UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

Facultatea de Inginerie Electrică

PROIECT
Maşini electrice II

Motor asincron trifazat de joasă tensiune cu rotor în

scurtcircuit

Profesor indrumător:
S.l. dr. ing. Petropol Serb Gabriela Dana

Student:
Bărbulescu Valentin-Iulian
Grupa 9307 EM

Craiova
– 2022 –
 PROIECTAREA ASISTATĂ A UNUI MOTOR ASINCRON DE JOASĂ
TENSIUNE CU ROTORUL IN SCURTCIRCUIT

1.1. Calculul electromagnetic

Definirea temei de proiectare:

Să se proiecteze un motor asincron trifazat de joasă tensiune cu rotorul în scurtcircuit.

Date nominale:
-puterea nominală PN : 40 kW ;
-tensiunea nominală U N : 660 V;
-turaţia de sincronism n1 : 1000 rot/min ;
-frecvenţa f 1 : 50 Hz ;
-numărul de faze m1 : 3 .

Date funcţionale şi constructive

-cuplul de pornire m pi : 1.2 ;

-curentul de pornire i pi : 5.9 .

1.1.1. Determinarea marimilor de calcul

Numărul de perechi de poli:

60  f1
p : ,
n1
p3

Puterea aparentă nominală şi curentul nominal:

Din figurile de mai jos se estimează valorile orientative pentru:

 : 0.9 randament

1
 Maşini electrice II

cos  : 0.87 factorul de putere

- puterea aparentă nominală:

PN
S N : ,
  cos 
SN =51 kVA;

- curentul nominal:
1000 * S N
I N : ,
3 U N
I N = 43.4 A;

Tensiunea pe fază şi t.e.m. indusă:

Alegem pentru înfăşurarea statorului conexiunea stea,
- tensiunea de fază:
U
U 1 : N ,
3
U1 = 380 V;
- curentul pe fază:
I 1 : I N ,
I 1 = 43.4 A;
- coeficient ce ţine cont de căderile de tensiune,
k E : 0.978  0.00505  ( p  1)
k E = 0.97;

- t.e.m. indusă pe o fază:

U e1 : k E  U 1 ,
U e1 = 368.6 V;

2
 Puterea aparenta interioară:
S i : k E  S N ,
Si = 49.5 kVA;

Factorul de formă şi factorul de acoperire a pasului polar:

- coeficient de saturaţie magnetică parţială, valori recomandate k sd =1.2 - 1.35 :
k sd : 1.15
- factorul de forma al t.e.m. induse k f va fi:
k f : 0.016  k sd2  0.096  k sd  1.19 ,
k f = 1.09;
- factorul de acoperire ideală a pasului polar:
 i : 0.068  k sd2  0.37  k sd  0.338
 i = 0.7;

1.1.2. Calculul dimensiunilor principale

Diametrul interior al statorului:

- coeficientul de utilizare al maşinii:

C : 170 J /dm3 ;

- factorul de forma al maşinii, din figura de mai jos are limitele  =0,65 - 1,90

 =1
- diametrul interior al statorului
2  p 60  10 3  S i 2  3 60  10 3  49.5
D : 100  3   100  3 
  n1  C   1 1000  170
D = 360 mm;

3
 Maşini electrice II

Diametrul exterior al statorului:

k D  1,27  0,127  ( p  1)
k D = 1.524;
- diametrul exterior stator:
De : k D  D ,
De = 548.64 mm;
Valoarea obţinută se rotunjeşte din 10 în 10 mm.
De = 550 mm;
- diametrul interior stator recalculat, şi valoarea rotunjită:
De
D : ,
kD
D = 360.89 mm;
Se alege un diametru standardizat,
D = 380 mm;

Pasul polar:
 D
 : ,
2 p
 = 198.87 mm

Solicitările electromagnetice:
- pătura de curent iniţiala:

Ac : 330 A/cm ;
- inducţia magnetică din întrefier, valoare iniţială:

Bc : 0.74 T;

4
 Lungimea ideală:
- factorul de bobinare al înfăşurării statorului, valorile orientative k B1 =0.91 – 0.93:
k B1 = 0.91;

- lungimea ideală:
60  1010 S i
li : ,
k f  k B1   i   2  D 2  n1  Ac  Bc
li = 218.48 mm;

Factorul de formă al maşinii:

l
 : i ,

 = 1.098;
- se încadrează în limitele impuse  =0,65-1,90 la calculul lui D.

Determinarea lăţimii întrefierului:

- mărimea întrefierului calculată cu relaţia:
 
1 : 3  4  0.65  D  li  10 2  10 2 ,
1 = 0.682 mm;

Geometria miezului magnetic:

Deoarece lungimea este mică se ia un miez compact, cu canale de ventilaţie axiale rezultând
astfel:
- lungimea geometrică a miezului:
l g : li ,
l g = 218.48 mm ;
- lungimea fierului:
l Fe : li .
l Fe = 218.48 mm ;

1.1.3. Infăşurarea şi crestăturile statorului

Numărul de crestături ale statorului:

- numărul de crestături pe pol şi faza, valori recomandate q1 =3 ÷ 5
q1 = 4
- numărul de crestături ale statorului:
N c1 : 2  m1  p  q1 ,
N c1 = 72 crestaturi

5
 Maşini electrice II

Pasul dentar al statorului:

 D
t1 : ,
N c1
t1 = 15,7 mm
Pentru înfăşurarea de joasă tensiune, valorile recomandate sunt, t1 = (10  25) mm.

