$

Cind se trece sau

narea montaj cu
zistor este se cu-
starea componente
in special a tranzistorilor in

Cum este bine tranzistorii cu
cod, de dife-
intre ei printr-o de
ce le A-
ceste cuprind un foarte
mare de parametri. O parte din para-
metri pot fi din cataloage,
nind o parte ce trebuie determinati
experimental.
Pentru cu-
rente este ca-
racteristicilor statice cu ajutorul
se poate aprecia calitatea unui tran-
zistor.
Dispozitivul pe care il
in cele ce posibilitatea
caracteristicilor statice a-
le tranzistor, indiferent de tip
putere.
Cu acest dispozitiv se poate
ra:
- Curentul rezidual
(I
CBe
);
- urentul rezidual colector-emiter
(lCEO);
- Factorul de amplificare static in
curent (13).
}3=-
unde:
ale = curentului de colec-
tor;
ill
B
= curentului de
Din cele de mai sus reiese pen-
tru a calcula valoarea lui J3 trebuie
curentului de co-
lector de
Oispol'itivul posibilitate
acestor precum a
lor, putindu-se ridica curba I
C
=
= f(lB)' curentul de colector
de curentul de
necesitate, se poate
regimul tranzistorului n montaj.
Dispozitivul avantajul scu-
constructorul amator de procu-
rarea (sau imobilizarea) unui instru-
ment de numai pentru
rarea unor tranzistori, el putind utiliza
cu egal succes un aparat universal de
tip Avomet, Unimet etc., iar
se cadranul
poate utiliza numai un miliamperme-
tru (1-3 mA).
UN INSTRUMENT DEOSEBIT DE UTIL
k n.U
curentul de maximum mA,
in calul unei pro-
tejind tranzistorul (T).
Comutatorul (KJ la schim-
barea de tipul tran-
zistorului (p n p sau n p 11).
Dispozitivul se poate realiza ntr-o
cutie din material plastic.
Pe panoul frontal (fig. 2) vor
axele (P), axul comu-
tatoruiui (K
1
) cel al comutatorului
(K
2
), soclul pentru fixarea tranzisto-
rului, precum suportul cu
cele 6 borne (b
1
... b
6
).
Soclul se datele
din fig. 3, din de cu
diametrul de 2,5 mm prin nitui re. Aces-
ta este cu borne pen-
tru emitor (E), pentru a fixarea
tranzistorilor de diverse
Suportul cu bornele b
1
... b
6
poate
fi construit cu soclul pen-
tru fixarea tranzistorului.
Bornele b
1
, b!) servesc la verificarea
tensiunii surse! de curent interioare
cum reiese din denumire, aparatul
poate tensiuni (continue alterna-
tive), (continui) Ele-
mentul cel mai important I constituie instru-
mentul cu cadran mobil de 1 mA sau de 2 mA.
(Folosirea unui instrument mai sensi-
bil face ca avometrul pe care-I
nu mai fie un aparat cu de intrare
mare, de unde utilizarea lui ntr-o serie
de nu fie de exemplu,
de tensiuni la bornele unor re-
de valoare mare). Se pot
tensiuni continue pe 4 anume:
10, 50, 200 1 000 V; tensiuni alternative
pe 3 10, 200 500 V; pe 4-
1, 10, 100 1 000 mA
pe 2 10 100 k.Q. Pentru
tensiunilor continue se instru-
mentul indicator de n serie cu re-
iar pentru tensiuni al-
ternative se instrument
asociat cu o punte (dioda) redresoare cu
Pentru redresare se
poate folosi orice tip de cu germaniu
ca detectoare. cum se
n se o red resare
a unei singure Valotile rezisten-
pentru scara de curent al-
ternativ snt valori aproximative; valorile
exacte se pot stabili numai prin
cu n jurul acestor valori aproxi-
mative, ele depinznd de. caracteristicile dio-
8
(P).
nu avem
pe cadra-
curente, bornele
sint scurtcircuitate.
acestui dispozitiv nu ridi-
probleme constructive deosebite.
MODUL DE UTILIZARE
introducerea a tran-
zistorului n soclu conectarea instru-
mentului se trece la
efective.
MASURAREA CURENTULUI
REZIDUAl COLECTOR-BAZA
(I
CBO
)
Comutatorul (K
1
) se trece pe
(I
CBC
)' (P) la va-
loarea (500 kQ, deci curentul
minim), se inchide contactul (1) se
curentul pe instrumentul (IT)'
fixat pe scara Citirea repre-
I
CBO
' Se ca buni
tranzistorii cu I
CBC
sub 5 }IA pentru
cei de sub 20 pA pen ..
iru cei de audiofrecvent de putere
sub 200-300 pA pentru cei
de putere. .... .
.CBO contactul
(1) se deschide. .
Tranzistorii cu mai mari se
consideri de fa inceput" ca necores ...
.
MASURAREA CURENTULUI
REZIDUAL COLECTOR-EMITOR
(lCEO>
Comutatorul (K
1
) se trece pe
2 (lCEO)' (P), de ase-
menea, la valoarea (500 kO>.
se inchide contactul (1) se
pe instrumentul (lJ)' fixat pe o
ce de ordinul sutelor
de microamperi. Citirea
I
CEO
' Se ca buni tranzistorii
cu r
CEO
sub 100 pA pentru cei de
sub 400-500 pA pen-
tru cei de sub 800-
1 000 pentru cei de putere (cei de
mare putere pot 1000 pA).
Se ca la cu-
rentului 'CEO a tranzistorilor de putere
se lucreze cu se
repede pentru a se evita ambalarea
ce duce la
a I
CEO
deteriorarea tranzistorului.
Tranzistorii cu (lCEO) mai
mari sint de asemenea,

I
CEO
' contactul (1)
se deschide.
MASURAREA fACTORUU.n
DE AMPliFICARE ( B )
Pentru factorului de am-
plificare (13 ) se astfel:
delo!" redresoare folosite.
tori de se toios1est:e
amintit cu o baterie
aducerea
introdus un Dotellti1oITbetn
latura de 40
borne la care se vor
pentru Valorile
paranteze ia
cator de 2 mA.
se va folosi un
nal de
Comutltorul (K
1
) se trece pe
4. (le)' (P) la valoarea
(curent minim), instrumentul
(IT) pe o de ordinul miliamperi-
lor (de exemplu: 1-5 mA), comutato-
rul K pe pnp, se inchide con-
tactuf (O se curentul indicat
de instrumentul (IT); se buto-
nul (P) in sensul
curentului, ce acul instru-
mentului va indica o valoare convena-
(exemplu: 1,5 mA), apoi comuta-
torul 1<1 se aduce pe S
a deschide contactul 1), instru-
mentul pe o de ordinul micro-
am perilor, citindu-se curentul
(exemplu: 12 pA). Se trece din
comutatorul K
1
pe 4 (dar nu
inainte de a trece instrumentul pe scara
miliamperilor), se butonul po-
P de ce
curentul de colector le cu 1 mA
(exemplu: Pe S a co-
mutatoruiui se
rea (exemplu: 32
pA). aceste valori,
contactul I se deschide se trece la
calcul.
Lund valorile exernpluhJ
din paranteze. de ampli"tici:l.re
a se astfel:
2 500-1 500 1 000
a -=50
.6I
B
32-12 20
(0Ic. Ai
B
se iau in microamperi
sau In miliamperi).
Tensiunea 4,5 V.
Pentru tranzistorilor de
tipul npn comutatorul K se trece pe
npn.
mstrumentului (polaritatea din pa-

- curentului de colector
de 1 mA nu este
- Considerind curentului
de colector AI
C
de 1 mA (1000 }IA),
se poate face o n
mne constant, variind la
tranzistor la tranzistor.
. '
C
.
Din raportu&---::- se a
l
pentru valorile mar des intilnile (B =
30 . 150).
Deci, cunoscnd valoarea lui AlB'
trecind la se direct fac-
torul de amplificare a.
- Se verificarea
a tranzistorului cu un oh:metru
pentru a depista un eventual scurt-
circuit intre electrozi. In acest caz nu
are sens introducerea lui in dispoziti-
vul de
- vor incepe cu instru-
mentul de IT din cu-
mari (scara mA) spre
mici.
- Fixarea tranzistorului n soclu se
face cu penseta. Se evitii atingerea
cu mina. la
temperatura camerei.)
- Comutatorul (3x4 se
poate realiza
nuit (3X3
cite un
patra
Valorile obtinute
acest dis,po'zitiv
valorile
aparate
comutator
la care se
a cea de-a
cu
cOimlJiarclbille cu
cu
Dispozitivul mai sus descris, o
realizat, va deveni o indispienlsa-
n realizarea
montaj cu
o serie de
printre care
6
CIOCANUL ELECTRIC LIPIT TIP "PISTOL"
TRANSFORMATOR DE
REDRESOR DE PUTERE CU TENSIUNI
E
CIOCANUL ELECTRIC
DE LIPIT
np"Pls L"
mai dificil din punct de vedere al
ciocanul electric de lipit cu transformator incorporat
permite realizarea unor lipituri de o o pre-
cizie deosebite, imposibil de realizat cu ciocanul cu
de tip Randamentul este
considerabil iar energia n
jurul locului lipiturii este practic deoarece vr-
ful metalic se aproape instantaneu.
Elementul principal care in
ciocanului este miezul magnetic al transformato-
rului de alimentare, compus din tole cu de
10-20 mm Tolele cele mai indicate pentru
magnetic, avind in vedere ob-
unui gabarit cit mai redus, utilizate
n transformatoarete de sonerie, respec-
tindu-se ca miezului
5 cmp. Bobinajul de alimentare, executat din conduc-
tor de cupru izolat cu email, cu diametrul de 0,5 mm,
are 680 de spire pentru alimentarea la 220 V o
la 340 de spire pentru 110 V. Pentruilumi-
narea locului lipiturii se un bobinaj supli-
mentar compus din 7 spire cu diametrul de 0,5 mm,
care alimenteze un bec cu de tipul
celor folosite n lanternele luminita. Bobinaju!
secundar propriu-zis este format dintr-o de
cupru cu de 8x3 mm.
Spira, in fig. 2, este cu
zolatoare, iar intre cele ramuri ale ei care con-
stituie pistolului se o de ma-
terial electroizolant.
executarea bobinelor 1 2 din fig. 3, pe
carcasa din pertinax 3 se tolele de transforma-
tor care miezul magnetic 4. la extre-
mitatea spirei din secundar se
filetate M 3, de care se un conductor de cu-
pru 5, care elementul de al cio-
canului. Conductorul 5, cu un diametru de 1-1,5 mm
lung de 50-100 mm, se cu ajutorul
burilor rondelelor metalice 6. Se vor stringe cu
putere cele de fixare, deoarece o
dere de tensiune unui contact
imperfect considerabil randamentul a-
paratului.
Becul cu 7 se ntr-o dulie de
8, de miezul transformatorului prin interme-
diul unei bride metalice.
Pentru a evita a ciocan ului,
ceea ce ar duce la exagerate, pistoalele
de acest tip sint cu un contact elastic,
care se inchide numai in timpul lipirii. Un
pe care-I executa din 9, pivo-
Ing. LIVIU MARTIN
Stud. VASILE
n jurul unui bolt fix 14, presnd lamela
de 10 pe contactul 17. lamela,
din bornele unei baterii de uzate, este
de carcasa ciocanului prin 11. Alimentarea
este de un cordon bifilar 16,
fixat de printr-o 15. fiind
rea a transformatorului, carcasa 12 se poate
executa dintr-o cutie de material plastic - eventual
dintr-o - n care se vor practica
de necesare celor-
lalte piese. Minerul pistolului 13, din-
tr-o cutie de dimensiuni mai reduse, se
cu un solverlt adecvat sau se prin intlsrnneeUu!
citorva de carcasa a putea schim-
ba cu tensiunea la care cocanul
electric, este preferabil se fixeze pe patul pistc-
lului o de borne 18, la care se aduc cele
prize aie transformatorului pentru
110 V 220 V unul din firele de alimentare de la
O contactul necesar-
pentru la tensiunea
repereior care n
ciocanului electric de lipit de tip pis-
tol face o evaluare costul acestui
instrument nu 100 de lei.
*
O pentru construirea unui ciocan
electric cu este cititorilor de
Vasile student la Facultatea de
din care propune ca n-
tregul sistem de fie integrat n corpul
unui de tipul celor cu In
extremitatea a pistolului se intro-
duce corpul propriu-zis al ciocanului de lipit, con-
struit canoane clasice. Cordonul de alimen-
tare a ciocanului patul pistolului
iese printr-o n miner (fig. 4). Ele-
mentul de prezentat n fig. 5, de pro-

