-- ----

--_. __ -

--_._------
-_. __ ._----
-_ _._ _-
-----------
-----------
-----------
-----------
_ _--_._--
_. __ ._--

--------- ""'-;;;:


LA CEREREA
UNUI MARE
DE CITITORI
I
Realizarea unui montaj electronic decurge n trei
faze succesive. Mai nti. trebuie atent schema
de principiu modul de a diferi-
telor circuite. apoi se modul practic de inter-
conectare a diferitelor piese componente. respectiv de
I realizare a circuitelor imprimate este cazul) sau
a orientarea pieselor n fel ca se
la minimum cuplajele parazite.
A treia ultima este
Ing. 1. MIHAI deci efectuarea punerii la punct a aparatului (reglaje.

De obicei. constructorul comite unele piese.
n acest domeniu ale unui mare de cititori ai revistei noastre
punsul n articolul de
Pentru a construi un aparat electronic orict
de simplu sau de orice complexitate. primordial
este de suduri (lipituri) de
cal itate .

In primul rnd. n de d:mensiunile
pieselor componente. se va alege ciocanul
electric de lipit. Pentru aparatura tranzistori-
deci pentru componente puterea
a ciocanului de lipit va fi de 20-<tO W.
Vrful ciocanului va fi bine nu
Firul terminal al piesei va fi
deci nu oxizi sau Terminalul se
introduce n orificiul circuitului imprimat sau
-
-

G. MATEESCU
n apoi vrful ciocanului de lipit se de
acest terminal (vezi figura). Apoi firul de cositor
(fludorul) se atinge de vrful ciocanului. ce
cositorul se ntre firul terminal
circuitul imprimat se o de
Cnd lipim componente fragile. cum ar
fi diode sau tranzistoare. se va evita transmite-
rea prin terminal. Acest lucru se poate
evita n timpul sudurii se mon-
un radiator .termic, anume terminalul
este cu vrful unui De o
pentru efectuarea unor bune lipi-
turi este aliajul utilizat. Aminteam mai sus
fludorul este cel mai indicat pentru simplul
motiv are punct de topire
material decapant. avem de lipit
de metal mai mari. atunci se va utiliza
cositor sub de decapant. va fi folo-
sit colofoniu sau o (din
iar ciocanul de lipit va avea o putere de 200 W.
Se pot lipi piese de cupru, fier, zinc. Tehnica
lipirii aluminiului este cu totul aparte a
subiectul unui articol separat din revista Teh-

nrum.
Oiodele, tranzistoarele, tiristoarele, circuitele integrate etc. snt elemente foarte fragile, pentru care n
timpul trebuie luate anumite
In afara n timpul sudurii, o conectare prin inversarea
le poate deteriora electric.
Diodele redresoare din montajele de alimentare nu vor fi supuse unui curent mai mare dect cel indicat
de catalog, iar se vor fi folosite cu radiator termic, nti se va conecta radiatorul apoi se
vor face probele electrice.
La tranzistoare se vor respecta valorile maxime ale tensiunii emitor-colector, precum puterea
(Pd) de constructor. Pentru fiecare tip de semiconductor, n primul rnd se vor identifica termina-
lele, deci pentru un tranzistor va trebui perfect care snt colectorul, emitorul baza. Aceste date se
culeg din .cataloagele de semiconductoare ale
Verificarea montajelor electrice
se face de obicei cu instrumente adecvate, ge-
neratoare de semnal de diferite forme frec-
voltmetre, ampermetre etc.
fn multe cazuri unele sau mai
precis se pot face cu aparate sau
metode mai simple. Astfel. ntr-un montaj
de audio sau de se introduc la
intrare impulsuri dreptunghiulare, iar la
sau chiar n etapele intermediare ascultarea se
face in ne putem da seama montajul
sau nu.
Ca generator se poate folosi un multivibrator
cu 2 tranzistoare, care n plus mai foloseste
2 3 condensatoare (fig. A). Alimen-
tarea de la o baterie de 3 V. de tip
Pionier, intreg montajul se poate introduce
intr-un tub d in plastic, asiguindu-i o

Tranzistoarele folosite pot fi de oric.e tip, afit
de audio ct de EFT 317 -
EFT 319- EFT 353- EFT 323-P 401- MP 39
etc. In tubului n care au fost intro-
duse multivibratorul, precum bateria de ali-
mentare, se 2 sau se scot 2 fire
Firul de la borna 1 pentru intro-
ducerea semnalului n aparatul de verificat,
iar fi rul de la borna 2 se la masa
aparatului. semnalului se face cu
amplificatorul din fig. B. n acest amplificator
se folosesc tranzistoarele indicate la multi-
vibrator.
in timpul borna 2 se la
iar borna 1 pentru semnalu-
U,
Rz
_____ -----I9
V
v

\
11
, -
-,
-t,
'"
1<
O
I
O
J O
O
G

BORNA
(A .... F
TEXTDLlT
PIULlTA

COl/TACT
LAMA ELASTIC).
R
O
A
O
O
F
O
P
O
B
C
OD
O
E
o
O
N
.A-
OM
17
1---_-----=3=-=--0 __ ----' 12
10
13
JO
valorile se deta mml cu-
pentru a putea determina diviziu-
nilc. Se determinA astfel in cazul exCDl-
pliOOlt:
i min = 5 pA Rx = 540 kO
imin= 3 pA .Rx=IMO
Se caJculc:azi in continuare
Rf - Rx (DU pentru toate de
curent sint luate in-
tr-uo raport de anume
astfd deteullnate se vor
glsi in raport Notarea pe aparat
te face pm Dl8n::ama ri[n:i care ampli_
fiei ordinul de mlrinlG de la o scall
de rezistmtc la cea w:mltoare (vai
oba I din tabelul 1).
Scltmta
Plin aJIturarea schemelor de princi-
piu dezvolta1e se schema gweral!

CAPACELUL TUBULUI COADA TUBULUI DE CARIOCA RESTUL
A
VIRF
LA 7-8mm LA mm
TACT
"

NANA
a aparatului din figura 7. S-au Colosit
doul de regIare pentru
deoara:e ordinul de mhime
al remtentelor Rf variazi foarte mult.
Pmtru mlsurarea tensiuni-
lor alteI lIative curentul este redresat de
o punte redresoare. Rezistenta Ra (adi-
intre valorile de
C81' de din continuu alternativ
a unei de valoare n-
treaga De obicei, valoare este 5
sa" 10, cA n alternativ
scad de 5 sau 10 ori (vezi
de pe din dreptul bornc-
lor). Rezistenta Ra se determinll practic
cu lDl dupA care se n-
cu o Se poate
folosi de asemenea o semi-

Sistemul w:JICSOI" din figura 7 se poate
nlocui al cei simplu din figura 8.
ntr-1Dl caz in altuI se pentru
sistemul de comutatoare K,K2K3K. un
comutator de game de la aparatele de
radio hfir, comutator care are 6 grupe
detipK.
Anticipnd partea de etaIonare, tre-
buie o remarci foarte importan-
Dadi ,etistenta Ra nu are o valoare
sau cei "na
valorile ten-
silmilor nu vor putea fi prinse pe o
aceea; printr-Wl coeficient de pro-

Se cA R A, ... R A
5
'
Rv, ... Rv., precum cele fixe Rf, .u Rf
5
se montean practic n continuare pen-
tru a valorile oec:esare ca
de valori simplificndu-se oare-
lor. Schema astfel
pemute n ca'''1 concret
toarele
L Intensitatea
0-50 pA
0-100 pA
0-1 mA
0-10 mA
0-100 mA
O-SOOmA
bornele O-A
Tensiuni 0-150 mV
0-1,5 V
0-15 V
0-150 V
0-1500 V
0 - 120 Q
0-1,2 kO
0-12 ill
0-120 tO
0-240 kO
"
O - B
" O-C
" O-O
"
O-E
" O-F
" O-O
.. 0 - H
.. O I
O J
O K
L- E
"
"
M-O
"
N - C
"
P - B
"
R-A
ScaIele vor avea principale
(pentru diviziuni):
1. o. 5, 10. 15, 20, 25, 30, 35, 40, 45,
50 ICSpcctiV, o, 10, 20, 3(}, 40, 50, 60,
70, 80, 90, 100.
U. o, 15, 3(}, 45, 60, 75, 90, 105, 120,
135, 150. .
Pmtru tensiuni se poate face o
mai de citit, din 10 in 10,
cvmtnal, pe alt de diviziuni.
R. o. 10. 20, 3(}, 40, 5(}, 60, 70, 80, 90,
100. 110. 1:;D pmtru rezistente care
se citi amplificate al coeficientul ce
caractcriii azi de
Se ca sciriIe de
se prin coeficientul de pro-
poiponalitate 10 (100 pA, 1 mA, 10 mA,
100 mA a ro d). PcntIu a o
citire pentru
( x 1, x 10, x 100
m d.). caml citat avind sensibilita-
teIl a instrummtului de 50 pA,
a dus la unei valori de
x 2000 pentru scara rezistentelor.
do"w;.uiului dorit se poate
face pe cAi Cea care este de
din figura 7 presupune
unor COlespunlJtoare literelor,
la R inclusiv, bornele firelor
I I
Tabelul nr. I
r----- - - - -------.-------- .-,.----
R Yaloare (=)
- --- --------- ----------l---------------
0-500 mA RAI 0,30
----
R A2 1,5 O
---- ----
R A3 15,07 O
- - -----------
R A4 157,88 O
-------------
R
A5
3 tO
I-:.:.::..- -+-!.------- -
RYI 27 tO
'------- ----- -
R
Y2
300 tO
---------
RY3 2,997 M", 3 MO
R
Y4
15 MO
'-- -- ---------
Rf, 28,5 O
f---- - ----
Rf2 285 O
'-'--- -------- -
Rf
3
2,85 tO
'---- ---------
Rf. 28,5 tO
- - - t-------
Rf. 57 kO
'-'--- ----- ----
Ra se determinA
experimental
'-'--- ---------
-
O-IOOmA
.-- ----.-4-------------_
0-10 mA
- - ------ - -_._---- --------1
O-lmA
-- ---------- -----
O -100 l'A .
------- - ----------------
0-1,5 Y
--- -------------------
0-15 Y
-- ------------- - - - - - --
0-150 Y
--
0-650 Y se pentru citirii
------------------------
0-120 to x 1
--- -- ----------- -
0-1,2 tO x 10
---- - --- --------------
0,12 tO x 100
- - - --- -- ----------------
0-120 to x 1000

0-240 tO x 2000
------------- ----- ------
toate scalele
n alternativ
------ -- --------------- -
0-50 l'A
--- ---------+- ---- --+- ------- - -------
- -
0- 150 mY
--- - - ------ -
- --_._--- ----------------
IRez'
AI =R
AI
A2 =R
A2
-RAI
A3 =R
A3
-(RAI +R
A2
)
A4 =R
A4
-(RAI +R
A2
+R
A3
)
A5 =R
A5
-(RAI +R
A2
+R
A3
+ R
A4
)
f
YI
=RYI
V2=RY2_RYI
.
Y3 = RY3 -(R
YI
+ R
y2
)
fY4 = RY3 -(R
YI
+ R
Y2
+ R
y3
)
r f,
lr f2 . Rf2 - Rfl
rO

r
f4
= R
f4
- Rf3
r
f5
= Rf5 - (Rf3 + R
f4
)
de curent plasndu-se corespunzAtor. in-
troducerea n circuit a se face
al ajutorul contactelor corespunzAtoare
punctelor A, B, C, O, E, F, contacte la-
melare realiVlte de constructoei (vezi
fig. 11) din de
(0,15 - 0,25 La introducerea bornei
se realizealJ conectarea n cir-
cuit Astfel se poate utiliza Wl comutator
rotitor ca n figura 12 Pentru tensiuni
vor exista numai douA
n care se introduc bornele corespunzA-
tor punctelor T V. Pentru
bornele se vor introduce n T cores-
punzAtor comutatoruJui rotitor
in bornele L, M, N, P, R.
Intreaga se montean pe
o (sau mai multe) de textolit
se introduce apoi ntr-o casetA
gustul Un aparat astfel
construit ncape ntr-un volum de 140 x
80 x 25 mrn pentru un miniampennetru
dintr-un exponometru sau avnd ultima
cotA mai mare pentru microamperme-

Tabelul nr. II
- ------
Yaloare
0,3 O se din
manganinll, avnd
1,2 O t/J 0,6 -0,7
13,5 O t/J 0,2 - 0,3
142,8 O se confectioneazA sau se
prin sortare
2842 O se aleg prin sortare
27 kO
273 to
2,7 MO
13,3 MO
28,5 O de 30 O
260-270 O se alege
2,85 tO de 5 kO
25 tO se alege
29 kO
trele Tesla.
se aleg prin sortare la o
punte foarte astfel nct valoarea
se ncadre:ze ntr-o abatere
de + 1 %. r A ' r A, ' rAse
t _ J
fac din prin spiralare (vezi ta-
belul
Bornele se confectioneazA conform
din figura 13, utiliznd drept su-
creioane Carioca din care s-au
scOs virfurile Firele
se prind prin cositorire. Ca material se
alama
Sursa de tensiune E este alcAtuitA din
douA baterii mici de 1,5 V (R 6) nseriate.
Prinderea lor fixarea. n aparatul de
mllsurare rAm n la latitudinea
Gradarea se face utiliznd drept
aparat etalon un aparat de de pre-
cizie maxim 2,5%. Informativ se
la r Q = 3 kO max = 50 JJA cores-
(continuare in pag. 23)
Il
Pe ct pare de schema, pe att este de
eficace. Cu o de tipul ECC 88,
ECC 85, ECC189 sau 6N3P o din
clasa finalelor video din televizoare, ca 6P15P,
EL 83, 12BY7A sau ELSO, putem reali VI
torul din care are un imput de ordinul
6 - 8W, la o tensiune de 260 - 280 V. In
este schema Prima
jumltate a dublei triode este ca oscila-
tor local sincronizat CU cristal, n montaj cu reac-
ntre catodi. Circuitul L
1
C
l
C
l
este
acordat pe de 48 MH:r. mai exact pe
armonica a 3-a a cristalului L
1
are 6 spire din
-conductor !/J 0,5, izolat cu lac bobinate
pe o din cele folosite
la televiZorul Temp-2 n circuitele de
intermediari. Acordul se face cu miezul din fero-
cart al bobinei respective.
Cristalul montat ntre punctul cald al circui-
tului acordat grila tubului
oscilatorului In circuitul anodic se afli
un circuit acordat pe armonica a 3-a, pe
de 144 MHz. Acordui se face cu condensatorui
trimer C
3
Ll are 3 spire din con-
ductor !/J 1, argintat, cu diametrul de lO mm
pas ntre spire de 3 mm. Condensatorul C
6
rea-
Iizt'.azii cuplajul cu etajul urmltor, care este
final de cte 40 - 50
de spire din conductor acoperit cu email ml-
tase de diametru 0,5 mm, pe o re-
de 1 W cu valoarea de cel
300-500 kCl
Bobina din circuitul anodic al tubului final
are 2 spire din conductor !/J 1, argintat, cu dia-
metrul de 12 mm pas ntre spire
de 5 mm. cu antena se face la 0,75 spire,
cator de microton Alimentarea acestuia se face
de redresorul realizat cu dioda DR (orice
redresoare) condensatorul de flltraj C
l4
. Re-
dresorul se de la tensiunea de fila-
mente de 6,3 V.
a fost realizat ntr-o cutie
cu dimensiunile de 150 x 180 x 200 mm. Pe
panoul frontal snt montate: mufa pen-
tru mufa de microfon, de
reglaj al nivelului modulatorului, becul incan-
descent de 6,3 V /0,3 A, care conectarea la
becul cu neon, care tensiunea
a fost cele
toare: cel de cel al tensiunii anodice.
Alimentatorul nu
Se poate folosi orice trafo de
1001<
ECC88
ECC85
EL 83
t2BY7A
EFT321f32J
MHz
Cs
2:..12pF
C9
ncepnd din rece al
se n circuitul grilei 1 a
tubului rmal. Rolul de modulator l
cea de a 2-a a dublei triode folosite. Tran-
zistorul EFf 323 folosit are rolul de preamplifi-

BEC NEON
ANTENA

EMISIE
STilP
RETEA Z20V
2x240V
---.,
120 V
RETEA
e27
10n/600V
de putere 30-50 W, care dea la 6,3 V
pentru filamente o tensiune de
2 x 240 V pentru redresor cu tub sau numai
220 .;- 240 V, cnd se o punte redre-
soare semiconductoare.

menteazii fIlamentul tuburilor elec-
tronice.
dublare de tensiune, foarte
rezultate foarte bune.
Stabilirea punctului de
nare a etajelor de
ce n C se face cu un
fIX negativ aplicat pe grila
de
tensiune se ia
de la un redresor separat.
12
Pentru tuburile electronice de pu-
tere care nu o ten-
siune de negativare mai mare de
18 V, nu este o
pe transformator.
este redresarea
tensiunii de 6,3 V, cu care se ali-
Schema este a unui redresor cu
A 6JV
2JlJpFj35V
D226

