Cap 1

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE
CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC
Anexa nr. ............ la OMEN nr. ............ din .....................
CURRICULUM
pentru
CLASA a XI-a
ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL DE 2 ANI
pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2:
Electronist aparate și echipamente
Domeniul de pregătire de bază: ELECTRONICĂ AUTOMATIZĂRI

Domeniul de pregătire profesională generală:
ELECTRONICĂ AUTOMATIZĂRI
Aria curriculară TEHNOLOGII
2013
1
AUTORI:
Prof. ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Nicolae Vasilescu

CAZACU REMUS
Karpen, Bacău
IORDACHE FLORIN Prof. Ing., Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Nicolae Vasilescu Karpen, Bacău
Prof. ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Nicolae Vasilescu

BUJOR GABRIELA
Karpen, Bacău
MĂNIGA VALI prof. ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic "Gheorghe Asachi", Botoşani
GHEAȚĂ CARMEN profesor ing, grad didactic I, Grup Școlar Industrial Unirea București
ASISTENŢĂ C.N.D.I.P.T.:
ANGELA POPESCU –inspector de specialitate, C.N.D.I.P.T
2
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Clasa a XI-a
Învăţământ profesional de 2 ani
Aria curriculară Tehnologii
Calificarea: Electronist aparate şi echipamente

Domeniul de pregătire de bază: ELECTRONICĂ AUTOMATIZĂRI
Domeniul de pregătire profesională generală: ELECTRONICĂ AUTOMATIZĂRI
I. Pregătire practică
Modulul I. Desenarea asistată de calculator a circuitelor imprimate
Total ore: 140
din care Laborator tehnologic 70
Instruire practică 70
Modulul II. Bazele automatizărilor
Total ore: 175
Modulul III. Asamblarea şi întreţinerea sistemelor de calcul
Total ore: 140
Modulul IV. Circuite electronice
Total ore: 280
Total ore/an= 21 ore/săptămână x 35 săptămâni/an = 735 ore/an
II. Stagiu de pregătire practică - CDL*
Modulul V. Reţele de comunicaţie prin cablu

Total ore: 150
din care Laborator tehnologic -
Total ore/an = 30 ore/săptămână x 5 săptămâni/an = 150 ore/an
TOTAL GENERAL: 885 ore /an
Notă:
1. Orele de laborator tehnologic şi orele de instruire practică se pot desfăşura atât în
laboratoarele şi atelierele unităţii de învăţământ, cât şi la operatorul economic/ instituţia
publică parteneră pentru pregătirea practică.
2. Stagiul de pregătire practicăCDL* se realizează la operatorul economic/ instituţia publică
parteneră; pentru a răspunde nevoilor angajatorilor din sectorul IMM, stagiul de pregătire
practică poate fi organizat şi în unitatea de învăţământ, conform cadrului legal în vigoare.
3
LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN STANDARDELE DE PREGĂTIRE
PROFESIONALĂ PE CARE SE FUNDAMENTEAZĂ CURRICULUMUL
UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE
 DESENAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A CIRCUITELOR IMPRIMATE
 BAZELE AUTOMATIZĂRILOR
 REALIZAREA CIRCUITELOR CU DISPOZITIVE ELECTRONICE DISCRETE
 UTILIZAREA DISPOZITIVELOR ELECTRONICE
 UTILIZAREA CIRCUITELOR INTEGRATE ANALOGICE
 ASAMBLAREA ŞI ÎNTREŢINEREA SISTEMELOR DE CALCUL
 REALIZAREA REŢELELOR DE COMUNICAŢIE PRIN CABLU
4
Modul I: Desenarea asistată de calculator a circuitelor imprimate
1. Notă introductivă
Modulul „Desenarea asistată de calculator a circuitelor imprimate” face parte din

pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale de nivel 2, Electronist aparate şi
echipamente”, clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 140 de ore
conform planului de învăţământ, din care:
 70 ore – laborator tehnologic
 70 ore – instruire practică
Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.

Modulul „Desenarea asistată de calculator a circuitelor imprimate” vizează dobândirea
de competenţe specifice calificării “Electronist aparate şi echipamente”, în perspectiva folosirii
tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificări şi/sau în continuarea pregătirii într-o calificare de
nivel 3.
2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul
 DESENAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A CIRCUITELOR ELECTRONICE
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
MODULUL: DESENAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A CIRCUITELOR IMPRIMATE