surub
izolttlie
$0(/ a,zDesf
o
Fig. 1
curat la magazinele cu produse electrice, este fixat
intr-un cilindru de metal, nchis la cele capete
cu metalice, pentru a permite
fixarea virfului de cupru a cordonului bifilar.
Cilindrul metalic se fie dintr-o cu dia-
metrul interior de 22 mm, fie din de 1 mm.
Toate elementele care snt supuse se izo':'
de corpul pistolului cu folii de sau azbest.
Aparatul are un aspect deosebit de se
cu iar lui este conside-
rabH redus in cu cel al ciocanelor de lipit
care se in
n materialul de propunem
unui transformator de cu arc, cu alimen-
tare de la de 220 V.
Ing. PAUL
'it!
Atragem pentru realizarea unui
astfel de transformator, procurarea materialelor
o De asemenea, n
timpul lucrului, snt absolut necesare de
cauciuc de
pentru Se ca
ea mbrace bine coloana transformatorului,
aproximativ cu aceasta.
de tensiune va avea
348 de spire bobinate cu conductor de cupru
emailat cu diametrul de 2,3 mm, jar
va avea 66 de spire bobinate
de cupru cu dimensiunile 7,4 x 3,53 mm2..
E bine ca cele bobine se realizeze separat,
pe pe fiind puse formare.
Intre straturile la bobinaj, se va
pune pentru izolare. posi-
bilitatea, se impregnarea bobinelor
montate pe prin scufundarea ntr-o baie
cu lac. se poate face prin
pensulare. uscare se poate trece la impa-
chetarea miezului.

__ J.'n!ri'sufl':1re $ecundatti
m{ciSlJN:/l'e primarcf
Ftg.2
Dat fiind faptul transformatorul este solici-
tat pentru nevoi domestice, deci pentru mici
suduri, el a fost proiectat lucreze cu electrod
de cu diametrul de 2 mm va putea fi
utilizat la sudarea materialelor cu grosimi
la 4--5 mm. Curentul de arc este direct influen-
de grosimea materialului ce se
de aceea, pentru a realiza o de
s-au prize de regla; n secundar.
n acest fel se vor diferite ale cu-
rentului de arc pentru diferite grosimi ale mate-
rialelor de sudat.
{SA Tr O
-Fv
6osp.
66sf' 'Ftg.3
n fig. 1 este miezului mag-
netic. Se folosesc tole de 0,35 mm grosime
la dimensiunile 64 x 184 mm si 64 x 124 mm,
impachetarea realizndu-se ca in se
grosimea de 75 mm a jugului. im-
pachetare. miezul trebuie strns ntre
juguri metalice sau de lemn, att n partea supe-
Ct n cea Stringerea se reali-
cu buloane (fig. 2) trebuie avut n vedere
un miez foarte bine strns se mai

De jugurile de strngere se vor fixa de
borne din textolit sau pertinax. Pentru primar
placa va avea borne, iar pentru secundar
4 borne. legarea la de
borne. transformatorul se poate pe un su-
port, urmnd fie acoperit cu o meu-
din care ventilarea
lui. Carcasa trebuie accesul cablurilor
de alimentare al celor de utilizare. Pentru ali-
mentarea primarului e nevoie de cabluri
izolate cu cauciuc, cu sectiunea conductorului
ele 4 mm2.. Alimentarea face direct de la
tablou, printr-o de 15 A. Pentru utili-
zare e nevoie tot de cabluri izolate cu
cauciuc, cu conductorului de 16 mm
2
.
Unul se cu un la O (fig. 3), iar
cu la un cu arc pentru prin-
derea obiectului de sudat. AI doilea cablu se
la una dintre cele trei prize (fig. 3) - n
de grosimea materialului de sudat.-, la
lalt avnd un cu arc pentru prindere.a
electrodului.
Cele ale transformatorului snt
dispuse pe Carcasa se confec-
din de :2 mm grosime, cu
una pentru
Redresorul din figura 1 poate livra
la tensiuni diferite: U U/2,
n cazul de 1 000 V, respectiv
500 V. EI poate fi utilizat fie pentru ali-
mentarea unui de la
250 W putere lucrnd n tele-
grafie sau SSB, fie pentru alimentarea,
cu etajele de putere aie
modulatorului, a unui modu-
lat pe anod de circa 100-120 W putere
De asemenea, poate ali-
menta un amplificator audio de
la 100 ... 150 W utilizat n
exterioare.
Transformatorul are o
tensiune de 2 x 500 V
schema trei tuburi de tip
utiliznd o
de 2 x 250 V se pot obtine tensiunile
redresate de 500 V 250 V la
curent debitat maxim sau, nu
este necesar un asemenea curent,
se pot utiliza alte redresoare, de

Examinnd schema, se
ntreaga de 1 000 V alimen-
o punte cu patru diode deci se
obtine la iesire o tensiune
de 1 000 . V: cu redresarea ambelor
alternante. Tubul din dreapta va fi
utilizat la maximum, fiecare a lui
fiind de o con-
de 125 mA. Cele tuburi din
stnga vor fi de
curent, doar 62,5 mA prin fiecare
Ing. Dinu ZAMflRESCU
(fig. 2a),
Cuplnd priza la prin
intermediul rezistentei echivalente de
conectate ntre borna de +500 V
se schema de
redresare cu
diode cu ale trans-
formatorului legate n serie, cu simpla
deosebire diodele snt introduse
n alt punct (fig. 2b).
Curentul va succesiv tubu-
rile din stnga schemei, respectiv cte
125mA de tub, 62,5 mA prin
fiecare n concluzie, cnd se
1 OOOV 250mA, respectiv
500V 250mA, toate cele trei tuburi
vodi utilizate la maximum, fiind parcur-
se de o medie de 125mA
prin fiecare n timpul
lor inverse, ct timp diodele snt blocate,
tensiunea pe fiecare nu
cifra pen-
tru fiecare tub, tuburile fiind legate
n serie. Filtrarea este de
filtre n lf pentru fiecare tensiune.
Pentru procurarea condensatorilor
de mare capacitate tensiune
este s-au utilizat mai
condensatori electrolitici le-
n serie cu de 100 K.Q
n paralel cu fiecare condensator, pen-
tru a se asigura o
a tensiunii continue pe condensatori
n ipoteza valoarea curentului de
capacitatea de la con-
Se ca metalice ale transfor-
matorului fie legate la
in ncqeiere, Cteva de e
bine se cu pierderi specifice
Ct mai mici; impachetarea se numai
realizarea bobinei; toate conexiunile trebuie
- pentru - la interior; pentru
factorului de putere se poate
monta in parale', la bornele primarului, un con-
densator de citeva zeci de JJf la 500 V.
densator la condensator, evitndu-se
astfel serii. A-
ceste n
timp a condensato-
rilor n momentul chiar
redresorul era (<<n
gol), evitndu-se
deconecta re.
Tensiunea pe care o pot su-
porta condensatorii este mai mare de-
ct tensiunea care se
avndu-se n vedere eventualele supra-
tensiuni la n gol. Rezis-
de 100 f)j6W vor fi bobinate
curentul de in
condensatori, cont
proprie a transformatoru-
lui de Tr este
Tensiunea de 1 OooV se
alimentarea anozilor etajului
putere, iar tensiunea de 500V pentru
alimentarea etajelor intermediare a
ecran ale tuburilor de putere,
prin intermediul unui di-
vizor tensiune adecvat. S-a
posibilitatect unei tensiuni
stabilizate de +150V pentru oscila-
torul pilot al nu
este necesar, se pot elimina din
tu bul Cr1JT de
12 kQl12 W.
Transformatorul de retea are un
miez cu sectiunea de 24 cm2:
rea de 220V' are 440 de spire cu
de cupru cu email cu diametrul
efei 1,2mm, tie ten-
(CONTINUARE N PAG. 6)
fOOOV
;so:;;;,
observa
radiore ..
ceptorul prezentat mai jos este
de tip reglajul
du-se printr-un
Pl de 50 kO.
este de tip ECO, deoarece a-
cest sistem este foarte stabil.
ACUMULA
TOARELE:
NTRETINERE
9
SI
9
EXPLOA T AR.E
Folosite frecvent ca de alimentare.
acumulotoare/e, diferite ca utilizare
dimensiuni, snt in de tipuri:
alcaline feronichel respectiv. cu plumb.
Pentru buna lor acumula-
toarele au nevoie de un regim corect de
exploatore de
de a acumulatoa-
relor un redresar, reostate
instrumente de
Acumulatoare/e de capacitate
(Amperi ore) la n serie.
Este recomandabil ca acumulatoarele
mici se ncarce individual.
Curentul de la acumulatoare/e
cu plumb se la 1/10 din capaci-
tatea acumulatorului, iar pentru acumu-
latoore/e olcaline la 1/4.
Un acumulator cu plumb se
atunci cind tensiunea pe ele-
ment ajunge 1.8 V 1,1 V pe element
pentru acumulatorul a/calin.
La acumulatorul cu plumb
are 2,7-2.8 V pe element (densitatea
electrolitului este de 2ff Baume) in timp
ce acumulatorul feronichel are 1,8 V pe
element.
Temperatura a e/ec-
troJitului la este de 4(1C.
La ac:umulatoarele
degajd gaze toxice in(lamobile. deci e
necesar alegem un loc adecvat ferit
de foc.
in . timpul temperatura me-
diului ambiant al ac:umulatorului este de
10-3SOC.
II
I
Semnalul de
sau trolit.
se va-
rierea tensiunii de ecran a tu
bului detector, n cazul nostru
EF 6 sau 6:>K.4. Semnalul de-
tectat, cules de pe anodul aces-
tui tub, parcurge bobina de
SI, care este de
condensatoare fIxe de cte
100 pF fiecare. Rolul acestor
condensatoare este de a.permite
scunzerea la a ultimelor
urme de
SI se bobinarea a
100 de spire
de 10 mm.
semnalul a .... 'IL.... :;......
dinl unui COIH1e:nsator
fmal
6P6 sau altul echivalent .... "'-"-......... ,-
se poate face n sau
KeCe1:,ua n difuzor se
8(]'/)00 de- /Yu/nOI'"'
N/.' de J'}>I/-e
despi/l:!'> ICI core J'C'
Datele constructive ale bobi-
nelor snt date n tabelul
rat.
Transformatorul de
difuzorul snt de tip radiofi-
care>. Cu
trului P2 500 k.Q se poate
regla amplificarea receptorului.
Tensiunea de alimentare a-
este de aproximativ
200 V. Celula de filtraj a redre-
sorului este dintr-o bo-
de (drosel) S2
condensatoare electrolitice de
16 V. Transformatorul
de folosit trebuie dea
tensill,lrllle de: 2 x 250 V
filamentele celor 3 tu-
respec:tiv 6,3 V
redresoarei.
IV.UJm:anll se va realiza
almrunm de
lnc:neler1e, un ultim
nunt: antena a fost o
Hertz de 20,2 m luflgu:ne.
-
[) /o/??ec,rv( Ll./ 179,ineo
cO/ldt/cCorvlot"
n receptor prin cele trei
chimice de 300 (}
un condensator fIx de 10 pF
este aplicat pe catodul primului
tub. Rolul celor trei
al condensatorului fIx este
acela de a face
pe care o
de diferite