Amatorul aflat pe poate

primi deseori un fonic,
unui semnal puternic, a-
n banda de amatori.
sensibilitatea sau volu-
mul, nu se ",ai pot semna-
lele slabe ale radioamatorilor de la
mare. Tn asemenea
se folosesc limitatoare de semnal in-
tercalate n etajul de
sau chiar ntre mufa pentru
casca de ascultare. Aceste dispozi-
tive snt concepute astfel ncit li-
1
-
+
p
SILICHI
2 L.....-""-R ----'
INTRARE
miteze amplitudinea semnalelor la un
nivel acceptabil pentru sistemul audi-
tiv. Este cunoscut un semnal
limitat are un anume coeficient de

distorsiuni (n de sem-
nalului care se iar nivelul
acceptabil auditiv este destul de su-
biectiv, depinzind chiar de felul de
a purta la ureche (complet
pe ureche etc.).
Dispozitivul din fig. 2
schema unui limitator de semnal, cu
nivel reglabil ntr-o destul de
care, avan-
tajul nu nici o de
curent.
Principiul folosit in se ba-
pe artificiul cunoscut sub denu-
mirea de Zen ner elastic. un
tranzistor cu siliciu se ntr-o
(fig. 1), tensiunea la care
montajul n este con-
de cursorului de la
P. Astfel, acest
cursor este in partea (baza
direct la colector), sistemul
brusc n la o tensiune de
0,6 V. ntre
colector prin rotirea cursorului, ten-
D,
EFD108
IESIRE
sipnea la care montajul in con-
Intervenind
trecerea nu va mai avea
un cot atit de brusc ca la o

Zen ner, suficient de abrupt pen-
tru scopul propus. Avantajele acestei
scheme se n special, la
tensiuni mici, pentru nu se fa-
diode Zenner, S,au n cazuri
de tensiuni stabilizate r.eglabile. Sche-
4
PRIMAR A
I
TRANSFORMATOR

TUB FINAL

, CATRE
MUFA
PENTRU
CASCA
-
-
ma din fig. 1 un Zen ner
elastic pentru curent continuu. Sem-
nalele audjo fiind n alternativ,
pentru a putea limita ambele alternan-
cum reiese din fig. 2, s-au
folosit tranzistoare limitatoare.
Montajul reglarea tensiunii de
limitare de la 1,2 V vrf la vrf la
7,5 V. Curbele statice, reprezentate
n fig. 3, tensiunile curentul
(limitat de R
1
) la o n
diferite ale de
reglaj. Diodele D D cu-
plaje nedorite cme colec-
toare.
Dispozitivul de limitare se nor-
mal intre borna pentru
La unele aparate cu tuburi, n special
la cele constru ite de amatori, se folo-
pentru schema din fig. 4 A.
Nu este n acest caz
cuplarea dispozitivului la borna de
ntrucit tensiunile mari (peste
3

C 3 10 mA


CATRE
GRILA
TUB FINAL.
CATRE 'MUFA
r--. PENTRU
B
100 V) care pot la semnale pu-
ternice ar putea tranzistoa-
rele. Se ca la asemenea
aparate se sistemul de
cuplare indicat n fig. 4 B.
Simulatorul se poate construi ntr-o
cutie ca un adaptor sau,
mai practic, montat chiar n receptor.
Tn acest caz este unui
comutator cu contacte bune, n ve-
derea sau li-
mitatorului, necesitate.
Reamintim la aparatele univer-
sale sau cu autotransformator este
legarea la a
din cauza de electro-
cutare. Conectarea se face prin lega-
rea in serie a unui condensator de
aproximativ 0,2 MF la 600 V c.a.
apoi prin cuplajul cu L2' pe baza tranzistorului TI'
Pe emitorul tranzistorului TI se de la oscilato-
rul local semnalul de primul tran-
zistor de convertor. Oscilatorul
local este construit cu tranzistorul T 2 piesele aferente.
Y03eO
radioreceptoarelor pentru traficul de
radioamatori probleme dificile sub aspec-
tul schemei electronice utilizate (in special al pieselor
componente) mai ales al mecanice pro-

pnu-ZlSe.
O mult in este utilizarea de
convertoare, o imbinare a unui montaj simplu
construit de radioamator cu un receptor profesional.
Convertorul prezentat in articolul de este destinat
a banda de 20 ro, intre 14 14,35 MHz.
Radioreceptorulla care se poate fi un simplu
radioreceptor tranzistorizat, echipat doar cu gama
undelor astfel acest convertor fie util
radioamatorilor tehnic mai modest.
Schema de principiu in fig. 1
simplitatea acestui montaj, ce 2 tran-
zistoare de tip AF 126 sau similare. Semnalul provenit
din este aplicat circuitului rezonant C
2
L ..
Semnalul rezultat din mixare se in jurul a
1 600 kHz, deci tocmai n banda de unde ce
poate fi de un receptor Cir-
cuitul de intrare C
2
L
1
trebuie fie acordat in mijlocul
benzii astfel este posibil ca n paralel cu
trimerul Ct mai un condensator de 12 pF.
Trimerii c., C. au capacitatea de 12 pF,
pot fi de orice tip. Bobinele L1L2 L
J
L
4
vor fi con-
struite pe carcase cu diametrul n jur de 7 mm cu miez
magnetic, srma fiind de mm n dia-
metru. Astfel, bobinarea se va face
L,
I I
" I I
1 I
II
15QKA
T,
I I
II
LS
II
II
1
II
II
ntre bobine fiind de 1-2 moi, bobina LI
are 8 spire, L
2
are 2,5 spire, L3 are 3 spire, iar L
4
are
10 spire.
Bobina L
5
se pe o de de la
antenele aparatelor portabile pe care se vor bobina
80 de spire cu de 0,2 mm diametru.
Bobina L
5
este de fapt sarcina convertorului care se
magnetic cu aparatele de radio (prin apro-
pierea de antena la aparatul de
radio nu se face nici o modificare n
Aparatul de radio se in jurul de
1 600 kHz. Oscilatorul convertorului se
ce n aparat se banda de radioamatori Apoi,
prin simpla rotire n dreapta n stinga,1 500-1 600 kHz,
a butonului de acord a radioreceptorului, se
- ntreaga de 14 MHz.
9V Convertorul se cu 9 V se
in timpul reglajului ca n colectorul lui TI avem un
consum de 1 mA, iar n colectorul din T
2
avem
1,2 mA, aceasta prin ajustarea lor din baze.
Tntreg montajul se pe circuit imprimat
din fig. 2.
13
(II)
(URMARE DIN TRECUT)
2. Negative total neclare, corect exl"JS4'
In acest caz, obiectivul fotoaparatului este, de re-
guH\., murdar. se atinge din
cu degetele se depune astfel un stra.t de
se n cazul fotografiel color, astfel
nct la timpul respectiv vom vorbi despre luarea n
considerare a acestor abateri.
In timpul iernii, schimbarea a temperaturii
duce la aburirea obiectivului, ceea ce are ca urmare
defectul amintit. Se cu sau, mai bine,
se aparatul ia temperatura mediului la
condensului se cu
e nevoie cu foarte alcool), pnn

3. Linii negre ele COlO nedef"lDtl .
acestor linii poate. fi unei
electrice ntre aparat. se
poate produce ca urm.are a a pelicu-
lei sau a unei exagerate cu hrtia protectoare
Defectul e foarte rar ntlnit.
4. Pete semicirculare transparente sai negre
E un defect ce apare foarte rar, n cazul introducerii
fortate a filmului ntr-o ce merge foarte greu.
5. Pati regulati. suprapusA pe imagine
Pata este de diafragmei,
a unor raze parazitare de reflexie. (Apare n cazul
fotografierii n a surselor luminoase
intense; se aproape exclusiv n uti-
14
obiectivelor de veche strat T
antireflex este unei imagini cu contraste
reduse.) In imagine, fotografle cu obiectiv normal (1)
fotografie cu obiectiv tratat (2).
6. Pete S1MJ zone )gmiooase neregulate
Stratul superior din vasul n care e revela-
torul praf, urme de
sau alte particule lichide sau solide nediwlvabile, se
poate forma o care, venind n contact
cu filmul, se va pe gelatina acestUia. In wnele
respective, developarea nu mai are loc fixare,
locuri albe.
Ca remediu se va avea se
cu o de
7. Negative complet transparente
Pot exista mai multe cauze:
Obturatorul fotoaparatului e defect. Acest lucru
se cu aparatul cu capacul
deschis.
A fost uitat capacul de pe obiectiv. Se
frecvent fotoamatorilor
Revelator complet inactiv. se
n cazul ndelungate a unui revelator diluat.
Inactivitatea e de o de lucru
mai de 18C.
Din ftImul a fost nti fixat aooi in-
trodus n revelator.
Una din folosite a fost prea stratul
de s-a desprins de suport. Se
s-a ntmplat deoarece fragmente din stra-
tul fotosensibil se depun pe fundul vasului n care a
avut loc tratamentul chimic.
8. Negative prea transparente, firi vigoare
Snt posibile cauzele:
Revelarea a fost prea devreme.
Reve1atorul a fost epuizat.
Temperatura revelatorului foarte
IndIferent de remediul unic n utili-
zarea unui de imagirte (exemplu: ORWO
A 605).
9. Negative normale, dar firi detalii
In ciuda unei expuneri a unei corecte,
negativul nu are detalii, fapt ce se de obicei
pe hrtia foto (expunerea developarea hrtiei fiind
ct se poate de corect). Acest fapt se
exagerate n ftxativ. Fixativul, mai ales
e n timp detaliile, care se caracte-
printr-o nnegrire
10. Negative dense
Revelatorul a avut o prea mare.
Revelatorul a fost prea concentrat
Revelarea a fost prea
Revelarea n s-a Ilcut n unei
exagerate a filmului.
In cazurile de mai sus, negativele au un contrast
ridicat Ca remediu se va apela la o de
(exemplu: ORWO A 7(0).
Filmul a fost suprdexpus.
In contrastul e redus. La copiere
se va folosi o hrtie mai
Il. Margine pe tot filmul
Defectul se datoreav'l unei umpleri insuftciente a
dozei de developare.
12. Puncte sau pete punctifollne negre, al coadi

Apar ca urmare a n revelator de chimi-
cale nedizolvate care se depun pe emulsie. In cazul
de casete metalice, e posibil ca mici particule
metalice adere la stratul fotosensibil
revelatorului, genereze puncte negre.
,
I
"
Tratarea obiectivelor nu constiruie o noutate, dar
accenrul pus n prezentarea noilor produse este gene-
rat de intrarea intr-o perioadll din puncruI de
vedere al acestor tratamente.
Se arunci cnd o ran'l de luminll cade pe un
corp transparent sau obiectiv), cea mai.
parte din luminii l In mod nedont, din
puncruI de vedere al obiectivului ideal, o din
luminll este de de contact aer-corp
transparent.
Principiul tratamenrului lentilelor
n depunerea pe a unui strat de de mag-
neziu avind ca rol anularea reflexiilor ce au loc pe
lentilelor, prin producerea unor reflexii
ce le anulean'l pe primele.
Un asemenea tratament este eficace pentru lumina
de o hmgime de Pentru a anula reflexiile
unor rare cu lungimi de undll diferite, este necesar un
tratament n mai multe straruri, fiecare avind o gro-
sime un indice de deterillinate astfel ncit
. anuleze reflexiile pentru o anume parte a spectrului.
Astfel se reduc pierderile de luminozitate, contrast
puritate ale culorilor; sint evitate reflexiile diafrag-
mei sau voalul care stricau imaginile luate n contra-
luminll estompau surselor luminoase
incorporate n cmpul duceau la pierderea
detaliilor, culorile tinzind spre gri.
unor cu
tratamenrul n sine DU constiruie o noutate, a fOSI de-
de unor obiective (in special Zoom-
urile) avind multe lentile deci multe aer-
care conduc la pierderi de luminozitate ce nu
mai snt de neglijat.
Prima care a aplicarea unui asemenea
tratament la produlJe a fOSI Asabi Pentax.
Procedeul n aplicarea a straruri pentru a
diminua ct mai muh reflexiile parazite nu-
mele de Super Multi-Coated (multistrat). datele
firmei, acesl tratameHl asiguri transmiterea a 99,8%
din lumina ref1exiile parazite pe
lentilelor scad la 0,2%.
La fullllt CanQn aceasti de aplicare a straru-
rilor numele de Super-spectru Coering. Originea
procedeului este plasati jndi in anii '50 a fost
n productia de serie in 1967 la Zoom-ul pentru televi-
ziune 1V 45-300 mm, la care s-au mai recent
obiectivele FD 55 IIIIII,F 1,2, FD 50 mm, F 1,2 AL
FD 17 111111 F 4.
Fim" Minolta un tratament numit acromatic,
constnd din numai straturi. dar aplicate cu o
asemenea precizie, inct echivalean'l cu efec[U1 mai
multor straruri.
In varianta din 1958 tratamenrul domi-
nante verzi, ulrerior ele au fost suprimate prin
rea unui strat suplimentar pe unele interne ale len-
tilelor, de culoare chihlimbarie, violeti sau magenta.
FUllla Komura 5 straruri, care reduc reflexiile
parazitare pentru lungimi de cuprinse intre 450
650 milimicroni.
Firmele Cari Zeiss Oberkochen,
RoUei QRtical au pus la punct un tratament
similar, numit HFI' - High Fide1ity Transfer,
transfer de fidelitate.
Tratamentele lIIai sus enumerate au o
ele sint bazate pe o tehnologie, fluo-
rurile sint topite la temperaruri foarte ridicate depuse
prin sublimare n vid..
O tehnologic de firma PUJI la obi-
ectivele notate EBC - Electronic Beam Coated. PIO-
cedeul n utilizarea unUi run elecuonic lucrind
la temperatura de 1 ooo-c, aqlllbil depunii prin
bolllbardall" IIt electronic pinii la 11 straturi diferite,
n unui control riguros asupra fieclrui strat.
Materialele ce pot fi depuse snt ma; variate dect la
sublimarea in vid.
Procedeul a COSI aplicat pt ;lIIa in 1964 la Zoom-
urile de 1V ce unnau efecrue:lJe transmiterea unor
manifes.!iri olimpice ce se in
datele finnelor, la un obiectiv cu supra-
randamenrul este de 90% nici un
trlItament, pentru a se ridica la 96% cnd se un
tratament intr-un singur suat, la 98% penuu doull
straruri, 99% pentru trei straruri la 99,6% cu pro-
cedeul EBC.
La un Zoom cu 60 randamenrul
este de 3% pentru obiectivul neuatat, 30% pentru tra-

tamenrul strat, 74% pentru trei stranII;
88,6% al EBC.
Ing. D.N. PRODAN

Ing. C. COTERBIC
Firma Agfa-Gevaert produce
sortimente de materiale negative color
pentru amatori:
-filmul CN 17 Universal mas-

- filmul CNS (film cu
Filmul CN 17 are o sensibilitate de
17 DIN, iar filmul CNS o sensibilitate
de 20 DIN.
pe ambalajul filmului CN 17
acest film este
echilibrat pentru lumina de zi, el poate
fi folosit cu bune rezultate la lumina
filtru de conversie.
Tn acest caz, sensibilitatea filmului
va fi de 15 DIN. Filmul CNS
este echilibrat pentru lumina zilei, in
cazul folosirii la fiind
necesar un filtru de conversie (filtrul
CTB 12 cind se la lumina
becuri lor Nitraphot). Tn situa-
expunerea va cont de factorul
de prelungire a filtrului.
Procesul de prelucrare cuprinde ace-
atit pentru filmul CN 17
cit pentru filmul CNS. Fabrica li-
produse chimice pentru pre-
lucrare atit in ar:nbalaje individuale de
-
6 rolfilme 120 sau
6 filme de format mic (135/36) sau
10 filme de format mic (135/20) sau
15 filme de format mic (135/12) sau
15 filme Rapid.
NPSI
Hexametafosfat de sodiu
(M 19)
Sulfat de
(S 55)
Sulfat de dietil p-fenilen
(TSS)
Sulfit de sodiu anhidru
Carbonat de potasiu
de potasiu
la
pH 10,8-11
N2W
Sulfat de sodiu anhidru
de potasiu
Revelator color (NPSI)
la
pH 10,2-10,4
Nil
de potasiu
de potasiu
Fosfat disodic
Fosfat monopotasic
la
pH 5,3 5,7
NUl
Tiosulfat de sodiu
cristalizat
Sulfit de sodiu anhidru
la
2,0 9
1,2 g
3,0 9
2,0 9
75,0 9
2,5 9
1 000 mi
30,0 9
0,2 9
30 mi
1 000 mi
50,0 9
15,0 9
1,0 9
19,0 9
1000 mi
200,0 g
10,0 g
1000 mi
pH 7,0 9,0
Agitarea
Tn revelatorul cromogen; primul mi-
nut continuu, apoi cite 5 secunde la
fiecare 30 de secunde.
Tn celelalte din minut in
minut cite 15 secunde.
TRATAMENTUL
------- --- ---
Baia Cod

(min.)

