Ei Platf

6
MODELAREA SPICE
A SURSELOR DE C.C. N COMUTA|IE

1. OBIECTUL APLICA|IEI
Aplica|ia si propune s Iaciliteze att n|elegerea Iunc|ionrii convertoarelor c.c.-c.c.
n comuta|ie ct si Iamiliarizarea cu particularit|ile modelrii si analizei SPICE pentru
aceast categorie de convertoare. Sunt prezentate topologiile de baz ale convertoarelor
neizolate: Buck, Boost, Buck-Boost si Cuk, topologii de convertoare izolate: Iorward si
Ilyback, precum si modalitatea de analiz a rspunsului n timp al unei surse n comuta|ie
avnd la baz convertorul Iorward.

2. INTRODUCERE TEORETICA
Schema bloc a unei surse n comuta|ie este prezentat n Iigura 1.

Fig. 1 Schema bloc a unei surse de c.c. n comuta|ie.

Elementul de baz este convertorul c.c.-c.c. n comuta|ie, care are ca elemente
principale: comutatorul activ SW (comutator static), care este comandat cu Iactorul de
comand d t T
C
= , deci conduce un interval de durat t
C
n cadrul unei perioade T;
comutatorul pasiv realizat cu dioda D, care are rolul de a asigura o cale de conduc|ie a
! MODELAREA SPICE A SURSELOR DE C.C. IN COMUTA]IE
curentului atunci cnd comutatorul SW este blocat; o inductan| L, cu rol de acumulare a
energiei si un condensator de Iiltraj C, pentru Iiltrarea tensiunii de iesire. Raportul de
transIormare u u
O I
este Iunc|ie de Iactorul de comand d t T
C
= , Iunc|ie caracteristic
Iiecrui tip de convertor.
Circuitul de comand prezentat n Iigura 1 realizeaz comanda cu control n tensiune,
adic Iactorul de comand d este Iunc|ie de tensiunea de eroare u I U ku
REF O e
= - ( ).

2.1. Analiza sursei de c.c. n comutaie
Pentru a Ii relevat Iunc|ionarea unei surse de c.c. n comuta|ie este necesar s Iie
eIectuate:
"# "%&'()& *% -./0%(1' 2(/3
Acest tip de analiz cuprinde dou etape distincte:
a) EIectuarea analizei pe cteva perioade pentru convertorul c.c.-c.c. propriu-zis. Se
ob|in astIel Iormele de und pentru tensiunile si curen|ii din circuit, n scopul determinrii
solicitrii componentelor, a riplului tensiunii de iesire, riplului curentului prin inductan|,
valorii eIective a curentului prin condensatorul de Iiltraj etc.
b) Determinarea rspunsului sursei de c.c. n comuta|ie (convertor c.c.-c.c. circuit
de comand) la perturba|ii ale tensiunii de intrare sau la varia|ii ale curentului de sarcin.
Acest tip de analiz se poate Iace considernd o varia|ie de tip treapt a tensiunii de intrare
sau a curentului de sarcin si ob|innd prin simulare Iorma de und a tensiunii de iesire.
Deosebirea esen|ial Ia| de analiza de la punctul a) este c aceast analiz trebuie eIectuat
pe un interval de timp mult mai mare dect perioada de comuta|ie T, deoarece constantele
de timp ale circuitului sunt mult mai mari dect aceasta. Se poate lesne trage concluzia c
acest tip de analiz cere mai mult timp dect analiza de la punctul anterior. n plus, |innd
cont att de scopul acestei analize, ct si de Iaptul c intervalul pe care se Iace aceasta este
mult mai mare dect perioada de comuta|ie T, putem concluziona c Iormele de und
instantanee ale tensiunilor si curen|ilor n cadrul unei perioade T sunt practic inutile, de
interes Iiind de Iapt Iorma de und mediat pe o perioad. Se deduce astIel utilitatea
Iolosirii n cadrul acestui tip de analiz a unui model mediat pe o perioad, a crui topologie
s Iie invariant n timp, asigurnd astIel o analiz mult mai rapid.

4# "%&'()& *% -./0%(1' 560780%9:
Acest tip de analiz este necesar pentru studiul stabilit|ii sursei n comuta|ie. Si n
acest caz este necesar s se Ioloseasc pentru convertorul c.c.-c.c. un model mediat,
invariant n timp, pentru a putea determina Iunc|iile de transIer ale convertorului. Se pot
determina Iunc|iile de transIer intrare-iesire u s u s
O I
( ) ( ) si control-iesire u s d s
O
( ) ( ) . Analiza
stabilit|ii se Iace, binen|eles, |innd cont de Iunc|ia de transIer control-iesire si de Iunc|ia
de transIer a circuitului de comand.

Desfurarea aplicajiei ;

3. DESFASURAREA APLICA|IEI
3.1. Descrierea subcircuitelor din biblioteca L6.LIB
n biblioteca L6.LIB au Iost introduse subcircuitele care modeleaz anumite
componente sau blocuri ale surselor de c.c. n comuta|ie, n scopul modularizrii Iisierelor
de circuit.
Obs. Notarea surselor de tensiune si/sau valorilor de tensiune care au legtur direct
cu Iisierul de circuit, Iolosind simbolul "V" n loc de "U", s-a Icut datorit Iaptului c n
SPICE sursele de tensiune sunt notate, prin conven|ie, Iolosind sintaxa Vnume~.
Obs. Analiza surselor c.c.-c.c. n comuta|ie se Iace considernd Iunc|ionarea n regim
sta|ionar, astIel nct mrimile determinate n lucrare (raport de transIormare, valoare medie
a tensiunii de iesire, riplul tensiunii de iesire, riplul curentului de iesire etc.) se reIer la
acest regim.

<1=7(671(21' <>?@AB
Fisierul de circuit corespunztor este:

.SUBCKT SWITCH 1 2 3 4
SW 1 5 3 4 AC_SWITCH
DSW 5 2 POWER_DIODE
.MODEL AC_SWITCH VSWITCH(RON0.01)
.MODEL POWER_DIODE D(CJO0.001I IS1u RS0.01)
.ENDS

Subcircuitul SWITCH este prezentat n Iigura 2 si include un comutator comandat n
tensiunea ntre nodurile 3 si 4, nseriat cu o diod. Subcircuitul respectiv modeleaz astIel
un contactor unidirec|ional cu comand bilateral.

<1=7(671(21' <>_C?DCE_>?@B_<FG4

.SUBCKT SW_DIODE_WITH_SNUB 1 2
DX 1 2 POWER_DIODE
RSNUB 1 3 100
CSNUB 3 2 10nF
.MODEL POWER_DIODE D(CJO0.001I IS1u RS0.01)
.ENDS

Subcircuitul modeleaz o diod de putere cu circuit de protec|ie snubber RC n
paralel. Snubberul nu este optimizat pentru micsorarea puterii disipate n comuta|ie sau

Fig. 2 Modelul SWITCH.
Fig. 3 Modelul
SW_DIODE_WITH_SNUB.
H MODELAREA SPICE A SURSELOR DE C.C. IN COMUTA]IE
pentru protec|ia diodei. n cazul de Ia| are rolul de a micsora neliniaritatea diodei si de a
evita astIel eventualele probleme de convergen| care pot s apar la comuta|ia diodei.

<1=7(671(21' I>J_K"JI

.SUBCKT PWM_RAMP 1 3 2
RCNTL 1 3 1meg
RRAMP 4 3 1meg
VRAMP 4 3 PULSE(0 1 0 {RISE} {FALL} {PW} {T})
EGATE 2 3 TABLE {v(150)-v(151)} (-1, -1) (-0.005, -1) (0, 0)
(0.005, 1) (1, 1)
RGATE 2 3 1meg
.ENDS

Schema corespunztoare subcircuitului de comand precum si caracteristicile
surselor V
RAMP
si E
GATE
sunt prezentate n Iigura 4.

Fig. 4 Modelul PWM_RAMP.

PWM_RAMP modeleaz comparatorul COMP si generatorul de tensiune liniar
variabil GTLV din Iigura 1. Semnalul de intrare este V
CNTL
. Acest semnal este comparat
cu semnalul dinte de Iierstru generat de sursa de tensiune V
RAMP
. Din caracteristica
( )
RAMP CNTL GATE
V V f E - = se poate observa c att timp ct V V
RAMP CNTL
< tensiunea
generat de E
GATE
este de 1V, valoare care determin starea ON a comutatorului comandat
SWITCH. Atunci cnd V V
RAMP CNTL
> , sursa de tensiune comandat E
GATE
genereaz
tensiunea de -1V, valoare care determin starea OFF a comutatorului comandat SWITCH.
Desfurarea aplicajiei L

Semnalul de iesire este deci semnalul de comand pentru subcircuitul SWITCH, semnal
care are perioada T si Iactorul de comand D. |innd cont de Iaptul c amplitudinea
semnalului V
RAMP
este de 1V, valoarea tensiunii V
CNTL
este chiar valoarea Iactorului de
comand D.

3.2. Convertorul Buck
Schema convertorului Buck este prezentat n Iigura 5, n care este desenat si
circuitul de comand PWM_RAMP.

Fig. 5 Convertorul BUCK.

n continuare este prezentat Iisierul de circuit corespunztor:

* Modelul convertorului Buck
.LIB C:\PSPICE\L6\L6.LIB
* Parametrii transmisi subcircuitului PWM_RAMP
.PARAM RISE9.8u FALL0.1u PW0.1u T10u
* Sursa de tensiune care impune Iactorul de comand D
VCNTL 10 0 0.75V
* Circuitul de comand
XLOGIC 10 0 11 PWM_RAMP
* Convertorul Buck propriu-zis
VI 1 0 8V
XSW 1 2 11 0 SWITCH
XD 0 2 SW_DIODE_WITH_SNUB
L 2 3 5uH IC9A
C 3 0 100uF IC5.5V
RS 3 0 0.5
.PROBE
.TRAN 100.000n 200.000u 150.000u 100.000n UIC
.OPTIONS ITL5 0
.END
M1%79(.%&60& 7.%8062.61'1( 417N
O MODELAREA SPICE A SURSELOR DE C.C. IN COMUTA]IE
n analiza Iunc|ionrii se va considera c tensiunea pe condensatorul de Iiltraj este
constant si egal cu U
O
.
n Iigura 6 sunt prezentate Iorme de und ob|inute prin simulare SPICE.
Intervalul (0, DT). n acest interval comutatorul X
SW
este n conduc|ie. Inductan|ei L
i se aplic tensiunea ( )
O I
U U - . Inductan|a acumuleaz energie iar curentul creste de la I
m
la
I
M
. Tot n acest interval se Iace transIer direct de energie n condensatorul de Iiltraj si
sarcin.
Intervalul (DT, T). Comutatorul X
SW
este blocat. Dioda X
D
este deschis, datorit
tensiunii de autoinduc|ie care apare la bornele inductan|ei L atunci cnd X
SW
trece n
blocare si curentul prin L ncepe s scad. Circula|ia de curent se Iace deci prin L, X
D
, C si
sarcin. Inductan|ei L i se aplic tensiunea ( )
O
U - , astIel nct aceasta cedeaz energie ctre
sarcin.
Fig. 6 Forme de und n convertorul BUCK.

Determinarea raportului de transformare U U
O I
in modul de conducjie continu
Convertorul Iunc|ioneaz n modul de conduc|ie continu dac i
L
, curentul prin
inductan|a L, nu se anuleaz n decursul unei perioade de comuta|ie. |innd cont de
Iigura 6, precum si de Iaptul c, n regim sta|ionar, energia acumulat n inductan| n
intervalul DT este egal cu energia cedat n intervalul (1-D)T putem scrie rela|ia:
( ) ( )T D U DT U U
O O I
- = - 1 , (1)
de unde se ob|ine:
Desfurarea aplicajiei P

U
U
D
O
I
= .
(2)
Putem trage concluzia c raportul de transIormare al acestui convertor este
ntotdeauna subunitar.

Determinarea riplului curentului prin inductanja L in modul de funcjionare cu
conducjie continu
n cele ce urmeaz vom neglija rezisten|a serie a inductan|ei L, admi|nd astIel c
varia|ia curentului prin L este liniar.
n intervalul (0, DT) curentul creste linar de la I
m
la I
M
, deoarece inductan|ei L i se
aplic tensiunea ( )
O I
U U - .
I I
U U
L
DT
M m
I O
= +
-
(3)
n intervalul (DT, T) curentul scade liniar de la I
M
la I
m
aplic tensiunea ( )
O
U - .
( )T D
L
U
I I
O
M m
- - = 1
(4)

Putem scrie n plus rela|ia:
U R I R
I I
O S o S
M m
= =
+
2
, (5)
unde I
O
este valoarea medie a curentului prin R
S
.
Din rela|iile (2) si (4) se poate determina riplul curentului prin L:

( )
I m M
U
L
T D D
I I I
-
= - = D
1
. (6)
Folosind rela|iile (5) si (6) pot Ii determinate si valorile I
M
si I
m
.

Determinarea riplului tensiunii de ieire U
O
in modul de funcjionare cu conducjie
continu
n analiza eIectuat am considerat pn acum c tensiunea de iesire este constant.
Vom vedea n ce msur aceast aproximare este corect. n Iigura 7 sunt prezentate
Iormele de und pentru tensiunea pe inductan|, v(2,3), curentul prin inductan|, i(L) si
tensiunea de iesire, v(3). A Iost Iolosit Iacilitatea Zoom pentru a pune n eviden| riplul
tensiunii de iesire si pentru a selecta o singur perioad de comuta|ie.
Asa cum se poate observa si n Iigura 7, curentul prin inductan|a L are o component
QR MODELAREA SPICE A SURSELOR DE C.C. IN COMUTA]IE

Fig. 7 Riplul tensiunii de iesire U
O
.

continu (valoarea medie I
O
), care presupunem c circul prin rezisten|a de sarcin R
S
si o
component alternativ (DI), care determin ncrcarea/descrcarea condensatorului C. Se
observ din Iigura 7 c tensiunea de iesire creste cu DU
O
n intervalul notat cu T 2, n care
curentul prin L este pozitiv si n care are loc ncrcarea condensatorului C cu sarcina DQ.
Putem scrie rela|ia:
D
D D D
U
Q
C C
I T I T
C
O
= = =
1 1
2 2 2 8
(7)

unde DQ a Iost exprimat prin explicitarea ariei hasurate.
|innd cont de rela|ia (6) se ob|ine:
DU
T D D
LC
U
O I
=
- 1
8
1
2
( )
sau (8)
( )
2
2 2
1
2
) 1 (
8
1
- =
-
=
D
f
f
D
LC
D T
U
U
o
O
O
p
(9)
unde I este Irecven|a de comuta|ie iar f LC
0
1 2 = p este Irecven|a de rezonan| a Iiltrului
trece-jos LC. Rela|ia (9) a Iost scris sub aceast Iorm deoarece n proiectare se cere ca
riplul tensiunii de iesire s nu depseasc un anumit procent din valoarea medie a tensiunii
de iesire, de exemplu 1. AstIel, presupunerea Icut, c tensiunea de iesire este constant,
este corect. Pentru a minimiza valoarea riplului de iesire este necesar ca I I
0
<< .

Determinarea condijiei de granij intre modul de funcjionare cu conducjie continu
i cel cu conducjie discontinu
Curentul prin inductan|a L se poate anula, n anumite condi|ii, nainte de un nou
interval de conduc|ie al comutatorului X
SW
. n aceste condi|ii apar intervale n care
curentul se anuleaz, modul de Iunc|ionare al convertorului Iiind cu conduc|ie discontinu.
Pentru determinarea condi|iilor n care se Iace trecerea de la un mod de Iunc|ionare la altul
s considerm Iormele de und din Iigura 8.

Desfurarea aplicajiei Q

Fig. 8 Forme de und n cazul conduc|iei discontinue.

Rezolvnd n raport cu D
2
sistemul de ecua|ii:

( )
( )
=
-
=
+
= =
+
=
T D
L
U
DT
L
U U
I
D D I
R I R U
U
D D
D
U
O O I
M
M
S O S O
I O
2
2
2
2

(10)

n care I
O
este valoarea medie a curentului prin sarcin, se ob|ine solu|ia:
D
D D K
2
2
4
2
=
- + +
, (11)
unde K
L
R T
S
=
2
. (12)

Punnd condi|ia ca D D
2
1 < - (conduc|ie discontinu), se ob|ine condi|ia de grani|:

- <
- =
- >
a discontinu ie \ conduc 1
a \ grani 1
continua ie \ conduc 1
K D
K D
K D

(13)

Determinarea raportului de transformare in modul de conducjie discontinu
n modul de conduc|ie discontinu raportul de transIormare este dat de prima ecua|ie
din sistemul de ecua|ii (10) n care se introduce rela|ia (11). Se ob|ine raportul de
QQ MODELAREA SPICE A SURSELOR DE C.C. IN COMUTA]IE
transIormare n modul de conduc|ie discontinu:

U
U K
D
O
I
=
+ +
2
1 1
4
2
.