brl.!'Q
tJOluaoyl.;({;{
Acordul receptorului se rea-
cu ajutorul a con-
densatoare variabile cu aer, pri-
mul, de 100 pF, fiind folosit
pentru extensia benzii. Con-
densatorul pentru extensia ben-
zii va fI cu un sistem
de demultiplicare ct se poate
de robust simplu. Trebuie
subliniat faptul performan-
receptorului depind de ca-
litatea condensatoarelor varia-
bile a bobinelor. Acesta din
se vor executa direct pe
culoturi de tuburi cu cinci pi-
cioare. Soclul pentru
este preferabil fie de calit
2&';rt'?///#z
/'tllllz
7/1/12
45/1Hz
it
q75
6 I
12
28 8
REDRESOR
DE PUTERE CU
TENSIUNI
(URMARE DIN PAG. 5)
siune are 2 x 1 000 spire cu de
0,45-0.5mm diametru, de
filamente pentru redresoare cte 10,5
spire cu de 1,3 mm diametru.
de s,av are 13 spire cu
de 1,3mm, iar cea de 12,6V
este are 26 de spire cu
cu diametrul de O,8mm. Se va da o

rilor, mai ales ale de fila-
mente ale redresoarelof, deoarece ntre
ele apar de de peste
1 oooV n timpul semiperioadelor cnd
tuburile snt blocate,
de filtraj Dr
i
Dr
2
snt de
tipul utilizat n televizorul Grigorescu
sau similar.
Schema nu transfor-
matorul de se distruge nu
se folosesc separate pentru
redresoare sau apare o atingere
Pentru a se proteja trans-
formatorul s-au
S91 SQ2' Se poate utiliza un trans-
formator separat pentru filamentele
redresoarelor altul separat pentru
filamentele tuburilor celorlalte, reali-
zndu-se un transformator de putere
doar cu o n secun-
dar de 2x500V.
Schema se poate completa cu un
redresor pentru tensiunea de neqati-
vare, acest lucru este necesar.
de spire al supli-
mentare care acest redre-
sor se poate calcula cont
avem cite 2 spira pe voit.
il!>
Imm 6mm
09 mn?
fllm/J?
I
0,6 ma?
sjJ/r(j /;090
S'/>il'"'6'
q6/?")/n
s,1Jir6 //(796
s.,L>//U
]
]
fig. 2"
in
la intrare este
aperiodic, detectat
ntr-un etaj cu 2 etaje de
L-__
II
II
II
II
II
II
II
II
II
II
II
II
II
II
II
dintre care ultimul etaj este
amplificatorul de putere. Circuitul de intrare
se pe o de cu diametru! de
8-10 mm cu lunglmea de 12-15 cm. Pe o
de material plastic pe bastonul de
se vor bobina bobinele l1 l2' Cele
2 carcase (una cu bobinele unde lungi
alta cu bobinele pentru unde medii) se vor
plasa pe cte o de baston de
Tranzistorul Ti poate fi de tipul EFT 107, EFT 317,
EFT 319, EFT 320,lT 401 ,1f406---409, OC 813 etc.
Transformatorul Tr
1
din colectorul tranzistoru-
cu diametrul de 8-10 mm are 2
l3 cu 70 de spire l4 cu 200 de spire, ambele
zistentele de 0,25 W. Condensatorul Cv de acord
are va'loarea de 10 pF cea de
150 pF. ntre bobinele li l2 se alege
lui se pe un tor de sau ferocart
cu de cupru-email cu diametrul de 0,1 mm.
Transformatorul Tr 2 se pe un pachet pentru o
ETAJU
HI
Specific radioreceptoarelor superhe-
numit mixer,
tor un semnal si
de osciiatorul local, aSigurnd
semnalul de medie
de schimbare a
modul de aplicare a celor semnale,
poate fi aditiv sau multiplicativ.
n majoritatea radioreceptoarelor, os-
ciiatorul local mixerul sin-
tub electronic de hep-
sau
octodeie de

o
local, iar restul
din
de ..
800 sau 1
determina precis
tului.
Este suficient atingem cu
anoda heptodei n acest caz,
unui pocnet n difuzor ne va
sugera defectul tot n etajul
convertor.
Prima n depanarea acestui
etaj n direct pe soclul
tubului a valorilor tensiunilor de polari-
zare.
unei tensiuni sau abateri
mdi mari de 10 la verificarea
pieselor din circuit.
Buna a oscilatorului local
se unei
a
producerea unor
zgomote rotirea butonului acord
sub semn de ntrebare starea con-
variabil Cv. Din cauza de-
n
local.
sau uzurii mecanice
condensatoru-
scoaterea din
momente, a oscilatorului
Remedierea din de
apoi recentrarea rnd,
recentrare
torul procedeu: firul de la
stator si n locul lui un pol ai
ohmetrului. (Ohmetrul poate fi inlocuit
cu un circuit electric cu
unui scurtcircuit ntre
va fi sesizat de ohmetru sau
remedierea de recentrare nu reu-
vom nlocui condensatorul Cv.
La fel, scoaterea din a oscila-
torului poate fi de ntrerupe-
rea condensatorilor C
6
sau C
5
"
Un contact imperfect la comutatorul
de game rotativ sau - intre-
ruperea unei bobine, scurtcircuitarea
unui trimer - scoate din apa-
ratul pe o
I"lo,n""n"",a", etajului mixer trebuie
n mod ordonat, prin citirea schemei,
determinarea a pieselor,
surarea tensiunilor etc.
pe cititorii nu ncerce
depanarea acestui etaj prin practica
de rotire a miezurilor bobinelor
sau trimerilor.
Un astfel de procedeu poate scoate
total din radioreceptorul.
cititorii nostri n'e-au cerut
fenomen' des observat
Fenomenul
DATE CONSTRUCTIVE
Tipul

Nr.
transforma- de Tipul conductorulu;
torului
rarea
spire
Temp-2 8-6 350 Cu-Em + p 0,21 Miez
8-2 500 Cu-Em + p 0,21 t
8-1 540 Cu-Em + p 0,21
8-5 900 Cu-Em + p 0,21
5-1 220 0,21
3-4 60 Cu-Em + tJ 0.31
Filamente 2x1
Transforma- -2 30 lT3B-2 0,23 Miez
tor de 2-3 105 =21,4
linii 3-4 135
4-5 210
'10
0
5;....6 270
tip
7-8 60 11313-2 P 0,23 =1,5
-

Rubin-102 6-0 715 lBnWp 0,1 =152
Temp-3
Filament 1
Transforma- 1-2 90 =4-
tor de
linii TBC-110
c
3-4 280 Cu-Em 0,23 =8
4-5 213 =1,9
de
5;....6 421 =16
Temp-6 6-1 320 r
cC6-7
=14
7-8 950 0,1 r
cc
7
-8
=180
Filament 2 TI3HX P 0,22 r =5
cc
Miez
Transforma- 1-2 40 CI.I-Em + 0,22
tor de 2-3 40
linii 3-4 30 Miez
VS 54-622
(<<Cosmos-1
VS 59-641 5-6 95 2 x Cu-Em p 0,32
( Cosmos-2 6-7 95 2 x Cu-Em 0,32
7-8 710 Cu-Em p 0,22
8-9 200 Cu-Em p 0,22
9-10 1300 Cu-Em p 0,1
Transforma- 1-2 41 Cu-Em p 0,25
tor de 2-3 57 Cu-Em p 0,25 Miez
linii Stass-
furt 4-5 86 2 x Cu-Em p 0,32
5;....6 86 2 x Cu-Em p 0,32
6-7 212 Cu-Em {J 0,25
7-8 751 Cu-Em {J 0,25
8-9 205 Cu-Em {J 0,25
9-10 950 Cu-Em (:; 0,1
Filament 1
Transforma- 1-2 41
toare de 3-4 54 Cu-Em {J 0,22 Miez
re linii VS-
642 (<<Cos- 5;....6 80
mos-3) 6-1 80 Cu-Em {J 0,45 Miez
7-8 10 Cu-Em {J 0,22
8-9 130
9-10 410
10-11 110
11-12 1300 Cu-Em {J 0,1
Filament 1
10
l' g
8
6
II
5 fi
4
II
II
II
II
II
II
II I "
6
3
2
4
5
6
?
7

Il
:
1 DY8? I
I I
; :
.Ip
-=-
flY86
10
II
II.!]
II -
9 II
II
8 II
II NEGRU
?
6 6
II
5

{} II
"
111
2
II
II
1
Cosmos 1

1
5
Cosmos 3
4
Autotransformatorul de linii
n receptoarele de televiziune are ro-
lul asigure baleiajul liniar al ci-
nescopului sau, cu alte cuvinte,
n bobinele de deflexie cu-
cu o astfel de incit se
deplasarea pe orizon-
a punctului luminos.
baleiajului este de 15625 Hz.
Constructiv, autotransformatorul de
linii se compune din: miezul
de bobina dispuse de
o de alta a miezului. Una
bobine are o
intrucit este de ten-
siune care redresorul de
tensiune. Constatarea defec-
autotransformatorului este n
multe cazuri o dar
cind avem certitudinea
este defect il putem repara cu mijloace
relativ simple avem in-
credere n proprii.
Autotransformatorul defect se de-
numerotnd n prealabil fi-
rele de conexiune cu
prizelor terminalele-
lor din schema ce
am scos autotransformatorul din te-
levizor, scoatem bobina de
miezul de scoatem srma
carcasa bobinei. la rebobinare
utiliza o din materialul
iar restul cu folii
de stiroflex. srma pentru
rebobinare trebuie fie
Rebobinarea de nal-
tensiune este o mai difi-
inlocuirea ei cu
una din in cele ce
datele constructive ale .
ctorva transformatoare de linii
care se pare se mai
frecvent.
5
2
8 0---'''''+1--<> H
J
1
2
3
4-
J
II
II
II
II
II
II
II
II
II[J
II R
II
II
,........,Lt-J..-... PL 36 II r 'v' l
PY88
8 II
II
II '
Rubin
Tel! -A
TBC-B
R.:: 2.0.
R:::4..n
'"
.
Se uneori fim in
de a nu putea intra n propria fap-
tului am uitat sau pierdut cheia.
Yale cu cifru ne de aceste ne-
cazuri faptului complet cheia.
realizarea acestui permite o
n iar posibilitatea de
a fi deschis prin are foarte mici.
schema de prin-
cipiu din fig. 1.
cum se din Cnd cele 3 co-
mutatoare sint puse pe 6, 4, 1, nu mai
decit pe butonul de sonerie care inchide
circuitul de alimentare a releului. Tn acest moment
releul este atras se produce
care poate fi
Acest buton de sonerie poate fi dublu, n acest
caz a doua de contacte pune n un
motor electric ce deschide
Evident, releul este atras, deci este
atta timp ct este butonul de sonerie.
Cnd dorim nchidem este suficient
punem unul dintre cele 3 comutatoare pe
pentru ca circuitul nu mai fi inchis prin
butonului (desigur pot fi modificate
toate comutatoarele).
releu lui este suficient de
cum se din fig. 2, releul poate fi din tole
de transformator E 10 n pachet de 20 mm iar
bobinajul se cu de cupru-email cu
diametrul de 0,1 mm. Pentru curentul de 120 V se
folosesc 1 200 de spire, iar 220 V - 2 200 de
spire. Alimentarea de la dezavantajul
se .poate intimpla o curent, n care caz
releul
Pentru a se acest inconvenient se
folosi o baterie de curent continuu de 12-25
I
H. NBCOlAU
4 5 5 6
3 "ll: 7 .7
2 ....... 8 2 .........
8
1 10 9 1 10 9
Fig. 1
BUTON
SONERIE
fi
$(JNsi DE
IWMENTARE

