DATELE INIȚIALE

VARIANTA 21
Sarcina: de ales tipurile protecțiilor prin relee (PPR) și automatizare pentru elementele
indicate a unui sistem de alimentare cu energie electrică a întreprinderii industriale, de calculat
parametrii și de elaborat schema protecției prin relee. Schema de principiu a sistemului de
alimentare cu energie electrică a întreprinderii industriale este prezentată în fig. 1.
Tabelul 1 – Elementele care trebuie protejate şi automatizate

Elementele pe care trebuie de protejat Sarcina pentru partea de automatizare

W1,W4 -

Tabelul 2 – parametrii sistemului

Reprezentarea Puterea de scurtcircuit la barele statiei A
Tensiunea nominală, kV
pe schemă (regim maximal/minimal), MVA
SE 35 2400/1920

Tabelul 3 – Parametrii liniilor electrice

Notarea pe schemă Tensiunea nominală, kV Lungimea liniei, l, km x 0 , Ω/km
W1, W2 35 16 0,432
W3, W4 10 1 1,94

Tabelul 4 – Parametrii generatoarelor

Notarea pe ''
Capacitatea înfășurărilor statice
Unom, kV Pnom, MW cosφ xd
schemă pentru trei faze, µF
G1, G2 10,5 12,0 0,8 0,22 0,15

Tabelul 5 – Parametrii transformatoarelor

Notarea pe Pierderi de scurtcircuit

Snom, MVA UÎT, kV UJT, kV Us.c.
schemă Psc , kW
∆
T1, T2 6,3 35 10 7,5 46,5
T9, T10 1,0 10 0,4 6,5 3,3

Tabelul 6 – Parametrii cuptoarelor cu arc electric și ai instalațiilor cu condensatoare

Cuptoare cu arc electric Instalații cu condensatoare
Puterea, Tensiunea, Tipul de reglare Puterea Tensiunea, Tipul de reglare a puterii
 reactivă,
kW kV a tensiunii kV reactive
kVAr
8000 10 Reglarea 900 10 Reglare în funcție de
funcție de timp cu corecție de
distanță tensiune

Tabelul 7 – Parametrii motoarelor electrice de medie tensiune

Multiplul Puterea de
Puterea Tensiunea
Tipul cosn n, curentului scurtcircuit
nominală, nominală,  n ,%
motorului rot/min de pornire la bare,
kW kV
MVA
Asincron 4000 10 0,88 95 990 5 110

Tabelul 8 – Parametrii cuptoarelor cu arc electric și ai instalațiilor cu condensatoare

Reprezentare Tensiune Puterea nominală, kW cosn n , Condițiile
a pe schemă a de
%
nominală, pornire
M1 M2 M3 M4 M5 M6
kV
M1-M6 0,38 20 15 12 8,7 3 4,3 0,87 0,85 grele

Notă lungimile liniilor în cablu W5, W6 se vor lua de la 20 până la 50m. Pentru cel mai îndepărtat
receptor electric (cu puterea nominală cea mai mică), lungimea conductorului de alimentare se va
lua de la 10 până la 30m.

3
 SEE

35 kV

Q1 Q2

W1 W2
K1

35 kV

Q3 Q4

T1 T2
K2

Q5 Q6 Q7
10 kV

Q8 Q9

T5 T6
G1 G2

K3
Q10 Q11
CA1 CA2
Q12
10 kV

Q13 FU1

T9 K4 T10

QF1 QF2

QF3
CB1 QF4 FU2 CB2
K5
M7 M8 M7 M8
0,38 kV
QF5 FU3
KM KM

M1 M2 M3 M4 M5 M6 M1 M2 M3 M4 M5 M6

Figura 1 – Schema de principiu a sistemului electric

4
CUPRINS

SARCINA........................................................................................................................ 2
CUPRINS........................................................................................................................ 5
INTRODUCERE............................................................................................................. 7

1 ALEGEREA SIGURANȚELOR FUZIBILE.................................................................. 10

2 ALEGEREA REGLAJELOR DECLANȘATOARELOR ÎNTRERUPTOARELOR

AUTOMATE................................................................................................................... 12
2.1 Întreruptorul automal destinat protecției motorului asincron.......................................... 12
2.2 Întreruptorul automat destinat protectiei transformatorului de putere de secție
împotriva scurtcircuitelor și suprasarcinilor la partea de 0,4 kv...................................... 14
2.3 Valoarea reglajelor de curent ale declanșatoarelor întreruptorului automat de secție la
barele 0,4 kv ale transformatorului de putere.................................................................. 14

3 CALCULUL CURENȚILOR DE SCURTCIRCUIT..................................................... 15

3.1 Elaborarea schemei echivalente....................................................................................... 15
3.2 Calculul impedanțelor..................................................................................................... 16
3.3 Completarea tabelului pentru introducerea datelor în calculator şi obţinerea tabelelor
cu rezulatele calculelor.................................................................................................... 21

4 VERIFICAREA SENSIBILITĂŢII ŞI TIMPULUI DE ACŢIONARE AL

SIGURANŢELOR FUZIBILE ŞI ÎNTRERUPTOARELOR AUTOMATE.................. 23

5 VERIFICAREA SELECTIVITĂŢII FUNCŢIONĂRII PROTECŢIILOR PRIN

RELEE ALE ELEMENTELOR SCHEMEI................................................................... 25

6 CALCULUL PROTECŢIEI PRIN RELEE A MOTOARELOR ELECTRICE DE

MEDIE TENSIUNE........................................................................................................ 27
6.1 Calculul protecţiei împotriva scurtcircuitelor polifazate în înfăşurările statorului şi la
bornele lui........................................................................................................................ 27
6.2 Calculul protecţiei împotriva punerilor simple la pământ în înfăşurarea statorului........ 28
6.3 Calculul protecţiei împotriva suprasarcinilor tehnologice............................................... 29
6.4 Calculul protecţiei împotriva scăderii tensiunii............................................................... 29
6.5 Calculul protecției împotriva regimului asincron............................................................ 30
7 CALCULUL PROTECŢIEI PRIN RELEE A TRANSFORMATORULUI DE
PUTERE DE LA STAŢIA PRINCIPALĂ DE COBORÂRE........................................ 32
7.1 Calculul PDL de curent împotriva s.c. polifazate în înfășurări și la borne...................... 32
7.2 Calculul protecţiei maximale de current temporizate...................................................... 36
7.3 Calculul protecţiei împotriva suprasarcinilor.................................................................. 39
7.2 Protecția de gaze a transformatorului de putere.............................................................. 39

8 CALCULUL PROTECŢIEI PRIN RELEE A CUPTOARELOR CU ARC

ELECTRIC...................................................................................................................... 41
8.1 Calculul SCR impotriva s.c. polifazate........................................................................... 41
8.2 Protecția de gaze a transformatorului.............................................................................. 43
8.3 Protecția maximală de curent impotriva suprasarcinelor................................................ 43
5
8.4 Protecția împotriva punerilor simple la pământ.............................................................. 44

9 VERIFICAREA TRANSFORMATORULUI DE CURENT LA EROAREA DE 10%. 46

10 REGLAREA AUTOMATĂ A TENSIUNII................................................................... 48

CONCLUZII.................................................................................................................... 52
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................. 53

INTRODUCERE

Prin automatizarea sistemelor electroenergetice se înțelege aplicarea principiilor și

metodelor automaticii în conducerea și exploatarea acestora; automatica fiind știința aplicată care se
ocupă cu dispozitivele ce realizează fără participarea omului operațiile de conducere automată.
Echiparea sistemelor electroenergetice cu diferite dispozitive de automatizare este impusă de
o serie de particularități ale procesului de producere, transport și distribuție a energiei electrice, care
de desfășoară în cadrul acestor sisteme. Dintre particularitățile specifice de funcționare ale
sistemelor electroenergetice merită a fi menționate: tensiunea și frecvența energiei livrate trebuie să
se păstreze în anumite limite, apropiate de valorile puterii cerute de consumători, neexistând
posibilitatea stocării energiei electrice; asigurarea continuității în alimentare cu energie electrică a
consumătorilor; localizarea, separarea și remedierea avariilor apărute trebuie să se facă cât mai
rapid pentru evitarea extinderii ase85ctora.
În cadrul automatizării o importanță mare o are reglarea automată, care urmărește asigurarea
în exploatare a valorilor optimale pentru diferite mărimi (tensiune, frecvență, turație etc.). Pe lângă
6
reglarea automată, în cadrul automatizărilor în sistemele electroenergetice se întâlnesc probleme de
comandă automată (pornire, oprire automată a motoarelor, generatoarelor), control automat și
probleme de protecție prin relee a sistemelor electrice.
Protecția prin relee este una din principalele forme ale automatizării sistemelor
electroenergetice având drept spoc principal detectarea avariei și deconectarea elementului avariat
în vederea evitării extinderii avariei și a revenirii cât mai rapide la regimul normal de funcționare
pentru restul sistemului. Cu alte cuvinte, protecția prin relee este formată din ansamblul aparatelor
și dispozitivelor destinate să comande automat deconectarea instalației electrice protejate în cazul
apariției unui defect sau a unui regim anormal periculos și/sau să semnalizeze apariția regimului
respectiv.
Pentru a asigura spocul urmărit – protejarea sistemului împotriva avariilor și regimurilor
anormale de funcționare, protecția prin relee trebuie să îndeplinească următoarele performanțe:
1. Selectivitatea. O protecție este selectivă atunci când asigură deconectarea numai a
elementului avariat, toate celelalte părți ale sistemului rămânând alimentate.