(14)

<(/1'&60& <I?AE
a) Pentru L5mH, C100mF, R
S
2W si |innd cont de rela|iile (2), (12), (13) si (14)
s se traseze caracteristica
U
U
I D
O
I
= ( ). Care este valoarea Iactorului de comand D la care
se Iace trecerea de la un mod de Iunc|ionare la altul ?
b) Se ncarc Iisierul BUCK_CCM.CIR (valorile componentelor sunt cele din
Iigura 5). n ce mod de Iunc|ionare lucreaz convertorul? Poate acest convertor, cu valorile
date, s lucreze n mod de Iunc|ionare cu conduc|ie discontinu?
Se realizeaz simularea SPICE de regim tranzitoriu. Se vizualizeaz Iormele de und
ale tensiunii de iesire, v(3), tensiunii pe inductan|a L, v(2,3), curentului prin inductan|a L,
i(L), prin condensatorul C, i(C), si prin rezisten|a de sarcin, i(RS). Se determin valoarea
experimental a tensiunii de iesire si se compar cu valoarea determinat teoretic Iolosind
rela|ia (2). Se determin valoarea experimental a riplului DI al curentului prin L si se
compar cu valoarea determinat teoretic cu rela|ia (6). Pentru ce valoare a lui D riplul DI
are valoare maxim, pentru tensiunea de intrare dat ?
c) Se vizualizeaz Iorma de und a tensiunii pe dioda X
D
, v(2), tensiune care este
aplicat la intrarea Iiltrului LC pentru extragerea componentei continue. Se selecteaz
pentru axa X: X Axis, Fourier si se determin amplitudinile primelor nou armonici.
Se vizualizeaz Iorma de und a tensiunii de iesire v(3). Folosind Zoom se determin
riplul DU
O
. Se compar cu valoarea teoretic ob|inut cu rela|ia (8). Folosind op|iunea
Fourier si Zoom se determin amplitudinea componentei pe Irecven|a de comuta|ie. Ct este
atenuarea Iiltrului LC pe Irecven|a de comuta|ie?
d) Se ncarc Iisierul BUCK_ESR.CIR. Singura deosebire Ia| de cazul anterior este
c rezisten|a echivalent serie ESR a condensatorului de Iiltraj este diIerit de zero
(ESR100mW). Cderea de tensiune pe aceast rezisten|, datorat curentului de
ncrcare/descrcare a condensatorului C, se nsumeaz cu tensiunea practic constant pe C,
determinnd apari|ia unui riplu n tensiunea de iesire.
Se eIectueaz simularea de regim tranzitoriu si se vizualizeaz Iormele de und ale
tensiunii de iesire v(3), tensiunii pe condensatorul C, v(3a), si tensiunii pe rezisten|a
echivalent serie v(3, 3a). Se determin valoarea riplului introdus de ESR-ul
condensatorului C.
e) Se calculeaz, Iolosind rela|iile (12) si (13), valoarea rezisten|ei R
S
lim
pentru care,
cu toate celelalte valori ca n Iigura 5, convertorul se aIl la grani|a dintre cele dou moduri
de Iunc|ionare. Se determin o valoare R
S
DCM
pentru care convertorul Iunc|ioneaz n
Desfurarea aplicajiei QS

conduc|ie discontinu (DCM - Discontinuous Conduction Mode Mod de conduc|ie cu
curent ntrerupt).
Se determin valoarea raportului de transIormare
U
U
O
I
DCM
n acest caz.
I) Se ncarc Iisierul BUCK_DCM.CIR. Se modiIic R
S
la valoarea calculat
anterior. Se eIectueaz simularea SPICE si se vizualizeaz Iormele de und indicate la
punctul b). Indica|ie: n acest caz se modiIic si condi|iile ini|iale astIel nct tensiunea
ini|ial pe condensator s aibe valoarea dat de tensiunea de intrare si de raportul de
transIormare calculat la punctul e) iar curentul ini|ial prin inductan|a L s Iie zero.
Folosind ecua|ia a treia din sistemul de ecua|ii (10) se va calcula valoarea maxim a
curentului I
M
si se va compara cu valoarea determinat experimental.
g) Se vizualizeaz Iorma de und a tensiunii pe dioda X
D
, v(2). Se selecteaz pentru
axa X: X Axis, Fourier si se determin amplitudinile primelor nou armonici.
Se vizualizeaz Iorma de und a tensiunii de iesire v(3) Iolosind op|iunea Fourier.
Folosind Zoom se determin amplitudinea componentei pe Irecven|a de comuta|ie. Ct este
atenuarea Iiltrului LC pe Irecven|a de comuta|ie?

3.3. Convertorul Boost
Schema convertorului Boost este prezentat n Iigura 9.

Fig. 9 Convertorul BOOST.
Fisierul de circuit este:

* Modelul convertorului Boost
*
* Sursa de tensiune care impune Iactorul de comanda D
VCNTL 10 0 0.75V
* Circuitul de comanda
* Convertorul Boost propriu-zis
Q! MODELAREA SPICE A SURSELOR DE C.C. IN COMUTA]IE
VI 1 0 7V
XSW 2 0 11 0 SWITCH
XD 2 2a SW_DIODE_WITH_SNUB
VIXD 2a 3 ; pentru vizualizarea curentului prin XD
*
L 1 2 10uH IC=10A
C 3 0 20uF IC24v
RS 3 0 8
*
.PROBE
.TRAN 100.000n 200.000u 150.000u 100.000n UIC
.OPTIONS ITL5 0
.END

M1%79(.%&60& 7.%8062.61'1( 4DD<@
n analiza Iunc|ionrii se va considera c tensiunea pe condensatorul de Iiltraj este
O
.
Principalele Iorme de und sunt prezentate n Iigura 10.
SW
i se aplic tensiunea U
I
. Inductan|a acumuleaz energie iar curentul creste de la I
m
la I
M
.
n acest interval nu se Iace transIer de energie de la sursa de alimentare la sarcin.
Tensiunea pe sarcin este men|inut constant de ctre condensatorul de Iiltraj C.
Intervalul (DT, T). La momentul DT comutatorul X
SW
trece n blocare iar curentul
prin L ncepe s scad. Dioda X
D
se deschide, Iiind polarizat direct datorit tensiunii de
autoinduc|ie care apare la bornele inductan|ei L. Se poate remarca Iaptul c tensiunea de
autoinduc|ie pe inductan|a L este negativ (conIorm conven|iei din Iigura 9), astIel nct
tensiunea care se aplic la bornele sarcinii este mai mare dect tensiunea de alimentare U
I
.
Raportul de transIormare al acestui convertor este, deci, supraunitar. n acest interval
inductan|ei L i se aplic tensiunea ( ) 0 < -
O I
U U , astIel nct curentul prin ea scade de la I
M

la I
m
. Inductan|a cedeaz energie sarcinii si condensatorului de Iiltraj C.

O I
n regim sta|ionar, energia acumulat n inductan| n intervalul DT este egal cu
energia cedat n intervalul (1-D)T, astIel nct este valabil rela|ia:
( )( )T D U U DT U
O I I
- - - = 1 (15)
de unde se ob|ine:

U
U D
O
I
=
-
1
1
(16)
Putem trage concluzia c raportul de transIormare al acestui convertor este
ntotdeauna supraunitar.

Desfurarea aplicajiei Q;

Determinarea riplului curentului prin inductanja L in modul de funcjionare cu
conducjie continu
n intervalul (0, DT) curentul creste liniar de la I
m
la I
M
aplic tensiunea U
I
.
I I
U
L
DT
M m
I
= + (17)
M
la I
m
aplic tensiunea ( ) 0 < -
O I
U U .
( )T D
L
U U
I I
I O
M m
-
-
- = 1 (18)

Fig. 10 Forme de und n convertorul BOOST.
Din rela|ia (17) se poate determina riplul curentului prin L:

DI I I
U
L
DT
M m
I
= - = (19)

O
continu
Metoda de determinare a riplului tensiunii de iesire U
O
, este asemntoare celei
prezentate la convertorul Buck.
QH MODELAREA SPICE A SURSELOR DE C.C. IN COMUTA]IE
n Iigura 11 sunt prezentate Iormele de und pentru curentul prin dioda X
D
,
i(VIXD), si tensiunea de iesire v(3). A Iost Iolosit Iacilitatea Zoom pentru a pune n
eviden| riplul tensiunii de iesire si pentru a selecta o singur perioad de comuta|ie.

Fig. 11 Riplul tensiunii de iesire U
O
.

Pe intervalul (0, DT) condensatorul C se descarc la curent practic constant
I U R
O O S
= , astIel nct tensiunea de iesire scade cu DU
O
.

Putem calcula astIel valoarea riplului tensiunii de iesire:
D
D
U
Q
C
I DT
C
U
R
DT
C
O
O O
S
= = = sau (20)

DU
U
D
T
R C
O
O S
= (21)

Pentru determinarea condi|iei de grani| pentru care se Iace trecerea de la un mod de
Iunc|ionare la altul, s considerm Iormele de und din Iigura 12.
2

( )
-
= =
= =
+
= - =
T D
L
U U
DT
L
U
I
D I
R I R U
D
D D
U
U
T D U U DT U
I O I
M
M
S O S O
I
O
I O I
2
2
2
2
2
2
,

(22)

n care I
O
,
4
1 1
2
2
2
+ + =
K
D
D
K
D (23)
Desfurarea aplicajiei QL

unde K
L
R T
S
=
2
. (24)


Punnd condi|ia ca D D
2
1 < - (conduc|ie discontinu), se ob|ine condi|ia de grani|:

( )
( )
( )
> -
= -
< -
a discontinu ie conduc K D D
a grani K D D
continua ie conduc K D D
\ 1
\ 1
\ 1
2
2
2

(25)

din sistemul de ecua|ii (22) n care se introduce rela|ia (23).

Se ob|ine raportul de transIormare n modul de conduc|ie discontinu:

U
U
D
K O
I
=
+ + 1 1
4
2
2
(26)

<(/1'&60& <I?AE
a) Se ncarc Iisierul BST_CCM.CIR. Folosind rela|iile (24) si (25) se veriIic Iaptul
c modul de Iunc|ionare este cu conduc|ie continu, valorile parametrilor Iiind cele din
Iigura 9. S se determine valoarea teoretic a raportului de transIormare n acest caz.
ale tensiunii de iesire, v(3), tensiunii pe inductan|a L, v(1,2), curentului prin inductan|a L,
i(L), prin condensatorul C, i(C), si prin rezisten|a de sarcin, i(RS). S se determine
valoarea tensiunii de iesire v(3) si valoarea experimental a raportului de transIormare.
Explica|i diIeren|a Ia| de valoarea teoretic. S se determine riplul tensiunii de iesire v(3)
QO MODELAREA SPICE A SURSELOR DE C.C. IN COMUTA]IE
si s se compare cu valoarea teoretic ob|inut cu rela|ia (20). S se determine valoarea
experimental a riplului DI al curentului prin L si s se compare cu valoarea determinat
teoretic cu rela|ia (19).
b) Se vizualizeaz Iorma de und a curentului prin dioda X
D
, i(VIXD). Se selecteaz
pentru axa X: X Axis, Fourier si se determin componenta continu si amplitudinile
primelor nou armonici ale curentului. S se calculeze valoarea eIectiv a curentului prin
condensatorul C:
I I
eI C
k
k ,
=
=
1
2
1
9
2
S
,
unde I
k
sunt amplitudinile primelor nou armonici ale curentului prin dioda X
D
.
c) Se ncarc Iisierul BST_DCM.CIR. Acest Iisier descrie un convertor Boost care
debiteaz pe o rezisten| de sarcin cu valoarea de 100W. S se determine crui mod de
Iunc|ionare i corespunde aceast valoare, to|i ceilal|i parametri ai circuitului rmnnd
neschimba|i. S se determine valoarea teoretic raportului de transIormare n acest caz.
tensiunii de iesire, v(3), tensiunii pe inductan|a L, v(1,2), si curentului prin inductan|a L,
i(L). Ce eIect are modiIicarea rezisten|ei de sarcin R
S
? S se determine valoarea
experimental a tensiunii de iesire v(3) n regimul de Iunc|ionare corespunztor rezisten|ei
de sarcin de 100W, valoarea raportului de transIormare n acest caz, si s se compare cu
valoarea ob|inut teoretic. S se determine riplul tensiunii de iesire n aceast situa|ie.
d) Analiznd condi|iile (25) si reprezentarea graIic a acestora din Iigura 13, se
constat c, n cazul n care constanta K < 4 27, exist dou regiuni disjuncte n care
convertorul lucreaz n conduc|ie continu, separate de o regiune n care conduc|ia este
discontinu. AltIel spus, n apropierea extremit|ilor intervalului 0 1 , b gn care D poate lua
valori, convertorul lucreaz n conduc|ie continu, chiar si atunci cnd constanta K are
valori mici. Explica|i acest Ienomen.

Fig. 13 Caracteristica K(D).

3.4. Convertorul Buck-Boost
Schema convertorului Buck-Boost este prezentat n Iigura 14.

Desfurarea aplicajiei QP

Fig. 14 Convertorul Buck-Boost.

Fisierul de circuit este:

* Modelul convertorului Buck-Boost
* Factorul de comanda D
VCNTL 10 0 0.75V
* Circuitul de comanda
* Convertorul propriu-zis
VI 1 0 10V
XSW 1 2 11 0 SWITCH
XD 2a 2 SW_DIODE_WITH_SNUB
VIXD 3 2a ;pentru vizualizarea curentului prin XD
L 2 0 10uH IC3.75A
C 3 0 100uF IC-24v
RS 3 0 8
.PROBE
.TRAN 100.000n 100.000u 50.000u 100.000n UIC
.OPTIONS ITL5 0
.END

M1%79(.%&60& 7.%8062.61'1( 417NT4..U2
n analiza Iunc|ionrii se consider c tensiunea pe condensatorul de Iiltraj este
O
.
Formele de und ob|inute prin simulare sunt prezentate n Iigura 15.
SW
i se aplic tensiunea U
I
. Curentul creste de la I
m
la I
M
iar inductan|a L acumuleaz
SR MODELAREA SPICE A SURSELOR DE C.C. IN COMUTA]IE
energie. n acest interval nu se Iace transIer de energie de la sursa de alimentare la sarcin.
Tensiunea pe sarcin este men|inut constant de ctre condensatorul de Iiltraj C.
Intervalul (DT, T). La momentul DT comutatorul X
SW
trece n blocare iar curentul
prin L ncepe s scad. Dioda X
D
se deschide, Iiind polarizat direct datorit tensiunii de
autoinduc|ie care apare la bornele inductan|ei L. ConIorm conven|iei din Iigura 14,
tensiunea pe inductan|a L, care n acest interval este chiar tensiunea de iesire, este negativ.
O prim concluzie este c acest tip de convertor permite ob|inerea unei tensiuni negative
Ia| de mas. n acest interval inductan|ei L i se aplic tensiunea U
O
< 0, astIel nct
curentul prin ea scade de la I
M
la I
m
. Inductan|a cedeaz energie sarcinii si condensatorului
de Iiltraj C.

O I
n regim sta|ionar, energia acumulat n inductan| n intervalul DT este egal cu
energia cedat n intervalul (1-D)T, astIel nct este valabil rela|ia:
( )T D U DT U
O I
- - = 1 , (27)
de unde se ob|ine:

U
U
D
D
O
I
= -
- 1
. (28)
Putem concluziona c raportul de transIormare al acestui convertor este negativ si
poate lua (teoretic), n valoare absolut, orice valoare n domeniul ( ) , 0 .

Determinarea riplulului curentului prin inductanja L in modul de funcjionare cu
conducjie continu
n intervalul (0, DT) curentul creste linar de la I
m
la I
M
aplic tensiunea U
I
:
I I
U
L
DT
M m
I
= + . (29)
M
la I
m
aplic tensiunea U
O
< 0:
( )T D
L
U
I I
O
M m
-
-
- = 1 . (30)
Din rela|ia (29) si se poate determina riplul curentului prin L:
DI I I
U
L
DT
M m
I
= - = . (31)

Desfurarea aplicajiei S

Fig. 15 Forme de und n convertorul Buck-Boost.

O
continu
Si n acest caz, pe perioada n care X
SW
este n conduc|ie, condensatorul C se
descarc la curent practic constant I
O
pe rezisten|a de sarcin R
S
. Ra|ionamentul este
identic celui de la convertorul Boost, ob|inndu-se aceeasi expresie a riplului tensiunii de
iesire:

DU
U
D
T
R C
O
O S
= . (32)

Pentru determinarea condi|iei de grani| pentru care se Iace trecerea de la un mod de
Iunc|ionare la altul, s considerm Iormele de und din Iigura 16.
SQ MODELAREA SPICE A SURSELOR DE C.C. IN COMUTA]IE


2

-
= =
- = =
- = - =
T D
L
U
DT
L
U
I
D I
R I R U
D
D
U
U
T D U DT U
O I
M
M
S O S O
I
O
O I
2
2
2
2
2

,

(33)

n care I
O
D K
2
= (34)
unde K
L
R T
S
=
2
. (35)
Punem condi|ia ca D D
2
1 < - (conduc|ie discontinu), si ob|inem condi|ia de
grani|:

- <
- =
- >
a discontinu ie conduc K D
a grani K D
continua ie conduc K D
\ 1
\ 1
\ 1

.

(36)

din sistemul de ecua|ii (33) n care se introduce rela|ia (34). Se ob|ine raportul de
transIormare n modul de conduc|ie discontinu:

U
U
D
K
O
I
= - . (37)

<(/1'&60& <I?AE
Desfurarea aplicajiei SS

a) Folosind valorile componentelor indicate n Iigura 14 si |innd cont de rela|iile
(28), (35), (36) si (37), s se traseze caracteristica
U
U
f D
O
I
= ( ). Care este valoarea
Iactorului de comand la care se Iace trecerea de la un mod de Iunc|ionare la altul?
b) Se ncarc Iisierul BB_CCM.CIR. n ce mod de Iunc|ionare lucreaz convertorul?
S se determine valoarea teoretic a raportului de transIormare n acest caz.
ale tensiunii de iesire, v(3), tensiunii pe inductan|a L, v(2), curentului prin inductan|a L,
i(L), prin condensatorul C, i(C), si prin rezisten|a de sarcin, i(RS). S se determine
valoarea tensiunii de iesire v(3) si valoarea experimental a raportului de transIormare.
Explica|i diIeren|a Ia| de valoarea teoretic. S se determine riplul tensiunii de iesire v(3).
S se determine valoarea experimental a riplului DI al curentului prin L si s se compare
cu valoarea determinat teoretic cu rela|ia (31).
c) Se vizualizeaz Iorma de und a curentului prin dioda X
D
, i(VIXD). Se selecteaz
pentru axa X: X Axis, Fourier si se determin componenta continu si amplitudinile
primelor nou armonici ale curentului. S se calculeze valoarea eIectiv a curentului prin
condensatorul C:
I I
eI C
k
k ,
=
=
1
2
1
9
2
S

unde I
k
sunt amplitudinile primelor nou armonici ale curentului prin dioda X
D
.
d) Se ncarc Iisierul BB_DCM.CIR. Singura deosebire Ia| de cazul anterior este c
Iactorul de comand este D0,3. Crui mod de Iunc|ionare i corespunde aceast valoare,
to|i ceilal|i parametrii ai circuitului rmnnd neschimba|i? S se determine valoarea
raportului de transIormare n acest caz.
tensiunii de iesire v(3), tensiunii pe inductan|a L, v(2) si curentului prin inductan|a L, i(L).
S se determine valoarea experimental a tensiunii de iesire v(3) n acest regim de
Iunc|ionare si valoarea raportului de transIormare n acest caz si s se compare cu valoarea
ob|inut teoretic. S se determine riplul tensiunii de iesire n aceast situa|ie.