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 1: Organizează o sesiune de lucru
 Documentaţie tehnică  Citeşte şi interpretează schemele  Descrierea modului de
-schemă electrică electrice. folosire a bibliotecilor
-listă de componente  Identifica zonele specifice ecranului de componente
 Mediul de lucru - soft grafic al utilitarului utilizat. electronice.
specializat pentru desenarea  Personalizează mediul de lucru.  Identificarea
asistată de calculator a circuitelor  Utilizează mijloace ajutătoare pentru componentelor
electronice (ex: Orcad, Protel, desenare (controlul suprafeţei afişate, electronice în scheme.
Workbanch etc.) plasarea reţelelor de puncte etc.)  Precizarea elementelor
-ecranul grafic  Creează şi salvează fişierele realizate. asociate unei
-controlul mediului de componente
desenare electronice, de interes
-biblioteci de componente pentru programul
folosit.
 Precizarea semnificaţiei
unei anumite opţiuni
dintr-un meniu
specificat.
 Identificarea în barele
cu instrumente a
butoanelor asociate
5
unor acţiuni specificate.
 Căutarea şi selecţia
unei anumite
componente într-o
bibliotecă de date.
 Editarea şi crearea unei
componente.
Rezultatul învăţării 2: Desenează schema electrică
 Editorul de scheme  Organizează planşa de lucru (a  Desenarea unei scheme
-meniuri şi comenzi spaţiului de desenare). electronice specificate.
-spaţiul de desenare  Căută şi selectează componentele în  Modificarea unei
-facilităţi ajutătoare biblioteci scheme desenate.
-atribute componente  Plasează componentele pe schemă.  Aplicarea regulilor de
-tip  Editează elementele asociate (tip, amplasare a
-capsulă capsulă, numerotarea pinilor, valoare) componentelor
-pini componentelor. electronice la desenarea
-valoare  Interconectează componentele în unei scheme.
-elemente asociate: conformitate cu cerinţele sarcinii  Interpretarea mesajelor
-trasee (plasarea traseelor, nodurilor, bornelor de eroare şi remedierea
-joncţiuni de acces, alimentărilor, legăturilor la erorilor.
-borne masă).
-împământare  Amplasează etichete şi texte în
-alimentare schemă.
-etichete  Verifică schema desenată prin
-text comparaţie cu schiţa de referinţă.
 Reguli de amplasare optimă  Identifică şi marchează eventualele
a componentelor greşeli.
 Execută corecturile necesare.
Rezultatul învăţării 3: Realizează circuitul imprimat

 Editorul de cablaje imprimate  Realizează lista de conexiuni pe baza  Interpretarea Netlist.
-meniuri şi comenzi schemei electrice.  Finalizarea cablajului
-spaţiul de desenare  Apelează utilitarul pentru realizarea imprimat pentru o
-facilităţi ajutătoare cablajului imprimat. schemă electronică
-lista de conexiuni (Netlist)  Încărcă lista de conexiuni. desenată specificată.
-atribute componente  Desenează conturul circuitului  Modificarea manuală /
-tip imprimat respectând dimensiunile automată unui cablaj
-capsulă impuse. imprimat.
-orientare  Stabileşte caracteristicile cablajului  Aplicarea principiilor
-caracteristici cablaj (dimensiunile, forma şi orientarea fundamentale pentru
 Principii fundamentale pentru traseelor, diametrele găurilor, forma şi realizarea cablajelor
plasarea componentelor dimensiunile pastilelor de lipire, imprimate.
-spaţiere număr de straturi).  Interpretarea mesajelor
-echilibru  Realizează circuitul utilizând de eroare şi remedierea
-orientare facilităţile sistemului software pentru erorilor.
optimizarea soluţiei (realizarea
manuală sau automată a cablajului,
mutarea, copierea, lipirea, ştergerea
elementelor cablajului).
 Verifică cablajul desenat.
 Identifică şi marchează eventualele
6
greşeli.
 Execută corecturile necesare.
4. Conţinutul formării
Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

Tema 1 – Elemente introductive soft proiectare:
 Prezentare generală. Structurarea programului de proiectare.
 Interfaţa program: meniuri şi bare de instrumente.
Tema 2 – Biblioteci de componente electronice:
 Prezentare biblioteci de componente.
 Elemente asociate unei componente.
 Căutarea şi selecţia componentelor în biblioteci.
 Editarea şi crearea componentelor.
Tema 3 – Editorul de scheme:

 Configurarea iniţială.
 Meniuri de comenzi.
 Organizarea planşei de lucru.
 Reguli de amplasare optimă a componentelor.
 Crearea de planşe de lucru multiple.
 Detectarea erorilor de desenare.
Tema 4 – Procesarea schemei electronice realizate cu editorul de scheme:

 Numerotarea componentelor.
 Amplasarea de etichete, texte şi obiecte desenate în schemă.
 Vizualizarea informaţiilor despre componente, trasee şi joncţiuni.
 Înlocuire componente sau trasee de interconectare.
 Verificări şi corecţii finale.
Tema 5 – Elemente introductive pentru realizarea desenului plăcii imprimate:

 Crearea desenului plăcii imprimate pornind de la schemă.
 Configurarea iniţială a programului.
 Meniuri de comenzi.
 Amplasarea componentelor.
 Metode şi reguli de realizare a traseelor.
 Verificări şi corecţii finale.
Tema 6 – Imprimarea schemei şi a desenului de cablaj:

 Setarea adecvată a opţiunilor de imprimare.
 Listarea schemei şi a desenului de cablaj.
Tema 7 – Realizarea unui proiect final:

 Structura şi etapele realizării unui proiect.
 Intocmirea documentaţiei tehnice.
 Imprimare documentaţie.
-
Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de
laborator şi de instruire practică.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
7
Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:
- Scheme electronice.
- Unitate de calcul.
- Soft specializat.
- Documentaţie utilizare soft.
6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului „Desenarea asistată de calculator a circuitelor

imprimate” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de
particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Desenarea asistată de calculator a circuitelor imprimate” poate încorpora, în orice
moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se
desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate
conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale
elevilor, pe exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului în
coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de
idei etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot
fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborarea de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare;
 Navigare pe Internet în scopul documentării;
 Realizarea unui portofoliu cu produse care să satisfacă cerinţe tehnice precizate;
 Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
 Realizarea de activităţi practice în conformitate cu sugestiile prezentate în curriculum
sau cele ale agentului economic.
 Exercitii de simulare a intervenţiei în situaţii de risc în cadrul lucrărilor desfăşurate;
 Joc de rol pentru dezvoltarea comunicării profesionale în cadrul stabilirii rolului în
echipele de lucru pe durata intervenţiilor.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat
fiecare dintre rezultatele învăţării in conditiile de evaluare precizate în standardele de pregătire
profesională .
7. Sugestii cu privire la evaluare
8
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în
care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :
a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării.
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă
şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în
Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de
tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul.O competenţă se va evalua o singură
dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele
tehnice din standardul de pregătire profesională.
8. Bibliografie
Autorii lasă la latitudinea cadrului didactic alegerea softului specializat pe care îl va utiliza la
parcurgerea acestui modul şi a bibliografiei necesare, care să permită însă elevului să dobândească
toate deprinderile specificate.
9
Modul II: Bazele automatizărilor
Modulul „Bazele automatizărilor” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii
calificării profesionale de nivel 2 Electronist aparate şi echipamente clasa a XI-a, învățământ
profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 175 de ore conform planului de învăţământ, din
care:

Modulul „Bazele automatizărilor” vizează dobândirea de competenţe specifice calificării
“Electronist aparate şi echipamente” în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei
calificări şi/sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel 3.
 BAZELE AUTOMATIZĂRILOR
MODULUL: BAZELE AUTOMATIZĂRILOR

Rezultatul învăţării 1: Precizează unităţi de măsură pentru marimi neelectrice
 Mărimi neelectrice  Foloseşte unităţile de  Identificarea unităţilor
 Unităţi de măsură pentru măsură, fundamentale şi derivate, de măsură derivate şi
mărimi neelectrice din Sistemul Internaţional şi a fundamentale dintr-un set dat.
 Operaţii aritmetice de unităţilor de măsură tolerate  Asocierea unităţilor de
transformare de unităţi de măsură  Operează cu multiplii şi măsură unui set de mărimi
submultiplii unităţilor de măsură neelectrice specificat.
 Transformă unităţi de  Precizarea prefixelor
măsură. utilizate pentru scrierea
multiplilor şi submultiplilor
unităţilor de măsură.
 Efectuarea de operaţii
cu multiplii şi submultiplii
unităţilor de măsură.
Rezultatul învăţării 2: Utilizează traductoare
 Traductoare  Recunoaşte tipul de  Clasificarea
 definiţie traductoare după aspect fizic. traductoarelor după principiul
 caracteristici  Identifică părţile de funcţionare, natura mărimii
 clasificare constructive ale unui traductor. măsurate şi după forma
 elemente  Consultă documentaţia mărimii de la ieşire.
constructive tehnică specifică traductoarelor.  Descrierea modului de
 funcţionare  Conectează traductoarele conversie a mărimilor
 scheme electronice în circuite de măsurare sau neelectrice în mărimi electrice.
simple pentru transformare a semnalelor.  Selectarea tipului de
10
diverse tipuri de traductor în funcţie de mărimea
traductoare (ex: de electrică de convertit.
temperatură, de  Precizarea parametrilor
lumină, de specifici pentru un traductor
umiditate, de dat.
proximitate etc.)
 Circuite de măsurare cu
traductoare.
 Circuite de transformare a
semnalelor cu traductoare.
Rezultatul învăţării 3: Identifică elementele componente ale unui sistem de reglare automată
 Obiectul automaticii.  Studiază documentaţia  Citirea schemei bloc
Automatizarea proceselor. tehnică specifică pentru pentru un SRA precizat.
 Sistem automat. asigurarea funcţionarii unui  Explicarea procesului de
 Sisteme de automatizare. sistem de reglare automat. reglare automată.
Schema de principiu.  Diferenţiază diversele  Precizarea rolului
 Sistem de reglare automată tipuri de sisteme automate elementelor componente ale
 elementul de (sisteme de comanda automata; unui S.R.A.
comparaţie sisteme de control automat;  Prezentarea şi
 regulatorul automat sisteme de protectie automata; vizualizarea tipurilor de
 elementul de sisteme de reglare automata; semnale şi de reacţii utilizate în
execuţie sisteme de optimizare automata). automatizări
 instalaţia  Identifică elementele din  Utilizarea documentaţiei
tehnologică schema bloc a SRA. specifice pentru identificarea
 traductorul  Urmăreşte pe schemă regimurilor de funcţionare ale
 descrierea semnalele specifice unui sistem S.R.A.
funcţionării după automat.
schema bloc.
 Mărimi de intrare / ieşire
specifice elementelor S.R.A.

Tema 1 – Mărimi neelectrice
 Conversia mărimilor neelectrice în mărimi electrice.
 Unităţi de măsură pentru mărimi neelectrice.
 Multiplii şi submultiplii (scriere, transformare)
Tema 2 - Sisteme de reglare automată; noţiuni generale:

 Rolul şi obiectul unui S.R.A.
 Tipuri de S.R.A.
 Schema bloc a unui S.R.A. Rolul blocurilor componente.
 Descrierea funcţionării după schema bloc.
 Mărimi de intrare/ieşire.
Tema 3 – Traductoare electronice:

 Rolul şi locul unui traductor în sistemele automate.
 Mărimile caracteristice ale traductoarelor.
 Clasificarea traductoarelor.
 Părţi componente constructive ale traductoarelor.
11
 Tipuri de traductoare (pentru temperatură, de vibraţii, de lumină, de umiditate,
de proximitate).
Conţinuturile formării cuprind teme care vor fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări
practice în laborator şi atelier/agent economic.

