Predimensionarea miezurilor

transformatoarelor de
putere
Calcule de predimensionare
Tema de proiectare

Date nominale :
Numărul de faze: mf = 3
Puterea aparentă : SN = kVA
Tnsiunea primară: U1 = kV
Tensiunea secundară: U2 = kV
Frecvența: f = 50 Hz
Conexiunea :
Prize de reglare pentru : u =  5 %

Date de catalog
pierderile în fier : p0 = W
curentul de mers în gol: i0 = %
pierderile în înfăşurări : pk = W
tensiunea de scurtcircuit : uk = %
Tema de proiectare

Condiţii de exploatare:
tipul constructiv : cuvă cu țevi sau radiatoare
sistemul de răcire : natural, cu ulei în circuit închis;
clasa de izolație : NL A
serviciul de funcționare : S1
mediul climatic : normal

Restricţii
materialul conductoarelor : . . . . . . . . . .
materialul miezului tabla silicioasa: laminată la . . . . . . .
grosimea:gt = 0,35 mm
materiale izolante:
pentru conductoare : email sau hârtie
pentru bobinaj : carton presat,
prespan
Bibliografie:
1. C Bălă – Proiectarea maşinilor electrice- Ed. Didactică şi Pedagogică
Bucureşti , 1967.
2. K. Biro, D Comşa, I.A. Viorel – Maşini electrice . Indrumar de
proiectare.- Lit. IP Cluj, 1969
3. I. Cioc, N. Bichir, N. Cristea – Maşini electrice. Indrumar de
proiectare. Vol. I, II, III, - Ed. Scrisul Românesc Craiova, 1981.
4. T. Dordea- Proiectarea şi construcţia maşinilor electrice. Vol. I, II, Lit.
IP Timişoara, 1979.
5. I.S. Gheorghiu – Maşini electrice. Probleme şi aplicaţii industriale.-
Ed. Tehnică Bucureşti, 1966.
6. A. Nicolaide – Maşini electrice.Teorie şi proiectare. Vol I, II. - Ed.
Scrisul Românesc Craiova, 1981.
7. R. Richter- Maşini electrice. Vol. I, II, III, IV, V. - Ed. Tehnică
Bucureşti, 1959-1962.
8. K.A.Biro – Maşini electrice. Curs predat.
Calcule preliminare
Calculul tensiunilor de faz$.

Tensiunea de fază a înfăşurărilor primare  = 1 şi

secundare  = 2 se calculează din tensiunea de linie dată
ținând seama de conexiunea înfăşurării.
Pentru conexiunea stea (Y) şi în zig-zag (Z):
U f  U  [kV
3 ]
pentru conexiunea în triunghi Uf1 = [kV]
U f  U Uf2 [kV]
=
[kV ]
Curentul de fază se determină din puterea nominală SN [kVA],
Calculul
numărulcurenţilor
de faze mdeşifaz$.
tensiunea de fază Uf [kV].
Pentru orice conexiune
SN If1 = [A]
I f  [A If2 = [A]
m U f ]
Alegerea solicitărilor magnetice şi
electrice
Alegerea inducţiei magnetice.
Inducția magnetică în coloana transformatorului se alege în funcție de ;
- materialul miezului magnetic,
- puterea transformatorului, Pentru înfăşurări din
- sistemul de răcire,. aluminiu inducțiile
- materialul conductoarelor date pe grafic se reduc
BC [T] cu 10 ÷ 15 %.
1.8

1.6
b
1.4
a
1.2 BC =
1
[T]
1 101 102 103 S [kVA] 4
10
Inducția magnetică în coloana transformatoarelor trifazate în ulei
cu înfăşurări din cupru, a-tole laminate la cald, b- tole laminate
la
rece.
Alegerea solicitărilor magnetice şi
electrice
Alegerea densit$ţii de curent.

Densitatea de curent în conductoare se alege în funcție de :

- materialul conductoarelor :
- puterea transformatorului,
- sistemul de răcire,
- materialul miezului magnetic j= A/mm2

j 4 [A/mm2]

3.5 Cu

3 M
Al
2.5 E

2 M

1.5
1 1 2 3 4
1 10 10 10 S [kVA] 10
Valorile medii ale densității curentului la transformatoare cu răcira
naturală în ulei.
Alegerea solicitărilor magnetice şi
electrice
Alegerea p$turii de curent. A
120
A [kA/m]
110

100

90
80
15 kV
70

60 60 kV
50
40
6 kV
35 kV
30

20
101 102 104

103

In cazul folosirii aluminiului valorile din diagramă se micşorează cu 10 ÷15 %

S [kVA]

Pătura de curent la transformatoare trifazate de putere cu răcire naturală în ulei.