3.5. Convertorul Ck
Convertorul Cuk este prezentat n Iigura 17. La convertoarele analizate la punctele
3.23.4, Iorma de und a curentului de intrare/iesire, n mod de conduc|ie continu, pentru
riplu DI I
O O
<< , este aproximativ dreptunghiular la cel pu|in unul din porturile
convertorului: intrare - la convertorul Buck, iesire - la convertorul Boost sau ambele - la
Buck-Boost. AstIel, pentru portul la care apare aceast situa|ie trebuie Iolosit un Iiltru Ioarte
eIicient. La convertorul Cuk, att la intrare ct si la iesire curentul nu are discontinuit|i, are
riplul DI I
o o
<< , astIel nct cerin|ele impuse Iiltrului sunt mai reduse.

S! MODELAREA SPICE A SURSELOR DE C.C. IN COMUTA]IE

Fig. 17 Convertorul Cuk.

Fisierul corespunztor de circuit este:

* Modelul convertorului Cuk
* Sursa de tensiune care impune Iactorul de comand D
VCNTL 10 0 DC .333V
VI 1 0 10V
L1 1 2 1mH IC0.4A
XSW 2 0 11 0 SWITCH
C1 2 3 5uF IC14.2V
L2 4 3 1mH IC0.84A
C 4 0 500uF IC-4.2V
*
RS 4 0 5
.PROBE
.TRAN 100.000n 100.000u 0 100.000n UIC
.OPTIONS ITL5 0
.END

M1%79(.%&60& 7.%8062.61'1( AVN
Principalele Iorme de und ob|inute prin simulare sunt prezentate n Iigura 18.

Desfurarea aplicajiei S;

Fig. 18 Forme de und n convertorul Cuk.

Tensiunea la iesirea acestui tip de convertor este negativ, ca si n cazul
convertorului Buck-Boost. |innd cont c, n regim permanent de Iunc|ionare, valoarea
medie a tensiunilor pe inductan|ele L
1
si L
2
este zero si c C
1
are o valoare suIicient de
mare astIel nct tensiunea pe el s poat Ii considerat constant, putem scrie rela|ia:
U U U
C I O
1
= - . (38)
AstIel, U
C
1
este mai mare dect oricare dintre tensiunile de intrare sau de iesire,
|innd cont c tensiunea de iesire este negativ.
n intervalul (0, DT), conduce X
SW
. Curentul i
L
1
creste, iar n L
1
se acumuleaz
energie. Tensiunea de pe condensatorul C
1
polarizeaz invers dioda X
D
si, deoarece
U U
C O
1
> n valoare absolut, C
1
se descarc prin X
SW
transIernd energie sarcinii R
S
si
inductan|ei L
2
. AstIel, creste si i
L
2
.
n intervalul ( ) T DT, X
SW
este n blocare. Prin dioda X
D
circul att curentul i
L
1
ct
si curentul i
L
2
. n condensatorul C
1
se transIer energie att din L
1
, ct si de la sursa de
alimentare U
I
. Curentul i
L
1
scade, deoarece U U
C I
1
> . Energia nmagazinat n L
2
este
transIerat n R
S
si n condensatorul de Iiltraj C, astIel nct si i
L
2
scade.
Putem concluziona c elementul prin care se Iace transIerul de energie de la intrare la
iesire este condensatorul C
1
: pe intervalul (DT, T) acesta primeste energie din sursa de
intrare si din L
1
, iar pe intervalul (0, DT) o cedeaz sarcinii si condensatorului de Iiltraj.
Prezen|a inductan|elor L
1
si L
2
n serie cu sursa de alimentare, respectiv cu sarcina,
asigur continuitatea att a curentului absorbit din sursa de alimentare ct si a celui debitat
n sarcin.
SH MODELAREA SPICE A SURSELOR DE C.C. IN COMUTA]IE

O I

Presupunem c tensiunea pe C
1
este constant. Punem condi|ia ca valoarea medie n
regim sta|ionar a tensiunii pe Iiecare din inductan|ele L
1
si L
2
s Iie nul:
( )( )
I C C I I
U
D
U T D U U DT U L
-
= - - +
1
1
1 :
1 1
1
, (39)

( ) ( )
O C O C O
U
D
U T D U DT U U L
1
0 1 :
1 1
2
- = = - + + . (40)

Din rela|iile (39) si (40) rezult valoarea raportului de transIormare:

U
U
D
D
O
I
= -
- 1
. (41)

<(/1'&60& <I?AE
a) Se ncarc Iisierul CUK.CIR. Se eIectueaz simularea SPICE si se vizualizeaz
Iormele de und i(L1), i(L2) si v(2,3) - tensiunea pe condensatorul C
1
. S se determine
valoarea procentual a riplului mrimilor respective raportate la valorile medii precum si
valoarea maxim a tensiunii pe condensatorul C
1
.
b) Se vizualizeaz i(L1) , v(1,2) -tensiunea pe inductan|a L
1
-, i(L2) si v(4,3) -
tensiunea pe inductan|a L
2
.
c) S se determine valoarea teoretic a tensiunii pe comutatorul X
SW
n blocare si s
se compare cu valoarea ob|inut prin simulare.
d) Se vizualizeaz curentul prin condensatorul C
1
. Selectnd Fourier pe axa X se
determin amplitudinile primelor nou armonici ale curentului prin C
1
si se calculeaz
valoarea eIectiv. S se determine valoarea procentual a curentului eIicace prin C
1

raportat la valoarea curentului prin sarcin.

3.6. Convertorul forward
Spre deosebire de convertoarele analizate la punctele anterioare, care reprezint
topologii de baz, acest tip de convertor are iesirea izolat galvanic Ia| de intrare prin
intermediul unui transIormator. Convertorul Iorward este echivalent din punct de vedere al
Iunc|ionrii cu convertorul Buck.
Schema si Iormele de und teoretice sunt prezentate n Iigura 19.

M1%79(.%&60& 7.%8062.61'1( 5.6X&6-
Convertorul forward ideal
Este derivat din convertorul Buck, si este prezentat n Iigura 19a, n care nIsurarea
N
3
si dioda D
3
Iac parte din convertorul Iorward real si al cror rol va Ii prezentat ulterior.
Desfurarea aplicajiei SL

TransIormatorul ideal, reprezentat prin nIsurrile N N
1 2
, , asigur izolarea galvanic a
iesirii Ia| de intrare.
Pe intervalul (0, DT) comutatorul SW este n conduc|ie. |innd cont de sensul
cuplajului celor dou nIsurri constatm c pe acest interval se Iace transIer de energie de
la sursa de alimentare spre sarcin.
Tensiunea pe inductan|a L este:

u
N
N
U U
L I O
= - >
2
1
0

,
(42)
deci curentul prin L creste.
Pe intervalul (DT, T) comutatorul SW este n blocare. Dioda D
2
preia conduc|ia
curentului i
L
. Inductan|a L cedeaz energie n sarcin, astIel nct curentul i
L
scade.
Tensiunea pe inductan|a L este:
u U
L O
= - . (43)

O I

Punnd condi|ia ca valoarea medie pe o perioad a tensiunii v
L
s Iie zero, se ob|ine
valoarea raportului de transIormare:

SO MODELAREA SPICE A SURSELOR DE C.C. IN COMUTA]IE
Fig. 19 a) convertorul Iorward;
b) modelarea |innd cont de inductan|a de magnetizare Lm;
c) Iorme de und teoretice n convertorul Iorward real.

U
U
N
N
D
O
I
=
2
1
. (44)

Convertorul forward real
ntr-un convertor real, transIormatorul are inductan| de magnetizare L
m
0, asa
cum este prezentat si n schema din Iigura 19b. n intervalul (0, DT) n care comutatorul
SW este n conduc|ie, inductan|a de magnetizare acumuleaz energie. n intervalul (DT, T)
aceast energie trebuie evacuat, deoarece n caz contrar miezul magnetic se satureaz.
nIsurarea de demagnetizare L
3
si dioda de recuperare D
3
au rolul de a asigura o cale de
evacuare spre surs a energiei din L
m
, pe intervalul (DT, T).
n intervalul (0, DT) curentul i
m
creste liniar de la 0 la I
m
, asa cum este prezentat n
Iigura 19c.
n intervalul (DT, T) comutatorul SW este n blocare, astIel nct i i
m 1
= - .
Putem scrie rela|ia:
N i N i N i
1 1 3 3 2 2
+ = . (45)
Deoarece pe intervalul (DT, T) dioda D
1
este blocat, curentul i
2
0 = .
Ob|inem astIel rela|ia:
i
N
N
i
m 3
1
3
= (46)
pentru curentul care circul prin D
3
spre surs. Curentul prin inductan|a de magnetizare
circul un timp t
m
, n care are loc evacuarea energiei din inductan|a de magnetizare. n
intervalul (DT, DTt
m
) tensiunea la bornele primarului N
1
este:
u
N
N
U
I 1
1
3
= - . (47)
Cnd energia din miez a Iost evacuat, i
m
= 0 si u
1
0 = . |innd cont de rela|ia (47),
de Iaptul c tensiunea pe primar n intervalul (0, DT) este u U
I 1
= si c, n regim
permanent, valoarea medie a tensiunii u
1
pe nIsurarea N
1
este zero, ob|inem rela|ia:
t
N
N
DT
m
=
3
1
. (48)
Pentru o Iunc|ionare corect este necesar ca energia nmagazinat n inductan|a de
magnetizare s Iie evacuat nainte de o nou intrare n conduc|ie a comutatorului SW. La
limit ( )T D
m
t
max
1- = , deci ( ) ( )
max max 1 3
1 D D N N - = .
Se ob|ine astIel:

D
N
N
max
=
+
1
1
3
1
.

(49)

n Iigura 20 este prezentat modelul convertorului Iorward Iolosit pentru analiz.
Desfurarea aplicajiei SP


* Modelul convertorului Iorward
VCNTL 10 0 0.4V
XSW 2 0 11 0 SWITCH
XD1 3 5 SW_DIODE_WITH_SNUB
D3 0 7 POWER_DIODE
VI 1 0 50V
L1 1 2 100uH
L2 3 4 6.25uH
L3 7 1 100uH
K12 L1 L2 0.99999
K13 L1 L3 0.99999
K23 L2 L3 0.99999
L 5 6 7.5uH IC3A
C 6 4 100uF IC4.5V
RS 6 4 1
RAUX 4 0 1meg
.MODEL POWERDIODE D(CJO0.001I IS1e-6 RS0.01)
.PROBE
.TRAN 100.000n 20.000u 0 UIC
.END
Fig. 20 Modelul convertorului Iorward.

Remarcm urmtoarele particularit|i de modelare:
- transIormatorul a Iost modelat prin inductan|ele cuplate L L L
1 2 3
, , , coeIicientul de
cuplaj Iiind 0.99999.
!R MODELAREA SPICE A SURSELOR DE C.C. IN COMUTA]IE
- inductan|a L H
1
100 = m modeleaz practic inductan|a de magnetizare L
m
. Valorile
inductan|elor L i L
2 3
s au Iost alese astIel pentru a ob|ine rapoartele de transIormare
indicate n Iigura 20.

<(/1'&60& <I?AE
a) Se ncarc Iisierul FORWARD.CIR. Se eIectueaz analiza de regim tranzitoriu si
se vizualizeaz Iormele de und i(L), v(5,4) - tensiunea la intrarea Iiltrului LC -, v(6,4) -
tensiunea pe rezisten|a de sarcin. Se compar valoarea tensiunii de iesire ob|inut prin
simulare cu valoarea teoretic ob|inut cu Iormula (44).
b) Se vizualizeaz tensiunea pe primarul transIormatorului v(1,2), curentul i(L1) -
care n acest caz este chiar curentul i
sw
- si curentul i(L3). Se compar cu Iormele de und
teoretice. Ce deosebiri constata|i? Care sunt cauzele diIeren|elor Ia| de Iormele de und
teoretice? n ce alt mod ar putea Ii modelat transIormatorul?
c) Determina|i valoarea timpului t
m
ob|inut prin simulare si compara|i-o cu
valoarea teoretic ob|inut cu rela|ia (48).
d) Determina|i valoarea maxim a Iactorului de comand D
max
Iolosind rela|ia (49).
ncrca|i Iisierul FORWARD!.CIR, modiIica|i tensiunea V
CNTL
la o valoare cuprins n
intervalul ( ) 1 ,
max
D si eIectua|i simularea SPICE. Vizualiza|i Iormele de und i(L3) si i(L).
Ce constata|i? Ce concluzie pute|i trage reIeritor la Iunc|ionarea convertorului n aceast
situa|ie?

3.7. Convertorul flyback
Acest tip de convertor Iace parte, de asemenea, din categoria convertoarelor izolate.
Convertorul Ilyback este echivalent, din punct de vedere al principiului de Iunc|ionare, cu
convertorul Buck-Boost.

M1%79(.%&60& 7.%8062.61'1( 5'Y=&7N
n Iigura 21 sunt prezentate schema convertorului Ilyback si Iormele de und
teoretice. Pe schema convertorului a Iost desenat punctat inductan|a de magnetizare L
m
a
transIormatorului, inductan| care are un rol esen|ial n Iunc|ionare.
Pe intervalul (0, DT) comutatorul SW este n conduc|ie. Primarului
transIormatorului i se aplic tensiunea u U
I 1
= . |innd cont de modul de cuplare a celor
dou nIsurri ale transIormatorului, observm c dioda D este polarizat invers, deci nu
conduce.
n inductan|a de magnetizare L
m
se acumuleaz energie. Asa cum este prezentat si n
Iigura 21b, Iluxul magnetic n miez creste liniar de la valoarea ini|ial F( ) 0 :
j( ) ( ) t
U
N
t
I
= + F 0
1
, (50)
iar la sIrsitul intervalului are valoarea:
Desfurarea aplicajiei !

F F F
M
I
DT
U
N
DT = = + ( ) ( ) 0
1
. (51)
Pe intervalul (DT, T) comutatorul SW este n blocare. Tensiunea de autoinduc|ie
care apare pe inductan|a de magnetizare L
m
polarizeaz direct dioda, astIel nct aceasta se
deschide si permite evacuarea energiei nmagazinate n miezul magnetic. Secundarului

Fig. 21 a) convertorul Ilyback; b) Iorme de und teoretice.

transIormatorului i se aplic tensiunea u U
O 2
= - , astIel nct inductan|ei de magnetizare i
se aplic tensiunea ( )
O
U N N u
2 1 1
- = .
AstIel, Iluxul magnetic scade liniar:
j( ) t
N
U
N
N
t
U
N
t
M O M
O
= - = - F F
1
1
1
2 2
, (52)
iar la sIrsitul perioadei are valoarea:
j( ) ( ) T
U
N
D T
M
O
= - - F
2
1 . (53)
nlocuind (51) n (53) se ob|ine:
j( ) ( ) ( ) T
U
N
DT
U
N
D T
I O
= + - - F 0 1
1 2
. (54)

O I

n regim permanent de Iunc|ionare Iluxul trebuie s aibe aceeasi valoare la nceputul
Iiecrei perioade , deci
F F ( ) ( ) T = 0 . (55)
|innd cont de (55) n (54) se ob|ine valoarea raportului de transIormare:

U
U
N
N
D
D
O
I
=
-
2
1
1
. (56)
!Q MODELAREA SPICE A SURSELOR DE C.C. IN COMUTA]IE

Obs. Regimului de conduc|ie nentrerupt al convertorului Buck-Boost i corespunde
un regim de demagnetizare incomplet a miezului la convertorul Ilyback.
n Iigura 22 este prezentat modelul Iolosit pentru analiza SPICE.

* Modelul convertorului Ilyback
.PARAM L130uH L21.875uH K0.999
VCNTL 10 0 0.4V
VI 1 0 32V
XSW 2 0 11 0 SWITCH
XTRANS 1 2 3 4 TRANS_NEIDEAL PARAMS: I11.17A I20A
C 5 3 100uF
RS 5 3 1
RSNUB 2 6 100
CSNUB 6 0 1nF
RAUX 3 0 1meg
.TRAN 0.1u 40u UIC
.PROBE
.END

Obs. Subcircuitul TRANS_NEIDEAL este inclus n biblioteca L6.LIB. El modeleaz
un transIormator neideal Iolosind dou inductan|e cuplate, Iactorul de cuplaj Iiind k1,
deIinit ca parametru. Valorile inductan|elor sunt parametri ai subcircuitului si determin
raportul de transIormare. Pot Ii impusi ca parametri ai subcircuitului si curen|ii ini|iali prin
cele dou nIsurri.

<(/1'&60& <I?AE
a) Se ncarc Iisierul FLYBACK1.CIR si se eIectueaz analiza SPICE.
b) Se determin valoarea tensiunii de iesire U
O
si se compar cu valoarea teoretic
ob|inut cu rela|ia (56).
c) Se vizualizeaz Iormele de und: v(1,2) - tensiunea pe primarul transIormatorului-,
i(L1) si i(L2). Pentru i(L1) si i(L2) se selecteaz Add Trace, F4, F4,
Show_internal_subcircuit_nodes. n acest Iel sunt accesibile nodurile si componentele
interne subcircuitelor. Se selecteaz I(Xtrans.l1) i I(Xtrans.l2) .