C
Randament
filme/I
Durata de conservar
pt. proaspete
---
Revelator
Baie intermed.
Prima
Albire'
NPS I
N2W
8 20O,2 6 6
6
4 20+0,5
-
6
14 14-20
iA doua
lare
Nil 6 20O,5 6 3 luni
,

6 14-20
N III 6 20+1 6 3 luni
Fixare

Baie cu agent
tensioactiv 1
- 10
-
-
- 1 20+1 10 1
"-----__ L __ L-___ L _____ L ___ ..I...... __ . ___ _
1,5 sau 2 x35 I cit in seturi complete
(set N).
Un set complet pentru prelucrarea
negativului cuprinde
- Revelator S pentru film (cod NPSI)
- Baie (cod N 2 W)
- Baie de albire (cod N II)
- Baie de fixare (cod N III)
Un filtru de baie dec-tratament per-
mite developarea canti-

'Prima trebuie fie
pentru a elimina riscul aparitiei unui
voal magenta.
'CondiJiile dale pentru baia de al-
bire trebuie respectate exact; la filmul
CNS densitatea se In
baia de albire.
3 Agfa Agepon sau Orwo F 901 so-
lutii de 0,5"/0.
DIALOG CU ELEVII
Propunem tuturor elevilor care citesc revista
materialele de chimie ne trimita rezol-
la problemele de mai jos, urmnd ca ntr-unuI din
numerele viitoare le -
1) Care snt minime maxime ale azotului,
fosforului, sulfului clorului se mai cunosc alte
se dea exemple de ale acestor ele-
mente; cte unul, pentru fiecare
2) Halogenii pot avea electropozitive n ce
Exemple.
3) Care snt fierului (Fe) n
FeO, Fe
2
0
3
Ft30., FeS FeS
2

4) Ce este rugina, ce fel de este (acid,
sare) care este formula ei, indicndu-se valenta metalului.

N.R. vor fi directe scurte. Nu
ample.
Elevii care ne scriu n cu aceste materiale
propuneri) vor specifica pe plic: PENTRU
DIALOG CU ELEVII.
formulele chimice generale
ale rezultate din combinarea
elementelor celor 7 grupe cu hidrogenul,
se de grupa a IV-a (e, Si,
Ge, Sn, Pbl o simetrie,
de la I la 4 la grupa a IV-a,
care scade de la 4 la I la grupa
a VII-a. Cunoscndu-se de
electroni de pe ultimul strat este dat de
grupei (gr. 1=1 e, gr. a Il-a = 2 e;
Ing. C. DUMITRESCU
gr. a III-a =3 e; gr. a IV-a =4 e; gr. a
V-a =5 e,- gr. a VI-a =6 e; gr. a VII-a =
7 e-l, va fi stabilim care este
cauza acestui mod de combinare a ele-
mentelor celor 7 grupe, anume
la elementele primelor 3 grupe posibili-
tatea ca atomii lor cedeze cu
eleetrnnii de pe ultimul strat, iar la ele-
mentele ultimelor 3 grupe O de
a atrage electroni, rezultnd n am bele
cazuri straturi stabile de 8 electroni.
Gr. I Gr. a II-a Gr. a III-a Gr. a IV-a Gr. a V-a Gr. a VI-a Gr. a VII-a
EH EH
2
EH3
EH
4
EH3
EH
2
EH
Vom numi metale acele elemente ai
atomi pot ceda cu electronii de
pe ultimul strat, iar nemetale (metaloide)
acelea care au de a atrage elec-
troni.
de grupa a IV-a, n stnga
snt situate METALELE, iar n dreapta
NEMETALELE.
Elementele grupei a IV-a pot ceda cu
cei 4 electroni de pe ultimul
strat, dar pot tot att de bine capteze
Gr. a II-a Gr. a III-a T
,
caracterului
metalic
caracterului
4 electroni, energiile n am bele cazuri
fiind egale. Astfel, elementele grupei a
IV-a se pot combina att cu metale le
cit cu metaloidele.
Exempl u: carbonul se poate corn bina
cu aluminiul (metal1 rezultnd carbura de
aluminiu (C,AI.1 dar se cu
dorul (metaloid1 tetrac10rura
de carbon (CCI.).
caracterului metalic neme-
talie al elementelor este sub
astfel:
r Gr. a V-a Gr. a VI-a
-

caracterului
nenietalic
caracterului
Gr. I metalic Gr. a IV-a nemetalic Gr. a VII-a
Elementele din grupa I pot ceda cu
un electron de cele
din grupa a Il-a (2e-) cele din grupa
a IIl-a (3e -1 deoarece energia de smul-
gere a electronului este mai la grupa
1 de grupele a II-a a III-a (straturi
mai multe, deci electronul de
este mai de nucleu), fapt
ce cresterea caracterului me-
talic de la grupa a IV-a grupa 1.
De asemenea, caracterul metalic n
josul gr u pe. Aceasta se la
fel: numerele straturilor electronice cresc
de la element la element cu ct ne ndrep-
n josul astfel electronii de
pe ultimul strat (cei de se
de nucleul atomilor, iar energiile
lor de scad. Cu alte cuvinte,
.
elementele din josul grupei mai
electronul de dect cele de
sus.
Exemplu: magneziul, siliciul vor
ceda mai greu electronii lor de
decit respectiv ba riul plumbul
care au un caracter metalic mai pronun-
dect primele.
Pentru a explica
caracterului nemetalic, se va interpreta n
mod, cu deosebirea in acest caz
vom lua n considerare de cap-
tare (atragere) a electronilor.
Pe baza de mai sus se
poate explica mai de ce valenta
de la grupa I pnA la grupa a IV-a
apoi scade de la grupa a IV-a la grupa
a VII-a:
Grupa Gr. I Gr.a II-a Gr.a III-a Gr.a IV-a Gr.a V-a Gr.a VI-a Gr.a VII-a
Electronii
de pe ulti- 1 e- 2e- 3e-
mul strat
.
1 2 3
.
de electroni de pe
ultimul strat (electronii de se
poate afirma pentru grupele 1, a II-a
a I1I-a este mult mai ca atomii
elementelor respective cedeze: I e- (gr.
11 2e (gr. a Il-a) 3 e- (gr. a III-a),
ele devenind elemente electropozitive:
_ Mono.alente (E 10-, E+) - gr. 1
(
Li+ Na+ K+ Rb+ Cs+ Fr+)
, , , I I
_ Bivalente (E - 2e::., E2+) - gr. a
II-a (Be2+, Mg2+, Ca
2
+,- Sr
2
+, RaU)
_ Trivalente (E - 'e-, E' +) - gr. a
III-a (B'+' AI'+, GaJ+, ln3+, Tl3+l.
La grupele a V-a, VI-a a VIl-a atomii
elementelor respective pot capta mult mai
3 e - (gr. a V -a), 2 e - (gr. a VI-a)
I e - (gr. a VII-a1 pentru a forma stratul
stabil. de 8 dect cedeze 5 e -,
respectiv 6 e- 7 e-, n acest caz ele-
mentele fiind efi::Clronegative:
_ Trivalente (E +'e-, E'-) - gr. a
V-a (N'-, p
l
-, As
'
-, Sb'-, Bi'-)
_ Bivalente (E +'e -, E
2
-) - gr. a
VI-a (0'-, S'-, Se' -, Te'-, Po' -)
_ Monovalente (E + 10 , E'-)-gr. a
VII-a (F - , CI-, Br -, 1-, At -) _
Cunoscnd ce snt acelea metale ne-
metale, precum dintre
ultimul strat electronic, cteva
exemple explicAm scrierea a
formulelor chimice:
1) NaO - clorura de sodiu (sare de
Scrierea corectA este aceasta
.
4e- Se- 6e- 7e
.
4 5 6 7
pentru cA Na (sodiu) este un element
chimic din grupa I, cu 1 e- pe ultimul
strat, pe care-I poate ceda Na este
un element monovalent electropozitiv, CI
(clorul) este un halogen face parte din
gr. a VII-a, avnd 7 e- pe ultimul strat,
pe care nu-i poate pierde prea n
acest caz el putind capta 1 e -, pentru
forma stratul stabil de 8 electroni - de-
venind un element monovalent electro-
negativ.
Na + + CI=----'l' NaCI

2) Na.CO. - carbonat de sodiu
de rufe). Na (sodiu) este monovalent po-
zitiv (Na iar O (oxigenul) este bivalent
negativ (O' o), deoarece el se in grupa
a VI-a (6 e -) i sint necesari 2 e- pentru
forma stratul stabil de 8 electroni.
Carbonul fiind tetravalent (gr. a IV-a,
deci 4 e- de nu poate satisface
dect 4 negative ale oxigen ului
(ntrucit O, va avea 2 e- necesari pentru
fiecare atom de oxigen, 2 x 3 =6 e-l,
acestuia din rAmnndu-i 2
negative pe care le vor satisface, una cte
una, cei 2 ioni ai sodiului
(Na +). In acest exemplu avem de-a face
cu urmAtorii anioni cationi:
2 Na + (cation) - (aoion)
t
Tl
EFT323
C2
1}JF
350V
35fA
I
A
I
l
I
"-
I
I
I
I
I
I
I
12

I
,
I
I
I
I
1
I
I
I
I
I

50nF
+
,
1
r-v
60 ?Il 8Q
30
40
I<J
fl
NIVEL
o

/fV

5
Pentru reglajul amplificatorului de
al aparatelor electronice
sau chiar pentru n trepte ale
generatoarelor audio este de multe ori
necesar un generator simplu, de gabarit
redus cu proprie de alimentare.
Tocmai aceste caracterizea7li con-
structia a este
n fig. 1.
Conceput cu minimum de piese, per-
de orice ordin construc-
tiv, cu un consum de 1,3 mA pe
generatorul descris mai jos permite
nerea unor sinusoidale sau drept-
unghiulare cu amplitudinea prin
intermediul Rs, ntre
150 mV n banda infra-
n 12 trepte fIXe,
Ce
I
Cu.
I

Tz
EFT323
16Hz
50Hz.
1
90
700
710
120

730
l'fa
150
nute prin manevrarea comutatorului K,.
De asemenea, generatorul poate fi con-
ceput sub sau
ca stilou n cazul va fi alimentat
dintr-un element Deeac de 20 sau 50 mA,
doar pentru o de frec-
alegndu-se, de exemplu, treapta
a !I-a pe scala de 1 kHz.
In afara audioamatorilor
rilor care curbele de ale
amplificatorului audio, generatorul poate
fi utilizat cu succes pe
Conceput cu o de de
circa 700 O, se apropie de li-
mitelor de Atenuarea
de adaptare fiind
depinde de elementele filtru-
lui R
4
, R
6
, R" C
3
-
2S
C
4
-
26
, conectat
n circuitul negative, ntre emi-
torul tranzistorului T, baza tranzisto-
rului T 2' Ambele tranzistoare formeazA
un amplificator audio blocat de un circuit
de realizat ntre emi-
torii celor elemente semiconduc-
toare prin R
2
R3'
este astfel nct asigure
nemijlocit de Cu ntre-
1, deschis, la bornele de A
B se sinusoidale (cu
distorsiuni de circa 1 %1 factorul B
al tranzistoarelor este aproximativ ace-
pentru ambele tranzistoare, iar cu
li nchis, dintre
emitorii tranzistoarelor se reduce la
100!l, ceea ce permite unor
dreptunghiulare.
Reglajul n trepte al este

Z. IANCULESCU
asigurat de un circuit de
selectiv, conectat ntre emitorul tran-
zistorului T, baza tranzistorului T 2'
Atenuarea de filtru este mi-
pe de acord astfel
amplificarea este Pe ultimele
3 trepte de R6 este
prin scurtcircuitarea ei de
un sector suplimentar montat pe
comutatorul K,. Amatorii care nu dispun
de un comutator adecvat pot folosi un
simplu pentru scurtcircui-
tarea Re;, cnd aparatul este
utilizat pe treptele 10, 11, 12.
De asemenea, se poate reduce
rul treptelor n de comutatorul
utilizat Se poate foiosi un comutator
cu clape de la radioreceptorul Ma-
maia, care 10 trepte de frec-
dar, n acest caz, dimensiunile
aparatului se mult
Folosind un comutator rotativ 2 x 12
cu de con-
tact n dreptul ultimelor 3 fiind
alimentat dintr-un element de baterie
tip Re;, aparatul ca n figura din
titlu .
Montajul interior se pe o
de pertinax sau textolit gros de
1,5-2 mm. Piesele se pe cose,
nituite pe conform fig. 2 lntre-
1
2
este solidar cu axul poten-
Rs, a se gra-
conform unui mili-
voltmetru electronic sau,
metrul Rs este cu prin
diviziune
Alimentarea montajului se face de la o baterie de
4,5 V.
Aparatul face n game, anume
0,1 0-90 O 1 0-900 !l, realizndu-se cu
un dublu sau cu un comutator de game
de la radioreceptorul <<Zefir.
Pentru aducerea instrumentului la zero se desface
cont::>ctul R se de 250 O
avem indicatia pe instrument (1 mA).
Toate valorile pieselor componente snt trecute pe
de valoarea R, a valoare
depinde de sensibilitatea instru-
mentului de
de se conectt".a7li la bornele Rx;
n prealabil instrumentul se prin
conectarea de etalon.
Pe 1, instrumentul cu-
prinse ntre 1 O 900 O, iar pe 2
cu prinse ntre 0,1 O 90 O.
Majoritatea instmmentelor de a
lor electrice - ohmmetreIe - snt apte a valon
cuprinse ntre zeci de ohmi megaohmi, foarte
Valoarea acestui este de 11,11 O pentru instru-
mentul indicat n sau pentru alte instrumente
R' . Ii
se poate calcula formula: RI = 1 , n care
I-li
1 o
2
des ntlnite n
Snt cazuri - mai rare, - cnd
sntem a cu precizie de va-
lori mici, uneori chiar de ohm.
Schema un ohmmetru apt a
cu valoarea ntre 0,1 O 900 n.
Instrumentul indicator este un miliampermetru cu
sensibilitatea 1 mA 100 n.
16
Ri este a Ii curentul
maxim al iar I este curentul total n
circuit
Evident o de 11,11 O nu se gta
pentru aceasta se va rula pe un suport
de bine srma de nichelinll. Valoarea
a acestei se va cu un instru-
ment de precuie.
k
..........
4. V
29K
2DO.A.
)S;9
Tranzistormetrul a este mai
jos poate mAsura trei dintre parametrii de bazA ,!li
tranzis!oarelor al efect de cmp: curentul DRENA-
SURSA; tensiunea de mu-
gm. Toate aceste se efectueazJi n-
regiI!! dinamic. Este de intuit ci trei para-
metri permit selectarea imperecherea tranzis-
toarela- al efect de cimp.
In mare, schema electrici a tranzistormetrului cu-
prinde douA etaje distincte: alimentatorul montajul
electronic propriu-zis.
Alimentatorul se compune dintr-un stabilizator si-
metric ce debiteazJi o tensiune de 9 V.
Montajul tranzistormetruIui are n lui
citeva comutatoare cu ajutorul cirora se selecteazA
gamele de mAsurA, precum parametrului pe
care uem mAsurAm.
Comutatorul Kl" pentru schimbarea po-
in circuitul de alimentare al tranzistormetru-
lui. Schimbarea se efectueazA in de tipul tran-
zistorului mAsurat (pnp sau npn).
Comutatorul Klol este simultan cu Klob
are drept scop schimbarea Ia bornele
instrumentului de
Comutatorul K:z. este folosit pentru selectarea game-
lor de ale miliampermetrului. Gama cea mai
mici este de 5 mA, ajungndu-se pe gama maximA la
100 mA R
5
pentru limitarea puterii
disipati de TEe, mAsurarea curentului de dreni 11-
cndu-se pentru o putere de circa 500 mW.
MAsurarea tensiunii de poartA se face pe gama de
mAsurA, selectarea este realizati de comutatorul Kn.