Calculul secţiunii
coloanei
Determinarea diametrului şi a secţiunii coloanei
Între diametrul coloanei şi secțiunea coloanei există relația:

  D2
AC  4  k C
uFe

unde coeficientul de umplere cu fier

kuFe.

DC
bC1 DC
bC2 bCz

aC2 aC1
aC1
Forma secțiunii coloanei în 2 Forma secțiunii coloanei în 6
trepte. trepte.
 Calculul secţiunii
coloanei
Există multe metode de calcul a diametrului şi secțiunii coloanei.
-se conoaşte componenta reactivă a tensiunii de scurtcircuit şi
sortimentul de tablă;
-se cunosc pierderile în fier şi înfăşurări şi caracteristicile
materialelor active;
- se cunoaşte constanta transformatorului,
- se dau tolele din care se realizeaza circuitul magnetic,
- se alege tensiunea pe spiră, etc.

Determinarea diametrului şi a secţiunii coloanei prin alegerea

tensiunii pe spir$.
Tensiunea pe spiră:
U w  U f 1  U f 2  2    f  BC  AC
w1 w2
Calculul secţiunii
coloanei
60
U [V] w
50

40

30 10.Uw
20

10
0
1 3S [kVA] 4
10 1 10 2 10
Valorile medii ale tensiunii
10 pe spiră la transformatoare cu răcire naturală în ulei
cu înfăşurări de cupru şi tablă laminată la rece.
Pentru transformatoare la care diferă materialul înfăşurării sau miezului
tensiunea pe spiră se scade. Uw =
La utilizarea tablei laminate la cald valorile din figură se micşoreaza cu 10 ÷ 15V%;
la utilizarea aluminiului pentru înfăşurări valorile din figură se micşoreaza cu 20 %.

Exemplu: S = 100 kVA, aluminiu şi tablă laminată la cald Uw = 4,5/1,2/1,15 = 3,26 V

Calculul secţiunii
coloanei
Secțiunea coloanei va fi: AC 
Uw
[m 2 ]
2   f  C
B
Diametrul coloanei . Calculul diametrului necesită cunoaşterea cu aproximație a
coeficientului de umplere cu fier a cercului circumscris coloanei, kuFe
AC
DC 102
2   uFe [cm]
Coeficientul de umplere cu fier kkuFe are două componente:
- coeficientul de umplere geometric kuf ,
- coeficient de umplere datorită izolației kui .
Se procedează în felul următor : pentru kuFe = 1 rezultă
DC [cm] 6÷8 8 9 10 ÷ 18 19 ÷ 26 27÷35 36 ÷ 40
diametrul DC .
3 4 5 6 7 8 9 nzC =
nzC
kuf =
0,851 0,877 0,912 0,917 0,922 0,924 0,925
kuf

Din tabel se alege numărul de trepte a coloanei si coeficientul de umplere geometric:

Calculul secţiunii
coloanei
Coeficient de umplere datorită izolației k depinde de grosimea tolei, materialul
ui
izolant şi modul de izolare a tolei. În cazul izolației simple valorile kui sunt date
în tabela
Grosimea tolei Izolația

gt [mm] hârtie lac carlit

0,35 0,85 0,905 0,955

0,5 0,875 0,93 0,98

Pentru tabla: E IV- laminata la cald se folosesc materiale izolante: hârtie si lac
M - laminata la rece se foloseste: carlit

k uFe  k uf
Cu eceastă valoare se recalculează diametrul coloanei. Valoarea diametrului
se rotunjeşte la o valoare divizibilă cu 5 mm
. . . 11,5 12 12,5  k ui 13 . . . cm DC =
cm
Verificarea diametrului calculat
DC [cm]
80

60

40

20

0
10 10 2 10 3 10 4 S [kVA] 10 5
Diametrul orientativ al transformatoarelor trifazate cu ulei coloane in ulei.
 Calculul secţiunii coloanei
Cu ajutorul tabelei se calculează lațimile treptelor . De exemplu DC = 8 cm, nzC =3.
nz
aC1 aC2 aC3 aC4 aC5 aC6 aC7