Desfurarea aplicajiei !S

d) Se calculeaz valorile medii ale curen|ilor i(L1) si i(L2) si se veriIic rela|ia
energetic I U I U
L I L O 1 2
= .
e) Se ncarc Iisierul FLYBACK2.CIR n care R
S
50W. Se eIectueaz analiza
SPICE. Se repet punctele b), c) si d).

Fig. 22 Modelul convertorului Ilyback.

3.8. Rspunsul n domeniul timp al unei surse n comutaie avnd la baz un
convertor forward
Revenim la schema bloc a unei surse n comuta|ie din Iigura 1. Modelele de
convertor analizate pn acum includ att circuitul de putere ct si comparatorul COMP si
generatorul de tensiune liniar variabil GTLV. Circuitele COMP si GTLV sunt modelate
prin subcircuitul PWM_RAMP. Pentru simplitate modelul a Iost realizat astIel nct sursa
de tensiune V
CNTL
s aplice la intrarea de comand o tensiune ( ) 1 , 0
GTLV
U , reprezentnd
chiar valoarea Iactorului de comand D. AstIel, circuitul PWM_RAMP are cstig unitar. n
realitate circuitul care Ioloseste inIorma|ia Iurnizat de tensiunea V
CNTL
pentru a genera
tensiune de comand cu Iactor de comand D(0,1) are cstig ( ) 1 < =
GTLV PWM
U D T ,
deoarece amplitudinea semnalului Iurnizat de GTLV este uzual U V
GTLV
> 1 . De aceea n
modelare este necesar un bloc suplimentar cu Iactorul de transIer T
PWM
.
S considerm schema bloc din Iigura 1 redesenat ca n Iigura 23. Blocurile
PWM_RAMP si Convertor c.c.-c.c. in comutajie sunt incluse n modelele de convertor
analizate pn acum. Pentru a nchide bucla si a ob|ine o surs de c.c. n comuta|ie, este
necesar s adugm un bloc cu cstigul T
PWM
, modelul unui ampliIicator opera|ional si o
surs de tensiune de reIerin| V
REF
.

!! MODELAREA SPICE A SURSELOR DE C.C. IN COMUTA]IE

Fig. 23 Modelul unei surse n comuta|ie la nivel de schem bloc.

n Iigura 24a este prezentat modelul convertorului Iorward n care se |ine cont att de
rezisten|a echivalent serie (ESR) a condensatorului C ct si de rezisten|a echivalent serie a
inductan|ei L.

Fig. 24 a) modelul convertorului Iorward incluznd elementele parazite;
b) modelul TRANS_IDEAL.

Asa cum am men|ionat la nceputul lucrrii, modelul unui circuit trebuie s se
concentreze asupra scopului analizei. Pentru o analiz a Iunc|ionrii pe cteva perioade a
Iost Iolosit la punctul 3.6 un model care |ine cont si de inductan|a de magnetizare a
transIormatorului. S-a putut pune astIel n eviden| necesitatea limitrii Iactorului de
comand la valoarea D
max
, precum si problemele care apar la depsirea acestei limite. Un
Desfurarea aplicajiei !;

model care s |in cont si de acest Ienomen era deci absolut necesar. Pentru analiza
rspunsului n timp al convertorului este necesar o simulare pe un numr mare de perioade
de comuta|ie. Din punct de vedere al acestei analize, pentru ca timpul de simulare s se
men|in n limite rezonabile, este necesar concentrarea asupra aspectelor esen|iale pentru
acest tip de analiz: modelarea corect a Iunc|iei de transIer si simpliIicarea modelului.
O prim posibilitate de simpliIicare este dat de modelul transIormatorului prezentat
n Iigura 24b. Modelul TRANS_IDEAL, aIlat n biblioteca L6.LIB, are n secundar o surs
de tensiune comandat de tensiunea din primar, iar n primar o surs de curent comandat
de curentul din secundar. Sursa de tensiune din secundar genereaz o tensiune care |ine cont
de raportul de transIormare al transIormatorului. Sursa de curent din primar |ine cont de
Iaptul c existen|a unui curent n secundar implic existen|a unui curent n primar, pentru a
Ii ndeplinit condi|ia de conservare a energiei.

n continuare este prezentat Iisierul de circuit FORWARD1.CIR ce Ioloseste acest
model.

* Modelul sursei in comutatie
.PARAM VREF4V STEP0.1V RISE4.8u FALL0.1u PW0.1u T5u
* Tensiunea de reIerinta
VREF 12 0 PULSE({VREF} {VREFSTEP} 200u 1u 1u 10 10 )
RREF 12 0 1meg
* Sursa care genereaza semnalul de eroare
EERR 13 0 VALUE {v(12)-v(6,4)}
RERR 13 0 1meg
* Modelul ampliIicatorului operational cu retea de reactie
EAO 14 0 LAPLACE {v(82)} {(27.5*s1e6)/(s*s*6.05e-6s*1.66)}
RAO 14 0 1meg
* Modelul blocului cu caracteristica T_PWM
EPWM 10 0 VALUE {0.34*v(14)}
RPWM 10 0 1meg
*Convertorul Iorward propriu-zis
VI 1 0 24V
XSW 2 0 11 0 SWITCH
RSNUB 2 2a 25
CSNUB 2a 0 1nF
XTR 1 2 3 4 TRANS_IDEAL
!H MODELAREA SPICE A SURSELOR DE C.C. IN COMUTA]IE
L 5 5a 5uH IC20A
RL 5a 6 10m
C 6a 4 2000uF IC4V
RC 6 6a 10m
RS 6 4 0.2
RAUX 4 0 1meg
.TRAN 100.000u 300.000u 0 1.000u UIC
.OPTIONS ITL50
.PROBE
.END

Asa cum se poate observa, celelalte blocuri indicate n Iigura 23 au Iost modelate
Iolosind surse de tensiune comandate n tensiune. AmpliIicatorul opera|ional a Iost modelat
prin Iunc|ia sa de transIer, Iolosind posibilitatea Ioarte util oIerit de SPICE de a deIini
Iunc|ia de transIer prin speciIica|ia Laplace.
O a doua posibilitate de simpliIicare a modelului este legat de nlocuirea
convertorului c.c.-c.c. propriu-zis cu un bloc cu topologie invariant n timp, care s aibe
aceeasi caracteristic de transIer control-iesire. Folosind teoria medierii n spa|iul
variabilelor de stare se poate demonstra c Iunc|ia de transIer control-iesire a convertorului
Iorward analizat este:
T s
u s
d s
U
N
N
s
s s
p
O
I
z
z
( )
( )
( )
= =
+
+ +
2
1
0
2
2
0 0
2
2
w
w
w
xw w
, (57)

unde w
0
1
=
LC
iar
0
2
1
w
x

+
+
=
L
r r
CR
L C
S
. (58)

Rezisten|a echivalent serie r
C
a condensatorului introduce un zero la
w
z
C
r C
=
1
. (59)
n Iisierul FORWARD2.CIR modelul convertorului Iorward a Iost nlocuit cu o surs
de tensiune comandat n tensiune cu Iunc|ia de transIer dat de rela|ia (57). n aIar de
avantajele evidente pe care le aduce aceast metod prin cunoasterea expresiilor analitice
ale Iunc|iilor de transIer, n analiz Iolosirea ei se remarc prin reducerea drastic a timpului
necesar simulrii, dat Iiind c se Ioloseste un model cu topologie invariant n timp.

<(/1'&60& <I?AE
Desfurarea aplicajiei !L

a) Se ncarc Iisierul FORWARD1.CIR. Sursa de tensiune de reIerin| si modiIic
brusc valoarea de la V
REF
la V STEP
REF
+ . Se eIectueaz simularea SPICE si se
vizualizeaz tensiunea de iesire v(6,4), si tensiunea de eroare v(13).
b) Se ncarc Iisierul FORWARD2.CIR. Convertorul si subcircuitul PWM_RAMP
au Iost nlocuite cu o surs de tensiune comandat n tensiune cu caracteristica de transIer
dat de rela|ia (57), n care au Iost introduse valorile din schema din Iigura 23. Perturba|ia
este aceeasi ca la punctul a). Se eIectueaz simularea SPICE si se vizualizeaz Iorma de
und a tensiunii de iesire v(6,4). Compara|i Iorma de und ob|inut cu cea ob|inut la
punctul a). Ce concluzie se poate trage reIeritor la modelul studiat la acest punct, n ceea ce
priveste acurate|ea si timpul necesar simulrii?
c) S se explice diIeren|a ce apare ntre Iormele de und ob|inute la simularea de la
punctele a) si b).
d) Se ncarc Iisierul FORWARD3.CIR, n care este inclus modelul n comuta|ie al
convertorului Iorward, ca la punctul a). ModiIica|i acest Iisier astIel nct la t200ms
tensiunea de intrare U
I
s aibe salt de la 24V la 30V. Se vizualizeaz Iorma de und a
tensiunii de iesire v(6,4).
c) Se ncarc Iisierul FORWARD4.CIR, n care este inclus modelul n comuta|ie al
convertorului Iorward. ModiIica|i acest Iisier astIel nct, la t200ms, n paralel cu rezisten|a
de sarcin R
S
s apar o rezisten| de sarcin suplimentar de 0,2W. Se vizualizeaz Iorma
de und a tensiunii de iesire v(6,4).

7
CHOPPER CU TIRISTOARE
CU FUNC|IONARE NTR-UN CADRAN

Este analizat Iunc|ionarea unui chopper cu tiristoare utilizat pentru ac|ionarea unui
motor de curent continuu. Se studiaz, separat, partea de Ior| si circuitul de stingere pentru
cele dou regimuri de lucru ale chopperului: regimul de curent nentrerupt, respectiv de
curent ntrerupt prin sarcin.

Chopperele (convertoare c.c.-c.c.) se Iolosesc pentru modiIicarea continu a valorii
medii a tensiunii aplicate unei sarcini, alimentarea Icndu-se de la o surs de curent cu
tensiune Iix.
Ele sunt utilizate pentru ac|ionarea motoarelor electrice de c.c. cu tura|ie reglabil.
Folosind un chopper pentru reglajul tensiunii de alimentare a indusului unui motor de c.c.
cu excita|ie separat, sau a ambelor nIsurri n cazul conexiunii serie a motorului, este
posibil modiIicarea continu a tura|iei, n condi|iile unui randament ridicat al ac|ionrii.
Chopperele utilizeaz contactoare statice de curent continuu pentru a transIorma
tensiunea de alimentare ntr-o succesiune de impulsuri dreptunghiulare (Iig.1).

Fig. 1 ModiIicarea valorii medii a tensiunii de iesire
prin modiIicarea Iactorului de conduc|ie DT T
c
.
;R CHOPPER CU TIRISTOARE CU FUNC]IONARE INTR-UN CADRAN
Valoarea medie a tensiunii pe sarcin U
O
poate Ii modiIicat n 3 moduri:
1. Men|innd constant perioada T si modiIicnd durata T
c
- modula|ie n durat a
impulsurilor (PWM - Pulse Width Modulation);
2. ModiIicnd perioada T si men|innd constant durata T
c
- modula|ie n Irecven| a
impulsurilor;
3. Combinnd cele 2 tipuri de modula|ie.
n Iigura 2a este prezentat un chopper cu tiristoare care Iunc|ioneaz n cadranul I,
deci U
O
si I
O
sunt numai pozitive. Sarcina chopperului este un motor de curent continuu cu
magnet permanent.

2.1. Funcionarea chopperului
Cu toate c n practic varia|ia n timp a tensiunii pe sarcin, U
O
, diIer de situa|iile
ideale prezentate n Iigurile 2b si 2c, pentru descrierea analitic a Iunc|ionrii circuitului
este util s se ignore aceast posibilitate.
Conduc|ia tiristorului Th
1
ncepe n momentul aplicrii comenzii i
G1
si se termin
atunci cnd circuitul de stingere, care nu este reprezentat n Iigur, determin blocarea sa.
D
1
este dioda de nul. Pentru a ob|ine cele dou situa|ii posibile de Iunc|ionare, prezentate n
Iigurile 2b si 2c, s-a considerat Iunc|ionarea cu modula|ie n durat a impulsurilor (PWM).
n Iigura 2b curentul de sarcin i
O
este ntrerupt, astIel c n intervalul n care i
O
este
zero, u U
O C
= . n Iigura 2c, durata de conduc|ie T
c
a Iost mrit, realizndu-se regimul de
curent nentrerupt prin sarcin. n consecin|, tensiunea u
O
este de Iorma unei succesiuni de
impulsuri dreptunghiulare de amplitudine U
I
. Acest regim de lucru poate Ii de asemenea
ob|inut prin cresterea inductan|ei L sau prin scderea tensiunii contraelectromotoare a
sarcinii, U
C
.
Pentru analiza Iunc|ionrii chopperului vom considera regimul de curent nentrerupt.
Cu nota|iile din Iigura 2a se pot scrie ecua|iile
u u U u
L R C O
+ + - = 0 sau (1)

di
dt
R
L
i
u U
L
O
O
O C
+ =
-
. (2)
Dac tiristorul Th
1
este comandat pentru deschidere la t = 0, atunci la
t u U
O I
= =
+
0 , si i I
O m
= . Cu aceste condi|ii ini|iale, pentru 0 t T
c
,
( )
t t t
m
t C I
O
e I e
R
U U
i
- -
+ -
-
= 1 , (3)
unde t =
L
R
.

Introducere teoretic ;

a)

Fig. 2 a) chopper cu Iunc|ionare ntr-un cadran;
b) regimul de Iunc|ionare cu curent ntrerupt;
c) regimul de Iunc|ionare cu curent nentrerupt.

La momentul t T
c
= , cnd Th
1
este comutat n stare blocat:
( )
t t
C C
T
m
T C I
M O
e I e
R
U U
I i
- -
+ -
-
= = 1 . (4)

Datorit intrrii n conduc|ie a diodei de nul D
1
, u
O
devine zero, iar ecua|ia (2)
conduce la:

di
dt
R
L
i
U
L
O
O
C
'
+ = - , (5)
;Q CHOPPER CU TIRISTOARE CU FUNC]IONARE INTR-UN CADRAN
unde = - t t T
c
. La momentul t i I
O M
'
, = =
+
0 , si din ecua|ia (5),
( )
t t
' '
1
t
M
t C
O
e I e
R
U
i
- -
+ - - = , T t T
c
. (6)
La = - t t T
c
, i I
O m
= , din ecua|ia (6) rezultnd:

( )
( )
( ) t t
c c
T T
M
T T C
m O
e I e
R
U
I i
- - - -
+ - - = = 1 . (7)
Din ecua|iile (4) si (7) rezult I
M
si I
m
:
I
U
R
e
e
U
R
M
I
T
T
C
c
=
-
-
-
-
-
1
1
t
t
, (8)
I
U
R
e
e
U
R
m
I
T
T
C
c
=
-
-
-
t
t
1
1
. (9)
Dac Th
1
conduce continuu, deci T T
c
= , atunci
I I
U U
R
m M
I C
= =
-
. (10)
Dac T
c
are valoarea T
c
*
la care I
m
= 0, atunci chopperul lucreaz n punctul de
trecere de la regimul de curent ntrerupt la cel nentrerupt. Pentru aceast situa|ie
particular:

( ) ( )
1
1
*
-
-
=

t
t
T
T T T
I
C
e
e
U
U
c
, (11)
sau
m
e
e
m
U
U
T
D
T
T
D
C
I
c
=
-
-
= = =
*
, , ,
*
*
s
s
s
t
1
1
. (12)
D
*
este acea valoare a Iactorului de comand D la care se Iace trecerea de la un mod
de conduc|ie la altul.
n Iigura 3 este reprezentat Iamilia de curbe m D ( )
*
pentru diIerite valori ale
parametrului s . Un punct de coordonate m D , situat deasupra curbei, pentru o valoare
particular a lui s , corespunde regimului de Iunc|ionare cu curent ntrerupt prin sarcin,
pentru chopperul care Iunc|ioneaz cu raportul s t = T considerat. Un punct situat pe
aceast curb corespunde regimului de grani| iar un punct situat sub aceast curb
corespunde Iunc|ionrii n regim de curent nentrerupt.

Introducere teoretic ;S

Fig. 3 Diagrame pentru determinarea regimului de Iunc|ionare.