2. Rapiditatea acționării protecției se impune tot mai mult, odată cu dezvoltarea sistemelor
energetice, având în vedere că trebuie să se asigure:
- Menținerea stabilității funcționării în paralel a mașinilor electrice legate la sistem;
- Reducerea timpului cât consumătorii sunt alimentați cu tensiune scăzută;
- Reducerea defectelor provocate de curenții de scurtcircuit prin deconectarea rapidă a
parților avariate din instalație, reducându-se astfel atât timpul cât și cheltuielile
necesare pentru repararea elementelor avariate;
- Mărirea eficacității reanclanșării automate rapide (RAR).
Timpul de deconectare a avariei se compune din timpul de acționare al protecției și din
timpul propriu de deconectare al întreruptorului. Timpul minim de acționare al protecției
în stadiul actual al tecnicii este de 0,01÷0,03 s, iar al întreruptorului – 0,04÷0,06 s.
3. Siguranța în funcționare. Prin această condiție se înțelege că protecția trebuie să sesizeze
defectul pentru care a fost prevăzută, să nu aibă refuzuri de acționare sau acționării false.
Acționarea sigură a protecției se realizează prin alegerea și exploatarea corectă a schemei
de protecție, prin realizarea schemelor de execuție simple, prin folosirea unui număr cât
mai mic de contacte ale releelor care participă succesiv la funcționarea schemei.

7
 Schemele de protecție cu cât sunt mai simple facilitează întreținerea lor, evitându-se de
asemenea riscurile defectărilor.
4. Sensibilitatea protecției este proprietatea protecției de a acționa la defecte sau la
perturbări oricât de mici ale regimului normal de funcționare. Sensibilitatea se
caracterizează prin coeficientul de sensibilitate k sens care pentru protecții maximale
reprezintă raportul dintre valoarea minimă a parametrului controlat în cazul unui defect
metalic în zona protejată M min și valoarea de pornire a protecției M pp. În cazul
protecțiilor minimale raportul este invers.
Pentru coeficientul de sensibilitate se recomandă valori cuprinse între 1,2 și 2,5 fiind
stabilite prin norme. Îndeplinirea condițiilor de sensibilitate mare în sistemele actuale
este destul de dificilă, pentru că în cazul rețelelor de înaltă tensiune curenții de
scurtcircuit de linii în regim minim de funcționare pot fi comparabili sau chiar mai mici
decât curenții maximi de sarcină.
Dacă o protecție nu se încadrează în limitele impuse pentru k sens, ea va fi înlocuită cu
o protecție mai sensibilă.
5. Independența față de condițiile exploatării. Protecția prin relee trebuie să funcționeze
corect independent de schema de conexiuni a sistemului electric în momentul respectiv
și independent de numărul centralelor respectiv al generatoarelor în funcțiune.

6. Eficacitatea economică. Costul echipamentului de protecție este mai mic în comparație

cu costul echipamentului principal din sistemul electric protejat și în comparație cu
eventualele pagube provocate de întreruperea alimentării consumatorilor în cazul unei
avarii greșit sau întârziat lichidate.
7. Gabarit redus. În vederea reducerii spațiilor ocupate de panouri de protecție, gabaritele
releelor trebuie să fie căt mai mici. Releele electronice se pretează cel mai bine la
miniaturizare.
8. Elasticitatea în modificarea caracteristicilor de acționare este o cerință impusă în special
în cazul protecțiilor complexe pentru ca același echipament să poată fi utilizat pentru
diferite elemente protejate care ar necesita caracteristici de acționare diferite.
9. Tipizarea subansamblurilor prezintă avantaje atât din punctul de vedere al uzinei
producătoare de aparataj de protecție, cât și din punctul de vedere al montării și
exploatării instalațiilor de protecție, întreținerea fiind astfel mult ușurată. De precizat că
tipizarea subansamblurilor este posibilă mai ales în cazul protecțiilor electronice.
La elaborarea lucrării de curs prezentate s-a ținut cont de cerințele și performanțele
impuse protecției prin relee menționate mai sus.

8
1 ALEGEREA SIGURANȚELOR FUZIBILE PENTRU PROTECȚIA
MOTOARELOR ELECTRICE M1-M6 CÂT ȘI A GRUPULUI DAT DE MOTOARE

Siguranțele fuzibile și elementele lor fuzibile se caracterizează prin tensiunea nominală și

curentul nominal. Tensiunea nominală a siguranțelor fuzibile U ns trebuie să fie aleasă mai mare sau
egală cu tensiunea nominală a rețelei U rețea :
U ns ≥U rețea
Curentul nominal al elementului fuzibil depinde de condițiile de demarare ale motoarelor
protejate.

9
 0,38kV

FU2

FU3 FU4 FU5 FU6 FU7 FU8

KM1 KM2 KM3 KM4 KM5 KM6

M1 M2 M3 M4 M5 M6

Fig.2 – Schema protecției motoarelor electrice de joasă tensiune

realizată cu siguranțe fuzibile
Curentul care parcurge elementul fuzibil se calculează cu expresia:
Ip
lf =
α
unde α este coeficientul ce ține cont de condițiile de demarare ale motorului:
– pentru condiții ușoare când timpul de pronire constituie (t p=2 ÷ 2,5 s ¿−α =2,5 ;
– pentru condițiile grele de pornire (t p=5 ÷ 10 s ¿−α =1,6 ÷ 2,0;
– alegem α =2,0;
I p – curentul de pornire al motorului electric:
I p=K p ∙ I nm
unde K p este multiplul curentului de pornire al motorului, K p =5÷ 7 ;
I nm – curentul nominal al motorului electric determinat cu relația:
Pnm
I nm= ,
√3 ∙ U nm ∙ cos φn ∙ ηn
unde Pnm este puterea nominală a motorului, kW;
U nm – tensiunea nominală a motorului, U nm=0,38 kV ;
cos φn – factorul de putere nominal, cos φn=0,87
ηn – randamentul nominal, ηn =0,85.
20
I nm1 = =41,09 .
√3 ∙ 0,38∙ 0,87 ∙ 0,85
După valoarea calculată din catalog se alege cea mai apropiată valoare standatdizată a
curentului nominal al elementului fuzibil: I nf ≥ I f .
Rezultatele calculelor se înscriu în tab.9. Tipul siguranței fuzibile și parametrii ei se aleg din
tab.34 [1].

10
 Tabelul 9
Parametrii siguranțelor fuzibile
Tipul
Curentul nominal al
Notarea pe schemă Pnm , I nm , I p, siguranței
Kp elementului fuzibil, A
alese
kW A A
Moto
Siguranță Calculat, I f Ales, I nf
r
M1 FU3 20 41,09 5 205,45 114,142 125 ПН-2-250
M2 FU4 15 30,82 5 154,1 85,7 100 ПН-2-100
M3 FU5 12 24,65 5 123,3 68,5 80 ПН-2-100
M4 FU6 8,7 17,87 5 89,4 49,7 50 ПН-2-100
M5 FU7 3 6,149 5 30,82 17,121 31,5 ПН-2-100
M6 FU8 4,3 8,83 5 44,17 24,6 31,5 ПН-2-100
Curentul elementului fuzibil al siguranței fuzibile care alimentează un grup de receptoare se

I 'p
determină cu expresia: lf = ,
α
în care
n−1
I ' p =K c ∙ ∑ I nmi + I p .max =¿ 0,85 ∙ (30,82+24,65+17,87 +6,16+8,83 ) +¿ ¿
i=1

+205,45=280,55 A .
unde K c este coeficientul de cerere, K c =0,85;
n −1

∑ I nmi – suma curenților nominali ai motoarelor electrice fără curentul nominal al motorului
i=1

cu cea mai mare putere;

I p .max – curentul de pornire al motorului electric cu cea mai mare putere.
280,55
lf = =155,9 A .
1,8
Din tab.6.4 [2] alegem siguranța fuzibilă de tip ПН-2-250 cu parametrii:
l nFU =160 A ,l nf =250 A .
2 ALEGEREA REGLAJELOR DECLANȘATOARELOR ÎNTRERUPTOARELOR
AUTOMATE PENTRU PROTECȚIA MOTOARELOR ELECTRICE M1-M6,
GRUPULUI DE MOTOARE ȘI TRANSFORMATOARELOR T9, T10

Întreruptoarele automate se caracterizează prin tensiunea nominală și curentul nominal, iar

declanșatoarele lor prin curentul nominal și reglajul de curent.

2.1 Întreruptorul automal destinat protecției motorului asincron

Se alege conform condițiilor:
U nî ≥ U rețea ;
11
I nî ≥ I rețea ;
I nde (dt ) ≥ I nt ;
I reg. de (dt ) ≥ I de ( dt ) .

unde U nî și I nî sunt respectiv tensiunea și curentul nominali ai întreruptorului;

I nde (dt ) și I reg. de (dt ) – curenții nominali și reglajele de curent ai declanșatoarelor
electromagnetic și termic ale întreruptorului automat.

