CS-14 (ET3) UNIVERSITATEA MARITIMA

CONSTANTA

CONVERTOARE STATICE

CONVERTOARE STATICE C.A.-C.A. CU

COMUTAŢIE NATURALĂ
2019 prof. dr. ing . Popa Dan
dr. ing. Sorin, Sintea
CONVERTOARE STATICE C.A.-C.A. CU
COMUTAŢIE NATURALĂ
Convertoarele statice c.a.-c.a. sunt echipamente electronice care realizează
conversia energiei de c.a. cu parametri constanţi (amplitudine şi frecvenţă),
tot în energie de c.a., dar cu parametri variabili (reglabili prin comandă).
Aceste convertoare se pot clasifica în două mari categorii:

variatoare de tensiune alternativă

(VTA), care permit reglarea valorii
efective a tensiunii de la ieşire,
frecvenţa rămânând constantă şi
egală cu a tensiunii de alimentare;

Convertoare statice c.a.-c.a.

convertoare statice de tensiune şi

frecvenţă (CSTF), care permit
reglarea atât a valorii efective a
tensiunii de ieşire, cât şi a
frecvenţei acesteia.
CONVERTOARE STATICE C.A.-C.A. CU
COMUTAŢIE NATURALĂ

Variatoarele de tensiune alternativă VTA sunt convertoare statice care
transformă energia de c.a. tot în energie de c.a., prin comandă
modificându-se valoarea efectivă a tensiunii furnizate. Funcţionează în
comutaţie naturală, deoarece tensiunea aplicată fiind alternativă, curentul
prin elementele semiconductoare de comutaţie se anulează în mod
natural, la trecerea prin zero a acestuia.

Comanda variatoarelor, în scopul reglării valorii efective a tensiunii de

ieşire, se realizează după două principii:

reglajul de fază

controlul numărului de perioade de conducţie

CONVERTOARE STATICE C.A.-C.A. CU
COMUTAŢIE NATURALĂ

Reglajul (controlul) de fază este metoda cea mai utilizată deoarece
presupune o schemă de comandă a tiristoarelor foarte simplă. În această
lucrare vor fi analizate numai variatoarele de tensiune alternativă cu reglaj
de fază.

Principiul de funcţionare al variatoarelor de tensiune alternativă (VTA) este

următorul:

deoarece ele trebuie să permită circulaţia curentului prin sarcină în ambele
sensuri, înseamnă că dispozitivele semiconductoare de comutaţie de pe fiecare
cale de curent sunt dispozitive bidirecţionale.
Acestea pot fi triace sau, pentru puteri mai mari, perechi de tiristoare conectate
antiparalel.
Comanda acestor dispozitive se face prin reglaj (control) de fază, impulsurile de
comandă fiind aplicate cu aceeaşi întârziere de α radiani faţă de trecerile prin
zero ale tensiunii de intrare şi fiind defazate între ele în mod corespunzător.
CONVERTOARE STATICE C.A.-C.A. CU
COMUTAŢIE NATURALĂ

Variatoarele de tensiune alternativă (VTA) au numeroase aplicaţii, dintre

care amintim:

reglarea intensităţii surselor de iluminat,

reglajul puterii instalaţiilor de încălzire, al temperaturii cuptoarelor,

reglajul vitezei maşinilor electrice etc.

CONVERTOARE STATICE C.A.-C.A. CU
COMUTAŢIE NATURALĂ

VTA monofazate

Variatoare trifazate

Cicloconvertoare
CS-14 (ET3) UNIVERSITATEA MARITIMA
CONSTANTA

CONVERTOARE STATICE

CONVERTOARE STATICE C.A.-C.A. CU

COMUTAŢIE NATURALĂ

VTA MONOFAZATE

2019 prof. dr. ing . Popa Dan

dr. ing. Sorin, Sintea
SCHEMA VTA MONOFAZAT. FUNCŢIONARE

Un variator de tensiune alternativă (VTA) monofazat este constituit dintr-
un dispozitiv de comutaţie bidirecţional (triac sau pereche de tiristoare
conectate antiparalel) care este montat între sarcină şi sursa de tensiune
alternativă.

Schema de principiu a unui VTA monofazat realizat

cu tiristoare sau cu triac

Impulsurile de comandă furnizate de un circuit de comandă CC sunt
defazate între ele cu π radiani şi sunt distribuite alternativ atunci când se
folosesc tiristoare. Ele sunt întârziate cu unghiul α faţă de trecerile prin
zero ale semialternanţelor tensiunii de alimentare. Momentul blocării
tiristoarelor depinde de caracterul sarcinii.
 SIMULARE

Cazurile tipice de studiu pentru variatoarele de tensiune alternativă
monofazate vor fi deci:

cazul sarcinii rezistive (R),

cazul sarcinii rezistiv - inductive (RL)

cazul sarcinii inductive (L).

