Sisteme de achizitii,

interfete si instrumentatie
virtuala
Placă
achiziţie

Traductoare

Condiţionare
semnal
Software

Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

 Cuprins_7
 Introducere
 Surse de semnal
 Amplificatoare de semnal. Exemplu de calcul
 Amplificatoare cu amplificatoare operationale
 Circuite pentru liniarizarea caracteristicii. Exemplu
de calcul

Prof. dr. ing. Valer DOLGA 2

 Introducere in teoria circuitelor de
conditionare

Schema bloc a sistemului de achiziţie a datelor

•Sursa de semnal
•Punct de referinta = legatura la masa

Prof. dr. ing. Valer DOLGA 3

 Surse de semnal

a) Reprezentarea generala: semnal in tensiune Vs si rezistenta Rs;

b) Sursa conectata la masa (grounded signal source): sursele de tensiune
cu alimentare de la reţea, osciloscoapele, generatoarele de semnal.
c) Sursa neconectata la masa (floating signal source): multimetrele digitale,
bateriile, termocuplele, transformatoarele, amplificatoarele de izolare

Prof. dr. ing. Valer DOLGA 4

 Amplificatoare de semnal

mV 1….10 V

Amplificator – reprezentare generala

Ui
G Coeficient de amplificare: G > 1
U0
Atenuare: G < 1

Ui
GdB  20 lg G  20 lg
U0
Prof. dr. ing. Valer DOLGA 5
Lățimea de bandă - gama de frecvență pentru care câștigul de
tensiune a amplificatorului este de peste 70,7% din valoarea maxima

Raspunsul in frecventa

Prof. dr. ing. Valer DOLGA 6

a) semnalul original; b) – distorsiunea de fază (dependenţă liniară
fază – frecvenţă); c) unghiul de fază variază neliniar cu frecvenţa
Prof. dr. ing. Valer DOLGA 7
• uzual semnalele utile rezultă în intrarea în mod diferenţial
• “zgomotul” deseori în intrarea în mod comun;
• este de dorit ca amplificatorul să aibă un CMR cât mai ridicat; uzual
100 dB

Modelul amplicatorului prin circuitul echivalent: rezistenta de intrare

R0, rezistenta de iesire Ri si amplificarea G

Prof. dr. ing. Valer DOLGA 8

 Modelul circuitului de măsurare: sursă –
amplificator – sarcină

R0
U0  US
RS  R0
RSa R0
Ui  G  U S
RSa Ri  RSa RS  R0
Ui   GU 0
Ri  RSa
Prof. dr. ing. Valer DOLGA 9
 U i  GU S
RSa R0 1 1
   1
Ri  RSa RS  R0 Ri 1 S
R
1
RSa R0

RSa  Ri R0  RS

Prof. dr. ing. Valer DOLGA 10

 Exemplu de calcul

Un traductor tensorezistiv pentru măsurarea forţei are semnalul de

ieşire în circuit deschis în valoare de 120 mV şi o impedanţă de ieşire
de 450 Ω. Pentru amplificarea semnalului se utilizează un amplificator
cu factorul de amplificare G = 10. Care este eroarea de măsurare
datorată intrării amplificatorului dacă impedanţa de intrare a acestuia
are valoarea 5 kΩ?

Prof. dr. ing. Valer DOLGA 11

 U  U S  U 0

US
U 0  R0  I  R0 
R0  RS

120  10 3 600
U 0  5  10 
3
  0.11 V
5  10  450 5450
3

U  0.12  0.11  0.01V

0.01
U [%]   8.33
0.12

Prof. dr. ing. Valer DOLGA 12

 Amplificatoare cu
amplificatoare operationale

Amplificatoarele operaţionale (AO) sunt circuite integrate care includ

în structura lor:
• circuite de intrare care le asigură o rezistenţă de intrare (impedanţă
de intrare) foarte mare;
• amplificatoare diferenţiale;
• circuite de amplificare;
• circuite de ieşire care le asigură o rezistenţă de ieşire (impedanţă
de ieşire) foarte mică.

Caracteristici:
•câştig (amplificare) în tensiune foarte mare (de ordinul 30.000 –
200.000);
•rezistenţa de intrare foarte mare;
•rezistenţa de ieşire foarte mică;
•spectru de frecvenţă transmise fără distorsiuni de la current
continuu până la frecvenţă de tăiere cât mai ridicată;
•factor de rejecţie pe mod comun foarte mare.