0,38 kV

QF4

QF5 QF6 QF7 QF8 QF9 QF10

KM1 KM2 KM3 KM4 KM5 KM6

M1 M2 M3 M4 M5 M6
Fig.3 – Schema protecției motoarelor electrice de joasă tensiune
realizată cu întreruptoare automate

Reglajul de curent al declanșatorului electromagnetic al întreruptorului automat se determină

cu relația:
I ds =1,2∙ I p=1,2 ∙205,45=246,55
După valoarea calculată se alege cea mai apropiată valoare standardizată a reglajului de
curent al declanșatorului electromagnetic.

Rezultatele calculelor se înscriu în tab.10. Tipul întreruptorului automat și parametrii lui se

aleg din tab A1.1 [13].
Tabelul 10
Parametrii întreruptoalor automate
Notarea pe schemă Reglajul de curent, A Tipul
Pnm , I nm , I p, I nî ,
Ales, întreruptorului
Motor Întreruptor kW A A Calculat, I ds A
I reg. ds automat
12
M1 QF5 20 41,1 205,45 246,55 280 100 ВА51Г-31
M2 QF6 15 30,82 154,09 184,91 200 100 ВА51-31
M3 QF7 12 24,7 123,27 147,93 175 25 ВА51Г-25
M4 QF8 8,7 17,9 89,37 107,25 140 25 ВА51Г-25
M5 QF9 3 6,149 30,82 36,98 140 25 ВА51Г-25
M6 QF10 4,3 8,83 44,17 53,01 140 25 ВА51Г-31

Reglajul de curent al declanșatorului electromagnetic al întreruptorului automat ce

alimentează un grup de motoare electrice se calculează conform relației:
I dsQF 4=1,5 ∙ I p . max=1,5 ∙ 205,45=308,18 A

Curentul maxim de lucru:

6
I max . î=K c ∙ ∑ I nmi=0,85∙ ( 41,09+30,82+24,65+17,87 +6,16+8,83 ) =110,02 A
i=1

Din conditia de alegere a întreruptoarelor automate I nde ≥ I max . î , din tab. A1.3 [13] alegem
întreruptorul automat de tip ВА52-37 cu parametrii:
I nomQF 4=160 A> I max . î =110,02 A ;
I nde
=1 → I nde =160 ≥ I max. î =110,02 A ;
I nomQF 4
I reg .de
=7 → I nde=7 ∙ 160=1120 ≥ I dsQF 4=308,18 A ;
I nomQF 4
t de=0,1 s .

2.2 Întreruptorul automat destinat protectiei transformatorului de putere de secție

împotriva scurtcircuitelor și suprasarcinilor la partea de 0,4 kV
Condițiile de alegere:
U nî ≥ U rețea ;
I nî ≥ I nt ;
I nde (dt ) ≥ I nt ;
I reg. de (dt ) ≥ I de ( dt)
a) Reglajul de curent al declanșatorului electromagnetic pentru protecția transformatorului în
regimul de scurtcircuit este determinat cu relația:
I dsQF 1=(1,5 ÷ 1,6)∙ I nom.T 9=1,6 ∙ 2309=3695 A
unde I nom. T 9 – curentul nominal al transformatorului T9(T10):
S nom.T 9 1600
I nom. T 9= = =2309 A
√ 3 ∙U nom √3 ∙ 0,4
13
în care Snom .T 9 – puterea nominală a transformatorului de putere T9 (T10).
b) Reglajul de curent al declanșatorului termic pentru regimul de suprasarcină al
transformatorului de putere:
I dtQF 1=1,3∙ I nom. T 9=1,3 ∙ 2309=3002 A
Din tabelul A1.3 [13] alegem întreruptorul automat de tip ВА75 – 47 cu parametrii:
I nomQF 1=2500 A ;
I nde
=2 → I regde =5000 A ≥ I dsQF 1=3695 A ;
I nomQF 1
I reg . dt
=1,25 → I nde=3125 ≥ I dtQF1=3002 A ;
I nomQF 1
t de=0,1 s .

2.3 Valoarea reglajelor de curent ale declanșatoarelor întreruptorului automat de secție la

barele 0,4 kV ale transformatorului de putere
I deQF 3=0,75∙ I nom. T 9=0,75 ∙ 2309=1732 A ;
I dtQF 3=0,65 ∙ I nom .T 9 =0,65 ∙2309=1501 A .
Din tabelul A1.3 [13] alegem întreruptorul automat de tip ВА75-47 cu parametrii:
I nomQF 3=2500 A ;
I nde
=2 → I regde =5000 A ≥ I dsQF 1=1732 A ;
I nomQF 3
I reg. dt
=1,25 → I nde=3125 ≥ I dtQF1 =1501 A ;
I nomQF 3
t de=0,1 s .
3 CALCULUL CURENȚILOR DE SCURTCIRCUIT
3.1 Elaborarea schemei echivalente

14
 S

Umn=37 kV 1
W1(AC-150/19)
L=16 km
K1 r0=0,428 Ω/km
x0=0,432 Ω/km
Umn=37 kV 2 T1 – ТМН-6300/35
Umn(TS)=35 kV
Umn(TI)=10 kV
K2 Usc%=7,5%
ΔPsc=46,5 kW
Umn=10,5 kV 3 W3(3-хААШв-3х240)
L=1 km
K3 r0=1,62 Ω
x0=1,94 Ω
Umn=10,5 kV 4
T9 – ТМ-1600/10
Umn(TS)= 10 kV
Umn(TI)= 0,4 kV
Usc%= 5,5%
ΔPsc= 16,5 kW
Umn=0,4 kV 5 Bareta – A-2x(80x8)
W5 – АВВГ (3х35)
L= 4 m
L=30m
r0(1)= 0,055 mΩ/m
r0(1)=0,61 mΩ/m
x0(1)= 0,17 mΩ/m
x0(1)=0,079 mΩ/m
r0(0)= 0,55 mΩ/m
r0(0)=1,14 mΩ/m
x0(0)= 0,17 mΩ/m
Umn=0,4 kV 6 x0(0)=1,54 mΩ/m

QF1 – BA75-47
K4 r(1)=r(0)= 0,13 mΩ
x(1)=x(0)= 0,07 mΩ
Umn=0,4 kV 7 Umn=0,4 kV 12
Bareta – ШРА73-250
ТТИ-125 L=5 m
r(1)=r(0)=0 mΩ r0(1)=0,21 mΩ/m
x(1)=x(0)=0 mΩ x0(1)=0,21 mΩ/m
K5 r0(0)=2,1 mΩ/m
Umn=0,4 kV 8 Bareta – A-2x(25х3) x0(0)=2,1 mΩ/m
Umn=0,4 kV 13
L= 4 m QF9 – BA51Г-25
r0(1)= 0,457 mΩ/m r(1)=r(0)=10 mΩ
x0(1)= 0,295 mΩ/m x(1)=x(0)=7 mΩ
r0(0)= 4,57 mΩ/m Umn=0,4 kV 14
x0(0)= 2,51 mΩ/m Bareta – АВВГ (4х6)
Umn=0,4 kV 9 L=20 m
QF4 – BA55-37 r0(1)=3,54 mΩ/m
r(1)=r(0)= 1,1 mΩ x0(1)=0,1 mΩ/m
x(1)=x(0)= 0,5 mΩ r0(0)=4,24 mΩ/m
Umn=0,4 kV 10 x0(0)=1,49 mΩ/m
Umn=0,4 kV 15
КМ – Р31
ТТИ – 30
K6 r(1)=r(0)=0,96 mΩ
r(1)=r(0)=0,19 mΩ
x(1)=x(0)=0,28 mΩ
x(1)=x(0)=0,17 mΩ
Umn=0,4 kV 16
Umn=0,4 kV 11

Figur
a 2 – Schema echivalentă a sistemului electric.

3.2 Calculul impedanțelor

Sectorul 1:
15
 Sistem: S sc.max  2400 MVA; S sc.min  1440 MVA; U med .nom  37 MVA.

Sectorul 2:
S nomT 1 6300
I nomT 1    103,923 A.
Alegerea liniilor aeriene W1, W2: 3  U mn 3  37

S nomT 1
unde este puterea nominală a transformatorului de putere T1 (T2).
I max T 1  I nomT 1 1, 4  103,923 1, 4  145, 492 A.
Secțiunea de calcul a conductorului se determină cu relația:

I max T 1 145, 492

Fec    132, 266 mm 2 .
jec 1,1

jec este densitatea economică de curent, pentru linii aeriene jec  1,1 A / mm 2 (tab.4.5 [4]).
unde
Din tab.7.38 [5] alegem conductorul de tip AC-150/19 cu parametri:
r0  0, 2  / km; x 0  0, 079  / km; l 16 km; U mn  37 kV .

Sectorul 3:
Din tab. 27.6 [6] alegem transformatorul cu două înfășurări de tip ТМH-6300/35 cu
parametri:
S nomT  6300 kVA; U nomTS  35 kV ; U nomTI  10 kV ; U sc %  7,5%; Psc  46,5 kW .

Sectorul 4:
Alegerea liniilor W3, W4.

