Sunteți pe pagina 1din 22

r

r
CONSTRU TII
,
pagina .::;.
pagina Ei
pagina 8
PUBLICATIE
DE C.C. AL U.l.C.
T I
DE LA TEmELIE
LA... [H IE-
liceul industrial de
se situat la intrarea n
noul cartier al
nu a fost construit aici,
de noile blocuri ce au
de cele ce se acum n
cum ne spunea directorul
ing. Ion T omescu, avem aici
rul, n atmosfera lui, sntem deci
in mijlocul constructorilor, al viitori-
lor colegi de al lor

elevilor Liceului industrial
de pe
Vest s-a permanent, des-
aici aproape in ntregime orele
de Elevii din anul
IV la finisarea blocurilor 174,
viitorii dulgheri zidari la blocul nr. 7,
iar elevii anilor I II snt
in echipele constructorilor din cadrul
Trustului de
Pentru elevii claselor de industriali-
IOAN MARINESCU
zare a lemnului n liceu
ateliere
unde, n baza unui plan de
diferite produse pen-
tru beneficiarii locali chiar pentru
export. de curind au fost expediatf.\
n Libia cele 100 de dulapuri combinate,
mese scaune, produse ce fac dovada
unor de un nalt
nivel calitativ.
Ct contractele cu bene-
ficiarii locali, acestea au fost respec-
tate intocmai. elevilor, pri-
ceperea lor, efortul conjugat al cadre-
lor didactice al elevilor au stat la
baza remarcabilelor succese
acum. Pentru dotarea
lor 37 46, elevii au
o ca la
nceperea noului an asigure' celor
mobilierul necesar.
Am subliniat aceste rezultate mai
ales pentru a remarca modul direct,
Blocul 7 va fi construit de la temelie Ia. .. cheie de elevi. turnarea
elevii-zidari au inceput constructia.
Vest, cel mai cartier al municipiului,a fost, de la deschide-
rea locul de al sutelor de elevi din Liceul industrial
de constructii.
impletirea a cu
direct productive. pen-
tru ncepnd din acest an, liceul a
adoptat o de
cum numea directorul
comasai-, vom
in ce aceasta care
sint de realizare.
- Cuvintarea secretarului general
al partidului, NICOLAE
cu ocazia des-
chiderii noului an de sar-
cinile trasate cu acest prilej au fost
pentru noi, cadrele elevii
un prilej de a noastre,
de intocmire a unui amplu plan de
menit la
de pregatire prin
pentru a elevilor, de formare
a lor pentru Un prim aspect il
constituie preluarea de
a unui bloc, cu patru niveluri,
blocul 7 din cvartalul Malul
pe care l vom construi n exclusivi-
tate cu elevii liceului. Aceasta
desigur, o din partea noas-
dar ca in final putem
raporta tndeplinirea a aces-
tei sarcini.
n felul acesta, elevii ultimilor ani
de studiu vor putea lucra efectiv la
unUi bloc Incepind de la
la ... cheie. Pentiuaceasta,
practica elevilor nu se va mai face o
zi sau pe cum se
acum, ci am comasat-o
ntr-o
Astfel, n n care
alte
vor intra n elevii din clasele
de specialitate pentru aceste
urmnd continue orele de
curs. In prezent prac-
tica elevii din clasele de dulgheri,
urmnd ca terminarea
lor intre n zidarii.
Dar pentru a vedea direct aceste
lucruri, ne-am deplasat cu
ing. Ion T omescu n noul
Aici, sub conducerea in-
structori Gheorghe Avrigeanu Ion
Cotome, cei peste 30 de elevi din ",!+i-
mul an ai claselor de dulgherie efec-
tuau ultimele naintea
rii la primul tronson. Ritmul
de lucru, cum ne spunea maistrul
Gheorghe Avrigeanu, este bun.
Uealtfel, avem:' primii
ai clasei. Ei snt: Alexandru Voicu-
lescu, Marin Pompiliu Ifrim.
Sigur, colegi de-ai lor
fie dar criteriile
tre de pe
ndeplinirea normelor, o
a muncii, corectitudine spirit gos-
baremurile fiind inalte, sigur
nu se ating
ca la putem numi, pe
treizeci, n intrecerea

