ONSTRUCTII PENTRU AMATORle PUBLICATIE DE REVISTA

N ACEST
Avertizor de

avarie
Amplificatoare
pentru
autovehicule
Detector
Fi Itru pentru

pICUp
Frecventmetru

Adaptor pentru
unde scurte
Fotocomanda

de

parametri
Sincronizarea
blitzului
Genuri de
fotografie
lator de

Heterodina

Redresor
de control
Bujia
cu halogeni
tip H4
Compresor pentru

autonomi
Ambarcatie


pentru cop ..
Tehnica
a vitraliului
Aparatul pe care vi-I constituie pentru
amatori. metaforic, un fel de ... oul lui Columb elec-
tronic. ntruct - cu mijloace simple. folosind circuite
clasice bine cunoscute - o serie de probleme
practice. specifice de radioamatorism. de
nerezolvat QJ mijloacele de care dispuneau anterior.
Aparatul redat n schema d in fig. 1 are ntrebu in
mu Itiple. n cele mai diferite domen ii ale electron icii.
astfel. cteva din sale de ntrebuin-
ca: 1) ind icator acustic de nivel; 2) verificator de
circuite electrice electronice. inclusiv circuite logice;
3) generator de semnale dreptunghiulare cu
n raport de tensiunea de intrare; 4) adaptor
de sesizoare de umiditate. presiune.

K
4.
J(
+
IK
INTRARE
4.7n
-
Tt
DRJ05
BC107
etc.
Ingeniozitatea a amatorilor va o
serie de din care unele. poate ... inedite.
Analiznd schema. vedem tranzistoarele T, T.
QJ piesele aferente un mu Itivibrator astabil.
intrarea (1 =0), tranzistoarele
T
,
T 2 nu conduc mu Itivibritorul nu
o tensiune cu polaritate
multivibratorul va intra n de osci-
fiind n raport QJ tensiunea de intrare. Conden-
satoarele C
,
C
2
se d in ce n ce mai repede.
care trece prin R
,
R
2
fiind din ce n ce mai
mare. In fig. 2 QJ titlu informativ diagrama ten-
la prototipul experimental.
Este util ca amatorul execute o
aparatu lui experimental datele
satisfac aparatul fie definitivat
exact cu piesele folosite n aparatul experi mental .
ntruct parametrii pieselor folos it e in'll' foarte
mu lt 7n raport dE: s unea de il""
)
NICOLAE PORUMBARU
trare. De asemenea. tensiunea de alimentare a mon-
tajului fie ct mai Tensiunea
' de alimentare poate fie de cea (4.5-
6V). tensiunea la punerea la punct a apa-
ratului trebuie viguros n tot
timpul semnalul este folosit
numai ca un semnal acustic informativ. problemele
mai sus nu au o
Analiznd schema. se minusul de
de la intrare este la un de masa aparatu lui.
Tensiunea este de aproximativ + 1.2 V. astfel la scurt-
circuitarea se o n jur de
85 Hz.
Difuzorul este legat direct n colectorul tranzisto-
DR3D5
2.2
T4
K
T3
EFT
323
'l.7n T2
EFT
J2J
81F
-
Fig. 1
rului T
3
comutatorul K, este deschis, semnalul
este slab. iar la nchiderea comutatorului. tranzistoa-
rele T 3 T 4 se sistemul Darlington
astfel amplificarea. respectiv. il!l1plitudinea sunetului
din difuzor.
O de verificator cu semnalizare
cu tranzistoare complementare, este
n fig. 3.
Analiznd schema. se cele tranzIs-
toare un mu Itivibrator astabil comandat.
Se astfel de generator de de timp a
unui circuit Schmitt un circuit de semnalizare. Cir-
cuitul de semnalizare are un caracter tot sau nimic
n raport de semnalul de intrare. ntruct multivibra-
torul ncepe cnd tranzistorul T
,
con-
duce unui nivel de tensiune aplicat pe
Folosind un tranzistor cu siliciu. ca cel din
tensiunea pe trebuie fie de aproxima-
tiv 0,7 V.
'e.""alele sn" "pulsuri dreptunghiulare.
-
f
(kHz),
Fig. 2
22T
2
!8
16

o 5 10 15202530
TENSIUNE (V)
INTRARE
a se poate calcula formulele date n
Elementele C R
4
din circuitul de
cel mai mult de lucru.
calcu pentru este recomandabil nu
de 8 kHz.
De remarcat pornirea multivibratorului se face
de la o tensiune chiar de
Trebuie cont de acest lucru la construirea apara-
tului. Astfel. aparatul se numai n curent
continuu. se va decupla intrarea QJ condensatoare co-
pertu rbatoare. Prin nscrierea
unor condensatoare la intrare. aparatul se poate izola
de semnale n curent continuu. Prin comutare se
pot prevedea cele variante, este necesar.
Pentru semnalizarea n s-a
un difuzor QJ mare (100 O). Cei care nu
dispun de asemenea difuzor (sau pot monta un
transformator de adaptat la difuzo-
rului la
Alimentarea montajului se de la baterii
______ .......-_"+9V
4.7
K
10
/(
I?,
INTRARE

I
.tl
c
1011
Be107
.
I
ub
EFTJ23
Jc2 FIG.3
-
t,'" '0.7. R4' C
R4C.ln
R
::> Ub
5= 1c
2
/1fA'j
plate, legate n serie,sau de la folosind un alimen-
tator stabilizat.
Montajul are caracter deosebit de cel prezentat
n fig. 1 poate avea multiple. Astfel.
n de ind icator acustic, aparatu I perm ite testarea
diferitelor circuite, iar se nlocuiesc elementele
C R din de QJ piese de verificat.
aparatu1 permite controlarea
condensatoarelor, a constantei de timp
a unor elemente R C.
La foarte multe aparate electronice se
pentru de tensiune. Electro-
se Intilnesc in contactoarelor,
ruptoarelor (cu sau relee), in de sine
la relee electromagnetice in multe alte
unde se cere o de la
sau
Bobina un element de
fiabilitate De multe ori sint
cind din cauza unei bobine arse, intrerupte sau scurt-
circuitate sint periclitate intregi, agregate,
linii automate etc. In aceste cazuri, o ope-
poate reduce cu mult eventualele pierderi .
De la bun Inceput trebuie electro-
magnetul este de curent continuu sau de curent alter-
nativ, acest lucru fiind in cauzelor
care au dus la deteriorarea bobinei, precum care
este calea de urmat pentru refacerea ei.
RECONDITIONAREA BOBINEI
ELECTROMAGNETILOR DE CURENT
CONTINUU
Inaintea se cere identificarea
cauzei care a dus la deteriorarea bobinei

el.
Cel mai adesea, bobina trebuie sau
din eticheta bobinei se mai pot
tensiunea de al i mentare, de spire, diametrul
conductorului curentului. atunci bobina
se va schimba cu o sau se
va reface aceste date in atelierul propriu.
bobina e complet nu se mai ni mic,
atunci se efectuarea calcul.
Fiind cunoscute:
U = tensiunea de alimentare (V)
d = diametrul sirmei de bobinaj (mm)
De = diametrul exterior al bobinei (mm)
Di = diametrul interior al bobinei (mm)
se n = de spire. '
Se lungimea sirmei din

.nmm'
unde:, cu = 0,0178
m
(1 )
Pentru calculul ohmice ne folosim de
cunoscuta
..
R(Jl) = U(v)
I(A) (2)
Aici se numai tensiunea. Curentul se
conductorulul. Este cunos-
cut densitatea de curent j este:
j{A/mm') = I(A)
S(mm') (3)
intre 1,5 3 A/mm' , de diametrul
sirmei. La conductoarele cu diametrul la 0,5 mm,
se vor alege de curent mai mari invers la
cond uctoarele mai groase.
In aceste de spire se
cu formula:
n = ;:':-(m---;-m.!...)--;-
TI. Dm(mm) (4)
Cunoscnd faptul n
de tensiune la bornele unei diode cu
10
."
Ing. S. GOLDINBERG
unde: D = diametrul mediu al bob inei.
In fig.
m
1 sint diverselor

D +D.
e I
Dm----
2
(5)
Spre a nu se face erori, se atrage lungimea
sirmei, cu formula (1), trebuie
din m in mm pentru formula (4) .
RECALCULAREA BOBINELOR
DE ELECTROMAGNETI
PENTRU ALTE TENSIUNI
Refacerea bobinelor de
pentru alte tensiuni revine la recalcu larea
de spire a diametrului conductorul ui.
2.
f

J
Fig. 1 Elec/romagne/ de curent continuu
1 - 2 - 3 - bobinaj;
4 -
De = ' diame/rul exterior al bobinajului;
Di = diame/rul interior al bobinajului;
T = in/refierul maxim;
Dt = diame/rul miezului feromagnetic;
h = bobinajului:
se cunosc:
U, - tensiunea pentru care s-a construit
bobina;
n, - de spire al bobinei exi stente;
d, - diametrul conductorului bob inei existente.
Se cere determinarea:
n, - de spire al noii bobine;
d, - diametrul conductorului noii bobine, func-
.tionind la noua tensiune U,.
de spire va fi:
U
n = n '
z , U
1
(6)
siliciu este de 0,7 V, iar la o cu germanju
- de ordinul a 0,2 V, aceste tensiuni, n general
constante, pot fi utilizate de multe ori ca ten-
siuni de
dorim valoarea tensiunii sta-
bilizate, de o Zenner, putem. monta
o (fig. 1). Sau pentru o tensIUne de
la un stabilizator electronic, putem
utiliza' mai multe diode n
cazuri cnd avem de diminuat o ten-
siune In acest caz, se realizeam un
montaj ca n fig. 2.
iar diametrul conductorului d = d U,
, 'U, (7)
(6) (7) sint valabile pentru recalcularea
bobinelor fie de curent continuu, fie de curent
alternativ.
REFACEREA BOBINEI ELECTROMAGNETI-
LOR DE CURENT ALTERNATIV
de curent alternativ sint cei mai
In exploatare. In fig. 2 s-a reprezentat sche-
matic aspectul unui electromagnet de curent alter-
nativ.

f
Fig. 2. Eleclromagne/ de curent alternativ
1 - 2 - 3 - in
scurtcircuit ; 4 - bobinaj; 5 - carcasa bobinei; () -
in/refierul electromagnetic.
Bobinele de curent alternativ sint mult mai vulne-
rabile decit cele de curent continuu, deoarece in func-
o cit de care
rea Intrefierului, atrage sine a
curentului. deci a care, in final .
conduce la .arderi sau Intreruperi nedorite.
o de curent alternativ este
sal! dar se mai cunosc insemnele de pe
se reface bobina cu conductorul
de spire specificat pentru tensiunea In
cazul In care refacerea bobinel se pentru
tensiune, se formulele (6) (7).
Pentru redimensionarea bobinelor complet arse, se
in felul
Se cunosc: U = tensiunea (V)
d = diametrul conductorului (mm)
s = miezului magnetic (m' )
f = 50 Hz -
Se cere: n = de spire al bobinei.
se in fier este in jur de
1 T. at unci
U U(v)
n = - --:::--::-- -=-===:c......,.,,--
4,44 . f . B . s 222 . sem' ) (8)
(Continuare n pag. 22)
1
q7/
8,7 V
0:2308
8V
-
+
rIN
2
DZ308
7,3V
-

Revista a publicat va publica materialele solicitate
de dv.
cum se din schema
bloc (fig. 1), acest amplificator are un
traductor care preia semnalul audio
din pierderile circuitelor din corpul
telefonului. Semnalul preluat de tra-
ductor este apoi amplificat redat la
un nivel convenabil, cu ajutorul unui
difuzor.
N.HANU
rent continuu. In curent alternativ, a-
este de con-
densatorul electrolitic C
z
.
Semnalul amplificat de etajul ampli-
ficator de tensiune este preluat, prin
intermediul condensatorului electroli-
tic C;, adus pe baza tranzistorului
T
2
, care constitu ie etaju I de putere.
Condensatorul electrolitic c; mai are
rolul de a mpiedica curentul continuu,
din colectorul tranzistorului TI
n baza tranzistoru lui T
2

Kaszoni Bentze - Cluj, Balint Zoltan - Radas-
lamlenici - Popescu Dan - P. - Bu-
Mihai - Tg. Antonescu G. - Sibiu, Sava
Mihai - Mitache ron - Florescu Cornel - Bucu-
Emeric - Cluj, Hegyessy Zoltan - Mar-
ghyary Bela - Cluj, 1. - Sinaia, Precup Ion - Sibiu, Da-
mian D.- Bardarencu Gh. - Avram Trofim
- Anton P. - Bujor Ion - Olt, Sava Dan - Con-
Teylas - Cluj, Mardari Vasile - Cugir.
1
schema de principiu din
fig. 2, se vede traductorul este, de
fapt, o cu un mare de
spire, avnd un miez din
Dt
TENSiuNE PUlERE
Pentru eficacitatea acest tra-
ductor va fi plimbat in jurul telefo-
nului, pe acestuia, pentru a
locul unde semnalul cules de tra-
ductor este maxim. Autorul a
semnalul maxim n zona din spatele
corpului telefonului, cum se vede
n fig. 3.
traductorului se face bo-
binnd 3 500 000 spire cu de
9 0,1 mm Cu-Em, pe o din ma-
terial plastic, avnd un diametru de
12-14 mm. Carcasa va avea o lungime
de 35 40 mm va trebui fie pre-
cu un miez de cu un dia-
metru o lungime ct mai apropiate
de cote le carcasei.
Traductorul realizat are cotele din
fig ... un de 3700 de spire cu
de 9 0' mm Cu-Em. Semnalul
cules de traductor este adus la intra-
rea etajului amplificator de semnal mic.
Etajul un tranzistor se 107,
care are o amplificare mare un zgo-
mot redus.
Cuplajul traductorului cu baza tran-
zistorului se face prin intermediul unui
condensator de 0,5 }&oF.
Difuzorul format din R,
R, polarizarea bazei tran-
zistorului TI' R,
stabilitatea punctului de
R3 din emitorul tran.zis-
torulul TI o n cu-
Etajul de putere are bazei
fixat de Rs aceasta
din avnd rol ca rezis-
R
2

n c.c. a etajului de
putere este de R,. Tn
timp,
o limitare a curentului de control, de-
oarece, cum se tranzis-
torul T
2
are ca pri-
a transformatorului de A-
are o
n c.c. de aceea. este necesar ca re-
R
7
nu fie sub .fOC).
Condensatorul electrolitic C ... decu-
plearli astfel n C.a.
se o amplificare ne-

De remarcat faptul schema utili-
un tranzistor de tip npn unul
de tip pnp. De aceea va trebui avem
ca fie corespun-
Transformatorul de
difuzorul de 0,3 W vor fi de tipul fo-
losit la receptoarele De ase-
menea, un receptor defect,
la care etajul de
se poate folosi conectnd tra-
F
&107
_4
MIEZ

HAL . Mit)
8.n.D3w
ductorul, prin intermediul lui C; la bor-
nele extreme ale de
volum.
Alimentarea montajului se face de
la o baterie de 9 V sau de la un redresor
'1.
Transformatorul de are
toarele date: miezului: 2
cnt, tole E 10; de spire al
primare:" 950, cu 9
0,08 0.1 mm. cu la 2700 spire;
de splre al secun-
dare: 200 spire cu Cu-Em 9
0.2 mm.
Grupul <=S. 4 Rs pentru
filtrajul tensiunii redresate.
nele un voltmetru electronic. Se o
tensiune de Se tot la aceste bome. un
si se cursorul cind tensiunea
de voltmetru scade la
din circuit a va fi cu
de a generatorului.
Pentru noi se repetarea
torilor 2,3 si 4 la diferite impedante de intrare iesire, in
vederea unui rezultat optim.
Verificarea performantelor unw amplilicator de
fidelitate de o serie de comple-
xe si, implicit, o costisitoare. Lund n conside-
rare acest fapt mi se pare util o re
lativ pentru a din caracteristicile
cele mai importante ale unui amplificator.
Montajele n tig. 1 2 pot cu o pre-
cizie de intrare si iesire ale unui
amplificator, de asemenea se poate trasa curba de
intr-o de
se compune dintr-un generator
de cu atenuator si un voltmetru electronic.
\iai snt necesare si rezistente
lixe.
se fac n felul
1. Generatorul se la I 000 Hz. Se apoi
de a conectnd ntre hor-

2. Se montajul conform schemei din fig. I
tot asa se Rz I la
unei care din
cuplarea la amplificator.
metrului plus de a generatorului vor
da cifra care de intrare a amplifica-
torului. de R S se presupune este