Curentul de calcul se determină cu relația: I maxW 3  I nomT 9 1, 4  I nom.mot .

unde
I nom.mot este curentul maximal al motorului electric M7, raportat la tensiunea liniilor W3, W4,

determinat cu relația:
Pnom.mot 4000
I nom.mot    276, 244 A.
3  U n  cos n n 3 10  0,88  0,95

unde Pnom.mot - puterea nominală a motorului, Pnom.mot  4000kW ;

U n - tensiunea liniilor în cablu W3, W4.

cos n - factorul de putere nominal, cos n  0,88;

n - randamentul nominal, n  0,95;

I nomT 9 - curentul nominal al transformatorului T9:

16
 SnomT 9 1600
I nomT 9    92,376 A.
3  U mn 3 10

unde U mn este tensiunea medie nominală la partea de TS a transformatorului, U mn  37kV .

I maxW 3  92,376 1, 4  276, 244  405,571A.
Secțiunea de calcul a conductorului se determină cu relația:
I maxW 3 405,571
FecW 3    289,693 mm 2 .
jec 1, 4

Din tab.7.13 [5] alegem trei cabluri din aluminiu cu secțiunea F=240
mm 2 cu parametrii din

tab. П-9 [7]:

r0 1, 62  / km; x 0  1,94  / km; l 1 km;U mn  10,5 kV .

Deoarece au fost alese două cabluri, ele trebuie să fie controlate la trecerea curentului

maximal de lucru, I adm  2  k  I adm.cab ,

I adm.cab este curentul admisibil a cablului, conform tab.1.3.16[9], I adm.cab  355 A;
unde
k – coeficientul ce ține cont de numărul cablurilor, conform tab.7.17 [6], k  0,9.

I adm  2  0,9  355  639 A  I maxW 3  405,571A.

Sectorul 5:
Calculul rezistențelor și reactanțelor transformatoarelor T9, T10.
Din tab. 27.6 [6] alegem transformatorul cu două înfășurări de tip ТМ-1600/10 cu
parametrii:
SnomT  1600 kVA; U nomTS  10 kV ;U nomTI  0, 4 kV ; U sc % ,5%; Psc  16,5 kW .

Conform tab. 2.50 [8]: r1  1,1 m; x1  5, 4 m ; r0  1,1 m; x 0  5, 4 m  .

Sectorul 6:
Alegerea baretei la partea de joasă tensiune a transformatorului T9 (T10).
1, 4  S nomT 9 1, 4 1600
Ic    3233 A.
Curentul de calcul se determină cu relația: 3  U nom.TI 3  0, 4

Din tab. 7.3 [5] după valoarea curentului de calcul alegem bareta din aluminiu de tip

A-2x(80x8) cu parametrii:
I max  3370 A; r1  0, 055 m / m; x1  0,17 m / m.

Alegem lungimea baretei l  4 m.

Calculăm rezistența și reactanța specifică de secvență homopolară a baretei:
r0  r1 10  0,55m / m; x0  x1 10  1,7 m / m.

17
Sectorul 7:
Din tab. 2.54 [8] după valoarea curentului nominal al întreruptorului automat QF1
I nomQF 1=2500 A , alegem valorile rezistenței și reactanței de secvență pozitivă ale contactelor:
r1  0,13 m; x1  0,07 m.
Rezistența și reactanța de secvență homopolară ale întreruptorului automat sunt egale cu cele

de secvență pozitivă: r0  r1  0,13 m; x0  x1  0,07 m.

Sectorul 8:
Alegerea transformatorului de curent (TC).
1, 4  S nomT 9 1, 4 1600
Ic    3233 A.
Curentul de calcul se determină cu relația: 3  U nom.TI 3  0, 4

După valoarea curentului de calcul alegem TC de tip ТТИ-125 4000/5A, cu parametrii:

I nom1  4000 A, I nom 2  5 A. Conform tab. 2.49 [8], valorile rezistenței și reactanței de secvență

pozitivă, cât și cele de secvență negativă ale TC sunt egale cu zero:

r1  0; x1  0; r0  0; x0  0.

Sectorul 9:
Alegerea barei de distribuție.
1, 4  S nomT 9 1, 4 1600
Ic    3233 A.
Curentul de calcul se determină cu relația: 3  U nom.TI 3  0, 4

Din tab. 7.3 [6] după valoarea curentului de calcul alegem bareta din aluminiu de tip

I max  3650 A; r1  0, 0178 m ; x1  0,133 m

A-2x(100x10) cu parametrii: m m

Alegem lungimea baretei l  4m.

Calculăm rezistența și reactanța specifică de secvență homopolară a baretei:
r0  r1 10  0,178m / m; x0  x1 10  1,33 m / m.

Sectorul 10:
Din tab. 2.54 [8] după valoarea curentului nominal al întreruptorului automat QF4
I nomQF 4=160 A , alegem valorile rezistenței și reactanței de secvență pozitivă ale contactelor:
r1  1,1 m; x1  0,5 m.

18
 Rezistența și reactanța de secvență homopolară ale întreruptorului automat sunt egale cu cele

de secvență pozitivă: r0  r1 1,1 m; x0  x1  0,5 m.

Sectorul 11:
Curentul de calcul se determină cu relaţia:
n
I c   I nom ,mi  41,1  30,818  24, 7  17,9  6,149  8,835  129,502 A
i 1 .
Din tab.2.93 [8] după valoarea curentului de calcul alegem TC de tip ТТИ-30 cu parametrii:
I nom1  200 A, I nom 2  5 A.
Din tab.2.49 [8] după valoarea raportului de transformare al TC kI = 200/5 alegem valorile

rezistenţei şi reactanţei de secvenţă pozitivă ale contactelor: r1  0,19m; x1  0,17 m.

Rezistenţa şi reactanţa de secvenţă negativă ale TC sunt egale cu cele de secveţă pozitivă:
r0  r1  0,19m; x0  x1  0,17 m.

Sectorul 12:
Alegerea liniilor în cablu W5, W6.
Curentul de calcul se determină cu relația:
n
I c  k   I nom ,mi  0,8  (41,1  30,818  24, 7  17,9  6,149  8,835)  103, 602 A
i 1

Din tab.7.10 [5] după valoarea curentului de calcul alegem cablu de tip АВВГ (450) cu

m m
r1  0, 61 ; x1  0, 079
parametrii: m m alese din tab.П-10.2 [7].
Alegem lungimea cablului l = 30 m.
Calculăm rezistenţa şi reactanţa specifică de secvenţă negativă a cablului:
m m
r0  1, 4 ; x0  1,54
m m .

Sectorul 13:
Alegerea conductorului-bară de distribuţie (CBD).
Curentul de calcul se determină cu relaţia:
n
I c   I nom,mi  41, 09  30,82  24, 65  17,87  6,16  8, 83  129, 42 A
i 1 .

19
 Din tab.2.52 [8] după valoarea curentului de calcul alegem CBD de tip ШРА73-250 cu

m m
I nom  250 A; r1  0, 21 ; x1  0, 21
parametrii: m m .
Alegem lungimea CBD l = 10 m.
Calculăm rezistenţa şi reactanţa specifică de secvenţă negativă a CBD:
m m
r0  r1 10  0, 21 10  2,1 ; x0  x1 10  0, 21 10  2,1
m m .
Sectorul 14:
Din tab.2.54 [8] după valoarea curentului nominal al întreruptorului automat QF9
I nomQF 9=25 A , alegem valorile rezistenţei şi reactanţei de secvenţă pozitivă ale contactelor:
m m
r1  10 ; x1  7
m m .
Rezistenţa şi reactanţa de secvenţă negativă ale întreruptorului automat sunt egale cu cele de

m m
r0  r1  10 ; x0  x1  7
secveţă pozitivă: m m .

Sectorul 15:
Alegerea cablului se efectuează în raport cu curentul maximal de lucru al motorului M5.
I max.l  kc  I nm5  0,8  6,149  4,919 A

Din tab. 7.10 [5] alegem cablu de tip АВВГ (46) cu parametrii:

m m
r1  3,54 ; x1  0,1
m m alese din tab.П-10.2 [7].
Alegem lungimea cablului l = 20 m.
Calculăm rezistenţa şi reactanţa specifică de secvenţă negativă a cablului:
m m
r0  4, 24 x0  1, 49
m ; m .

Sectorul 16:
Din tab.6.1 [5] alegem întreruptorul cu pârghie de tip РЗ1 cu valorile rezistenţei şi reactanţei

r1  0,96 m; x1  0, 28 m .
de secvenţă pozitivă ale contactelor:
Rezistenţa şi reactanţa de secvenţă negativă ale întreruptorului cu pârghie sunt egale cu cele

de secveţă pozitivă: r0  r1  0,96 m; x0  x1  0, 28 m .

20
 3.3 Completarea tabelului pentru introducerea datelor în calculator şi obţinerea
tabelelor cu rezulatele calculelor

Calculul curenţilor de scurtcircuit se efectuează pe calculator cu ajutorul programului special

scris în limbajul de porgramare “Basic”, care permite determinarea curenţilor de scurtcircuit
trifazat, bifazat în orice punct al reţelei de alimentare, iar pentru cel mai îndepărtat consumator
electric (motorul electric cu cea mai mică putere nominală – M4) şi curentului de scurtcircuit
monofazat. Datele iniţiale se introduc, iar rezultatele calculelor se extrag în formă de tabel. Datele
iniţiale sunt prezentate în tab.10, iar rezultatele calculelor – în tab.11 şi tab.12.

