesare:

a) Inductia magnetica in jurul statorului, conform relatiei:

Φ 7.2∗10−2
Bj1= 2 k Fe L Fe h j 1 = 2∗0.95∗0.5∗0.0625 = 1.18 T

in care inaltimea jugului statorului, fara canale axiale de ventilatie, este data de
relatia:
D e −D 74−52
h`j1= hj1= 2
- h c= 2 – 4,75 = 6.25 cm
b) Inductia magnetica aparenta maxima in dintii statorului, conform

relatiei urmatoare:
t 1 Li B δ 2.35∗10−2∗0.525∗0.78
B‘d1max= k Fe LFe b dmin
= 0.95∗0.48∗1.25∗10−2
= 1.68 T

unde:

Page
19
 bdmin= t1 – bc= 23.5 – 11= 1.25 cm.
c) Valoarea exacta a densitatii de curent este:
IN 40.32
J1= α s =
Cu1 1∗6.48 = 6.22 A/mm2

Sirma O – 6.7x1 izolat E2S STAS 2873/1-86 Rezulta SCu1 = 6.48 mm2

d) Valorile rapoartelor dimensiunilor constructive:

bc 11
β1= t = 1 23.5 = 0.46;
hc 4.75
β2= τ = 28.2 = 0.169;
hc 47.5
β3= b = c 11 = 4.31;

4. Calculul latimii intrefierului

Latimea intrefierului se calculeaza cu relatia:

0.36∗10−4 Aτ 0.36∗10−4∗388∗28.2
δ= k ( x d −x σ 1 ) Bδ = 1.07∗( 1.3−0.12 )∗0.8 = 0.38 cm

unde s-au adoptat urmatoarele valori:

k`= 1.07 considerandu-se jugul rotorului din otel;

xd=1.3 u.r. ;

xσ1= 0.12 u.r ;

Se stabileste valoarea rotunjita δ=4 mm.

Page
20
 5. Dimensionarea circuitului magnetic

Dimensionarea circuitului magnetic al statorului si a intrfierului s-a facut

odata cu stabilirea dimensiunilor principale si a infasurarii indusului, respectiv
odata cu calculul latimii intrefierului.

Deoarece se urmareste ca dimensiunile principale ca generator si motor sa

fie aceleasi, dimensionarea circuitului magnetic al rotorului se face pentru masina
mai solicitata magnetic, adica pentru motor, urmand ca determinarea solicitarilor
magnetice reale pentru dimensiunile stabilite sa se faca pentru fiecare masina in
parte, odata cu intocmirea tabelului caracteristicilor magnetice.

5.1 Dimensiunile piesei polare

-Diametrul exterior al rotorului, conform relatiei:
Dr= D-2δ= 54- 2*0.4= 53.2 cm.
-Latimea piesei polare, conform relatiei:

bp= αpτ= 0.7*28.2= 19.7 cm.

-Raza de forma a polului, conform relatiei:

D
8 D( δ M −δ)
Rp= 2+ = 22.13 cm
b 2p

unde:

δM/δ= 2
Page
21
 si deci

δM= 2δ= 2*4= 8 mm= 0.8 cm.

-Inaltimea piesei polare, conform relatiei:

bp 2 19.7 2
hp= h`p + Rp -
√ R −( ) =
2
p
2
1.5+22.13– √ 22.132−(
2
)= 4cm

in care s-a luat constructiv h`p= 1.5 cm.

5.2 Dimensiunile polului

- Latimea polului, conform relatiei
σΦ 1.15∗7.2∗10−2
bm= k Fem Lm Bm = 0.97∗0.59∗1.6 = 0.09051 m ≈ 9 cm
in care:

-coeficientul de scapari σ, se determina cu relatia:

35 δ 35∗0.4
σ= 1 + kσ τ2
= 1 + 8.5* 28.22
= 1.15
unde kδ= 8.5 pentru hp= 4 cm ( Tabelul 13.3) ;

Page
22
 -lungimea polului:

Lm= Lg + 2cm= 57+2= 59 cm;

-inductia magnetica in miezul polului se alege:

Bm= 1.6 T;
-kFem= 0.97 pentru tole de tabla de (1…2) mm, grosime din care vor fi facuti
polii masinii.

-Inaltimea polului, conform relatiei:

hm ≈ 1.1bm = 1.1*9= 9.9 cm ≈ 10cm.

A nu se face confuzie intre Bm si bm.