Pentru Iunc|ionarea n regim de curent ntrerupt, n condi|iile deIinite de curbele din
Iigura 3, I
m
= 0, iar din ecua|ia (4):
( )
t
c
T C I
M
e
R
U U
I
-
-
-
= 1 , 0 T T
c
c
*
(13)
si din ecua|iile (6) si (13), pentru T t t
c x
:
( ) ( )
t t t
' '
1 1
t T C I t C
O
e e
R
U U
e
R
U
i
c
- - -
-
-
+ - - = . (14)
Din ecua|ia (14) se poate calcula durata t
x
de circula|ie a curentului prin sarcin n
cazul regimului de curent ntrerupt:
( )

-
-
+ =
- t t
t
c c
T
C
C I T
x
e
U
U U
e t 1 1 ln . (15)
Chopperul prezentat necesit o surs de alimentare care s poat debita impulsuri
dreptunghiulare de curent. Pe de alt parte este necesar ca sarcina, chiar n condi|iile unei
bune Iiltrri, s poat admite o valoare nsemnat a componentei alternative de tensiune
prezent n tensiunea de iesire. |innd seama de caracteristicile sursei de alimentare, ale
sarcinii, ca si de inIluen|area prin perturba|ii a altor instala|ii electronice, este necesar
cunoasterea armonicilor superioare de curent pe partea sursei de alimentare ct si a
armonicilor superioare de tensiune pe partea sarcinii, pentru a lua eventuale msuri de
;! CHOPPER CU TIRISTOARE CU FUNC]IONARE INTR-UN CADRAN
reducere a acestora la valori acceptabile. Considernd c varia|ia n timp a tensiunii pe
sarcin se prezint ca n cazul ideal din Iigura 2b sau Iigura 2c, atunci armonicile superioare
pot Ii determinate analitic. AstIel, varia|ia n timp a lui u
O
poate Ii reprezentat prin seria
Fourier:
( )
n
n
n O
n
n
n
n O O
t n c U t n b t n a U u j w w w + + = + + =

=
=
sin cos sin
1 1 1
, (16)
unde weste Irecven|a unghiular w
p
=
2
T
. Pentru regimul de curent nentrerupt:

I
T
c
O O
U
T
T
dt u
T
U

= =
0
1
,
( )
c
I
n
T n
n
U
a w
p
cos 1- = ,
b
U
n
n T
n
I
c
=
p
w sin , (17)
( )
2 1
cos 1
2
c
I
n
T n
n
U
c w
p
- = ,

-
=
c
c
n
T n
T n
arctg
w
w
j
cos 1
sin
.
Valoarea eIicace a armonicii de ordinul n a tensiunii u
O
este
( )
2 1
2 2
2
1
n n ef O
b a U
n
+ = , (18)
iar valoarea eIicace total

2 1
1
2 2
+ =

= n
ef O O ef O
n
U U U . (19)

Un grup de rela|ii similare ecua|iilor (16) (19) pot Ii scrise pentru curentul absorbit
de la surs i
I
, sau pentru curentul prin sarcin i
O
.
Dac T T
c
= , valorile eIicace si medie ale curentului prin tiristorul Th
1
sunt egale:
I I
U U
R
Th Th ef
I C
1 1
= =
-
. (20)
Expresia analitic a curentului prin dioda de nul D
1
rezult din ecua|iile (6) si (8):
i
U
R
U
R
e
e
e
O
C I
T
T
t
c
= - +
-
-

-
-
-
1
1
t
t
t
'
, T t T
c
. (21)
Folosind rela|ia (21) se pot calcula valorile eIicace si medie ale curentului prin
dioda D
1
. Pentru dimensionarea tiristorului Th
1
si a diodei D
1
, valoarea medie a curentului
este Iactorul determinant. n ipoteza c inductan|a sarcinii este suIicient de mare pentru a
men|ine constant curentul de sarcin la valoarea
I
T
T
U U
R
O
c I C
=
-
, (22)
valoarea aproximativ a curentului mediu prin diod este
Introducere teoretic ;;
( )
R
U U
D D
R
U U
T
T
T
T T
I
C I C I c c
D
-
- =
-

-
= 1 . (23)
Valoarea maxim a curentului mediu se ob|ine pentru D = 0 5 , :
I
U U
R
D
I C
M 1
0 25 =
-
, . (24)
Valoarea eIicace este:

2 1
2
1
1

=

dt i
T
I
T
T
O ef D
c
, (25)
cu un maximum la D = 2 3, de valoare
I
U U
R
D ef
I C
M 1
0 385 =
-
, . (26)

2.2. Funcionarea circuitului de comutare
Schema chopperului, incluznd circuitul de comutare, este reprezentat n
Iigura 4a. n aceast schem au Iost omise circuitele de protec|ie, iar pentru descrierea
Iunc|ionrii elementele de circuit vor Ii presupuse ideale. Curentul de sarcin este suportat
succesiv de tiristorul principal, Th
1
si de dioda de nul, D
1
. n Iunc|ionarea ntregului circuit
se disting urmtoarele etape:

a) Dup conectarea sursei de alimentare U
I
, condensatorul C se ncarc exponen|ial
la tensiunea u U
C I
= , prin rezisten|a R
1
.

Fig. 4 Schema chopperului cu circuit de stingere.

b) La momentul t 0 (Iig. 2b sau 2c), cnd condensatorul C este ncrcat complet,
tiristorul Th
1
este deschis prin aplicarea comenzii i
G1
, iar curentul de sarcin i
O
creste
exponen|ial de la zero ctre valoarea I
M
.
c) La t T
c
= se comand deschiderea tiristorului Th
2
, ini|iind circuitul de comutare.
Presupunnd c intervalul de comutare este suIicient de mic, astIel nct curentul i
O
s
rmn constant la valoarea I
M
pe acest interval, si de asemenea c rezisten|a R
1
este
;H CHOPPER CU TIRISTOARE CU FUNC]IONARE INTR-UN CADRAN
suIicient de mare, pentru a permite neglijarea curentului i
R1
pe durata comutrii (dar
totodat s permit tensiunii u
C
s ating valoarea U
I
nainte de a ini|ia un nou ciclu de
comutare), prin circuitul rezonant L
1
, C ncepe s circule un curent sinusoidal. Varia|iile n
timp ale curen|ilor si tensiunilor n circuitul din Iigura 4a, ncepnd cu momentul deschiderii
tiristorului Th
2
, sunt date n Iigura 5.
d) Cnd i
C
devine pozitiv, dioda D
2
ncepe s conduc, Th
2
se blocheaz si,
deoarece i
O
a Iost presupus constant, curentul i
C
contribuie la reducerea curentului i
Th1
.
e) n momentul n care i
Th1
este redus la zero de valoarea cresctoare a curentului
i
C
, dioda D
3
intr n conduc|ie, iar tensiunea direct u
D3
determin blocarea tiristorului
principal Th
1
. Curentul i I
C M
- circul n continuare prin dioda D
3
.
I) Dup ce i
C
trece prin valoarea sa maxim pozitiv si apoi devine mai mic dect
I
M
, ncepe s conduc dioda de nul D
1
. Apare un nou circuit rezonant care cuprinde
elementele C, L
1
, D
2
, D
1
si sursa U
I
. Datorit acestui nou regim oscilant tensiunea pe
condensatorul C atinge valoarea u U
C I
M
> , moment n care i
C
0.
g) Curentul i
O
scade apoi exponen|ial prin dioda D
1
la valoarea I
m
, iar
condensatorul C se descarc prin R
1
la u U
C I
= .
h) La momentul t T, cnd i I
O m
= , tiristorul Th
1
este deschis din nou.

Introducere teoretic ;L

Fig. 5 Forme de und n timpul procesului de comuta|ie.
Pentru analiza circuitului de comutare, n ipotezele Icute la punctul c), se va
considera ca origine a timpului momentul deschiderii tiristorului Th
2
. Curentul i
C
n
circuitul C, L
1
, Th
2
este dat de ecua|ia:

d i
dt
LC
i t t
C
C
2
2
2
1
0 0 + = , . (27)
;O CHOPPER CU TIRISTOARE CU FUNC]IONARE INTR-UN CADRAN
La momentul ini|ial, t i
C
= =
+
0 0 , si
u u U
AK C I
2
0 = = , , (28)
u u
C L
+ =
1
0. (29)
Din rela|iile (28) si (29) rezult, la t =
+
0 :

di
dt
U
L
C I
= -
1
. (30)
Din (27) si (30):
i
U
L
t
C
I
r
r
= -
w
w
1
sin , (31)
unde
( )
w
r
L C =
-
1
1
, iar din (28) si (31):
u U t
C I r
= cosw . (32)
Din momentul t
r
= p w , cnd curentul i
C
devine pozitiv si tiristorul Th
2
se
blocheaz, i
C
circul prin D
2
. n aceast parte a intervalului I de comutare (t
1
t t
2
,
Iig.5) circuitul oscilant C, L
1
continu s Iie scurtcircuitat de tiristorul Th
1
pentru c
u
AK
1
0 = . De asemenea, se poate considera c, curentul i
C
circul n sens invers prin
tiristorul Th
1
sau prin sursa U
I
si sarcin, pentru c tensiunile egale si n opozi|ie, u U
O I
=
si tensiunea sursei U
I
, constituie, de asemenea, un scurtcircuit. n consecin|:
i I i I i t
Th O C M C r
1 1
= - = - > , p w , (33)
unde I
O
1
este curentul prin sarcin la momentul t
1
, I I
O M
1
= .

La t t i I i
C M Th
= = =
1
1
0 , , si dioda D
3
intr n conduc|ie astIel c
i i I
D C O
3 1
= - (34)
si
u u
AK D
1 3
= - , (35)
deci Th
1
se blocheaz.
n momentul blocrii lui Th
1

i I
U
L
t
C O
I
r
r
= = -
1
1
1
w
w sin , (36)
de unde rezult

+ =
- =
I
O r
r r I
O r
r
U
I L
U
I L
t
1 1
1 1
1
arcsin
1
arcsin
1
w
w w
p
w
w
. (37)
ntruct n momentul t
2
, i
C
, dup ce a depsit valoarea maxim pozitiv, ajunge din
nou la valoarea I
O
1
se poate scrie

1 1
1
2
3 2
arcsin
1 2
1
t t
U
I L
t
r r r I
O r
r r
- = + - =
- =
w
p
w
p
w
p
w
w w
p
. (38)

La t t
2
dioda D
1
tinde s intre n conduc|ie pentru c i
O
este constant, iar i
C
a
devenit egal cu I
M
. Ca rezultat al conduc|iei lui D
1
, u
O
devine zero si, ntruct u U
C I
< ,
Introducere teoretic ;P
i
C
tinde s scad determinnd reblocarea lui D
1
. Aceast contradic|ie aparent este cauzat
de ipoteza, Icut ini|ial, conIorm creia pe toat durata comuta|iei i I
O M
= const. Prin
urmare, putem considera c, pentru un scurt interval de timp (intervalul II din Iigura 5,
condensatorul C se ncarc la curent constant i I
C O
=
1
. Din momentul tt
2
, D
3
iese din
conduc|ie. Acum

U u u
I AK O
= +
1
. (39)

ntruct pe intervalul II, u U u
O I C
= - , din ecua|ia (39) rezult:

u u
AK C
1
= . (40)

Circuitul echivalent pentru acest interval din ciclul de comuta|ie este reprezentat n
Iigura 4b. Dac i
C
const., u
L
1
0 = , deci
i I C
du
dt
C O
C
= =
1 '
, (41)
unde t' t-t
2
.
La t t
2
, din ecua|ia (32) rezult:

u U U t
C C I r
= =
2
2
cos w . (42)

Din (42) si (41) se ob|ine
u
I
C
t U
C
O
C
= +
1
2
'
. (43)
Pentru t t
'
=
3
,
u U
I
C
t U
C I
O
C
= = +
1
2
3
(44)
astIel c, din ecua|iile (42) si (44), se ob|ine durata intervalului II n ciclul de comuta|ie
( )
2 3
cos 1
1
t
I
CU
t
r
O
I
w - = . (45)

La sIrsitul intervalului II, D
1
ncepe s conduc, i I
C O
=
1
Iiind curentul ini|ial n
circuitul rezonant C, L
1
, D
2
, D
1
si sursa U
I
(reprezentat n Iigura 4c).
Pe intervalul III, curentul i
C
este dat de ecua|ia

( )
d i
dt
L C
i
C
C
2
2
1
1
0
+ = (46)

unde t t t t t t
'' '
= - = - -
3 2 3
.
HR CHOPPER CU TIRISTOARE CU FUNC]IONARE INTR-UN CADRAN
Condi|iile ini|iale Iiind i I
C O
=
1
si
di
dt
C
' '
= 0, solu|ia ecua|iei (46) este

( )
' '
cos
1
t I i
r O C
w = . (47)

Curentul i
C
se anuleaz pentru t t
''
=
4
:
t
r
4
2
=
p
w
. (48)
n acest moment energia acumulat la t'' 0 n inductan|a L
1
, a Iost transIerat n C,
ceea ce determin u U
C I
> .
Din ecua|ia (47) rezult:
u
I
C
t U
C
O
r
r I
= +
1
w
w sin
' '
(49)
deoarece la t'' 0, u U
C I
= . Din ecua|iile (48) si (49) rezult
U U
I
C
C I
O
r
M
= +
1
w
. (50)
Lungimea intervalului de comuta|ie t
c
este
t t t t
c
= + +
2 3 4
, (51)
si se poate calcula n Iunc|ie de I I
M O
=
1
si de parametrii circuitului.
Din Iigura 5 rezult c timpul disponibil pentru comutarea tiristorului Th
1
este
t t t
s
1
2 1
= - , sau
t
L I
U
s
r r
r O
I
1
1
2 1
= -
p
w w
w
arcsin . (52)

Timpul disponibil pentru comutarea tiristorului Th
1
descreste cnd curentul de
sarcin creste.

2.3. Analiza SPICE
Pentru eIectuarea analizei SPICE se Ioloseste circuitul prezentat n Iigura 6. Circuitul
respectiv modeleaz doar partea de putere a chopperului, partea de comand Iiind nlocuit
prin surse de tensiune (neIigurate pe schem) care Iurnizeaz direct impulsurile de comand
necesare.

Introducere teoretic H

Fig. 6 Modelul SPICE al chopperului.

Sursele V
IX1
si V
IX2
, de valoare nul, au rolul de a permite vizualizarea curentului
prin tiristoarele X
1
si X
2
.

n continuare este prezentat Iisierul corespunztor de circuit CHOP_CCM.CIR.
* Modelul chopperului
* Functionare cu curent neintrerupt
.PARAM La5.4mH
VI 1 0 15V
X1 2 10 3 T10R4
VG1 10 3 PULSE(0 5 0 1u 1u 20u 2.5m)
VIX1 1 2 0
X2 4 20 6 T3R4
VG2 20 6 PULSE(0 5 1.25m 1u 1u 20u 2.5m)
VIX2 1 4 0
D3 3 1 DF407
C 1 5 10.3u IC15
L1 5 6 22.7u
R1 5 0 48
D2 6 3 DF407
D1 0 3 DF407
La 3 7 {La} IC0.484A
* Modelul simpliIicat al motorului de c.c.
Rm 7 8 2
Lm 8 9 1.3mH
VC 9 0 5V
.PROBE
.OPTIONS ITL50
.TRAN 1.000u 5.000m 0 0 UIC
HQ CHOPPER CU TIRISTOARE CU FUNC]IONARE INTR-UN CADRAN
.END

n biblioteca L7.LIB se gsesc modelele pentru cele dou tiristoare din circuit si
modelul pentru dioda F407. Pentru tiristoare a Iost Iolosit modelul generic de tiristor
existent n biblioteca THYRISTR.LIB, model cruia i s-au transmis parametrii de catalog ai
tiristoarelor Iolosite. Modelul pentru dioda F407 a Iost creat utiliznd estimatorul de
parametri PARTS.EXE si datele de catalog ale diodei respective.
Motorul a Iost modelat prin circuitul: rezisten| echivalent serie R
m
, inductan|
echivalent serie L
m
, tensiune contraelectromotoare V
C
.
Valoarea inductan|ei L
a
a Iost indicat printr-un parametru pentru a permite
ob|inerea cu usurin| a modelului pentru Iunc|ionarea cu curent ntrerupt. ntr-adevr, dac
Montaful studiat HS
parametrul L
a
primeste o valoare neglijabil (1mH, de exemplu), se ob|ine Iunc|ionarea cu
curent ntrerupt.

3. MONTA1UL STUDIAT
Chopperul descris n paragraIul 2 este utilizat pentru ac|ionarea unui motor de c.c.
Schema de principiu, prezentat n Iigura 7, con|ine chopperul, circuitul de comand si
sarcina.

Fig. 7 a) circuitul de comand;
b) chopperul cu circuit de stingere.

Circuitul de comand al chopperului asigur modularea n durat a impulsurilor de
tensiune aplicate sarcinii. Circuitul de comand este constituit din:
- Oscilatorul de relaxare realizat cu tranzistorul unijonc|iune T
3
. Perioada
impulsurilor ob|inute este constant (T 2,5 ms).
- Circuitul basculant monostabil, ob|inut cu tranzistoarele T
5
si T
6
, realizeaz
ntrzierea T
c
ntre momentele de comand a tiristoarelor Th
1
si Th
2
. Temporizarea T
c
este
reglabil (prin intermediul poten|iometrului P
2
dispus pe panoul Irontal al montajului) n
domeniul 11,5 ms.
- AmpliIicatoarele de impulsuri constituite cu tranzistoarele T
4
si T
8
.
H! CHOPPER CU TIRISTOARE CU FUNC]IONARE INTR-UN CADRAN
Pentru a ob|ine cele dou regimuri de lucru ale chopperului (curent de sarcin
ntrerupt sau nentrerupt), cu ajutorul comutatorului K, dispus pe panoul Irontal al machetei,
se poate nseria cu motorul inductan|a suplimentar L
a
. Cu K pe pozi|ia 1 se ob|ine regimul
de curent nentrerupt, iar pe pozi|ia 2 regimul de curent ntrerupt.
Bornele de pe panou permit vizualizarea pe osciloscop a curen|ilor si tensiunilor din
circuit. Pentru determinarea curen|ilor, n diIerite ramuri ale circuitului au Iost introduse
rezisten|e de valoare mic, pentru a nu modiIica substan|ial regimul de lucru al chopperului,
rezisten|e ale cror valori sunt indicate n Iigura 7.

Verificri experimentale
Aparate necesare.
- surs de tensiune continu stabilizat cu U V I A
0 0
15 4 = , ;
- osciloscop cu 2 canale cu bandaI 10 Mhz.

M1%79(.%&60& 7Z.33061'1(
Obiectul acestui punct l constituie studiul chopperului cu Iunc|ionare n
cadranul I - partea de Ior|, avnd ca sarcin un motor de c.c.