3. Se la intrare, se
ca RZ 2 se la regla-
rea la unei care
tensiunii
de
a amplificatorului.
4. Pentru stabilirea curbei de de
se la intrare o tensiune de o
valoare, si se tensiunea la iesire. Se po-
trivesc de intrare iesire pentru ampli-
ficator. se ncepe cu 1 000 Hz si se notea>A
tensiunea de intrare iesire. Se trece apoi la
pe alte de obicei gama ntre 30 Hz si 20. 000 Hz
satisface. la 100 Hz, se din 10. n 10. HZ; de la
100 Hz la 3000 Hz, din 100 n 100 Hz; de la 30.0.0. Ia
60.00 Hz, din 500 n 500 Hz; iar de la 6 0.00 Hz n sus, etape-
le cresc cu cte 1 0.00 Hz. Pe o hirtie cu o logarit-
se poate trasa curba de la o putere de
pe hirtie trasind curbele pentru diferite puteri
de Cifrele de atenuare sau se dau de obicei in
dB.
J.F.
GEN
J.F.
2
1
AMPL. Zin:::: Rz
1
+GenZo
VOLTMETRU
ELECTRONIC
AMP. Z Rz
Z
I
I
VOLTMETRtl
ElECTRO
1.1.
Dispozitivul descris n cele ce
poate fi folosit cu succes la con-
a temperaturii foto (18-
n special la executarea fotografii lor
color. De' asemenea, se poate utiliza la n-
clllzirea unei unui dulap
de uscat filme, a tem-
peraturii diferitelor n industria chi-
Executnd dispozitive auxiliare de a-
prindere a sau folosind
de electrice, dispozitivul prezentat se
poate folosi cu succes n arta cuIi
Montajul prezentat nu este altceva dect
un trigger Schmitt, care din cauza reco-
Ilexiunii pozitive pe emiter are
tabile de tensiunea de intrare.
tensiunea bazei lui T 2 este mai
dect tensiunea emiterului comun, T 2 se va
bloca, iar TI va conduce. Curentul de colec-
tor al lui TI va parcurge bobina releu lui
Rei, nchiznd contactul normal deschis K
din circuitul de utilizare (un sau alt
aparat de cu tem-
-
NY
+
-
UTlLlZA.I"C
Ing. CONSTANTIN OPREA
peraturii, termistorului Th scaoc
cnd ajunge la valoarea prin Pl'
T 2 va ncepe s tensiunea colec-
torului va tinde spre zero. tensiune
prin de 6,8 K, ajunge
pe baza lui T 1> astfel bobina releului nu
va mai fi parcurs de curent rei eul va de-
cupla.
Dioda D are rolul de a scurtcircuita vrfu-
rile de tensiune care se induc prin bobina
releului.
Etalonarea dispozitivului se va face pe calc
n cu un termo-
metru prin intermediul P I
Pl'
Termistorul fiind elementul se va
plasa n mediul de lucru. Pentru
unei se va plasa n punctul de tem-
medie, ferit de de aer. La
lichide se va avea ca masa acestora
fie iar la solide va face contact cu
mediul solid, de contact ungndu-se
cu unsoare
Elemente neindicate n
Releul Rei va avea bobinei de
900 Q, dioda D poate fi de tipurile EFD 104,
EFD 106, EFD 107, EFD 108, OA 1 160,
OA 1 161. Termistorul Th va avea 25 il la
25C, putnd utilirn cu succes o termo-
de valoare.
P
I
va fi de 10 kQ, iar P
l
va fi de 20 kil.
Tranzistoarele TI T 1 vor fi de tipul npn
de putere ca: BFY, BC 108, BC 109,
2N 556, 2N 558 sau similare.

Heterodina si multi-
ple att n laboratorul unui radio-
amator avansat, ct Si n cel al unui nce-

Heterodiba de noi
este cu tuburi electronice
de tip 6K4lT (n caz nu dispunem de
aceste tuburi, ele pot fi nlocuite cu orice
de
Domeniul de acoperire a
acestei heterodine este cuprins ntre 120
kHz si 20 MHz, ceea ce permite acordarea
circuit de al unui
aparat de radio, incepnd cu gama unde-
lor lungi si ajungnd n domeniul undelor
scurte. Banda de lucru a heterodinei este
n cinci subgame, cum ur-
1- 1201450 kHz, 11 - 400+750 kHz,
IIl- 700+2 400 kHz, IV - 2!8 MHz si
V- S<20 MHz .
La acordarea heterodinei pe cele cinci
subgame se un comutator
de 2 x 5 pozi Punctul C, comun tu turor
bobinelor, va fi legat la masa aparatului.
Pentru simplificarea desenului nu s-a de-
senat dect o constructo-
rul este vorba totusi
de cinci bobine, si nu de una. Datele pentru
bobinelor snt prezentate
n tabelul Toate bobinele se vor
executa pe carcase din material plastic
avind dia metrul de 10-;-12 mm,
cu 'miezuri reglabile de ferocart. Bobina
de soc S din circuitul anodului tubului TI
se va realiza chiar pe rezistenta R2 cu
de diametru 0,1 mrn cu email,
la umplerea a
Primul tub electronic este montat ca
generator de n montaj
clasic de oscila tor n trei puncte. Semnalul
de ce se pe anodul
tubului TI este trecut prin intermediul con-
densatorului C
2
pe P I de
pe care se culege semnalul de frec-

Pentru efectelor nedorite de
oscila elementele componente ale acestUI
etaj vor fi perfect ecranate, folosind n acest
scop de cupru sau de aluminiu. Este
bine ca acest etaj fie construit pe un sa-
siu seI1arat si perfect ecranat.
_.. .. ...
Pro(. DAN VASILESCU
II va avea I 500 de spue. Am-
bele bobine ale transformatorului vor fi
executate cu de cupru cu email
avnd un diametru de 0,1-0,2 mm.
Semnalul de ce se
pe anodul acestui tub este introdus pe
grila supresoare a tubului TI' n punctul
X se poate monta un care
ne permite sau nu semnalele
de
De pe anodul tubului T
2
se poate scoate
si un semnal de avnd o
de circa 400 Hz pentru
reglarea etajelor de audio
Alimentarea heterodinei se face din-
tr-un redresor ce transformatoru)
Tr" grupul redresor R celulele de fiI-
C2
. ): .. ,1
l'7"I
C
I0
R3
CI
L
traj (condensatoare electrolitice si rezis-
\ tenta de filtraj); ca element redresor se
poate utiliza orice tip de redresoare
furnizeze la o tensiune de 250 V
' si un curent de 50 mA.
Datele de a transforma-
torului snt se vor folosi tole
tip E + I avnd o a miezului de
7 cm
2
. Primarul transformatorului pentru
tensiunea de 127 V va avea 775 de spire, iar
pentru 220 V se vor mai bobina 644
(le spire. Se va utiliza un conductor cu
diametrul de 0,5 mm. Secundarul pentru
n alta tensiune va avea I 950 de spire bo-
binate cu de 0,2 mm.
secundarului pentru filamente va avea
50 de spire executate cu un conductor de
I mm.
Heterodina se va monta ntr-{) cutie de
de fier de 0,5-0,75 mrn grosime.
Pe panoul frontal al heterodinei se vor
scoate axele celor si
ale comutatorului. Pentru citirea dife-
ri telor se va executa o cir-
prin centrul va trece axul
condensatorului variabil, care va fi
zut cu o pentru citirea
Tot pe panoul frontal se vor
scoate si bornele necesare culegerii sem-
nalului de IF, precum al celui de AF.
C7
'T
C
5
R6
C
4
T'
C9
m/
6
f I I
AF
220
12'1
-()
Ca
Este bine ca n tImpul de
reglare legAm cutia heterodinei la priza
de de aceea folosirea unui auto-
transformator este exclusA.
Pe piciorul unei mese-birou snt
cutii formnd sertare. basculate n
toate care permit o
manevrare utilizare.
Cititorul Tudose Gheorghe din Bucure,ti prezlnti o
lampi pentru controlul circuitelor electrice.
Lampa este formati dintr-un tub de PVC, n care se
introduc douA baterii de 1,5 V ,1 becul de control.
Atingerea celor douA terminale (5 ,i 10) nchide circui-
tul ,1 becul se aprinde.
Foarte practicA ,i de realizat, va fi de
un real folos tuturor.
1
22 cea
1-Corpul PVC t> 16 mm
2-Con de fixare-lemn sau ba-

3 - Baterii 1,5 V
4-Bec3,5 V

6-Resort spiral
7-Disc
sau disc din material
transparent
9-Suport pentru bec

11- Conductor flexibil
M3x8 mm.
ANIVERSARI CULTURALE
Cu prilejul a 300 de ani de la
lui Dimitrie Cantemir (t673-tg73),
i-a dedicat o emisiune spe-
dintr-o ocolitA dante-
precum plicul prima zi a emisiunii,
obliterat cu
si ndeplineste (le moau1aTor. Grila
ecran si supresorul snt legate la anod, asa
n acest etaj se poate si o
triodA.
Transformatorul Tr, din acest circuit
are raportul 2: 1. EI se realizeazA pe un
miez de tole de tip E+ 1, avnd o
a miezului de 1,5 - 2 cm
2
n urarea 1
va avea un numAr de 3 000 de spire. Iar
LISTA DE MATERIALE
,
II
III
IV
V
vuv
200
,
80
35
10
,-vv- VI' 111111 .... "' .... , ..... J Llt-' " ............. , ... I "
70 0,15 mm
" " "
20 0,15 mm
" " "
lQ 0,3 mm
4 1 mm
" " "
C
t
-lOO-2oo pF ceramic; C
2
-O,S-2 nF cu hrtie;

cu hrtie; C4 -3Soo pF ceramic; Cs-S-IO nF cu hrtie;

C
6
-O,01..(),1 JlF cu hirtie; C
7
-1-S nF cu hrtie ; C
s
-S-10 nFj 1 SOOV cu hrtie; C9 -20 Fj 3S0Velectrolitic; Cto -20 Fj 3S0V
electrolitic; Cu-condensator variabil cu aer de 450-SOO pF; R t -10-50 k!l; R2 -1 k!l; R3 -0,3-0,S M!l; R4 -1 M!l; Rs -
0,1 M!l; R
6
- O,S M!l; R
7
-1-3 k!l; Pt-50-1OO k!l; P
2
-10 k!l; Tt>T2 -6K41T; R-redresor; 0,3 A pentru
127 V,O,l A pentru 220 V.
Redresorul prezentat este destinat acumulatoare-
lor cu tensiunea de 6 sau 12 V. De remarcat se utili-
tranzistoare de putere AD 136 sau eventual EFT 212.
Transformatorul se pe un miez cu de 8 cm' .
Tolele vor fi de tipul E + 1, cu a ferestrei de 20 mm.

In primar se 1 350 spire Cu-Em .p = 35 mm. Pentru
secundarul (2) cu tip de se de ori
50 de spire, iar pentru rarea a treia 4 x 50 spire Cu-Em'" = 1.5
mm.
Diodele D, D. sint de tipul D7).
Se ca tranzistoarele fie montate pe radiatoare
de aluminiu de aluminiu 60 X 60 mm).
Instrumentul de este un ampermetru cu scala de 10 A.
RESTEA VICTOR-Oradea
Dispozitivele propuse de dv., in principiu, pot
dar, cum observat, cu distorsiuni foarte mari. Ne-
ajunsul acestor dispozitive in faptul au
mare, masei metalice.
la viteza de a semnalului constata
numai dispozitivele electronice sint apte a aceste

CARASTANEF VICTOR-Buftea
amplificatorul conform schemei publicate.
IANCU PAUL
la care articol
ION -
Un televizor cu tensiuni inalte ce pot produce
depanatorilor grave accidente.
Defectul televizorului dv. fiind tocmai in zona de foarte
tensiune, serviciile unei
cooperative specializate - este mai avantajos.
CEICA VICTOR - Bihor
Nu utiliza d'e radioemisie a poseda o
de la Ministerul Transporturilor Telecomunica-

BOUARU AUREL - Reghin
bobinele de la canalul 6 la care cite
spire. Totul depinde cum circuitele.
COSTETELU VIOREL -
V la
12V
r-0
6V
220 V -

j,,+
12V
Dt
D2 I L ''''''.1 470n. /6
25jlFj50V
KULCSAR A. SANDOR-Oradea
Pentru utilizarea unui nevoie in prealabil
de cu radio-
clubul local.
BUDO
Schema de dv. obiectul unei
industriale, cabinetului tehnic al uzinei la care

TAMAS I.-Baia
Fisiitul se primului tranzistor din amplificatorul
de redare. Inlocuiti acest tranzistor totul va reveni la
normal.
CONSTANTIN -
a practica montarea unei prize, lega de bor-
nele acumulatorului cu fire sau cu borne croco-
dil. firele de elemente ale acumula-
torului ca 4 V. Rubrica foto va satisface
celelalte
GALOS CAROL-Bihor
in afara articolelor publicate din acest domeniu, noi vom
mai publica alte materiale. procura
in Radio de Editura teh-

BOERU
Cartea prin
VIOREL - Tg.
schema multimetrului chiar in acest

Blitzurile electrice FIL- 41 si FIL- lI snt dotate cu
racorduri de sincronizare cu aparatul foto, cu stecher
clasic.
Aparatele Pentacon - Practica L Si LLC au pentru
sincronizarea obturatorului cu blitzul un contact special
montat pe grifa pentru accesorii.
patina blitzuLui si o
ca n fig. 1-
ExecutAm din ebonitA sau PVC o prismA cu sectiune
(fig.2).
Pe prismei bazelor mici ale tra-
pezelor, cu ajutorul un cilindru (dupA ce
n prealabil am burghiat gaura <$ 3) cu diametrul exterior
<$ 8, concentric cu gaura <$ 3.
Pe fata prismei bazelor mari ale trape-
zelor, o cu bomfaierul dupA axa mare
de simetrie a pe o adncime de milimetri.
Cu ajutorul unei pile rotunde <$ 4 mm silU cu un burghiu
r$ 4 mm si cu bomfaierul executAm dupA axa mare de si-
metrie a nclinate degajarea
ooritor al grifei cnd bLitzul este la aparat
. Din sirmA de cupru sau 3 un bolt '
de 8,5 mm lungime.
La 3 mm de la un al o
fJ I n care se prinde unuia dintre conduc-
toarele pentru sincronizare.
prin flTUlui stecherul original al
blitzului si fare ... si montltiul ca n fig. 3.
La celuilalt conductor. pentru sincronizare,prin-
dem un ochet metalic pentru a se putea fixa cu
rubul intre geam si patinei.
Pentru montarea conductorului 10 este necesar exe-
in carcasa blitzului o <$ 1,5 mm, prin care
scoatem in exterior conductorul, conhm dimensiunii
15 din fig. 3. ntre si carcasa blitzului introducem o
de cauciuc (dintr-<> de de format
24 x 10,5 mm, care are rolul de a realiza un contact mai
intim intre 8 si contactorul central al aparatului
fotografic.
O a acestei scheme este legarea in paralel
a acestui tip de sincronizare cu cd original al blitzului,
astfel un blitz cu sincronizare
....
I
Ing. L.
8 trebuie cu circa 0,2 nun, la partea
suprafata patinei si inferior -
usor sferic .pentru o atasare la aparatul foto.
F16_1
8
N N VIITOR:
Modificarea montajului elec-
tric la aparatele de
modele de dispozitive
antirotire pentru casetele tip
O RWO.
F16.3
1S
1. Corpul blitzului; 2. Geam; 3. 4. Racord la priza de curent; 5-
7. a. Bolt; 9. Cauciuc; 10. Conductor electric izolat.
Cordon electric izolat cu ochet; Ci.