I
Comutatoarele trebuie un limitator de
pentru a se putea face la po-

Probabilitatea ca un al cifrulu! de
intrare acest cifru (6)4)1,pentru pozi-
deschis din fig. 1) este foarte deoarece
cu cele 3 comutatoare a cite 10 fiecare se pot
face nu mai de 4000 de
Circuite cu tranzistoare n industrie - Aparate
de titlul unei noi deosebit de
n Editura
Tratind probleme legate de
electrice, neelectrice biologice, cuprinzind un mare
de scheme electrice
REDAREA IN FOTOGRAFIE
Evident, se pot folosi comutatoare cu mai multe
sau mai in aceste cazuri, probabilita-
in Foto-film cartea
lui Tomescu este tI"l1'l"Inlr::l1tie=oi
tea ca fie deschis de un scade sau dinamice:
cu de - redarea reliefului n
lucru se poate spune de co- al
mutatoarelor. de
la realizarea acestui trebuie fim foarte ,.. .. lln"'rc'" (in fotografia
astfel ca avem
n cazul unei nu
semitonuri de la alb la negru (in totoaratlia
gru).
exact, dar cu mijloace de amator ele nu
se pot realiza n bune Avnd
n vedere lobului diagrame!
de directivitate a unei antene directive
de unde scurte nu este mai de
cteva zeci de grade n mod normal
ceva mai pentru antenele UUS,
este cu an-
tenei cu o precizie mai
respectiv de ale comutatorului,
se poate realiza preciziei de
indicare. n orice caz, ploturile trebuie
minime ntre ele ca
la un moment dat nu fie
aprins.
Ing. M. COSTESCU
Dispozitivul descris aici satisface
acest deziderat. Indicarea ante-
nei se face cu ajutorul unor becuri
diferitelor Pe
axul antenei sau cuplat mecanic cu
acesta se un comutator K, care
becul direc-
n dreptul se plotul comu-
tatorului. de becuri,
Alimentarea se face la un mic trans-
formator, care poate fi un transformator
de sonerie modificat. ntre
locul de a antenei
tura este de un cablu multifilar
care alimentarea becuri lor. Este
utilizarea unui cablu telefonic
multifilar. este mare, con-
de tensiune pe cablu se
va majora valoarea tensiunii pe care o
transformatorul (de ia
8VL
n domeniul undelor scurte ultra-
scurte snt preferate antenele directive,
deoarece au un n putere de
antenele nedirective. Aceasta
este posibil la
mare utilizind un de
putere mai o
n loc de a utiliza un de putere
mare o O
energia radia-
pe o Pentru a rea-
liza cu diferite puncte aflate pe
diferite de punctul de emisie
este necesar dispunem de mai multe
antene fixe sau de o
care poate fi in
Rotirea antenei se face mecanic sau,
cel mai adesea, cu ajutorul unui motor
electric. din este
de preferat, deoarece este posibil ca
antena fie relativ departe de
(pe o de
motorul are un dispozitiv
de reducere a vitezei (reductor) un
sistem de limitare a cursei pentru a se
evita ruperea fideruiui ce
antena.
Pentru a utiliza n bune conditii o
este necesar
n orice moment care
este antenei, respectiv
de pentru a o putea
orienta
dispozitive de mare precizie
(selsine) care antenei
.-------------------------
1
1:
a
numai cnd se
restul
o de ceai
ar asamblarea tablei de
50x
lipite n de o
mai mai
Cnn<:>f'l"lir'f::a mese! propriu-zise este foarte
Se piesele conform figurii,
apoi se placa (A) dintr-o de
panel sau chiar din n
ton cu restul mobilei din sau cu ma-
terial plastic. Decuparea acestei unde se va
monta placa de plexiglas se cu stinghii
(a), pe care se va placa de plexiglas. Se pre-
pentru asamblare corpului mesei
(2C+2D), n peretele C se o decupare
pentru sertar (F). Rigiditatea corpului mesei este
erin asamblarea cu picioare metalice, exe-
cutate dm corniere. Tn interiorul corpului mesei se
stinghiile (e) pentru placa de
placaj (E), pe care se va monta
Cadrul sau corpul (C+D) placa mesei (A) se
cu de lemn.
Se placa de placaj (E) astfel nct
intre exact n deschiderea corpului, fiind ulterior
cu stinghiile (c). Se conform desenu-
lui, sertarul (F) de ghidaj a acestuia (f). Ca
de iluminare se folosesc sau trei tuburi
fluorescente de lungime 300 mm de putere maxi-
40W. Aprinderea luminii se face cu un comutator
montat sub placa mesei sau cu un contact car,e
inchide circuitul cnd se deschide sertarui.
ce s-au dat cu lac piesele de lemn, se
cu picioarele metalice, vopsite negru mat.
Ultima este tablei de Partida
poate incepe.
MAI SIMPLE
.,._._ '),1 ___ .. ,
')JJ. 61:>0
:" .. :.: .. a
It';::::-D'il A ,1 :"1
+-._-
Itl
'a
(1 ,)1
1 ' ;;\
' ,i
..... _ .
.. -
"'"
re
"lIO
&o(
1;
:


. 1:
g


't--,

.. -
i
o c 1
f

; $

., i i
F= ,o, : fi!:i \': : i::\ \ 1:
iill\Ji
10,. i
;i ! i!i!,lili!: 1\ _ '- l._ .... -' _.
Piesa Denumirea Material Dimensiuni n mm
1 A Placa mesei Panel 650x650x 18
1 B Tabla de Plexiglas 410x410x35
2 C Corpul mesei lemn masiv 450 x 170x20
2 O Corpul mesei lemn masiv 410x 170x20
1 E Baza Placaj 410x410x6
1 F Sertar Placaj conform desenului
4 G Picioarele mesei Cornier 480 x 25 x 25 x 3
4
I
a Stinghii lemn 410x'10x 5
12 d Stifturi lemn tare 20x (; 5
4 e Stinghii lemn 410x 10x 10
2 f de ghidaj Lemn+metal conform desenu;ui
tuburi Tluorescente, conductori, comutator, adezivi etc.
fulgi de
de -15 9
- 50 91
-50
o de
j'n acest amestec bine se
mobila. Se
moale
cu
astfel mobileI,
n ulei de in,

2 - Alblrea zonelor atacate de H
2
S
se face prin tratarea acestor
redarea pentru
"'ill':Mir'lCI:c:. ramelor de bronz sau
tablouri lor
realizat.
Snt necesare materiale:
-100 g
- alcool alb - 50
ILEANA ILSU
n trecut al revistei noastre v-am prezen-
tat cteva tipuri simple de att pentru cej
mari cit pentru cei mici. in completare, va
o deosebit de univer-

Avantajul acestei piiabile in spatiul
minim pe care-I oferind n plus posibilitatea
a de balustrada balconuiui. Confec-
ei este extrem de
se din cele 8 scinduri de
75 x 6 x 1,8 cm, date la rindea. Toate n:uchiile supe-
rioare se cu care In prealabil a
fost pe un calup de de
scindura de la margine are muchIIle rotunjite. In fie-
care la 9 cm de la fiecare din capete, se va
executa cte prin care scindura.
se va fixa de cele 2 (53 x 6 x 4 cm) de rlgldlzare de
dedesubtul Acestea \lor fi rotunjite ia capete
exact la 23 cm de la din vor trebui
zute cu pentru .cu.
Scndurile vor fi fixate pe aceste forma d:
cu (v. fig.), astfel nct pnma. sc!ndura
(cea cu muchia in afara
1 cm iar ultima (cea de parapetul balconuh.u)
se' termine mnd cu In in scn-
duri se introduc ce le de cele 2
stinghii de dedesubt. Cele 2 elemente de fixare piiabile
de 44 x 5 x 1 8 cm au de asemenea capetele HHII'''"I->
ntre pentru cu
fluture partea de sus) cele pentru introducerea
barei metalice de fixare (din partea de jos) este de
39 cm.
n muchiile din spate ('in partea dinspre balus,trelda
balconului), fa o de 10 cm de
Cele care
bal!ustralda balconului
de cte o de 1,5 cm adnc;irrl
'UrI'MIilll::. n se
",,.l' ... ... <i x6x
n con-

de fixare;
se la
\/<::.I. ...... e"'" se prin intermediul
cele 2 elemente orizontale care soli-
-----------------------------------------------------------_.----,
se
iar ultimele
strunjire,
unei
cauc'luc:un este trimis
(pozi-
5). timp,
corpul pulverizatorului 6)
capacul bidonului de ulei se
presiune in bidonul cu vopsea. Aerul
care trece prin si
vopseaua prin cio-
rap de care trece prin
2). Alegind in mod corespun-
gaura duzei reglind, prin
rubare pe corpul pulverizatorului, fanta
dintre se
a jetului de vopsea. La cursa de
aspiratie a pompei, supapa se inchid:--,
asigurind in felul acesta continuitatea
jetului. Se ca nivelul vopse-
lei 1n bidon varieze in timpul vopsirii
de la 2/3 la 1/3 din volumul bidonului.
ICI
- Teava 2) se cu
atentie nct nu se obtureze
gaura Extremitatea se
ascute la vrf astfel nct se ct
mai pe peretele interior al duzei
5). se .de
capacul bidonului de uleI, respectmd
cota de 4 mm ntre virful corpul
pulverizatorului (fig. 1).
- La cositori rea supapei 2)
cu 7) trebuie avut n
vedere n interiorul supapei se
te o din care la o
se Pen-
tru a evita aceasta, se cu fierul
de lipit doar duza se cositor
pe alezajul m3. Apoi se introduce supa-
pa, a a fost n
prealabil pentru
cositorire. Supapa se astfel
ncit nu trecerea aerului de la
bidon spre pompa de umflat (rezultate
superioare cu pompa auto).
LISTA DE PIESE
Pozitia 1 - Bidon de ulei de 1 1, cu
. capac metalic
2 - de
de la o. de pix
3 - de re-
fulare a pompei de
G5 cm lungime.
n :'fixarea
a celor 2
a mesei n
detaliu poz. 6
de la carburatorul auto-
camionului sau
Bucegi
4 - Furtun din
5 -
6 -Corpul pulverizatorului
7 -
m