4.1. Se pune comutatorul K pe pozi|ia 2 si se alimenteaz montajul la tensiunea
U
I
15V de la sursa de tensiune continu.
4.2. Pentru U
I
15V, L
m
1,3 mH, R2W, U
c
5V, T2,5 ms si T
c
1,25ms, se va
determina regimul de Iunc|ionare al convertorului Iolosind rela|iile (12) si curbele din
Iigura 3.
4.3. n condi|iile de la punctul anterior se vor calcula valorile medii ale curentului si
tensiunii de iesire (I U
O O
, ) precum si valorile maxim si minim instantanee ale curentului
de iesire (I
M
, I
m
).
4.4. Folosind rela|ia (6) se vor deduce rela|iile de calcul ale curen|ilor mediu si
eIicace prin dioda de nul D
1
(I
D
si I
DeI
).
4.5. n condi|iile de la punctul 4.2 se va trasa la scar varia|ia n timp a urmtoarelor
mrimi: u i u i i
O Th AK D motor
, , , ,
1 1 1
. Se vor vizualiza mrimile anterioare pe osciloscop si se
vor compara cu cele deduse teoretic.
4.6. n condi|iile de la punctul 4.2 se vor calcula valorile eIicace ale primelor 5
armonici ale tensiunii si curentului de iesire.
Desfurarea aplicajiei H;
4.7. Se trece comutatorul K pe pozi|ia 1. Pentru U
I
15V, LL L
a m
+ 6,7 mH,
R 2,5W, U
c
5V, T 2,5 ms, T
c
1,25 ms se vor Iace aceleasi determinri ca la punctele
4.2 - 4.6.

M1%79(.%&60& 7(671(21'1( -0 U2(%[060
Obiectul acestui punct l constituie studiul circuitului de comutare a crui Iunc|ionare
a Iost descris anterior.

4.8. Se pune comutatorul K pe pozi|ia 1 si se alimenteaz montajul la tensiunea
U
I
15V.
4.9. Pentru U
I
15V, L 6,7 mH, R 2,5W, U
c
5V, L
1
22,7mH, C10,3 mF,
T 2,5ms, T
c
1,25ms, se va calcula timpul disponibil pentru blocarea tiristorului Th
1
, cu
rela|ia (52) si se va compara cu valoarea determinat experimental.
4.10. n aceleasi condi|ii se va calcula timpul total de comutare t
c
, Iolosind succesiv
rela|iile (38), (45), (48) si (51) si se va compara cu valoarea determinat experimental.
4.11. n condi|iile de la punctul 4.9 se va calcula timpul disponibil pentru blocarea
tiristorului Th
2
, t
s2
, deducnd n prealabil rela|ia de calcul.
4.12. n condi|iile de la punctul 4.9 se va calcula cu rela|ia (50) tensiunea maxim pe
condensatorul C, U
C
M
, si se va compara cu valoarea determinat experimental.
4.13. n condi|iile de la punctul 4.9 se va trasa la scar varia|ia n timp a urmtoarelor
mrimi: i i i i i i u u
C Th D D Th D AK AK
, , , , , , ,
2 2 3 1 1 1 2
, pe durata intervalului de comutare. Se vor
vizualiza mrimile anterioare pe osciloscop si se vor compara cu cele deduse teoretic.

Analiza SPICE
4.14. Se selecteaz subdirectorul C:\PSPICE\L7. Se lanseaz n execu|ie programul
PSpice cu comanda ps. Se ncarc Iisierul CHOP_DCM.CIR, care modeleaz Iunc|ionarea
chopperului cu curent ntrerupt. Se eIectueaz analiza SPICE.
4.15. Se vizualizeaz Iormele de und indicate la punctul 4.5 si se compar cu cele
deduse teoretic si cu cele vizualizate pe osciloscop la punctul respectiv.
4.16. Se determin valorile ob|inute prin simulare pentru curentul maxim prin
inductan| I
M
si pentru curentul minim I
m
si se compar cu valorile ob|inute la
punctul 4.3.
4.17. Se ncarc Iisierul CHOP_CCM.CIR, care modeleaz Iunc|ionarea chopperului
cu curent nentrerupt. Se eIectueaz analiza SPICE.
4.18. Se repet punctele 4.154.16 si se compar cu rezultatele ob|inute pentru
situa|ia dat la punctul 4.7.
4.19. Se vizualizeaz Iormele de und indicate la punctul 4.13 si se compar cu cele
deduse teoretic si cu cele vizualizate pe osciloscop la punctul respectiv.
4.20. Se determin timpul disponibil pentru blocarea tiristorului si se compar cu
valoarea teoretic si cu cea experimental determinate la punctul 4.9.
HH CHOPPER CU TIRISTOARE CU FUNC]IONARE INTR-UN CADRAN
4.21. Se determin timpul total de comutare t
c
si se compar cu valoarea teoretic si
cu cea experimental determinate la punctul 4.10.
4.22. Se determin tensiunea maxim pe condensatorul C, U
C
M
, si se compar cu
valoarea teoretic si cu cea experimental determinate la punctul 4.12.

10
INVERTOR CU SINTEZA DE TENSIUNE
COMANDAT CU CALCULATOR IBM PC

Se studiaz experimental si prin analiz SPICE un invertor n punte triIazat cu
Iorm de und sintetic si cu circuit comun de stingere a tiristoarelor.
Sunt analizate:
- circuitul de putere;
- circuitul comun de stingere a tiristoarelor;
- modulul hardware, inclusiv interIa|a pentru generarea comenzii asistate de
calculator;
- soItware-ul de comand.

Invertorul din aceast aplica|ie Iace parte din clasa convertoarelor autonome.
Invertoarele autonome cu tiristoare prezint avantajul unui reglaj simplu si eIicient al
Irecven|ei de lucru.
Schema bloc a invertorului comandat cu calculator IBM PC este prezentat n
Iigura 1.

Fig. 1 Schema bloc a invertorului comandat cu calculator IBM PC.
QRQ INJERTOR CU SINTEZ DE TENSIUNE COMANDAT CU CALCULATOR IBM PC
Invertorul cu tiristoare din Iigura 2 produce, n sarcina triIazat echilibrat, n modul
de lucru cu program de 180, tensiuni ce aproximeaz un regim sinusoidal de Iunc|ionare
(v. Iig. 12).
Tiristoarele invertorului studiat au circuit comun de stingere.
Comanda asistat de calculator oIer o solu|ie Ilexibil de generare a secven|elor de
comand. Modulul soItware genereaz secven|a de comenzi pentru cele sase tiristoare
principale si pentru cele dou tiristoare auxiliare. Prin modiIicarea modulului soItware se
poate trece Ioarte simplu de la modul de Iunc|ionare cu program de 180 la cel cu program
de 120 (v. tabelele 1 si 2).

Fig. 2 Schema de principiu a circuitului de putere.

2.1. Analiza regimului de funcionare a invertorului cu tiristoare n punte triIazat
n mod de lucru cu program de 180.
Tiristoarele Th
1 6 -
sunt astIel comandate nct s se ob|in pe rezisten|ele sarcinii n
stea tensiuni n trepte de valori 2E, E, -E, -2E, n secven|ele prezentate n Iigura 12.
Secven|ele respective aproximeaz o sinusoida prin trepte de tensiune. Evident, pentru a se
ob|ine pe o impedan| de sarcin o treapt de tensiune pozitiv Ia| de punctul "0", trebuie
s conduc un tiristor de pe linia de sus (Th Th Th
1 3 5
, , ), iar pentru treptele negative un
Introducere teoretic QRS

tiristor de pe linia de jos (Th Th Th
2 4 6
, , ), deci Iiecare tiristor trebuie s conduc n
decursul a trei secven|e succesive din cele sase care alctuiesc o perioad.
Nu este permis s conduc simultan dou tiristoare de pe aceeasi coloan (de
exemplu Th
1
si Th
4
), deoarece ar nsemna scurtcircuitarea sursei de alimentare si
distrugerea tiristoarelor. Nu este posibil s conduc simultan cele trei tiristoare de pe aceeasi
linie, cci nu s-ar nchide calea de curent. Rezult c trebuie s conduc simultan cte un
tiristor de pe Iiecare coloan: dou de pe o linie si unul de pe cealalt, asa cum rezult si din
Iigura 12. AstIel, n al doilea interval de conduc|ie reprezentat n Iigura 12, conduc
tiristoarele Th Th Th
1 2 6
, , . Cderile de tensiune pe tiristoare se pot neglija.
Rezisten|ele de sarcin alctuiesc un divizor rezistiv conectat la sursa de alimentare
principal 3E. Schema echivalent este prezentat n Iigura 3. Deoarece rezisten|ele de
sarcin sunt egale, rezult pe ele tensiunile: 2E pe Z
R
si -E pe Z
S
si Z
T
.

Fig. 3 Schema echivalent a invertorului atunci cnd conduc Th Th Th
1 2 6
, , .

2.2. Circuitul comun de stingere, este prezentat tot n Iigura 2. Include tiristoarele
auxiliare Th
A
si Th
B
, diodele D
A
si D
B
, rezisten|ele R
A
si R
B
, inductan|ele L
A
si L
B
, si
sursa de tensiune U. Circuitul de stingere este conectat ntre sursa de alimentare principal
3E si tiristoarele Th
1 6 -
ale invertorului propriu-zis.
La conectarea alimentrii, condensatoarele C
A
si C
B
, care au valori egale, se
ncarc la tensiunea ( ) 2 3 U E + , cu polaritatea indicat n Iigura 2.
La o prim comand de amorsare pe unul din tiristoarele de stingere, de exemplu
Th
B
, C
B
se descarc rezonant (varia|ie cosinusoidal de la ( ) 2 3 U E + la 0) prin L
B

si Th
B
.
La momentul ( ) LC t 2 2 p = tensiunea u
C
B
se anuleaz iar curentul i
L
B
are valoarea
maxim si tinde s scad. AstIel, ( ) 0 < = dt di L u
B B
L B L
si polarizeaz direct dioda D
B

deschiznd-o.
Circuitul rezonant este mult amortizat de rezisten|a R
B
.
Pe msur ce condensatorul C
B
se descarc, condensatorul C
A
se ncarc tot prin
Th
B
si L
B
. Se poate considera c, la sIrsitul procesului oscilant amortizat, tensiunea pe
condensatorul C
A
este U E U
C
A
= + 3 si tensiunea pe condensatorul C
B
este U
C
B
= 0.
QR! INJERTOR CU SINTEZ DE TENSIUNE COMANDAT CU CALCULATOR IBM PC
Tiristorul Th
B
se stinge prin scderea curentului su sub curentul de men|inere, iar circuitul
de stingere este pregtit pentru Iunc|ionare n regim permanent.
n continuare sunt comandate trei dintre tiristoarele invertorului, corespunztor
secven|ei din Iigura 12.
n regim permanent, pentru stingerea celor trei tiristoare aIlate n conduc|ie la un
moment dat, se comand alternativ unul dintre tiristoarele Th
A
, Th
B
din circuitul de
stingere.
n intervalul de conduc|ie invertorul se poate echivala cu circuitul din Iigura 4a. Din
punct de vedere al circuitului de stingere, invertorul este echivalent cu un tiristor n serie cu
o rezisten| de sarcin de valoare 3 2 R .
Pentru stingerea tiristoarelor invertorului este necesar scderea curentului prin ele
sub valoarea de men|inere I
H
. Considernd situa|ia prezentat anterior (U E U
C
A
= + 3 ,
U
C
B
= 0) aceasta se Iace prin comanda tiristorului Th
A
. Circuitul este simetric, astIel nct
Iunc|ionarea atunci cnd este amorsat Th
B
este similar. Circuitul echivalent al invertorului,
atunci cnd conduce Th
A
, este prezentat n Iigura 4b.

Fig. 4 Circuitul echivalent al invertorului:
a) n intervalul de conduc|ie a tiristoarelor din invertor;
b) n intervalul de conduc|ie a tiristorului Th
A
.

n urma amorsrii tiristorului Th
A
sunt ini|iate urmtoarele trei procese:
a) Tiristoarelor din invertor li se aplic U U U U U
stingere
t
Th C L
A B B
=
= - + -
0
.
Neglijnd tensiunea U
Th
A
pe tiristorul n conduc|ie Th
A
si |innd cont c U
C
B
= 0 si c
U
L
B
= 0 (curentul absorbit de la sursa de curent continuu poate Ii considerat constant pe
Introducere teoretic QR;

intervalul de conduc|ie al tiristoarelor din invertor), se constat c invertorului i se aplic
tensiunea negativ U U
stingere
t =
@ -
0
. Tiristoarele sunt polarizate invers si ncepe procesul
de blocare al acestora. Ca urmare, curentul i ncepe s scad. Apare o tensiune autoindus
negativ pe inductan|a L
B
( ( ) 0 < = dt di L U
B
L
) care n absen|a diodei D
B
ar tinde s
micsoreze tensiunea negativ aplicat invertorului, Icnd blocarea nesigur. Asa cum se
poate constata, dioda D
B
este polarizat direct n acest caz, astIel nct energia
nmagazinat n inductan|a L
B
pe durata procesului de conduc|ie se disip pe rezisten|a R
B

iar tensiunea U
L
B
este men|inut la o valoare redus.
b) Condensatorul C
B
ncepe s se ncarce (ochiul 3E, Th
A
, U, C
B
), ajungnd la
sIrsitul procesului de comutare la tensiunea U E U
C
B
= + 3 .
c) Se Iormeaz circuitul oscilant L C
A A
cu o Iunc|ionare similar circuitului L C
B B
,
descris anterior. n primul sIert de perioad tensiunea pe condensatorul C
A
se anuleaz
(varia|ie cosinusoidal de la U E U
C
A
= + 3 la U
C
A
= 0). Cnd tensiunea pe condensatorul
C
A
s-a anulat, curentul prin inductan|a L
A
are valoare maxim si tinde s scad. Tensiunea
U
L
A
< 0 polarizeaz direct dioda D
A
astIel nct circuitul oscilant devine mult amortizat si
energia nmagazinat n L
A
se disip pe rezisten|a R
A
.
La sIrsitul procesului oscilant amortizat se poate considera c U
C
A
= 0 si
U E U
C
B
= + 3 .
Tiristorul Th
A
se stinge prin scderea curentului sub valoarea de men|inere.
Dup un nou interval de conduc|ie a tiristoarelor din invertor, pentru stingerea
acestora se amorseaz Th
B
, Iunc|ionarea Iiind similar celei din situa|ia anterioar.
Tiristoarele Th
A
, Th
B
din circuitul de stingere vor Ii comandate alternativ astIel:
U E U
C
A
= + 3 , U
C
B
= 0, se comand Th
A
; U
C
A
= 0, U E U
C
B
= + 3 , se comand Th
B
.
n continuare vom analiza n detaliu Iunc|ionarea circuitului de stingere n regim
permanent pentru a determina condi|iile de proiectare ce se impun.
Dup schimbarea semnului tensiunii pe tiristorul echivalent Th (v. Iigura 4b), acesta
se poate echivala cu o rezisten| (neglijabil) r, ca n Iigura 5a, pn se evacueaz din
straturile marginale ale tiristorului sarcina stocat Q
1
. Dup aceea, tiristorul se poate
echivala cu rezisten|a r n serie cu o capacitate C
S
ca n Iigura 5b, pna cnd se evacueaz
sarcina stocat Q
2
. Practic, C
S
este de ordinul a 0,2mF. Apoi tiristorul se prezint ca un
ntreruptor deschis (Iig. 5c).
Intervalele de timp n care tiristorul Th se poate echivala ca n Iigura 5a si 5b sunt
Ioarte mici pentru tiristoarele de mic putere ce se aIl n componen|a invertorului studiat.
Pentru simpliIicarea calculelor, vom considera c, dup polarizarea invers a tiristoarelor
din invertor, acestea se pot echivala cu un ntreruptor deschis (v. Iigura 5c).

QRH INJERTOR CU SINTEZ DE TENSIUNE COMANDAT CU CALCULATOR IBM PC

Fig. 5 Schema echivalent a tiristorului.

Fig. 6 Schema echivalent cnd conduce Th
A
.

n aceste condi|ii, dup amorsarea tiristorului auxiliar Th
A
, circuitul echivalent al
invertorului este cel prezentat n Iigura 6.
Condi|iile ini|iale sunt:

= = =
=
+ =
R
E
I i i
u
U E u
B A
B
A
L L
C
C
2
) 0 ( ) 0 (
0 ) 0 (
3 ) 0 (
0
.
Se Iormeaz dou subcircuite distincte:
&\ A(671(21' .U7('&%2] adic ochiul: 3E, C
A
, L
A
, R
A
, D
A
, U, C
B
.
Prin rezolvarea sistemului de ecua|ii al acestui circuit se ob|in solu|iile:

=
- =
+ =
+ - + =
+ =
B A
A B
A
B
A
C L
C C
C
C
C
i i
i i
t K i
t K U E u
t K u
2
cos(
) sin( 3
) sin(
0 2
0 1
0 1
f w
f w
f w

Introducere teoretic QRL

unde
( )

+
- = + +
- =
0
0
2
2
0
0
1
) 3 ( 2
, 3
2 I
U E C
arctg U E
C
I
K
w
f
w

si
( ) ( )
4
3
2
0
2
0
2
2
I
C U E K + + - = w .
Pentru circuitul studiat se ob|in valorile:

w
0
0
1 2 7071
2 0 68
= =
= =
LC rad s
I E R A
/
,
,

( )
( )
( )
=
- =
- - =
- + =
- - =
B A
A B
A
B
A
C L
C C
C
C
C
i i
i i
t i
t u
t u
2
37 cos 425 , 0
37 sin 60 36
37 sin 60
0
0
0
w
w
w

Tensiunea invers aplicat tiristoarelor din invertor este:
( ) f w + - = + - = t K E u U u
B
C stingere 0 1
sin 3 . (1)
Timpul de polarizare invers se ob|ine punnd condi|ia u
stingere
t
i
w
= 0.
AstIel
= f
w
1 0
3
arcsin
1
K
E
t
i
. (2)

Formele de und sunt prezentate n Iigura 7.
QRO INJERTOR CU SINTEZ DE TENSIUNE COMANDAT CU CALCULATOR IBM PC
Se observ c la
w f
0 1
t = curentul prin in-
ductan|a L
A
are valoare
maxim si tinde s scad. Pe
inductan|a L
A
apare tensiu-
nea u
L
A
< 0 care polarizeaz
direct dioda D
A
. Circuitul
oscilant devine mult amor-
tizat, iar tiristorul Th
A
se va
stinge prin scderea curentu-
lui sub valoarea de men|i-
nere. Se poate considera c,
la sIrsitul acestui proces
oscilant amortizat, u
C
A
= 0
si u E U
C
B
= + 3 , deci circui-
tul este pregtit pentru un
nou ciclu.
Energia acumulat n
inductan|a L
A
se disip
par|ial pe R
A
. O parte din
energie se transIer prin
Th
A
, pn la stingerea
acestuia, n C
A
si C
B
. Considerm c R
A
are o valoare suIicient de mic astIel nct
circuitul oscilant s Iie puternic amortizat, deci curentul prin Th
A
scade rapid sub valoarea
de men|i-nere. Putem astIel considera, pentru dimensionarea puterii rezisten|ei R
A
, c
ntreaga energie acumulat n L
A
se disip pe R
A
:

2
2
1

=
t
i L
W
A
A
L A
L
(3)
=\ A(671(21' ^ ] K ] C
4 4 4

n urma stingerii tiristoarelor din invertor, curentul prin L
B
tinde s scad. Tensiunea
u
L
B
< 0 autoindus pe L
B
deschide dioda D
B
, astIel nct energia acumulat n L
B
se
disip pe R
B
:
W
L I
L
B
B
=
0
2
2
. (4)
ntr-o perioad a tensiunii generate de invertor circuitul de stingere intr n Iunc|iune
de trei ori prin comanda lui Th
A
si de trei ori prin comanda lui Th
B
. Puterea disipat pe
rezisten|ele R R
A B
, este:
( )
B A B A
L L R R
W W f P P + = = 3 . (5)

Fig. 7 Forme de und n circuitul de stingere.
Introducere teoretic QRP

La Iiecare amorsare a unui tiristor auxiliar, un condensator C se descarc printr-o
inductan| L si tiristorul amorsat, apoi energia acumulat n inductan| se transmite unei
rezisten|e (R
A
sau R
B
). Cellalt condensator se ncarc de la zero la (3EU).
n consecin|, sursa U trebuie s debiteze curentul mediu:
I IC E U
U
mediu
= + 6 3 ( ). (6)
Pentru Iunc|ionarea circuitului de stingere, sursa 3E trebuie s Iurnizeze si un curent
mediu suplimentar:

( )
E
UI W W f
I
mediu
U L L
E
B A
3
3
3
- +
= . (7)

2.3. Condiii de bun funcionare
Circuitul de stingere trebuie s realizeze condi|iile:
1 t t
i
> . (8)
Timpul t
i
de polarizare invers a tiristorului trebuie s Iie mai mare dect timpul de
dezamorsare t
.