FIG. 'l..
8
_---- - _____ _ ..r._
------
-----1
---

------
8 i' __
ELECTRONICA N TEHNICA FOTO
astfel ncit tranzistorul TI se tranzistorul T 2
se deschide, iar ansamblul T. - T. se taie, oprindu-se eli-
minarea fulgerului sau a alimentatorului. n acest fel, se
intrerupe condensatorului acumulator de ener-
gie. Trebuie spus P, montat ca rezis-
se astfel inct tensiunea la care
se produce bascularea, deci intreruperea
tensiunii nominale de a condensa-
tor ului acumulator de energie. Practic, cnd tensiunea
scade cu circa 5 - 10 V de cea se produce din
nou bascularea montajului, deci revine pe
condensatorului acumulator de energie. RezultA din cele
prezentate sistemul tensiunea de la
bornele condensatorului acumulator de energie n ace-
timp, contribuie la economisirea sursei de energie.
Montajul se pe o de circuit imprimat
cu dimensiunea de 8 x 5 cm. Se recomandA a se folosi pen-
tru T h T 2, T. trei tranzistoare de tip EFT 353, It 165, OC 76,
iar pentru T. un tranzistor de tip EFT 212 - 214, EFT 250,
It 4 sau ASZ 15. Intreg montajul mpreunA cu bateriile de
alimentare eventual cu alimentatorul descris n numerele
anterioare ale revistei noastre se vor monta ntr-o cutie
de Pentru un transport cutie
se va pAstra ntr-un mic ghiozdan n valoare de 22 lei, ce
se poate de la
Se fulgerul electronic (blitzuO este gata pentru
utilizare atunci cnd becul cu neon s-a aprins. Dar
s-a dovedit de mai multe ori din
puncte de anume:
1. Becul cu neon se aprinde Si aprins atta timp
ct tensiunea de la bornele condensatorului electrolitic,
acumulator de energie al blitzului, nu scade sub o
valoare. tensiunea de amorsare a becului cu
neon este mai mare ca tensiunea de stingere,
intre ele putind la zeci de din cele
energia de condensatorul electrolitic
acumulator este destul de Urmarea se traduce
prin lumina de fulgerul electronic, care poate varia,
ceea ce duce n foto la supra sau subexpuneri.
Il. Uneori, desi s-a aprins becul cu neon, se ftmcti-
oneze convertorul, ceea ce duce la consumarea
a bateriei.
Tehnica indicA utilizarea unor economizoare
tranzistorizate. n cele ce vom prezenta schema
unui economizor, care tensiunea la
bornele condensatorului acumulator de energie n limitele
prescrise cu+ 5 V, ceea ce dezavantajele sus-amin-
, ite. Si acum, elementele schemei pe care o
Punctele B' - C' se la bornele conden-
, atorului acumulator de energie al fulgerului electronic
(este vorba de condensatorul de 300- 800 F, la o tensiune
Plai mare de 30Q V). presupunem acest condensator
este In acest caz, tranzistorul TI al circuitului
basculant Scbmitt este bine polarizat, el fiind saturat n
14
M. BAGHIUS
acelasi timp, tranzistorul T 2 ' ca urmare a faptului ten-
siunea - emitor este este In continuare
baza tranzistorului T. este corect si deci tran-
zistorul T., respectiv T. (montaj Darlington) se deschid.
n acest fel, ntre punctul A' se o tensiune
de circa 8,2 V, pentru alimentarea fulgerulu i
electronic (blitzul) cu eliminarea de la baterii (cu tensiunea
de alimentare de 9 V) sau pentru eliminarea alimentato-
rului (convertor), prezentate n numerele anterioare ale
revistei. Ca urmare a acestui fapt, ncepe con-
densatorului acumulator de energie, si deci si a condensa-
torului electrolitic CI din schema
La un moment dat, tensiunea la bornele lui CI ajunge
+
P-D,S
C
=
= 25,0_
1 -
- 30v
R
S
-30k
Rs-
6,8k
Rg-
560
A'
- 9
+
Practica a impus o clasificare
pe genuri, din multe puncte de vedere.
Elementul care genul este in
principal subiectul. clasificare nu
este nici nu poate fi astfel, atit
timp cit principalele ale unei foto-
grafii sint fantezia ineditul. foto-
graful nu trebuie uite intreaga sa
activitate este subiectului, mai
precis alegerii acestuia. Cele
mai interesante teme sau idei mor in ab-
unui subiect care, tratat cu proce-
dee cit mai simple, redea o mare
de sensuri. unui subiect cu ade-
interesant duce, chiar in cazul celor
mai bune tehnice, la formalism, la
iar, in cele din
privitorul.
Utilitatea in faptul
de genul fotografi ei depinde utilajul
fotografic utilizat, modul de tratare, felul
n care se problemele tehnice
multe altele. n articolele precedente
ale ciclului nostru am discutat despre pro-
blemele tehnice generale ale fotografi ei,
n cele care vom fi adesea
anumite probleme din punc-
tul de vedere al genului, ceea ce presu-
pune o definire familiarizare.
PEISAJUL
Este cel mai frecvent tip de fotografie.
n acest gen se de fapt mai multe
categorii de fotografii care au comun
faptul sint executate in aer liber, cu o
a planurilor medii sau de-
Subiectul unui peisaj este de obicei
natura de aceea nu vom incad ra in cate-
goria peisajelor fotografiile cu persoane
sau grupuri de persoane in care se
asupra elementului uman. A-
_ A
ceasta este mare masura
arbitrara, dar are avantajul de a evita frec-
venta care d in a trata omul
ca element al peisajului.
Gama subiectelor este foarte dar
poate fi intre fotografia de
peisajul uman sau montan.
Caracteristica peisajului este cantitatea
mare de timp disponibil pentru
fotografiei . Se poate astfel corect
lumina, se poate alege cel mai bun punct
de ba chiar se poate ca
soarele acopere cea mai po-
Din peisajul nu admite
tehnice de nici un fel. Sint atit
de multe perfecte n cit orice
cu o
pentru fotograf.
Detaliile au un rol de aceea
aparatura va fi cit mai
DISPOZITIV PENTRU
FOTOCOPIAT
.....
DI NTR-O PLANSETA

DE 6OOx600 mm
Fiecare fotoamator nu o pus problema
unui dispozitiv simplu necostisitor pen-
tru de fotocopii cu aparatul de fotogra-
fiat. pe care v-o oferim aceste
deziderate. Desigur, nu vom putea la ine-
lele ce se introduc ntre obiectiv apa-
ratul foto, vom avea n schimb un dispozitiv robust
manevrabil, construit dintr-o de
desen, Ne este necesar un cu latura de 600 mm.
Restul este prea simplu pentru a mai face comen-
tarii.
Ing. D. PETROPOL
(aparate de fotografiat de procent medIU,
obiective oase), iar pelicula va fi
mai dar cu cit
mai Atunci cind aparatul fotografic
pe care il are formatul 6 X 6 cm,
vom concepe de la inceput ncadrarea, ast-
fel incit se vor permite substan-
la pe una din laturile fotogra-
fiei. in principiu, nu sint recomandabile
fotografiile de peisaj cu laturi aproape
egale. in cazul aparatelor de fotografiat
de format mic, obiectivul normal (f = 5 cm)
imparte n mod egal drepturile cu tele-
obiectivul de 10-13,5 mm grandangulare
de 3,5 cm. Amatorii
plece n excursie numai cu tele-
obiectivul grandangularul.
Tn cu trebuie
citeva i.
Atunci cind nu dispunem de timp sufi-
cient pentru pregtirea fotografi ei, for-
matul obiectivul normal sint
ideale prin economia de timp la luarea
unor decizii. Dar se critic
diferitele de fotografiere, se va
constata de cele mai multe ori
formatul care ar exploata complet
toate sint diferite de cele
normale. .
cea mai in care se
peisaje este excursia, de aceea se
pune problema de utilaj care se
o
- aparatul fotografic cu peli-
15'-18' DIN;
- sau eventual un trepied
foarte
- film galben mijlociu;
- parasolar;
- exponometru;
- flexibil;
- un fi Im de
- teleobiectivul (sau lentilele
nale).
Se utilizarea unei ro-
buste impermeabile in interiorul
se creeze de securitate pentru
obiectele care nu admit zgirieturi.
Problemele peisajului sint lumina locul
de
Nu interzise de iluminare.
Noaptea sau pe se poate fotografia
la fel de bine ca n numite con-
normale. Trebuie seama
desenul fotografiei este dat de
un tip de care distruge su-
biectul prin pierderea
rirea contrastului, Acest tip este ilumi-
narea de sus in jos, exact
lumina unei zile de nori la ora 12.
(Continuare n viitor)
I :
450
600
450
o
o o
A
E - 50 x 50
F - 65 ,,'00
G - 38 "85
H, 1- 65 x 6S
J - 85 100
K,L-B5x85
H
o oE
150 o D
J M
L o
100 1-175--l
75 15
B c
600
cea mai
pentru pieselor necesare din

subliniind cu o
idee, un mesaj, o. asociat - pentru
a-i suplimento efectul la privitor - un element
de (uneori, un simplu truc, o multiplicare.
un cadraj deosebit) pot transforma o fotografie
ntr-un veritabil afis.

1.5
Una din problemele importante ale unui automobil
este aceea a iluminatului.
Farul antiC cu a pentru a
locul farului echipat cu cu
Cu timpul. lampa cu cu
a fost cu baloane din n galben.
care a permis o mai vizibilitate pe timp de
Normele implicit. europene privind ilu-
minatul modern al automobilelor au dat rezultate
fiind apoi adaptate de din
Asia. Africa. Australia etc.
Aceste norme au nlocuit iluminatul simetric prin
inclinarea fasciculului luminos cu 15,
in felul ,acesta se permite - care
faza mare, pentru iluminat la cu faza
pentru iluminarea la de drumuri sau la in-
tilnirea cu alt autovehicul - de a observa mai bine
un obstacol aflat la de cca 60 metri. a
orbi pe care vin din sens invers.
Aceasta a condus la construirea unui nou tip de
lampa cu iod, sub numele de
cu halogeni, care a fost
la echiparea farurilor automobilelor de curse.
Noile cu iod au primit consacrarea in 1966.
cu ocazia raliului de la Monte Carlo. cind au echipat
farurile unui automobil Austin Cooper. condus de
pilotul Makinen.
Iluminarea de aceste a fost
lor clasice. ceea ce a constituit un
avantaj considerabil de concu-
renti. astfel cI! Makinen a fost declasah>, deoarece
regul;,mentul nu permitea acest sistem de iluminare!
Farurile care folosesc cu iod de
ori mai puternic in cu farurile echi-
pate cu (cu
In acest fel. iluminatul la o vizibili-
tate foarte la 800 m. Aceasta permite ca,
pe timpul automobilele se deplaseze cu
peste 100 km/h. deci in unei
pe timp de zi.
Automobilistul a este cu
clasice. cind se cu un automobil care
dispune de faruri cu cu iod.
amindoi vor folosi faza primul se va in
inferioritate. Fiind cu intensitatea
de farurile cu clasice. ochii se vor aco-
moda mai greu cu intensitatea de
farurile celuilalt automobil. care sint echipate cu
cu halogeni.
In acest timp. se parcurge o
poate in orice moment un obstacol care nu
va putea fi observat.
Noua cu halogeni H 4 permite
unei foarte bune. atit pentru iluminarea la
cit pentru iluminarea la intilnirea cu alte
automobile, ceea ce un progres
bil in domeniul tehnicii pe timp de noapte.
Principiul de al cu halo-
geni de tipurile H 1, H 2 H 3 (H este prescurtarea
cuvintului halogeni) este intr-o
de gaze rare. care o cantitate dintr-un
halogen. se un filament de tungsten. care in timpul
este adus in stare de
Lumina este de culoare foarte pu-

de tipul H 1, H 2 H 3 au un filament. se
in proiectoare speciale. iar sursa de
este sau pentru iluminarea la sau pen-
tru. iluminarea in apropiere.
Fiecare tip de proiector echipat cu una din aceste
are o care este imposibil
de modificat. Un proiector cu cu halogeni.
construit special pentru iluminarea la nu
poate fie pentru iluminarea in apropiere

Invers.
Din este obligatorie echiparea auto-
mobilulUI cu o pereche de astfel de proiectoare, desti-
nate pentru iluminarea la o pereche
16

Ing. AUREL BREBENEL
Ing. DUMITRU VOCHIN
pentru iluminarea n apropiere.
Aceasta explica pentru ce automobilele de compe-
sint echipate cu mai multe faruri; deoarece este
o iluminare in timpul depla-
sam.
Ultima noutate in acest domeniu este lampa cu
halogeni de tipul H 4-
Filamentele acestei (din care unul- pentru ilu-
minat la - pentru iluminat la inter-
sint introduse in interiorul unui balon de
cu siliciu. foarte sintetic). in care se
un mediu de halogeni.
Pentru a o iluminare de exemplu,
lampa H 4 este cu un balon exterior. confec-
din in galben. Lampa
are balonul exterior din
avantaje: pe
de o parte permite obtinerea unei galbene.
------
Ilum'lnoreo
in apropiere
Iluminarea
10 distantO

--
-1 ---
-"
FIG.2
de exemplu. care este foarte necesara pentru depla-
sarea pe timp de ploaie sau drumuri cu mult
praf. iar, pe de parte, balonului
interior. care se poate atunci cind se
la schimbarea sau oglinzii farului.
Dulia (soclul) este astfel incit
asigure montarea in de
dit:l punct de vedere optic. rn acest scoP. pe s.oclul
se trei cleme de fixare, iar pe dulie
un plot pentru filamentul la un
plot pentru filamentul la (in
apropiere) un plot de
Lampa H 4 poate fi n farurile
sau n farurile (proitectoarele) fabricate n mod
special pentru a'ceste
Numeroase firme construiesc faruri in
care se pot monta H 4. dar este imposibil de a se
centra corect. astfel 30-50% din totalitatea
fluxului luminos se pierde acestui inconveni-
ent.
o intre iluminarea in apro-
piere. de H montate in faruri
un complet de H. se primul fel de
montaj este mult mai deficitar. deoarece zona de ilu-
minare este mai este de raze pa-
razite. care nu permit unei per-
fecte. clare.
Montajul al doilea. care un complet de
H 4. o iluminare foarte
precis.
Comparnd caracteristicile H 4 cu ale
se
- Pentru tensiunea de 12 in cazul
la lampa H 4 60 W un flux
luminos de 1 250 lumeni;
- Pentru tensiune in caz. lampa
45 W numai 750 lumeni.
1
-s
2
-t--+--6
3
-7
4----
\.""""-8
FIG.1

-12
1 - Filament pentru iluminarea la intersectii. 2 - E-
cran. 3 - Filamentul pentru iluminarea la
4 - Du/ie. 5 - Balon exterior. 6 - Balon interior de
cuart, sintetic. 7 - 8 - Soclu. 9 - 10-
Plat pentru filamentul la 11 - Plat
pentru filamentul la intersectii . 12 - Plat de

a
b
Fig. 3
al Lampi H4 montate in raruri b) Complet
de lampi H4
Comparatii intre mersul razelor de la ilumina-
in apropiere.
Fig. 4
, ", .. ; 4 _
, '.
'.
" .
,


- .
, "
,

..
Iluminare
- - .... . .
obisnuiM
,
!lI.




,
,
,

Comparatii intre cele doua moduri de iluminare

Se astfel fluxul luminos dat de lampa
H 4 este aproape dublu in cu fluxul lumi-
nos dat de o
se la iluminarea n
-apropiere, astfel:
- Pentru tensiunea de 12 V. lampa H 4
55 W un flux luminos de 750 lumeni. iar o
44 W un flux luminos de 400
lumeni.
Modul de al proiectorului echipat cu
lampa H 4 este cu al fabricate
pentru echiparea farurilor
(Continuare in pag. 22)


Intrebarea pun, adesea, foarte posesori
de automobile, in special atunci cnd se ne-
voiti bujiile originale au In
mai multe de deosebite. Dilema
este de faptul nici un fabricant de
bujii din lume nu simbol pentru
bujiile care au valoare
alegerea bujiei potrivite este un cri teriu de impor-
care poate influenta n bine sau
n functionarea unui motor cu electroaprindere.
La orice bujie, temperaturile optime de lucru se
intre valorile de 500 850
o
C, conditia sine
qua non fiind acestei temperaturi. Osci -
latiile de snt extrem de periculoase,
att pentru bujie, ct pentru motorul pe care aceasta
este de ce: temperatura
inferioare a izolatorului se
vreme ' sub 5OO
o
C, bujia se
Ancrasarea este un fenomen datorat faptului
din cauza temperaturii insuficiente a electrozilor,
particulele de .ulei , aruncate de segmenti n sus
depuse acolo, nu mai instantaneu,
se acoperind repede intreg spatiul
dintre cei doi electrozi. Ca o
bujia functionarea.
partea a izolatorului tempe-
ratura de 85<fc, atunci electrozii se vor men-
tot timpul n stare provocnd
aprinderea amestecului carburant din cilindru cu
mult timp Inaintea scnteii. Fenomenul se
preaprindere sau autoaprindere este
periculos pentru viata motorului.
Temperatura de SOOoC a inferioare a izola-
torului denumirea de de auto-
iar temperatura de 85d'C -
ca un prag 'Critic - se de
preapri ndere.
cum am mai mentinerea tempera-
turii ntre limitele de 85O"C depinde de bilantul
termic al bujiei, cu alte cuvinte, de cantitatea de
Un simplu dispozitiv giroscopic ..
o ...
mventlvltate.
Oricare ar fi paharul
va ntr-o stare de echi-
libru.
ADRIAN GENUNEANU
energie de izolantul din
portelan. cantitate de prin
partea a izolatorului depinde de mai
factori , cei mai fiind (n ordine):
dimensiunile inferioare a izolantului (supra-
pu-
conductivitatea este insuf i-
peste a tem pe-
raturii); raportul de compresie al motorului; lun-
gimea filetului exterioare; etc.
de ce, la ora o foarte
de tipuri de bujii pentru a se putea satisface
caracteristice tip de motor n parte.
gamei de bujii i-a obligat pe constructori
cteva criterii de clasificare pentru
a alegerea genului de bujie n con-
cu marea diversitate de motoare existente
n prezent. Dintre toate acestea, criteriul cel mai
generalizat este valoarea ce
de secunde necesare din momentul por-
nirii unui motor special, etalon, n momentul
n care partea a izolatorului atinge tempe-
ratura de autoaprindere. in labora-
toarele firmei vest-germane Bosch singurul
motor etalon, cu ajutorul a fost ntocmit
Catalogul de echivalente termice Bosch. Va-
loarea depinde n primul rnd de
interioare a izolantultJi din
acest criteriu, foarte multe feluri de
bujii, n grupe: grupa 1, bujii extrem
de calde (valoare 45); grupa II, foarte calde
(95); grupa III, calde (125-145); grupa IV, mijlocii
(aproximativ 175); grupa V, reci (190-225); grupa
VI, foarte reci (240); grupa VII , foarte reci (26Q-.3()() ;
grupa VIII, extrem de reci (300-350); grupa IX, cele
mai reci (360-440).
BU,iiile cu valori termice mici, cele calde,
sint bujii cu un timp redus de Bujiile cu va-
loare mare, sau reci au un timp mai lung
de Cu alte cuvinte, valoarea re-
CUVINTE NCRUCISATE

