Universitatea “Dunărea de Jos”, Galaţi

Facultatea Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică şi Electronică

Specializarea: UEESR

PROIECT
Proiectare asistata de calculator
TEMĂ:
Proiectarea unui motor de c.c. cu
excitatie serie

Îndrumător: Masterand:
Fetecău Grigore Rîclea Doru Cătălin
Modiga George
 Cuprins

Introducere

I.Proiectarea unui motor de c.c. cu exciatie serie.

II.Schema implementata a masini de c.c. cu excitatie serie

III.Raspunsurile in programu MatLab a masini de c.c. cu excitatie serie

Bibliografie
 Introducere

Motorul de curent continuu este o maşină electrică de curent continuu

construită pentru a funcţiona în regim de motor. Puterea maximă a
motoarelor de curent continuu este limitată la circa 10 MW, căci întreaga
putere transmisă rotorului trece prin contactele alunecătoare perii-colector.
Tensiunea nominală nu depăşeşte, în mod obişnuit, 1.500 V, din cauza
dificultăţii asigurării unei tensiuni de maximum 20 V între două lamele de
colector vecine, pentru a se evita apariţia cercului de foc la colector
(motoarele de curent continuu de tracţiune de pe locomotivele alimentate la
3.000 V funcţionează conectate două câte două în serie). Colectorul măreşte
gabaritul şi costul motorului şi ii micşorează fiabilitatea în comparaţie cu
motoarele asincrone. Totuşi, motoarele de curent continuu se utilizează în
numeroase acţionări electrice datorită modului simplu şi economic de
modificare a turaţiei prin tensiunea de alimentare şi prin slăbire de câmp.

Frânarea motorului de curent continuu are caracteristici mecanice

favorabile, trecerea la frânarea cu recuperare se face fără dificultăţi, chiar
pentru oprire, dacă tensiunea de alimentare este reglabilă şi dacă sursa
permite inversarea sensului de transfer al puterii. Sursele de curent continuu
pot fi convertizoare electromecanice (grupuri motor-generator), redresoare,
baterii de acumulatoare, convertoare electrochimice (pile de combustie) etc.
O dezvoltare rapidă a acţionărilor cu motoare de curent continuu a avut loc
după apariţia dispozitivelor electronice de putere. Redresoarele comandate
cu tiristoare şi variatoarele de tensiune cu impulsuri permit o pornire lină,
fără pierderi suplimentare şi o reglare economică a vitezei de rotaţie. La
alimentarea de la baterie (de exemplu, la electromobile) prin utilizarea
tiristoarelor se măreşte durata de utilizare a bateriei, între două încărcări
succesive a acumulatoarelor.

Frânarea prin conectare inversă (frânarea propriu-zisă) obţinută prin

schimbarea sensului cuplului electromagnetic (prin schimbarea sensului
curentului sau fluxului) la acelaşi sens de rotaţie (cazul maşinilor unelte,
vehiculelor cu tracţiune electrică) sau prin schimbarea sensului de rotaţie, la
acelaşi sens al cuplului electromagnetic (cazul instalaţiilor de ridicat).
Motorul de curent continuu cu excitaţie în scrie, se utilizează, în primul rând,
în tracţiunea electrică (locomotive, electrocare, electrostivuitoare, tramvaie,
troleibuze, metrouri), la acţionarea instalaţiilor de ridicat, excavatoarelor etc.
 I. PROIECTAREA UNUI MOTOR DE CURENT CONTINUU CU EXCITATIE
SERIE

DATE DE PROIECTARE:

3
PN  0.7  10 ( W)

UN  110 ( V)

 rot 
nN  2200  
 min

1. DETERMINAREA MARIMILOR DE BAZA

1) T.e.m din indus

Din fig. 7.1, pentru PN si nN rezulta (pentru clasa de izolatie F) randamentul:

  0.7

Upe  2.5 ( V)

 1  
EM  Upe  UN  EM  91 ( V)
2

2) Curentul din indus

PN
INM  INM  9.091 ( A)
  UN

Din tabelul 7.1 se adopta ke  0.025


IaM  INM  1  ke  IaM  8.864 ( A)
3) Puterea interioara (electromagnetica)

PiM  EM  IaM PiM  806.591 ( W)