Paşii înfăşurării, şi factorul de bobinaj:

- pasul diametral
y s : m1  q1 ,
y s = 12 crestaturi
- pasul principal al înfăşurării:
5
y1s :  y s ,
6
y1s = 10 crestaturi

- factorul de scurtare al înfăşurării statorului:

  y1s 
k s1 : sin   ,
 2 y s 
 
k s1 = 0.966
- unghiul electric între două crestături ale statorului:
2   p
 1 : ;
N c1
1 = 0.261
- factorul de repartizare al înfăşurării statorului:
q 
sin 1 1
k r1 : 2 ;
 1 
q1  sin  
 2
kr1 = 0.958
- factorul de înfăşurare al statorului:
k B1 : k s1  k r1 ,
k B1 = 0.926

Numărul de spire pe fază la stator:

- fluxul magnetic util:
 :  i    li  Bc  10 6 ,
 = 0.019 Wb
- numărul de spire pe fază:
k E U1
N1 : ,
4  k f  f1  k B1  
N1 = 94.6 spire
6
 Numărul de conductoare într-o crestătură:
- numărul de căi de curent în paralel la stator, valori recomandate a1 =1  2p :
a1 : 2 ,
- se verifică condiţia de simetrie:
2p
 3 număr întreg ,
a1
- numărul de conductoare din crestătură:
2  m1  a1  N1
nc1 : ,
N c1
nc1 = 9.156
- se rotunjeşte valoarea obţinută:
nc1 = 9 conductoare
- se recalculează numărul de spire pe fază:
N n
N1 : c1 c1 ,
2  m1  a1
N1 = 96 spire

Condiţiile de simetrie ale înfăşurării:

- numărul de stele suprapuse:
t= c.m.m.d.c.( N c1 ,p) ,
t : 3 ;
- pentru înfăşurarea în două straturi, condiţiile sunt:
N c1
 8 număr întreg ,
m1  p
N c1
 24 număr întreg .
m1

Valorile finale ale solicitărilor electomagnetice:

- pătura de curent, valoare finală:
n I
A : c1 1 ,
a1  t1  10
A = 321 A/cm
- eroarea faţă de valoarea luată în calcule este,
AC  A
A : 100  ,
Ac
A = 2.727 %
iar condiţia restrictivă impusă A  5% ;

7
 Maşini electrice II

Fluxul magnetic util:

k E U1 368.6
 :  ,
4  k f  f1  N1  k B1 4 1.09  50  0.926  96
 = 0.02 Wb
- inducţia magnetică în întrefier, valoare finală:
 0.019
B :  ,
 i    li  10 6
0.7  0.188  0.205
B = 0.764 T
- eroarea faţă de valoarea luată în calcule este:
Bc  B
B : 100  ,
Bc
B   1.841 %
iar condiţia restrictivă impusă B =3%.

Dimensionarea crestăturii statorului:

- densitatea de curent în înfăşurarea statorului, valori recomandate,
J 1 =5.5 - 7.5 A/ mm2 :
J 1 : 5.75 A / mm2 ;
- secţiunea totală a conductorului:
I
S cond1 : 1 ,
a1  J 1
Scond1 =10.013 mm2

Fiind o maşină de joasă tensiune şi de putere mică înfăşurarea statorului va fi din

conductor de cupru rotund izolat cu email (mai multe fire în paralel);
- din STAS (Anexa 2) se obţin valorile normalizate:
S Cu1 : 3.14 mm2
d Cu1 : 2.0 mm
d Cu1 iz : 2.05 mm
numărul de fire în paralel:
n f 1 : 3 ;
- secţiunea echivalentă a conductorului:
S cond1 : n f 1  S Cu1 ,
Scond1 = 9.42 mm2
- valoarea finală a densităţii de curent în înfăşurarea statorului:
I1
J 1 : ,
a1  S cond1
J1 = 6.112 A / mm2
8
 Inducţia magnetică în dinte este constantă, iar valorile recomandate sunt B d 1 =1,5-1,8 T:
Bd 1 : 1.5 T ,
- valoarea medie a inducţiei magnetice:
Bdmed1 : Bd 1 ;
- coeficient de împachetare al miezului:
k Fe : 0.95 ;
- lăţimea dintelui este constantă şi are valoarea:
t  l  B
bd 1 : 1 i ,
k Fe  l Fe  Bd 1
bd 1 = 7.484 mm
- lăţimea medie a dintelui
bdmed1 : bd 1 ;
- numărul total de conductoare din crestătură:
ntot : nc1  n f 1 ,
n tot  27 conductoare ;
- factorul de umplere al crestăturii stator, k u =0.5  0.75:
k u : 0.65 ;
- suprafaţa necesară a crestăturii:
ntot  d Cu
2

S cr :
1 iz
,
ku
S cr = 174.565 mm2
- deschiderea (istmul) crestăturii stator:
a s : d Cu1 iz  0.05 ,
as = 2.55 mm

Dimensiunile crestăturii se stabilesc prin construcţie grafică la scară (vezi fig. de mai
jos), sau analitic astfel încât lăţimea dintelui sa fie constantă, iar suprafaţa utilă a crestăturii să
fie  S cr .

a) b)

9
 Maşini electrice II

Crestătură trapezoidală pentru înfăşurarea statorului:

a)detalii privind construcţia la scară;
b) notaţii folosite la metoda analitică.

In cazul utilizării metodei analitice, etapele şi relaţiile de calcul sunt următoarele:

- grosimea penei:
h3 s : 3. mm ;
- înălţimea istmului:
h0 s : 2.5 mm ;
- grosimea izolaţiei sub pană:
h2 s : 1.2 mm ;
- grosimea penei + izolaţia sub pană + istmul crestăturii:
h ps : h3 s  h0 s  h2 s ,
h ps = 6.7 mm
- înălţimea ocupată de conductoare în crestătură (valoare aproximativă):
h1s : 21 mm ;
- baza mare a trapezului:
  D  2  h ps  2  h1s 
B :  bd 1 ,
N c1
B = 8.896 mm
- baza mică a trapezului:
  D  2  h ps 
b :  bd 1 ,
N c1
b  7.063 mm ;
- lăţimea crestăturii folosită la calculul permeanţei de scăpări:
bcs : b,
bcs = 7.063
- suprafaţa efectivă a crestăturii:
Bb
S c :  h1s ,
2
2
S c = 167.571 mm
- eroarea faţă de valoare necesară dispunerii conductoarelor:
S cr  S c
S c : 100  ,
S cr
S c = 4.174 %
Observaţie: se modifică h1 şi se refac calculele până când eroarea devine S c  5% .