1
ov
L - V
-
COMUTATOR VAZUT
DIN PARTEA
CU CONTACTELE
-,2
. '
-
2'- _12- 2'- _,8
1 _ elI '.. _ 1
.1(, 1<2
+
- .
- -'4
,_- - b
-3
-
,- - a
__ 3
I{z

SURsA
,_- -2
-,a
- -,
I<.J

d
1, 1.
1<3
- -," ,-
,: :: :
1(3

ampermetruIui. .
Pentru a prentmpine lucru, instrumentul este
protejat de grupul de diode D" D6 R13
ce se afIl montate in pe instrumenl
Comutatorul Kl pentru parame-
trilor care va- li mlsurati
Pentru realizarea montajului electronic este necesar

o-...c:::J4-I, I!
1<2
1:
::::::J4-.3
K2
-2 -
05
1- - -
- 1<3-
I<J
1:
1-
-4
-
-

1<3
-
- 1<3
1<3
2
un transformata- de Intizat pe lDl miez
netie al de 4 mr care tole de
tipul E 12+112
primarului 1,2 numiri 2 200 spire pentru
aJimentarea la o tensiune de 220 V.
o:
,
'a ,,......
I 1
1 I
1 -4:;-+' K3d Secundarul cupr inde date constructive:
'--... 3-4 are 225 de spirc ; 0.3 mm;
4-5 are 225 de spirc t/J 0.3 mm;
l<3e
K3b 6-7 are 90 de spire t/J o.s mm
...... Lampa L este un de scall de 6.3 V /0;3 A.
.,
Kl Kl 1(2 K3 K3
Este necesar ca tensiunea de polarizare a bani fie
astfd nct tensiunea de poartA fte cititi
direct Uneori se ntimpll ca poarta fie conectati
la drenl atuna curentul de dreni va fi egal cu curen-
tul dreni-sursA, ceea ce ar produce deteriorarea micro-
-
Cele doul punti redrcsoarc Db D2> D3> D
4
sint de tipul B30 C4ID,'300 Kl
T1=AK 180K VI RI=Rz=2200
Tz=AK 181 K VI
Dzl=Dz2=Dz 310 CI =<;=1000 pF/15 V
R,=1100

R
1
=100
Rg =10
R
10
=100
R
u
=190
R13=5.61tO
V
R
l4
= 100 tQIIinjar
Ru=lW
R
16
=270W
R17=135 O
R..,=13 O
D" D6 = "'EF..-o-rr 112
1. ISVORANU
R" R1 RIh Rult R1It RI60 R11 R19 se
din sir". de nichelinA. care se bobineazA
pe orice Capetele sirmei de nichelini vor
li de te .. uina1c:1e folosite ca suport.
Aparatul indicata- este un microampermetru sen-
sibil, care miscari 100 pA Ia capit de
Cablajul precum modul de montare al
compoDClltela- sint prezentate in fig. 2 fig. 3.
FJg. 4 iluatrC'lzi aspectul exterior al tranzistorme-
truIui. Bornele de conectare ale tranzistorului de
surat III: scot in soclul de tranzistoare .
Comutatorul de selectare a gamelor de lucru se
reatiu:ezl dintr-1Dl comutator utilizat Ia radiorecep-
toareIe Mamaia sau Albatros. La aceste comutatoare
regletela- de 5. Comutatorul luat de la
aparate comporti o mici modificare construc-
tivi, in sensul ci i vom o regleti pe care o vom
lipi cu lac polistirenic vom prelungi corespunzAtor
axele de blocare a regletelor. Fieclrui comutator Kto
Kz K3 i corespund cite douA regie te. Din motive
de cele doul reglete ce-
mutatorului Kl va- avea lipite al polistiren clapele
de astfel ca ele se comute simultan la
Gabaritul aparatului nu va 180 x 130 x 130 mm.
iar cablajul imprimat 125 x 65 mm.
In dteWl cuvinte, cite ceva despre modul n care se
va aparatului de
curentului drend-sursif depinde de
calitatea folosit de precizia
plm (ItI care trebuie exact 1 000 n
Pentru tensiunea de poartd este o cali-
brare, astfd ca ea si fi direct pe instru-
mentul de mlsurl. Pentru aceasta, scala instrurnentului
III: cu vopsea duco de culoare cu un
III: marcb .... zI punctele de ale Up uti-
lizind un volbnetru de precizie. ce au fost mar-
punctele de se va la tresarce n
pe locmi]e repcrate cu creionul
mlsnritorii lui gm., depinde de modul
in care .. reglarea tensiunii de poartA, dar
mai ales de al care au fost realizate
bobinatc.
aparatului este foarte
Inhuupltorul 1 alimenteazl tranzistormetruI de la

Se introduce tranzistorul de mlsurat n soclul de

tranZIstoare..
In de tranzistorul pe care l avem de vcriticat
vem comutatorul Kl pe pnp sau npn. In
tranzistoare de tipul cu canal P.
In po.zipa apAsat este utilizat pentru mAsurarea
tranzistoare1a- al canal N.
Tmsiunra de poartA se regJead din
R.K., al clrui buton de este scos pe panoul
frontal al tranzistormetruIui.
17
Ing. AUREL BREBENEL
Ing. DUMITRU VOCHIN
,
Bujie
Evacuo.re
Amestec
bogat

-
Amestec
v
Sorac
LUPTA CONTRA
ESTE LA ORDINEA ZILEI!
In cu o industrie In care fabricile,
uzinele de tot felul, cu combustibili
brichete, etc.), la care se mai
sutele de mii de automobile, poluarea este o pro-

O parte din aceste sint defavorizate de condi-
climaterice specifice lor, care contribuie la men-
timp indelungat a noxelor In
In contradictorii care se Intre dife-
rite grupuri de pe plan s-a
demonstrat poluarea aerului s-ar
datora 50"/0 43"/0 industriei nu-
mai 7% automobilelor.
trebuie destul de re-
deoarece poate se se
automobilele, fiind acuzate de
emanarea noxelor marile uzine (de diferite feluri), in-
casnic etc. .
Se pare se undeva pe la mijloc
In nici un caz automobilele nu pot fi scoase de sub
acuzare.
Cum era normal, In lupta contra au

PENTRU

DE
-
VARA
A ELEVILOR
In o cu un sistem de
propulsie ingenios ce se extrem de simplu
(vezi cele de principiu). Coca semicilin-
a este cu rinduri de palete
oscilante. O serie de opritori permit contro-
a paletelor pe cite un unghi de 45' de o parte
de alta a centrale longitudinale A).
La aplecarea (spre dreapta, de exemplu).
paletele sint rotite (spre dreapta) de apei.
Ajungnd la o nclinare de 45', opritorii con-
tinuarea rotirii, iar aceasta produce o asupra
paletelor sub un unghi de 45", care se des-
compune: o obligind apa se in
lungul paletelor, producind un impuls inainte
asupra La aplicarea in sens invers (spre stnga),
fenomenul se astfel incit fiecare balans s-a
transformat i 'l Cte un impuls de inaintare.
rea este de cele flotoare laterale
care balansul noastre.
acum, in 8, cum se
schimbarea de Presupunem dorim
cotim la stinga. Prin retragerea opritorilor de la
de palete din stinga, acestea liber, deci nu
vor mai realiza impulsuri inainte la balansarea
ceea ce cu a visli numai pe partea
la o cu visle. Rezultatul va fi, desigur,
cel
Materialele din care se
sint uzuale se in
Singura parte care oarecare este
18

apar In diferite o de legi regulamente
care impun autovehiculelor In
fel incI fie eliminate la maxim noxele.
Se pare legiuitorii sint foarte deoarece
altfel omenirea se va la un anumit moment intr-o
punlndu-se In pericol chiar
sa, atmosferei.
Pentru aceasta s-au luat diferite, mai mult
sau mai operative, In toate domeniile unde
surse generatoare de noxe.
in prezentul articol ne vom referi numai la
luate pentru combaterea in domeniul con-
de automobile.
Pentru rezolvarea acestei probleme, inginerii con-
structori de motoare au primit din partea uzi-
nelor care automobile urgenteze
unor noi care contribuie la reducerea noxelor.
In acest sens s-au alocat fonduri mari pentru cer-
cetare proiectare, In care sint oameni
cu cu etc ..
dar toate acestea cer timp numeroase.
probe diferite etc.
propulsorul propriu-zis: paletele. din de alu-
miniu de 2 mm grosime. se pe axe realizate
din prezoane de M 8. Acestea se la coca
prin intermediul unei din ca
in desen.
Acum, citeva de utilizare.
Desigur, din expunerea principiului de
a devenit clar navigatoru " stnd cu picioarele pe
pici, pentru a nainta, va putea balanseze am bar-
ca{ia ntr-un plan transversal.
In momentul in care acesta va spre interior.
cu piciorul. din stinga, aceasta va retrage opri-
Pali!te Paletele
SISTEMUL CV.C.C.
Trebuie problema este
deoarece o serie de con-
pentru , rezolvarea ei cu
Astfel, In vederea reducerii emisiilor de hidrocarburi
nearse, ca oxid de carbon, oxid de azot etc., trebuie
se pentru realizarea unui amestec carbu-
rant strict delimitabl, capabil o ardere

Practic, s-a constatat este necesar ca automobi-
lul cu un amestec ceva mai bogati>
decI cel strict delimitat, iar gazele arse (care con-
hidrocarburi nearse) fie obligate
prin speCiale (Inainte de a fi evacuate in
care vor arde hidrocarburile nearse,
realizlndu-se o postcombustie.

torii paletelor din stinga, ceea ce va conduce la un

vira; spre stinga. Pentru a continua mersul n linie
va fi suficient lase ca sub tensiunea arcului
ntreg sistemul n
Pentru executarea acestor nu este
ncetarea balansului pentru propulsie.
Pentru cei ce se vor de construirea
prezentate, desenele de lista de
materiale, mai ample de montaj
se pot solicita prif'l de la revistei.

CUM SE (LA STINGA)
I
pivotante iau poziri a ,
I
Opri tori
I
pentru
->
a unghi
,
mOKim
-
Mers ,nainte
--
-
-
-
-
pundata
ICI balansareo

,n sens ,nvers ...
...
... +
,
A
Paletele
de pe c\rea .tol
fundio
ca lo'mersul
nor moi

Cele de pe
stnga
nu 9pun

Apa trec.e liber
printre palete B

se poate realiza folosindu-se

reactoare catalitice.
Eficacitatea unui astfel de reactor catalitic este (Ia
rndui de cantitatea de plumb
n sub de aditivi.
Echiparea motoarelor cu o
de cost cu 150-180%.
In de aceasta, - ca Statele Unite
ale Americii - care au blocat pe timp indelungat
(5-10 ani) folosirea metalelor rare (platina etc.) pen-
tru acestui echipament.
Din s-a se la con-
struirea de motoare cu un raport de compresie co-
borit, n vederea folosirii benzinei aditivi.
Din punct de vedere tehnic, aceasta duce la reveni-
rea la vechile motoare, deci la un regres, iar pe de
parte, la reducerea puterii motoarelor.
Pentru a o putere mai in cazul folo-
sirii benzinei aditivi, ar fi necesar se con-
motoare cu o capacitate mai mare,
care duce la un consum mai ridicat de
Aceasta este in cu noua la
ordinea zilei pe plan mondial: penuria de
Unii consumul ridicat de carbu-
aditivi) construirea de motoare
cu o capacitate duc, cum este
normal, la ridicarea cheltuielilor respective, fapt care
nu se decit in cazuri particulare, ca acela al
folosirii automobilelor la Los Angeles, Londra etc.,
unde noxele sint mult timp in
problema
Pentru rezolvarea sa, au trecut la recon-
siderarea procesului de combustie in motoare.
industriali au alocat sume mari de bani
pentru de noi in acest domeniu.
O realizare care pare fie destul de
este aceea a firmei japoneze HONDA.
a realizat o a came-
rei de ardere, care denumirea de CVCC (Com-
pound Vortex Controlied Combustion).
din camere de ardere su-
prapuse, una alta formind
o care, cu reduse, se poate
adapta la motoarele existente.
Fiecare din aceste camere este cu supapa
sa de admisie, dar supapa de evacuare este
pentru ambele camere.
in camera de dimensiuni mai mici, este
admis totdeauna un amestec bogat.
10
6--
B
,----- ---------l
I
I
I
I
A
L ___________ _

5-
,

7--+--
2-1---
1
3
Ag
--------
/
I
I
I
r
I
I
I
I
I
I
l
I
I
-....1
'"
In camera de dimensiuni mai mari, este
introdus un amestec
Din camera unde se produce aprinderea,
arderea spre camera unde In-
cepe combustia amestectllui mai
In acest fel se o ardere foarte a
hidrocarburilor.
Temperatura din de :udere este ceva
mai decit la motoarele
Ca rewltat, nu se mai hidrocarburi nearse
in gazele de ci numai o cantitate foarte
de oxid de carbon oxid de azot.
Acest sistem permite un control riguros al com-
bustiei eventual efectuarea unui reglaj precis In
vederea amestecului carburant introdus In
cilindru.
Singurul dezavantaj pe care 11 acest sistem
este acela pentru capacitate
consum, motorul echipat cu sistemul CVCC
o putere mai red cu 10% in cu motorul

Poluarea este Intr-o
de materialele din care se construiesc motoarele.
Din acest punct de vedere, se
la ora folosirea metalelor sau a
fontei.
Folosirea metalelor impune construirea
unor motoare cu ansamblurile ceva mai voluminoase
unei temperaturi mai ridicate In cilindru,
ceea ce formarea oxidului de azot, com-
plicele
Folosirea fontei de calitate permite construirea
unor motoare acceptabile din punct de vedere al
o ungere a pistonului func-
motorului la o mai eli-
minindu-se pOSibilitatea oxidtllui de azot.
in lupta contra s-au aliniat constructorii
sistemelor de alimentare aprindere.
Un nou sistem de alimentare folosit recent este
cunoscut sub numele de Fetronick, construit de
uzinele Bosch.
Acest sistem In ptllverizarea a
carburantului la o presiune totdeauna riguros con-
In de cantitatea de aer
care este cu ajutorul unei duze aser-
de un obturator aflat fn colectorul de admisie.
d este pe un brat echilibrat de
o contragreutate, ceea ce li o sensibilitate

NOI TIPURI DE PNEURI
Dispozitivul este Simplu in intregime mecanic. EI
este legat la un carburator, care pentru a
punde de antipoluare este foarte complicat,
fiind o la care nu orice mecanic poate
In cawl unei defectiuni.
Relativ la aprindere s-au continuat studiile
realizlndu-se dispozitive electrice foarte
precise, la regulatoarele centrifugale
de la cu abur fabricate in secolul
trecut.
Din acest punct de vedere se construi-
rea unei centrale electronice, care asigure aprin-
derea, injectarea combustibilului etc., In de re-
gimul de al motorului (turatie,
presiune frina re, limitarea
vitezei vehicultllui etc.).
Relativ la ungere s-a trecut din 1972 la folosirea
uleiului sintetic, In locul uleiului mineral.
Uleiul sintetic este un amestec de glicoli esteri.
EI poate suporta de peste 20 de ori presiuni de 400-
500 kgf/cm', existente intre manetou, fiind
mult superior tlleiului mineral.
Fabricantii de tllei mineral au trecut ei la realiza-
rea unui ulei superior din
la care trebuie 0)0-
toarele actuale nu un ulei sintetic, care este
destul de scump.
Folosirea motoarelor Wankel StirI ing, care ar
permite o reducere a nu s-a impus
Ele In continuare, studii experimentAri.
Folosirea automobilelor echipate cu motoare care
functioneze cu butan sau metan a fost reconside-
de francezi, germani etc. - aceasta ar conduce
la o diminuare a In acest fel se reia o
In de motoare In timpul
lui trecut In Germania
Folosirea automobilelor electrice, avind
proprie, bate pasul pe loc, lipsei unei surse
de curent asigure functionarea timp mai
Indelungat.
Automobilele urbane nucleare s-ar putea con-
stituie un punct de pe agenda institutelor de cercetare
din diferite lor cere timp.
In concluzie, se o In con-
struirea de motoare,
beneficiarilor, legilor
In timp consumului economic de
carburanti penuriei actualei crize mondiale
energetice.
La din 1973 de la Geneva s-au prezentat pneuri pentru autoturisme. Aceste
pneuri o n timpul vehiculul o avarie, ele nu ies de pe
au demonstrat la bruste sau la scurte cu pneul defect, da-
pe a pneu lui, nu este posibil ca partea a jantei n contact cu solul,
fapt ce de a vebiculului.
NOI MOTOARE VOLKSWAGEN
n anul 1974, firma (<Volkswagen noi tipuri de masini. Vor probabil:
- un cuptl VWEA 398, numit Sciroco, cu n cu motor de 1 000 ... 1 500 cm';
- o VWEA 337, <<Golf, cu 2 sau 4 usi, cu n cu motor de 1 000 ...
1500 cm'; .
- o A.O. cu 3 usi, cu n cu motor de 900- 1 100 cm'
MOTORUL CITROEN G.S.
n anul 1973, firma Citrcen a realizat autoturismul Citroen G.S. echipat cu un motor
rotativ Wankel. de serie a fost n acest an. Se prevede realizarea a 5 000-
6 000 masini/an pentru ncep,ut Motorul are cu un volum de lucru total de 1 990 cm', o putere
de 101 ci> (DIN) la 6 500 rot/min. Este cu un carburator cu un singur corp si cu aprindere tran-

ULEI SINfETIc
n 1972 s-a pus la punct si n 1973 s-a pe primul ulei sintetic care permite nlocuirea tra-
uleiuri pe de
Acest ulei, produs pe de ester, nu paraf'mice, are o foarte stabilitate
si o a sale cu temperatura. Ca urmare, acest ulei permite asigurarea unei
bune ungeri a motoarelor ntr-un domeniu larg de a mediului ambiant (s-au realizat
porniri sigure la -25C), o reducere cu 20 ... 35% a consumului de ulei, o a duratei ntre schim-
burile de ulei marii sale la oxidare s-aJl redus sensibil depozitele care conduc la ancra-
sarea motorului). n plus, s-a constatat acest ulei se perfect cu oria: fel de uleiuri minerale, eli-
minndu-se pericolele ce ar rezulta din amestecarea cu un alt tip de ulei.
Singurul dezavantaj: este foarte scump.
A VERTIZOARE DE DE VfI'EZE
Penuria de comhustibil si au condus la limitarea a vitezei de
a masinilor pe sosele.
S-a constatat supravegherea a indicatorului vitezometrului de
auto acestora, absorbi de conducerii autovehiculului, o crestere a oboselii si
o reducere a puterii lor de
De aceea s-au produs avertizoare de de care, cu ajutorul unor de control sau prin
emiterea unor sunete, momentul cnd s-a o
S-au mai construit si dispozitive care direct asupra sistemului de alimentare a motorului
cu combustibil, n o si de auto. n
cazul folosirii acestor dispozitive, nu are voie piciorul pe pedala de
19


C. MARILENA
Acceptarea de modern In domeniul confor-
tului casnic a determinat, cum era firesc,
importante (aspect, constructive) aU!
in ceea ce apartamentul in ansamblu ctt
In mobilierului Pe de parte, gustul
nostru s-a schimbat s-a adaptat necontenit unor
superioare In ceea ce estetica func-
mediului ambiant locativ. In acest context,
iluminatul modern al (economic, agreabil
mai ales, a cunoscut ,eJ o
serie de
de tntr-o cuI!!
se prin mobllele de .dl-
mensiuni mari la cele plasate In mijlocul
(mai ales, In cazul apartamente!or de dimensiuni ma!
mici). Drept mobilierul se cere redus
de jur-Imprejurul camerei, pe cit posibil pe
central este
printr-o lateral, de
trei fotolii de dimensiuni adecvate.
in acest context, clasica mai are rostul.
ei o spargere, irosire
a suplimentar (central) prin redistri-
buirea mobilierului.
lustra ar putea in locul ei se va
pune o de dimensiuni minime, de con-
struit din lemn (fig. 1). Rostul plafonierei
va fi dublu, masc1nd terminalele instalatiei electrice
existente oferind o de
intensitate.
2
.