7 0,97 0,89 0,785 0,678 0,523 0,425 0,25

6 0,964 0,885 0,775 0,631 0,456 0,280
5 0,957 0,864 0,723 0,55 0,33
4 0,945 0,84 0,67 0,5
3 0,89 0,75 0,56
2 0,850 0,526
1 0,707

aC1 =0,89*8=7,12 cm aC2 = 0,75*8=6 cm aC3 = 0,56*8=4,48 cm

Lățimile normalizate ale tolelor:
aC [cm] 4,0 5,5 6,5 7,5 8,5 9,5 10,5 12,0 13,5 15,5 17,5 19,5

215 23,0 25,0 27,0 29,5 31,0 32,5 33,0 36,5 41,0 42,5 44,0 46,5
Calculul secţiunii
coloanei
Se calculează grosimea pachetelor de tole:
bC  D 2C  a 2 [cm]
C
DC
cunoscând grosimea gt a tolei se calculează bC1
bC2
numărul de tole din fiecare treaptă:
bC 0  0

b b  aC2
ntC  rotunjit 10  C g C 1 aC1
 t  Forma secțiunii coloanei în 2 trepte.

nz 1 2 3
aC 7,5 6,5 4,0
bC 1,4 2,3 3,5
ntC 40 26 32
aC *ntC 300 169 128

Numărul de tole în trepte trebuie sa fie par

Calculul secţiunii coloanei
Aria netă a secțiunii coloanei, secțiunea fierului este dată de relația:
nz
ACFe  kui  gt   aC  n 101 ACFe 
[cm 2 ]
 1 tC2
ACFe 0,905  0,35[cm (300
] 169 128) 101 18,9 cm2
nz
numărul total de tole din coloană:
Jugul N tC   ntC
Forma secțiunii jugului nu trebuie să fie inscriptibil
1 în cerc. Poate fi :
• dreptunghiulară sau în trepte, având mai puține trepte decât coloana, de
aceea, în acest caz aJ1 > aC1.
• Pentru cazurile din figura următoare aJ1 = aC1.
• Înălțimea tolelor de jug se alege deasemenea din tabela cu lățimi
normalizate.
Secțiunea jugului este în general mai mare decât a coloanei cu 10 ÷25%.
Numărul total de tole din jug trebuie să fie egal cu numărul total de tole
din coloană.
Calculul secţiunii
jugului
aJ1
aJ1
aJ2
aJ2
aC1

bJ1 bJz
bJ2
Forme semicirculare ale secțiunii jugurilor.
Lățimile pachetelor jugului coincid cu lățimile pachetelor coloanei. Se
calculează numărul de tole ntJ din pachetele jugului.
nz 1 2 3
Aria secțiunii transversale a
7,5 5,5
aJ jugului:
bJ 2,3 3,5
AJFe  0,905  0,35  (495  176)
ntJ 66 32
10 1
aJ *ntJ 495 176 21,24 cm2 AJFe =
Determinarea dimensiunilor liniare ale
miezului L J

aJ

aC Bf
Hf HC

Dimensiunile principale ale miezului trifazat cu

trei coloane
Fereastra transformatorului
Relatii dintre dimensiuni: trifazat cu coloane

HC  H f  2  aJ 1 H f h b dist.izolatie

LJ  2  B f  3  aC1 B f  2  ab
 dist.izolatie
Determinarea dimensiunilor liniare ale
miezului
Alegerea distanţelor de izolaţie minime.
jug

hJ2 gJ2
hJ2 hJ1 hJ1 gJ1
coloană

g 12 g 11

gC2 ci2

cC2 ab2 c12 ab1 c11 ab1

Distanțele de izolație ale transformatoarelor de putere în ulei.

 Determinarea dimensiunilor liniare ale
miezului
Valorile distanțelor de izolație din fig. 1.4.2 se aleg din tabela 1.4.1. Aceste distanțe
sunt minime. În cazul când aceste spații dintre înfăşurări sunt şi canale pentru
circulația uleiului acestea se iau mari mari.