ORIZONTAL: 1. statiune balneo-clima-
pe Valea Oltului; 2. Mare pictor romn al
muzeu poate fi vizitat in - Perla Carpatilor;
3. Valea Valea Uzului
sint citeva centre turistice ale acestui judet - Hotel
turistic la Sinaia; 4. La mare! - Are o
la Borsec - A gifii de 5. aer curat -
Aurul cimpiilor - 'n 6. Orumet - Posed; 7.
de sau - Anotimp ce la schi;
8. Autorul corului la mare; 9. Roman Rodica
- Circa (abr.) - O din Bucegi; 10. Lac vulcanic
in masivul Harghita - Judet situat in partea
a din ale frumuseti naturale amintim
masivul de roci din bazalte de la Oetunata
- La 11. Florile vestitelor poiene din judetele
Gorj - Fata de la Agapia!
VERTICAL: 1. Popas in munti - Castelul de
2. Statiune in - Ce viu
sclipesc sub cer BucegiiV Numai eternul Virf cu
Dor J de lumea Se 'pierde-n taina
unui nor ... , sint inspiratele versuri ale acestui poet
romn; 3. Lalea din Muntii Rodnei, de exemplu -
Resturi metalice la - Are! 4. Virf in Muntii
Rodnei - Poet de pe meleaguri 5.
in Muntii - 6. 'Campion - Are
un frumos muzeu in Parcul - Schit in ju-
detul construit sub domnia lui Alexandru
cel Bun; 7. Un pin - in nordul
Italiei - Bobescu Elena; 8. in Japonia - Erba-.
cee in 9. Rezervatie din
neolitic Oradea - Lac in 10. Sis-
tem muntos in Asia - Singeorz, de exemplu;
11. Alt judet al Moldovei, Hanul Ancutei,
8- I
de con/aci ; 2-lzola/or ceramic; 3-Elec-
Irod cen/ral; 4- Corp me/alic; 5-6-7- Garni/uri; 8-
Eleclrod Ia/erai.
cifra de care felul
de comportare a bujiei n raport cu solicitarea ca-
la care este de motor.
aceste sumare vor ajuta
pe viitor alegeti mai bine bujiile opti me pentru
motorul Este bine in ace-
timp, in lume foarte multe firme produ-
de bujii, dintre care cl!le mai cunoscute
sint: AC, Autolite, Beru, Eyquem. Hitachi,
Iskra, Isolator, K.L.G., Lodga. S.E.V -Marchal, Ma-
relli, N.G.K., PAL, Prestolite desigur, SINTEROM.
ANEXA:
Bujii recomandate pentru motoarele autoturisme-
lor
v
Dacia 1100 1 300, Renault R-16, Renault R-8
si Skoda S 100. Toate aceste bujii fac parte din gru-
pa III (bujii calde, valoare 125-145) deci
pot fi utilizate pe aceste motoare: AC 44 F, 43 F, 43 FS,
43 XLS, 44 FF, 44 FFS; Autolit. AGR 42, AL 7,AL 7X,
AL 11, ARL 8, ATL 8, AZ 9; B.ru 145/14, 145/14/5;
Champion J-7,J-7J, L-10, L-95 V, N-8, UBL-13 V,
XL-8, XL-10; Eyqu.m 37, 37 B, 113, 115 S;
F-23 P; Hitaehi M 45; Iskra M 14-145; Isolator M 14-
175: K.L.G. F 50, FA 50. FS 70. TFS 50; Lodge BAN.
BSN, CLNH, CN, CNV, CSN; S.E. V.-MarehaI37 SM
35/36, V 35/36 O, V 36; Mar.1Ii ON 150 N, C W 150 L,
ON 150 P, ON 175 TC; N.G.K. B-6, B-6H, B-6 HS,
B-6 S, BC-6 E, BM-6, MB-26, MB-26 A (S), MB-4O A,
T-205-4, T-215-B; PAL Super 14-7; Pr.stolite 14-5,
14-9, 14-E 4, 14 G 52, 1 442; SINTEROM M 14-195,
M 14-L 195 A, M 14-225, M 14-P-225, M 14-L-225,
M 14-LP-240.
GH. TULEA
Strunga Golia sint doar citeva
turistice ale sale - Perla
Cuvinte rare: NOIA, ENAI. RAA.
1
3
4
5
6
7
8
9
10
1 . 2 li 4 5 6 7 8 9 10 11
17

Ing. ANDREI IONESCU

Cele citeva secunde sau minute (n cazul celor
mai bine pe care le smulgem peisajulUi
su bacvatic n scufundarea snt total nelndes-
Abia ncepi din aceste
nevoia de aer te Impinge spre supra-

Problema s-ar putea rezolva In mod fericit. am
putea utiliza un aparat autonom cu aer comprimat.
care ar putea prelungi In
lume la citeva ore!
aici nimic nou - toate aceste lucruri au fost
rezolvate deja de mai bine de 30 de ani. Dar la noi
problema imersiunil cu aparate autonome cu aer
comprimat este mai - nu atit din punct de
vedere al aparatului de respirat propriu-zis, cit din
punct de vedere sale cu aer respirabil. Ia
o presiune In
de sInt foarte n
general inaccesibile amatorilor. care au
procure sau un astfel de aparat.
Nu mai vorbim de faptul ele (sursele de
care) nu se Intotdeauna In apropierea locurilor
de scufundare. iar transportarea tuburilor la
de fiecare scufundare, devine un
chin.
Vom Incerca descriem In cele ce posi-
bilitatea In a unui
compresor de presiune. transportabil. care
atit la - cu motor electric .
ct de un motor cu
Pentru aceasta trebuie ne n prealabil
o serie de piese:
- un compresor de avion de tipul AK 50. AK 75 sau
AK 150;
- butelii mici de gaze comprimate de cca 1-2
litri capacitate care reziste la o presiune de lucru
de 150-200 atmosferei
FIG.1
,JuG DE CUPLARE
DE LA
FILTRUL
FINAL
PE El
- un motor electric monofazic de 1.5 kW sau un
motor cu de 3.5 C P.
Schema de asamblare a acestei
de umplere este In figura 5.
Deoarece In mod .practlc de montare
a elementelor pot fi multiple, de la un constructor la
altul, In functie de tipul de piese procurate, co-
fiind doar ideea de compactizare a
unui gabarit cit mai redus, nu vom da cote precise,
ci ne vom limita doar la o serie de importante,
absolut necesare pentru o o secu-
ritate a lucrului la presiuni Inalte.
1. Compreaorul AK-so. care se mal poate
pe la diverse ateliere mecanice. sau compresoare
pentru vopsit, d.e amatori. este un com-
presor de avion. de mici dimensiuni. care
Intr-un singur etaj. cu trepte de presiune - fo-
losind pentru aceasta un piston Este un
compresor de mare (2500-2700 rot/min) care
poate realiza o presiune de 50 atmosfere.
In 2/1964 81'1965 al revistei germane
POSEIDON snt descrise o serie de
tot de amatori. care au o presiune de
70 atmosfere. cu AK-5O.
In urma unor mici noi am
nem o presiune de lucru mult mai (de cca
100-110 atmosfere). Pentru aceasta. compresorului
trebuie i se asigure
- cu pe aripioa-
relor radiante; .
- ungere 2500-2700 rot/min.

0:::-----0
o
3
5

AK50
/1
FILTRU
cu
ULEI
FIG.4
FIG.S
a) se poate asigura construind
o din de cupru sau (fig. 1 a) cu
de acces al apei n jurul ari-
pioarelor radiante (fig. 16).
In varianta apa de se poate asigura
de la un robinet. regllndu-se debitul, astfel ca n jurul
pistonului avem o de cca
30 -40C.
O prea poate duce la griparea
pistonului, prea mari de dilatare
a celor In
In varianta carcasa de va fi alimen-
de la un bazin separat - eventual improvizat
dintr-o cu furtun, periodic - chiar
cu din lac.
b) Ungerea nu va fi numai da-
pompei de ungere (nu se va putea o pre-
siune mai mare de 60-70 atmosfere) trebuie
cu un sistem de picurare, chiar In supapa de
a aerului. Deci compresorul va aspira un amestec de
aer cu ulei (fig. 1 b).
Frecventa este de cca 45
depinznd de tipul ulei ului folosit.
Cele mai bune rezultate s-au cu un ulei mai
viscos - din seria 400 (408 sau 413).
Un ulei prea gros. va asigura o a pis-
tonului. dar nu va putea asigura o corespun-
lucru care va duce la o
a compresorului. Din un ulei prea
nu va permite ridicarea preSiunii peste 50 atmosfere.
Mult mai indicate, dar mai greu de ar fi
compresoarele de avion de tipul AK-75 - tot cu piston
dar lucrnd In etaje ridicnd
la maximum 75 atm. nici o mOdificare) sau AK-15O
lucrind In 3 etaje ridicind la maximum 150
atmosfere. Toate aceste tipuri sint de dimensiuni
reduse.
2. Decantorul de ulei (filtrul de ulei) este astfel
conceput Incit evacueze In timpul
mersului 98"/0 din uleiul antrenat cu aerul com-
primat In conducte. Este dintr-o butelie
de presiune, de cca 1 IitrU/200 atm. (1),
cu robinetul In jos (2) pentru a putea purja uleiul
colectat (fig. 2).
Tubul de acces al aerului (5), cu vapori de
ulei, este sudat In fundul buteliei (3) racordat la
serpentinele de printr-o tip Halcunder. Va-
pOlii de ulei se pe (6) sau pe bu-
de la refuz
in jurul tubului de acces (5). Acest mediu spongios
aproape total vaporli de ulei care se
deasupra robinetului de purjare (din 5 n 5
minu!e). astfel este captat prin (4),
m partea de sus a buteliei. prin conduc-
tele de trece n a doua de filtrare - filtrul
cu activ. Conductele de se vor face din
de cupru de cea 6-8 mm In diametru.
Uleiul recuperat de la purjare se mai poate utiliza
doar o care se va arunca.
_.----
.:.: --
-- .... -
' .. ;_ - - - - - o.'
I

3. Filtrul cu (fig. 3). F.ste realizat tot dintr-o
butelie de presiune de cca 1-2 litri capacitate.
la 200 atmosfere presiune de lucru. i s-au
din fig. 3. Aerul comprimat in
ca.mera a filtru lui. prin orificiul (7). trece apoi
prm tubul (4) cu activ (5) iese prin orificiul
(8) spre racordul flexibil de a aparatului
autonom de scufundare.
b
FIG.2
5 6
18
,. -
, l
.... ...-
------ -. ",
' .. ; ,-.. ..'
..
a
2
FIG.3

-
activ este in tubul (4) cu ajutorul
a grile (6) a unor din hrtie de filtru. Ca-
pacul (3) din masiv se cu un filet mare de
se ca in detaliul A.
purjarea uleiului la decantorul de ulei din fig. 2
se face des, atunci In filtrul din fig. 3 nu trebuie mai
nici o de ulei decit cel mult vapori
de care se vor evacua (purja) prin robinetul (2).
Cuplarea aparatelor autonome de scufundare. Ia
din filtrul de se poate face fie prin
racord de cauciuc rezistent la presiune fie
printr-o din de cupru de 6-8 mm
diametru.
De asemenea. pentru controlul tuburilor.
ntre racordul flexibil al filtrului jugul de cuplare pe
gitul buteliei se va monta o ca in fig. 4. care va
purta un manometru de presiune la 300
atm.).

(Continuare n pog. 22)
, -
-
,'3 f
o.
, ,
1.9
--
,
,
pentru sale, pe cit de simple pe atit de
ingenioase, revista Selbst ne n ei din iunie
o de - Cea mai mare bucurie cu
pentru cei mai mici
J '
..
,
...
-It
' oS
I
180
1
(:"S
o

M -
1
38.5-
75.5
-----
112.5
180
...
17e

33
-,o
-
r 2
-20-

-
- 1
,

..lI-
1.9
Materialul necesar ... doar scnduri de brad (dar mai bine
de placaj) de mm grosime, urmnd
puntea chila viitoarei un catarg o cr-
- tot din lemn - la fel de complicate. Ca
- n de priceperea unui
constructor - mai (vezi
figura doi colaci pneu-
matici constituind dispozitivul prin-
cipal de plutire.
'In ceea ce
desenele ne scutesc
de prea multe Secretul
de fapt in de-
cuparea a orificiilor pentru
colacii de pentru ca-
targ, intr-o fixare a cirmei
o rotire ct mai


1

L
L
"' ...
r

1=6.5';' 18 . I


I
la

2.5
",u r I
I
".,Lg I
...
IT
18=:1
J
3
\.
intr-o indeminare in so-
problemelor de prndere
a velei,sau de vopsire, n culori vii,
a intregii

In in ordine:
1) chila cu orificiile pentru colacii
de 2) puntea cu orifi-
1.9

Nr-
I
L. --135- .,
ciul pentru catarg; 3) o
dimensiunile principale ale ca-
targului; 4) axul transversal al velei
mari (cu 5) profilul cirmei;
6) - 7) - 8) detalii de
asamblare ale cirmei.
,
/
OI
M


-- 28- 0.8
1
41
1
( :1 <D

r
85 -
I -; 4.5 r. E! il,
., .-,
tON ' :
II f-o I
-- 65 -

CI)
...
-12 :
-
t '
6 5
7
...
!"\J.
_i
,
-i\
,/
.
,-

-
,
14
8
I
.2,3 ti 3.5

.2.3
- -1.9 2.5
- - --32 -_.,
inainte de a ncepe am
nu sprijinul
efectiv al ... viitorului echipaj. Numai n
felul acesta lansarea la nu va fi
un simplu cadou, ci o activitate anga-
jnd fantezia spiritul practic al unor
viitori constructori amatori.
(j)


SI
,
" ..,
INCA UN SFAT
o ceva mai con-
structiv, dar nu de nerealizat pentru un pasionat ...
Avantajele snt determinate, evident, de dis-
pozitivul cu palete care va asigu ra - nu o
plutire impu de vnt - ci o
naintare bine

,
,



5 RECOMANDARI
PRACTICE
a) fixati cei doi colaci
de plutire inainte de a fi
imbinat chila
puncea;
bj imbmarea celor
principale
ale ambarcatiei - imbi-
nare prin -
nu decit preci-
zie ...
c) cirma - cum se
vede in fotografie -
se prinde cu ajutorul
unei balamale;
d) catargul se
el in
e) umflarea colacilor
fixarea velei prefi-
in mo-
mentul lan-
sarea ambarcatiei la apa .
2
1

19

,
I

Se uneori, ca amatorul, preocupat de

diferite montaje experimentale, observe un
aparat nu .. tocmai atunci cnd are
nevoie cel mai mult urgent de aparatul respectiv.
Cauza se determinll repede adesea, se
aparatul a fost pus n corect, dar pe
parcurs, din anumite motive, s-a ntrerupt alimen-
tarea de la a aparatului.
n activitatea de amator acest lucru
este doar ntruct trebuie
cnd aparatul n - de lucru normal, n
unele speciale intreruperea poate avea reper-

cusJUm maJ grave, cum ar fi
de la a instrumentelor muzicale electronice
sau a amplificatoarelor folosite n public.
Semnalizatoarele de avarie folosesc,
de baterii sau acumulatoare pentru punerea
n a semnalului de avertizare. Avarii se
rar, din acest motiv este
acumulatoarele se se iar
bateriile se expuiwl7.li prin Din acest
motiv, aceste nu tocmai n
GlZ de avarie. Releele folosite n astfel de insta-
latii snt ele surse sigure de
In fig. 1 schema unui avertizor de o
care nu o
este extrem de sigur n exploatare,
se folosesc piese de bunA calitate.
PRINCIPIUL DE FUNCflONARE
Condensatoarele electrolitice CI C
2
se
la fiecare prin diodele DI D
2