- Sisteme de reglare automată
- Aparate de măsură şi control (multimetre, osciloscop)
- Module pentru studiul experimental al S.R.A.
- Sistem de calcul cu software adecvat pentru simulări.
Conţinuturile programei modulului ,,Bazele automatizărilor” trebuie să fie abordate într-o

manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de
nivelul iniţial de pregătire.
Modulul ,,Bazele automatizărilor” are o structură elastică, deci poate încorpora, în orice
moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se
idei etc.;
12
echipele de lucru .
profesională .
Recomandări pentru lucrări de laborator:
1. Lucrări de laborator efectuate pe platforme experimentale pentru studiul traductoarelor
2. Lucrări de laborator efectuate pe platforme experimentale pentru studiul SRA
Recomandări pentru aplicaţii practice:
3. Realizarea montajelor electronice ale traductoarelor pentru temperatură.
4. Realizarea montajelor electronice ale traductoarelor de vibraţii.
5. Realizarea montajelor electronice ale traductoarelor de lumină.
6. Realizarea montajelor electronice ale traductoarelor de umiditate.
7. Realizarea montajelor electronice ale traductoarelor de proximitate.
8. Verificarea funcţionării elementelor componente ale unui SRA.

c. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării.
d. Finală
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
elevi.
extraşcolare etc.
13
dată.
8. Bibliografie
1. Sergiu Călin, Stelian Popescu, “Aparate, echipamente şi instalaţii de electronică

industrială – automatizări”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993
2. Constantin Rădoi, Paul Svasta, Vasile Lăzărescu, Dan Stoichescu, Ion Liţă,
„Aparate, echipamente şi instalaţii de electronică profesională”, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997
3. C. Boghiţoiu, „Construcţii electronice pentru tinerii amatori”, Editura Albatros,

Bucureşti, 1989
4. G. Vasilescu, Ş. Lungu, „Electronică”, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1981
14
Modulul III. Asamblarea şi întreţinerea sistemelor de calcul
Modulul „Asamblarea şi întreţinerea sistemelor de calcul” face parte din pregătirea

practică necesară dobândirii calificării profesionale de nivel 2 Electronist aparate şi echipamente,
clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 140 de ore conform
planului de învăţământ, din care:

Modulul „Asamblarea şi întreţinerea sistemelor de calcul” vizează dobândirea de
competenţe specifice calificării “Electronist aparate şi echipamente”, în perspectiva folosirii tuturor
achiziţiilor în practicarea acestei calificări.
 ASAMBLAREA ŞI ÎNTREŢINEREA SISTEMELOR DE CALCUL
MODULUL: ASAMBLAREA ȘI ÎNTREȚINEREA SISTEMELOR DE CALCUL

Rezultatul învăţării 1: Execută instalarea hard a unui sistem de calcul
 Componentele unui sistem de  Identifică componentele necesare  Realizarea unui sistem de
calcul: carcasa, sursa de pentru realizarea unui sistem de calcul prin interconectarea
alimentare, placa de bază calcul. unor componente specificate.
(procesorul, memoria), porturile I  Alege componentele necesare  Precizarea
/ O (serial, paralel, USB, IDE, de pentru realizarea unui sistem de caracteristicilor unei
dischete), unitatea de dischetă, calcul după criterii specificate. componente specificate prin
unitatea de hard-disc, unitatea de  Utilizează trusa de scule şi identificarea informaţiilor
CD-ROM, CD-R/RW, tastatura şi documentaţia de firmă în procesul de inscripţionate pe corpul ei sau
dispozitivul de indicare (mouse- instalare. prin studierea documentaţiei
ul), placa video şi monitorul,  Montarea /demontarea sistemului tehnice.
placa de sunet şi difuzoarele, de calcul.  Selectarea componentelor
modem-ul, placa de reţea, hardware a unui sistem de
accesoriile (radiatoare / calcul dintr-un set dat.
ventilatoare, cabluri, conectori,  Prezentarea
elemente de fixare), scannere, caracteristicilor unui sistem
imprimante: de calcul existent
 tipuri constructive
 dimensiuni
 montare mecanică
a componentei şi a
accesoriilor
 interconectare.
 Criterii de alegere a
componentelor unui sistem de
calcul: performanţe, fiabilitate,
15
preţ.
 Scule utilizate în procesul de
instalare: scule simple pentru
operaţiile de asamblare şi
dezasamblare (chei tubulare,
şurubelniţe cap cruce, şurubelniţe
cap stea, şurubelniţe cu lama
plată, dispozitiv de introducere a
cipurilor, dispozitiv de extragere
a cipurilor), scule de lipit şi
dezlipit.
 Documentaţie de firmă
utilizată în procesul de instalare:
cărţi tehnice ale componentelor
unui sistem de calcul, manuale,
reviste de specialitate.
Rezultatul învăţării 2: Execută instalarea soft a unui sistem de calcul
 Sistem de operare: instalare,  Instalează sistemul de operare.  Pregătirea unui calculator
configurare, facilităţi (partajare,  Utilizează facilităţile unui sistem pentru instalarea sistemului
formatare, lucrul cu directoare şi de operare. de operare.
fişiere, monitorizarea sistemului).  Utilizează soft-ul de aplicaţie pus  Executarea setărilor
 Soft de aplicaţie pentru placa la dispoziţie de firmele producătoare oferite de facilităţile unui
de bază, tastatură, mouse, placa de componente. sistem de operare.
de sunet, placa video, modem,  Instalarea softului de
placa de reţea, monitor, scanner, aplicaţie pentru o componentă
imprimantă: instalare, hardware specificată.
configurare.
Rezultatul învăţării 3: Întreţine sistemul de calcul
 Proceduri de întreţinere  Aplică procedurile de întreţinere  Precizarea procedurilor de
preventivă activă: curăţarea preventivă activă. întreţinere a unui sistem de
sistemului de praf, ştergerea şi  Aplică procedurile de întreţinere calcul
lubrifierea conectoarelor şi preventivă pasivă.  Realizarea copiilor de
contactelor existente în sistem, siguranţă
repoziţionarea componentelor
montate în socluri, curăţarea
tastaturii şi a mouse-ului,
defragmentarea fişierelor,
reformatarea hard-discului,
protecţia contra viruşilor.
 Proceduri de întreţinere
preventivă pasivă: examinarea
mediului de lucru, încălzirea şi
răcirea sistemului, pornirea /
oprirea sistemului, asigurarea
unei împământări corecte a reţelei
de alimentare, protejarea faţă de
perturbaţiile tensiunii de
alimentare.
 Copii de siguranţă.
16
Modulul « Asamblarea şi întreţinerea sistemelor de calcul » este un ansamblu care poate fi
parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica
în diferite faze ale însuşirii.
Se recomandă activităţi de genul:

- instalarea sursei de alimentare, a plăcii de bază, a microprocesorului, a hard disc-ului, a
floppy disc-ului, a CD-ROM / CD-R/RW;
- instalarea dispozitivelor de intrare (tastatură, mouse, scanner);
- instalarea dispozitivelor audio (plăci de sunet, difuzoare);
- instalarea dispozitivelor video (plăci video, monitoare);
- instalarea imprimantei;
- instalarea sistemului de operare;
- defragmentarea hard disc-ului;
- formatarea hard disc-ului;
- utilizarea softului de aplicaţie;
- conectare / deconectare în LAN;
- întreţinerea generală a sistemului de calcul.

- Componente diverse ale sistemelor de calcul.
- Sisteme de calcul.
- Software (sisteme de operare, software de aplicaţie).
- Manuale de utilizare.
- Documentaţie tehnică pentru Componente diverse ale sistemelor de calcul
Conţinuturile programei modulului ,,Asamblarea şi întreţinerea sistemelor de calcul” trebuie

să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu
care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Modulul ,,Asamblarea şi întreţinerea sistemelor de calcul” are o structură elastică, deci
poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se
recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul
economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
17
idei etc.;
echipele de lucru .
fiecare dintre rezultatele învăţării in condiţiile de evaluare precizate în standardele de pregătire
profesională .

1. instalarea unui sistem de operare
2. Instalarea unor aplicaţii specifice
3. Realizarea de copii de siguranţă
4. Asamblarea unui sistem de calcul din componente

5. Efectuarea de operaţiuni de întreţinere activă şi pasivă
e. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării.
18
Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă
f. Finală
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
elevi.
extraşcolare etc.
dată.
Bibliografie
 Paul Borza, Monica Dascălu, Costin Gavrilescu, Calculatorul personal, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1999;
 Vlad Popescu, Multimedia, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000;
 Bogdan Mîţu, Dan Crişu, Internet & World Wide Web, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000;
 Scott Mueller, PC – depanare şi modernizare, Editura Teora, Bucureşti, 1999;
Manuale de utilizare a sistemelor de calcul.
 Adrian Munteanu, Valerica Greavu (2003), Rețele locale de calculatoare: Editura Polirom
19
Modulul IV: Circuite electronice
Modulul “ Circuite electronice” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii
calificării profesionale de nivel 2 Electronist aparate și echipamente, clasa a XI-a, învățământ
profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 280 de ore conform planului de învăţământ, din
care:

Modulul “ Circuite electronice” vizează dobândirea de competenţe specifice calificării ,,
Electronist aparate și echipamente”, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea
acestei calificări şi/sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel 3.
 REALIZAREA CIRCUITELOR CU DISPOZITIVE ELECTRONICE DISCRETE