4) Numarul de poli:

nN
p  2 f  p  f  73.333 ( Hz)
60

2. CALCULUL DIMENSIUNILOR PRINCIPALE

1) Coeficientul de utilizare C

PN  W   J 
Pentru  0.318  rot  din fig. 7.4 rezulta C  20  3
nN    dm 
 min 

 i  0.6 coeficientul de acoperire ideala a pasului polar

  0.8 factorul de forma al masinii

2) Calculul diametrului indusului

A) Cu relatia 7.11, rezulta:

3
p  60  PiM
D  2
    C  nN

D  1.205 ( dm) D  12.05 ( cm)

B) Din fig. 7.5, pentru

PN
 0.318 W/rot/min, rezulta: D  8 ( cm)
nN
 Se adopta valoarea medie a diametrului indusului D  10 ( cm)
Din fig. 7.6 se gaseste valoarea paturii de curent A si a inductiei magnetice in

intrefier.

2  A
A  120  10   B  0.55 ( T)
 m
Pasul polar

D  10 ( cm)  D
    7.854 ( cm)
2p

3) Calculul lungimii ideale:

D  0.1 ( m)

60  PiM
li  li  0.056 ( m) li  5.6 ( cm)
2 2
 i    D  nN  A  B

Pentru care: li
    0.713


Se adopta solutia cu miez feromagneticcompact, fara canale radiale de

ventilatie pentru care:
lg  li

3. CALCULUL SI ALEGEREA INFASURARII INDUSULUI

 1) Tipul infasurarii

Pentru curentul din indus: IaM  8.864 ( A) se determina numarul

cailor de curent in paralel ale infasurarii indusului

iadm  200  350 ( A)

infasurarea ondulata simpla:

a  1 2a  2
IaM
ia  ia  4.432 ( A)
2

2) Numarul de lamele si de crestaturi:

  7.854 ( cm) li  5.6 ( cm) B  0.55 ( T)

  0.078 ( m) li  0.056 ( m)

   i    li  B 3
  1.441  10 ( Wb)

EM  a
N  60  N  860.882 nr total de conductoare al infasurarii
p  nN   indusului

 s  2

N
Kmax  Kmax  215.22 Se adopta K  215
2  s

D  0.1 ( m)
 u  4

K
Z  Z  53.75 crestaturi reale
u

Se adopta Z  52

3) Verificari necesare

a) Tensiunea dintre doua lamele:

2  p  UN
Uk  Uk  2.044 ( V)
Kmax

Ukmax  15  16 ( V)
b) Raportul

Z
 13
2p

t1 pasul dentar

D  10 ( cm)

D
t1    t1  0.604 ( cm)
Z

y pasul rezultant la colector

K1
y  y  107 numar intreg
p

 s nr de spire pe sectie

s  2
 Infasurarea indusului are urmatoarele caracteristici:

Infasurarea indusului: infasurare ondulata simpla

a1 2a  2 y  107

Z  52 u4

s  2

N  K max  2   s N  860.882

Z
x  x  13   1
2p

y1  x   y1  12 crestaturi

nc nr de conductoare in crestatura

N  860.882

N
nc 
Z nc  16.555 nc  16

patura de curent

nc A
A  ia  A  117.37  
t1  cm 

fluxul util al polului principal in intrefier

EM
  60  3
p  N  nN   1.441  10 ( Wb)

inductia in intrefier


B 
 i    li B  0.55 ( T)
 4. DIMENSIONAREA CRESTATURII INDUSULUI

1 ) sectiunea conductorului

ja  3.5
 A  ia
 2 Scond 
 mm  ja

Scond  1.266  mm2

Pentru infasurarea din sarma rotunda

diametrul conductorului (v. anexa 5) d  1.25 ( mm)

diametrul izolat: diz  d  0.15 diz  1.4 ( mm)

Forma conductorului: rotund, izolat cu email tereftalic, clasa de izolatie F

Forma crestaturii : trapezoidala, avand dintii paraleli

2 ) Dimensiunile crestaturii
deschiderea crestaturii:

ar  diz  1 ar  2.4 ( mm)

kFe coeficient de umplere a miezului feromagnetic impachetat din tole

kFe  0.95 t1  0.604 ( cm)

lFe  li t1  0.006 ( m) B  0.55 ( T)

B1adm  1.9 ( T) inductia maxima admisibila in dinte

latimea dintelui:

t1  li  B
3
bd  bd  1.828  10 ( m)
kFe  lFe  B1adm

bd  1.8 ( mm)
ku coeficient de umplere

ku  0.75 ntot  nc

S1cr 
ntot  diz  2 S1cr  41.813 ( mm)
2
ku

din desenul la scara rezulta hc  11.81 ( mm)

hc reprezinta inaltimea crestaturii miezului feromagnetic

5. CALCULUL LATIMII INTREFIERULUI

  7.8 ( cm)