.- .
. . --
In cadrul unei de ansamblu, o iluminare
satisfacerea unui minimum de con-

- nu fie obositor de
- fie suficient de
- se concentreze exact uniform pe locul
(punctul de lucru) dorit;
- sursa de nu intre in c1mpul
vizual;
-lumina In exclusiv
iluminatului de
Din unghiul acestor camera de zi
cele mai multe probleme. In trebuie
existe mai multe surse de cu
aparte. lIuminatul general, de intensitate, menit
elimine contrastele excesiva, este asigurat fie de
o fie de trei aplice, In stare asi-
gure o astfel de
Persoanele in fotolii sau pe canapele vor
putea primi lumina, eventual, de la citeva cu
picior, lateral sau, unde e posibil, de la una,
aplice. Biroul sau masa de lucru o
mai Aceasta se
cu o de birou sau cu o cu picior
(fig. 2).
O se concentrat cu o
cu picior, ca cea pentru birou, sau mai bine se ilu-
de sus cu o sau
(fig. 3).
Vizionarea programului de televizor trebuie
in unei lumi ni ambiante slabe pentru ca
ochii nu poate fi a
plafonierei sau cea de o In
spatele televizorului.
Dormitorul nu o ilu-
minarea trebuie' fie contribuie la men-
unei atmosfere intime, c1t mai personale,
ce desigur din decorarea
a Cea mai de va fi o
cu picior, eventual de
Pe aceasta e nevoie de surse concentrate
sau semiconcentrate In zona noptierelor.
veioze adecvate pot Indeplini corect
Mai elegant mai modern se folosesc aplice
sau surse luminoase mascate.
Camera pentru copii, contrar celor spuse acum,
se va lumina clasic, de la o
la o Lumina trebuie fie cit
mai uniform in iar
becurile nu intre in cadrul privirii directe. Desigur
o la capul patului poate veni in completare.
in baie iluminatul e asigurat de obicei de citella surse
plasate In apropierea oglinzii. Sursele mascate sint
moderne eficiente (a se vedea 3 din acest
an al revistei).
Holul de primire, antreul in general, se
moderat pentru ca trecerea de la intuneric spre
nu privirea. O iluminare de
o sau citeva mici corpuri de iluminat
lateral e cea mal o
eventual, o de machiaj. apare necesitatea unui
iluminat local adecvat (a se vedea 1 din acest
an al revistei).
presupune citeva aparte. O ilumi-
nare nu e decit partial deoarece
pentru a asigura necesarul de In diferitele zone
de lucru puterea sursei ar fi exagerat de mare. O ilu-
minare strict are dezavantajul la men-
tinerea locuri de
Solutia se la Intilnirea celor moduri de ilu-
minare. Se o iluminare pentru spa-
de lucru ale dulapurilor de un
de surse manevrabile (plasate convenabil) pentru
rest O ca cea din fotografie (fig. 4) e con-
pentru iluminarea mesei terminarea
curente.
In cele ce o montare In teh-
nica iluminatului casnic, cu surse deplasabile. Sursa
e un bec, de dorit reflectorizant,
plasat Intr-un mic corp cilindric sau prismatic,
de construit Corpul se poate deplasa pe o din
material izolant, cu trei canale pe care

,
,

I
t

,

-
se culege tensiunea fire independente
si unul comun). Avantajul acestui sistem, credem noi,
nu trebuie demonstrat, fotografiile fiind prin ele Insele
elocvente (fig. 5 6).
in Incheiere, c1teva cu teh-
nice. La ne stau becurile sau cele
cu neon. pentru unul sau altul se face func-
de o serie de considerente:
- un bec mat sau opal emite mult mai uni-
form dec1t u nul clar, astfel Inc1t de cele mai multe
ori este preferabil, tn ciuda unui randament luminos

ceva mal mic;
_ becurile cu gaze inerte au un randament luminos
superior o mai .
_ lumina becuri lor cu neon sau a tuburi lor fluo-
rescente utilizate exclusiv, e mai de cea
a zilei, e rece culorile Duritatea
ei nu convine tuturor persoanelor, astfel Incit e prefe-
rabil se in amestec cu cea de becu-
rile cu

3V
Rezistentele ca element de ci rcuit snt pro-

duse ntr-o mare varietate anu-
mite standarde. puterea poate
fi de 0,18 W, 0,25 W, 0,5 W, 1 W, l W chiar
puteri mai mari.
n montajele curente cu tranzistoare, rezisten-
folosite snt cu puterea de de
0,18-0,5 W. Aceste snt construite
dintr-o de carbon pe un suport
ceramic. speciale cu putere de
de 3 W se construiesc din
fir de sau
Pe fiecare fabrica constructoare
valoarea n ohmi, valorii
eventual puterea d isi
Acest marcaj se face fie cu cifre, fie prin
numitul cod al culorilor.
n codul culorilor, pe fiecare snt
patru inele colorate. Primul inel este mai aproape
de un acesta fiind nceputul codului
(prima
Culoarea inel are o semni-
la fel, fiecare inel are sa, va-
loarea n cadrul culorilor fiind
....
IN NUMARUL VIITOR:
GENERATOR DE SEMNAL SINU-
SOIDAL.GENERATOR DE IMPULSURI
DREPTUNGHIULARE GENERATOR
DE SEMNALE TV AMPLIFICATOR
STEREO. INTERFON AMPLIFICA-
TOR CU TUBURI. RADIORE-
CEPTOR PENTRU GAMA DE UM GE-

- - -- --- ---- - ---
Culoarea A B C O
--- ---
Negru O O
Maro 1 1 o +i
2 2 00 +21.
Portocaliu - 3 3
-
000
Galben 4 4 0000
Verde 5 5 00000
Albastru 6 6 oooooc
Violet 7 7
Gri 8 8
Alb 9 9
Auriu xO.1 ..L- S0lr
Argintiu xO.01 = 10"
cu Ioa re = 20/.
---- --- --- ----- ---
totdeauna n ohmi.
Astfel, primul inel prima a valorii,
al doilea inel a doua al treilea inel
de zerouri, iar ultimul inel
valorii.
-
In tabelul se acest cod al culo-
rilor.
Astfel, pe o pe care snt marcate
... ........
negru, maro, aUriu Inseamna ca
are valoarea de 200 il 5%.
NERATOR MORSE. AMPLIFICATOR
250 mW ADAPTOR PENTRU PRO-
SURSELOR STABILlZATE.
AEROIONIZATOR PORTABIL. APA-
DE RECEP-
TOR DE TRAFIC. ANTENA YAGI CU
1S ELEMENTE MONITOR SSTV
-
-
Tehnologia condensatoarelor este foarte Astfel,
condensatoarele care au ca izolant hrtia se la ten-
siuni mai ridicate, n aparatura cu tuburi electronice; cele cu
snt pentru nalte, mai snt apoi condensatoare
cu plastic. Toate aceste tipuri nu snt polarizate,
deci este indiferent cum snt conectate n
-
Condensatoarele electrochimice, cu dielectricul un electro-
lit, snt de capacitate mare pe ele snt polul pozitiv
cel negativ, deci modul cum se n plus, pe aceste
condensatoare se tensiunea de lucru. Toate aceste
trebuie cu respectate.
Pentru circuitele de snt utilizate condensa-
toarele variabile semivariabile (trimeri). Dielectricul acestor
condensatoare l constituie mica, aerul, ceramica.

lui. Acest amplificator poate fi introdus ntr-un
tub din material plastic. Piesele multivibratoru-
lui amplificatorului pot fi montate pe
sau pur simplu Interconectate direct
late cu hirtie sau folie din plastic.
IZO-
2 CAscA'
10K 101<
B O
2Z0pF
10nF
I
O
-
1
-
TOnF
A +
10nF +
2
pentru incepitori
Realizarea montaje lor electronice
simple
Dispozitiv de verificare
Scheme, montaje, pen-
tru cercurile
-. Generatore
Preamplificator cu electro-
-
mca
Calibratoare de
ra- Pentru aero

de
Tehnium - Atelier
tu bu-
rilor electronice
tehnici o

nali - con-
zat
.. , _ CQ-YO n exclusivitate de la
cititorii revistei
cu tuburi
Redresor de negativare
Limitator de semnal cu nivel reglabil
Convertor pentru banda de 14 MHz
LaDoratorul foto
Obiective tratate multistrat
Prelucrarea ivelor Agfa- Color
Chimie i
nemetalele
.Ohmmetru
Tranzistormetru pentru
tranzistoarelor cu efect de cmp
moto -
pta contra po
Pentru de vari a
=:.....:-=.::.=.:.=.:.
Confort casnic
- iluminat eco-
nomic
Tehnium-
Un simplu
Selectivitate la un re-
ceptor reflex
Actualitatea
Cuvinte
Radioservice
Verificarea tiristoarelor
Astra-4
POfta
Un element deosebit de important n ce pri-
de a produselor
il constituie cel referitor la alegerea (inspi-
a culom.
Este n fapt o ro att mai ro
ct, din se destul de frecvent im-
presia n au:st domeniu s-ar pricepe absolut
lumea. Din caU73 unor elemente de
ale dintre culoare, se produc
nsli pagube noxe n lumea produselor
chiar a umane pe care le utilizarea
lor.
In corelarea dintre fO[1Tlll culoarea
unor produse se curent o serie de criterii
adesea legi specifice care,
contribuie negativ asupra muncu
un grad suplimentar de un consum
sporit de materiale, de cost mai mari etc.
Orice armonVIre ntre fO[1Tlll culoarea
produselor sau orice facile conduc la elemente
de vulgarizare diletantism n
cteva principii generale stabilite de ndelungate
n colorarea produselor:
- culoarea utilajelor a de
trebuie la o annonie eliminnd
mari (rulori orbitoare sau
dificile la vedere);
- mari de snt os-
tentative echilibrul tonal;
- griul - folosit, din destul de mult n
n d021: mari, la colorarea utilajelor, produ-
selor sau - conduce la melancolie, la
chiar randamentul omului n
oboseala mult mai repede dect n mod nonnal;
- negrul este o culoare care
n loc de ntr-o echilibrare
poate conduce la noxe n me-
diul ambiant;
- albul, ruloarea a este fo-
losit ro predidere pentru optimizare, dar n
foarte mari (de notat n acest sens se fac multe gre,
conduce la la o pierdere a contururilor;
- violetul n ro prea mult
drame dar asociat cu
albastru! n mod annonios conduce la la o
odihnitoare.
In epoca folosirea culorilor poate nsemna
ea un semn de progres. CinematografIa n culori
a nsemnat un progres tehnologic. De asemenea,
televiziunea n culori. Dar ruloarea este
unui progres ecologic, a unui echilibru;
ne gndim, de la efectele ale cu-
lorilor aplicate pe zidurile moderne. o
(implicit o utilizare) prin co-
lorarea unor produse de uz casnic, s-a accelerat uzurd
a acestora.
La multe produse tehnire culoarea
o serie de nu la
rea acestora, destul de frecvent
La alegerea culorilor pentru produse,
un rol deosebit de important il au
Din sirme de djn plas-
tic de vechi, din tole
petate rebobillate, CU pa-
sjtme fantc:zie, CU multe ore
de munci au fost create
interesante ptezentate in foto-
gt afijle a"'turate de e membrii
pionierilor sub conducerea
profesorului maistru.
este faptul ci

automat fiind de
la un bloc de centi al.
IULIAN
culturale Di-
ferite popoare cu-
lorilor dife-
rite. Negrul este culoarea
de doliu n emisferei
occidentale, n timp re
musulmane
doliul prin culoarea
In unele africane, vio-
letul
repulsie. In S. U .A.,
este sim bolul
n timp re englezii snt
de In Su-
edia albastru! simbolizea-
n timp ce n
Olanda el fe-
minitatea. In ltalia -
- este cu-
loarea In An-
glia, Suedia Olanda se
albastrul auriu!.
Snt produse, n special
cele din sfera cosmetice-
lor, care reclamA culori
de mare subtilitate care
prin rarmament trebuie
incite la folosirea lor.
un obicei prin
care durabilitatea re-
la a produ-
selor fie sugerate prin
culoarea bronzului, dar
excesul conduce la vulga-
rizare nu putem spune
nu se fare acest lucru
destul de des.
Combinarea culorilor
cere mai
dect folosirea lor sepa-
n acest sens au
fost elaborate scheme spe-
ciale, avndu-se n vedere
culori principale
verde, galben, albastru,
purpuriu portocaliu),
precnm culori com-
plementare
caliu, verde-portocaliu.
verde-auriu, a1bastru-
galben, albastru-purpu-
riu
n cu culori, se folosesc culori complemen-
tare, iar pentru cele ro trei se o culoare princi-
complementare, sau trei culori principale.
Un element important al culorii al sale
cu fO[1Tlll produselor il constituie factorul psihologic
de care se n produsului
cu mediul.
Este cunoscut trei rulori primare de
galbm albastru, din lor se
culorile secundare: oranJ-portoca-

-
liu, verde violet, care; prin a .. -:stecuri, dozaje etc.,
o 8i'mii de
Realizarea unui echilibru cromatic n colorarea u-
nor produse, n alegerea dozarea culorilor, a unui
echibbru dmtre culoare trebuie se
de cu gust - aceasta
fund o necesitate -, pentru a nu produce
noxe n
a oamenilor, pr .. u"" econom'lirea de ma-
terii prime energie.