 UTILIZAREA DISPOZITIVELOR ELECTRONICE DISCRETE
 UTILIZAREA CIRCUITELOR INTEGRATE ANALOGICE
MODULUL: CIRCUITE ELECTRONICE

Rezultatul învăţării 1: Identifică tipuri de circuite electronice.
 Simboluri, marcaj şi aspect  Decodificarea  Identificarea tipurilor circuite
fizic pentru circuitele informaţiilor conţinute electronice după simbol, rol functional,
electronice: surse de de schemele bloc şi tip de capsulă, marcaj şi/ sau modul de
alimentare, amplificatoare de electrice şi modul de inscripţionare a casetelor.
tensiune, de curent, de inscripţionare a  Precizarea tipurilor de
putere, oscilatoare: RC, LC, capsulelor/casetelor. conectori pentru circuitele electronice
modulatoare/ demodulatoare,  Selectarea  Precizarea rolul funcţional al
porţi logice, codificatoare/ circuitelor electronice circuitelor electronice;
decodificatoare, după rolul funcţional
multiplexoare/  Identificarea
demultiplexoare, tipurilor de conectori
numărătoare, memorii (RAM pentru circuitele
şi ROM), microcontrolere şi electronice
microprocesoare, dispozitive
de afişaj;
 Funcţiile circuitelor
electronice: surse de
alimentare, amplificatoare:
de tensiune, de curent, de
putere, oscilatoare: RC, LC,
modulatoare/ demodulatoare,
20
porţi logice, codificatoare/
decodificatoare,
multiplexoare/
demultiplexoare
numărătoare, memorii (RAM
şi ROM), microcontrolere şi
microprocesoare, dispozitive
de afişaj
Rezultatul învăţării 2: Evaluează performanţele circuitelor electronice
 Parametrii specifici  Precizarea  Măsurarea prin metoda optimă a
circuitelor electronice: parametrilor specifici ai parametrilor specifici ai circuitelor
- surse de alimentare: circuitelor electronice. electronice.
tensiuni, curenţi, puteri  Utilizarea aparatelor  Interpretarea valorilor parametrilor
nominale, randament; de măsură pentru în vederea selectării soluţiei optime.
- amplificatoare: factor de determinarea valorilor
amplificare; parametrilor specifici ai
- oscilatoare: domeniu de circuitelor electronice.
frecvenţă, frecvenţa de  Selectarea metodei
oscilaţie; optime de măsurare a
- circuite logice: valori parametrilor specifici ai
minime şi maxime de circuitelor electronice.
tensiune şi curent la intrare  Verificarea încadrării
şi ieşire; valorilor obţinute în
- tensiune, curent, putere, urma măsurătorilor
capacitate, viteză; în normele
 Soluţii de determinare a specificate în
valorilor parametrilor: documentaţia
calcul, măsurători, soluţii tehnică.
software. Criterii de
optimizare.
Rezultatul învăţării 3: Utilizează circuite integrate analogice
 Amplificatoare  Selectarea circuitelor  Identificarea circuitelor integrate
operaţionale: integrate analogice analogice după criterii precizate
o Criterii (simbol, după criterii şi  Precizarea parametrilor specifici
marcaj, tip capsulă, dispunere parametri circuitelor integrate analogice
terminale)  Utilizarea circuitelor  Realizarea de montaje cu circuite
o Parametri integrate analogice integrate analogice
o Scheme fundamentale pentru realizarea unor
o Caracteristici circuite electronice
 Stabilizatoare de tensiune
integrate.
o Criterii (simbol,
marcaj, tip capsulă, dispunere
terminale)
o Parametri
o Montaje
 Circuite de temporizare
integrate
o Criterii(simbol,
marcaj, tip capsulă, dispunere
terminale)
o Parametri
21
o Scheme fundamentale
Tema 1: Dispozitive electronice – recapitulare

Tipuri de dispozitive : dioda semiconductoare, tranzistorul bipolar, tranzisorul cu efect de câmp
 Simboluri
 Principiul de funcţionare
 Regimuri de funcţionare
 Domeniul de utilizare,
 Parametri.
Tema 2: Dispozitive electronice multijonctiune
Tipuri de dispositive: tiristorul diacul, triacul
 Simboluri
 Principiul de funcţionare
 Regimuri de funcţionare
 Domeniul de utilizare,
 Parametri.
Tema 3: Surse stabilizate de tensiune
o Redresoare
o Filtre de netezire
o Stabilizatoare
o Rol funcţional
o Parametri, simboluri
Tema 4: Amplificatoare
o Amplificatoare de tensiune
o Amplificatoare de curent
o Amplificatoare de putere
o Rol funcţional
Tema 5: Oscilatoare
o Oscilatoare LC
o Oscilatoare RC
o Rol funcţional
Tema 6: Modulatoare/ demodulatoare
o Rol funcţional
o Utilizări în domeniu
Tema 7: Dispozitive de afişaj electronic
o Rol funcţional
o Utilizări în domeniu
Tema 8: Circuite integrate analogice
o Amplificatoare operaţionale:
 Criterii -simbol, marcaj, tip capsulă, dispunere terminale
 Parametri
 Scheme fundamentale
22
 Caracteristici
o Stabilizatoare de tensiune integrate.
 Parametri
 Montaje
o Circuite de temporizare integrate
 Parametri

- Aparate de măsură şi control
- Generator de funcţii
- SDV specifice
- Componente electronice discrete şi integrate
- Platforme experimentale pentru studiul circuitelor electronice discrete şi integrate
Conţinuturile programei modulului ,,Circuite electronice” trebuie să fie abordate într-o

manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de
nivelul iniţial de pregătire.
Modulul ,,Circuite electronice” are o structură elastică, deci poate încorpora, în orice moment
al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în
laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform
recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
idei, etc.;
23
echipele de lucru .
profesională .

Utilizarea cataloagelor pentru selectarea componentelor electronice.
Măsurarea parametrilor specifici ai tranzistorului bipolar, tranzistorului cu efect de
câmp, tiristorului
 Ridicarea caracteristicilor curent – tensiune ale dispozitivelor electronice discrete şi
integrate
 Vizualizarea tensiunilor de la intrarea şi ieşirea unui stabilizator.
 Vizualizarea semnalelor de la intrarea şi ieşirea unui amplificator.
 Vizualizarea semnalelor de la intrarea şi ieşirea unui temporizator
 Lucrări practice de identificare a componentelor: tranzistor bipolar, tranzistor cu efect
de câmp, tiristor
 Lucrări practice de verificare a componentelor: tranzistor bipolar, tranzistor cu efect
de câmp, tiristor
 Lucrări practice de identificare a defectelor componentelor: tranzistor bipolar,
tranzistor cu efect de câmp, tiristor,
 Lucrări practice de polarizare a tranzistoarelor bipolare.
 Lucrări practice de polarizare a tranzistoarelor cu efect de câmp.
 Lucrări practice de realizare a unor circuite electronice simple .
 Lucrări practice de asamblare, dezasamblare, înlocuire a componentelor / circuitelor
electronice discrete şi integrate
Lista lucrărilor de laborator şi pentru aplicaţiile practice recomandate este orientativă şi poate fi
completată.
g. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării.
24
h. Finală
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
elevi.
extraşcolare etc.
dată.
8. Bibliografie
1. Dănilă, Theodor, Ionescu-Vaida, Monica, Componente şi circuite electronice, manual clasa