10
 Dimensiunile finale ale crestaturii stator:
- înălţimea crestăturii:
hc1 : h ps  h1s ,
hc1 = 27.7 mm
- lăţimea medie a crestăturii:
Bb
bc1 : , mm
2

- factori de formă ai crestăturii stator, şi valorile recomandate:

 1s =0,35  0,50  2 s =3,5  5,5 ,
bc1 hc1
1s :  2 s : ,
t1 bc1
1s = 0.571  2 s = 3.471

Inducţia magnetică în jugul statorului:

- în jugul statorului se pun canale de ventilaţie axiale:
mv1 : 0 numărul de rânduri de canale,
d v1 : 0 diametrul unui canal;
- grosimea jugului statoric:
D D 2
h j1 : e  hc1   mv1  d v1 ,
2 3
h j1 = 32.3 mm
- inducţia magnetica în jugul statorului, şi valorile recomandate B j1  (1.35  1.55) T:

B j1 : ,
2  k Fe  lFe  h j1  106
B j1 = 1.448 T

1.1.4. Infăşurarea şi crestăturile rotorului in scurtcircuit

Numărul de crestături în rotor:

La rotorul în scurtcircuit numărul de crestături se alege din tabelul 3.2 din condiţia de a
avea cupluri parazite minime:
N c 2 = 82 crestaturi
Deoarece caracteristicile de pornire sunt în limite normale, pe rotor vom avea o colivie
normală cu bare dreptunghiulare, paralele cu generatoarea, din aluminiu în construcţie sudată;
-numărul de faze din rotor:
m2 : N c 2 ,
m2 =82 faze;

11
 Maşini electrice II

-numărul de spire pe fază:

1
N 2 : ;
2
-factorul de bobinaj al înfăşurării rotorului:
k B 2 : 1 .

Diametrul rotorului şi pasul dentar:

- diametrul exterior al rotorului:
Dr : D  2   ,
Dr = 318.76 mm
- pasul dentar al rotorului:
  Dr
t 2 : ,
Nc2
t 2 = 12.212 mm

T.e.m indusă pe o fază din rotor:

N k
U e 2 : k E  U 1  2 B 2 ,
N1  k B1
U e 2 = 2.126 V

Curentul pe o fază în rotor

- coeficientul prin care se ţine cont de curentul de magnetizare, se determină cu relaţia:
kI : 0.94  0.83  (0.9  cos  ) ;
kI = 0.915
- curentul pe o fază în rotor:
m  N k
I 2 : k I  1 1 B1  I1 ,
m2  N 2  k B 2
I 2 = 385.125 A
- curentul printr-o bară a rotorului:
I b : I 2 ,
I b  385.125 A;
- curentul prin inelul de scurtcircuitare:
Ib
I i : ,
  p 
2  sin  
 N c2 
3
I i  1.679 10 A

12
 Dimensionarea crestăturii rotorului
- limitele recomandate pentru densitatea de curent în bara de aluminiu sunt:
J 2 b =(3,0  5,5) A/ mm2 ,
J 2b : 3.8 A / mm2 ;
- densitatea de curent în inelul din aluminiu, limitele uzuale sunt:
J 2i  (0.65  0.80)  J 2b A /mm2:
J 2i : 0.77  J 2b ,
J 2 i = 2.926 A / mm2 ;
- secţiunea barei:
I
S b : b ,
J 2b
S b = 101.349 mm2
- secţiunea inelului:
I
S i : i ,
J 2i
Si = 573.848 mm2

Din STAS 6499/1- anexa 6, pentru conductoare (bare) din aluminiu rezultă;
- secţiunile normalizate ale barei şi inelului:
S b : 116 mm2 S i : 559 mm2 ;
- înălţimea barei, respectiv a inelului:
hb : 22 mm hi : 40 mm ;
- lăţimea barei şi a inelului:
bb : 5,.3 mm bi : 14 mm ;
Se stabilesc dimensiunile istmului în raport de valorile recomandate, b0 =(1,0  2,5) mm,
h0 =(1,5  3,5) mm;
- înălţimea istmului:
h02 : 3.5 ;
- lăţimea istmului:
b02 : 1.0 ;
- deschiderea crestăturii rotor:
a r : b02 ;
- lăţimea crestăturii rotor:
bc 2 : bb  0.2 ,
bc 2 = 5.5 mm
- înălţimea crestăturii: Crestătura rotor
hc 2 : hb  0.2  h02 ,
hc 2 = 25.7 mm

13
 Maşini electrice II

- înălţimea ocupată de bara rotor:

h1r : hb  0.2 .

Inducţia magnetică la baza dintelui rotor:

- lăţimea minima a dintelui rotor:
  Dr  2  hc 2 
bd min 2 :  bc 2 ,
Nc2
bd min 2 = 4.743 mm
- inducţia magnetică aparentă maximă la baza dintelui rotor, şi valorile recomandate
Bd max 2  (1.6  2.0) T :
t 2  li  B
Bd max 2 : ,
k Fe  l Fe  bd min 2
Bd max 2 = 2.07 T

Dimensiunile finale ale crestăturii rotor:

- valoarea finală a densităţii de curent în bară:
I
J 2 b : b ,
Sb
J 2b = 3.32 A / mm2
- valoarea finală a densităţii de curent în inel:
I
J 2i : i ,
Si
J 2 i = 3.004 A / mm2 ;
- factorii de formă ai crestături rotor, şi valorile recomandate:
 1r  0,35  0,5  2 r  3,5  6,5 ,
bc 2 hc 2
1r :  2 r : ,
t2 bc 2
1r = 0.45 2r = 4.673

Inălţimea jugului rotor:

- inducţia magnetică în jugul rotor, valori uzuale B j 2 = (1,10  1,50)T
B j 2 : 1.3 T ;
- înălţimea de calcul a jugului rotor:
106  
h j 2 : ,
2  k Fe  l Fe  B j 2
h j 2 = 35.971 mm
Deoarece avem miez magnetic compact, pentru o răcire bună se recomandă canale de ventilaţie
axiale; diametrul unui canal este d v 2 = (30  40) mm:
d v 2 : 30 mm ;

14
- numărul de rânduri de canale:
mv 2 : 1 ;
- înălţimea reală a jugului rotor:
2
h j 22 : h j 2   mv 2  d v 2 ,
3
h j 22 = 55.771 mm
- diametrul interior al rotorului:
Dir : Dr  2  hc 2  h j 22  ,
Dir = 155.818 mm
- diametrul interior rotor, valoare rotunjită:
Dir : 160 mm .