Pentru tensiunea secundară se aleg: hJ0 = hJ2 , ci2 ,gC2 , cC2 , hJ2 ,gJ2.
Pentru tensiunea primară se aleg : hJ0 = hJ1 , c12 ,g12 , c11, g11 , hJ1,gJ1 .
Deoarece hJ2 < hJ1 = hJ0 .
Distanțele sunt date în [mm]
Dimensiunile ferestrei se calculează din dimensiunile bobinajelor şi
distanțele de izolație :
Lățimea ferestrei
B 'f  2  cC 2  c12  c11  2  ab [cm]
Înălțimea ferestrei
H 
'fhb
'
2 J0 [cm]
h
Distanţele de izolaţie ale transformatoarelor în ulei
S [kVA] Uif [kV] hJ2 hJ2 gJ2 cC2 gC2 ci2 c12 g12 c11 g11
hJ1
hJ1
<100 <1 15 - - 4 - - - - 5 -
<800 <1 20 - - 5 2 - - - 5 -
<2500 <1 30 18 - 15 4 6 - - 5 -
<500 <10 20 10 - 12 4 6 8 2.5 9 -
<1600 <10 30 15 - 15 4 6 10 3 12 -
>1600 <10 50 25 - 17.5 4 8 18 4 20 -
<125 <15 35 20 1 17.5 5 8 12 3 12 2
<630 <15 40 25 2 17.5 5 10 15 3 17 2
>630 <15 50 25 2 20 5 10 18 4 20 2
<125 <20 40 30 2 20 5 10 15 3 15 3
<630 <20 50 30 2 23 5 13 18 4 20 3
>630 <20 60 40 2 23 6 13 20 5 20 3
<630 <35 65 50 2 25 6 13 22 5 25 3
>630 <35 75 50 2 30 6 19 27 5 30 3
Dimensiunile sunt date în [mm]
Determinarea dimensiunilor liniare ale
miezului
Predeterminarea dimensiunilor liniare este dificilă. Sunt relații complicate mai
mult sau mai puțin exacte, care folosesc experiența acumulată în
construcția transformatoarelor.
Deoarece aceste mărimi se vor modifica pe parcursul proiectării se vor adopta
valori aproximative ce se vor determina în continuare.
În$lţimea bobinajului se poate determina şi din puterea aparentă şi două
mărimi alese : tensiunea pe spiră Usp , şi pătura de curent A.
S
2 [m]
h b'  m U 
f w
A
Din pierderile în fier date şi dimensiunile calculate, considerand pierderile in jug
egale cu cele din coloana, se poate determina lungimea jugului.
p0 ACFe
L'J1  [m] BJ  BC
4  pFesJ  Fe  AJFe AJFe
Unde pFesJ reprezintă pierderile specifice in fier la inducția BJ – se determină din
Tabel şi SFe = 7600 kg/ m3.
Determinarea dimensiunilor liniare ale
miezului
Grosimea bobinajelor depinde de densitatea de curent adoptată, de materialul
înfăşurării, pătura de curent A. Se poate estima cu relația:

A
ab 0,4 j
[cm]
Această mărime se compară cu cele rezultate din diagramele indicate.
Dacă diferențele sunt mari se vor adopta valorile din diagrame.
Lățimea ferestrei B 'f  2  cC 2 c 12 c 11  2  ab
[cm]
Se determină două valori pentru:
Înălțimea ferestrei 'f 1  hb'  2  [cm]
H J
h 0
H 'f 2  3 L' j1  2  [cm]
2 J
0 h
Lungimea jugului:  2  B'  3  a
L'J 2 f [cm]
Din intervalul determinat de cele două valori
C1 se aleg: H'f [cm [cm
L'J
] ]
Grosimea bobinajelor
16
ab [cm]
35 kV
14

12
15 10

10
6 kV

2
101 102 S [kVA] 104
103
Fig.1.11. Grosimea bobinajelor recomandate de constructori
În cazul înfăşurărilor din aluminiu grosimile pot fi mai mari cu 25 ÷ 30
%
Verificarea dimensiunilor liniare ale miezului
Factor de configurație geometrică sau factor de suplețe

  DC Pentru cupru 0.7 <  <

 ' 1.0
Hf Pentru aluminiu 1 <  < 1.3

La transformatoare construite, lungimea jugului satisface relațiile:

L' j  0,6 L'j  4

H 'f  2,5 DC  6
Dacă valoarea factorului ( si rapoartele nu se încadrează în limitele indicate
se modifica solicitarile magnetice si electrice alese.