5.3 Dimensiunile jugului rotorului

-Inaltimea jugului rotorului, conform relatiei:

σΦ 1.15∗7.2∗10−2
hj2= 2 k Fem L j 2 B j 2 = 2∗0.97∗0.7∗1.4 = 0.0435 m= 4.35 cm

unde:

Lj2= Lm + (10…20) cm= 59 +11= 70 cm;

Bj2= 1.2…1.4 conform STAS

-Diametrul interior al rotorului, conform relatiei:

Dir= D-2(δ+hp+hm+hj2)= 54 – 2( 0.4 + 4 + 10 + 4.35) = 16.5 cm

Page
23
 Diametrul capatului arborelui d= 120mm. In functie de acesta se determina
diametrul maxim al arborelui care este cu 20-30% mai mare si care este chiar D ir

Dir=dmax arbore ≈ 1.25d= 15 cm

6. Dimensionarea infasurarii de amortizare

-Sectiunea totala a barelor pe pol, conform relatiei:

Aτ 388∗28.2
∑SA= (0.15…0.3) J =(0.15…0.3)
1 6.25 = (262.5…525) mm2

-Pasul crestaturii infasurarii de amortizare, se alege pentru a satisface

dimensionarea generatorului:

ta= 1.75 cm

k=7

-Numarul de bare pe pol, conform relatiei:

b p−t a 19.7−1.75
n a= ta = 1.75 = 10.25

Se adopta na=10.

Pasul ta se mentine la valoarea ta =1,75 cm, urmand ca distantele de la

extremitatile piesei polare la barele extreme sa fie ceva mai mari decat distanta
ta/2 astfel incat:

Page
24
 -Sectiunea unei bare de amortizare se calculeaza conform relatiei:

∑ s a 262.5 …525
s a= na = 10 = 26.25…52.5 mm2

-Diametrul barei de amortizare, considerand barele rotunde:

4 sa 4∗(26.25 … 52.5)
da= √ √π
= π
= 5.77… 8.17 mm

Din anexa 11, pentru o amortizare mai buna ca generator si o pornire

corespunzatoare ca motor, se ia valoarea da=8mm. Pentru generator barele sunt
din cupru.

Pentru da=8 mm rezulta:

π d 2a π∗64
S a= 4
= 4 = 50.24 mm2

Se adopta, pentru istmul crestaturii, valorile h0= b0= 2.5 mm.

Page
25
 -Sectiunea transversala a inelului de scurtcircuitare, conform relatiei:

Si= (0.4…0.5)sana= (0.4…0.5)50.24*10= 200.9…251.2 mm2

Se adopta din anexa 7, tabelul 7-II pentru inelul de scurtcircuitare, bara din
cupru cu dimensiunile ( in functie de Si se cauta o valoare incadrata in interval)

6 x 40 = 238 mm2 = si

( bara are muchiile rotunjite si de aceea si < 240 mm2)

Page
26
 7. Parametrii infasurarii indusului

Dupa cum s-a mentionat, infasurarea statorului fiind pentru inalta tensiune,
este construita din conductor profilat, in doua straturi, cu bobine izolate (sectii
rigide).

-Lungimea frontala a bobinei statorului se determina efectuand la scara

constructia grafica indicata in figura 10.47. Valorile dimensiunilor constructive
sunt luate din tabelul 10.8.

Page
27
Pentru constructia grafica s-au folosit deci urmatoarele valori:

π ( D+ hc ) π (54+ 4.75)
t1med= Z1 = 72 = 2.56 cm ;

y1= 10 (capitolul 3 punctul 4)

a= 4cm;

r= 3.5 cm;

Page
28
 r1= 1 cm;

Δiz= 0.5 cm = 5 mm;

y1t1med= 10* 2.56= 25.60 cm

Din constructia la scara si conform relatiei urmatoare, lungimea frontala a

bobinei statorice masurata si pe vederea desfasurata din stanga figurii 10.47, (se
scaleaza cu rigla de pe desen dimensiunile lBC si Lmed in functie de cele anterior
alese, de preferat LBC=0.22 cm iar Lmed= 0.021 cm).

Lf1=LABCDEF= 2(a +lBC) + πLmed= 2*(0.04 + 0.22)+ π*0.021= 0.585 m

=58.5 cm.

Lungimea medie a unei jumatati de spira a infasurarii statorului:

Lwmed= Lg + Lf1= 57+58.5= 115.5 cm.

1.Rezistenta pe faza a infasurarii statorului se calculeaza cu relatia:

R 1 I N 2.31∗40.32
r1= U1N = 3637 = 0.0256 u.r
in care:

L1 1 609
R1=krρν s Cu1 α 1
= 1*1.38* 56 * 6.48∗1 = 2.31Ω

unde:

kr≈1

Page
29
 ρν= 1.38*1/56

L1= 2w1lwmed= 2*1.155*264= 609 m

-Permanenta geometrica specifica a scaparilor in crestatura, conform

relatiei si figurii 14.1, Este necesar desenul in proiect cu dimensiunile la scara.

h1−h 4 h2 ` h4 37.5−5.6 7.45 5.6

λc1= 3 b c β bc k β
k + + 4 bc = 3∗11 *0.906+ 11 *0.875+ 4∗11 = 1.59

in care:

1+ 3 β y 1+ 3∗0.833
k`β= 4
= 4 = 0.875

1 3
kβ= 4 + 4 k`β= 0.25+ 0.75*0.875= 0.906.