O
-
MODERN 1
VIORICA SIMBONESCU
lampa pe care o avem n vedere cuprinde n ex-
trasul de materiale; plexiglas mai gros, fir de nylon,
un bec o de electric.
Scheletul este format din 8 nervuri de plexi-
glas de 5-6 mm (mai nu este suficient de
rigid), fixate ntre coroane circulare din
material - ale forme dimensiuni exacte snt
indicate n fig. 2. Acestea se cu fe-
de traforaj, muchiile cu pUa,
apoi cu putnd fi eventual unse supli-
mentar cu o pentru lustrui rea plexi-
glasului (silicrom). Tot cu ajutorul de
traforaj, pe marginile nervurilor din plexiglas se
apoi pentru trecerea firului de nylon
(detaliu A), pentru fixarea nervurilor de coroana
(fig. 1) cite o cen-
(detaliul care va servi tot la trecerea
firului nylon. similare se
n cele 2 coroane circulare de plexiglas (conform
fi.g. 2). Pentru buna a atragem n mod
special asupra exacte
a tuturor De asemenea
toate aceste nu se cu
traforaju1.
Scheletul se ungnd toate
dintre elementele componente. cu adeziv special
pentru lipirea plexiglasuiui. uscarea
a adezivului se scheletului ntr-o
din fire de nylon cu de 0,5 mm (snt
necesari aproximativ de 2 ori cte m), concomi-
tent n circuite, - firul trecnd ntotdeauna
de la una din de pe a ner-
vurii la din mijlocul interioare (detaliu!
B) apoi din nou la a cir-
cuitului respectiv. Schema uneia din
(spirale) e,ste n fig. 3. Firul ,de nylon avnd
este mai simplu de confec-
principala materie sfoa-
ra de rafie.
Pentru se o minge
de avnd orificiul prin care se
amplasat la unul din (nu lateral). Mingea
se bine, iar apoi ncepem
pe ea rafia care, mai ales la nceput, tre-
buie fie Ct mai strns ca nu alunece.
se face radial, ntotdeauna pe am-
bele opuse (vezi fig. 1) avnd n mod
special ca cercurile (spir,ele) de rafie se exe-
cute la Ct mai egale, n nici un caz
se astfel nCt periditeze gro-
simea a viitoarei
Din Cnd n Cnd in timpul rafia de
pe minge se cu o sau cu un burete (ra-
fia este cu dei prin umezire cercu-
rile de se lipesc). Astfel se pe
mingii un fel de carapace. Atragem
ca la nu se acopere complet
dopul mingii cu
a circa 5 straturi suprapuse
de se foarte bine ntreaga carapace,
se ratia pentru ca final ob-
fie ct mai se
se usuce bine a doua zi.
A ce se scoate dopul se
(modernizarea) i. nu adeseori decit
unele mici accente sau minore, de cele mai multe
ori de mare efect. Una din care interesante
de decor il schimbarea vechiul ... \.a ... ,.......... sau, ,i mai
bine, crearea unui modern al n o
In fotografia ca ,i in cele 2 o a modului
simplu in care acest intim poate fi reali un minim de efort ,i
Abajururiie pot fi din cele mai materiale. In prezent
3 tipuri de aba)ururi (propriu-zis de mple de executat, din plexi-
glas, de rafie ,i ... hirtie
1> 0,5 mm, iar numai 0,4 mm,
este n timp
cutat.
la prindem bine un pentru
de din alb sau n orice caz vopsit
n alb - de mijlocul coroanei de la partea superi
a Prinderea se poate. realiza, de
printr-o stea n patru n mijlocul coro
de sus, fig. 4, n fel nct firul becului
mingea :se dezumfle, se taie cu in
jurul dopu.lui un orificiu, cu foarfeca sau cu
d'e traforaj - suficient de mare pen-
tru a putea extrage mingea
Apoi, pe carapacea se ntinde cu o
o vopsea (lac) pe de
Aplicarea se face in mod egal pe in-
treaga avndu-se nu se formeze
fig. 2
1-Desenul
sforii pe minge; 2- a)
Carapacea din rafie; b) o-
rificiul mare; c) orificiul
mic.
fig. 1
strat, sre pot
. .. .. ..'!::'J... . ......... '" orificiul e,te su-
poate interiorul.
pentru trecerea electric
se abia uscarea
folosindu-se n acest scop un burghiu lelectric
cu capul de 10, 15 mm. Montarea
a becului nu probleme qeosebite.
Cea de-a treia
necesit
semitranspare
(care este mai

Lungimea
metrul x
(n
Pe hrtia
tururile
din
de con-
de folie
1. Abajurul corpului de ilu-
minat.
2 pentru firul
de nylon la ambele capete ale
abajurului. 2 fiind su-
perior, unde se
cuta de plex/glas.
2. Privire de sus a
1-cablu electric cu 3 fire;
de plexiglas.
3. Sectiune prin corpul de
iluminat: 1-cablu electric
cu 3 fire; de plexi-
glas fasungul; 3-abajurul;
4-orificiile pentru firul de
nylon.
DIN
unele
dintre variantele posibile de reali-
zare a mobilieruiui de interior
jocului de
panouri de
Materialul de este al-
din de de dimen-
siunile 400 x 195, 400 x 400 sau
400 x 810 mm cu grosimea de4 mm,
cu marginile Pentru ele-
mentele de perete (posterior) sau
de podea se poate folosi ma-
sau melaminate;
material plastic etc. Elementele
de n fig.
a, se pot realiza din material plas-
tic sau lemn.
Modul de este prezentat
in fig. b c.
piesele
de mobilier din de
care se cel mai bine inte-
riorului dll. ne
adoptate, mai ales n ce
realizarea pieselor de ie-

ale mobilierului respec-
gata construit.
POUSAREA METALELOR
Pentru a la metale o
cu aspect lucios deosebit se
la polisarea lor amestec:
Oxid de crom - 85 de n greutate;
- 10 in greutate;
Petrol lampant-3 n greutate;
Acid oleic - 2 n greutate.
ce se bine, la for-
marea unei mase omogene, amestecul
se pune pe metalului se
cu o de sau fetru
n prealabil n
este bine se
acopere cu ajutorul unui pulverizator
cu nitrolac care o
pe metal, ce metalul de
oxidare.
Se mai pot utiliza alte retete, ca de
exemplu:
- O pe care o n felul
dizolvati 13 de acid oxalic
in 320 de le la maxi-
mum aoOC. n acest timp amestecati
bine 12 de de
amoniu n alt vas
un amestec format din 25 de acid
oleic,25 de spirt denaturat 12
de de amoniu. se
prima solutie n a doua se ames-
cu 150 de
- O solutie care se dizolvind
10 de amoniu n 75
de amestecnd in 5
de
Protejarea aBuminiului
Aluminiul aliajele lui se
foarte repede. De aceea este
acoperirea lui cu un strat
protector.
Piesa de aluminiu se n prealabil
n cu o perie se
I DE
se se cu
ce devine
Pe astfel se
cu pensula un strat egal de
din 10% hidroxid de
potasiu. citeva minute se
aluminiuiui o
sidefului.
.. SCRIEREA PE METAL
Cu ajutorul putem scrie
sau desena pe orice metal. Cum proce-
Placa se in
prealabil cu se la
60-7ot'C se cu un strat subtire
egal de
Apoi se pe placa
cu ajutorul unei hirtii de copiat, desenul
respectiv. Cu ajutorul unui ac se zgirie
n stratul de desenul copiat
se lichidul de decapare pe
suprafata EI va decapa (va dizolva)
numai partea locurile
unde nu se
placa este de cupru, sau
bronz, ca lichid de decapare se
acidul azotic diluat. de zinc, se
acid clorhidric, iar de
aluminiu,
ce decaparea s-a terminat, lichi-
dul se placa se bine. Placa
se de prin
cufundare in Apoi se
se se cu ce
suprafata devine
Putem scrie pe suprafete metalice
lustruite decapare, cu ajutorul
unei cerneli. In acest caz se
20 de colofoniu, 150 de spirt
1 parte de albastru de metilen cu o
de 35 de borax in 250
de cerneala este gata de ntre-

RADU AMAN
ce
rr""r'\lon'r:::> de 40-
umplere variabil,
construite cu mare
deoarece de stabilitatea frec-
emise depinde n mare
e:;,j('llir::lf,i';:>j a robotului.
cele cinci
de are schema
din figura 1, EI este un generator Re
cu punte Wien, din condensa-
toarele e 4 rezistentele R A R
B
punte introduce la intrarea
amplificatorului o reactie
exceptnd frecventa pe care este acor-
puntea. este
de relatia:
f = unde C = e
21rRC 3'
= C
4
' iar R = R
A
= R
B
.
Pe puntea Wien
introduce un defazaj nul, astfel
apar oscilat!i a depinde
de elementele R e. '
Generatorul audio permite obtinerea
5 frecvente fixe.
0,97 kHz pe pozitia 1 '
1,28 kHz pe pozitia 2
2,83 kHz pe pozitia 3
3,8 kHz pe pozitia 4
1,9 kHz 5.
Pentru o stabilitate a frecventei
snt necesare pentru elementele puntii
Wien numai piese de calitate.
Astfel, pentru condensatoarele C si
3 '
C 4 se vor prefera condensatoare cu
dielectric din hrtie, iar pentrurezisten-
tele R A vom procura rezistente
chimice de precizie, avnd o
de 1%.
De calitatea
depinde
cinci frecvente de
Functionarea Nnn.o,""t, ... "d,

T ranz istoarele
te
eare s-a
o
reactie este situatie
amplificatorul se n oseila-
tor.
Rezistentele
iru polarizarea
care are o reactie
rezistenta Rfi' Rezistenta de
a primului eraj de amplficare e
de R5' Tot R
5
m-
cu R_ servesc pentru polari-
zarea bazei T 4' care este
cuplat direct prin cu tranzistorul
T,
Sfranzistorul T
4
n regim
combinat de repetor amplificator
cu emitor comun, EI are ca
de rezistenfele R8 R9' rezis-
tenta Rg introducnd o reactie puter-
pentru stabilizarea punctului de
functionare.
Semnalul de modulatie se culege din
emitorul tranzistorulul T
4
.
Pentru ca impedanta de intrare a
tranzistorului T
1
oseilator de
nu sunteze impedanta
de a qeneratorului, ntre genera-
toml de etajul oseilator
cuplajul se face prin intermediul unui
etaj pe emitor cu tranzistorul
T
2
,
Acest repetor are schema din fiqura
2. Rb = 82 kQ
punctul static de functionare, R este
rezistenta de de pe care
e
se ia
semnalul de modulatie ce se
pe baza tranzistorului
I
4/ 5,3
n "

/ C,3
/
/
/
/
/
L _____ ___ J
Genepcdof>(//
CIoci/o
Ampl/f/ccrtof'l --O
ele micorofon
(URMARE DIN
NUTRITmVE
Un amestec corect contine toate
necesare
n afara microelementelor n
tele suculente circa
foric, 38%