Evident aceste valori sunt orientative ele se vor definitiva după dimensionare
celor două înfăşurări.
Înălțimea bobinajului h’ b
= hb0 =
Pierderi specifice şi puterea de
magnetizare
Pierderi specifice şi puterea de magnetizare
tabla de 0,35 mm laminată la rece

B pierderi Puterea de magnetizare B pierderi Puterea de magnetizare

Wb/m2 W/kg VA/kg VA/cm2 Wb/m2 W/kg VA/kg VA/cm2

0,9 0,425 0,475 0,06 1,4 1,08 1,28 1,37

0,95 0,47 0,53 0,09 1,42 1,12 1,34 1,48
1 0,5 0,6 0,12 1,44 1,16 1,4 1,6
1,02 0,52 0,63 0,14 1,46 1,2 1,465 1,72
1,04 0,54 0,66 0,16 1,48 1,24 1,53 1,87
1,06 0,56 0,69 0,18 1,5 1,28 1,6 1,98
1,08 0,58 0,72 0,2 1,52 1,32 1,71 2,13
1,1 0,61 0,75 0,22 1,54 1,36 1,89 2,26
1,12 0,63 0,785 0,248 1,56 1,4 2,23 2,42
1,14 0,64 0,82 0,286 1,58 1,44 2,49 2,58
Pierderi specifice şi puterea de
magnetizare
Pierderi specifice şi puterea de magnetizare
tabla de 0,35 mm laminată la rece
B pierderi Puterea de magnetizare B pierderi Puterea de magnetizare
Wb/m2 W/kg VA/kg VA/cm2 Wb/m2 W/kg VA/kg VA/cm2

1,16 0,665 0,855 0,335 1,6 1,46 2,8 2,74

1,18 0,69 0,89 0,401 1,62 1,52 3,24 2,92
1,2 0,72 0,925 466 1,64 1,59 3,85 3,1
1,22 0,75 0,96 0,528 1,66 1,66 4,72 3,28
1,24 0,785 0,995 0,605 1,68 1,74 5,63 3,49
1,26 0,82 1,03 0,671 1,7 1,82 6,55 3,72
1,28 0,855 1,065 0,767 1,72 1,91 7,5 3,97
1,3 0,89 1,09 0,853 1,74 2 8,7 4,23
1,32 0,925 1,125 0,938 1,76 2,09 10,5 4,54
1,34 0,96 1,16 1,04 1,78 2,18 16,4 4,89
1,36 1 1,195 1,15 1,8 2,26 26 5,28
1,38 1,04 1,23 1,255 1,82 2,35 38 5,75
Pierderi specifice şi puterea de
magnetizare
Pierderi specifice şi puterea de magnetizare
tabla de 0,35 mm laminată la cald

B pierderi Puterea de magnetizare B pierderi Puterea de magnetizare

Wb/m2 W/kg VA/kg VA/cm2 Wb/m2 W/kg VA/kg VA/cm2

0,9 0,75 1,5 0,06 1,36 1,71 10,74 1,15

0,95 0,825 2 0,09 1,38 1,77 11,62 1,255
1 0,9 2,1 0,12 1,4 1,83 12,5 1,37
1,02 0,94 2,7 0,14 1,42 1,89 13,46 1,48
1,04 0,975 2,9 0,16 1,44 1,94 14,48 1,6
1,06 1,01 3,14 0,18 1,46 2,01 15,56 1,72
1,08 1,045 3,42 0,2 1,48 2,08 16,62 1,87
1,1 1,085 3,7 0,22 1,5 2,16 17,5 1,98
1,12 1,12 3,9 0,248 1,52 2,24 18,7 2,13
1,14 1,16 4,16 0,286 1,54 2,33 20 2,26
 Pierderi specifice şi puterea de
magnetizare

Pierderi specifice şi puterea de magnetizare

tabla de 0,35 mm laminată la cald

B pierderi Puterea de magnetizare B pierderi Puterea de magnetizare

Wb/m2 W/kg VA/kg VA/cm2 Wb/m2 W/kg VA/kg VA/cm2

1,16 1,195 4,5 0,335 1,56 2,42 21,42 2,42

1,18 1,235 4,88 0,401 1,58 2,52 22,9 2,58
1,2 1,28 5,2 466 1,6 2,62 24,5 2,74
1,22 1,325 5,76 0,528 1,62 2,72 26 2,92
1,24 1,375 6,38 0,605 1,64 2,83 27,6 3,1
1,26 1,425 7,02 0,671 1,66 2,94 29,44 3,28
1,28 1,475 7,7 0,767 1,68 3,04 31,6 3,49
1,3 1,52 8,51 0,853 1,7 3,15 34 3,72
1,32 1,585 9,14 0,938 1,72 3,26 37,2 3,97
1,34 1,645 9,9 1,04 1,74 3,38 40,4 4,23