Am stat de cu unul din evi-
Pompiliu Ifrim, care n discu-
ne-a relatat cu mindrie de
a
- Auzisem noi la Baia Mare
la colegii
astfel de fim
nu ne venea credem. Dar acum,
cnd sntem, deja ntre ei, am prins
curaj am Clon ca alte
lucru.
cel mai important lucru pentru
noi este faptul avem posiOl :>tea
trecem prin tq,ate
punem noi mina. Inainte, muncitorii
din nu aveau ncredere n noi
apoi nici noi n.!J prea ne
facem ceva. Intr-o zi nici nu se
putea mare lucru. Acum, ce am n-
la cursuri direct, zilnic
in nostru.
un bloc va fi construit n
intregime de elevi, va purta n el
dania pasiunea lor, mindria de a
deveni mai devreme c.onstructor, con-
structor bine format la
muncii socialiste.
\...'
l
t
n
care erau nscrise
II I
tea proceselor tetw(llooic:e
oreie de curs.
Proba de bacalaureat,

avut sentimentul ne
din intreprinderii.
pe care o s-a
dovedit Dotarea atelierului,
utilajele, sculele dispozitivele au fost
aduse din ntreprindere. Iar exe-
n atelierele ei peste 20 de repere
din fabricatia ntreDrinderii mecanice
Muscet Aici se ax car-
danie, pentru de
zire, cutie acte ARO, buion cercei arc
cuprinse n planul de pro-
al
Clm\:lu!:ung, a dovedit, prin cu
care s-au prezentat la examen,
o teo-
retice practice ale elevilor rnnh'ihllinri La viitoarele locuri de elevii a2 hl1t1repriimhu'ii
la finalizarea unor
Executate 'in n stare
de unelte realizate
de elevii mpletesc practica pro-
cu studiul cercetarea.
de frezat caneluri, de
strung urile automate snt citeva
din cele 50 de asemenea aflate
in dotarea laboratoarelor scolare. A
fost astfel o mare parte din nece-
mecanice Muscel se cu
Un alt capitol important privind muncii
n atelierele de il de
a muncii la depozitarea, transportul
manipularea tuburilor pentru gaze comprimate
a butoaieior de carbid.
1n primul rind, pentru o identificare, tubu-
rile se vopsesc obligatoriu n diferite culori n
de gazul pe care il contin. Astfel, pentru oxigen
culoarea albastru, maro (brun) pentru
verde inchis hidrogen, gri pentru argon
La manipularea tuburilo!', o
se impune din partea personalului (care
trebuie fie instruit special pentru aceste
acesta va avea miinile curate, lipsite de urme de
ulei sau faptului in contact
cu oxigenul puterniC, pro-
vocind explozii sau incendiL De asemenea, trans-
portul se va face reductol'ul de pre-
siune demontat.
Cit depozitarea 1"nlr\' glriir,r
citeva reguli de securitate a
riie de oxigen nu se vor depozita la un
de ci numa.i n bine
separate de zid. Este
tarea tuburilor la soare sau in locuri umede.
Depozitele vor fi cu avertizoare
pentru interzicerea apropierii cu foc sau cu
a accesului persoanelor
Tuburile pentru gaze comprimate snt
efectiv in activitatea sectoarelof de
sarul materialelor didactice folosite n
orele de curs.
Grupul al ntreprinderii meca
nice Muscel a cum am putut
constata, creeze o
[TI
111'
E I U
cu cu ventil care asigure umplerea,
livrarea gazului. Inchiderea deschide-
rea robinetuiui se fac cu mare grija, Incet, mane-
vrarea numai cu mina, chei,
ciocane sau alte scule. eentru robinetu-
lui nu se VOI utiliza miniu de plumb sau alte vopsele,
ci numai garnituri din iar ncercarea
se va face numai cu In timpul manipu-
tuburile pentru gaze comprimate nu vor fi
apucate de reductor, iar cind se deschide gazul,
sudorul nu va s'la in dreptul reductorului.
care celor peste 2000
de elevi optime de
pentru instruirea la
nivelul actualului cincinal -
cincinalul
un III
depozita-
aer/site,
de
apa, butoaele
de minimum 10 cm
UE!SC:I1IIClelrea DUlOi:uelOr se face numai Cli
existind de
la etalonarea sau calibrarea
se folosesc
amrlOIHce:le unui 100 kHz sau
mai mic. Cum un cu frecventa
este mai greu "
se recurge la o
unei mai mari Cu ajutorul
circuitelor logice se poate un
raport mare de divizare, montajul avnd
un gabarit mult redus de circuitele
realizate cu componente discrete. Dar
cea mai mare utilizare a divizoarelor se
la proiectarea sntetizoarelor de