Rezultă următoarele valori recalculate:

- înalţimea reală a jugului rotor:
D  Dir
h j 22 : r  hc 2 ,
2
h j 22 = 53.68 mm
- înălţimea de calcul a jugului rotor:
2
h j 2 : h j 22   mv 2  d v 2 ,
3
h j 2 = 33.88 mm
- inducţia magnetică în jugul rotor, valoare finală:

B j 2 : ,
2  k Fe  lFe  h j 2  106
B j 2 = 1.38 T

1.1.5. Tensiunea magnetomotoare pe o pereche de poli

Tensiunea magnetică a întrefierului:

- coeficienţii lui Carter pentru stator k C 1 , rotor k C 2 şi total k C :
2 2
 as   ar 
   
 
 1 :    2 :   ,
a a
5 s 5 r
 
t1 t2
kC1 : kC 2 : ,
t1   1   t2   2  
k C 1 = 1.09 kC 2 = 1.02
kC : kC1  kC 2 ,
kC = 1.112

15
 Maşini electrice II
- permeabilitatea magnetică a vidului:
 0 : 4    10 7 H / m ;
- tensiunea magnetică a întrefierului:
B
U m : 2    kC    10 3 ,
0
U m = 838.141 A

Tensiunea magnetică în dinţi statorului:

Pentru miezul feromagnetic stator şi rotor se foloseşte tablă silicioasă laminată la rece
cu cristale neorientate, cu grosimea de 0.5 mm, izolată cu un strat subţire de oxid ceramic,
rezistenta la temperatura clasei de izolaţie F. Tola rotor se executa din interiorul tolei stator;
- inducţia magnetică în dinte este constantă:
Bd 1  1.5 T ;
- intensitatea câmpului magnetic, din anexa 1:
H d 1 : 19 A /cm ;
- tensiunea magnetică în dinţii statorului:
U md1 : 2  10 1  hc1  H d 1 ,
U md1 = 105.26 A

Tensiunea magnetică în dinţi rotorului:

Deoarece crestătura rotorului este cu pereţi paraleli, rezultă că dintele are forma
trapezoidală, şi se impune calculul inducţiilor magnetice în cele trei secţiuni:
- laţimea dintelui rotor în cele trei secţiuni :
  ( Dr  2  hc 2 )
bd min 2 :  bc 2 ,
Nc2
bd min 2 = 4.743 mm
  ( Dr  hc 2 )
bdmed 2 :  bc 2 ,
Nc2
bdmed 2 = 5.728 mm
bd max 2 : t 2  bc 2 ,
bd max 2 = 6.712 mm
- inducţiile magnetice aparente în cele trei secţiuni ale dintelui:
t 2  li  B
Bd max 2 : ,
k Fe  l Fe  bd min 2
Bd max 2 = 2.07 T
t 2  li  B
Bdmed 2 : ,
k Fe  l Fe  bdmed 2
Bdmed 2 = 1.714 T
t 2  li  B
Bd min 2 : ,
k Fe  l Fe  bd max 2
Bd min 2 = 1.463 T
16
 - coeficienţii dintelui în cele trei secţiuni:
bc 2  li
k d max 2 : ,
k Fe  l Fe  bd min 2
kd max 2 = 1.221
bc 2  li
k dmed 2 : ,
k Fe  l Fe  bdmed 2
k dmed 2 = 1.011
bc 2  li
k d min 2 : ,
k Fe  l Fe  bd max 2
k d min 2 = 0.863

- intensităţile câmpurilor magnetice în cele trei secţiuni, din anexa 1:

H d max 2 : 70 A /cm ,
H dmed 2 : 15 A /cm ,
H d min 2 : 7.5 A /cm ;

- valoarea medie a intensităţii câmpului magnetic:

H d 2 :  H d max 2  4  H dmed 2  H d min 2  ,
1
6
H d 2 = 22.917 A/cm

- tensiunea magnetică în dinţii rotorului:

U md 2 : 2  10 1  hc 2  H d 2 ,
U md 2 = 117.792 A

Se determină coeficientul de saturaţie magnetică parţială:

U  U md1  U md 2
k sdf : m ,
U m
k sdf = 1.266

- se calculează eroarea faţă de valoarea iniţială impusă:

k sd  k sdf
k sd : 100 
k sdf
k sd = 1.274

- valoarea obţinută se încadrează în eroarea impusă k sd  3%.

17
 Maşini electrice II

Tensiunea magnetică în jugul statorului:

- lungimea medie a liniei de câmp magnetic în stator:
  ( De  h j1 )
L j1 : ,
2 p
L j1 = 213.471 mm
B j1  1.448 T;

- intensitatea câmpului magnetic în stator, din anexa 1:

H j1 : 8.3 A /cm ;

- coeficient ce ţine cont de faptul că liniile de câmp în stator au lungimi diferite, se stabileşte
astfel:
1 : 0.2475  B 2j1  0.193  B j1  0.644
1 = 0.405

- tensiunea magnetică în jugul statorului:

U mj1 : 101   1  L j1  H j1 ,
U mj1 = 71.698 A

Tensiunea magnetică în jugul rotorului:

- lungimea medie a liniei de câmp în rotor:
  ( Dir  h j 22 )
L j 2 : ,
2 p
L j 2 = 111.883 mm
B j 2 = 1.38 T

- intensitatea câmpului magnetic în rotor, din anexa 1:

H j 2 : 6.2 A /cm ;

- coeficientul ce ţine cont de faptul că liniile de câmp în rotor au lungimi diferite, este:
2 : 0.2475  B 2j 2  0.193  B j 2  0.644
2 = 0.439

- tensiunea magnetică în jugul rotorului:

U mj 2 : 10 1   2  L j 2  H j 2 ,
U mj 2 = 30.444 A

18
 Tensiunea magnetomotoare pe o pereche de poli:
U mm : U m  U md1  U md 2  U mj1  U mj 2 ,
3
U mm  1.163 10 A;

- factorul de saturaţie magnetică:

U
k s : mm ,
U m
k s = 1.388

` Curentul de magnetizare:
p  U mm
I 1 : ,
0.9  m1  N1  k B1
I 1 = 25.877 A

- curentul de magnetizare în procente, valori uzuale I 1 =(20  50)%:

I 1
I 1 (%) :  100 ,
I1
I1 (%) = 22.473 %

1.1.6. Parametrii motorului asincron

1. Parametrii înfăşurării statorului:

Rezistenţa pe fază a înfăşurării statorului

Infăşurarea statorului este din conductor rotund, în două straturi. In continuare se calculează:
- pasul dentar mediu în stator:
  ( D  hc1 )
t med1 : ,
N c1
tmed1 = 15.171 mm

Capătul frontal al înfăşurării statorului.