4
bi   i   bi  4.68 ( cm) k  0.43  10

A
  k  bi    0.043 ( cm) se adopta   0.5 ( mm)
B
 6. DIMENSIONAREA CIRCUITULUI MAGNETIC

1) Inaltimea jugului rotoric

Bja  1.3 ( T) inductia maxima admisibila in jugul rotoric

lFe  0.056 ( m)

3
  1.441  10 ( Wb) kFe  0.95


hja  hja inaltimea jugului rotorului
2  kFe  lFe  Bja

hja  0.01 ( m) hja  1 ( cm)

 Diametrul interior al indusului

hc  2.38 ( cm)


Dir  D  2  hc  hja  Dir  3.24 ( cm) se rotunjeste valoarea diametrului

Rezulta valoarea exacta a jugului rotorului Dir  4 ( cm)

hja 

D  Dir  2  hc  hja  0.62 ( cm)
2

Se determina valoarea definitiva a inductiei magnetice in jugul rotorului

hja  0.0062 ( m)


Bja 
2  kFe  lFe  hja Bja  2.185 ( T)

2) Dimensiunile polului principal

a) latimea polului

Bm  1.5 ( T) inductia magnetica in miezul polului principal

  1.14 coeficient de scapari

lm  lg  2.4 lm  8 ( cm) lungimea polului

kFem  0.97 coeficient de umplere a miezului pentru poli

lm  0.08 ( m)


bm    bm  0.014 ( m) bm  1.4 ( cm)
kFem  lm  Bm

b) inaltimea polului

hm  0.9  bm hm  1.26 ( cm)

 c) latimea piesei polare

 p  0.69   7.8 ( cm)

bp   p   bp  5.382 ( cm)

d) inaltimea piesei polare

Inaltimea piesei polare se determina grafic

li  5.6 ( cm) lm  8 ( cm)

li

hp1  0.5  B  bp  bm  
2  lm
inaltimea orientativa

hp1  0.383 ( cm) se adopta hp1  0.4 ( cm)

Din desenul la scara al polului se stabileste:

hp  0.3 ( cm)

3) Inaltimea jugului statorului

lc  lm  17 lungimea carcasei

lc  25 ( cm) lc  0.25 ( m)

Bjs  1.1 ( T) inductia magnetica in jugul statoric


hjs    3
2  lc  Bjs hjs  2.988  10 ( m) hjs  0.3 ( cm)
 7. TENSIUNEA MAGNETOMOTOARE (T.M.M) NECESARA PRODUCERII
TENSIUNI ELECTROMOTOARE (EN) LA FUNCTIONAREA IN GOL

1) Tensiunea magnetica (t.m) a intrefierului

ar  2.4 ( mm)   0.5 ( mm)

2
 ar 
 
 1 
  1  2.351
 ar 
5  
 

t1  6 ( mm)

t1
kc  kc  1.244 coeficientul lui Carter pentru rotor
t1   1  

7  H
 0  4    10  
 m

  0.0005 ( m)

B  kc  
Um  2  Um  544.318 ( A)
0

2) tensiunea magnetica a dintilor indusului

a) latimile dintelui in cele 3 sectiuni sunt:

bc  0.1 ( cm)

bdmin  0.18 ( cm)

 
bdmed    
 D  2hc   b bdmed  0.217 ( cm)
c
 Z 

t1  0.6 ( cm)

bdmax  t1  bc bdmax  0.5 ( cm)

b) inductiile magnetice aparente in cele trei sectiuni ale dintelui

li  0.056 ( m) kFe  0.95 lFe  0.056 ( m)

Bdmax  1.7 ( T) t1  0.006 ( m)

bdmed  0.0021 ( m)

bdmax  0.005 ( m)

B
Bdmed  t1  li 
kFe  lFe  bdmed Bdmed  1.654 ( T)