2

du
dt
du
dt
<
max

(9)

Viteza de varia|ie a tensiunii anod-catod a tiristorului s nu depseasc valoarea
maxim speciIicat n datele de catalog.
3
di
dt
di
dt
<
max
n momentul reamorsrii tiristoarelor. (10)
n momentul reamorsrii tiristoarelor
di
dt
E
L
=
3
2
. (11)
4 Curentul de vrI, repetitiv, prin Th
A
si Th
B
are valoarea:
I i
Th L
t
A B MAX A ,
@
1
, (12)
si este necesar s Iie mai mic dect I
TRM
- valoarea maxim a curentului de vrI repetitiv n
stare de conduc|ie.
5! u
Th
A B MAX ,
= 3EU U
RRM
, (13)
unde U
RRM
este tensiunea invers de vrI, repetitiv, n stare de blocare.
2.4. Analiza spectral
n Iigura 8 este prezentat Iorma de und a tensiunii generate de invertor pe una din
rezisten|ele de sarcin.
QR INJERTOR CU SINTEZ DE TENSIUNE COMANDAT CU CALCULATOR IBM PC

Tensiunea u
R
se poate descompune n serie
Fourier:
u A A n t B n t
R
n
n
n
n
= + +
=
0
1 1
S S
sin cos w w (14)

Deoarece semnalul este simetric Ia| de
origine coeIicien|ii B
n
sunt nuli. Se observ de
asemenea c A
0
- componenta continu - este nul.

CoeIicien|ii A
n
sunt da|i de rela|ia:

( )

+ - = =

e
p
e
p
p
p
w w
p
p
n
n
n
n
n
n
E
t d t n t u A
R n
sin
3
sin 3 cos
3
cos 1 cos 1
2
sin ) (
2
0
.

(15)

Armonicele de ordin par se anuleaz, deoarece prima parantez este nul.
Armonicele de ordin multiplu de trei se anuleaz, deoarece se anuleaz a doua
parantez.
Sunt diIerite de zero armonicele de rang n k = 6 1.
Fundamentala are amplitudinea:
( ) e e
p
sin 3 cos
6
1
- =
E
A . (16)
Armonica a cincea are amplitudinea:
( ) e e
p
5 sin 3 5 cos
5
6
5
+ =
E
A . (17)

2.5. Analiza regimului de putere
La invertorul cu circuit comun de stingere a tiristoarelor, intervalele de durat
t e p = I , n care nu conduce nici un tiristor, au ca eIect micsorarea puterii debitate n
sarcin.
AstIel, P Iiind puterea Iurnizat unei Iaze a sarcinii, se ob|ine:

- = =

t f
R
E
dt
R
u
T
P
T
R
6
1 12 1
2
0
2
.
La Irecven|e joase It 0, deci P P
E
R I
0
0
2
2
= =
t
.
AstIel
P
P
I
0
1 6 = - t. (18)

2.6. Analiza SPICE
n cadrul acestui punct al lucrrii este prezentat modelul SPICE al invertorului
triIazat cu Iorm de und sintetic. Folosind Iisierul de date rezultat n urma simulrii pot Ii

Fig. 8 Forma de und
a tensiunii pe sarcin.

Introducere teoretic Q

vizualizate Iormele de und ale tensiunilor si curen|ilor din invertorul propriu-zis si din
circuitul comun de stingere. Scopul este acela de a da o imagine asupra utilit|ii si acurate|ii
analizei SPICE, prin compararea Iormele de und experimentale cu cele ob|inute prin
simulare.

2.6.1. Fiyierul de circuit Iolosit pentru realizarea analizei SPICE este practic o
transcriere direct a circuitului prezentat n Iigura 2 n Iormatul cerut de programul PSpice.
n continuare este prezentat Iisierul de circuit:

*INVERTOR TRIFAZAT CU CIRCUIT COMUN DE STINGERE A TIRISTOARELOR
*
* T perioada tensiunii sintetice
* Tau intervalul de pauza
* E3 tensiunea continua de alimentare (3E)
* U tensiunea sursei auxiliare (de stingere)
.PARAM T20ms Tau250us E320V U16V
*Subcircuitul ON pentru comanda tiristoarelor principale:
.SUBCKT ON P M PARAMS: Delay0
VAUX 1 0 PULSE( 0 5 0 {0.2*Tau} {0.2*Tau} {T/6 - 1.6*Tau} {T/6} )
RAUX1 1 0 1g
RAUX2 2 0 1g
VON 2 0 PULSE( 0 5 {Delay} {.2*Tau} {.2*Tau} {T/2-1.6*Tau} {T} )
EON p m VALUE {v(1)*v(2)}
.ENDS
*
*Subcircuitul OFF care comanda tiristoarele de stingere:
.SUBCKT OFF P M PARAMS: Delay0
VOFF p m PULSE( 0 5 {Delay-Tau} {.2*Tau} {.2*Tau} {.6*Tau} {T/3} )
.ENDS
*
V3E V 0 {E}
VU 13 10 {U}
LA V 11 10mH IC0.65A
LB 15 0 10mH IC0.65A
RA 12 V 1.3
RB 0 16 1.3
CA V 10 1uF IC36V
CB 13 0 1uF IC0V
DA 11 12 DF407
QQ INJERTOR CU SINTEZ DE TENSIUNE COMANDAT CU CALCULATOR IBM PC
XTHA 11 2 10a T3R1
VITHA 10a 10
DB 16 15 DF407
XTHB 13 6 14 T3R1
RAUX 14 15 0.43
*Semnalele de comanda a tiristoarelor:
XcomA 10a 10b OFF PARAMS: Delay{-T/6}
RcomA 10b 2 10
XcomB 6a 14 OFF
RcomB 6a 6 10
Xcom1 17a 17b ON
Rcom1 17b 3 10
Xcom2 9a 15c ON PARAMS: Delay{T/6}
Rcom2 9a 9 10
Xcom3 18b 18a ON PARAMS: Delay{2*T/6}
Rcom3 18b 4 10
Xcom4 7a 15a ON PARAMS: Delay{3*T/6}
Rcom4 7a 7 10
Xcom5 5a 19a ON PARAMS: Delay{-2*T/6}
Rcom5 5a 5 10
Xcom6 8a 15b ON PARAMS: Delay{-T/6}
Rcom6 8a 8 10
XTH1 11 3 17a SKT10/02C
VITH1 17a 17
XTH2 19 9 15c SKT10/02C
VITH2 15c 15
XTH3 11 4 18a SKT10/02C
VITH3 18a 18
XTH4 17 7 15a SKT10/02C
VITH4 15a 15
XTH5 11 5 19a SKT10/02C
VITH5 19a 19
XTH6 18 8 15b SKT10/02C
VITH6 15b 15
*Sarcina triIazata
RR 17 20 19.6
RS 18 20 19.6
RT 19 20 19.6
.TRAN 100.000u .1 0 0 UIC
.OPTIONS ITL5 0; numar nelimitat de iteratii
Introducere teoretic QS

.PROBE
.END

Modelul SPICE este prezentat n Iigura 10.
Tiristoarele din circuit Iolosesc modelul generic de tiristor existent n biblioteca
THYRISTR.LIB. Acestui model i sunt Iurniza|i parametrii tiristoarelor Iolosite n circuitul
real.
Modelul diodei F407 a Iost creat utiliznd programul Parts.exe si caracteristicile de
catalog ale diodei.
Modelele tiristoarelor din circuitul real si modelul diodei F407 au Iost incluse n
biblioteca L10.LIB, bibliotec apelat n Iisierul de circuit.
n serie cu Iiecare din cele opt tiristoare a Iost inclus o surs de tensiune de valoare
zero, pentru a permite vizualizarea curentului prin tiristorul respectiv. Remarcm c aceasta
este o metod comod pentru vizualizarea curentului prin modelele de dispozitiv deIinite
Iolosind un subcircuit (Xnume~) .
Deoarece ne intereseaz s simulm doar Iunc|ionarea circuitului de putere, toat
partea de comand a Iost modelat prin surse de tensiune care Iurnizeaz impulsuri de
comand conIorm succesiunii din Iigura 12. Nu mai este necesar, n acest caz, ca
impulsurile de comand s Iie choppate cu semnalul dreptunghiular cu Irecven|a de cca
5kHz Iurnizat de bE555. Se poate remarca din Iisierul de circuit modul n care au Iost
deIinite sursele care comand tiristoarele principale si sursele care comand tiristoarele
auxiliare. Pentru a asigura claritatea Iisierului de circuit precum si o modiIicare usoar a
parametrilor de comand (T - perioada si Tau - intervalul de pauz), au Iost deIinite mai
nti sursele ON si OFF, surse care genereaz semnalele periodice prezentate n Iigura 9. n
deIinirea surselor sunt deIini|i trei parametri: T - perioada tensiunii sintetice; Tau -
intervalul de pauz; Delay - parametru auxiliar care permite particularizarea sursei pentru
unul dintre cele opt tiristoare.
Folosirea sursei ON. Este necesar ca tiristoarele principale s Iie comandate
conIorm secven|ei din Iigura 12. Sursa ON se particularizeaz pentru cele sase tiristoare
astIel: Th
1
- Delay0; Th
2
- DelayT/6; Th
3
- DelayT/3; Th
4
- DelayT/2; Th
5
-
DelayT/3; Th
6
- Delay-T/6.
Q! INJERTOR CU SINTEZ DE TENSIUNE COMANDAT CU CALCULATOR IBM PC

Fig. 9 DeIinirea surselor de comand ON si OFF.

Fig. 10 Modelul SPICE al invertorului triIazat cu circuit comun de stingere.

Folosirea sursei OFF. Cerin|a pentru comanda tiristoarelor de stingere este ca
aceasta s se Iac la nceputul intervalului de pauz t si ca tiristoarele auxiliare s Iie
Montaful studiat Q;

comandate alternativ. n aceste condi|ii sursa OFF se particularizeaz astIel:
Th
A
- Delay-T/6; Th
B
- Delay0.

Obs. Se remarc Iaptul c parametrul Delay din deIinirea sursei de tip PULSE poate
lua valori negative.

Un alt aspect asupra cruia atragem aten|ia este Iolosirea condi|iilor ini|iale. Acestea
sunt Ioarte utile atunci cnd se doreste scurtarea timpului n care simularea ajunge n regim
sta|ionar precum si atunci cnd se doreste ca circuitul s nceap s Iunc|ioneze dintr-o
anumit stare. Se poate observa c, ini|ial, tensiunile pe condensatoarele auxiliare au valori
corespunztoare regimului sta|ionar si Iaptului c prima comand pentru un tiristor auxiliar
este pe tiristorul Th
A
. A Iost luat n considerare si valoarea ini|ial a curentului prin
inductan|ele auxiliare L
A
si L
B
.

3. MONTA1UL STUDIAT
3.1. Invertorul propriu-zis
Schema circuitului de putere este cea prezentat n Iigura 2. n Iigur sunt numerotate
si bornele la care sunt scoase punctele de msur din machet. Rezisten|a R
aux
= 0 43 , W a
Iost introdus pentru vizualizarea curentului prin Th
B
. Bornele (20) si (21) au Iost
prevzute pentru a putea conecta un wattmetru pentru msurarea puterii pe una din
rezisten|ele de sarcin.

3.2. Modulul de comand
Modulul de comand are rolul de a Iurniza impulsuri de comand tiristoarelor din
invertor si tiristoarelor din circuitul de stingere. Invertorul studiat lucreaz n modul de lucru
fr pau: de curent, n care Iiecare tiristor conduce un interval de 180, asa cum este
indicat n tabelul 1. Invertorul poate lucra si n modul de lucru cu pauz de curent, mod n
care Iiecare tiristor conduce un interval de 120. Secven|a de comand corespunztoare
acestui mod de lucru este indicat n tabelul 2.
Comanda invertorului studiat n aceast lucrare este realizat cu un calculator
IBM PC prin intermediul unei interIe|e si al unui soItware de comand (scris n limbajul
Turbo Pascal 7) si trebuie s ndeplineasc condi|iile:
- comanda tiristoarelor din invertor trebuie Icut conIorm secven|ei din tabelul 1;
- circuitul de comand trebuie s permit reglarea Irecven|ei tensiunii sintetice si a
duratei t a intervalelor de pauz;
- avnd n vedere prezen|a inductan|elor L
A
si L
B
n serie cu sarcina si cu tiristoarele
care conduc, comanda trebuie Icut cu semnal de comand de durat suIicient de mare
pentru a se asigura o amorsare sigur. Deoarece semnalul de comand este aplicat pe poart
QH INJERTOR CU SINTEZ DE TENSIUNE COMANDAT CU CALCULATOR IBM PC
prin transIormator de impulsuri este diIicil s se ob|in impuls de durat suIicient de mare.
De aceea se utilizeaz comanda cu tren de impulsuri;
- pentru stingerea tiristoarelor din invertor trebuie asigurat un interval t > t
ntre
momentul amorsrii unui tiristor de stingere si momentul unei noi comenzi a tiristoarelor
din invertor;
- la pornire trebuie ca ntotdeauna s Iie comandat unul din tiristoarele Th
A
sau Th
B
,
pentru a ncrca un condensator de stingere la tensiunea 3EU;
- interIa|a cu calculatorul trebuie s asigure att protec|ia calculatorului ct si a
invertorului.

Tabelul 1 Modul de lucru cu program de 180
FAZA Interval
Tiristor
1 2 3 4 5 6
R
Th
1

* * *

Th
4

* * *
S
Th
3

* * *

Th
6

* * *
T
Th
5

* * *

Th
2

* * *

Tabelul 2 Modul de lucru cu program de 120
FAZA Interval
Tiristor
1 2 3 4 5 6
R
Th
1

* *

Th
4

* *
S
Th
3

* *

Th
6

* *
T
Th
5

* *

Th
2

* *

S#Q## ?%2065&9& 71 7&'71'&2.61'
Este prezentat n Iigura 11 si este compus dintr-un transceiver de bus HC74245, un
oscilator realizat cu circuitul integrat bE555, opt por|i inversoare (2xCDB404), opt por|i SI
cu dou intrri (2xCDB408) si opt ampliIicatoare de impulsuri.
Formele de und ale semnalelor de comand pentru tiristoare si ale tensiunilor pe
sarcina triIazat sunt prezentate n Iigura 12.

Fig. 11 Schema interIe|ei cu calculatorul.
QO INJERTOR CU SINTEZ DE TENSIUNE COMANDAT CU CALCULATOR IBM PC

Fig. 12 Formele de und ale semnalelor de comand
si ale tensiunii pe sarcina triIazat.
Montaful studiat QP

Intrrile B ale transceiverului HC74245 se conecteaz la portul paralel al
calculatorului. Transceiverul HC74245 asigur separarea calculatorului de invertor.
Semnalul logic aplicat pe pinul 1 determin sensul de transIer al datelor. n cazul de Ia|
pinul 1 este conectat la mas ("0" logic), transIerul de inIorma|ie Icndu-se de la B0B7 la
A0A7.
Func|ionarea transceiverului este condi|ionat de o intrare de validare (CE - pinul
19), activ n "0" logic. Se observ c aceast intrare de validare a Iost conectat printr-o
rezisten| la tensiunea de alimentare ("1"- logic). Comanda de Iunc|ionare a transceiverului
se Iace prin programul de comand, printr-un semnal "0" dat de calculator.
Pe intrrile B0B7 se aplic semnale de comand pentru Iiecare dintre cele
8 tiristoare, conIorm secven|ei din tabelul 1. Por|ile SI P P
1 8
realizeaz chopparea acestor
semnale cu semnalul Iurnizat de oscilatorul de relaxare realizat cu bE555, satisIcnd
cerin|a de comand cu tren de impulsuri.
Trenul de impulsuri de la iesirea por|ilor SI este aplicat ampliIicatoarelor de
impulsuri realizate cu tranzistoare n conexiune Darlington si cu transIormatoare de
impulsuri. n secundarele transIormatoarelor de impulsuri se ob|in impulsurile de comand
pentru cele opt tiristoare.
Inversoarele P P
9 15
asigur protec|ia invertorului atunci cnd intrrile B0B7 ale
interIe|ei sunt n gol. n aceste condi|ii, por|ile P P
1 8
ar Ii validate si ar permite trecerea
impulsurilor de la oscilatorul cu bE555 spre ampliIicatorul de impulsuri. Prin introducerea
inversoarelor se nltur aceast posibilitate, deoarece n acest caz pe intrrile de validare
ale por|ilor P P
1 8
va Ii aplicat "0" logic. De aceea, calculatorul trebuie s Iurnizeze
semnalele de comand negate la intrrile B0B7.