În toate cazurile se va considera că tensiunea de intrare uin este o

tensiune sinusoidală de forma

,
iar comanda tiristoarelor se va face prin reglaj de fază. Unghiul de comandă
α reprezintă, în acest caz, întârzierea cu care sunt aplicate impulsurile de
comandă pe poarta tiristoarelor faţă de momentele trecerilor prin zero ale
tensiunii de intrare vin. În cazul VTA realizat cu tiristoare, tiristorul T1 va
conduce pe durata semialternanţelor pozitive ale tensiunii Vin, iar tiristorul
T2 - pe durata semialternanţelor negative ale acesteia.
 SIMULARE

Schema PSPICE folosită pentru simulare

 FUNCȚ
ȚIONARE

În cazul sarcinii rezistive curentul este în fază cu tensiunea. Expresia lui
este:

Modificând unghiul de comandă α

între 0 şi π, se poate regla valoarea
efectivă a tensiunii la bornele sarcinii.

Formele de undă şi intervalele de

conducţie în cazul sarcinii pur rezistive
 FUNCȚ
ȚIONARE

În cazul sarcinii pur inductive, un tiristor nu poate fi introdus în conducţie
atât timp cât celălalt este în conducţie, deoarece acesta din urmă l-ar
pune în scurtcircuit. Pentru , aplicând teorema a II-a a lui
Kirchoff pe ochiul format, se obţine:

din care rezultă prin integrare:

Curentul se va anula dacă

Formele de undă şi intervalele de adică atunci când:

conducţie în cazul sarcinii pur inductive
 FUNCȚ
ȚIONARE

Din această condiţie rezultă momentul anulării curentului:

Deoarece durata maximă a conducţiei unui tiristor este π radiani, relaţia

de mai sus poate furniza valoarea minimă a unghiului de comandă αmin,
punând condiţia

Se obţine valoare pentru care există permanent curent prin

sarcină.

Deoarece , după care tiristorul care a condus este polarizat

invers, se poate deduce plaja de valori în care poate varia unghiul de
comandă α:

Pentru , ţinând seama că is se anulează la momentul , se

obţine regimul de curent întrerupt pentru
 FUNCȚ
ȚIONARE

În cazul sarcinii rezistiv-inductive, inductivitatea sarcinii determină
reducerea intervalului de variaţie a unghiului de comandă α la intervalul
[φ, α], unde φ reprezintă unghiul de defazaj dintre curentul şi tensiunea
pe sarcină.

Formele de undă şi intervalele de

conducţie în cazul sarcinii rezistive-
inductive
 FORME DE UNDĂ

Formele de undă ale tensiunii de intrare uin şi ale tensiunii us şi curentului is

prin sarcină
 FORME DE UNDĂ

Formele de undă ale tensiunii de intrare uin şi ale tensiunii us şi curentului is

prin sarcină pur rezistivă pentru
 FORME DE UNDĂ

Tensiunea la ieșirea variatorului

Formele de undă în cazul variatorului cu

sarcină rezistiv-inductivă,
pentru
 FORME DE UNDĂ

Formele de undă în cazul

variatorului cu sarcină pur inductivă,
pentru
 CONCLUZII
Din analiza formelor de undă se pot desprinde următoarele concluzii:

1. Chiar în cazul sarcinii pur rezistive, se constată că fundamentala

curentului prin sarcină este defazată în urma tensiunii sursei uin, ceea ce
înseamnă că VTA este un consumator de energie reactivă. Se poate
demonstra că acest defazaj depinde de unghiul de comandă α , el
variind între (0, π/2) când unghiul de comandă se modifică între (0, π).
Deoarece şi puterea reactivă consumată de VTA depinde de unghiul de
comandă α, ea se mai numeşte putere reactivă de comandă.

2. Curentul absorbit de la reţea în cazul sarcinii pur rezistive are un

conţinut mare de armonici, ceea ce face ca VTA să fie o sursă de
perturbaţii pentru reţea. Acest fapt constituie, împreună cu consumul de
putere reactivă (de comandă), două dezavantaje notabile ale VTA.
 CONCLUZII

În ceea ce priveşte conţinutul de armonici, deoarece curentul absorbit de
la sursa de alimentare este în acelaşi timp şi curentul prin sarcină,
rezultă că el va avea
un conţinut de
armonici superioare
cu atât mai mare cu
cât unghiul de
comandă este mai
mare.