RI R3 curentul la nceputul
protejnd diodele. Condensatorul CI se
la tensiunea de vrf a condensatorul
C
2
se la o tensiune ceva mai
It. n paralel pe acest condensator.
La electrozii becului cu neon NEI apare
depinde de mai factori
transformatorului difuzorului folosit, tensiunea
de aprindere a becului cu neon), n cea mai
mare parte este de valoarea corespun-
a condensatorului C
3
.
REALIZAREA MONTAJULUI
Se vor procura piesele n
avnd fie de cea mai calitate. Acest
lucru se n special la condensatorul C h
care nu trebuie de peste va-
loarea nefiind sau uscat,
astfel valoarea
Diodele DI D
2
trebuie de asemenea fie
de calitate. Diodele recomandate BY 100 sau
F 107 (I.P.R.S.) la o tensiune la un
curent mult mai mare dect este nevoie n montaj;
se folosirea lor pentru a
coeficientul de n exploatare. Se pot folosi
cu succes diodele D7J sau D 226, iri caz nu
se pot procura diodele mai sus. Becul
cu neon fol()sit poate fi un bec de pentru
care Snt n sau ceva similar.
Transformatorul de cu raportul mentionat,
se la aparatele de radio cu tuburi, folosite
tot ca transformator de
Intrucit piesele snt legate la tensiunea
se vor lua toate mAsurile de pentru a evita
o electrocutare.
Este recomandabil ca piesele fie montate pe o
tot ansamblul ntr-Q cutie dintr-un
material izolant Se vor numai orificii
mici pentru aerisire un orificiu
pentru controlul vizual al becului cu neon.
La prima punere n este necesar,
valoarea R
2
se n raport de ten-
siunea de tcnsiunea de aprindere a becului
cu neon pentru a obtine o amorsare a os


0, BY 100 SAU FI07
IOOSAU Fl07
(.o. 7)K)
NEI
3.9M
O.5W
c,
I00pFbsov
de care este
pentru ca becul se
La tensiunii condensatorul C
2
se repede R.., iar ntre
electrozii becului cu neon apare o tensiune sufi-
pentru amorsare. In acest caz, becul cu neon,
condensatorul C
3
primarul transformatorului
Tr 1 formea:rli un oscilator de relaxare, genernd o
de dinte de care se aude
n difuzor, acesta fiind conectat n secundarul
transformatorului.
Tensiunea de alimentare se din
condensat?rul Cl> care se ncet
6
FIG. 1
Tl'f
33:1
Z=3.n.
Tonul de avertizare se aude la o amplitudine de
nivel de timp de 5 minute dispare ncct
15 minute. tensiunea este de
120 V, va fi mai Acest
vement se poate remedia fie valoarea lui
Cl> avnd o valoare exagerat de-mare
produce un curent de la pornire care ar putea
dioda Dt> fie se un bec cu neon
cu tensiune de aprindere respectiv o ten-
siune de stingere. influen-
durata tonului de averti7are, ntruct la stin-
gerea becului se opresc de relaxare a
montajului
Continund de so-
licitare de
tehnice, fantezia ct spiritul practic
al noul concurs Tehnium '73
are ca principal obiectiv dis-
cele mai valoroase
INDIVIDUALE COLECTIVE
din cele mai diverse domenii ale tehnicii
contemporane_
Pentru a nu limita participarea pentru a sub-
linia aprecierea de care se vor bucura totdeauna
cu ... caracter de OI igioali-
tate, de de aplicativitate con-
cursul se va n acest an pe 7 domenii
distincte:
a) practice Ia locul
dv. de (domeniu rezervat cu prioritate
n cmpul mate-
riale).
Iidispozitive aparate pentru laboratoarele
a(elierele de (domeniu n
care se pot afirma att elevii tehnice, pro-
fesionale, Iiceelor, ct institutelor
de superior);
c) telecomenzi (de la cele care
modelelor, la cele
de uz didactic sau de interes uzinal - domeniu,
deci, de cea mai participare);
d) - receptoare, amplificatoa-
re, picupuri, magnetofoane etc. - pe o
avnd cel un element de originalitate;
e) de ingeniozitate
hobby-uri- din domeniul meca-
nice, electromecanice, electronice, tehnico-spor-
tive (auto, moto, avio) adiacente (complexe);
f) dispozitive, aparate tehnici originale foto;
g) practice- sub de desen
constructiv-angajnd confortul casnic,
zirea, i1uminatul. mobilierul etc.
Concursul va angaja- cu titlu de experiment-
un domeniu necuprins azi n
i1e de creativitate: IDEI mate-
rializarea n
Intr-o vor
de a se angaja n concurs, o
prezentare a cu care vor
concureze (cu precizarea la care din cele 7
discipline) sau o scrisoare prin care se
participe la concursul de IDEI, cu precizarea,
aici, a zonei de
ntr-o a doua ale pro-
iecte vor fi retinute de juriul de preselectie al con-
cursului vor fi pe
adresa
Cele mai bune realizate practic, n
afara premierii lor vor fi pre-
zentate n cadrul unei speciale Teh-
nium n n care vor prezenta interes,
vor fi recomandate interesate pentru
preluare eventual, generalizare.
sub egida revistei teh-
bucurndu-se de sprijinul caselor cercu-
rilor tehnice, concursul Tehnillm '73 pro-
pune afirme recomande publice
pe cei mai constructori amatori,
preia cele mai interesante idei n vederea unei
ulterioare.
Termenul fmal de inscriere la concurs de
trimitere a scurtelor (anteproiectul
- I septembrie 1973.
.;rermenul ultim de predare a reali-
za le prac!lc - 31 decembrie 1973
3
4 din acest an al revistei noastre s-a
fotografia unei biblioteci pivotante, care-
ne-au demonstrat-o scrisorile cititorilor
- a stirnit un real interes.
de ce util revenim cu unele
nstructive.
*
unei biblioteci pivotante
u cea din fotografie este un lucru realizabil
costisitor. Un corp de se com-
dintr-o suport pe care sint
pentru (fig. 1). Tava suport
roti solidar cu raft. Ea este
us cu o iar jos pe un rulment axial,
cu o
riie sint din de lemn aglomerat
vopsite, sau in
de de armoni-
restul mobilierului din
este cu latura a = 30--00 cm (fig.
intre corpurile de trebuie
mai mare decit diagonala, pentru ca rotirea
pe un cerc intreg ((fig. 4).
raft este solidarizat de suport cu
""1 unei suport (fig. 6) . Sistemul poate

;r: 5up
-..................---E suport
1
r---Plac1! raft
l------- s, ... port
',nfer ioarc'
2 Fil etate
M6- Ms,la 90
fi locu it cu o ro
caneluri.
de
cu rondela
se pe
rinderea cu placa
potrivite.
figura 5 snt
iar os un rulment ax
se inelul
interp

derea bu
cu ajutorul
fig. 2), pe
mentul sau inelu
ntr-o
gimea s
dect intervalul
s-au
d in vedere nu

piesele de prin
ipiu Se
care poate fi o s

un unaJ.

,

I----+-- D ,, ( 2 - 3
3
7
-
fiillt:
ri
Ma- MiO
II i20"
t. gauri fj) 6 -9
opuse
- .
2 !laU!'1
fi\1!"t.ite
M6-M8,
la 90
In 4 din acest an al revistei noastre s-a
publicat fotografia unei biblioteci pivotante, care-
cum ne-au demonstrat-o scrisorile cititorilor
- a strnit un real interes.
de ce util revenim cu unele
date constructive.
*
biblioteci pivotante
toare cu cea din fotografie este un lucru realizabil
nu prea costisitor. Un corp de se com-
pune dintr-o suport pe care snt
fixate pentru (fig. 1). Tava suport
se poate roti solidar cu raft. Ea este
sus cu o iar jos pe un rulment axial,
sau tot cu o
Rafturile snt din de lemn aglomerat
sau panel, vopsite, sau in
de gustul de de armoni-
zare cu restul mobilierului din
Raftul este cu latura a = 30-00 cm {fig.
3}. intre corpurile de trebuie
fie mai mare dect diagonala, pentru ca rotirea
fie pe un cerc intreg ({fig. 4).
Fiecare raft este solidarizat de suport cu
ajutorul unei suport {fig. 6}. Sistemul poate

5upe-t'loa 1"1\
su port
1
Platii raft
f------- suport

-
__ 'Inferiosrtl
2 gi:1uri filetate
M6 - Ms,la90
Ing. V.
fi !nlocuit cu o de de
aVind caneluri. Pe suport se prinde un
de avnd doi ce se prin
cu rondela de sau
se pe suport cu 2 {M6-M8}
iar prinderea cu placa de lemn se face cu
buri potrivite.
in figura 5 snt redate Sus o
iar jos un rulment axial {fig. 9}. In lipsa rulmentului,
se inelul din figura 8, ntre el
interpunndu-se un strat gros de unsoare

Prinderea superioare se face direct de
tavan cu ajutorul unor dibluri sau cu o
(vezi fig. 2), pe ntreaga lungime a bibliotecii.
Rulmentul sau inelul de sprijin se prind de podea
sau ntr-o n podea.
Lungimea suport se ia cu 10-20 mm mai
dect intervalul podea-tavan avut la
Se s-au dat valori orientative n
avnd n vedere nu se impune o anume valoare

a diametrului d.ln orice caz,d >25 mm. Pen-
tru piesele de prindere se n
principiu Se o acoperire anticoro-
care poate fi o de vopsea sau
un brunaj.
1
a

,
,

(1,85-2)0
.
i

1-
1-
4
1--
a
lj}1 '" d7

6
0-15) 1--
--'--,----, 8
2 - 3 de
prindere
si dimens ,on!lte
. con vena bd
1----- 0 : (2 - 3
2.
-" .
20

I
X.
5
- 2,'2 d ---__
d .
d+15-20
O
7
u '
3 - 4 gauri
Fi letate
1'018- M10
la I:W
o

-


JJ1
,
cn
2. g1!uri cp 6 -B
opuse
- '
2 qdur,
firetclte
M6- M8,
la 90
,
o
It>
in ultima vreme s-a impus folosirea din a culorii
n realizarea interiorului camerei pentru copi i. Acest lucru I
cu fotografiile din
Dulapurile, ale culori snt armonizate cu cele ale covo
rului dau interiorului o de aparte,
conferindu-i un aer degajat, vesel.
unele aspecte practice deloc de negl ij at.
Dulapul favorit este unul dintre cele mai simple ieftine sau,pur
simplu, un dulap vechi astfel o utilizare
Dealtminteri, revalorificind prin culoare o veche i se poate
durata de utilizare ntr-un context es tetic aparte, original.
Alegerea culorilor se face n de gustul n acord
desigur cu restul

In principiu, utilizarea culorilor c.omplementare un
aspect frumos conectitudinea de culoare.
Interesante efecte, demonstrate dealtminteri de fotografii,
se folosind de culoare din de spectru
apropiate.
Vopsirea presupune o serie de sugestive prezentate
n cele 5 fotografii numerotate. cum vedea, nu e deloc
complicat. Cu fantezie se pot geometrice cro-
matice de efect.

N FO.TOGRAFII
SNT:
1. GRUNDUIRE. Prima acoperire a materia-
lului lemnos se face cu un grund alb.
2. trebuie fie
nici un fel de De aceea, usca-
rea grundului, se cu glaspapir. Praful
rezu Itat trebu ie in
3. SP IRE. Se ntinde prin i re un strat

de grund cu (chit de
4. ce s-a uscat stratul de chit.
se cu glaspapir sau
fUirea se poate Tace uscat sau umed. O lucrare In-
grijit se printr-o
perfect
S. VOPSIRE. se cu pensula
sau cu pistolul, de culoare
sint mari, protejindu-se desigur zonele deja
vopsire se De remarcat se poate
direct ch itu 1. anterior deci vopsim,
du-se o cu un luciu suplimentar.
1

2

...
s

Ingeniozitatea creatorilor de ,ezi
fotoliul dublu (foto \) care, prin simpla rabatarc
3 a cotierelor. se n-
-. .
Ir-un pat-canapea parc sa I!aseasca un con-
curent serios in fantezia in aran-
Jamente decoratiuni interooare.
Camera dormitor foto 2 pe care ne-o re-
l'omanda imaginea constituie, credem,
o mai mult dect Dulapurilc
au fost incorporate in perete, patul a un
veritabil podium, de un pasaj ori-
ginal, spre ... din nou.
o amplasare a surselor de
Ca pe o de teatru!

-
-
Ing. N. BIALOKUR
(fig. 9). De asemenea, se poate executa
in Zen-kutsu-dachi in forma Voi -
sau gyaku - sau in kiba-dachi
cind se lateral in planul
median.
TETTSUI-UCHI
de este eminenta hi-
a pumnului (Tettsui). Sint
posibile patru tipuri de tehnici; funda-
mentale sint, ca Uraken-uchi, lo-
vitura din interior spre exterior lovi-
tura de sus in jos. Aceste tehnici
se intr-o cu
Uraken-uchi, cu deose-
biri! la impact, pumnul este in
in tehnica din in-
terior spre exterior, pumnul este ini-
in impact pumnul
nu este retras.
mina inainte in prona-
tie. (fig. mina pe o
traiectOrie spre interior, rotind-o
scurt, inainte de impact, cu palma
in sus. Simultan mina
n La impact mna n
este n planul sa-
gital-median, iar cotul este lejer flexat
(fig. 3).
din interior spre exterior, tlii-
. iectoria fiind in plan
orizontal (fig. 5).
Descriere. In Voi, mna
urechea cu palma
spre interior policele in sus; indrep-
cotul inainte; mina
n inainte (fig. 6). mina
pe o traiectorie spre
exterior, rotind-o scurt inainte de im-
pact, cu palma n jos. Simultan, retra-
mna n hikite. La impact,
mna este n cu-
in planul sagital-median, iar
cotul este lejer flexat (fig. 7).
comune. in timpul
cotul
relaxate. La impact mina, incheietura
miinii un tot
unitar. Ca tettsui-uchi im-
pact, mina nu este
SHUTO-UCHI
Cu shuto (bordul cubital al miinii)
se pot executa cinci tipuri de tehnici.
In primele patru, mina descrie o tra-
iectorie cotul jucnd rol de pivot;
in a cincea traiectoria este
rectilinie. Din aceste tehnici sint fun-
damentale
se e-
de obicei pe loc, n Zen-kutsu-
dachi cu mna piciorului avan-
sat (n forma gyaku). se ro-
tesc puternic, in sensul loviturii ca
in gyaku-zu ki (fig. 4). Se poate
cuta cu mna pi-
ciorului avansat (mae-te) sau naintnd
in Zen-kutsu-dachi (forma ei).
2. SHUTO-UCHI-MA WASHI-
' UCHI
Principiu. Mna descrie o
Uzual Shuto-uchl-ma-
washi-uchi se pe loc, in Zen-
kutsu-dachi, cu mina
piciorului avansat (n forma mae-te).
se rotesc in sens cu
lovitura, bustul este in
profil (fig. 8), sau in sens opus,
bustul este in postura
\
1. SH ASHI-
UCHI
Principiu. Mina descrie o
din exterioI.J>J:)re interior, ntr-un
plan orizontal (fig. 1).
Descriere. Tn Voi, mina
urechea cu pal-
ma spre exterior policele n jos; in-
cotul drept lateral inapoi;
ELECTR
MAG TI
- .
--
-(urmare din pag. 10)
se cu coeficientul
K = 1,05 ... 1,1 care seama de Impachetarea to-
lelor.
TEHNOLOGIA DE BOBINARE
Atit pentru bobinele de curent continuu, cit
pentru cele de curent alternativ, tehnica de bobinare
este oarecum La bobinele de curent continuu,
care un relativ mare de spire de dia-
metre mai mici, se atrage nu se provoace
ruperea conductoarelor sau, la spirelor
nu se '
In general, bobinarea se va executa pe
ce In prealabil s-a sirma
Este de preferat se bobineze cu o
de bobinat. In lipsa acesteia, carcasa se
fi pe un de lemn, la mijloc, prin
care se trece un prezon ce se In mandrina
manuale de
posibilitatea, este bine se
un mecanic. Spirele se una
alta spre a se realiza un bun coeficient de umplere.
Apoi bobina se nu o
de impregnare se va aplica peste
fiecare strat, in timpul o de
de tip ARALDIT sau, In lipsa acesteia din
se va aplica o de diruat in alcool.
se neuitlndu-se
a se nota parametrii bobinei (Un' d, de spire,

Apoi bobina se introduce Intr-un cuptor la o tem-
de 100-120C, timp de 10-15 ore. Inainte
de In exploatare, se va
se va compara cu o etalon sau cu
rezultatul calculului:
R = _1 -
S
In care: '1 = rezistivitatea, In .o.mm'/m
..
S = cono'uctorului, in mm'
I = Om' n - lungimea conductorului,ln m
rn ultima diametrul mediu (luat In m) se
va calcula cu formula (5).
. 22
)

COMPRE,SOR

PORTABIL
(Urmare din pag. 18)