-Permanenta geometrica spefica a scaparilor diferentiale:

Page
30
 t 1 (q k w )2 ρd 1 k 01
λd1=0.9kλd kC δ σd1=

2.35¿ (4∗0.926)2∗1∗0.95
0.9*0.9* 1.2∗0.4
*0.6*10-2= 0.344

unde:

kλd= 0.9

kc=kc1kc2= 1.19*1.01= 1.20

t1 2.35
kc1= t −γ δ = 2.35−0.97∗0.4 = 1.19
1 1

as 2
( )
γ 1= δ = 0.97 pentru as=11mm standard
a
5+ s
δ

ta 1.75
kc2= t −γ δ = 1.75−0.069∗0.4 = 1.01
a 2

b0 2
( )
γ 2= δ
b = 0.069 pentru b0=2.5mm standard
5+ 0
δ

a2s 1.12
k01=1 – 0.033 δ t = 1-0.033* 0.4∗2.35 =0. 95 (distantele se iau in cm)
1

ρd1≈ 1

σd1=0.6 *10-2

Page
31
 -Permanenta geometrica specifica a scaparilor prin capetele dintilor:

δ kc 2 0.4∗1.01
5 5
as 3 β y +1 1.1 3∗0.833+ 1
λz1= δ k c 2 * 4 = 4∗0.4∗1.01 * 4 = 0.246
5+4 5+
as 1.1

-Permanenta geometrica specifica a scaparilor in partile frontale:

q 4
λf1= 0.34 L (Lf1-0.64βyτ)= 0.34 52.5 *( 58.5- 0.64*0.833*28.2)=1.12
i

-Permanenta totala:

∑λ1= λc1+ λd1+ λz1+ λf1= 1.59 + 0.344 + 0.246 + 1.12= 3.3

2. Reactanta de scapari pe faza a infasurarii statorului (x mic in functie de

X mare):

X σ 1 I N 7.95∗40.32
xσ1= U1N = 3637 = 0.088 u.r.

In care conform relatiei urmatoare:

f1 w1 2 Li 50 264 2 52.5
X σ 1= 0.158( 100 )( 100 ¿ ¿ ∑ λ i= 0.158* 100 *( 100 ¿ ¿ * 3∗4 *3.3= 7.95Ω
pq

3.Reactanta utila (nesaturata) corespunzatoare fluxului magnetic de

reactie longitudinala a indusului:

k ad Fa 0.875∗8871
xad= k U = mδ 0 1.07∗5531 = 1.31 u.r

in care conform relatiilor:

Page
32
 w1 k w 1 264∗0.926
Fa= 0.9m p N
I= 0.9*3* 3 *40.32= 8871 A;

Bδ 0.78 -3
U mδ 0 = 2K EG μ kcδ= 2* 1.08∗4∗π∗10 *1.2*4*10 = 5531 A;
0
−7

kad=0.875 din figura 13.9;

k`=1.07.

KEG= 1.08

μ0= 4* π *10-7

4.Reactanta utila (nesaturata) corespunzatoare fluxului magnetic de

reactie transversala a indusului:

Page
33
 k aq Fa 1+ k c 0.4∗8871 1+ 1.2
xaq= U mδ 0 * 2 = 5531 * 2 = 0.705 u.r.

kaq=0.4 din figura 13.9

5.Reactanta sincrona longitudinala:

xd= xad+xσ1= 1.31+ 0.088= 1.4 u.r.

6.Reactanta sincrona transversala:

xq= xaq+ xσ1= 0.705+0.088≈ 0.8 u.r.

7.Reactanta homopolara:

π μ0 F a Li 2 p 0.5 x ad 2 2p
xo = ¿¿ 2+ 1 + 7 (β - 2 )
k 2w Φ 1 N * Z 1 (λC0+λf0) + 4* k k 2 (βy- 3 )*[( Z 1 27 18 y 3 -
ad w

2 2
( β y− ) ¿ = 0.0853 u.r.
3

distantele se aleg in metri

unde conform urmatoarelor relatii:

1 h1 h4 1
λc0= b [(3βy-2)h2 + (9βy-5) 12 – (9 βy-8) 12 ]= 11 [(3*0.833-2)*7.45 +
c

37.5 5.6
(9*0.833-5)* 12 - (9*0.833-8) 12 = 1.07;

λf0=(0.2…0.5) λf1≈ 0.35 λf1≈ 0.35*1.12= 0.392.

Page
34