azotos,
apei
lor
complet este
o ce se poate realiza prin
garea Pentru cel mai
indicat ar fi organic natural (gunoiul
animalier) bovine, ce n prealabil
a fost bine uscat. ce a fost pisat, se poate ad-
ministra n gram de praf la 2 litri de
dar numai n perioada inceperii inflorlrii
doar plantelor care nu snt bolnave.
nu va fi administrat mari, ci cite de
fiecare Abuzul de nu este permis.
VASE PENTRU PLANTE (fig. 1)
Alegerea vaselor pentru plante este
de forma plantei (fig. 2), forma tron-
a vaselor de lut nu convine modului
de dezvoltare a plantei. Darglastrele de
lut au alt dezavantaj legat de faptul evaporarea
apei produce o a ceea ce
tinere. n ultima vreme se folosesc cu suc-
ces sporit glastre sau vase din material plastic
bazei.
este determinat
si de aerisire. plante care
cer n special mexicani; cei
nord-americani, ca platouri sud-
americane, nu cresc n
soare, unii cresc umbra sau se
reciproc, iar cresc n tropicale. condi-
noastre de depozitare, plantele se vor ct
mai aproape de geam, lund de im-
potriva frigului. Pe timp de temperatura va oscila
ntre 10 1:r'C, n nici un caz sub'3-4C. O supra-
a de depozitare se poate evita prin-
tr-o aerisire al co-
lorit este de un verde mai crud, nu se expun in plin
soare, pe cnd cei de un verde mai inchis sau
sau cei linosi o iluminare mai
o cu plantele se de
lumina prea a soarelui de (care
poate produce arsuri) printr-o acoperire cu de
hirtie sau printr-o stropire cu var sau lut a geamurilor.
Transplantarea, sau mai corect transvasarea, este
de mutare a unei plante dintr-un vas in altul.
De obicei, ea se naintea perioadei de ve-
*
Noul salelit franco-vesi-german Symphonie" care
a lansa.t peste 1 1/2 ani de la baza
Kourou de o EUROPA-2, va fi plasat
pe o asigurnd emisii radio-
TV -telefonice ntre Europa Africa. EI va functiona
continuu, fiind primul satelit artificial de
stabilizat trei axe. in prezent se
motorului reactiv realizat de trustul Messerschmidt...,
Bolkowl-Bohm GmbH.'
fiind de neconcordanta dintre
plantei vasului n care se ca de gra-
dul de epuizare a amestecului de mare
la modul de prindere a plantelor! Mai prudent este
ci de lemn sau pensete metalice
cu care apoi se vor arde. completarea va-
sului cu (fig. 3), astfel nct se lase
la marginea de sus a vasului cam 1-2 cm, plantele se
mai la nefiind imediat udate.
plantare, cu forme columnare se vor sprijini
de de lemn, metal, plastic sau n cazul
n care transvasarea este numai de
mea plantei, se poate folosi balot de
din jurul la mutarea ntr-un vas mai mare
doar de jur-mprejur.
Udarea este o care spiritul de ob-
Depinde de locul de amplasament, anotimp,
de vrsta plantei, desigur,
de specia n sine. Udarea ncepe cu primele
semne de plantet Toamna
udatul se face la 2-3 zile, vara se zilnic
iar iarna cantitatea de se adminis-
la prnz la un interval de circa 15-20 de zile.
Pentru udare este bine se un amestec
de egale de de ploaie Tem-
peratura apei fie ntre 20 25C. Udarea
se poate face prin infiltrare de jos, ce glastra
sau vasul respectiv s-a cufundat ntr-un alt vas mai
mare cu Vom folosi o stropitori cu
ct mai pulverizator pentru
nerea unei atmosferice (fig. 4).
BOU
Atunci cnd plantele aspectul aparent
sau cnd se produc n nflori-
rea ior,ele vor fi examinate cu mare Incepind
cu solul, care prin epuizarea sau
poate provoca boli de con-
tinuind cu corpul plantei, o examinare la
timp poate efecte pentru mai trziu.
Ca principali se intlnesc
(mpotriva este eficace o solutie de
de tutun alcool n egale),
duchii cei de n tuturor
acestor este bine cerem avizul centrelor
locale pentru plantelor._ care dispun de mij-
loacele de combatere necesare. In
tului apos, moale, care se prin
unor pete nmuierea plantei in
se impune
plantei salvate, ca
de aerisire a solului.
C:onf. univ. dr.
Folosind informatiile telemetrie de la americani Orbital GeopJ1is,ic.a!
Orbita! Astronomical Oh,,,pi'V?Jfnrv)).,? savantii americani Garry Thomas
Blamoni din Paris) au comunicat
atomi de de 5000!lCeisius
dinspre cea a
*
dr.
Michael de la
Laboratorul de speclrome-
trie de la Orsay a decla-
rat recent a puiui de-
termina o relatie foarte
ntre caracte-
risticile fizice-geometrice
ale prafului fin adus de pe
nivelul
solare, care lumini
noi asupra istoriei astru-
lui nostru principal.
de la montajul ncercarea panourilor cu baterii solare
de
A fost fixat echipajul navei cosmice lunare Apollo-16.
John W. Young, comandantul misiunii, care va efectua astfel al
Thomas K. Mattingly va indeplini functia de pilot al modufuluj de COliln!cta,
compensind oarecum inlocuirea sa n ultimul moment din echipajul \\."'<I"'''U)';-
ca urmare a unei maladii; cel de-al ireilea al eCf711J,illUfUl
pilot al modulului lunar -va fi un debutant, Charles M.
n martie anul viitor va dura 12 zile, Young Dul<e
Lunii.
A. fost confirmat ofi
va acoperi 1/2 din
B.A.G;i/
navetei ,
rican North f}IICan
colaborare" .' 'e compania
(St, europene ,n"'l:>Uf'U.Jr
tiom},{(Ern,t;15> Aerospatiale.
;:. ,.}l
original al p"lbfesorului
,i Krovsl<i de a transforma/un
sui-generis
tarii. 'Sini unii speci '
mai avantajos pe
$&(ar i.
dfrer;i' n
acestor misiuni ...
Proiectul unul aparat de individual
(<<Fleep) de explorare a ""'II"\r::lt",t,<>j selenare.
""
,,"';''''''''''''''' prima au fost obtinute mai multe zeci de
permit studierea structurii intime a fierbin
posibil cu Observaiorului stralosferic creat de
20500 aparat au putut fi luate numeroase fotografii de
l1li
It
E
III
E
I
ANTICOROSI
UN UX?
La automobilele n
primii 2-3 ani de expioatare; n special
s-a circulat cu ele iarna, caro-
seria ruginite, n spe-
cial n locurile de mbinare a tablelor,
n caroseriei unde se poate
aduna noroiul (sub aripi), n interiorul
chesoanelor. Rugina apare de ase-
menea pe unde vopseaua
a fost fie din cauze naturale,
fie unor actiuni mecanice
(zgirieturi, atingerea fundului carose-
riei la trecerea unor obstacole mai
nalte drumuri neamenajate
snt cawrile de ruginire a
podelei caroseriei, sub covorul de
cauciuc. La unele modele sub covorul
de cauciuc este unul din
- acesta umezeala,
favorizind procesul de ruginire.
nainte de nceperea
nrliltAI"'tiA se
care
depistarea nn.-fiIOnilt'\l"
stratului de
Snt frecvente cazurile Cnd aceasta
de
cu caroseria, iar sub acest strat tabla
este In acest caz se
mecanic stratul de antifon degra-
dat se
Tabla se cu peria de
hirtie iar apoi cu o
de deruginire conform cu una
dintre
i - solutie
cmc de (100/0 me-
+ 90%
200 cmc de acid fosforic tehnic.
200 cmc de acid clorhidric tehnic,
n -
g de acid fosforic tehnic
140 g de acid azotic
260 g de oxid de zinc.
cea de-a treia se doar pe
ruginite.
se doar pe
ruginite gradul de ruginire
se maximum 30 de minute, apoi
o cu din abun-
pasivizarea cu o de
50 g de fosfat trisodic la 1 litru de
ruginite snt predo-
minante, este se de
vopsea neruginite, urmnd
a asigura apoi o acoperire
a ntregii vopselei
vechi se face fie cu mijloace mecanice
(perie de hirtie etc.),
fie cu ajutorul unei speciale
care se n sub denumi-
rea DecaneI.
vopsi-
rea cu vopsea pe de miniu de
plumb, care se in sub
denumirea de Deruginel sau poate
fi cu miniu de plumb 750 g
la 1 kg de ulei de in. trebuie
foarte bine att ia preparare
ct inainte de fiecare folosire.
Vopseaua de miniu se cu
pensula sau prin pulverizare. Se reco-
aplicarea a straturi de
vopsea. Timpul de uscare a unui strat
este de aproximativ o in
acest timp nu se va intrerupe
. autovehiculului. Tnainte de aplicarea
celui de-al doilea strat de vopsea,
caroseriatrebuie
foarte bne. uscarea stratuiui
doi, se cu o vop-
sea pe de ulei de culoare
sau de o culoare cu cea a
caroseriei.
aplicarea straturilor de protec-
tie mai sus
este se aplice cu
unsoare in descris
nostru din decembrie 1970.
Pentru care nu sint acce-
sibile mecanic de

UN ARAJ
DE
AMPING
Vine vara, perioada concediilor
pe fiecare dintre noi ti
problema contra
soarelui care vop-
seaua autoturismului, cauciucurile
toate garniturile de cauciuc. nu ne
nchipuim vom totdeauna umbra
a unui copac
propunem o
de garaj pliant pentru cam-
ping, care. se poate stringe
i'h portbagajul autoturismului dv.
Autoturismul se ca
a garajului, deci dimensiunile
garajului se stabilesc n de
dimensiunile autoturismului. Schele-
tul cortului se compune dintr-o
(1) care se pe aco-
autoturismului cu ajutorul unor
diagonale a unor cieme (6). Aco-
de se ntinde peste
bara se cu 8 sfori
de n sol.
cu
dil1neflsiiuniilor Bara su-
din de

(din multe tronsoane, care
unul intr-altuO, pentru a se putea str1n-
lungimea ei
cu centi-
metri mai mare dect lungimea auto-
turismului. de ghidaj ale barei
(2), de lungime 300-400 mm, pentru a
de ung. Al.

Asigurarea automobilelor Dacia se prin nlocuirea
de fixare a capace lor cu dispozitive conform cu schi-
rate:
Dispozitivul propus este din piese:
- special cu cep (fig. 1);
- (fig. 2);
- cheie (fig. 3).
Cote le indicate snt informative. Pentru secretului dispozi-
tivului fiecare constructor va alege cote:
- la special cu cep - cote le {Z$ 3. 15 19 mm;
- la - cotele $lS 15,5 95 20 mm;
- la cheie - cote le 3, $'615.1 19,8 mm.
De asemenea, pentru a preveni blocarea la stringerea
grosimea gulerului f6 15 CI. (trebuie fie cu 0,1 ... 0.3 mm mai
mare deCt grosimea fundului
a a se va face zincare.
cadmiere sau cromare.
CEP




MAT.- Ole 45
2+'0.
1
FIS. 1 FIB.2
\()
t--i-f-----+--I

1
CI)
$
tn
c:-I


"

15 3
100
F/B .. 3
realiza un sprijin suficient de puternic
al barei se din de
sau de ele se sau se
cite o balama de 20-30 mm
circa 50 mm lungime a fie-

Diagonalele (4) se de pre-
tot din de aluminiu de
10 sau 15, care se la
ambele capete pe lungimea de 50 mm.
la un al diagonalelor se
demele pentru autoturis-
mului, iar la se prind cu
de baiamalele (3) sudate pe
de ghidare (2). Pentru diago-
nale se pot folosi profile-corniel'e
sau profile U n de
de cleme
Pentru pnza nu este
nevoie de material imper-
meabil, deoarece garajul
in primul rind impotriva soarelui; di-
.__------ 6 ------...,
mensiunile se aleg n de dimen-
siunile autoturismului.
Montajul este foarte simplu: se des-
chid diagonalele prinse de balamale
se cu cleme de bordura
pavilionului. Apoi se trece bara supe-
prin de
ghidaj, se intinde pinza se
bine cu ajutorul
din metale neferoa-
se nu prin vopsire.
CUM
FRiNE CU DISC
Frinele cu circuit dublu securitatea automobilului. Cnd apare o pier-
dere de lichid de intr-un anumit punct al circuitului, aceasta nu
din a intregului sistem de frinare. nu mai este
circuitul din n circuitul din spate, invers.
n felul acesta se reduce efortul de frinare, automobilul nu complet
(mai de Piesa a sis-
. temului prezentat este cilindrul central dublu cu rezervorul de lichid de
la frnare A este mpins de presiunea provenind de la
spre pistonul B. lichidul de aflat intre cele pistoane este comprimat
transmite presiunea n circuitul de frnare II. Simultan, presiune de-
pistonul B spre stinga, producnd presiunea de frnare n circuitul!.
. n circuitul II apare o de nu se mai presiunea
in acest circuit, dar pistonul A se de pistonul B im-
pinge pe acesta din spre stinga, producind presiunea de frnare n circuitul
1. lipsa de apare in circuitul 1, pistonul B se de la
inLsput, la cilindrului, care se pre-
siunea de frinare n circuitul II.
CILINDRUL CENTRAL
DUBLU
-------------------------
-=+---4
2
PRESIUt
PEDALE

... ---H
3
PRESIUI'
PEDALEI
...
ncercat
al sau
unei Nu este chiar
cum s-ar la prima
un aparat de fotografiat
cu sistem de vizare reflex
monoobiectiv, problema se simpli-
mult. aparate de acest
gen care pot fotografia de la minimum
15cm claritatea incadrarea
fiind cu cea mai mare precizie.
la multe alte aparate de foto-
grafiat sau de filmat, cu
vizor optic, la care folosim pentru
sub 1 m lentile sau
inele intermediare, o macrofotografie
n cadru natural face impo-
utilizarea vizorului optic
Dispozitivele optice existente de com-
pensare a erorilor de dau
rezultate cu mari de
cele mai multe lor le face
inaccesibile ce un
relativ redus de astfel de foto-
grafii.
Dispozitivul prezentat mai jos per-
mite executarea de macrofotografii,
n special n cadru natural, asigurnd
att claritatea ct mai ales o ncadra-
re a subiectului, avantaj deo-
sebit de important la executarea diapo-
zitivelor a de aproape,
cazuri n care decupajul ulterior nu
mai este posibil.