S#Q#Q# J.-1'0 U.52X&60 30%261 7./&%-& (%8062.61'1(
Modulele soItware au avut ca date ini|iale de proiectare diagramele de comand ale
tiristoarelor din invertorul triIazat si din circuitul comun de stingere. De asemenea, s-a |inut
cont c transceiverul interIe|ei trebuie validat de ctre calculator printr-un semnal "0" logic
pe intrarea "chip enable".
Programul principal execut:
- pornirea invertorului;
- oprirea invertorului;
- modiIicarea Irecven|ei tensiunii de iesire;
- modiIicarea duratei pauzei de conduc|ie t;
- simularea Iunc|ionrii invertorului;
- aIisarea spectrului tensiunii generate pentru Irecven| si t date;
- aIisarea graIicului P P t
ie ire rare s int
d ibg
e
.
Iesirea din program se Iace ac|ionnd tasta ESC.
n Iigura 13 este prezentat organigrama programului principal.
QQR INJERTOR CU SINTEZ DE TENSIUNE COMANDAT CU CALCULATOR IBM PC
Func|ionarea programului se bazeaz pe reprogramarea ntreruperii 8 a
calculatorului. ntreruperea 8 este prioritar oricror alte activit|i: n momentul apari|iei
cererii de ntrerupere calculatorul ntrerupe executarea instruc|iunii curente, execut
procedura de servire a ntreruperii si reia ulterior execu|ia ultimei instruc|iuni.

Fig. 13 Organigrama programului principal.

Procedura INITINT
La lansarea programului ccca.exe este executat procedura INITINT. Aceast
procedur reprogrameaz ntreruperea 8 a calculatorului n modul urmtor:
- schimb n tabelul pointerilor adresa la care se gseste procedura de tratare a
ntreruperii 8 cu adresa la care se aIl procedura pentru comanda tiristoarelor invertorului;
- salveaz adresa ini|ial (a procedurii de tratare a ntreruperii 8) n variabila "vector"
pentru a putea Ii readus n tabloul pointerilor atunci cnd Iunc|ionarea invertorului
nceteaz.
n aceste condi|ii, n momentul cererii de ntrerupere, calculatorul va executa
necondi|ionat procedura de comand a tiristoarelor, n locul procedurii de servire a
Montaful studiat QQ

ntreruperii 8. n cadrul acestei proceduri sunt Iolosite valorile implicite ale Irecven|ei
I100Hz si ale intervalului de pauz t m = 250 s.
Procedura de iniializare grafic
Aceast procedur deseneaz schema invertorului, Iormele de und ale tensiunilor pe
sarcina triIazat si meniurile de aIisare si de selectare a comenzilor.
Procedura de citire yi interpretare a tastei
Prin citirea tastei se ob|ine o variabil cu care se realizeaz selec|ia uneia dintre cele
cinci secven|e ale programului. Selec|ia se Iace printr-o structur de tip "case". n
continuare sunt prezentate secven|ele programului.
Secvenja de pornire - Ioloseste constanta "pornit", care poate lua valorile 00h (oprit)
sau FFh (pornit). Constanta "pornit" este ini|ializat cu valoarea FFh, astIel nct la lansarea
n execu|ie programul va rula secven|a de pornire.
Secvenja de oprire - determin alocarea valorii 00h constantei "pornit".
Secvenja de comand - prin selectarea meniului comand calculatorul cere
introducerea valorii dorite a Irecven|ei I. Dup tastarea valorii si veriIicarea apartenen|ei la
domeniul (10200) Hz se cere introducerea valorii intervalului de pauz t.
Din rela|ia ( ) ) ( 6 1 t + =
aprindere
T f se determin T
aprindere
. Apoi se calculeaz
variabilele N T T
aprindere aprindere CK
= si N T
pauza CK
= t , unde T
CK
este perioada ceasului
PC. Variabilele N
aprindere
si N
pauza
, de tip ntreg, sunt Iolosite de procedura de comand a
tiristoarelor, procedura executat ori de cte ori apare cererea de ntrerupere 8.
Secvenja de simulare - pe ecranul calculatorului sunt desenate schema invertorului si
Iormele de und generate. Cu ajutorul unui cursor vertical se baleiaz Iormele de und. Pe
schema invertorului se indic permanent tiristoarele aIlate n conduc|ie, Iacilitnd
n|elegerea Iunc|ionrii.
Secvenja de anali: spectral - determin si aIiseaz spectrul tensiunii generate de
invertor avnd ca parametri: 3E - tensiunea de alimentare, I - Irecven|a si t - intervalul de
pauz. Spectrul tensiunii generate este comparat cu spectrul tensiunii generate de un
invertor cu circuite individuale de stingere, la care intervalul de pauz t 0.
Secvenja de anali: a regimului de putere - aIiseaz caracteristica ( ) ( ) t ,
0
f f P P = ,
unde t este considerat parametru.
Secvenja ESCAPE - prin selectarea comenzii ESCAPE sau prin apsarea tastei "Esc"
programul trece n sec|iunea de oprire.
Procedura DELINT se aIl n sec|iunea de oprire. Prin aceast procedur se revine
la ntreruperea 8, adic este readus n tabelul pointerilor adresa unde exist procedura de
tratare a ntreruperii 8. Dup executarea acestei proceduri se Iace iesirea din program.

QQQ INJERTOR CU SINTEZ DE TENSIUNE COMANDAT CU CALCULATOR IBM PC

Procedura INTRERUP, de comand a
tiristoarelor are organigrama prezentat n
Iigura 14. Aceast procedur este scris n
limbaj de asamblare. Programul principal, a
crui organigram este prezentat n Iigura 13,
Iurnizeaz acestei proceduri valori pentru
variabilele N
aprindere
si N
pauza
. Procedura
INTRERUP este executat ori de cte ori apare
o cerere de ntrerupere 8, independent de
programul principal. Programul principal are
doar rolul de a reprograma ntreruperea 8, de a
prelua comenzile, valorile pentru Irecven| - I
si interval de pauz - t si a calcula valorile
pentru N
aprindere
si N
pauza
, de a executa
secven|ele de simulare si analiz si de a reIace
sistemul de ntreruperi la iesirea din program.
Prima secvenj este incrementarea
contorului de ntrerupere. Este necesar acest
lucru deoarece o dat la 18 execu|ii ale
procedurii INTRERUP (valoare determinat
experimental) este executat si procedura de
servire a ntreruperii 8, pentru a nu se perturba
Iunc|ionarea calculatorului.
A doua secvenj este cea de actualizare a
tabelei de durat de aprindere a tiristoarelor cu
valorile N
aprindere
si N
pauza
.
A treia secvenj este cea de lansare a
comenzilor pentru tiristoare conIorm tabelei THON. n Iiecare linie din aceast tabel sunt
indicate tiristoarele care trebuie aprinse n intervalul curent.
A patra secvenj este o secven| de selec|ie. Dac invertorul este pornit se trece mai
departe Ir nici o ac|iune. Dac invertorul este oprit (programul de comand lansat n
execu|ie dar s-a selectat din meniu comanda "Oprire") atunci se suprim comanda
tiristoarelor principale din invertor. Se Iurnizeaz succesiv comenzi doar tiristoarelor
auxiliare Th
A
si Th
B
pentru a men|ine pregtit circuitul de stingere.
A cincea secvenj este de lansare a temporizrii curente. Comanda tiristoarelor
activate este men|inut o durat egal cu N T
aprindere CK
dac este vorba de tiristoarele
principale respectiv N T
pauza CK
dac este vorba de tiristoarele auxiliare. Dup lansarea

Fig. 14 Organigrama subrutinei
INTRERUP pentru comanda tiristoarelor
Desfurarea aplicajiei QQS

temporizrii curente are loc incrementarea pozi|iei n Iiecare dintre cele dou tabele. La
noua pozi|ie curent se vor aIla: n tabela duratelor de aprindere - o valoare care va da
durata comenzii, n tabela "THON" - tiristoarele care trebuiesc comandate n secven|a
respectiv.
A asea secvenj este cea de testare a valorii contorului de ntrerupere. Dac s-a ajuns
la valoarea 18 se lanseaz procedura de tratare a ntreruperii 8 si se execut instruc|iunea
STOP. Dac nu s-a ajuns la valoarea 18 se execut direct instruc|iunea STOP.

Verificri experimentale
Aparate necesare.
- Calculator compatibil IBM-PC cu soItware-ul de comand;
- Osciloscop cu dou canale;
- Voltmetru de c.a (030) VeI;
- Voltmetru de c.c. (030) Vcc;
- Ampermetru de c.a. (01) A;
- Ampermetru de c.c (01) A;
- Surs stabilizat (030) Vcc.

4.1. Folosind rela|iile (3), (4) si (5) s se determine puterea disipat pe Iiecare din
rezisten|ele R
A
si R
B
n cazul cel mai deIavorabil (I200 Hz).
Folosind rela|iile (6) si (7) s se determine curentul mediu suplimentar pe care
trebuie s l debiteze sursa U, respectiv sursa 3E.
Parametrii tiristoarelor sunt:

- pentru tiristoarele principale:
U V
RRM
= 200 , I A
TAVM
=10 ,
di
dt
A s
max
= 250 m ,
du
dt
V s
max
=100 m , t s
= 20m
- pentru tiristoarele auxiliare:
U V
RRM
=100 , I A
TAVM
= 3 ,
di
dt
A s
max
= 50 m ,
du
dt
V s
max
= 50 m , t s
=10m

Folosind rela|ia (2), s se determine valoarea teoretic a timpului de polarizare
invers a tiristoarelor din invertor t
i
teoretic
. S se veriIice prima condi|ie de bun Iunc|ionare.
Folosind rela|iile (1), (9) (13) s se veriIice condi|iile 25 de bun Iunc|ionare.
Folosind rela|ia (15) s se determine amplitudinile primelor 9 armonici ale tensiunii
sintetice generate stiind c 2e wt = , w p = 2 I , I Hz =100 si t m = 250 s.

QQ! INJERTOR CU SINTEZ DE TENSIUNE COMANDAT CU CALCULATOR IBM PC
4.2. Se identiIic macheta cu schema electric de principiu. Se veriIic legtura ntre
portul paralel al calculatorului si muIa plasat pe panoul Irontal al machetei. Se lanseaz n
execu|ie programul ccca.exe.
Se realizeaz conexiunea de msurare a puterii disipate pe una din rezisten|ele
sarcinii triIazate. n lucrarea de Ia| se Iolosesc un ampermetru si un voltmetru. |innd cont
c banda de Irecven| a aparatelor respective este redus si c prima armonic diIerit de
zero este armonica a cincea, se poate considera c se realizeaz msurarea puterii pe
Iundamental.
Se alimenteaz montajul la tensiunea 3E20V.

4.3. Se vizualizeaz si se deseneaz la scar Iormele de und:
- din circuitul de comand:
u u u u u u u u
3 4 5 7 8 9 2 6 -^ -^ -^ -^ -^ -^ -^ -^
, , , , , , , .
- pe sarcina triIazat:
u u u
20 17 20 18 20 19 - - -
, , ;
- n circuitul de stingere:
( )
B
C E
u u
) 3 ( 13 - -
, ( )
B
L E
u u
) 3 ( 15 - -
, ( )
B
R E
i u
) 3 ( 16 - -
, ( )
B
T
i u
15 14-
, ( )
A
C E
u u
10 ) 3 ( - +
, ( )
A
R E
i u
12 ) 3 ( - +
.
Se va nota semniIica|ia Iiecrei Iorme de und.

4.4. S se determine valoarea timpului de polarizare invers t
i
erimental exp
a
tiristoarelor din invertor.

4.5. n tabelul 3 se trec rezultatele experimentale care vor Ii Iolosite pentru trasarea
caracteristicilor
3
3
P
P
R
E
S
t
exp.
si
3
3
P
P
R
E
teoretic
S
t
n Iunc|ie de Irecven| si avnd pe t ca parametru.
Puterea debitat pe sarcina triIazat este aproximat prin puterea pe Iundamental pe
sarcina triIazat.
Se traseaz graIicul
P
P
R
E
S
3
t
exp.
si
P
P
R
E
teoretic
S
3
t
.
Tabelul 3
Parametrii I[Hz] 10 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200
U
R
S

t200ms
I
R
S

t200ms
P
R
S

t200ms
I
E 3

t200ms
Desfurarea aplicajiei QQ;

P
E 3

t200ms
( )
erimental
E R
P P
S
exp
3
3

t200ms
( )
teoretic
E R
P P
S
3
3 t200ms
. . . . t500ms
. . . . t800ms

Analiza SPICE
4.6. Se selecteaz subdirectorul C:\PSPICE\L10. Se lanseaz n execu|ie programul
PSpice cu comanda ps. Din meniul Files se selecteaz op|iunea Current File. Se tasteaz
numele Iisierului: L10.CIR , urmat de Enter. n acest moment Iisierul de circuit este ncrcat
n editorul programului. Din meniul Files se selecteaz Edit. Se va explica Iiecare linie de
program utiliznd manualul PSpice si modelul invertorului din Iigura 10.
Tastnd "Esc" urmat de "D" se revine n meniul principal.
4.7. Se lanseaz astIel programul Probe.exe care permite vizualizarea Iormelor de
und Iolosind Iisierul de date L10.DAT.
Cu comanda Add Trace se vizualizeaz Iormele de und:
- din circuitul de comand:
u
a 2 10 -
, u
6 14 -
-tensiunile de comand pentru tiristoarele auxiliare;
u u u u u u
a c a a a b 3 17 9 15 4 18 7 15 5 19 8 15 - - - - - -
, , , , , -tensiunile de comand pentru tiristoarele
principale.
- pe sarcina triIazat:
u u u
20 17 20 18 20 19 - - -
, , .
- din circuitul de stingere:
( )
CB
u u ) 13 ( , ( )
LB
u u ) 15 ( , i LB ( ), i RB ( ), i Raux ( ), ( )
CA
u v u ) 10 , ( + , ( )
LA
u v u ) 11 , ( + , i LA ( ), i RA ( ),
i VITHA ( ).
- se vizualizeaz tensiunea invers aplicat invertorului u( , ) 11 15 si se determin
valoarea timpului de polarizare invers t
i
simulare
. Se compar cu valoarea teoretic si cu
valoarea ob|inut experimental.
- pentru tiristoarele principale se determin di dt n momentul reamorsrii
tiristoarelor si se compar cu valoarea teoretic. De asemenea se determin du dt n
momentul trecerii prin zero spre valori pozitive a tensiunii de stingere si se compar cu
valoarea teoretic determinat la punctul 4.1.
4.8. S se estimeze valoarea minim a pauzei de conduc|ie t
minim
si s se eIectueze o
simulare pe un interval egal cu T/3 pentru a se veriIica Iaptul c tiristoarele se blocheaz.

5. NTREBARI
QQH INJERTOR CU SINTEZ DE TENSIUNE COMANDAT CU CALCULATOR IBM PC
5.1. Presupunem c se modiIic valorile L si C astIel nct w
0
rmne neschimbat.
Care este eIectul cresterii valorii C asupra amplitudinii tensiunii u
C
si asupra timpului de
polarizare invers a tiristoarelor din invertor?
5.2. De ce tensiunile pe condensatoare la sIrsitul unui proces de comutare nu au
valorile teoretice ( ) 3E U + si zero? Ce parametru ar trebui modiIicat astIel nct valorile
experimentale s se apropie mai mult de cele teoretice?
5.3. Explica|i abaterea Iormelor de und ale tensiunii triIazate sintetice de la
idealitate.
5.4. Explica|i abaterea de la idealitate a graIicului
P
P
R
E
S
3
t
exp.
.
5.5. Presupunnd c msurtoarea puterii pe una din rezisten|ele de sarcin s-ar Iace
Iolosind un voltmetru si un ampermetru de c.a. de band suIicient de mare, ar Ii corect
msurtoarea?
5.6. De ce este necesar ca atunci cnd invertorul este oprit, programul de comand
s Iurnizeze comenzi tiristoarelor din circuitul de stingere? Ce s-ar ntmpla dac selectnd
"Oprire" programul de comand nu ar mai comand nici-un tiristor?
5.7. S se scrie algoritmul de comand a invertorului astIel nct Iiecare tiristor s
conduc cte un interval de 120 (simultan aIlndu-se n conduc|ie dou tiristoare - v.
tabelul 2). Acest algoritm permite ob|inerea modul de Iunc|ionare cu ntreruperi de curent.
S se traseze diagramele tensiunilor de Iaz si de linie.
5.8. Comenta|i diIeren|a ntre Iormele de und ob|inute experimental si cele ob|inute
prin simulare SPICE.
5.9. n Iisierul L10B.CIR s se modiIice parametrii de comand ai surselor de
comand pentru tiristoarele principale si pentru cele auxiliare pentru ca invertorul s
Iunc|ioneze n modul de lucru cu program de 120!.

Ei Platf

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ei Platf

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

6

S-ar putea să vă placă și