- distanţa de la miez la partea frontală înclinată a bobinei, din tab. 2.6:

A1 : 0 mm ;
- raza de curbură medie a capătului frontal:
y t
Rmed1 : 1s med1 ,
2
Rmed1 = 75.856 mm

19
 Maşini electrice II

- lungimea capătului frontal:

l f 1 :   Rmed1  2  A1 ,
l f 1 = 238.31 mm

- lungimea medie a unei spire, în stator:

lmed1 : 2  l g  l f 1  ,
lmed1 = 913.578 mm

- lungimea pe direcţie axială a capătului frontal:

l fa1 : A1  Rmed1 ,
l fa1 = 75.856 mm

- factorul de majorare a rezistenţei la înfăşurarea din sârmă este:

k r1 : 1 ;
- rezistivitatea cuprului la temperatura de lucru a înfăşurării:
1
Cu : 1.38  mm 2 / m ;
56
- rezistenţa pe fază a statorului:
N l  10 3
R1 : k r1  Cu  1 med1 ,
a1  S cond1
R1 = 0.065 

Reactanţa pe fază a înfăşurării statorului:

a)Permeanţa geometrică specifică a scăpărilor în crestătură
- pasul relativ al înfăşurării:
y
 y s : 1s ,
y s
 y s = 0.833
- coeficienţi ce depind de scurtarea pasului:
1 3 ys
k s : ,
4
k  s = 0.875
1 3
k  s :   k s ,
4 4
k s = 0.906

- permeanţa geometrică specifică a scăpărilor în crestătură este:

h1s h 3  h3s h 
c1 :  k  s   2 s   0 s   k s ,
3  bcs  bcs bcs  2  as as 

20
 c1 = 2.552

b) Permeanţa geometrică specifică a scăpărilor diferenţiale

- coeficient dependent de deschiderea crestăturii stator:
as2
k01 : 1  0.033  ,
  t1
k01 = 0.975

- coeficientul  d 1 dependent de q1 =4 şi de scurtarea pasului înfăşurării statorului

y1  y s  y1 =2,:
 d 1 : 0.62 ,
- coeficientul de amortizare a câmpului armonicilor superioare  d 1 , în raport de
q 2  27.33:
 d 1 : 0.74 ;
- permeanţa de scăpări diferenţială:
t1  q1  k B1    d 1  k01
2
d 1 : 9  10 3    d1 ,
kC  
d 1 = 1.116

c) Permeanţa geometrică specifică a scăpărilor în părţile frontale

 f 1 : 0.34  1 l f 1  0.64   y s    ,
q
li
 f 1 = 0.927

d) Permeanţa geometrică specifică de scăpări totală

1 : c1  d1   f 1 ,
 1  4.596 ;

- reactanţa de scăpări, pe fază, a înfăşurării statorului:

1
 f   N  l  10
2

X 1 : 0.158   1    1   i  1 ,
 100   100  p  q1
X1 = 0.193 

a. Parametrii înfăşurării rotorului în scurtcircuit:

Rezistenţa de fază a înfăşurării rotorului

- rezistivitatea aluminiului la temperatura de lucru a coliviei:
1
Al : 1.35  mm 2 / m ;
32
- lungimea barei rotor:
Lb : l g  40 ;

21
 Maşini electrice II

- rezistenţa unei bare:

Lb  10 3
Rb : Al  ,
Sb
5
R b  9.401 10 ;
- diametrul mediu al inelului de scurtcircuitare:
Di : Dr  2  hc 2 ;
Di = 267.36 mm
- lungimea segmentului de inel între două bare:
  Di
Li : ;
N c2
- rezistenţa inelului:
Li  10 3
Ri :  Al  ,
Si
7
R i  7.73 10 ;
- rezistenţa pe fază a rotorului:
Ri
R2 : Rb  2
,
    p 
2  sin  
  N c 2 
4
R 2  1.234 10 

Reactanţa pe fază a rotorului

a)Permeanţa geometrică specifică a scăpărilor în crestătură
 h1r
 h1r  hb h02
c 2 :     ,
 3  bc 2
 2  bc 2 b02
 c2  4.864 .
b) Permeanţa geometrică specifică a scăpărilor diferenţiale
- coeficient ce depinde de deschiderea crestăturii rotor:
a r2
k 02 : 1  0.033  ,
  t2
k 02  0.996 ,
- numărul de crestături pe pol şi fază la rotorul în scurtcircuit este:
N c2
q2 :
3 2  p
q2 = 4.556
- coeficientul  d 2 la maşinile cu rotor în scurtcircuit şi q 2  4 , se calculează cu relaţia:
9.15
 d 2 : 2 ,
q2

22
  d 2 = 0.441

- coeficientul de amortizare a câmpului armonicilor superioare:

 d 2 : 1 pentru rotor in scurtcircuit ;
- permeanţa de scăpări diferenţială:
3 t 2  q 2  k B 2    d 2  k 02
2

d 2 : 9  10   d 2 ,
kC  
d 2 = 1.452
c) Permeanţa geometrică specifică a scăpărilor în capetele frontale
- coeficient proporţional cu unghiul dintre două crestături ale rotorului:
  p 
r : 2  sin   ,
 c2 
N
r = 0.229
- permeanţa specifică frontală:
2.3  Di 4.7  Di
 f 2 :  log ,
N c 2  li  r 2
2  hi  bi 
 f 2 = 0.695
d) Permeanţa geometrică specifică totală a rotorului
2 : c 2  d 2   f 2 ,
2 = 7.011
- reactanţa de scăpări pe fază a rotorului imobil:
X 2 : 7.9  10 9  f1  li  2 ,
4
X 2  6.051 10 .