Tabelul 10 – Datele iniţiale pentru calculul curenţilor de scurtcircuit

Nr.
A B C D RSH XSH F P Q E
sectorului
2400
1 0 0 37 0 0 0 0 0 0
1920
2 0,428 0,432 16 37 0 0 0 0 0 0
3 6300 7,5 46,5 10,5 0 0 0 0 0 0
4 1,620 1,940 1 10,5 0 0 0 0 0 0
5 1,1 5,4 0 0,4 1,1 5,4 0 0 0 0
6 0,055 0,17 2 0,4 0,55 1,7 0 0 0 0
7 0,13 0,07 0 0,4 0,13 0,07 0 0 0 0
8 0 0 0 0,4 0 0 0 0 0 0
9 0,457 0,295 3 0,4 4.57 2.51 0 0 0 0
10 1,1 0,5 0 0,4 1,1 0,5 0 0 0 0
11 0,19 0,17 0 0,4 0,19 0,17 0 0 0 0
12 0,61 0,079 30 0,4 1,14 1,54 0 0 0 0
13 0,21 0,21 5 0,4 2,1 2,1 0 0 0 0
14 10 7 0 0,4 10 7 0 0 0 0
15 3,54 0,1 20 0,4 4,24 1,49 0 0 0 0
16 0,96 0,28 0 0,4 0,96 0,28 0 0 0 0

21
Tabelul 11 – Rezultatele calculelor curenţilor de s.c. în sistemul de AEE a întreprinderii în regim
maximal al sistemului

Punctul
I''(3), kA iş, kA Iş, kA I''(2), kA S'', MVA
de s.c.
2 2,106 3,146 2,133 1,824 134,969
3 2,992 5,611 3,294 2,591 54,406
4 1,352 2,204 1,383 1,171 24,588
9 14,085 20,849 14,166 12,198 9,759
13 5,950 8,433 5,950 5,153 4,122
16 1,935 2,736 1,935 1,675 1,340

Tabelul 12 – Rezultatele calculelor curenţilor de s.c. în sistemul de AEE a întreprinderii în regim

minimal al sistemului
Punctul
I''(3), kA iş, kA Iş, kA I''(2), kA S'', MVA
de s.c.
2 2,084 3,123 2,092 1,805 133,578
3 2,976 5,590 3,281 2,577 54,117
4 1,349 2,201 1,381 1,168 24,534
9 14,075 20,838 14,106 12,189 9,751
13 5,949 8,432 5,949 5,152 4,122
16 2,068 5,070 2,980 1,791 1,433

Curentul de s.c. monofazat Is.c(1) = 1,575 kA.

22
4 VERIFICAREA SENSIBILITĂŢII ŞI TIMPULUI DE ACŢIONARE AL
SIGURANŢELOR FUZIBILE ŞI ÎNTRERUPTOARELOR AUTOMATE

Conform prescripţiilor pentru acţionarea fiabilă a aparatului de protecţie într-un timp cât mai
scurt pentru instalaţiile neexplozibile este necesar să se asigure următoarele condiţii:
I sc(1)  3  I nomf
1) − în cazul protecţiei cu siguranţe fuzibile;
2) în cazul protecţiei cu întreruptoare automate:
I sc(1)  1, 4  I reg de
− pentru întreruptoare cu curentul nominal Inoma ≤ 100 A;
I sc(1)  1, 25  I reg de
− pentru întreruptoare cu curentul nominal Inoma >100 A,

unde I (1)
sc − componeneta periodică a curentului de scurtcircuit monofazat la bornele motorului,

I sc(1)  1575 A (tab.12).

Pentru aparate de protecţie instalate la motorul asincron M3 cu cea mai mică putere nominală
avem:

1)
I sc(1)  1575 A  3  I nomFU 7  3  250  750 A ;

I sc(1)  1575 A  1, 4  I reg deQF 9  1, 25 140  196 A

2) .
Sensibilitatea protecţiei transformatorului, realizată cu ajutorul întreruptorului automat la
tensiunea 0,38 kV se verifică cu condiţia:
I sc(2)min 12198
K sens    2, 4  1,5
I reg deQF 1 5000
,
2)
unde I (scmin − componeneta periodică a curentului de scurtcircuit bifazat la bornele 0,38 kV ale

transformatorului,
I sc(2)min  12,198 A (tab.12.).

Aşadar din rezultatele calculelor se vede că sensibilitatea este asigurată.

Pentru protecţia motorului electric în regimul de scurtcircuit timpul de acţionare al siguranţei
fuzibile se determină din caracteristicile de protecţie (fig.4.3.[2]) pentru siguranţa fuzibilă aleasă în
dependenţă de valoarea curentului de scurtcircuit trifazat la bornele motorului egal cu: I''(3) = 1935
A (tab.12).
Timpii de acţionare alese ai siguranţelor fuzibile sunt indicate în tab.13.

23
Tabelul 13 – Timpii de acţionare ai siguranţelor fuzibile

Notarea pe schemă FU2 FU3 FU4 FU5 FU6 FU7 FU8

Curentul nominal al
250 125 100 80 50 31,5 31,5
elementului fuzibil, A
Timpul de acţionare, s >2 0,09 0,05 0,03 0,02 0,008 0,008

Deoarece timpul de acționare a siguranței fuzibile FU2 este mai mare de 1÷2s, înlocuim:
- suguranța fuzibilă FU2 cu întreruptorul automat QF10 de tip ВА55-37 cu parametrii:
I nde I reg .de
I nomQF 10=250 A ; =1 ; =7 ; I reg .ds =1750 ; t de=0,1 s .
I nomQF10 I nomQF 10

Întreruptoarele automate destinate pentru protecţia motoarelor M1÷M6 se prevăd fără temporizare,
adică sunt neselective ( td = 0,04 s).

24
5. VERIFICAREA SELECTIVITĂŢII FUNCŢIONĂRII PROTECŢIILOR PRIN RELEE
ALE ELEMENTELOR SCHEMEI
1. Selectivitatea funcţie de timp se asigură dacă se îndeplineşte condiţia:
a) între siguranţe fuzibile:
t f 1  (1, 7  3, 0)  t f 2
,
unde tf1, tf2 – timpii de topire ai elementelor fuzibile pentru siguranţele fuzibile instalate în amonte,
respectiv în aval.
Între siguranţele fuzibile FU8 şi QF10 (în loc de FU2):
t fQF 10  0, 2 s  2  t fFU 6  2  0, 02  0,04 s
.
b) între întreruptoare automate:
td 1  1,5  td 2 ,

unde td1, td2 – timpii de acţionare ai întreruptoarelor automate instalate în amonte, respectiv în aval.
Între întreruptoare automate QF10 şi QF4:
tQF 4  1,5  tQF 10  1,5  0,1  0,15 s
.
După valoarea obţinută a timpului de acţionare din tab.25 [1] alegem reglajul de timp:
tQF4 = 0,15 s.
Între întreruptoare automate QF4 şi QF3:
tQF 3  1, 5  tQF 4  1,5  0,15  0, 225 s
.
c) între siguranţa fuzibilă şi întreruptorul automat:
td  1,6  t f
.
Între siguranţa fuzibilă FU8 şi întreruptorul automat QF10:
tQF 3  1, 6  tFU 2  1, 6  0, 02  0, 032 s
.
tQF3 = 0,25 s.
Între întreruptoare automate QF3 şi QF1 (QF2):
tQF 1  1,5  tQF 3  1,5  0, 25  0,375 s
.
După valoarea obţinută a timpului de acţionare din tab.25 [1] alegem reglajul de timp:
tQF1 = 0,4 s.
d) între protecţia maximală de curent (PMC) a liniei ce alimentează transformatorul de putere
şi întreruptorul automat la partea 0,4 kV:
t PMC  td  t ,

unde Δt – treapta de selectivitate, Δt = 0,5 s.

Între protecţia maximală de curent a liniei care acţionează asupra întreruptorului Q11 şi
întreruptorul automat QF1:
25
t PMCQ11  tQF 1  t  0, 4  0,5  0,9 s
.
Timpul de pornire al PMC a Q10:
tPMCQ10  tPMCQ11  t  0,9  0,5  1, 4 s
.
Timpul de pornire al PMC a Q8 (Q9):
t PMCQ8  t PMCQ10  t  1, 4  0,5  1,9 s
.
Timpul de pornire al PMC a Q6 (Q7):
tPMCQ 6  tPMCQ 8  t  1,9  0,5  2, 4 s
.
Timpul de pornire al PMC a Q5:
t PMCQ 5  t PMCQ 6  t  2, 4  0,5  2,9 s
.
2. Selectivitatea funcţie de curent între două siguranţe fuzibile se asigură dacă se îndeplineşte
condiţia:
a) între două siguranțe fuzibile:
I nomf 1  1, 26  I nomf 2
,
unde Inomf1 – curentul nominal al elementului fuzibil pentru siguranţa fuzibilă instalată în amonte;
Inomf2 – curentul nominal al elementului fuzibil pentru siguranţa fuzibilă instalată în aval.
b) între două întreruptoare automate:
I reg .ds1  1, 4  I reg .ds 2

I reg .ds1
unde este reglajul de curent al declanșatorului de secționare pentru întreruptorul automat
din amonte;
I reg .ds 2
– reglajul de curent al declanșatorului de secționare pentru întreruptorul automat din
aval.
Între întreruptorul automat de grup QF4 și întreruptorul automat QF8:
I reg .ds 4  1120 A  1, 4  I reg .ds8  1, 4 140  196 A

Între întreruptorul automat de secție QF3 și întreruptorul automat de grup QF4:

I reg .ds 3  5000 A  1, 4  I reg .ds 4  1, 4 1120  1578 A

Între întreruptorul automat destinat protecției transformatorului de putere la partea de 0,38

kV QF1 și întreruptorului automat de secție QF3:
I reg .ds1  7500 A  1, 4  I reg .ds 2  1, 4  5000  7000 A

Rezultatele calculelor arată că selectivitatea între elementele protejate este asigurată.