a XI-a, Editura didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991
2. Dănilă, Theodor, Ionescu-Vaida, Monica, Componente şi circuite electronice, manual clasa
a XII-a, Editura didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1989
3. Colectiv (coordonator Mariana Robe), Componente şi circuite electronice – Sinteze pentru
examenul de bacalaureat, Editura Economică, Bucureşti, 2000
4. John, Watson, Practical Electricity and Electronics, MacMillan Education
5. Ltd, 1995
6. Mitrofan, Gheorghe, Generatoare de impulsuri şi de tensiune liniar variabilă, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1980
7. Manolescu, Anca, Manolescu, Anton, Mihuţ, Ioan, Mureşan, Tiberiu, Circuite integrate
liniare, Editura didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983
8. Ciugudean, M, Mureşan, T, Cârstea, H, Tănase, M.E., Electronică analogică cu circuite
integrate liniare, Editura de Vest, Timişoara, 1991
9. Dragoş Cosma, Florin Mareş, Doina Dick, Aurelian Chivu, (2008). Electronică-Tehnologii
şi măsurări. Bucureşti : CD PRESS
10. Constantin Miroiu, Virgil Olaru, (1983). Lucrări practice de componente şi circuite
electronice. Bucureşti : EDP
25
STAGIU DE PREGĂTIRE PRACTICĂ
Modulul V. Reţele de comunicaţie prin cablu

Modulul “ Reţele pentru comunicaţii prin cablu” face parte din pregătirea practică
necesară dobândirii calificării profesionale ,, Electronist aparate și echipamente”, clasa a XI-a,
învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 150 ore conform planului de învăţământ,
din care:
 150 ore – pregătire practică

Modulul “Reţele pentru comunicaţii prin cablu” vizează dobândirea de competenţe
specifice calificării ,,Electronist aparate și echipamente”, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor
în practicarea acestei calificări şi/sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel 3.
REALIZAREA REŢELELOR DE COMUNICAŢIE PRIN CABLU
MODULUL: REŢELE DE COMUNICAŢIE PRIN CABLU

Rezultatul învăţării 1: Execută operaţii de pozare a suporturilor de comunicaţie.
 Medii de transmisie:  Identifică mediile de transmisie  Stabilirea traseului de
 cabluri simetrice,  Utilizează SDV-uri specifice pozare conform
 cabluri coaxiale,  Aplică tehnologii de pozare documentaţiei tehnice de
 cabluri cu fibră execuţie
optică,  Selectarea tipurilor de
 cabluri TP (UTP- suporturi (cabluri
cablu neecranat, simetrice, coaxiale, UTP,
STP-cablu ecranat) FTP, STP, optice) conform
 Tehnologii de pozare a documentaţiei tehnice.
suporturilor de comunicaţie  Aplicarea tehnologiei
 de instalare a adecvate de pozare a
cablurilor TV, suporturilor de
 de instalare a comunicaţie
cablurilor
telefonice,
 de instalare a
cablurilor pentru
reţele de
calculatoare
Rezultatul învăţării 2: Utilizează elemente de conectare a suporturilor de comunicaţie
 Elemente de conectare  Identifică elementele de conectare  Pregătirea capetelor de
 conectori,  Utilizează elementele de conectare cablu în vederea conectării.
 module de  Realizează conexiuni  Selectarea tipurilor de
joncţionare, nedemontabile elemente de conectare
 manşoane conform ordinului de serviciu
26
termocontractabile  Folosirea elementelor de
 cleşte sertizor, conectare adaptate tipului de
mufe BNC, cablu pentru realizarea reţelei
 mufe UTP, de comunicaţie.
 reglete  Realizarea corectă a
 Tehnologia de realizare a conexiunilor nedemontabile
conexiunilor nedemontabile cu 
ajutorul manşoanelor
termocontractabile
Rezultatul învăţării 3: Verifică funcţionalitatea reţelei realizate.
 Metode de verificare a reţelei  Identifică şi remediează  Precizarea tipurilor de
 probă de deranjamentele reţelelor de deranjamente
continuitate, comunicaţie  Precizarea metodelor de
 probă de izolament remediere a deranjamentelor
 Metode de remediere a
deranjamentelor
Reţele de telecomunicaţii.
 Structura unei reţele de telecomunicaţii
 Tipuri de reţele de telecomunicaţii
 Tipuri de cabluri pentru realizarea reţelelor
Executarea operaţiunilor de instalare a cablurilor de comunicaţii
 Instalarea cablurilor telefonice; elemente de conectică
 Instalarea cablurilor Tv; elemente de conectică
 Instalarea cablurilor pentru reţelele de calculatoare; elemente de conectică
 Instalarea cablurilor cu fibră optică; elemente de conectică
Verificarea lucrărilor executate
 Identificarea deranjamentelor
 Remedierea deranjamentelor
practice la agentul economic.

- Unelte, SDV-uri şi maşini unelte specifice diverselor tipuri de prelucrări mecanice; ciocane
şi pistoale de lipit, transformator de sudură; scule şi dispozitive pentru pregătirea şi
joncţionarea cablurilor optice( Stipper pentru fibra optică, Foarfeca pentru KEVLAR,
Dispenser alcool izopropilic, Sursa LED Vizibil etc);
27
- Mostre de materiale; cabluri clasice şi fibră optică; module de jonctare; elemente de
conectică ; suporţi cablu; diluanţi; vopsele; materiale izolante, răşini,aliaje de lipit etc.
- Aparatură de măsură pentru cabluri de fibră optică: Power meter şi OTDR-uri, Locator
pentru Markeri Electronici etc.
- Aparate de măsură şi control (multimetre, osciloscop, generatoare de semnal, surse de
alimentare, reflectometre);
- Sistem de calcul cu software adecvat pentru simulări.
Conţinuturile programei modulului ,, Reţele de comunicaţie prin cablu” trebuie să fie

abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care
se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Modulul ,, Reţele de comunicaţie prin cablu” are o structură elastică, deci poate încorpora, în
orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se
idei etc.;
echipele de lucru .
fiecare dintre rezultatele învăţării in condiţiile de evaluare precizate în standardele de pregătire
profesională .