Parametrii înfăşurării rotorului cu influenţa refulării

- factorul de atenuare:
bb 100   o  2    f1
 :  ,
bc 2 2  Al
  0.671 cm 1 ;
- înălţimea redusă a conductorului:
 :   hb  10 1 ,
  1.477 ;
- funcţiile hiperbolice necesare în calculul refulării:
e 2  e 2
shh : ,
2
e 2  e 2
chh : ;
2
- factorul de majorare a rezistentei în zona miezului magnetic:
shh  sin( 2   )
k r :   ,
chh  cos( 2   )
kr = 1.359

23
 Maşini electrice II

- factorul de reducere a reactanţei în zona miezului magnetic:

3 shh  sin( 2   )
k x :  ,
2   chh  cos( 2   )
k x = 0.899
- factorul de majorare a rezistenţei pentru bara rotor:
l Fe Lb  l Fe
k R : k r   ,
Lb Lb
k R  1.303 ;
- factorul de reducere a reactanţei pentru bara rotor:
l Fe Lb  l Fe
k X : k x   ,
Lb Lb
k X  0.914 ;
- rezistenţa pe fază a rotorului cu influenţa refulării:
Ri
R2 : k R  Rb  2
,
    p 
2  sin  
  N c 2 
4
R 2  1.519 10 ;
- permeanţa de scăpări a crestăturii afectată de refulare:
h1r
c 2 : ;
3  bc 2
- permeanţa de scăpări a crestăturii neafectată de refulare:
h1r  hb h02
c 2h :  ;
2  bc 2 b02
- permeanţa totală a crestăturii cu influenţa refulării:
2 : k X  c 2  c 2h  d 2   f 2 ;
- reactanţa de dispersie pe fază a rotorului cu refulare:
 2
X 2 : X 2  ,
 2
4
X 2  5.951 10 .

Parametrii maşinii cu influenţa saturaţiei magnetice

- valoarea inducţiei magnetice la care apare saturaţia istmului,
Bdk : 2.04 T;
- valoarea relativă a curentului de pornire, impusă prin temă:
i pi  5.9 ;
- coeficient de corecţie, dat de saturaţia magnetică:
Bdk
1 :
4    10 7  100  300  i pi  A
,

1 = 6.521

24
 Reactanţa înfăşurării statorului cu influenţa saturaţiei magnetice
- lăţimea dintelui stator în dreptul istmului:
bd 01 : t1  a s ;
- deschiderea crestăturii stator, cu influenţa saturaţiei magnetice:
b
a ss : a s  d 01 ,
1
ass = 4.3 mm
- permeanţa de scăpări a crestăturii, cu influenţa saturaţiei:
h11 h 3  h3s h 
c1s :  k  s   2s   0s   k s ;
3  bcs  bcs bcs  2  a ss a ss 
- permeanţa de scăpări diferenţială cu influenţa saturaţiei:

d1s : d1 ;
k sd
- permeanţa totală a statorului, cu influenţa saturaţiei:
1s : c1s   d 1s   f 1 ,
1s = 3.879
- reactanţa pe fază a statorului, cu influenţa saturaţiei:

X 1s : X 1  1s ,
1
X 1s = 0.163 

Reactanţa înfăşurării rotorului cu influenţa saturaţiei magnetice

- lăţimea dintelui rotor în dreptul istmului:
bd 02 : t 2  ar ;
bd 02 = 11.212
- deschiderea crestăturii rotor, cu influenţa saturaţiei:
b
b02s : b02  d 02 ,
1
b02 s = 2.719 mm
- permeanţa crestăturii rotor, care nu depinde de saturaţie:
h1r
c 2 : ;
3  bc 2
- permeanţa crestăturii rotor, dependentă de saturaţie:
h1r  hb h02
c 2hs :  ,
2  bc 2 b02s
d 2
d 2 s : ;
k sd

25
 Maşini electrice II

- permeanţa crestăturii rotor, cu influenţa refulării şi saturaţiei magnetice:

2 s : k X  c2  c2h s  d 2s   f 2 ;
- reactanţa pe fază rotor, cu refulare şi saturaţie:
2 s
X 2s : X 2  ,
2
4
X 2s  3.791 10 .

Reactanţa utilă a circuitului de magnetizare

U 1  I 1  X 1
X 1m : ,
I 1
X 1m = 8.286 

Parametrii rotorului în valori raportate la stator

- factorul de raportare:
2
m  N k 
k rap : 1   1 B1  ,
m2  N 2  k B2 
k rap = 365.147
- rezistenţa rotorului raportată la stator:
R2 r : R2  k rap ,
R2r = 0.045 
- reactanţa rotorului raportată la stator:
X 2 r : X 2  k rap ,
X 2 r = 0.221 
- rezistenţa rotorului cu refulare raportată la stator:
R2r : R2  k rap ,
R2r = 0.055 
- reactanţa rotorului cu refulare raportată la stator:
X 2 r : X 2  k rap ,
X 2 r = 0.217 
- reactanţa rotorului cu refulare şi saturaţie raportată la stator:
X 2 s r : X 2 s  k rap ,
X 2 s r = 0.138 

26
 Parametrii maşinii asincrone în unităţi relative
- impedanţa nominală pe o fază:
U
Z N : 1 ,
I1
Z N = 1.905 
- valorile relative ale rezistenţelor, stator şi rotor:
R
r1 : 1 ,
ZN
r1 = 0.034 ur
R2 r
r2 r : ,
ZN
r2 r = 0.024 ur
- valorile relative ale reactanţelor stator, rotor şi de magnetizare:
X
x1 : 1 ,
ZN
x1 = 0.101 ur
X 2r
x2 r : ,
ZN
x2 r = 0.116 ur
X
x1m : 1m ,
ZN
x1m = 4.349 ur