26
6 CALCULUL PROTECŢIEI PRIN RELEE A MOTOARELOR ELECTRICE DE
MEDIE TENSIUNE

Conform [9] motoarele electrice asincrone de medie tensiune se protejează împotriva

următoarelor defecte şi regimuri anormale:
- scurtcircuite polifazate în înfăşurările statorului şi la bornele lui;
- puneri simple la pământ în înfăşurarea statorului;
- regimul de suprasarcină;
- scăderea sau dispariţia tensiunii;
- funcţionarea în două faze.
Pentru că conform datelor iniţiale (tab.7) motoarele nu sunt supuse suprasarcinilor tehnologice
protecţia împotriva suprasarcinilor nu se realizează.

6.1 Calculul protecţiei împotriva scurtcircuitelor polifazate în înfăşurările statorului şi la

bornele lui

Pentru motoarele electrice cu puterea nominală 6000 kW pentru protecţia împotriva

scurtcircuitelor polifazate este obligatorie protecţia diferenţială longitudinală (PDL).
Curentul de pornire al PDL se va calcula cu relaţia:
I pp  K sig  I nom.M 7  2  276, 74  552, 488 A
,
unde Ksig – coeficientul de siguranţă, Ksig = 1,5÷2,0 pentru protecţia realizată cu relee de curent tip
РТ-40;
Inom,M7 – curentul nominal al motorului electric determinat cu relaţia:
Pnom ,m 4000
I nom.M 7    276, 74 A
3  U nom,m  cos nom nom 3 10  0,88  0,95
,
unde Pnom,m – puterea nominală a motorului, Pnom,m = 4000 kW;
Unom,m – tensiunea nominală a motorului, Unom,m = 10 kV;
cosφnom – factorul de putere nominal, cosφnom = 0,88;
ηnom – randamentul nominal, ηnom = 0,95.
Verificăm sensibilitatea protecţiei prin calculul coeficientului de sensibilitate:
I sc(2)min 5500
K sens    9,955  2, 0
I pp 552, 488
,

27
 (2)
I
unde scmin − valoarea minimă a curentului de scurtcircuit bifazat la barele motorului determinat

3 (3) 3 S sc(3) 3 110000

I (2)
sc min   I sc      5500 A
cu relaţia:
2 2 3  U med .nom 2 3 10,5 ,
(3 )
unde S sc − puterea de scurtcircuit trifazat la barele motorului,
S sc(3)  110 MVA (tab.7).

Aşadar sensibilitatea se asigură.

Determinăm curentul de pornire al releului:

I pp  k sch
(3)
552, 488 1
I pr    6,91 A
kI 80 ,
unde kI – raportul de transformare al transformatorului de curent, după Inom,m = 276,74 A alegem
tansformatorul de curent tip ТЛМ-10-1 (tab.5.9 [5]) cu parametrii: Inom1 = 400 A, Inom2 = 5 A, kI =
400/5 = 80;

k (3sch) – coeficientul de schemă, k (3sch)=1 pentru schema de conexiune stea completă.

Alegem releul de curent PT-40/10 (tab.2-28 [10]) cu reglajul de curent 10 (bobinele releului
se conectează în paralel).

6.2 Calculul protecţiei împotriva punerilor simple la pământ în înfăşurarea statorului

Pentru motoarele cu putere nominală până la 2000 kW când curenţii de punere la pământ
depăşesc valoarea de 10 A şi pentru motoarele cu puterea nominală peste 2000 kW când aceşti
curenţi depăşesc valoarea de 5 A, se prevede protecţia împotriva punerilor simple la pământ în
circuitul statorului cu acţionare la declanşare, realizată cu transformator de curent de secvenţă
homopolară (se instalează pe cablul de alimentare) şi relee de curent de secvenţă homopolară tip
РТЗ-50. La curenţi de punere la pământ mai mici decât cei stabiliţi protecţia se prevede cu acţionare
la semnal.
Valoarea curentului capacitiv se determină cu relaţia:
I cm  3  U nom ,m    Cm  3  4000  314  0, 054 10 6  0,117 A  5 A
,
unde Unom,m – tensiunea nominală a motorului în V, Unom,m =10000 V;
ω – frecvenţa unghiulară, ω = 314 rad/s;
Cm – capacitatea unei faze a statorului motorului în raport cu pământul, F/fază.
În lipsa datelor uzinei producătoare, mărimea capacităţii poate fi determinată aproximativ
după relaţia:

28
 K i  S nom
3
40  (4000 / 0,88) 4 F
3
4

Cm  ,m
  0, 054
3  (U nom,m  3600)  n 3  (10000  3600)  990
1 1
3 3
fază
,
unde Ki – coeficient de proporţionalitate care ţine cont de grupa de izolaţie (B) la temperatura t =
25˚C, Ki = 40;
Snom,m – puterea aparentă nominală a motorului, kVA; n – numărul de rotaţii a rotorului, n =
990 rot/min.
Pentru că valoarea curentului capacitiv este mai mică de 5 A nu este necesar de instalat
protecţia împotriva punerilor simple la pământ în circuitul statorului, dar PDL a motorului în acest
caz trebuie să fie prevăzută în trei faze.

6.3 Calculul protecţiei împotriva suprasarcinilor tehnologice

Înpotriva suprasarcinilor tehnologice se utilizează PMC temporizată, care va fi realizată cu

releul de current de tip RT-40, conectat într-o singură fază și releul de timp. Curentul de pornire al
protecției, pentru motorul sincron se determină cu relația:
(1)
I pp  I nom.mot  k sig
(1)
 276, 244 1, 25  345,305 A
(1)
k sig  1, 25
unde este coeficientul de siguranță pentru cazul când protecția acționează la semnal.
Pentru motoare sincrone aceasta protecție va funcționa și în regim asincron.
Curentul de pornire al releului se determină cu relația:

pp  k sch
I (1) (3)
345,305 1
(1)
I pr    4,316 A
kI 80
Din tab. A.1 [13] alegem releul de tip RT-40/10 cu reglajul de curent 10A.

6.4 Calculul protecţiei împotriva scăderii tensiunii

Protecția împotriva scăderii tensiunii va acționa la declanșare cu temporizare. Se realizează

cu releul de minimă tensiune tip RN-54 alimentat de la TT. Se realizează în două trepte:
- I treaptă:
Tensiunea de pornire a protecţiei motorului la scăderea tensiunii se alege în aşa mod ca să
fie asigurată demararea altor motoare mai responsabile (de categoria I) şi se ia egală cu:
Upp = (0,6÷0,7)∙Unom,m = 0,6∙10000 =6000 V.
Pentru această protecţie se utilizează releul minimal de tensiune PH-54/160 care se
alimentează de la transformatorul de tensiune. După valoarea Unom,m = 10 kV alegem
transformatorul de tensiune de tip HOM-10-77У4 (tab.5.13 [5]) cu parametrii: Unom1 = 10000 V,
Unom2 = 100 V, kU = 10000/100 = 100;
29
 Tensiunea de pornire a releului se calculează cu relaţia:
U pp 6000
U pr    60 V
kU 100 ,
unde kU – raportul de transformare al transformatorului de tensiune.
După valoarea obţinută se stabileşte reglajul de tensiune al releului – 60 V (scara de reglaje
inferioară).
Timpul de pornire al protecţiei de minimă tensiune se ia 0,5 s. Alegem releul de timp ЭВ-
113 (tab.2-21 [10]) cu reglajul de timp treg = 0,5 s.
- II treaptă:
Upp = 0,5∙Unom,m = 0,5∙10000 = 5000 V.
U pp 5000
U pr    50 V
kU 100

t pp  (10  15) s.

Din tab. A.2 [13] se alege releul de tip RN-54/160 cu parametrii:

U reg  (40  80)  50 V;U nom  100 V.

6.5 Calculul protecţiei împotriva regimului asincron

Pentru motoarele sincrone trebuie să fie prevăzută protecția împotriva regimului asincron,
care se realizează, de regulă, în varianta monofazată cu ajutorul unui releu de curent. Releul
reacționează la majorarea curentului în înfășurarea statorică a motorului și dă comandă la
dispozitivele de resincronizare sau la descărcarea automată a mecanismului. Când nu poate fi
asugurată resincronizarea sau descărcarea motorului, protecția va acționa la deconectare. De
asemenea, e posibilă acționarea la deconectare cu repornirea automată ulterioară.
Curentul de pornire a protecției se va determina cu relația:
III
I pp  I nom.mot  ksig
III
 276, 244 1, 4  386, 742 A
(1)
k sig  (1, 3  1, 4)
unde este coeficientul de siguranță.