. Intreaga se va realiza cit mai compact

se va monta un cadru din de fier, care va
pieselor componente, va asigura pro-
pentru piesele in (fulia motorului, vo-
lanta compresorului cureaua de transmisie) va
prezenta in plus o comoditate la transport.
RECOMANDARI FINALE
a - ca toate la racorduri in
punctele calde - respectiv la compresor - se
cu '!a!nituri d!n cupru sau aluminiu, iar in rest, pe cit
posibil, cu onnguri din cauciuc rezistent la ulei (per-
bunan).
b - ,?e a,semenea insistent ca toate
din care se vor decantorul de ulei
fll.trul cu fie verificate In prealabil la
presiune.
c - Nu s,: va compresorului peste
2700 rot/mm.
d - Nu se va forta. compresorul peste 100 atmosfere.
e - activ se va schimba 75 de ore
de Se utiliza un activ, ase-
celUI folosit la de gaze (cca 500
grame).
f - In cazul electrice a comp'resorului nu
se va uita intregii
g - compresorului se va face cu un
motor cu atunci se va cont de
vintului, orientindu-se astfel compresorul incit
aspire propriile gaze de
totul a fost executat cu acest compresor
putea o de aer com-
primat de 7 htrl, la o presiune de 100 atm. in circa 50 mi-
nute.
acum, spor la
LA.MPA C,U
HALOGENI
(Urmare din pag. 16)
Prin lampa H 4 are filamentul pentru
iluminare In apropiere deasupra unui ecran.
Razele de (care In apar sub de
linii punctate) emanate de acest filament, intilnind
ecranul, sint dirijate spre oglinda reflectoare, de unde
snt din nou reflectate in fata automobilului,
du-se iluminarea in apropiere .
Pentru iluminarea la filamentul respec-
tiv se instalat chiar in focarul oglinzii reflectoare.
Din razele emanate de acest filtru
(care in apar sub de linii continue),
ce ntilnesc oglinda, se aproape paralel cu
axul optic al
In acest mod se iluminarea la
o intre cele moduri de ilu-
minare se
- de exemplu, intr-un cimp luminos de
1 lumen, dat de ale unui automobil
se intinde pe o de 50 m, apare un
situat la 25 m de autovehicul, acesta va fi iluminat mai
puternic in partea din ce in ce mai slab
spre partea
- se folosesc H 4, persoana
va fi mult mai (pe deoarece
cimpul luminos este de 2 lumeni.
Acesta este unul din avantajele limpii H 4-
Un aH avantaj important este durata de folosire
a H 4 care, practic. este
in cu lampa
AH avantaj pe care il lampa H 4 este posi-
bilitatea de constanti intensitatea
fluxului luminos pe durata de folosire.
La lampa filamen-
tul se astfel particulele (foarte fine)
rezultate se depun pe balonul de
acestui fapt, intensitatea fluxului luminos
se reduce cu 70'1 ..
In concluzie, se folosirea completului
de H 4 permite autovehiculelor
cu viteze din ce in ce mai ridicate, iar avantajele
in prezentul articol singu-
rul dezavantaj, acela al de cost care,
este destul de ridicat.
\
Dr. ing. FLORIN
De la sonda Pioneer-IO s-a primit
asigurarea pe parcursul a 70% din lungul
drum spre (n total 22 de luni), nu a fost
nici o cu un diametru mai
mare de 1 mm! La centurii asteroizilor s-au
o serie de greu de crezut: particulele
meteoritice de ordinul 1: 1 000 mm snt mai dese n
apropierea Terrei (!), cele cuprinse ntre 1 :100 si 1:10 mm
snt uniform repartizate n abia cele sub 1 mm
diametru snt de 3 ori mai dese n dect n ex-
teriorul acesteia.
Printre particulele solare cu energii nalte au fost
descoperite atomi de sodiu si de aluminiu, iar atomii
de heliu au fost printre componentele gazului
interstelar. de dintre dife-
ritelor (<vnturi interstelare nregistrate de sondele inter-
planetare de tip Pioneer au condus pe la emi-
terea ipotezei vrtejuri si fenomene
intense de n gazul interstelar.
Racheta Diamant-B a lansat recent de pe cos-
modromul KOUROU doi tehnologici concomi-
tent; este vorba de D-5B si D-5A cu un micro-
accelerometru si, respectiv, un micromotor cu
(vezi figura) realizat de firma SEP.
Structura a lui D-5A o serie de panouri
solare trapezoidale care satelitului o putere de
5 W. Se cei 2,5 newtoni de care este
microracheta pot provoca ale apogeului n
limitele + 15 lan. In ce priveste D-5B, el are 26 de pa-
nouri solare (20 W), un accelerometru cu etalonare prin
si 26 de de unde laser.
Foarte interesant a fost imaginat sistemul de
si pe a altor doi folosind
ejectoare cu resorturi.
Au fost selectate si indicate zonele posibile pentru
coborrea celor do-
sonde automate
americane Wiki
G ., care n 1975
si 1976 vor cobor
pe solul
Prima este n
Marea Crizelo r
(I9,5N, 34W), n
partea de nord-est
a canionului lung
de 4 800 lan desco-
perit de Mariner-
9. Pentru ii! doilea
aparat s-a
propus aterizarea
n zona Cy-
donia a Aci-
zilor (44,3 N, \00
W) la punctul cel
mai de sud al calo-
tei polare de nord.
Alegerea s-a
pe baza unei com-
. plexe analize stiin-

Institutul bra
zilian pentru cer
a n-
cheiat recent un a-
cord de cooperare
cu N .A.S.A. n sco-
pul de a beneficia
direct de rezulta te-
le transmise de sa-
telitul ERTS-l, lan-
sat n anul precedent. Acest sateht este integrat n pro-
gramul de Si detectare a resurselor terestre, iar
semnalele a fi te acum si de
de la Cuiaba si descifrate la Centrul de calcul
din Sao Paulo.
La pavilionul CNES de pe aeroportul Le Bourget
a fost macheta generatorului solar depliabil.
fabricat de SAT si pentru compania
COMSAT. Lung de 10 m lat de 1,7 m, acest generator
este echipat cu celule solare acoperite cu un strat de 200
microni de siliciu, avnd o putere de 1 kW;
7 putere la greutate) va ajunge la
30-40 W/ kg!
.-
DIVERTISMENT
1) Ansamblu de spire n serie. 2) Metal
foarte dur, n n aliaje.
3) Textul unei opere. 4) Metaloid foarte
pnd it n natu 5) Din partea de nord. 6)
Se prin distilarea a unor ma-
terii organice. 7) Cu un de 30 54%
carbon.8) Nume generic dat lor orga-
nici din hirdrocarburile aromatice
(pQ. 9) Totalitatea de de
pe care le corpu ri le
(pQ. 10) Se prin amestecul unor ma-
terii minerale calcinate. 11) Se sub
de unde elastice numai n substante.

12) n 13) Se la
Perceptorul lui Nero.
28) Su ch im

.
27) Pot fi minerale.
v
mtncatoare.
atomi de ioni. 14)
15) Metale amestecate cu metaloizi.
16) Pu de (pQ. 17) E le-
ment chimic cu luciu caracteristic (pQ. 18)
Din clasa lor mai fac parte sterolii caro-
tenii. 19) Cu pori n masa lor. 20) Ales
calitate dimensiuni. 21) Element chimic
metalic, foarte maleabil22) Privitor la chimie.
23) de la nr. 10. 24) Instrument optic
din mai multe lentile. 25) Nu se
dar oricnd poate izbucni. 26)
In dezlegarea acestui joc se de la
fiecare n parte se n sensul
mersului acelor de ceasornic.
CUM
,.
INCLINAREA
UNEI OGLINZI
Foarte simplu: cu o n cu bu de aer,
pe un triunghi cu vrf indicator ce
se pe un ax montat n centrul unui
raportor.
baza raportoru lui pe pe
a nclinare ne
nivelei, vrful ne va indica
unghiul de nclinare. .
E simplu, nu
Trasarea uner elipse perfecte este,
de obicei, o destul de difi-
Cel mai ael!;sea se
QI un oval construit QI compasul din
4 arce de cerc. Se ca.
uneori, avem nevoie de o ade-

Notnd QI A semiaxa mare a elipsei
QI B semiaxa vom reali1ll dis-
pozitivul pentru trasare astfel:
cuie fixate ntr-o la A,
respectiv B de orificiul prin care se
introduce vrful creionului, QI
vrfurile prin practicate pe
unei se rea-
perpendicular unul pe
reprezentnd axele de simetrie ale elip-

sel.
Rotind convenabil rigla, creionul va
descrie elipsa de

Desigu r. pentru a simplifica dispo-
zitivul, placa se poate nlocui QI o
cruce n care s-au executat
ri le respective.
Pentru a nu face de fiecare
de trasare, aceasta va avea orificii
din 5 n 5 mm, n care se cu iele
cu rsoare, fu n de d atele A Bale
elipse.
TRASAREA
UNEI
ELIPSE
23
P
rocedeele de realizare a unor lu-
cu caracter decorativ in tehnica vitraliu lui -
cum in 6 al revistei -
cele mai variate combinatii de metode tehnici.
Vitraliul din fotografia 1, de exemplu, este o combi-
o de efect deosebit.
Procedeul de realizare a unei astfel de nu com-
suplimentare de procedeele men-
tionate in articolul precedent. In general, se
de la o idee printr-un
desen clar, cu linii de contur simple, din care citeva
dominante. (E de dorit evitarea unor desene cu multe
linii pentru a nu face
de acest tip sint in general de mari dimen-
siuni, fiind recomandate pentru geamurile interioare
ale ferestrelor, glasvanduri, panouri
gheridoane.
Materialele de care avem nevoie sint:
- de diferite grosimi (2-5 mm) din cupru,
aluminiu sau moale, care fi cu

- un geam de dimensiunile gros de 5-6 mm,
pentru a fi mai rezistent;
- nitrolac incolor; culori de ulei de sau ani-
line, tiner In celelalte materiale auxiliare
mentionate In articolul precedent.
Liniile dominante ale desenului se fac din sirma
cea mai (5 mm), pe care o indoim
rind redlnd cit mai fidel contUrul desenului. Liniile
-

Prof. DORINA
de detaliu se fac din mai subtire (2-3 mm). Am
astfel din pe care, putem,
o sau o lipim cu cositor la capete.
Combinarea sticlei cu metalul se poate face In
variante:
a) de e se cuprinde in
forma a cadrului metalic;
b) suprafata de e in
forma desenului asamblate In golurile com-
pozitiei. din (foto 1).
VARIANTA a
Geamul trebuie fie suficient de rezistent de
aceea se fie mai gros de 5-mm. Geamul
se pe desen, pe geam aranjlndu-se compozitia
din Sirma se de geam cu nitrolac viscos,
r\gidizindu-se astfel constructia. Capetele sirmelor
se lipesc tot cu nitrolac viscos. Obtinerea nitrolacului
viscos presupune incorporarea in aer liber a solven-
tului la atingerea dorite. Lacul astfel
obtinut e un foarte bun adeziv pentru majoritatea
materialelor folosite In realizarea decorative.
nitrolacului viscos se face intr-un borcan
de cu capac. devine prea uscat, se dllu-
cu tiner. Lipirea pieselor cu nitrolac se face cu
un la virf, In de
cum cere geometria de lipit.
Pentru a ne miinile de lac ne stau la
Cititorii din pot face
abonamente adresndu-se ntre-
prinderii ROMPRESFILA TELIA-
Serviciul import-export
Calea nr. 64-66
P.O. Box 2001

mai multe Cel mai rapid simplu cu
Lavoderm. Altfel, se miinile cu un tam-
pon de C\l ti ner, care se
cu o de abia la se cu

Se poate folosi un praf de cu proprie-
abrazive. cum este cel destinat
vaselor. Pensulele se spalil cu ti ner.
lipire se o pe lucrare
ca se asigure o de in timpul us-
nu-i suficient de grea, se
pun pe ea obiecte grele.
uscare resturile se chituiesc. Pasta
de chituire se face din nitrolac viscos sau ara-
cet cu praf de cu culoare neagra. Chitul
se intinde cu un' sau unul de
astfel incit de separatie
dintre ochiurile fie perfect Inchise.
Chituirea trebuie se cit mai curat; even
tualele surplusuri de se cu
virful unui sau bisturiu.
uscarea chitului se trece la colorarea
geamului cum s-a in articolul prece-
dent, folosind lac incolor in amestec cu vop-
sele de ulei, aniline sau colorate. Se
mai pot folosi acuarele in tuburi care sint mai
transparente mai concentrate. Pentru a adera
mai bine, acuarela de geam se poate amesteca
cu una, de aracet. Cint
cu acuarele sau ulterior pe lucrare
cu .nitrolac pentru a fixa culoarea.
VARIANTA b
Lipirea de se face tot cu
flitrolac viscos. Se va avea
ca lipirea fie cit mai
dar nu in dauna
Nitrolacul se In-
tinde pe marginea
de se se zvinte
apoi se pune geamul
in ochiul metalic. Desigur
in e nevoie
ca sirma fie In punc-
tele de contact, scheletul me-
talic conferind astfel rigidi-
tate lucrrii.
de geam pot fi
colorate inainte de fixare in
cadru sau In cazul
sticlei, asam-
blare e de dorit nu se
lac prea diluat
pentru riscul dezli-
pirii. Folosind tehnicile pre-
zentate anterior se pot reali-
za detaliile de pe desenul
pe de
geam.
Tehnica duce la
nerea unor aspectu-
oase de calitate. Desigur
folosirea unei tehnici
simple sau a uneia combinate sint in de inspi-
executantului de
Un alt tip de vitraliu e cel opacizat. Opacizarea se
face prin acoperirea spatelui cu tempera sau
vopsea de ulei alb. Astfel de se acolo
unde nu e o iluminare prin ci
numai prin reflexie. Un exemplu de vitraliu opacizat
e cel din fotografia 2.
Foarte se poate dovedi o de
opacizare, constind in folosirea unor de staniol
in loc de culori. Staniolul poate fi alb sau galben. EI
se cu Foile de staniol se intre
resturile de
Tot cu staniol se poate acoperi spatele unui vitraliu
realizat normal, in care caz se staniol alb.
Legind intre ele cu inele de mai multe vitralii
se pot decorative de sine
foarte interesante. un triptic, ca exemplificare a
acestei in fotografia 3. Desigur Intre
componente o de idei.
S-a recomandarea se culori cit
mai vii. posibilitatea de a realiza
de mare efect cu nuante pastelate. In acest caz se va
concepe ideea cu linii viguroase, fer-
me, care sugereze simplu expresiv
autorului.
Toate aceste decorative din pe su-
port de independent de valoarea lor
dobindesc o a doua valoare, ca elemente decorative
in stare confere unui interior o de originalitate

La realizarea acestui au colaborat:
ing. R. COMAN, ing. V.
ing. SERGIU N. GALAM-
80S, ing. M .IVANCIOVICI, ing. V.
LAURIC, ing. 1. ing.
D. PETROPOL, fiz. M. SCHMOL, ing.
1. ZAHARIA.
Prezentarea ADRIAN MATEESCU
Prezentarea ARCADIE DANELIUC

Aparatele de radio, magnetofon sau picup,
construite special n vederea folosirii lor pe
automobile, se deosebesc de celelalte aparate
de acest gen prin faptul se alimenteazA de la
acumulatoarele automobilului (de obicei 12 V),
prin puterea obligatorie de 2 - 3 W robuste-

Este o putere de o
de faptului trebuie
zgomotele de fond specifice automobilelor : mo-
tor, caroserie, vnt etc.
.P
u.a



1<
Ti
EFT
353
101<
100
EFT353
jPF EFT
' 353
1K 50pF
N. GALAMBOS
de delazare montajului carac-
teristici superioare.
Fig. 2 legarea d ifuzorului
la mediana nu este
Caracteristicile schemei snt
- Tensiunea de alimentare : 2 x 6 sau 12 V.
- Curent de repaus aproximativ: 15 mA.
- Curent de volum maxim: 400 mA.
- de redate: 20 Hz-15 kHz.
- la intrare: aproximativ 3 kil.
- Rezistenta de 5 il.

EFT
323
330
T5
1016
f62
26
-

+
DIFUZOR
-

- Puterea de 2,5 W.
- Coeficient de amplificare n tensiune: 300 -
500.
la acest montaj de
. de. val?are Acest lucru a fost po-
Sibil prm l<?lomea sistemului Darlington la tran-
zistoarele fmale (T 4 cu T 6, respectiv, T 5 cu T 7)'
optim de se regleazA prin
polarIzarea bazei tranzistorului defazor T cu
ajutorul semireglabil P 1>3 iar
cu semireglabile P
2
P
4
se
:egleazA sl.metnzarea etaj ului final
m contratunp, respectiv a de repaus
optIm.
FIG. 2
-12V
+

I
Tranzistoarele stabilitatea a
montajului.
Tranzistoarele froale se monteazA pe radiatoa-
re. Schema din fig. 3 un amplificator
clasa A cu o putere de de 5 W,
cu reglaj de volum (P 1) de ton selectiv pentru
joase nalte (P 2 P 3)'
la emito-
rul tranzistorului T
2
permite un foarte
bun ntr-o de (vezi curbele
din fig. 4).