1.1.7 Calculul pierderilor şi randamentul maşinii asincrone

1. Pierderile principale în fier

Pierderile principale în jugul statorului
- coeficientul de majorare a pierderilor in jug, k j1 = 1,20  1,40:
k j1 : 1.3 ;
- pierderi specifice corespunzătoare calităţii tablei silicioase utilizate:
p10 / 50 : 2.4 W /kg ;
- pierderi specifice în jugul statorului
1.3
f 
p j11 : p10 / 50   1   B 2j1 ,
 50 
p j11  5.03 W /kg ;
- greutatea specifică a fierului:
 Fe : 7800 kg /m3 ;
- diametrul interior al jugului stator:
Dij1 : D  2  hc1 ,

27
 Maşini electrice II

- masa jugului stator:


M j1 :  Fe 
4
 
 De2  Dij21  k Fe  l Fe  10 9 ,

M j1 = 66.976 kg
- pierderile în jugul statorului:
p j1 : k j1  p j11  M j1 ,
p j1 = 437.988 W

Pierderile principale în dinţii statorului

- coeficientul de majorare a pierderilor în dinţi k d 1 = 1,60  1,80:
k d 1 : 1.8 ;
- pierderi specifice în dinţi statorului:
1.3
 f 
p d 11 : p10 / 50   1   Bdmed
2
1 ,
 
50
pd 11 = 5.4 W/kg
- masa dinţilor stator:
M d 1 :  Fe  hc1  bdmed1  l Fe  N c1  10 9 ,
M d 1 = 25.436 kg
- pierderile în dinţii statorului:
pd 1 : k d 1  pd 11  M d 1 ,
pd 1 = 247.241 W

Pierderile principale totale în fier

p Fepr : p j1  p d 1 ,
p Fepr = 685.229 W

2. Pierderile suplimentare în fier la funcţionarea în gol

Pierderile de suprafaţă ale statorului
Coeficient de majorare a pierderilor de suprafaţă datorită prelucrării miezului stator:
k 01 : 1.6 pentru suprafete prelucrate superficial ;
- coeficient de pulsaţie dependent de deschiderea crestăturii rotor,
a 
 1  1  240   r 
 
 01 :
120
 01 = 0.156

28
- amplitudinea pulsaţiei inducţiei magnetice la suprafaţa statorului:
B01 :  01  k C  B ,
B01 = 0.132 T
- pierderi specifice de suprafaţă:
 N n 
1.5

psup r11 : 0.5  k 01   c 2 4 1   B01  t 2  ,

2

 10 
psupr11 = 49.085 W/ m²
- pierderi de suprafaţă în stator:
 t  as 
psup r1 : 2  p   1     l Fe  k Fe  psup r11  10 6 ,
 t1 
psupr1 = 8.371 W

Pierderile de suprafaţa ale rotorului

- coeficient de majorare a pierderilor de suprafaţă datorită prelucrării miezului rotor:
k 02 : 1.9 pentru suprafete prelucrate ;
- coeficient de pulsaţie dependent de deschiderea crestăturii stator,
a 
 1  1  240   s 
 
 02 :
120
 02 = 0.254
- amplitudinea oscilaţiei inducţiei magnetice la suprafaţa rotorului:
B02 :  02  k C  B ,
B02 = 0.215 T
- pierderi specifice de suprafaţă în rotor:
 N n 
1.5

psup r 22 : 0.5  k 02   c1 4 1   B02  t1  ,

2

 10 
psupr 22 = 166.044 W/m²
- pierderi de suprafaţă în rotor:
 t  ar 
psup r 2 : 2  p   2     l Fe  k Fe  psup r 22  10 6 ,
 t2 
psupr 2 = 31.809 W

Pierderile de pulsaţie în dinţii statorului

k 0 : 0.1 pentru tole din tabla silicioasa ;
- amplitudinea pulsaţiei inducţiei magnetice în dintele stator:
 
B puls1 : 2  Bdmed1 ,
2  t1
B puls1 = 0.013 T

29
 Maşini electrice II
- pierderi de pulsaţie în dinţii statorului:
 N n
2

p puls1 : k 0   c 2 3 1  B puls1   M d 1 ,
 10 
p puls1 = 2.936 W

Pierderile de pulsaţie în dinţii rotorului

- amplitudinea pulsaţiei inducţiei magnetice în dinţii rotorului:
 
B puls2 : 1  Bdmed 2 ,
2  t2
B puls2 = 0.071 T
- masa dinţilor rotor:
M d 2 :  Fe  hc 2  bdmed 2  l Fe  k Fe  N c 2  10 9 ,
M d 2 = 25.534 kg

- pierderile de pulsaţie în dinţii rotorului:

 N n
2

p puls2 : k 0   c1 3 1  B puls2   M d 2 ,
 10 
p puls2 = 66.125 W

Pierderile totale în fier la funcţionarea în gol

p Fe : p Fepr  psup r1  psup r 2  p puls1  p puls2 ,
pFe = 794.471 W

4.Pierderile electrice principale la funcţionarea în sarcină

Pierderile în înfăşurarea statorului
p el1 : m1  R1  I 12 ,
3
p el1  2.567 10 W

Pierderile în înfăşurarea rotorului

p el 2 : m2  R2  I 22 ,
3
p el2  1.501 10 W.

Pierderile electrice principale totale

p el : p el1  p el 2 ,
3
p el  4.067 10 W.