Temporizarea protecției se admite egală cu (0,5  1, 0) s.

30
Schema de protecţie a motorului este prezentată în fig.3.

10 kV +BC 220 V -BC Barele de comandă

Q KA1 KA2 FU1 KH1 FU2 Siguranțe fuzibile

FU KA1 KL PMC împotrivă
TA1 KA3 s.c. polifazate și
TA2 releul intermediar
KA3
TV KA2 KT1
PMC temporizată
KT1 împotrivă
KH2 suprasarcinei
SF KAZ PMC de secvență
KAZ homopolară
KH3
KT2 împotriva punerii
TAZ KV1 simple la pământ
Protecția de
KV2 minimă tensiune
M KT2 împotrivă scăderii
KV1 KV2 KH4 de tensiune
SQ YAT Circuitul
KL
electromagnetului
de declanșare
KH1
KH2 Contactele
KH3
la semnal releelor de
KH4 semnalizare

Fig.5 - Schema de protecţie a motorului sincron de medie tensiune

31
7. ELABORAREA PROTECTIEI PRIN RELEE A LEC
În procesul de exploatare a sistemului de alimentare cu energie electrică apar defecte în elementele
ei. Cele mai periculoase și cele mai dese din ele sunt regimurile de scurtcircuit între faze și
scurtcircuitele la pământ, perturbând astfel funcționarea sistemului și a întreprinderii.
Pentru micșorarea mărimilor acestor deteriorări, se instalează un complex de dispozitive
automatizate – protecție prin relee, care asigură deconectarea elementului defectat al rețelei.
7.1 Calculul protecției împotriva s.c. polifazate
Împotriva acestuia vom utiliza protecția maximala de curent(PMC) în două trepte:
secționarea de curent rapidă și PMC temporizată.
Curentul de pornire al secționării de curent rapide se determină cu relația:
I
I pp  K sig
I
 I sc(3)max ext
,
I
K sig  1, 2  1,3
unde -coeficientul de siguranță pentru relee RT-40;
I sc(3)max ext I sc(3)max ext  1352 A.
-valoarea maximă a curentului la un s.c. trifazat la sfârșitul liniei,

I
I pp  1,3 1352  1758 A
.
a doua condiție de desensibilizare a secționării de curent rapide este desensibilizarea de la
salturile curentului de magnetizare al transformatoarelor de putere conectate la linie. În cazul ieșirii
din funcțiune a unei linii W3 sau W4, la linia rămasă în lucru vor fi conectate 2 transformatoare:
I
I pp  K sig
I
  I nt
,
I
K sig  45
unde - în cazul realizării protecției fără temporizare;

I nt
- suma curenților nominali a transformatoarelor de putere conectate la linie:
Snt 1600
I nt  2
3 U n
 2
3 10
 184, 752 A,

I
I pp  4 184, 752  739, 008 A.

Din aceste două condiții se ia valoarea maximă a curentului .

Verificăm sensibilitatea protecției:

32
 I sc(2)min
K I
sens  I
 2, 0
I pp

I sc(2)min I sc(2)min  2577 A

unde -valoarea minimă a curentului la un s.c. bifazat la începutul liniei,
2577
I
K sens   3, 487  2, 0
739, 008 .
Sensibilitatea protecției se asigură.

Curentul de pornire a protecției se determină cu relația:

I pp  K sch
(3)
739, 008 1
I pr    9, 238 A
KI 80 .
I reg  15 A
Alegem releu de curent de tip RT-40/50 cu
Conform NAIE această protecție trebuie să fie prevăzută cu protecția maximală de curent de
rezervă.
Curentul de pornire a PMC temporizate se determină din condițiile :
-desensibilizării de la supracurenții cauzați de s.c. exterior:
III
K sig  K aut
I III
pp   I max l
K rev ,
III
K sig  1,1  1, 2;
unde
K aut  2,5  3,5 coeficient de autopornire;

I max l  405,571 A

1,1  2,5
III
I pp   405,571  1312 A.
0,85
-desensibilizarea în raport cu sarcina suplimentară conectată în urma funcționării DAAR:
III
I pp  K sig
III
  I max
 ( K aut  l  I max
 l ) ,

III
I pp  K sig
III
  I max
 ( K aut  l  I max
 l ) ,

 l  I c  405,571 A ;
I max
unde
 l
I max  l  405, 571 A.
I max
- curentul maximal de lucru al sarcinii suplimentare:
III
I pp  1,1  (2,5  405,571  405,571)  1561 A.

Din aceste două condiții se ia valoarea maximă

Curentul de pornire al releului:
33
 1, 0 1561
I prIII   19,512 A.
80
I reg  20 A
Alegem releu de tip RT-40/20 cu
Temporizarea protecției se determină din condiția de selectivitate și constituie 1,7 s.
treg  0,5  9, 0 s.
Alegem releu de timp tip EV-133 cu
7.2 Calculul protecției împotriva punerilor simple la pământ
Vom utiliza PMC de secvență homopolară realizată cu TC de secvență homopolară și releu
de curent de tip RTZ care acționează la semnal.
Curentul de pornire al protecției se determină din relația:
I 0 pp  K sig  K s  I cl ,

K sig  1,1  1, 2
unde - coeficientul de siguranță; K s  2, 0  2,5 -coeficient de șoc.
I cl - curentul capacitiv al liniei, pentru linii în cablu 10 kV: I c 0  0,33 A / km

I cl  I c 0  L  0,33 1  0,33 A
unde L=1 km-lungimea liniei aeriene.
I 0 pp  1,1 2, 0  0,33  0,726 A.

Verificăm sensibilitatea protecției:

3  I 0 ech
K sens   1,5,
I 0 pp

3  I 0ech - curentul sumar de punere la pământ a liniilor nedefectate, determinat analogic cu

unde
relația de mai sus unde ca lungime se ia lungimea sumară a liniilor în cablu nedefectate, admitem

l  1 km .

U  l 10 1
3  I 0 ech  3   3  3 A,
10 10
3
K sens   3.
1
Sensibilitatea protecției se asigură.
Curentul de pornire al releului se determină in funcție de numărul de spire al TC de secvență
homopolară tip TZL.

34
 10 kV 220 V Barele de
alimentare
KA1 KA2
Q
KT
KA1
KA2 PMC temporizată
KT KH1
TA1

KA3 KH2 KL Protecția

diferențială
KA4 longitudinală

KAZ KH3
PMC de secvență
TA2 homopolară
KL SQ1 YAT1
Circuitele de
deconectare a
SQ2 YAT2
KL întreruptoarelor Q1
și Q2
TAZ KH1
KAZ
KH2 la semnal Circuitele de
KA3
KH3 semnalizare

W
KA4

TA3

Q2
Un=10 kV

Figura 5. Schema de protecție și curent operativ a liniei în cablu 10 kV.

35
 8. VERIFICAREA TRANSFORMATOARELOR LA EROAREA DE 10 %
Pentru verificarea transformatoarelor de curent (TC) din tabele se alege formula de calcul a
sarcinii secundare a TC conform schemei de protecție și se compară cu sarcina secundară
admisibilă:
z2 calc  z2 adm

z2calc
unde este impendanța secundară de calcul;
z2adm -impendanța secundară admisibilă a transformatorului de curent.

Vom efectua verificarea TC de tip ТЛМ-10-1 utilizate în protecția motorului electric 10 kV.
Astfel pentru schema de conexiune a înfășurărilor secundare a TC și bobinelor releelor „triunghi” în
regimul de s.c. trifazat sarcina secundară se determină cu relația:
z2 calc  3  (2  Rcond  Z rf )  Rcont

Rcond -rezistența conductoarelor de legătură;

unde
Z rf
-impendanța releului conectat în fază;
Rcont  0,1 -rezistența de contact.

l S
Rcond   ; Z rf  2
rf
;
S I reg min f

unde l- lungimea conductorului de la TC până la releu, admitem l=30 m;

S- aria secțiunii transversale a conductorului, S=4 mm2;
 -rezistența specifică a materialului conductorului, pentru aluminiu   0, 029   mm 2 / m;

Sr f
- puterea absorbită de releele conectate în circuitele, respectiv, de fază și de retur, V  A;
I reg min f
- reglajul minim de curent al releului, pentru care se dă S r , conectat, respectiv în fază
și în circuitul de retur, A;
30
Rcond  0, 029   0, 22 .
4
În circuitul secundar al TC este conectat un releu de curent de tip RT-40/100 cu următoarele

Sr  1,8VA, I reg min  25 A.

caracteristici tehnice
1,8
Zr f   0, 003 
252
Z 2(3)calc  3  (2  0, 22  0, 003)  0,1  0,87 .

I1calc în raport cu curentul nominal I1n  400 A al

Multiplul curentului primar calculat
transformatorului de curent se determină cu relația:

36
 I1calc K I
K10   2 1max ,
K1  I1n K1  I1n

unde K1  0,8 - coeficient ce ține cont de posibila înrăutățirii a caracteristicii de magnetizare

a TC;
K 2 -coeficient ce ține cont de inexactitatea calculelor și influența componentei aperiodice a

curentului de s.c. la funcționarea TC, K 2  1, 2 ;

I1max - valoarea maximă a curentului primar pentru care trebuie să fie asigurată funcționarea

transformatorului de curent cu eroarea nu mai mare de 10 %; se alege în funcție de timpul și

principiul funcționării protecției.