50jlF
EFT
6V#
OC1016
AD 162
OC26
Se vede din ntre 1-3 W
putere de coeficientul de distorsiuni este
ntre 0,5 2%. Alte caracteristici: tensiunea de
alimentare: 10-16 V; putere din
11 W; putere de 5,2 W
(Ia K= 10%, 1 kHz); sensibilitate (pentru 5 W):
100 mV; sensibilitate (pentru 1 W): 45 mV;
intrare (1 kHz) : 380 K; de
tpentru 5 W): 38 Hz (- 3 dB). 20 kHz
(OdB).
- 10
K
FIG. 1
De aici utilitatea unor amplificatoare de
de fidelitate, n stare
asigure folosirea n automobil a aparatelor elec-
tronice portabile care, fiind alimentate
de Ia baterie, nu ar fi avut altfel puterea
Amplificatoarele descrise mai j os pot avea o
utilizare se posibilit atea
unei mixte: cu aju-
torul unui alimentator adecvat. n acest caz. se
poate profita de efectul stabi lizator al alImen-
tatorului n timpul folosirii de Ia acumulator.
compensind astfel de supra tensiune
cauzate de dinam.
Schemele date snt de lOJk'
sint transformator. ceea .:e rermite [Cali-
zarea unci mari cu mijloace snnpl '
Prmclplul de precum unele ca-
racteristici de la o la alta. fAmJ-
torul va alege, eVIdent. mon ' aJul ccl m.ii ade,,\ .. t
mijloacelor pieselor de .::are dlspune.l
O de ampli ficator de
este in fig. 1.
de- reglaj. precum lipsa
4

323
330
difuzorului: 5 ohmi.
Tranzistorul T
3
se va fixa pe un radiator de
aproximativ 9 cm
2
, iar finalii T
4
T
s
pe radia-
toare de aproximativ 30 cm
2
fiecare. Radiatoa-
r---- - --- ------.... I:;;r---r----,.- - -->----o - IZV
lO)JF
I
68 471<
K
33
K
18 22
K 1<
FIG.J


1
K
4.7n
fOI<
ilo
1<
/..iA!
i 47n
2R
68
1<
EFT
323
200
1.51(
T2
10
100pF
160
3. 9K
680
120
680
120
AD 162
SAU
De 16
OC26
2000
fi
ACJt52
SAU
" Oc 16
i!. OC26
+ V
20pF
-


Acest
A
CI m
de
lant
467
n
plast
de 1
f,
1
bobi
cup
Ev

nel
Os
lui
'-'1 fie
din
un
mea
comun

eilutom EeSpec-
la alternantA pa-
conduce,
condensatorul
traDzi$tor res-
Tranzistorul
negativi nu se
1'" se tnchide, in
Tranzistorul
sint puse in
prin linia de ali-
se va descArca
tranzistorul T 3
de tranzis-
se
3 mA, iar
P
I
se regJead
la polul pozitiv
de 6
Se asi-
simetriei a

inalte,
kHz.
al condensato-
unor
va fi. de cali-
mai miCi) se
schemA De o
fie condcnsa-
Intrucit
calitatea ampli-
T
l
sA
- 1ZV
w -
+I2V
FIG.S
fie cu UD de ct mai mare
cu UD zgomot de fond redus (in special T l
Tranzistoarele finale, ca la orice schemA in
contratimp. trebuie sA flC perechi, respectiv cu
caracteristici cit mai apropiate. Tranzistorul T 1
trebuie prevAzut cu UD radiator de aproximativ
4 tip pAlArie sau drapel, iar tranzis-
toarele finale cu un radiator comun de apro-
60 cm
l
Atragem asupra faptului
el cu polaritate a sursei sau
difuzorului in timpul
duce la tranzistoarelor finale. Acest
lucru este caracteristic amplificatoare lor firi
transformator.
Caracteristicile amplificatorului din fig. 5 sint
daei se indicatiile date mai
sus, astfeh tensiune de : 12 V; putere de
2,2 W; difuzorului: 7 fi; ten-
siunea de intrare pentru putere maximA nomi-
aalA de 2,5 mV; coeficient de distorsiuni
la 1 W /1 kHz: 3%; plajl de 115 Hz
pinA la-i5,5 kHz (cu CI vor fi 11 kHz); tempera-
tura ambiantl: 6O"C maximA.
-
IV
71(
dificill O constituie bo-
La. Este din
de cupru QJ diametrul
0,25 mm, boblnindu-se 14
diametrul bobinei fiind
netului produs de se schim-
bi.
ReClOillandlm a se
aparatul intr-o cutie de plastic
ce se monteazl pe mnerul bo-
binel La. C111.
bobine
tub din PVC de
(tubul se curbeazl !n
ce tubul a fost
se tale dupl o eene-
pe toatl lunelmea.
bob in area.
fie. 3 este prezentat intre-
aparat. Ca mod de utili-
se in felul ur-
bobina La la su so-
Cv pin, ce in
se aucle un fluierat.
cu La
corp metalic sau peste
ale solului ce
timbrul su-
3
1
rele vor fi izolate de ntre ele, tranzis-
toarele T
4
T
s
se pot monta pe un radiator
comun (de aproximativ 70 cm
2
1 n acest
caz carcasele tranzistoarelor trebuie izolate de
radiator din punct de vedere electric cu o folie
de tot sud urile de fixare cu
izolate adecvate (carcasa tranzistoarelor este le-
la colector). Pentru a asigura contactul
termic ntre tranzistoare radiator,
de contact se vor unge cu
Se att n fig. 1 ct n fig. 3 cuplajul
care se printr-un conden-
sator electrolitic de valoare mare.
condensatorului la joase trebuie
fie mai dect asigu-
rnd astfel redarea a joase.
Montajul din fig. 5 o
cu excelente. are
finalii n serie contratimp. Acest gen
de montaj are de de
asemenea, ca o deosebire de montajele cu
finalii n contratimp paraleli, tranzistorul de
(T 2) nu ca defazor, ci n regim
10
k%
9
FIG. 4
8
7
6
5
4-
J
2
Hz

1
P(w)
7 2 3 4 5
normaL asigurnd astfel montajului o amplificare
cu un mic de tranzistoare.
Tranzistoarele finale snt complementare lu-
n serie n schema cu colector comun
(CC'), sarcina fiind pe emitorii respec-
tivi in terconecta
Finalii astfel: la po-
a semnalului, T
4
se deschide conduce,
se curent din condensatorul
C
2
(500 MF) se prin tranzistor res-
pectiv, prin difuzor puse n serie. Tranzistorul
T
3
nu conduce. La nu se
mai curent din T 4 se nchide, n
schimb T
3
se deschide conduce. Tranzistorul
T 3, condensatorul C
2
difuzorul snt puse n
serie, bucla fiind prin linia de ali-
mentare minus. Condensatorul se va
astfel prin difuzor, cnd tranzistorul T 3
conduce. este de tranzis-
torul T 2'
eu ajutorul semireglabil se
curentul de repaus ntre 3 5 mA, iar
cu poten semireglabil P I se
polarizarea lui T 2 n fel nct la polul pozitiv
al lui C
2
fie n repaus o tensiune de 6
din tensiunea de alimentare). Se asi-
astfel o a
etajului fmal. Condensatorul CI
coeficientul de distorsiuni la nalte,
plaja la 11 kHz.
Se rolul important al condensato-
rului C
2
n n vederea unor
rezultate bune, acest condensator va fi de cali-
tate de ct mai mici) se
impune respectarea valorii din schema De o
calitate foarte trebuie fie condensa-
torul de 5 MF de la intrare, ntruct aceasta
n mod deosebit calitatea ampli-
ficatorului. Tranzistoarele TI T 2 trebuie
Ing. JULES GORY
10
K
11<
L
IOD
1 K
fI<
1K ZZO
FIG.5
pF
1.2
K
EFT3Z3
RAOIA1OR
F
le
- TU
+12V
fie cu un coeficient de amplificare ct mai mare
cu un zgomot de fond redus (n special T d.
Tranzistoarele fmale, ca la orice n
contratimp, trebuie fie respectiv cu
caracteristici ct mai apropiate. Tranzistorul T 2
trebuie cu un radiator de aproximativ
4 cm
2
tip sau drapel, iar tranzis-
toarele fmale cu un radiator comun de apro-
60 cm
2
. Atragem asupra faptului
legarea cu polaritate a sursei sau
deconectarea difuzorului n timpul
duce la distrugerea tranzistoarelor finale. Acest
lucru este caracteristic amplificatoarelor
transformator.
Caracteristicile amplificatorului din fig. 5 snt
optime se date mai
sus, astfel: tensiune de alimentare: 12 V; putere de
2,2 W; difuzorului: 7 il; ten-
siunea de intrare pentru putere nomi-
de 2,5 m V; coeficient de distorsiuni
la 1 W /1 kHz: 3%; de 115 Hz
Ia--15,5 kHz (cu CI vor fi 11 kHz); tempera-
tura 60C
2
-
33pF

-
+
Un aparat foarte interesant
si amuzant n timp, ce
EFT -319 are
de osdlatie din circuitul osci-
Piesa d ifici o constitu ie bo-
bina Este din
de cupru cu diametrul
de 0.25 mm, bobinndu-se 14
spire. diametrul bobinei fiind
de 35 cm.
netu lui produs de se sch im-


poate fi folosit oricnd n ex-
cursie sau n este detec-

torul de obiecte metalice sau
de minereu metalic.
Cu ajutorul acestui aparat,
n a corpurilor
metalice este n
printr-un semnal acustic ce se
as cu n ceea ce perm ite
constructorilor amatori elec-
prospectori
amatori de metale.
Principial, aparatul este con-
fectionat din oscilatoare,

unu I cu si

cu variabi .

Semnalele de la osci latoare
se unui etaj
iar n auzim un semnal
a este tocmai

d intre ce-
lor oscilatoare (fig. 1).
Primul oscilator este constru-
it cu un tranzistor EFT-317 sau

lant L
1
C; la valoarea de 465>--
467 kHz. Bobina LI se
pe o din material
plastic cu diametrul exterior
de 11 mm. Pe se
f, fI -fz fz
I "\
1
200 de spire cu
cu pru-email de diametru 0,1 mm.
Eventual, pentru n
se introduce un miez
Lungimea bobi-
nei va fi de 14 mm.
Oscilatori.JI al doilea
tot un tranzistor EFT-317. Frec-
venta acestui oscilator va fi cu

1 kHz mai dect a primului
oscilator.
Carcasa acestei bobine poate
fi un tub din PVC de
(tubul se n
ce tubul a fost
cu rbat. se taie o gen e-
ratoare. pe lungimea,
rndu-se bobinarea.
-
In fig. 3 este prezentat ntre-
gu I aparat. Ca mod de uti Ii-
zare se n felul ur-
-
mator:
Cu bobina la so-
lu lui se Cv ce n
se aude un fiu ierat.
Deplasndu-ne cu bobina L
2
peste un corp metalic sau peste
straturi ale solului ce
minereu ri metalice. timbru I su-
a se
aparatul ntr-o cutie de plastic
ce se pe mnerul bo-
binei
3
5
Ing. C. POPESCU
Unele discuri al
un mare interes pentru melomani
n special de fsit. Acest ne-
ajuns se fie unor
tehnice deficitare, fie discurilor
respective n neadecvate. Pentru
acestui inconvenient propunem
amatorilor de reproduceri de fide-
litate un montaj adaptor cu filtre
R.C.
Montajul tranzistoare BC
La un avometru profesional sau de
amatori se pot adaptoare pentru
altor electrice sau electronice, importante in
dar pentru care instrumentul nu a fost
zut de firma
Astfel, se pot adaptoare simple pentru extin-
derea de pentru tensiuni sau
adaptoare pentru extinderea de apreciere pen-
tru (de obicei, convertoare de curent con-
tinuu care o tensiune celei
de la bateriile utilizate pentru pe care
le instrumentul), adaptoare pentru stabilirea
factorului de amplificare In curent continuu al tran-
zistoarelor (betametru) etc.
In articolul de propunem construirea unui adap-
tor simplu pentru In limitele
benzii de in
C'jm se vede in schema in fig. 1,
aparatul dintr-un transformator al secun-
dar se Inchis pe cele 2 diode Zen ner montate In
care au rolul de a limita la circuitului
amplitudinea undei sinusoidale, transformind astfel
semnalul sinusoidal in unul aproape trapezoidal,
ceea ce avantajul va face elabora-
rea pentru alte forme de ale de

Tensiunea din secundar (Ust), fig. 2b, este
apoi unui cir.cuit de compus din
unul din cele 3 grupe de condensatoare (C,-C,'
ale de
care se vede la intrarea redresorului mono-
care le
Clb
P
TI" elc
1)1
C
,
elE 25n
e2
Q
4,3nf
C2 b 510pf
6
18V
270K
iNTRARE
27"
27"
2701(
K
100K
F
5p
'---------
108, un ci rcu it fi Itru o
Se n felul acesta o atenuare a
lor nedorite de 12 dB pe
de la care ncepe poate
fi din comutatorul cu trei
este ntre 7 16 kHz.
Amplificarea n tensiune este aproape
de 1, iar distorsiunile neglijabile.
,
ZAHARIA IANCU ..
Imp'ulsurile alternative sint aplicate re-
dresorului compus din O, 0
4
care alter-
negative (fig. 2c).
astfel din pozitive
condensatorul C
4
(electrolitic cu un curent
de cit mai mic). Cantitatea de electricitate pe
care o poate aduna condensatorul C
4
In unitatea de
timp depinde numai de impulsurilor care
sosesc de la redresor ca atare direct
cu tensiunii aplicate la intrarea transforma-
torului. In acest mod scala miliampermetrului se poate
grada direct in Hz.
Transformatorul se va pe un miez din
tole de ferosiliciu tip E 7 x 14 mm grosimea pachetu-
lui tole montate Intrefier.
I intre bornele O 1-300 spire
Intre bornele 1 2-700 spire, conductor de cupru
emailat 91 0,1 mm. Aceste date corespund unor
ale tensiunii de de la 1 la 3 V pentru bornele
0-1 de la 3,5 la 10 V pentru bornele 0-2. Aplicarea
unor tensiuni mai ",ari decit cele mai sus
la bornele de intrare duce la distrugerea diodelor
Zenner. Cei desigur pot extinde aceste limite
bobinlnd pe un miez de fier cu mai mare In
2000 de spire conductor de cupru email I/J 0,05 mm,
borna 3 punctat pe fig. 1) pen-
tru tensiuni de intrare intre bornele O 3 de la 10,5 la
30 V, pentru nevoile mai des intilnite In
nu este borna 3.
II are 2 000 de spire conductor de cupru
emailat 0,1 mm.
pe care o la intrare adaptorul
pentru 1 kHz este de 1 k n intre bornele O 1
de 10 k Q intre bornele O 2, ar fi de 100 kn Intre
bornele O 3.
de se din comutatorul P
care pe I (Xl) permite pe scara
de 2 OOO.,uA-a benzii de
intre 20 200 Hz, pe II (xl0j banda
03EFD108
1
D4
EFO 108
18Y
Ca avantaj mare
de intrare, circa 1,5 M il, apt deci pentru
doze de cristal respectiv,
de 4SOfi.
Montajul poate fi ncorporat n amplifi-
c:atorul de ascu Itare sau chiar n picup.
a fi construit pe circuit
imprimat.

de la 200 Hz la 2 kHz pe III (x 100) banda de
la 2 kHz la 20 kHz.
Instrumentul se va construi intr-o cutie din orice fel
de material. Pa partea se cele
3 (sau 4) borne de intrare butonul comutatorului P,
iar lateral sau in partea se vor monta
(eventual banane), care se introduc apoi la
bornele avometrului montat pe scara de 200j ... A curent
continuu.
Pentru cei care un avometru cu o de
celei indicate, in fig. 3
montajul experimental cu care pot deduce valoarea
unei care se va nionta in pe con-
V
,
o
a
Vst
b
c
I
I
J
I
I
I
I
I
I
,
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
,
I
I
t
I
I
1..--
I t