-
21
(Urmare din pag. 11)
pund 20000 nfV, ceea ce este mai mult
dect pentru de
laborator
Divizarea se face pe scara pentru
utiliznd domeniul de sensibili-
tate Pentru exemplul nostru e
vorba de 0-50 JlA. Se un
circuit ca n figura 9 a.
RI se ia astfel nct
asigure un curent de 3 - 4 ori mai mic
dect cel maxim
Oi vizarea pentru lniare se face
din 5 n 5 (/lA), diviziunile inter-
mediare rezultnd geometric.
Pentru aparatele neliniare etalona rea
se face din diviziune n diviziune.
Diviziunile astfel snt vala-
bile pentru orice de curent
continuu. Pentru alternativ se fac
folosind drept un transfor-
mator de sonerie (3 - 5 V) re-

ntre curent tensiune o
de valoarea r
u
,
scala va fi pentru tensiuni,
evident \mind cont de existen-
capetele de astfel
nu convin sau e
se face o divizare utiliznd montajul
din figura 10. Se ia R
J
astfel nct
asigure o de tensiune cu
mai mare dect capul scalei cunoscut
prin calcul.
Pentru alternativ se ase-
NotAm o necesitatea
Ra astfel nct
ntre capetele de n continuu
alternativ existe- un coeficient de pro-
intreg, recomandabil 10.
Aparatul realizat ngrijit va avea erori
sub 5 %. A vnd n vedere se admit n
curente abateri de 10 %, precizia
se ca
Mu telespectatori pun justificata
intrebare cum trebuie tele-
vizorul folosirea televizorului are
vreo asupra organismului uman
sau nu.
Din datele
reiese clar tubul catodic nu emite
ce ar organismul uman.
Se atunci cnd se face vizio-
narea unui program de televiziune de
telespeetatorul atent, ur-
succesiunea de imagini, inchide
ochii cu un ritm mult mai lent, iar trece-
n e de la alb la negru invers produc
o obosire a vederii o soli-
citare din ce n ce mai mare a
acestuia.
deci, pentru evitarea acestor
fenomene, de a numai acele pro-

grame care ne IDtereseaza a nu sta
zile intregi n televizorului.
De o este
Receptoarele cu amplificare au
o mare popularitate n rndul amatori-
lor, constructive a
punerii la punct pozitive
ale acestor montaje snt umbrite de
lipsa de selectivitate. tn special se re-
la mon tajele
cu tranzistoare, im-
de intrare a tranzistorului la
circuitului rezonant.
adaptare se poate rezolva n mai multe
snt ori prea compli-
cate ori se folosesc piese greu accesibile
scumpe (etaj suplimentar acordat, tran-
zistoare cu efect de cmp etc.). Metoda
cea mai cu rezultate foarte bune.
n vederea la circuitul de in
trare, este n fig. 1. Schema repre
un adaptor de cu un
tranzistor. n tensiune al sche-
mei este aproximativ Rc cu Re,
iar de intrare este aproxi-
mativ de Re cu n curent
al tranzistorului legat n paralel cu Rb.
Adaptorul de este folosit la
circuitul de intrare al receptorului reflex
reprezentat n fig. 2 S-a folosit pentru Rc
o valoare de 10 ldl n vederea
la etajul Folosirea tranzistoa-
relor indicate cu beta mare un
care permite folosirea unei re-
de valoare mare (10 Mn) pentru
Rb. In se o impe-
de intrare mare a circuitului
tn rest, schema nu particu-
deosebite de alte scheme
reflex, folosirii artificiului
rezultatele snt mult supe-

floare.
Receptorul este conceput pentru gama



corpului n timpul pro-
gramului anume: televizorul nu tre-
bu ie stea nici prea sus, n ici prea jos .
deci a nu capul prea plecat,nici prea
ridicat, fapt care ar duce la o obosire a

In acest scop. televizorul va fi montat
pe o la nivelul ochilor telespecta-
torilor,iar ntre telespectator
televizor trebuie fie mai mare de patru
ori diagonala ecran lui , pentru a nu se
distinge liniile rasterului, n felul
acesta o imagine bine
Nu trebuie uitat pentru protejarea
televizorului, acesta se va instala ntr-o
vaporii de provocnd
ale Se va evita ca
razele soarelui pe ecrane, com-
ponenta de rad de ultraviolete d is-
trugnd luminoforul de pe ecran.
In timpul ct televizorul nu
va fi acoperit cu o protectoare
mpotriva prafului.
N. GALAMBOS
de unde medii Bobina LI va avea un
de 65 la 75 de spire cu
</> 0,3 rom spirA, pe
hrtie cerata exact de spire se
experimentaL fiind n raport
cu lungimea diametrul barei de
(aproximativ 1/1 8 . .. 10 mm),
cu valoarea condensatorului variabil CV 1.
Se folosirea condensatorulUi
variabil de la receptoarele Cora cu
legate n paralel. Pe axul con-
densatorului variabil se va fixa un diSC
din material plastic. Diametrul acestui
disc fie de aproximativ S--6 cm.
Bobina L
2
este un care se con-
dezordonat pe un
de chibrit sau plastic un
de 150 spire cu de '" 0.2 mm.
se va monta ct mai de-
parte de bara de n fel nct
BC107
Cf
1n
pF

R1
fOM
1n
BCf07

axele lor fie perpendiculare. Este ne-
ntruct monta-
jul fLind sensibil se pot ivi fenomene de
sau nedorite
sau
Ascultarea se face prin de impe-
mare. le de
folosite curent de receptoare cu tran-
zistoare se pot utiliza numai n
punctele notate cu XY se pri-
marul unui transformator de casca
conectndu-se la
De asemenea, folosind un difuzor de
radioficare cu transformatorul adecvat,
se poate o n difuzor a
postului local cu un volum moderat.
Pentru o mai n difu-
zor, este necesar ca n punctele XY
o;e cupleze un etaj final de putere.
ca
amatorul aparatul con-
,'orm schemei date, urmind
ca. verificarea apara-
tului la
nate mai sus.
--.... -->-----+
b
Re 1

BC107
EFD10B
.---4 f50S/'
:'0

+
CASei.
2 ... 4K
-9V
rsul acestui an a avut loc
. ... ..
rea an,versarll centenaru-
ii Universale. Cu
prilej, a emis
o serie de 6
cu de 9,25 lei,
e ilustrnd att modul de
rt modern al efectelor
tale precum serviciile aduse.
Seria mai cuprinde un plic
prima zi, obliterat cu


,
-

Cazaconschi Nicolae -
Vi rugim si OI preciziri ce
anume vi intereseazi. date asupra pro-
duselor nu asupra istoricului firmei
respective.
MOlId Nicolae - Polovraci. Gorj
Nu trebuie si un montaj
Este si partea
intrare $i de la orice aparat
publicat de noi. Poate fi OI tuburi sau

tranzistoare.
se CI.Ipleazi la intra-
rea pentru inregistrare din picup.
NiColae hmn - Timi-

Pentru excitarea electromagnetului
redre I direct
montind o diodi ce suporti un curent
de 500 mA.
Popa Spbin - jud. Alba
Schema va fi publicati.
Conobot Ion - jucf.
Tehnica circuitelor imprimate va face
obiectul unui articol in revista Teh-
nium .
Stan Vicbw - jud.
Vo... mai publica alte minirecep-
toare.
Z. Constantin - jud.
Olt
A fost publIcati schema modul de
ale unui osciloscop in anul
1973. Spre sfil'litul acestui an vom mai
publica unui osciloscop mai
complex dar superior calitativ.
Gripre Vasile - jud.
Piesele de care nevoie le
procura de la magazinele specializate
din nu de la magazinul
Dioda. bulevardul 1 Mai -
Stelid - Giurgiu
Fiind vorba de un magnetofon -
deci un aparat mai complicat - nu vi
sflwim si singur, nefiind
de specialitate. Cel mai indicat este
la serviciile unei cooperatlve
specializate din
Cadar Ioan - jud.
Nu este necen .. a trimite special
o schemi de amplificator.
In paginile revistei au fost
publicate diverse scheme de amplifica-
toare $i efecte acustice.
deci revistei Teh-
nium .
POpUQJ Romeo -
fenomene provin in pri-
mul rind de la sistemul de alimentare;
in va trebui
acest compartiment. Posibil. defectarea
condensatoarelor de filtraj.
inlocuirea pieselor defecte este
posibil dispari celelalte fenomene.
Pamfil Marian - jud. Vrancea
cum constata, chiar in
acest al revistei noastre au fost
publicate materiale referitoare la con-
generatoare lor de radio audio-

Amatorilor de efecte sonore pe semnalul produs de o

chitari electrici le prezent lm lDl montaj electronic foarte
simplu, a clrui comandl se face cu o pedal1.
Li este un osciJata- Re echipat cu un tranzistor
BC 108. iar circuitul de este format dintr-un filtru
n dublu T. Efectul rezultl din faptul el amplificarea frec-
audio este selecti\'ll.. Se poate utilirn orice tip de
tnmzista- npo cu siliciu al factor de amplificare este
de ordinul a 150.
Valorile condensatoarelor din filtrul T au fost n fel
ndt si o strllucire frecven-
inalte. valorile acestor condensatoare
pot fi modificate dupl
Reglarea montajului se face n felul urmAtor:
metrul de 5 W din emitorul tranzitorului se fixeazA la
minimA Se regleazA apoi de
100 W din filtrul T pni se aude un fluierat care
intrarea n a montajului Se apoI valoarea
2,2nF
1
4

-t5-.., IfSI
1,2nF
de 5 W pnl ce dispare. Se
apoi de 100 W pe toatA plaja.
Daci ntr-un iummrt punct reapare. se mai
valoarea de 5 tn
de 100 W cu care se cre-
cazA efectl.li sonoc se face cu o. pirghie CII piciorul.
Alimentarea montajului se poate face din baterie sau
de la elcx.tJ ici.

Utilizarea pe tot mai mare a tiristoarelor In montajele electronice impune, modului
de verificare a acestor componente electronice - tiristoarele.
Inainte de a fi Intr-un monta;, este recomandabil ca orice fie pentru tiristo'lrp \)' e-
schema
Montajul un transformator de ce 6,3 V 0,5 A, o redresoare care suporte '500 mA
(de tip BY 126), un comutator un bec de 6,3 V/O,3 A. Fixind comutatorul K pe 1, iar butonul B becul
stins. butonul B, becul se aprinde, eliberind butonul B, becul se stinge.
Comutlnd pe K in 2, butonul B este becul este stins, butonul B, becul se aprlr.'> .
eliberInd butonul B, becul aprins. Aceste situatii corespund pentru un tiristor bun. In alte tirlsto.:lI este
defect.

;::. ... .... - .. _ ... __ o _,_ _ -. -.' ',", - ._ ........ " '
...?_, _-= , . __ . .,' " . ," . -_.' - -.. _ _.' _ _ " .
p
36
OI
re
c/
J:Joo __ _
'/ZR
3
6HIfl

6R14R
crH
I
R6fNfN60
Magnetofonul Astra-<4 cu viteze de deplasare a benzii de 9,5 cmls 4,7 emis, asigurInd o
de frecvente de 40-12000 Hz, respectiv 63-5000 Hz. .
a intra In detalii constl'uctive de prezentare, schema ilustrind dInd toate informatiile necesare Intre-
tinerii datele transformatoarelor bobinelor utilizate.
Astfel, Tp 2 are In 1-2 un de 2250 de spire, In 3-4 are 55 de spire, tn 4-5 are 76 de spire.
Transformatorul Tp 3 In 3-12 are 200 de spire, in 2-4 are 15 spire, In 6-11 are 300 de spire. Induc-
tanta L1 are bObinajul format din 2 x 300 de spire.

In .. z';HARIA IANCU
Pentru verificarea reglarea montajelor video cu
care snt echipate rea:ptoarele de televiziune este
foarte util Wl mic generator de video. Cu
ajutorul acestui aparat se concluzii asupra
imaginii n general, se poate regia liniaritatea ima-
ginii pe precum
sau reglarea aparatelor de rea:ppe TV n lipsa
semnalului de la postul de emisie.
Conceput cu un singur tub electronic cteva piese
mlrunte, care se de reguli in arsenalul oriclrui
radioamator incepitor, aparatul - a schemli este
prezentati in fig. 1 - permite pe CCfanul
receptorului de televiziune a unei figuri cadrilate (fig. 2),
cu o rari, a este
-

Deoarece n orice vor fi plasate butoanele
de reglaj ale aparatului distan tele ntre barele verticale
(mai dect cele orizontale) sau intre barele orizon-
tale vor fi egale, se poate aprecia ro precizie
gradul de Jiniaritate a imaginii intre-
gului video.
Aparatul - a nu este deranjati
nici de tensiunii de alimentare, nici de abate-
rile, n limite destul de largi, ale valorilor pieselor ce-I
compun - este ro o in frecven-
alocate canalelor de televiziune din benzile I, II III.
dm cele 12 ale sistemului OIRT. AceastA scaUi permite
reglarea pe OTlcare din cele 12 canale n lipSa semna-
lului de la postul de eInisie.
Dupi cum rezultl din schema de principiu (fig. 1),
se vede el este vorba de un triplu oscilator realimt
ro cele 2 triode ale tubului ECC 83. Tubul Poate fi
nJocuit cu oricare alti dubUi triodl deoarece are
catozii paralel se poate folosi un tub ECC q I
6H 151'ii sau 6 J 6. De asemenea, se poate utilim
un tub de tip mai vechi, ca 6 H 8e, 6 H 9e, ECC 85,
6 H III, 6 H tiT, ECC 82, iar n cazul ci se monteazA
un tub 6 H7e, puterea semnalului la boma
va fi mai mare.
Trioda din stinga este un oscilator de tip Hartley
cu pri2j in ramura inductivl a bobinei LI> acordat
pe frecventa liniilor de 15,625 kHz, determinati de
capacitatea C
5
Trioda din dreapta simultan
pe respectiv pe o
cu de 10 ori frecventa liniilor (156,25 kHz) realintl
cu circuitul L
2
C) L).
Ambele frecvente mentionate mai sus moduleanl o

pe unde ultrascurte, intre 50 70 MHz, de-
tenninatl de circuitul acordat L
S
C
7
L.. Cu
acest circuit este cuplatl inductiv bucla de L6'
de inalti fiind suficient de
in armonici, perInite gradarea scalei varia-
bile C; direct n canale TV.
Capacitatea C; poate fi un billCi telaIDic
cu un ax de 6 mm diametru pentru rot1e
sau un condensator variabil miniaturi, din al
rotor au fost eliminate un nnmlir de
pentru a realiza capacitatea maximli 40--50 pF.
Numlirul de bare verticale se legJea'" din capacita-
tea C
3
(care poate fi cu de tipul celor produse
de Cooperativa Radio Progtes din
De asemenea, numArul de bare orizontale se reglea'"
din ul R
2

Semnalul la nu
impulsurile de sincronizare. Dumllrului de
bare se realizea'" variind d03l distanta intre bare, nu

barelor. In limite mici, IltiUlea barelor
orizontale se poate varia modificnd capacitatea C
s
.
Pentru realizarea bobineJor ro care snt echipate cir-
cuitele oscilantc, se vor realin mai intii mosorele
din leum ro diametru! interior de 10 mm, diametrul
capacelor de 22 mm, iar distanta intre capace de 15 mm.
Pe unul din mosorele se bobina'" LI' care
2 x 500 spice conductor de ropru emailat de 0,15 mm
diameb Il, bobinaj in straturi regulate ro din
hrtie parafinatl intre straturi
Pe al doilea mosorel se vor bobina in mod
ro conductor bobinele L3> din
ele avind cte 250 de spice.
Bobinele de inalti se reali/ea'" pe o car-
cilindriel din pel1inax san p_V.c. ro dia metrul
exterior de 15 rom. Lungimea can:asei: 22 mm
Spre unul din capete se mai ntii L5> care
4 spice conductor de cupru emailat de 1,5-2 rom
diamwll, pasul intre spice fiind de 1 mm Intre spicele
bobinei se bobinea'" 4 spiIe ale lui L .. ro conductor
de cupru eventual ro un mat de mlitase
de 0,15--0,2 Ullil La distanta de 2-3 mm de
bobinei L3> pe carcasl, se bobinea'"
o spirl din conductor de cupru emailat de 1,5-2 mm
diametru pentru LOi- Aa:asta este valabil pentru o
nesimetricl de circa 750. Pentru o sime-
triei de 3O(ll se vor bobina spire, COD-
ductor, prin IOOdianll a va fi conectati
la masa generali, prin inte.unfiul C .
Transformatorul Tr se va realiza pe un miez din tole
de ferosiliciu tip E 10 x 20 UlUI grosiUlea pachetului
(tole montate
1 1 400 spice conductor de cupru
Ct
e3
LZ SOOp(
1
R -tI<
Tr
C6
tonf
TI
ECC83
Ca 500pf
RrIOO/(
81
emailat de 0,12 nun diametru pentru tensiunea
de 120 V a II-a inci I 250 spice conductor
de cupru emailat de 0,1 mm diametru pentru tensiu-
nea de 220 V.
a III-a are 80 de spice conductor de
cupru emailat de 0,45 mm diametru, iar
a IV-a 2600 de spire conductor de cupru emai-
lat de 0,08 mm diametrlL
La nevoie se poate folosi un transformator de sone-
rie un caplt al retelei la masa apara-
tului, dar atunci borna de va fi izolati de
conectati la aceasta prin intermediul unei
de 50-100 nF la 450/600 V.
Montajul se va realim pe o placi de peltinax sau
textolit de 1,5-2 mm cu dimensiunile de
130 x 55 mm. Piesele se cositoresc de cose nituitc,
conform fig. 4.
Placa este prinsi cu ajutorul unor de o placi
din tabll de fier sau aluminiu de 1,5-2 mm ro dimen-
e
z
T,
2

o,
o o
C, C
5
a
o
Tr
, s
RZ LE
IMRE ORllONrALE 9

siunile de 90 x 130 mm, conform fig. 3 (pe aceastl
piaei fiind fixat transformatoruI de
Cutia se din labll de [ICI sau alumi-
niu are dimensiunile de 130 1C 90 x 55 mm Gra-
darea scalei cu care este capacitatea C
7
(fig. 5) se face conform aferente articolului
Etalonarea reglarea generatorului de miri elec-
troniel, publicat n II din 1972 tu cazul
ci un oscilator nu functioneazA, se vor cape-
tele de respective. intre
generatoruI de miri receptorul de studiat
se face prin intermediul unei buelti de cablu coaxial

cu de 750, lung de 50 - 70 cm,
mufe de la ambele capete. Geueratorul poate
receptorul de televiziune prin
folosmd o de camerl conform indicatiilor din
articolul mai us. ..