B
Bdmin  t1  li  Bdmin  0.695 ( T)
kFe  lFe  bdmax

c) Coeficientii dintelui in cele trei sectiuni

li  5.6 ( cm) lFe  5.6 ( cm) t1  0.6 ( cm)

bdmin  0.18 ( cm) bdmed  0.21 ( cm) bdmax  0.5 ( cm)

li
kd3  bc  kd3  0.585
kFe  lFe  bdmin
 li
kd2  bc 
kFe  lFe  bdmed kd2  0.501

li
kd1  bc 
kFe  lFe  bdmax kd1  0.211

A A
Hdmax  40   Hdmin  8  
 cm   cm 

A
Hdmed  35  
 cm 

Valoarea medie a intensitatii campului magnetic

 Hdmax  4  Hdmed  Hdmin A

Hd  Hd  31.333  
6  cm 

Tensiunea magnetica a dintilor

Umd  2  hc  Hd Umd  149.147 ( A)

3) Tensiunea magnetica a jugului rotor

a) lungimea medie a liniei de camp magnetice

D   2  hc  hja 
Lja    Lja  4.111 ( cm)
2p

A
Bja  1.3 ( T) Hja  12  
 cm 

Uma  Lja  Hja Uma  49.327 ( A)

Tensiunea magnetica rezultanta

Umda  Um  Umd  Uma

Umda  742.792 ( A)
4) T. m. a polilor principali
a) fluxul magnetic in polul principal

k  4.5 lm  0.08 ( m) bm  0.014 ( m)

 k  lm  bm 
      Umda  10 6    4.8  10
7
( Wb)
  

 m      3
 m  1.442  10 ( Wb)

m
   1 coeficient de scapari a fluxului polilor principali


b) inductia magnetica (exacta) in polul principal

m
Bm  Bm  1.327 ( T)
kFem  lm  bm

Tensiunea magnetica a polului principal

A
Bm  1.327 ( T) Hm  10  
 cm 


Umm  2  hp  hm  Hm  Umm  31.2 ( A)

5) T. m. a intrefierului de imbinare

 imb  0.02 ( cm)  imb  0.0002 ( m)

Bm   imb
Umimb  2  Umimb  422.475 ( A)
0
6) T. m. a jugului statoric

a) lungimea medie a liniei de camp magnetic in jugul stator

hjs  0.3 ( cm)

 
Ljs    D  2   hp  hm  hjs 
1
2p
Ljs  10.541 ( cm)

b) inductia magnetica in jugul statorului

lc  0.25 ( m) hjs  0.003 ( m)

m A
Bjs  Bjs  0.961 ( T) Hjs  5  
2  lc  hjs  cm 

Tensiunea magnetica:

Umjs  Ljs  Hjs Umjs  52.704 ( A)

7) T.m.m (pentru E=En)

UmE  Umda  Umm  Umimb  Umjs 3 ( A)

UmE  1.249  10

8. COLECTORUL SI PERIILE
1) Diametrul colectorului

Dk  0.7  D Dk  7 ( cm)

2) Pasul la colector

K  Kmax

  Dk
tk  tk  0.102 ( cm)
K

3) Viteza periferica a colectorului

Dk  0.07 ( m)

  Dk  nN  m
 k   k  8.063  
60 s

4) Dimensiunile periei

 pe  2

bpe   pe  tk bpe  0.204 ( cm) lpe  1 ( cm)

5) Sectiunea periilor

Jpe  10
 A 
 2
 cm 

spe 
IaM
spe  0.443  cm2
p  Jpe
6) Numarul periilor de pe o tija

spe
npe  npe  2.169 se alege npe  2
bpe  lpe

spe  npe  bpe  lpe

 cm2
spe  0.409 0.01  spe  4.087  10
3
 m2
7) Lungimea utila a colectorului

ak  0.5 ( cm)

   
lk  bpe  0.5  lpe  0.5  2  ak lk  2.057 ( cm)
II. SCHEMA IMPLEMENTATA A MASINI DE C.C. CU EXCITATIE SERIE
III. RASPUNSURILE IN PROGRAMUL MATLAB A MOTORULUI DE C.C. CU
EXCITATIE SERIE

Fig.1.Raspuns in MATLAB pe osciloscopul nr.2

Fig. 2. Raspuns in MATLAB pe osciloscopul nr.1.
 Bibliografie

 Dr. Ing. Marius Bălaş, Curs ISA, 2009

 Dr. Ing. Valentin Muller, Maşini Electrice, Ed. Politehnica

Timişoara, 2005

 Dr. Ing. Iuliu Delesega, Încercarea aparatelor şi

echipamentelor electrice, Ed. Helicon Timişoara, 1995

 Introduction to Simulink [PDF]