I
I
-
2
densatorul C;.
Se astfel. ce s-a montajul
indicat in fig. 3, cu cursorul P, in punc-
tul superior pe cu cursorul
P
t
in din stinga pe schema, se inchide intreru-
patorul K,. Avometrul va indica un curent mic de ordi-
nul a 20.:-30 A care prin circuitul format
(K. deschis). Se p. ce
instrumentul trecerea unui curent de 100)1- A.
n acest moment se inchide K., instru-
mentul va indica mai deoarece prin P trece un
curent oarecare din cei l00f\ A circuit.
Se incet P, instrumentul o valoare
pentru scala sa de 200)1 A. Se
a P, in
valoare va con densa-
torul C
4
. In pentru cei ce vor ca
pe un instrument independent sau cu un
betametru pentru tranzistoare, posibilitatea
folosind in acest scop un miliampermetru mai
(Continuare in pag. 8)
n domeniul aparaturii electronice-
cu att mai mult al celei utilizate n la-
boratorul sau atelierul electro-
nist - par
avantajeze tot mai mult acele aparate,
montaje scheme a realizare im-
piese procurabile, a aduce
prejudicii valorilor
surate.
AparatuL pe care vi-l prezentAm - n
multimetru - are posibilitatea
con-
trolul unui tranzistor, fac-
torul de amplificare p, ampli-
ficarea n curent, trasarea curbei le - I
B
,
unui tranzistor n
de curentul de colector, verifi-
carea diodelor de mare putere,
verificarea unor elemente de circuit (bo-
bine, transformatoare), rezis-
ten la 5 k.{} n fme, poaie fi
utilizat ca generator de
n schema bloc din fig. 1 putem ob-
serva tranzistorul supus ele-
mentul indicator (n cazul de o
casca), generatorul de semnal sursa de
alimentare.
Din schema de principiu (fig. 2) se
generatorul AF este asociat
cu tranzistorul T 1 transformatorul Tr.
de il este
ntre baza emitorul tranzistorului T h
care ca Numai
B
1
alternantele negative ale generatorului
pun n stare de tranzistorul T 1
apare la o
de T
2
are valoa-
rea ntre 400 600 Hz.
Butoanele B
1
B
2
servesc pentru
verificarea ntreruperii sau

eondensatorul montat n paralel cu
casca armonicele
aprecierea punctului de echilibru al mon-
tajului.
Valorile R
4
Rs au fost
alese pentru un curent mediu prin tran-
zistorul T de aproximativ 5 mA eli-
minll pericolul
R2' R3 R
7
snt
montate pe panoul frontal au scale
gradate.
Scala R
7
este gra-
pentru le cu valori ntre 500 M
5 mA. R
2
are scala ntre 50
500 !lA. iar R3 ntre 5 50 M - valori
ale curentului bazei I
B
.
Valorile factorului de amplificare p
snt trecute pe scala lui R
2
(2 la 20)
R3 (20 la 2(0). Aceste valori snt valabile
cnd R
7
este reglat pe un curent de colec-
tor le = 1 mA. Cnd R
7
este reglat pentru
un curent de colector mai mare, de
..:xemplu, de atunci valorile
citite pe scalele lui R
2
R3 se multi-
cu doi.
Ing. 1.
Determinarea valorii factorului de am-
plificare n curent p se face n felul
tor: se din R
7
o valoare a curen-
tului de colector (de exemplu, 1 mA)
se butonul scalei lui Rl sau
R3 cnd intensitatea sunetului n
devine n acest fel ci tim
pe direct valoarea p.
Pentru etalonarea scalelor se reco-
utilizarea unui microampermetru
sau a altui instrument sensibil.
La etalonarea lui R
7
n
serie cu instrumentul in-
dicator (sensibilitate 5 la 10 mA)
casca cu cursorul lui R
7
la minimum, instrumentul trebuie in-
dice 5 mA n caz nu 5 mA,
se va ajusta valoarea lui sau R6
se 5 mA.
ce Rs a fost ajustat, i se
valoarea, la valoare se aduce
R
4
.
Rl' R3 snt
liniare. Se apoi butonul lui R
7

notAm pe rnd pe noile valori in-
dicate de instrument (4,5 -4- 3,5 etc.).
Valoarea pe pentru
curentul de colector este de 1>,5 mA
aceasta se pentru valoarea
n circuit a lui R
7

Pentru etalonarea poten R 2
R3 conectllm n bornele e.B.E. un
tranzistor de putere pe care l
bun, un microampermetru
ntre boma B baza tranzistorului.
Acest microampermetru trebuie fie
suficient de sensibil pentru a se putea
citi valoarea de 5 M.
Pozitionate pe valoare minimll (Rl
se R
1
ce instrumentul
va indica 500 /lA.
Se progresiv R
2
pentru valori
pe microampermetru de 450-400-350 etc.
/lA, aceste valori se pe scala
lui Rl' La valoarea a
metrului R2' instrumentul va indica 50 M
de pe R
l
).
pe R
2
la valoare se
n valoare R3 cu
ntre 50 5 /lA.
Gradarea n microamperi a celor
scale este foarte co-
gradarea n p aplicnd

le 1000
P =-=--
I
B
I
B
(exemplu: pentru I
B
= 50 M corespunde
P=20).
MODUL DE UTILIZARE
Se un tranzistor ntre bor-
nele e.B.E. se comutatorul S
pe pnp sau npn, se R
7
pentru 1 mA R3 pentru 50 M.
aceasta se succesiv pe butoanele B
1
B
2
. tranzistorul T nu este defect,
n se va auzi n un
sunet.
sunetul dispare la bu-
tonului B2' tranzistorul
are scurtcircuit ntre colector emitor.
semnalului la bu-
tonului BI ntreruperea tranzis-
torului.
Pentru factorului static de
amplificare p se asupra lui
Rl R3' n primul caz R3 se pe
valoarea a rezistentei
50 n al doilea caz (echilibrare din
R
3
) R
2
se pe maximum de re-
50 Valoarea p
este prin raportul IJIB' Echi-
librul este indicat (atunci se face citirea)
cnd intensitatea sunetului n are
valoare
Ridicarea caracteristicii le=f (I
B
) sau
P=f (le;> a unui tranzistor se
echilibrnd montajul pentru diverse va-
lori date lui le
Atunci cnd la un tranzistor cu ger-
-
CASCA
s
PNP
NPtI
T
maniu P> 100, pentru a elimina erorile
facem n puncte,
deci Il le Il I
B
, apoi prin
raportul lor p. De exemplu,
le=2000 !lA. echilibrul se face la
I =51 M pentru le=1500 M echi-
lllrul se face la I
B
= 11 /lA,
Il le = 500 M Il I
B
= 11 M. revine
500
p = = 45.
11
Verificarea diode se face prin
conectarea sa ntre bornele CE. Se co-
pe pnp se
R
7
la 1 mA.
dioda nu este n scurtcircuit,
prin butonului Bt> sunetul n
dispare sau se mult.
Se S pe npn; dioda
este prin butonului
St> sunetul dispare.
Verificarea unui circuit se face prin
corectarea acestuia ntre bornele CE
circuitul nu este ntrerupt prin
sarea lui B t> n se aude sunetul.
Ca generator AF semnalul se culege
de la bornele E.B sau E.e prin
butoanelor R2' R3 sau R7
Instrumentul poate fi utilizat ca nh-
metru. R
7
este gradat n valori de la
2
3

500 la 5 000 n. Pentru aceasta se mon-
pe rnd; la bornele CE
cu valori etalon (ntre 500 5000-0)
se prin R
7
. Fiecare punct
se trece pe cadran.
Pentru cei care au un instrument de
cu zero la mijlocul scalei, acesta
poate fi montat n locul
Transformatorul Tr este de tipul celor
din etajul fmal contratimp.
este acum pentru re-
Tranzistoarele T 1 T 1 snt de
putere (200 mW): EFT 323-
EFT 353 sau oricare alt tip.
Panoul frontaI va avea aspectul in-
dicat n ' fig. 3.

51K
-
N

VIITOR:
conven-
a tuburi-
lor electronice
...
.Oscilator Re cu

cu
citire
Termometru elec-
tronic
Amplificator 30 W
Rec:lresor
v
n trecut al revistei a
fost prezentat un prim montaj cu
ajutorul receptoarele MA,
ce undele medii
lungi, pot benzile
de unde scu rte. cum
adaptorul de unde scu rte este un
sch im de ce mod i-
semn alu lui
nat ntr-o n domen iu I

undelor lungi, ce poate fi recep-
de receptorul nostru. In
figu ra este p rezen tat ad ap-
torul cu 2 tranzistoare.
cum se vede, la intrare se
un circuit selectiv cu acord va-
riabil . Semnalul este
aplicat la intrarea
de cu tranzistoru I TI'
Oscilatorul local e realizat cu tran-
zistorul T
2
, el este un oscilator
n trei puncte cu baza la de
tip Hertby. Modificarea
oscilatorului local se face cu aju-
toru I condensatoru lui variabil Cv
2

Cu ajutorul acestui montaj se poate
ntreaga de unde
scu rte. acum, cteva date con-
structive. Bobinele LI' lz L3'
FI6;::.3+--+=;:::;--,
T, EFT321
FIG4 T, ':1=7:'1'1
--..,.....--.
100+500 8
J.LA
+
FIG. 6
8
Hz
15
[j
Ing. M. IVANCIOVICI
se vor realiza folosind medii frec-
de la aparatul Mamaia ce
n MF, medii frec-
pe 10,7 MHz. Se va scoate
rarea de pe cele
2 carcase se va bobina:
venabile. Pe panoul frontal se
vor scoate axu I condensatoru lu i
variabil Cv 1. Pe
partea se vor monta 4
radio, pentru intrare (A, B)
pentru (C, B). De
amplitudine. Se va regla
generatorului pe 16 MHz se va
aplica semnal la intrarea adapto-
ru lu i, ce are rea cu in-
trarea receptoru lui MA. Recepto-
rul MA este acordat n banda de
unde lungi, ntr-un punct n care
nu avem nici o emisiune. Conden-
satoruL variabil al adaptorului se
va pune incomplet deschis (Ia mi-
nimum). Se va regla miezul bobi-
nelor L3' L+ auzim n difuzor
tonul de 400 Hz sau 1 000 Hz
la maximum. Apoi facem
cu m ie.zu I bobinelor LI'
lz. Astfel am fixat banda de 19
m. Acordul fin n banda de 19
m I d in acordul recep-
toru lui MA. Se cu un semn
condensatorului variabil al
adaptoru lu i, astfel etalona-
rea pe 19 m. Apoi frec-
gen erato ru lui pe 12 MHz
(banda de 25 m). recep-
L 1 - 15 spire cu de Cu-Em
cu q, = 0,08 mm.
L 2 - 4 spire cu de Cu-Em
cu q, = 0,08 mm .
Cele 2 bobine se vor bobina una
peste alta.
L 3 - 5 spire cu de Cu-Em
cu q, = 0,08 mm.
L.-18 spire CjJ de Cu-Em
cu q, = 0,08 mm.
C,- .....
18 .,..
CV,
1
I
I
I
e-
2
5n

Ri
12K
Ir:r
C.,-
5n
z
Aceste bobine se vor bo-
bina una peste alta. Se vor folosi
tranzistoare TI T
2
identice.
de tip EFT 317, IT 403, AF 115,
AF 125 etc. si o Zenn er de
L __________________
8

7 V, de exemplu DZ 307. Se re-
a se folosi un condensator
variabil cu 2 sectiuni cu valoare

ntre 25 cel 350 pF. Intreg
montajul se a se monta
pe un circuit imprimat, totul se
va amplasa ntr-o cutie de
material plastic cu dimensiuni con-
la printr-o de cablu
coaxial (coborre televiziu-
ne), se va merge la intrarea recep-
toru lui MAC (borna de
cea de acum, cteva
cuvinte despre reglaj exploatare.
Pentru reglaj ne vom folosi de un
generator de semnal modu lat n
torul MA n mijlocul benzii de unde
lungi adaptorul pentru
acum
condensatoru lui variabil al
adaptoru lui pentru banda de 25 m.
Se la 9,6, 7,3
6,1 MHz (benzile de 31,41 49 m).
De acum se poate folosi adaptoru 1.
RITOA
K+
I.SV
-
(Urmare din pog. 6)
7
sensibil, de exemplu, de mA cu cadru-
lui mobil de 100-300 fi montajul prezentat in
fig. 4 pentru sensibilizarea instrumentului. Curentul
necesar la intrarea tranzistorului TI' pentru o
pe scala este de atitea ori
mai mic de cite ori este lui TI (decit curentul necesar
pentru a miliampermetrului
montajul de senslbilizare) .
Eventual, pentru a corecta datorate schim
valorii parametrilor tranzistorului cautate de
se vor putea inlocui RI R.
cu un de 1-2 k.n al cursor se co-
la borna + a miliampermetrului. Inainte de
efectuarea se va pe butonul B
se va regla pentru ca acul miliamper-
metrului indice valoarea zero. Gradarea scalei
se face In cu un genera-
tor de de bine
elaborat. E suficient se noteze pe un tabel valorile
pe scala
instrumentului pentru o a comuttto-
rului P, deoarece celelalte se cu decadele
respective. Acest tabel se poate de adaptor sau
se poate transforma intr-o
Cei ce au construit cu un
betametru, sensibilizlnd un instrument oaretare, au
posibilitatea sau fotografierii scalei prezen-
tate In fig. 5, tabelul intocmit
anterior. Aceasta este o sol deoarece
atit cit betametrul nu au valoarea
zero nici la un al scalei, nici la centrul ei.
De o sensibilitate si selectivitate, receptorul
reflex cu un singur tranzistor, pe care l n sche-
ma . este destinat, n primul rnd, tinerilor con-
slructori
gama undelor medii
,rac:tic:an:la unor minime n cir-

Bobina
la spira 5 f L la
de
Se poate utiliza cu
diametru! de 0,1 mm.
Aceste bobine se sau
material plastic, care pot glisa pe bala
Bobina L) este pe un suport de material
plastic. Se 300 de spire n a cte
150 de spire, srma utilizatA este cupru-email 11 0,15 mm.
RecomandAm a se utiliza o antenA exterioarA cu lungi-
mea de 6 -10 m de 10 cm.
\1
II
II
II
II
I I
1 1
toll F
.13nr
,-iq-;:-o+ gv
::L..._
zaeOA
5pF
TOOI<
a mare parte din articolele prezentate n
au avut ca obiect realizarea unor
de radio destinate modelelor reduse.
Aceste n general, un radioemi-
ce pe de 27,120 MHz
un radioreceptor acordat pe
pentru care este o
de M.T.Tc.
de n
afara semnalelor de
snt fie pentru comanda la
distante mici a unor machete (cazul undelor

luminoase sau fie pentru comanda n
medii deosebite a unor vehicule (ultrasunetele
pentru submarine).
In cele ce va fi o de
cu unde luminoase din-
tr-un 1, un receptor 2, n
este montat un releu R prin care se
cu un electromQtor E". ce

asupra mecanismului de al
Semnalele luminoase ale 1 snt

modulate n astfel nct releu! R va fi

cu schimbnd sensul sur-
sei de alimentare a electromotorului Em. Axul
electromotorului E". se va roti deci cnd la stnga,
cnd la dreapta (fig. 2).
1
R
- +
1
t, <
tl _
-
t
1
>
-
ta ta
ta
.A ta.
ta

-
- -


/"

"-

"-
./
POZITIA AXULUI ClfCTROftfOTURULUI
2
2)( EFT 321 ...... _

1.8K.A
3
Notnd cu ti perioada de emisie a semnalului
luminos cu to perioada de se pot de-
termina cele trei posibile ale servomeca-
nismului:
t
< 1, modulul merge spre
to
A
stmga ;
Ing. SERGIU
JV
,---,---i 1--.--+.---'---'--, CONCA vII,
5
251<.A.
'I.7k..n.
TA
4
-6V
SFT124
6
MP'I2
torului E". de la o baterie de 3 V (fig. 7 a) sau
de la baterii de 3 V (fig. 7 b). Pentru primul
caz se poate utiliza un releu cu rnduri de
contacte (R.P.U.- releu Szubminiatur Telfogo 4 V /
SO mA) sau pentru relee cu un singur rnd de
contacte (U.R.S.S.-RF 4 SOO 031 4,S V/ 40 mA).
Receptoru! se pe o cu circuit
imprimat, iar se introduce ntr-un
tub cu diametru! de 20 mm, lungimea de 50 mm,
tub care se pe capota automobilului.
La capetele de ale mecanismului de di-
se vor monta grupe de contacte
legate n paralel (fig. 8), care vor asigura inver-
sarea sensului de a electromotorului de
propulsie M
p
al automobilului.
Pilotarea acestuia cere oarecare ndemnare
din partea deoarece tubu! n care
este fotorezistenta se va roti cu

automobilul, ceea ce face ca se de
sub Din acest motiv este recomandabil
ca n locul tubului se un dispozitiv
optic (fig. 9) care, practic, din orice per-
mite razelor luminoase asupra foto-
Acest dispozitiv dez-
avantajul automobilul va evolua numai ntr-o
nu prea
+
3V
-
3V
1, modulul merge n linie
ti
> 1, modulul merge spre dreapta.
to
pe acest principiu, vom construi
torul (fig. care este format dintr-un circuit
basculant astabil, echipat cu tranzistoare
EFT-321. semnalului poate fi modifi-
cu semireglabil P 1 (10 kil),
iar raportul .!.!. este modificat potentiome-
to .
trul P
2
(SO kil), care de co-
a Semnalele de drept-
din colectorul tranzistorului T 2 se
pe baza tranzistorului ac 26 sau P 201,
P 217 n al colector este montat un bec de
3,S V /0,1 A. Montajul se de la
baterii de 3 V (tip PIONIER).
se pe o cu circuit
imprimat (fig. 4), care se introduce
n tr-o din material plastic (fig. iar becul
se ntr-o de la o

Receptorul (fig. 6) are o (de la
televizoare Strassfurt ), care negativ
baza. unui tranzistor pnp (EFT -321, MP 39,
MP 42) ce se n stare La
semnalului luminos, rezistenta scade ne-

gativarea bazei cnd tranzistorul va con-
duce va schimba starea de a celui
de al doilea tranzistor EFT 124 n colectorul
este montat releu! R. n de tipul
releului, se poate face alimentarea electromo-
A
CAPAC
9
7
B
8

CON aOL/NOA
FOra

r--" .,.." .
RAZE
LUMINOASE
.-----'-.-.... ---,
---' ....._-
9