trei ce unul de
tije verticale reglabile
pe pe
Materialul cel mai indicat pentru
este alama sau,
este posibil, chiar profil).
TABEL DE MATERJALE
Reper Dimensiuni
nr; Denumire Material i'n mm
1 Suport fix 1 de sau pro- 16x12x2
fii U cea 175
1a limitator 1 de 2 x 15 x 60
Suport <:ulisant de sau cor- 12x12x2
nier cea 180 lungime
I
2a Ghidaj de 4x12x12
3 Suport vertical 1 idem 2x 10x60
31'1 idem x6 x100
sau x8x8
f--.-.-----
verticale de sau d? 2x50
--
,....--._-
r------ --
c: ,1.
"tu "' .... 1.1
moale 3
Ing. POlDAN
Cota cu X se n
de dimensiunile aparatului de
fotografiat sau de filmat la care dorim
dispozitivul. De asemenea,
filetul pentru de fixare pe
aparat va fi de 1/4" sau 3/8".
executarea tuturor reperelol""
conform desenelor se trece la asam-
blarea lor prin lipire moale cu aliaj de
cositor. Inainte de montaj este indicat
ca toate piesele -fie bnmate sau
vopsite cu lac negru.
asamblarea cu
form fotografiei trebuie ca
tivul fie etalonah>. Cote le re-
se pot determina prin calcul,
de a 0-
tl .. folosit, este
mai simplu ca
se execute prin probe practice. Astfel
se obiectiv lentila a-
sau ntre aparat
obiectiv unul sau inele inter-
Se deschide capacul din
de
de
pelliclJ!ei fotografice o de geam
dimensiuni convenabile.
..
la reglaj, iar reperul scalei
de se aduce in infinit.
Pe un perete bine iluminat se prinde
o de control, de exemplu, o
de zjar se apropie aparatul
de aceasta ce pe geamul mat apa-
re imaginea mirei perfect clar.
Se tija astfel nct
cele tije verticale in
planul mirei de control. Tn felul acesta
am efectuat reglajul Acum
suportul vertical ce
marginea a traversei va
coincide cu marginea a ima-
ginii proiectate pe geamul mat. Ti.iele
verticale se vor regla, de asemenea,
a realiza restul
repere pentru acest
reglaj se de exem-
cU cifra 1. n. mod
se stabilesc celelalte trepte de reglaj
utiliznd tirajul normal al obiectivului,
sau in-
troducnd ait inel intermediar.
ia marcajul reglajelor,
nct acestea fi repro-
duse cu atunci cnd aparatul
fotogratic va porni ia In lu-
basm a macrofotografiei.
ca nu
unele 'dintre cele
se
astfel n evi-
t.
1
Suportul turnant (rabatabil) permite unui a.parat de
(film de 16 mm, dia.pozitive) ntre rafturile bibliotecii - n
de (fig. A) sa,u ascuns in dosul (fig.
DETALIi CONSTRUCTIVE
avnd un perete vertical
se
-Dimensiunile elementelor: a =
stabilirea. lui a
d; = f-
de
de
A
Se poate folosi placaj sa.u de 22 mm grosime pentru 15-18 mm
pentru se marginile a fi acoperite
cu de furnir, restul mobilei este furniruit. Placa. de glisare se
din metal sau cu grosimea de 1,5 mm se sau se
11 se unge cu sau pentru ca suportul turnant alunece cu
pe ea.
ne asupra dv. n minicabinei de
COPII FOTOGRAFICE
PE TEXTILE
Ing. A.
Pentru a imagini de diverse tonuri, putem utiliza
de viraje:
Culoarea maro (sepia)
A:
mi;
- 2,5 g.
B:
mi;
acid citric - 10 g.
Ambele se inainte de Prin acest viraj
se o oarecare a imaginii, de aceea se
in special, in cazul copiilor subexpuse la copiere.

-100 mi;
azotat de uranil - 0,25g;
de potasiu - 0,25 g;
acid acetic - 1 mI.
n timpul materialului in nuanta imaginii
de la maro spre deschis. poate fi la nuanta


1
-100 mi;
azotat de sodiu - 2 g;
de potasiu - 3
n imaginea
care se n apoi
se introduce n 2.
2
-100 mi;
- 2g.
n 2 imaginea reapare ntr-o care se inchide
din ce n ce mai mult n timpul in acest caz poate fi
la nuantei dorite.
toate de virare, trebuie apoi

I
3
A
1\
"

5
..
/
L
LJ l1li
T o 7. eIt
o..::
.7 ..
-
4 3
B
e
\ !
fi
I
I
--..,
I
3
--
I
I
c
6 8 59 6
TE N LO
I
satisfactie a unui fotoamator o con-
stituie de di'apozitive finite prin efectuarea
tuturor de prelucrare cu mijloace proprii.
cu o oarecare de majoritatea foto-
amatorilor, tehnologia de prelucrare a unui film
diapozitiv nu este de Utilajul
este mai redus dect cel necesitat de pozitivele alb-
negru, iar, n final, de cost al unui dia-
pozitiv montat n nu cu mult pe cel
al unei fotog rafii 6 x 9 cm alb-neg ru; deci mai nti:
Nr.
crt.
1.
2.
3.
Tabelul 1
Costul
estimativ al
materialului
45,5 lei
= 135 lei
2 '
15 _
3 lei
5-
18 lei
66.5-;'-77 lei
1,84-;'-2,14 lei
estimativ, cuprinznd
ceva mai
e din
retul va
IL UTilAJUl NECESAR
1. d
avem
tran
2. Term
3.
(di
vom in
adaos de
constructie
procura o cu
-1
in material plastic-
x 18 cm). n
de developare prin
rece, vom executa
Ing. V. lAURIC
temperaturii n limitele indicate n tabelele 2 3.
4. Plnie de sau material plastic -1
5. Cilindru gradat - capacitate 500 ml-1
6. Flacoane din cu dop (din
sau din cauciuc) sau flacoane din
material plastic capacitate 500 mi - 5
7. Furtun de cauciuc pentru racordarea dozei la
robinetul de
8. Bec nitrafot 500 W -1
9. Cleme foto . pentru prinderea
peliculei n stare - 2
10. Burete microalveolar, din cauciuc sau
-1
III. PUTINA TEORIE
Rareori amatorul se prelucreze
materialele foto conform unor moduri de
lucru tip a se interesa de procesele fizico-chi-
mice care se produc n respectiva De aceea,
cele ce nu vor fi un simplu mod de lucru.
Filmul color reversibil este compus din mai multe
straturi, sensibile fiecare la una dintre cele 3 culori
fundamentale ce compun lumina Fiecare
strat deci de argint o
care la developare va produce colorantul respectiv.
1. Prima va fi o developare alb-negru
de un revelator de foarte
In se produce reducerea
argintului metalic unei imagini negative
alb-negru.
2. o de
n curent continuu de
3. putem deschide doza de develo-
pare deci se la lu-
Acum avnd o imagine aceasta tre-
buie Se cea de-a treia
solarizare.
sntem posesori ai unei doze spe-
ciale cu o
vom face ntr-un vas emailat alb cu cu-
Astfel nu vom dis-
punem de o sau cu
corex), filmul trebuie ntins
n cu cleme.
mase pe film se cu buretele umezit.
se cu cu aten-
pentru a nu zg1ria a nu desprinde straturile de

Set de Reacolor produs R.P.U.
Set Universal Tabelul 3
Tip u I peliculei
ORWO COLOR FOTOTVET FERRANIACOLOR
UT 16, UK 16 TSO-2, TSO-3 CR503M
Nr.
R.D.G. U.R.S.S. Italia
crt.
Tempera- Timpul Tempera- Timpul Tempera- Timpul
tura minute tura minute tura minute
OoC OoC OoC
180,25 32 18O,3 22-728 18.0,5 16
12";15 2S 8-.714 1S 20
Bec nitrafot Soo W la 0,75 m, Cte 1 minut pe fiecare a
18O,5 10 18O,3 12 180,5 10
12";15 2S 8-;14 25 14";'18 20
171 8 17-:-19 6 16..!.18 8
12";-15 10 8+14 5 14-+18 5
171 8 17-;19 6 16-:-18 7
12";'15 25 8
7
14 15 14-;'18 20
max. 30 max. 30 max. 16
m1
Avnd o imagine pe film, prin
expunerea peliculei la pentru a doua
se produce un proces similar cu cel de la copierea
alb-negru. Zonele neimpresionate de deci
n care nu s-au format granule de argint prima
developare, vor fi expuse acum, de
o imagine color
Pentru solarizare, filmul se de ambele
cu un bec nitrafot timp de 1-5 de la o
suficient de mare (0,75 cm-1 m) pentru
a nu produce topirea deplasarea straturilor de

Autorul acestor rnduri n mod curent
n locul becului nitrafot o fulger
(36 W secx 5710 fulgere pe fiecare a peliculei).
4. solarizare pelicula se introduce napoi
pe bobina dozei, care se n pentru
nmuierea gelatinei, iar apoi se developarea
n care apar imaginile pozitive mono.,.
crome n fiecare dintre cele trei straturi.
5. Filmul se energic n
6. se albirea, pentru n-
din emulsie a granulelor de argint reduse
n prima developare.
7. o tot n
la a galbene
de solutia de albire.
8. Nefiind se ntr-o ce
de a gelatinei. Uneori,
aceste se sub denumirile de
fixare tanare sau stabilizare.
9. pelicula se pune la uscat
de surse de praf. ntruct apa de
de o cantitate de
minerale uscare, pe pot
pete cu aspect autorul
folosirea special foto (din
ORWO F 905), de o imersie de cteva minute
n
Set de solutii pentru filme color reversibile original
Il>
ORWO, Pelicula ORWO UT 16 sau UK 16 Tabelul
Codul
solutiei
Timpul Tem
Denumirea operatiei n ratura
minute n OC
elopare
b-negru O RWO-09 32 18O,5
25 max.17
5
ORWO-13
10 18O,5
25 max.17
O RWO-57 5 18
5 max.1
ORWO-71 5 18
5 max.17
n

ORWO-205 5
25
Au fost indicate, cum se seturi de
de Acestea snt
cele mai sigure att n dozajului, a preciziei
ct n
n numerele viitoare vom publica
care se prepara indicate mai
sus, acestora, modul lor de
ct de utilizare n alte scopuri ale
deja
C NTEINER
PE TRU
EV LOP
Realizarea timpilor de tratare n preve-
nirea lipirii copiilor ntre ele transportul dintr-o
baie n alta, cu snt care distrag
amatorului de la principale pe care
le are de executat n laborator. acestei pro-
bleme este: conteinerizarea.
Dispozitivul conteiner pe care vi-I propunem per-
mite tratarea n de securitate a cinci
pozitive 6,5 x 9 cm, simultan.
Copiile pozitiv snt introduse ntre lamele conteine-
rului, cum filmul ntre spirele tancului de deve-
lopare. Se astfel de 4 mm ntre copii
18
ax. 17
DISPOZITIV
1
sau
pun probleme de travelinB.
care snt, uneori, foarte dificile. In
cazurile acestea. cursa este
la lungimi de ordinul a centimetri
sau zeci de centimetri. dar
rile snt foarte fine zona de pu-
nere la punct este
Dispozitivul din figura
ne poate fi de un real ajutor pentru
realizarea minitravelingu rilor.
dintr-un
rucior care pe cele
ale c,are apa-
ratul de filmat. Se
din de 1-2 mm din patru
mosoare din material plastic sau
din lemn care rolul
Se n primul rnd
cele patru mosoare la strung, astfel
nCt generatoarea conice
45 de si cilindrul
!ngust nu
In snt cotele pentru
o de 20 mm diametru.
Prin gaura a mosoarelor
se trece joc un ax care
dintr-o de pix cu
dintre mosoare se
fiecare pereche
alerge corect pe
Pentru acestei dis-
ntre mosoare se
totul se pe ax cu
unor pene din de
lemn. acest fel am realizat
Corpul se confec-
din asigurnd un joc
de 2-3 mm ntre aripile ndoite
capetele mosoarelor. Jocul se va
compensa cu din pertinax,
care vor mpiedica late-
rale ale corpului de dar
permit rotirea a acestora.
Pentru a se prentmpina deschi-
derea aripilor. acestea se vor rigidi-
za cu ajutorul a nervuri lipite
cu cositor.
Pe unul dintre capetele uneia din-
tre axe se o care
permite a
dorului.
Aparatul de filmat se dea-
supra ca n figura
prin intermediul unui cap
panoramic, care permite
n jurul axei proprii simultan cu
de
Este de dorit ca suportul fie
orizontal sau aproape orizontal,
tru ca aparatul de filmat
nu alunece din proprie