28
 Utilizarea SDV de uz general şi specifice lucrărilor pe cabluri
 Lucrări practice de cablare structurată.
 Lucrări practice de joncţionare a cablurilor.
 Lucrări practice de instalare a aparaturii terminale într-o reţea de telecomunicaţii.
 Lucrări practice de executare a conexiunilor prin reglete, conectori, mufe.
 Lucrări practice de pozare a cablurilor de telecomunicaţii cu ajutorul clemelor, în
tuburi, în canal de cablu.
 Lucrări practice de montare a instalaţiilor terminale (nişe, cutii).
 Lucrări practice de instalare a unui cablu aerian.
 Lucrări practice de instalare a aparaturii terminale.
 Lucrări practice de verificare a cablurilor de telecomunicaţii prin măsurarea unor
parametri.
i. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării.
metoda de evaluare – probe orale și practice.
j. Finală
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
elevi.
extraşcolare etc.
dată.
29
8. Bibliografie
1. Ilie Andrei, (2006), Tehnica transmisiei informaţiei, Bucureşti: Editura Printech

2. Tatiana Rădulescu, (2002), Reţele de telecomunicaţii, Bucureşti: Editura Thalia
3. Ion Bossie, Mircea Wardalla, (1997), Măsurări speciale în telecomunicaţii, Bucureşti: Editura
Romtelecom
4. Guran Marius, (2001), Sistem de indicatori pentru evaluarea stării societăţii informaţionale.
Studiu cuprins în Proiectul prioritar “Societatea Informaţională – Societatea cunoaşterii” al
Academiei Române
5. Standarde de cablare structurată ANSI/TIA/EIA 568-B, ANSI/TIA/EIA-569, ANSI/TIA/EIA-
570
6. Adrian Munteanu, Valerica Greavu (2003), Rețele locale de calculatoare: Editura Polirom
30

Cap 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A

Anexa nr. ............ la OMEN nr. ............ din .....................

Domeniul de pregătire de bază: ELECTRONICĂ AUTOMATIZĂRI

Aria curriculară TEHNOLOGII

Prof. ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Nicolae Vasilescu

Prof. ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Nicolae Vasilescu

ANGELA POPESCU –inspector de specialitate, C.N.D.I.P.T

Calificarea: Electronist aparate şi echipamente

II. Stagiu de pregătire practică - CDL*

Modulul V. Reţele de comunicaţie prin cablu

TOTAL GENERAL: 885 ore /an

UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE

 DESENAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A CIRCUITELOR IMPRIMATE

 REALIZAREA CIRCUITELOR CU DISPOZITIVE ELECTRONICE DISCRETE

 UTILIZAREA DISPOZITIVELOR ELECTRONICE

 UTILIZAREA CIRCUITELOR INTEGRATE ANALOGICE

 ASAMBLAREA ŞI ÎNTREŢINEREA SISTEMELOR DE CALCUL

 REALIZAREA REŢELELOR DE COMUNICAŢIE PRIN CABLU

Modulul „Desenarea asistată de calculator a circuitelor imprimate” face parte din

Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.

2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul

 DESENAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A CIRCUITELOR ELECTRONICE

3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL: DESENAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A CIRCUITELOR IMPRIMATE

Rezultatul învăţării 3: Realizează circuitul imprimat

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

Tema 3 – Editorul de scheme:

Tema 4 – Procesarea schemei electronice realizate cu editorul de scheme:

Tema 5 – Elemente introductive pentru realizarea desenului plăcii imprimate:

Tema 6 – Imprimarea schemei şi a desenului de cablaj:

Tema 7 – Realizarea unui proiect final:

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Conţinuturile programei modulului „Desenarea asistată de calculator a circuitelor

Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.

2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul

3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL: BAZELE AUTOMATIZĂRILOR

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

Tema 2 - Sisteme de reglare automată; noţiuni generale:

Tema 3 – Traductoare electronice:

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

Conţinuturile programei modulului ,,Bazele automatizărilor” trebuie să fie abordate într-o

7. Sugestii cu privire la evaluare

1. Sergiu Călin, Stelian Popescu, “Aparate, echipamente şi instalaţii de electronică

3. C. Boghiţoiu, „Construcţii electronice pentru tinerii amatori”, Editura Albatros,

4. G. Vasilescu, Ş. Lungu, „Electronică”, Editura Didactică şi Pedagogică,

Modulul „Asamblarea şi întreţinerea sistemelor de calcul” face parte din pregătirea

Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.

2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul

 ASAMBLAREA ŞI ÎNTREŢINEREA SISTEMELOR DE CALCUL

3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL: ASAMBLAREA ȘI ÎNTREȚINEREA SISTEMELOR DE CALCUL

Se recomandă activităţi de genul:

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

Conţinuturile programei modulului ,,Asamblarea şi întreţinerea sistemelor de calcul” trebuie

Recomandări pentru lucrări de laborator:

4. Asamblarea unui sistem de calcul din componente

7. Sugestii cu privire la evaluare

Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.

1. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul

 REALIZAREA CIRCUITELOR CU DISPOZITIVE ELECTRONICE DISCRETE