Pentru protecția de curent și PMC cu caracteristica independentă I1max se determină din

I1max  1,1  I pp max ,

relația:
I pp max I pp max  I pp
I
 552, 488 A
unde este curentul de pornire maximal, conform cap. 6.1
1, 2  552, 488
K10   2, 072.
0,8  400
Din curbele de eroare 10 % a transformatorului de curent tip ТЛМ-10, pentru multiplul de

supracurent
K10  5,525 și raportul de transformare 400/5 determină sarcina secundară admisibilă

Z 2 adm  1,3  .

Z 2 adm  7   Z 23calc  0,87 .

Deoarece Z 2adm este mai mare decât sarcina secundară calculata Z 2calc eroarea
transformatorului de curent nu depășește 10%.

37
 9. ELABORAREA PROTECTIEI PRIN RELEE A LEA
Conform NAIE (ПУЭ) liniile electrice cu tensiunea 35 kV în rețelele cu neutrul izolat trebuie sa fie
prevăzute cu protecții împotriva s.c. polifazate și punerilor simple la pământ.
9.1 Calculul protecției împotriva s.c. polifazate
Linia protejată este de tip АС-150/19 și are lungimea 16 km. Vom utiliza PMC în două trepte:
secționarea de curent rapidă și PMC temporizată realizată în două faze cu două relee.
Curentul de pornire al secționării de curent rapide se determină cu relația:
I
I pp  K sig
I
 I sc(3)max ext
,
I
K sig  1, 2  1,3
unde -coeficientul de siguranță pentru relee RT-40;
I sc(3)max ext I sc(3)max ext  2106 A.
-valoarea maximă a curentului la un s.c. trifazat la sfârșitul liniei, ,
raportat la partea de 35 kV:
6,3
I s3.c.(10)  2106   380 A
35

I
I pp  1,3  380  494 A
.

Verificăm sensibilitatea protecției:

I sc(2)min
K I
sens  I
 2, 0
I pp

I sc(2)min I sc(2)min  1824 A

unde -valoarea minimă a curentului la un s.c. bifazat la începutul liniei,
I s(2) 1824
K I
sens  I.c.   3, 692  2, 0
I pp 494
.
Sensibilitatea protecției se asigură.

Curentul de pornire a protecției se determină cu relația:

I pp  K sch
(3)
494 1
I pr    6,175 A
KI 80 .

unde K I  raportul de transformare al TC, pentru max,l

I  145, 492 A
se alege TC cu raportul de
transrmare mai mare de 300/5.
38
 I reg  15 A
Alegem releu de curent de tip RT-40/50 cu
Conform NAIE această protecție trebuie să fie prevăzută cu protecția maximală de curent de
rezervă.
Curentul de pornire a PMC temporizate se determină din condiția desensibilizării de la
supracurenții cauzați de s.c. exterior:
-desensibilizării de la supracurenții cauzați de s.c. exterior:
III
K sig  K aut
III
I pp   I max l
K rev ,
III
K sig  1,1  1, 2;
unde
K aut  2,5  3,5 coeficient de autopornire;

I max l  145, 492 A

1,1  2, 5
III
I pp  145, 492  470, 709 A.
0,85
Curentul de pornire al releului:
1, 0  470, 709
I prIII   5,884 A.
80
I reg  20 A
Alegem releu de tip RT-40/20 cu
Temporizarea protecției se determină din condiția de selectivitate și constituie 2,9 s.
treg  0,5  9, 0 s.
Alegem releu de timp tip EV-133 cu
9.2 Calculul protecției împotriva punerilor simple la pământ
Vom utiliza PMC de secvență homopolară realizată cu TC de secvență homopolară și releu
de curent de tip RTZ care acționează la semnal.
Curentul de pornire al protecției se determină din relația:
I 0 pp  K sig  3I 0l ,

K sig  2, 0  2,5
unde -coeficient de siguranta.
U l 35 16
3  I 0(1)l  3   3  4, 2 A,
400 400

unde 3  I 0l  curentul triplu de punere la pământ a liniei defectate

(1)

unde L=16 km-lungimea liniei aeriene protejate.

I 0 pp  2,5  4, 2  10,5 A.

Verificăm sensibilitatea protecției:

3  I 0 ech
K sens   1,5,
I 0 pp

39
unde 3  I 0 ech - curentul sumar de punere la pământ a liniilor nedefectate, determinat analogic cu
relația de mai sus unde ca lungime se ia lungimea sumară a liniilor în cablu nedefectate, admitem

l  32 km
.
U  l 35  32
3  I 0 ech  3   3  8, 4 A,
400 400
8, 4
K sens   4, 2.
2, 0
Sensibilitatea protecției se asigură.

35 kV 220 V Barele de
alimentare
KA1 KA2 KA3 KA4
Q
KT
KA1
KA2 PMC temporizată
KT KH1
TA1

KA3 KH2 KL Protecția

diferențială
KA4 longitudinală

KAZ KH3
PMC de secvență
homopolară
KL SQ1 YAT1
Circuitele de
deconectare a
SQ2 YAT2
KL întreruptoarelor Q1
și Q2
KAZ
TAZ KH1
KH2 la semnal Circuitele de
KH3 semnalizare

Figura 9.1 Schema de protecție și curent operativ a LEA 35 kV

40
 CONCLUZII

Scopul proiectului prezentat este elaborarea protecțiilor elementelor sistemului de alimentare

cu energie electrică a unei întreprinderi industriale.
În capitolul 1 am ales tipul siguranțelor fuzibile pentru protecția fiecărui motor și a grupului
de motoare.
În capitolul 2 am ales tipul întreruptoarelor automate pentru protecția fiecărui motor și a
grupului de motoare.
În capitolul 3 am calculat curenții de scurtcircuit trifazat și bifazat la fiecare bară de
distribuție a sistemului de alimentare cu energie electrică și curentul de scurtcircuit monofazat la
bornele motorului de joasă tensiune cu puterea nominală cea mai mică.
În capitolul 4 am verificat sensibilitatea și am ales timpii de acționare ai siguranțelor
fuzibile.
În capitolul 5 am ales timpii de acționare ai întreruptoarelor automate și protecțiilor
maximale de curent temporizate ale tuturor elementelor din amonte reieșind din condiția asigurării
selectivității în acționare a lor. A fost făcută concluzie, că siguranța fuzibilă de grup trebuie
înlocuită cu un întreruptor automat.
În următoarele trei capitole au fost elaborate protecții prin relee ale motorului electric
asincron de medie tensiune, transformatorului de putere din posturile de transformare,
transformatorului special de putere destinat alimentării cuptorului cu arc electric și a instalației cu
condensatoare. Elementele menționate mai sus au fost protejate de la toate defecte și regimuri
anormale posibile. Pentru fiecare protecție a fost verificată sensibilitatea și au fost aleme schema,
tipul releelor și temporizarea.
În următorul capitol a fost făcută verificarea la eroarea de 10% a transformatorului de curent
din circuitul protecției diferențiale a motorului electric de medie tensiune. Rezultatele calculelor
arată că eroarea transformatorului de curent nu va depăși 10%.
Toate protecțiile au fost elaborate conform cerințelor impuse.

41
 BIBLIOGRAFIE

1. Беляев А.В. Выбор аппаратуры, защит и кабелей в сетях 0,4 кВ.

Л.: Энергоатомиздат, 1988.
2. Андреев В.А. Релейная защита и автоматика систем электроснабжения.
М.: Высшая школа, 1991.
3. Чернобровов Н.В. Релейная защита. М.: Энергия, 1974.
4. Рожкова Л.Д., Козулин В.С. Электрооборудование станций и подстанций.
М.: Энергоатомиздат, 1987.
5. Неклепаев Б.Н., Крючков И.П. Электрическая часть электростанций и подстанций.
Справочные материалы для курсового и дипломного проектирования.
М.: Энергоатомиздат, 1989.
6. Справочник по электроснабжению и электрооборудованию. Т.1/ Под общ. ред.
Федорова А.А. М.: Энергоатомиздат, 1986.
7. Ульянов С.А. Электромагнитные переходные процессы в электрических системах.
М.: Энергия, 1970.
8. Справочник по проектированию электроснабжения / Под ред. Барыбина Ю.Г. и др.
М.: Энергоатомиздат, 1988.
9. Правила устройства электроустановок. М.: Энергоатомиздат, 1985.
10. Алексеев В.С. Реле защиты. М.: Энергия, 1976.
11. Ермилов А.А. Основы электроснабжения промышленных предприятий.
М.: Энергоатомиздат, 1983.
12. Stanciu T., Rudei I. Protecția prin relee în sisteme electroenergetice. Îndrumar metodic
pentru lucrarea de curs. Chișinău, 2001.
13. Stanciu T., Rudei I. Automatizări și protecția prin relee în instalații energetice. Îndrumar
metodic pentru lucrarea de curs. Chișinău, 2003.
14. Кривенков В.В. Новелла В.Н. Релейная защита и автоматика систем
электроснабжения. М.: Энергоиздат, 1981.
15. Липкин Б.Ю. Электроснабжение промышленных предприятий и установок.
М.: Высшая школа, 1990.

42