Schema din fig. 1 un
preamplificator de
Preamplificatorul este un amplifica-
tor format din tranzis-
toarele TI T
2
. Semnalul de in-
trare se pe baza tranzisto-
rului TI' Baza tranzistorului T
2
este la prin condensa-
torul de 0,47 MF. Coeficientul de
amplificare n tensiune este astfel
n raport de curentul de emiter
lE' Curentul de emiter se
cu ajutorul tranzistorului T
3
, folo-
sit ca generator de curent. Tensiu-
nea de pentru tranzisto-
rul T
3
respectiv, pentru regla-
rea etajului de preampli-
ficare se de la
trul P
l
sau de la alte surse stabi-
lizate reglabile. Tensiunea se re-
ntre O 25 V. Cu o sin-
de se pot regla
2 sau mai multe pre-
amplificatoare. Un avantaj deose-
bit l constituie faptul piesele
folosite pentru tensiunea de co-
nu trebuie fie ecranate.
De asemenea, folosind acest mon-
taj, se meca-
nice care apar la cuplarea poten-
tiometrelor de volum control la

preamplificatoare cu mai multe ca-
nale. Tot folosind mai multe
preamplificatoare, echilibrarea aces-
tora se extrem de
. ,
prin atenuarea (un-
de este necesar) a tensiunii de c0-

Montajul se la expe-
rimentarea unor scheme audiovi-
zuale, fiind de-
direct de tensiunea de
a vizuale. Cred
constructorilor ama-
tori va mult sfera de ntre-
a acestui montaj intere-
sant.
Datele preamplificatorului (fig. 1),
n cazul unui semnal de intrare 'de
10 mV, snt
- Amplif'ICare g, tensiune, 28 dB,
cu o tensiune de de 25 V
(28 dB). Idem la o tensiune de c0-
de zero - 12 dB.
- Plaja de regIare de 40 dB.
- de intrare de aproxi-
mativ 55 Idl.
- de mai
de 10 kn.
- de trecere de la 30
Hz la 100 kHz.
- de
tensiunea de alimentare: 2 dB/lO %.
Curbele din fig. 2 carac-
teristicile preamplificatorului la di-
ferite tensiuni de Curba
cu linii ntrerupte, de la nceputul
curbei tensiunii de
punsul amplificatorului, tran-
zistorul T
3
nu este de re-
- D.47pF -
o
+30

1I,7K
r,
...... BC107
13

.
11,71<
O,47j.tF
...-t:., TZ
se
10'1

10
1<
D
sPRE ALTE PREAtlPUFICATUARE
- .
. K.n..
V folm Y
R fNT.
-
-'"
IffZ
-200
-
-
f.
+20
HO-

r
O- l f
-1D-

-ZO-
I 5 10
*Rs de 2). Mfi. In acest
caz, plaja de reglare se extinde
mai mult Se astfel regla-
jul se extinde de la o
de atenuare de -20
dB la una de amplificare de + 28
dB. Acest gen de reglaj nu se
poate la schemele clasice
de preampliftcare cu un
pentru reglarea vo-
lumului, respectiv a
.


.

15 O
__ V CON.
25
Se de asemenea -
n fig. 2 -, caracteristica
de intrare n raport de tensiunea de

Amplificatoarele au
multiple n electronica
iar amatori
pot contribui efectiv la sfe-
rei de aplicare a acestora.
N. PORUMBARU
2x BFI83{181,182,167, 173,214.275).
B
47/JF
Determinarea a osci-
latoarelor LC din sau acorda-
rea scalei radioreceptoarelor se fac comod.
utiliznd calibratoare stabilizate cu
-In cazul in posesia unui cristal
de 100 kHz, montajul din
figura B.
111F
astfel de cali-
bratoare, modulat nemodulat.
dorim un calibrator
cu un semnal de de ordi-
nul a 1 000 Hz, se va folosi varianta A.
Pentru a simplifica desenul, a fost de-
senat numai circuitul tranzistorului T l' in
apare un generator de audio-
de tipul cu circuit de defazare Re.
de 470 kn, cu ste-
se alege experimental,_ in de
gradul de dorit. in locul tran-
zistorului EFT 322 se poate folosi orice
tip de tranzistor de
Calibratorul din fig. B are la un
circuit stabil sincronizat cu cristal de
Frecventa calibratorului se reglea-
----.......
B,2KA
m 41UpF
2,21{2
+
cu ajutorul condensatorului trimer mon-
tat n paralel pe cristal. L con-
3 spire cu condensatorul
trimer de 2 12 pF, se in mij-
locul benzii de 145 MHz.
72 :::::::; :::::::::;;::=:::
-
In continuarea ciclului nostru de
vom publica n viitor:
- Quadruplor de tensiune
- Atenuator cu 5 trepte
- Miniamplificator pentru
,"--.' - ,- -. -=_. -- r_ .
I
-
-
a)
cum se o de
permite efectuarea anumitor comenzi
(<<dreapta, stnga, nainte, napoi, por-
nit, oprit etc.), de o bine determi-
posibliitatea acesteia
de exemplu); cu alte cuvinte, la
rea unui buton al receptorul
comada prompt, printr-un salt brusc.
Acest tip de este cunoscut sub de-
numirea tot sau nimiC desigur, nu poate
fi n cazul telecomenzii unui hi-
droglisor, avion sau al unui model de automobll
rapid.
Pe de parte, comenzile ce se pot da mo-
delului de cele mai multe ori nu pot fi aplicate
simultan, ci una alta, mai
mult de ale acestuia.
este de tip
la o deplasare a
, s , ,
I
Rf
2,2K
1'2
I
1L1l
I 2
1
I
I
C, 10n
R4
-
Ing. G. CABIAGLIA
toruhii (deplasare mai sau mai mare)
corespunde o deplasare a elementului
de al servomecanismului din receptor;
astfel, vom deplasa mai sau
mai mult, mai repede sau mai ncet, servomeca-
nismul din receptor va reproduce iden-
tic, att din punct de vedere al vitezei de
a levierului., ct din punct de vedere al pozitiei
(unghiulare) a acestuia. .
Astfel, deplasarea servomecanismului
mereu cu cea a levierului de co-
din acestei proprie-
(raportul dintre unghiul curent format de
levier cu de zero, la un moment dat
cel format de elementul de
sa este constant), acest gen de
se
In plus, comenzile ce se pot da cu emi-
respectiv pot fi aplicate simultan re-
ceptorului., toate se spune te-
lecomanda este cum este n
cazul de
b) Descriere
cum se poate vedea din
ANTENA1,'2.5m
MODULATOR 13,SV
fOn
2+35p
5
33.n '-------t-- ---
CONTRAGJl.EU -
TATE (MASA CUTiEi)
-- 1S,SV
f80 K
T1 T9 BC.107(A, B) SAU ec 108 (A, B,el
6
Venind n ntmpinarea soli-
unui mare de
aero
prima parte a unei
telecomenzi simultane propor-
.

In viitor al revistei
noastre va fi partea a
doua de montaj
al acestei telecomenzi: recep-
torul.
torul . propus este format din modulator, oscila-
tor etaj rmal.
La rndul modulatorul se compune din
subansambluri:
- multivibratoare lucrnd ca genera-
toare. de I.F. cu (4500 500
Hz ? 500 500 Hz), realizate cu TI' T
z

respectIv, cu T
s
, T
6
;
- un comutator electronic (cu
de cea 250-:-300 Hz); ,
- un (realizat cu T 7 T 8);
- un CIrCUIt format de semnal (lucrnd n
regim de limitare, realizat cu T 9);
- un etaj de putere ce modulatia
(100%) a etajului final (realizat
T
lO
)
Oscilatorul este clasic, lucrnd pe
telecomenzii (27,120 MHz + 0,6%)
este stabilizat cu cristalul Q. -
Puterea de R.F. de oscilator pentru
excitarea finalului este de 30: 40 mW este
pentru unei puteri n an-
de cca 500 m W (cu un randament de apro-
ximativ 60 %).
c) Detalii de
Piesele vor fi lipite pe cablajele
imprimate (realizate ca n astfel nct nici
una din ele nu 15 mm
pentru a se putea monta cele perechi de
module corespondente suprapus cu
avnd dimensiunile de 1,6 cm (filetate interior
cu M 2,5-7-M 3).
Datele necesare bobinelor snt
toarele:
LI - 7 spire Cu-Ag, 1,5 rom, pe
un suport de p 12 rom (care apoi se
avnd o lungime a bobinajului de I = 19 mm.
Priza se scoate la spira a cincea de la colec-
torul lui TI' Secundarul Lz din 2 x 1 spire
de Cu, 0,8 -:-1 rom, izolat cu material plastic.
= 2 x 6 spire Cu-Ag, 1,5 mm,
pe un suport de p 10 rom, prizele fiind la cte 4
-spire de la mijloc. Secundarul are 2-3 spire
din conductor cu bobina de cuplaj
Bobinele de acord cu antena (L
4
L
s
) snt
identice au cte 22-;-25 spire Cu-Em M 0,3
. rom, pe o cu f/J 5 rom,
cu roiez avnd o posibilitate oarecare de
fIxare (de exemplu, Astfel, se pot folosi
cu bune rezultate bobinele provenind de la MF
de televizoare.
d) Reglajul
Reglajul celor subansarobluri descrise
se face pe rnd. Pentru modulator, reglajele ne-
cesare constau n fIxarea curentului prin zennerul
de 8 V (prin alegerea R
19
) aranjarea
cursoarelor de 1 kn n vederea
centrale de 4,5 kHz
6,5 kHz. Apoi se prin deplasarea
n extreme se ecartul de
dorit (+ 500 Hz).
Reglarea oscilatorului n rotirea axu-
lui trimerului la
alegerea condensatorului C (l: 4 pF), ce com-
x
capacitatea proprie a
randamentul montajului.
Pentru etajul rmal, n de si-
milare efectuate la oscilator (acordul circuitu-
lui oscilant pe de 27,12 MHz alegerea
condensatoarelor de neutrodinare Cn
l
Cn
2
I

C>
cO
-
-t8V
-
e
v
EMITATOR
a
e
I I
I
I
a
v
TElUCOPICA(1,25 m)


...
1-
<- .
U

CI
"'0.
-c
a:
..,.-
..,.
..J
'-
0;:<
w""

OQz
10.-
RE

1
COMPONENTELE NU VOR
DE 1.5 om PESTE CABLAJUL IMPRIMAT DE 1.5 cm
,.g (baza Ta)
(6):
DZ308: I
Rfi' "Lrr'

MONTATA
PE VERSO
(PARTE"
cu FALr)
, I
R19 +
n limitele pF), se va asupra
miezurilor bobinelor de acord cu antena n ve-
derea unei puteri radiate maxime. (A-
este mult cnd dispunem
de un de cmp.)
terminate aceste reglaje, se poate trece
la montarea moduleloD> n cutia
care va fi din de aluminiu cu grosimea 0,75 : I
mm dimensiunile 50 x 180 x 250 mm.
Pe panou! frontal se scot de
axele de 1 W pentru re-
glarea centrale ce
de zero a servomecanismelor din receptor .
efectuate reglajele enumerate ter-
minarea modulelor, este
gata de lucru se poate trece la realizarea re-
ceptorului.
In ncheiere, cteva privind pie-
sele folosite:
- Condensatoarele multivibratoarelor vor fi
cu un coeficient de ct mai mic,
pentru o stabilitate a generate,
preferndu-se cele cu folie de policarbonat, po-
listiren sau cu (capsulate).
.. 1S,5V
+
Pot.1+ -+-

2
- -
. . -
CUTIE EMITA
\11 II) ULA rORUL 2 BL: t A II .w'XU um
I 1-.... P2 1 ___ P1
a
. .
4 o 2",,,, PE NTR"
PEA AP,CURllOR
- '
SE SUDEAZA SAU SE PRINDE
CV UN SUIIUB M 3

.
DfCUPII.;3 DEPINZ
Of GA8ARliUl F
TENTioMET
,
b
- este posibil,
P
I

P'l fie bobina te.
- Condensatoarele
semireglabile pot fi cu
aer sau (ca-
blajul fIind proiectat
pentru am bele varian-
te), avnd valoarea de
40-;-ffi pF.
Instrumentul I, care
starea ba-
teriei este un indicator
optic folosit n magne-
tofoanele Tesla
este montat ca volt-
metru. Rx
se alege astfel nct ten-
siunea de 8 V
n mijlocul zonei mar-
cate cu Instru-
mentul poate fi folosit
la nevoie pentru con-
trolul acordului cu
antena, dar folosirea
lui este
CABLAJELE MODULATORULUI
EMITATORULUI
I I 4. I
I 'f/3 ..L.
: U,
I


PLANTARE PiESE ETAJ FiNAL
ce
Cn1
o
..()-.
...
<
-'

"
o

(1
--if..
C5 C rlZ
3
+

."
G)
T2.

e
.
. Y'V
PLANTA RE
. .
PIESE OSCILATOP.
C2

O

6

R3
4
8

(OSCILATORUL
FINALUL)
CABLAJ IMPRIMAT
....&... 4O>(i() cm
. :.:.
PARTEA A II-A A ACESTUI ARTI-
COL-RECEPTORUL-N
RUL VIITOR.
-.; .
..
COPERTA I
UNA DIN RETINUTE

DE JURIUL DE AL
CONCURSULUI TEHNIUM PEN-
TRU FAZA UN DETECTOR
FOTOELECTRONIC CU PERFOR-
MANTE DEOSEBITE .

Tuburile electronice din aparaturi snt com-
ponente care se uzead n timpul ce
duce la montajelor. Apare,
necesitatea periodice a parametrilor
tuburilor cu ajutorul instrumentului numit catometru.
Instrumentul se compune din trei surse independente
de tensiune pozitivi - fig. 1 -, surse
independente de tensiune variabill negativI, un trallS-
formator ce Iivrem diverse tensiuni pentru ftIamenteie
tubului de ncercat, un dispozitiv de conectare a di-
verselor tensiuni la electrozii precum
surarea
Sursa de tensiune reglabill pozitivi + U
l
Iivreavl
aproximativ 250 V, debitnd 100 mA, alimentead
anoda tensiunea fiind reglatl cu
metrul Pl.
Cu ajutorul comutatolului Kl este mAsurati ten-
siunea pe 1 a acestui comutator cu instrumen-
tul M prin rezistenta Rll. FI: 4 a
comutatorului se conectead n serie instrumentul M.
curentul anodic, instrlIIlien1 ce este protejat
de 14 sali RIOo prin comutatorul Kl alegn-
du-se sensibilitatea doriti: 10 mA sali 100 mA
Sursa de tensiune reglabill pozitivi + U
1
Ii-
vrem 250 V 100 mA alimentead griJa a doua
a tubului FI: 2 a comutatorului Kl se
cu instrumentul M tensiunea cu ajutorul pa-
P2> prin Rll. Pe
3 a comutatorului Kl se curentul
grilei 2 cu ajutorul instrument ului M. protejat de
R13 sali RI40 instrumentul avind sensibili-
tatea de 10 sau 100 mA scala, sensibilitatea ale-
gndu-se cu comutatorul K3. Sursa de tensiune varia-
bill + U
3
Iivread 150 V 20 mA este destinatA
alimentArii cu tensiune pozitivi a grilei 3 grilei 5,
n cazul octodeloI. Tensiunea se
cu ajutorul P
3
se pe pozi-
5 a comutatorului KJ> al instmmentul M. prin
R
l
,.
FI: sursele de tensiune pozitivi, catometruI este
cu sursele de tensiune negativi - U. - U s
Sursa de tensiune reglabill - U.
tensiunea de - 30 V este destinati cu
tensiune a grilei 1.
Tensiunea se al ajutorul
lui p. este cu instrumentul N pe 1
a comutatorului K. pe 1 a comutatorului
Ks, ambele fiind pe ax. Instrumentul este D-
seriat n aceastl al retstenta Rl6'
care reglead sensibilitatea instrumentului la - 30 V
toatl scala. Sursa de tensiune negativi - U,.
care Iivread tensiunea de - SO V, este destinatA ali-
cu tensiune a griiei 3, n cazul hexc-
delor heptodelor, sau a grilei 4, n cazuJ octodelor.
Tensiunea se reglead al ajutorul P,
este pe 2 a comutatoarelor K.
K, cu instrumentul N inseriat al
R 17, care reglead sensibilitatea instrumentului la - 50 V
toatl scala.
Pentru alegerea diverselor ale instru-
mentelor, precum pentru faptul ci se mAsoarl cu
instrument tensiuni (cazuJ instru-
mentului M), snt necesare o serie de re-

Instmmentele recomandate au caracteristicile:
M: instrument magnetoelectric (miliampelmetru) cu
!/J = 80 mm, de precizie 1,5%, sensibilitate 1 mA
la 0,1 V Ri=l00n
N: instrument magnetoelectric (miliampermetru) cu
'" = 50 mm, de precizie 1,5%, sensibilitate 1 mA
8
Ing. E. SCHMOL
la 0,1 V R.= l00n
Pentru mlsurarea tensiunilor se nseriad cu instru-
mentul .