30
 5. Pierderile mecanice prin frecare şi de ventilaţie
- pierderile de frecare cu aerul din maşină:
2 4
 n  D 
p fr.v : 0.65   1    e  ,
 1000   100 
p fr .v = 243.626 W

- pierderile datorită frecării periilor pe inele:

p fpe : 0 deoarece maşina este cu rotor în scurtcircuit;

- pierderile mecanice:
p mec : p fr.v  p fpe ,
pmec = 243.626 W

6. Pierderile de ventilaţie datorită ventilatorului propriu

- supraîncălzirea aerului la trecerea prin maşină:
 aer : 30 o C ;
- debitul de aer necesar pentru ventilaţie:
1     Pn
Q : ,
1.1   aer
Q  0.164 m3 / s ;
- diametrul exterior al ventilatorului:
D1 : De  10 ;

Inălţimea paletei ventilatorului, valori orientative hv = (40  80)mm:

hv : 40 mm ;
- diametrul interior al ventilatorului:
D2 : D1  2  hv ;
- viteza aerului la ieşirea din ventilator:
  D1  10 3  n1
u1 : ,
60
u 1  21.468 m /s ;
- viteza aerului la intrarea în ventilator:
  D2  10 3  n1
u 2 : ,
60
u 2  18.326 m /s ;
- eficienţa ventilatorului:
 p : 0.45 ;
- presiunea data de ventilator:

H : 1.1  p  u12  u22 , 
H = 84.681 Pa

31
 Maşini electrice II
- randamentul ventilatorului propriu:
 v : 0.3 ;
- puterea pentru antrenarea ventilatorului:
QH
pv : ,
v
pv = 46.19 W

7.Pierderile suplimentare în fier la funcţionarea în sarcină

p sFe : 5  PN  ,
psFe = 300 W

8.Pierderile suplimentare electrice la funcţionarea în sarcină

Se neglijează deoarece înfăşurarea este din conductor rotund.

9. Pierderile totale şi randamentul maşinii

Pierderile totale:
p : p Fe  p el  p m ec  p v  p sFe ,
3
p  5.452 10 W;
- randamentul maşinii:
PN
 N : ,
PN  p  10 3
 N = 0.917
- eroarea relativă a randamentului:
 
 : 100  N
N
  0.732 %
- condiţia restrictivă impusă este:   3% .

32
 1.2.Calculul caracteristicilor maşinii asincrone

1.2.1.Curentul de funcţionare în gol

- pierderile electrice la funcţionarea în gol:
pel 0 : m1  R1  I12 ,
pel 0 = 129.627 W
- componenta activă a curentului de gol:
p  pmec  pv  pel 0
I10a : Fe ,
m1  U1
I10a = 1.844 A
- curentul de funcţionare în gol:
I 10 : I 102 a  I 12 ,
I10 = 25.943

Factorul de putere la funcţionarea în gol

I
cos 10 : 10a ,
I 10
cos 10 = 0.071

1.2.2.Curentul şi factorul de putere la scurtcircuit

Se calculează pentru reactanţe saturate şi afectate de refulare, deoarece motorul este cu

rotor în scurtcircuit şi pornirea se face prin cuplare directă la reţea.

Parametrii de scurtcircuit
- coeficientul de corecţie fără saturaţie:
X
c1 : 1  1 ,
X 1m
c1 = 1.023
- coeficientul de corecţie cu saturaţie:
X 1s
c1s : 1  ,
X 1m
c 1s  1.02 ;
- rezistenţa la scurtcircuit:
R1sc : c1s  R1  c12s  R2r ,
R1sc = 0.123 

33
 Maşini electrice II

- reactanţa la scurtcircuit:
X 1sc : c1s  X 1  c12s  X 2r ,
X 1sc = 0.31 
- impedanţa la scurtcircuit:
Z1sc : R12sc  X 12sc ,
Z1sc = 0.333 
- curentul de scurtcircuit din secundar raportat la primar:
c1s  U 1
I 2 scr : ,
R12sc  X 12sc
I 2 scr = 670.825 A

Componentele curentului de pornire din rotor raportate la stator

- factorul de putere la scurtcircuit în rotor:
R1sc
cos  2 sc : ,
R12sc  X 12sc
cos 2 sc = 0.37
sin  2 sc : 1  (cos  2 sc ) 2 ;
- componenta activă a curentului de scurtcircuit raportată la stator:
I 2 scar : I 2 scr  cos 2 sc ,
I 2 scar = 248.374 A
- componenta reactivă a curentului de scurtcircuit raportată la stator:
I 2 scrr : I 2 scr  sin 2 sc ,
I 2 scrr = 623.15 A

Curentul de scurtcircuit
I 1sc : I10a  I 2 scar 2  I1  I 2 scrr 2 ,

I1sc = 695.59 A

1.2.3.Caracteristicile de funcţionare

Se are în vedere că la funcţionarea în sarcină parametrii nu sunt afectaţi de refulare şi saturaţie,

rezultând astfel:
- curentul secundar raportat la primar:
m  N k
I 2 r : I 2  2 2 B 2 ,
m1  N1  k B1
I 2r = 105.37

34
- alunecarea nominală:
R I
s N : 2 r 2r ,
U e1
s N = 0.022

Curentul nominal al maşinii

- componenta activă a curentului din rotor raportată la stator:
 R 
U 1   R1  c1 2 r 
I 2 Nar :  sN 
,
2
 R2 r 
 R1  c1     X 1  c1  X 2 r 2
 sN 
I 2 Nar = 99.309 A
- componenta reactivă a curentului din rotor raportată la stator:
U 1   X 1  c1  X 2 r 
I 2 Nrr : 2
,
 R2 r 
 R1  c1     X 1  c1  X 2 r  2

 s N 
I 2 Nrr = 19.558 A
- curentul nominal:
I 1N : I10a  I 2 Nar 2  I1  I 2 Nrr 2 ,

I1N = 110.889 A

Factorul de putere nominal

I  I 2 Nar
cos  N : 10a ,
I 1N
cos  N = 0.896

Cuplul electromagnetic nominal

R2 r
U 12 
m1  p sN
M N :  ,
2    f1  R 
2

 R1  c1  2 r    X 1  c1  X 2 r 2
 sN 
M N = 591.475 Nm

Turaţia nominală
n N : (1  s N )  n1 ,
nN = 977.643 rot/min

35
 Maşini electrice II

Cuplul mecanic util la arbore

60  PN  10 3
M 2 N : ,
2    nN
M 2 N = 586.061 Nm

Alunecarea critică
c1  R2 r
s m : ,
R1   X 1  c1  X 2 r 
2 2

s m = 0.109

Cuplul (critic) maxim

m1  p U 12
M m :  ,
4    f1  c1 R  R 2   X  c  X 2
1 1 1 1 2r

3
M m  1.38 10 Nm

36