Conţinutul de armonici al curentului furnizat de un VTA monofazat cu

sarcină rezistivă, pentru diferite unghiuri de comandă
CS-14 (ET3) UNIVERSITATEA MARITIMA
CONSTANTA

CONVERTOARE STATICE

CONVERTOARE STATICE C.A.-C.A. CU

COMUTAŢIE NATURALĂ

VARIATOARE TRIFAZATE

2019 prof. dr. ing . Popa Dan

dr. ing. Sorin, Sintea
 SCHEMA VTA TRIFAZAT. FUNCŢIONARE

Un variator de tensiune alternativă trifazat se obţine conectând pe fiecare
fază a sursei de alimentare, de obicei secundarul unui transformator, câte
un variator monofazat

Schema de principiu a unui VTA trifazat

Fiecare tiristor este comandat cu o întârziere reglabilă α faţă de trecerea
prin zero a semialternanţei corespunzătoare a tensiunii de fază.
Impulsurile de comandă vor fi defazate între ele cu acelaşi defazaj ca şi
tensiunile sistemului trifazat, adică între impulsurile de comandă ale
tiristoarelor T1 T3, T5, respectiv T2, T4, T6 va fi un defazaj de 2π/3
radiani, iar între tiristoarele de pe aceeaşi fază π/ radiani
 FUNCŢIONARE

Considerând cazul cel mai simplu - cel al sarcinii pur rezistive, echilibrate,
conectate în stea - se constată că, în funcţie de valoarea unghiului de
comandă α, există mai multe moduri de funcţionare:

a) Cazul 0 < α < π/3 când în conducţie sunt 2 tiristoare, fiecare conducând
(π - α) radiani. În cazul particular
α = 0, variatorul de tensiune
alternativă funcţionează cu undă
plină, iar fiecare tiristor conduce
câte o semialternanţă şi în
fiecare moment sunt în
conducţie câte 3 tiristoare
(câte unul pe fiecare fază).

Formele de undă în cazul VTA

monofazat, cu sarcină pur rezistivă
şi α < π/3
 FUNCŢIONARE

b) Cazul π/3 <α < π/2 când în conducţie sunt 2 tiristoare, fiecare
conducând 2π/3 radiani.

c) Cazul π/2 < α < 5π/6 când în conducţie sunt fie 2 tiristoare, fie niciunul

d) Cazul α > 5π/6 când toate tiristoarele rămân blocate şi sarcina nu este
conectată la sursa de energie alternativă
 FUNCŢIONARE

În cazul sarcinilor inductiv rezistive R-L, ca şi la variatoarele de tensiune

monofazate, funcţionarea normală nu este posibilă decât dacă este
îndeplinită condiţia:

adică unghiul de comandă trebuie să fie mai mare decât unghiul de defazaj
dintre tensiunea şi curentul din sarcină.
CS-14 (ET3) UNIVERSITATEA MARITIMA
CONSTANTA

CONVERTOARE STATICE

CONVERTOARE STATICE C.A.-C.A. CU

COMUTAŢIE NATURALĂ

CICLOCONVERTOARE

2019 prof. dr. ing . Popa Dan

dr. ing. Sorin, Sintea
SCHEMA CICLOCONVERTOARE. FUNCŢIONARE

Cicloconvertoarele realizează conversia energiei de c.a. cu parametrii constanţi, în

mod direct, tot în energie de c.a., ai cărei parametri pot fi modificaţi prin comandă.
Funcţionarea cicloconvertoarelor se bazează pe principiul redresoarelor bidirecţionale,
obţinute prin conectarea în antiparalel a două redresoare identice, complet comandate

Schema de principiu a unui cicloconvertor monofazat

Diferenţa faţă de redresoarele bidirecţionale constă în comanda celor 2 redresoare,

deoarece tensiunea u0 pe sarcină trebuie să fie alternativă. Prin comandă se
urmăreşte ca valorile medii ale tensiunilor redresate de cele 2 redresoare să fie cât mai
apropiate de o sinusoidă.

Dacă α şi β sunt unghiurile de comandă ale tiristoarelor redresorului A respectiv B, se
constată că cicloconvertoarele pot avea curent de circulaţie, dacă: α + β = π sau pot
funcţiona fără curent de circulaţie.
SCHEMA CICLOCONVERTOARE. FUNCŢIONARE

Pentru a identifica modul de comandă necesar, se presupune că

tensiunea de referinţă din circuitul de comandă este cosinusoidală, de
forma:

Ţinând cont de relaţia anterioară, rezultă că între valorile medii

corespunzătoare unei perioade a tensiunilor redresate există relaţia:

Se poate demonstra că impulsurile de comandă trebuie generate în

circuitul de comandă la coincidenţa valorilor tensiunilor de referinţă şi de
comandă, respectiv pentru .

Ţinând seama de expresia tensiunii de referinţă ur, rezultă că:

de unde:
 FORME DE UNDĂ

Figură explicativă privind comanda

cicloconvertoarelor
 FORME DE UNDĂ

Regimurile de funcţionare ale unui cicloconvertor

R - regim de redresor;
P - regim de convertor pasiv;
A - regim de convertor activ;
I - regim de invertor
Automatizări UNIVERSITATEA MARITIMA
CONSTANTA

Întrebări !

C.S.

2019