Rezistenta Ru (tensiune =
= 1!J9/} kn
Rezistenta R12 are valoare
Trt
Pl3S
D ...
f
C5
C,
s"
-
F
-
F
b
F
s
TrS
.s.s -s .. __ _ __
299,9 ld1 (tensiunea grilei 2).
Rezistenta R15 are valoarea de 149,9 kn
(tensiunea grilei
Rezistenta Rl6 are valoarea de 19,9 kn
(instrumentul N mlsurnd -30 V toatl
Rezistenta R17 are valoarea de 49,9 kn
(instrumentul N - 50 V toatl scala).
Curentul anodic al tubului se cu instrumentul
M. care instrumentului sensibilitatea de IO sau
100 mA.
Pentru sensibilitatea de 100 mA scala lR9
R
13
), are valoarea 1,01 n Pentru a construi
acest pe o de valoare mare
(sute de kO) lungimea de 50 cm srmA Cu-Em!/J= 1,0 mm
aplidlm un colier pentru reglaj.
La sensibilitatea de 10 mA scala (R
IO
R
14
),
Rs=l1,10.
Vom lua 90 cm de din fier, !/J= 1,0 mm, o oxi-
la ce o ungem cu ulei) o
pe o de 2-3 W, de valoare mare
(tot sute de Eventual, daci oxidarea nu
se bobinem cu un fir de ntre spire
(care apoi se poate Se adapteazA un colier
pentru reglaj.
In ce transformatorului
rilor, acestea se pot executa din transformatoare
ce se n comert, destinate radiorecep-
toarelor sau televizoarelor. O al totul deose-
biti va trebui acordati transformatorului
pentru alimentarea fiJamentelor (Tr,), care va trebui
livreze exact tensiunile indicate. Se se
faci probe chiar n timpul
Datele complete de se dau n tabelul din
pa,gina .
In ce conectarea tensiunilor la electrozii
aceasta se va face cu ajutorul unor cordoane
flexibile n cauciuc), cu cte o bananA la fiecare
1
1<1-1
M
VmA

CII
-
K t-3
"""-
,,'" "-
". "-
"-
N
v
"
"-
"-
1,.
7.
// U9J.
,
"-
-U9,
"-
"-
"-
"-
"-
>
Ks ,,"
"
-U94
Tr.S
3
Tr 5
R
k.

li

.,.
-..
OKt m.
"-

Soclu tub
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I I I
I
I
I
I
I I
I I I
I
I I
I
I
I I I I
I
I I
I
I I I
I
I ti I
I
I I
I II I 1 I I I
I I
I
II I
I
I I I I
I I I
I
I I
I
h-J
I
I (ci
W
t II
5
4 , I
I I 6


I I
I I


2 'Gl
<I)9 ICI)
6
CDNECTOR
B
220v
A

t
+
t'
2""
(it
25,0
e
nA
&
"S,O
e
SO,O
Ci)
2
P,
OPt

OP"
O
- -
-
Indica-
tIV rarea
t
/
O
O s (,0
0
3
4
,0
02 80
90
C,
C4
C3
o o o
4
1'...
k
S 1(,.
<
'"
..
o .. .. .. .. ..
C
'-

IJ -

-
iii
o
1<4-11
.. ..
bQ

R 1, R2, R4, R6, R8
250 kO/ 1 W
RS, R7 - 2 kO/2 W
R3 - 2 kO/ 3 W
rezistente adi-
conform descrierii .
Condensatoare
CI, C3, C4, CS, C7, C8 -
SO JlF/4S0 V
C9, C11, C12 - 50 JlF/
2S0 V
C13, Cl5, C17, C19, C20-
SO JlF/lSO V
C2, C6 -0,2 -O,S JlF/SOO-
600 V
CIO - 0,2 - 0,5 Jl/250-
400 V
C14, C18 - 0,2 -O,S JlF/
lSO V
Diode
D 226 10 buc. (sau similare)
7Ubllri
PL 36 - 2 buc.
GL 31 (AQS) - 3 buc.
Comutatoare
K, - comutator cu 4 sec-
avind 1 x S con-
tacte
K., K. - comutator 1 x 2
tip buton de 50-
nerie, avind o
de repaos; K.. K. idem,
ambele cu co-
mandA
1 nstrllmente
2 buc. - I mA, 0,1 V,
100 O sau similare

FI, F2 - 0,2 A
F3 - O,OS A
F4 - O,OS A
FS - 0,05 A
.... ' ________ -..!F6 - 4 A
tare a instrumentului M Se cursorul rezisten-
R9 ce acul instnlmentului M cap de
Se procedead identic din punct in punct se
scala instmmentului M. Se mai o
de curent pentru 10 mA, variind cursul rezisten-
RIG- Se trece apoi la reglajul R
12

RI'" instrumentului M trebuind .
DATELE DE CONSTRUCTIE A TRANSFORMATOARELOR
- -- --
D,ame:---------------- -------------D,ame:----------
Tensiu- Curen- trul Nr. Indica- Tensiu- Curent trul Nr.
nea (V) tul (A)

.
fier (cm!)

nea (V) (A)

.
(cm' ) Sirmei spore tIV rarea sormel spore
(mm) (mm)
-----------------
,
-
----------- ----------- -----------------
Tr 1
Tr 2
Tr 3
Tr <4
Or1
Or2
---

5

S2S
S26
Str
Su
.
529
Sao
S
S1, S<4 300 0,1 0,25 2700
S2, S5 300 0,1 0,25 2700
S3, 56 25 1,0 0,65 225
P1, P2 220 0,25 0,4 1 650
S7 150 0.02 0,1 2070
S8 150 0,02 0,1 2070
S9 6,3 1,15 0,8 86,94
P3 220 0,1 0,25 3036 Tr 5
S10 35 0,Q2 0,1 <483
S11 35 0,Q2 0,1 <483
S12 6,3 2,0 1,0 86,9<4
S13 55 0,02 0,1 759
S1'4 55 0,02 0,1 759
S32 300 0,1 0,25 2000 5 l = SH
intrefier
S33 300 0,1 0,25 2000 5 = 0,5 mm
f ____ __ - ____ ____ ____ _____ ___

6,Sv
9,Ov
12,6.
15,Ov'
20,0.
25,0.
30,0v
35,0.
45,0.
50.0 v
60.0.
7
9
9
10
11
12
13
14
15
16
17
(fig. Tot relativ la conectare a ten-
siunilor, o se va acorda utilizllrii
corecte a instrumentului Astfel, nu se vor
tuburi cu un curent anodic mai mare de 100 mA sau
care vor consuma la filament un curent mai mare
dect va putea debita transformatorul Tr 5' In figurile
2. 3 4 se schema conexiunilor plAcilor de distri-
1 II.
Pentru o va trebui
instrumentele de Se conectead un tub elec-
tronic, de exemplu o redresoare UY 11, AZ-l, AZ-4
etc, se fac la e1ectrozi prin regleta de
IL se conecteazA filamentul prin regleta 1.
Ond filamentul tubului se un
voltmetru de precizie intre boma + Ua ma
sli
Cu
P
I
se reglead tensiunea la +250 V
la voltmetrul de comutatorul KI fiind
pe 1. Se reglead colierul
Ru ce instrumentul M face cap de Se
notead pe scala instrumentu1ui Se identic
pentru diverse tensiuni se notead pe instrument.
Astfel, scara de tensiune este gata Se conecteazl! boma
+ Ub incIt acea sia alimentC2le anoda tubului
de ncercat cu comutatorul K, pozitia 2. Se re-
cursul R'2' nct la tensiune
cititA pe instrumentul de precizie (etalon) ct pe
scara de tensiuni acum notatA in-
dicatie. identic pe 5 a comutato-
rului KI (tensiunea grilei 3 5). tinInd cont de tensiu-
nea sursei. Cu aceasta, scara de tensiune a instru-
!llentului este gata Se procedead acum la etalonarea
de curent De datI, instrumentul etalon
se in serie (intre regleta n tubul de
Se trece comutatorul KI pe la (poz. Cu po-
P 1 se reg.lead tensiunea pin! ce instru-
mentul etalon 100' mA Inainte insi, cursorul
R
lo
se pune in de scurtcircui-
S15 1,2 0,35 0,<4 5,0<4
S16 1,<4 0,35 0,<4 5,88
S17 2,0 1,0 0,65 8,<4
S18 2,5 1,0 0,65 10,5
S19 <4 5 1,35 16,8
S20 5 <4 1,30 21,0
S21 6,3 3 1,15 26,4
S22 9 2 1,0 37,8
S23 12,6 1 0,65 52,92 1'4
S2<4 15,0 1 0,65 63,0
S25 20,0 0,5 0,5 , 8<4,0
S26 25,0 0,5 0,5 105,0
S27 30,0 0,5 0,5 126,0
S28 35,0 0,5 0,5 1'47,0
S29 045,0 0,150 0,3 189,0
S30 50 0,2 0,35 225
S31 60 0,2 0,35 252
P5 220 0,1 0,25 715
-------
!
_ ____________ ___ ....J
. Avem, pe instmmentul M trasate: o de
tensiune cu care se tensiunea de
-ecran; precum tensiunea G-3,5; o de curent
100 mA (cap de cu care se curentul
anodic de ecran; precum o de cu-
rent 100 mA (cap pe care se poate citi curentul
att pe la ct pe Ig2 (respectiv, 4 3
ale comutatorului K).
In ce instrumentului N, acestea se
in vom avea: o -30 V
scala pentru G
I
-50 V pentru Ug .
Procedeul este identic. S-a se
de amatori, iar
vor fi montate in interiorul cutiei
care se vor regla doar la etalonare. In ce sis-
temul de montare a tubului, s-a adoptat sistemul cu
conectare - fig. 6 - in care se fixeam soc1uri. Se
pe pertinax de 3 mm grosime, utilizin-
du-se de la banane. Aceasta j)Cntru a nu Inghesui
montajul In acest fel vom avea pe cutia catometrului
doar soclul conectorului. Se pot monta un
de tipuri de socluri, chiar pe cutia instru-
mentului Evident, in acel caz, se partea de
. cablaj.
In ce comutatorul K 1> toate cele 4
de contacte vor fi pe ax. Comutatoarele K
2

K3' precum K.-K, vor avea de repaos pe
plotul care curentul sau tensiunea CCIl. mai
mare, pentru a proteja instrumentul vor
fi calibrate in
In ce unele date de ca dimen-
si uni, gabarite diverse au fost la aprecierea
amatorilor, de piesele ce le
De asemenea, unele date, in special ale transforma-
toarelor, au fost din loc in loc, acolo unde amatorul
a crezut de supradimensionate pentru a se
evita sau de tensiune etc.
9
u
RS

6
Rx
Rp
7
r---0' I<T
O
-
Rf,
1
2
5
Rr
!?fT
}<3
Piesa de buli care trebuie
este un microampermetru ct mai sen-
sibil (instrument de folosit la
magnetofoane1e Tes1a tranzistorizate).
Vom pleca de la analiza modului de
a curenplor, tensiunilor re-
nu nainte de a spune
multimetrul va putea
tensiuni aUt n curent continuu ct
n curent alternativ.
M ilsurarea
curenplor presupune,
Cllm dealtfel intercala-
rea aparatului de n mi-
croampermetrul, n serie CU circuitul n
care In fig. 1, care
cele spuse, s-au notat cu R. de
toate obstacolele electrice din
circuitul menponat Problema care se
este adaptarea microampermetru-
lui la de mult dife-
rite care oot trece prin aoarat. Rezol-
varea n instrumentului
cu n paralel In general, apa-
ratele de folosesc microamper-
metre a vnd Ia, capul n cazul co-
ntre 20 !lA 100 !lA.
Microampermetrele Tesla, precum
cele care exponometrele Le-
ningrad (de construcpe m'ai veche) au
50 pA, valoare care de fapt
scala de sensibilitate
R Al'" RAs (pot fi mai
sau mai multe, dar s-a ales un
scalelor uzuale,
cum se va vedea) micro-
ampermetrul Ele se cu for-
mula:
R = r. (1)
p-l
unde r. = microampermetru-
lui; p = coeficientul de a dome-
uiului, care se raporUnd caoul
Rf
2
1<4
\0=
L
scalei cunoscut al maxime
cu ceI dorit
Este necesar ca valoarea r. fie foarte
bine la o punte de
pentru ca valorile calculate pen-
tru fie realizabile.
Exemple de calcul Pentru exemplifi-
care consider un microampermetru avnd
r. = 3 Idl cu 50 !lA la capul scalei.
Calculul pentru o de
100 pA:
100 r 3103
p =){} = 2; r.= p':t = 2-1
= H0
3
= 3 Ul
Se n formule trebuie in-
troduse diferitele valori la ordin
de In calculul lui p S-il lucrat
n pA, iar pentru 1'. n n Amintim
acum principial vom lucra n toate
formulele n de bav'i pentru a
evita respectiv tensiunile vor fi
exprimate n (V), n
ohmi (O), iar n amperi (A).
Mdsurarea tensiunilor
Conectarea instrumentului se face n
paralel cu de circuit a
de tensiune dorim s-o determi-
Figura 2 este ilustrativl pentru acest
caz. Si aiei va trebui pro-
blema multitudinii de valori
uzual posibile. Rezolvarea tot n
folosirea unor
Rol ... R ... conectate n cu instru-
mentul, deci deosebit de mlsurarea
unde era n paralel cu
instrumentul (vezi fig.
Tensiunea ce n aparatul de
surat se repartizeav'i intre' adi-
microampermetru-
lui
Tensiunea minimil la capul
scalei va corespunde cAderii de tensiune
pe microampermetru.
U minim = r.1 nominal
U minim = 3'10
3
,50-10-
6
=
= 15O-10
3
V = 150 mV.
indiferent de tensiunea pri-
de aparatul de mAsurA CU ajutorul
pe microamperme-
tru tensiunea nu va 150 mV.
se deter cu
ajutorul formulei: r. = r. (q-l), unde
r = r. - instrumentului; q =
de a domeuiului.
YVJ
Exemple de calcul
a) Calculul pentru o de 1,5 V
r. = 3,10
3
(10 - 1) = 27'10
3
= 27 Ul
H 1
.,,::, V
"'T,SV "" "'f50V
1<,
-
'" tA ""TOOmA '" TOmA ""tmA
TOOmA 10mA
120-ll. 1,21< IZ/( TZOI< 2'101:
1<3 /(,4 8
rf4 rf5
V
Este imposibil de conceput
un laborator de
oricit de modest ar fi,
unui aparat de
Tn acest pre-
modul de realizare
a unui multimetru miniaturi-
zat, venind astfel n ntmpi-
narea unui cerc larg de con-
structori. Oferind modul de
proiectare, vom permite unui
mai mare de cititori
posesorii unui a-
parat construit de ei
avnd n vedere nu vor fi
la valorile unei
scheme date.
b) Calculul pentru o de 150 V
r. = 3'10l (1000 - 1) == 2997'10
3
=
= 2,997 ta.
Milslfl'area
se pro-
pen-
tru o tensiune. SI dese-
nul din fig. 5. Instrumentul e conectat
In serie cu o de tensiune E o
lli scurt-
circuitate bornele b. b
2
care servesc co-
de Rx. In-
tensitatea de aparat va fi :
E
1 = lU
Vom alese astfel Rf inCll acul apara-
tului se afle la capul sealei (corespun-
zAtor curentului maxim). Introducnd
Rx, acul indica-
tor va devia napoi cu o pro-
cu Rx.
lx = E
Rf+Rx
Se se poate determina o
scai pentru rezistenti de
celelalte, avnd deci diviziunea O pen-
tru 1 maxim. Capul al scalei
(pentru 1 = O) va corespunde unei re-
infinite.
Deoarece scala va rezulta neliniart
va avea de a repe-
relor spre valoarea maximil (00), se con-
ca a unui domeniu de
a o valoare corespun-
unui curent ce cam
O treime de la diviziunea O a
Treimea se ia n sens geometric astfel
incit pentru o scaUi a intensi-
(diviziuni mari la inceput de
rezulte o foarte pentru
compensndu-se intr-o anu-
de apropiere a
reperelor spre valorile mari ale acestora.
Calculul cuprinde determinarea re-
fixe Rf care corespund dife-
ritelor domenii de intensitate pe care
le-am determinat la partea de mAsurare
a Schema e cea din
fig. 6. Se n serie cu toate
circuitele formate se pune un
metru Rp al rol n modifi-
carea fixe cu modifi-
de tensiune snt inerente n timp
la schimbarea domeniilor de
Constmind o care
fixe Rf;
bateria, o scaUi aparatului de
se vor putea rezisten-

Formula de calcul pentru Rf este:
Rf
E-i max. r. d
=. , une
J max
i max = valoarea curentului la cap de

Exemplu de calcul
Utiliznd scala de sensibilitate ma-
ximil i max = 50 pA; i min = 10 pA,
considernd un mieroampermetru neli-
niar E = 3 V; Rf (din calcul) = 57 kO;
Rx max = 240 ta.
Deoarece scala se
diviziunea de 240 Idl
diviziunii de 10 pA), se
cteva valori de corespunzA-
toare sub valoarea i min.
Calculul se poate face invers; se aleg
,