Prof. dr. ing. Valer DOLGA 13

 14
Prof. dr. ing. Valer DOLGA
Prof. dr. ing. Valer DOLGA 15
 Tensiunea diferenţială de intrare:

Tensiunea de ieşire a amplificatorului operaţional este proporţională cu

tensiunea diferenţială de intrare. Factorul de proporţionalitate este denumit
factor de amplificare în buclă deschisă a tensiunii diferenţiale de
intrare:

Prof. dr. ing. Valer DOLGA 16

Tensiunea de mod comun:

Prof. dr. ing. Valer DOLGA 17

 741

a - varianta cu 14 pini: pinii 1, 2, b – varianta cu 8 pini:

7, 8, 13,14 nefolososiţi; pinul 3 pinul 1 compensare
compensare decalaj; pinul 4 decalaj; pinul 2 intrare
intrare inversoare; pinul 5 intrare inversoare; pinul 4 intrare
neinversoare; pinul 6 –U; pinul 9 neinversoare; pinul 4 –U;
compensare de frecvenţă la ieşire; pinul 5 compesare decalaj;
pinul 10 ieşire; pinul 11 +U; pinul pinul 6 ieşire; pinul 7 +U;
12 compensare de frecvenţă la pinul 8 nefolosit.
intrare;

Prof. dr. ing. Valer DOLGA 18

Prof. dr. ing. Valer DOLGA 19
 APLICAŢII ALE
AMPLIFICATOARELOR
OPERAŢIONALE

Prof. dr. ing. Valer DOLGA 20

 R2
Ve   Vi
R1

Amplificator inversor

Punctul X este un punct de referinţă la un potenţial între

+ 0.0001 V şi – 0.0001 V motiv pentru care este numit masă
virtuală.

Prof. dr. ing. Valer DOLGA 21

Impedanţa de intrare coincide cu rezistenţa R1, avînd în vedere poziţia
punctului virtual de masă.

Prof. dr. ing. Valer DOLGA 22

Obs_1:
• semnul minus ataşat relaţiei anterioare este interpretat ca o
schimbare de fază – este vorba despre amplificator inversor;
• nu se interpretează ca o pierdere sau o reducere a intensităţii
semnalului

Obs_2:
• nu se include semnul minus în calculul câştigului în tensiune;
• includerea ar face imposibil calculul logarithmic;
• semnul minus ataşat calculului final (dB) ar fi interpretat în mod
eronat ca o pierdere

Prof. dr. ing. Valer DOLGA 23

 Obs_3
semnificaţia noţiunii “peak” în valoarea tensiunii de intrare este cea
de amplitudinea semnalului

Valoarea efectivă
a semnalului
Amplitudinea
(RMS – root
semnalului
mean- squared )
(peak value)

Perioada
semnalului

Prof. dr. ing. Valer DOLGA 24

Amplificator ne-inversor

Ve R2
G  1
Vin R1

Prof. dr. ing. Valer DOLGA 25

 Circuite pentru liniarizarea
caracteristicii

Caracteristica
neliniara

Liniarizarea
caracteristicii
prin metode
hardware

SCM5B
(DATAFORTH )

Prof. dr. ing. Valer DOLGA 26

 Metoda matematica directa


RRTD (t )  R0 1  At  Bt  C(t  100 C)t
2 0 3

pentru t  0 C)
0


RRTD (t )  R0 1  At  Bt 2
 pentru t  00 C )

unde: t – este temperatura RTD; R0 – rezistenţa RTD la 0 0C;

A  3.9083 103 0C-1;

B  5.775 107 0C-2

C  4.183 1012 0C-4.

Prof. dr. ing. Valer DOLGA 27

  r 
 A  A  4 B1 2

 R0 
t RTD (r ) 
2B

R
R[Ω]
tmax

R0
Rt max  R0
RRTD  R0  t
t max
0 tma t [0C]
x

Prof. dr. ing. Valer DOLGA 28

 Exemplu de calcul

Temperatura (0C) Rezistenţa Ω

0 100
100 138.5
200 175.83

Rt  R0  (1    t    t 2 )

138.5  100  1   100   100 2 

175.83  100  1    200    200 2 
  3.91103
  5.85 10 7

Prof. dr. ing. Valer DOLGA 29

 R200  R0
Rt   t  R0
200
175.83  100
R100  100  100  137.9 
200

138.5  137.9
R  100  0.3 %
200

Prof. dr. ing. Valer DOLGA 30

 t [0C]
tj

ti

0 Ri Rj R
[Ω]
t j  ti
t seg (r )  t i   r  ri 
R j  Ri

Rn  R0  n  R

ti 1  ti
t seg (r )  ti   r  (r0  i  R)
R

Prof. dr. ing. Valer DOLGA 31

  R 
U 0  E   
 2 R 

Punte activă

V  K  ln I
V 
Ve   K  ln  in 
 R 
Vin  Ae at
 
Ve  K ln Vin  K ln Ae at  K ln A  Ka  t
Amplificator logaritmic
Prof. dr. ing. Valer DOLGA 32