Pentru cazurile n care trebuie
cu standul inclinat ne vom
servi de un des-
a cu
astfel
ntre stratul de nCt
vor frecarea vor mpiedica

les, deplasarea acestuia se va face.
mai greu. constructive
stau la ndemna constructorului.
prevenirea ndoirii cu din
de revelare. Agitarea se face prin

de la una sau
Styrenul are dezav
acizi, deci de so
acestea, vi-I seama de coeficientul mediu de
ale unui film color, snt necesare 5--6 conteinere pen-
tru a avea ntotdeauna cel unul uscat disponibil
pentru pentru a se putea aplica tehnologia
de developare n trepte.
Materialul cel mai la pentru corlfec:tlc .nit'E
acestui dispozitiv este styrenul. pe
65
1+---63 ----1101

B-B
c-c
de lemn
mode de prelucrare
sol
cu n
problema de la inceput a cu
dorite, deoarece aceasta se poate chiar
ndoirea . area
indrepta umerii de
p pe care '10
M ul pentru lipire poate fi s
benzenul sau fenolul.
Se trece la ndr ale ale blocurilor
de lame, li mm pe cte
un al bloc de lame solidarizarea blocu-
rilor ntre ele cu ajutorul a patru de 96 X 5 mm
prin lipire, ca n figura
laterale au rolul mpiedice alunecarea
copiilor atunci Cnd se baia. nainte de solidarizare
se va verifica o fotografie
ntre lame.
cu copii pozitive, conteinerul va
parcurge toate etapele procesului de developare
la ,Uscarea lui se face liber sau cu aju-
torul aerului cald.
Nu este de copii
prelucrate simultan peste cinci, deoarece aceasta ar
necesita cu adincime mare si modificarea n salturi
a caracteristicilor chimice ale
de n timpul scade
de cinci ori n plus se pot utiliza verticale de
developare. Dar despre acestea ntr-un viitor.
a a fost
n trecut al revistei noastre intrebu!n-
vari de. Pentru amatorii de el poate deveni
un pup tru de filmare foarte comod.
Pentrd axa a sistemului s-a ales verti-
pent .. ., a se realiza
foilor de celuloid cu desenele. S-a ales
minare a se evita trecerea t'lIIr",nt .. I 'lij
de aer cald pe rama suport, ceea ce ar
foilor celuioid. de ilu-
minare mai avantajele
pupitrului de lucru ale unor de pliere
limitat.
demontarea !lecului rabatarea capa-
poate deveni un mic pentru
pe care ie pentru
e necesare snt lemnul de calitate
cat), o ape, clei de
un fasung, un n
n precedent al
dintr-un schelet de lemn cubic
prinderea unui perete fix, prin interme-
va face solidarizarea cu cinestan-
rabatabil:1)rin care trece fasungul
c, ramei de desen introdu-
cu asigurarea unghiului de 45
0
din
estii de mbinare snt. prezentate n de-
atorul va adopta sol ' pund
or sale de prelucrar
mportant ca n final s
suficient de n
sliFlde
sI/eia malti pozi!ionore
oglinda
nii parazite, eubul se cu orice material
(carton, etc.) pe cele trei libere.
Dimensiunile depind de ramei
de desen, iar determinarea lor nu constituie o proble-
Se ca barelor de lemn n-
fie de cel 1 x 1 cm, astfel incit
trebuie pentru solidarizare cuie
sau bolduri nu
Pentru unei corecte este re-
comandabil toate regla}ele o
cu ajutorul unor repere pe
de filmare.
m
De multe ori, n cadrul ne snt necesare sehute,
deoarece anumite nu pot avea loc sub o puternid De aceea nu
este unor de sau ztpadi anumite
care ne permit ajungem la temperatun sub zero grade.
Astfel. A. din sarea respectivi cu 100 g de sau
o de tOc. .

de sodiu (NaCI)
Suffat de a.moniu [(NH"lzSO,,]
de amoniu (NH,..O)
de calciu (Ca.C1
2
6H
2
0)
Azotat de amoniu (NH ... NO
i
)
A lrame
331
621
25
1
14],
45
1
-21
0
-1go
-15
0
-SSO
-1,0
cum aliajele ""int amestecuri din sau mai multe metale.
luate n bine definite care prezinti superioare in
la coroziune. a temperaturii de topire. a de prelucrare etc.
Snt anumite aliaje care au un punct de fuziune (de topire) foarte sd,zut n com-
cu cel ai metalelor din care este a.dtuit. in anumite pe are le avem
de efectuat n laborator aceste aliaje cu punct de fuziune ne sint folositoare.
dintre aceste aUaje. De ea inceput trebuie si aritim
topirea metalelor se face ntr-un creuzet de la ce se
un amestec omogen de Iad celor afiaje flJzibile:
Aliaju' Newton are punct de topire 94.5C
Bismut - 8 in greutate;
Staniu -:3 n grelJtate;
Plumb - 5 n greutate.
AUajul Wood are punct de topire 65
0
C
Bismut - 4 n greutate;
Cadmiu -1 parte. n greutate;
Staniu -1 parte, n greutate;
Plumb - 2 n greutate.
Atributele noului cronometru digital Seino -
cum ni-! prospectele industriei elec-
tronice japoneze - par nu se mai doar la
precizie de cronometru sau deosebita stabilitate
in timp de vreun factor exterior). Argu-
meniul atributul suplimentar il constituie -
cum se vede din fotografie - noua linie construc-
deosebit de
du-se cele din
lemnului se
hrtie apoi CI.!
propunem din nou si
asupra altorefette cam apar in
urma unor simple. unele
intilnite zilnic in viata dv.
1. Cu am observat ei atunci
cind 'inv'irtim cu intr-o
cu ceai firicelele de ceai sint
aruncate spre exterior. Scoatem Un-
vom constata ele se vor
aduna" peste timp. Ia mijloc.
Care este efectul de
acest fenomen in ce se
el cu formarea meandrelo!"
la fluviU
2. Posibil dintre dv.
vizut o curiom de birou aS
abajur se incontim.m
fie antrena.t de un motor sau
alti Nu este altceva
dect moara descope-
riti de cunoscutul fizician Crooks
acum 100 de ani redescoperitl
utilizatl la reclamele
principiu. ea se com-
pune dintr-o sferi de n care
se o cruce cu patru
orizontale avnd la
cite o lucitoare. Pe
spate sint inne,rite.
aprecla in eare moara se va
roti in seMul acelor ceasornlcului
sau inversl Care este efectua fizic
ce sti la baza acestei mori 1
3. De cite ori ar trebui se invir ..
teasei Plmintui mai repede in Jurul
axei sale pentru ca la ecuator corpu-
rNe nlJ aibi grelJtate 1
4. Avnd ia un vas de
plin cu o steri de lemn
o rigii gradati. putea determi-
densitatea lemnului din care
este sfera 1
5. Un mic. ntr-o vale.
vrea si se ca urmare se
construiesc Cteva pe un pla-
tou situat ia de circa 150 m
de restul aselor. Cu
ce noUe
locatarii. in au
serie de sesidrl critice la adresa
sehute a gazelor menite a
utilizate n Din care
parte a - cea de JOI sau
cea de sus - au venit aceste sesidri
care este expl in acea
parte gazul metan are o presiune
mai
A. DiENIE:S
COiTloonlent:ele \.1::11;:6<1.1.1'11<1, amidonu!
dorura de amoniu) se ntr-o cantitate
de apoi se se (omple-
SINGURI
de de
pe UnUle dad
...... Jt\\""'1'1"'.2\!'; acest procedeu va le
Apoi
pe o
cuvinte or-
dinea lor.
o
<>
cu la 1 000 mI.
uscarea celui de-al doilea strat se trece la
precipitarea halogenurii de argint n masa emulsiei.
prin pensularea de cu

azotat de argint - 10 g ;
acid citric - 8.5 g;
- la 1 000 mi.
se la lumina a unei limpl
de laborator.
Cte un punct pentru fiecare
puns corect. punctele la am-
bele teste la etalon
care calitatea memoriei d\'.
Memorie foarte 23-32 puncte
Memorie 19-22 puncte
Memorie 16-18 puncte
Memorie 0-15 puncte
Anton TABACHIU
psiholog
uscarea emulsiei. materialul fotosensibil este
gata preparat. apt pentru a fi utilizat pentru copiere.
Emulsia astfel fiind sensibili. pozl-
tivele se vor executa numai prin copiere-contact. Ia
lumina unui bec puternic sau. mai bine. Ia lumina
zilei.
Developarea fixarea imaginii se conco-
mitent. in amestec de
A
azotat sau acetat de sodiu - 50 g;
api fierbinte (maximum SOoC) .. - la 400 mI.
B
tiosulfat de sodiu cristalizat - 200 g;
fierbinte (maximum 6SOC) - la 600 mI.
A se in 8, amesteCnd continuu.
dupi 10 ore, se decanteazi se filtreazi.
in timpul pozitivului in
imaginea apare la inceput ntr-un ton galben-oranj,
care apoi treptat in maro. Aici vom intrerupe
prelucrarea. se timpul de prelucrare
peste cel n care de maro, imaginea
mai departe ntr-un ton dezagreabil gri-verzui

n final. pozitivul se n minimum
2S de minute se la un loc ferit de praf la
maximum 40
0
C.
It
seriilor
emise in 1970 se
1 041 de valori (in aceste cuprinse
timbrele care, circumscrise altor zone
subiecte tematice, cuprind - in realizarea lor-
importante elemente tehnice
la timbrele emise acum 4-6 decenii),
Prima incorporlnd elemente
tehnice din anul 1900 (marca de 25 de
bani CMR 188); desenul podul de vase
folosit la trecerea armatei peste la ncepu-
tul din 1877. Intimplarea face ca
o eroare, ea nu
numai n culoarea ci in
verde-oliv, constituind astfel eroarea
sub Nr. 188E.
Emisiunea fila-

Sistemul Por-
tile de fier ilus-
termina-
rea Hidrocen-
tralei de la Por-
Iile de Fier.
UMOR
m
vsle.
Cu traverse din lemn vertkali
tot din lemn, desenului, reali-
cadrul necesar pentru cele visle. cum
se una dintre cote le traverselor
cu X.
N:H __ -riT<t1'
DE MATERIA E
fi Saltea pneumatid
1
T Traverse 2 Lemn tare 20 x 100 x
S Stilpi n:rticai<j 2 tare x 350
F 2 m.oaite Dt.! desenului
V Vkje Lema tare sau pb:caj conform desenwlui
peKJ"1I made SM! aJ:ami
e
t.nwerR
<::niiiill'l't"'lillll"i P1!'PtrtJ
.c FIlIllIf'CiI:e1:i
S!S3x50
melcanice (y'aUo nl:tli
cea mai uzilizare
sport etc.) - noul concurs Tehnium va
numeroase
viitor al revistei.