Elementul esential al unui divizor este
circuitul basculant bistabil. n fig. 1 a se
un circuit bascruant bistabil simplu,
realizat cu e 12 CDB 400 E).
Circuitul are de
R (reset) S (set),
care se mai numesc dear preset,
snt considerate de" comenzi asin-
crone, ntruct se imediat
ce se una dintre
Pentru prezentate, O
1 n tabelul de n
tipic 02 respectiv. 3,3 V.
Din tabelul lb ies n cele patru
distincte. Deoarece Q este inversul
lui Q, ori de cte ori R=S=O, starea
Q=Q=O .nu este
Fig. 2a un circuit R - S
realizat cu SAU-NU el2 CDB
402 Din tabelul de 2b se
vede el pentru R= 1, S=O S= 1, R=O,
snt identice cu cele ale circui-
tului din fig. la.
rezultatul deo-
sebirilor dintre logice realizate
de circuitele SAU-NU. Si
n acest caz, starea R=S= 1, Q=Q=O
nu este .
Acest circuit, cum s-a
este limitat numai la un mod de oprire
asincron Adesea este necesar existe
o intrare de tact la bistabiL astfel ca
dispozitivul simultan
(sincron) cu toate celelalte dispozitive
ale unui sistem.
Aceasta a fost o care a dus la
realizarea altor tipuri de bistabile mult
mai necesare.
Unul dintre multiplele tipuri cel mai
folosit n timp este circuitul bas-
culant bistabil master-slave de tipul
J - K (fig. 3).
Acesta este format din circuite
de felul celor din fig. 1, conectate n
serie. Primul este denumit master,
iar al doilea slave. Acest circuit are
de date J K una de
tact T.
Tabela de (fig. 3b)
toate patru posibile ale
diferite la Tabela
este identiel cu cea a circuitului basculant
bistabil de tip R-S (J=S, K=R), cu o
NITIERE N
-
NICiI
circuit este
472 E.
* NU ESTE.
R-S cu circuite
NIVEL 1"
LOGICII
al
Fig. 4: binar
divizor prin 2 realizat cu
w
a::
CDB 472 E.

cl,.
l-
Z
COB 473 E
b
J
O
1
O
1
____ __ ____ -+ __
K
1
O
O
1
n fig. 4 se un divizor 2, foarte
dintr-un bascu-
de tipul celui amintit mai
cum se poate toate
K au fost conectate nivel
iar frecventa de divizat se
de T.
continuare vor descrise
divizoare de Fig. 5
cu 3, realizat cu
basculante bistabile
CD B 473 E. de reactie
Q a al doilea bista bil
intrarea J a stabil face ca
Q2 nivel logic 1
din trei n trei ale frecventei
de intrare fo. de tact snt
b
Fig. 2: Bistabil R-S cu circuite
SAU-NU.
Qn+1
TABEL DE STARI.
Qn 0.0+1 J K
O
O O O X
1 O 1 1 X
Qn 1 O X 1
Q'n 1 1 X O
Fig. 3: a) BistabiS J-.K. b) Tabela de
c) ..
C
IESIRE NIVEl... 111
fo 1.0GIC II
CD B 472 E ________________________________________________________ 'M__._""" ..___ __
r
fig. 7: Divizor prin
realizat cu CDS 493 lE.
fig. 8: Divizor prin 14.
C O B 493 E
INTRARE
JO
fig. 9: Divizor reglabil n-
tre 10.
tranzis-
torizate, un relativ critic este
Este un
o
Am incercat diverse
zentate n reviste de
ales una de ov.'"\or"".,,,,,_
tatul F3 AV.
Schema este
n
Tranzistoarele 1,2 3 constituie un
preamplificator de
de un microfon de
final avem T8
montat un radiator), asociat unei
cascade tranzistoare de
n T5, T6, T7).
este cupia-
aOE
pe baza tranzistorului T4
condensator electrolitic de
Tranzistorul de iesire T8 se
intercalat serie cu alimen-
de al emi-

acest sistem de
cu Heising (sau
modulatie
cut epoca de succes cu
orr,i+1:.t",,,..,,,.lnr cu tulburi. Astfel se face
T8 ntr-un
fel oarecare n
cteva randa-
mentul maxim este de ordinul a
tranzistorul Tg trebuie realizeze o
tensiunea con-
de a modulatorului
trebuie fie dublul tensiunii de ali-
mentare cerute de etajul final al


II
tate la intrare unde se
frecventa de divizat.
De
conectate permanent la
Se presupune n starea
bistabile au fost aduse
Ql Qz au nivel
C1 nivel 1} La primul
(semiperioada care apare la
intrare CBB
i
la Q 1
apare nivel logic 1.
CBBz nu deoarece intrarea
avea nivel logic ({O (de la Ut).
tiile de comutare ale unui bistabil J - K
se pot pe tabela
de din fig. 3c.
La al doilea impuls negativ (a 2-a
CBB
i
CBBz (CBB
i
revine n starea O,
iar CBBz treoe n starea 1).
n acest caz, Qi are nivel logic O
Q2 nivel logic 1. Ca urmare, J 1
este la nivel O J
2
tot la nivel O.
Examinnd tabela de (fig. 3c),
se poate vedea J O K = 1 se
n 1 3(X = O sau 1).
n acest caz, se faoe n starea
O(Q = 01 indiferent naintea sosirii
impulsului de tact starea bistabilului a
fost O sau 1. CBB
1
n
starea O CBB
2
din starea
1 n O.
Astfel, treilea de tact
ciclul se (3 perioade ale

n 6 se un divizor cu 5 realizat
cu un CDB 473 si unul CDB 472 E.
se fel ca
mai sus, cu ajutorul tabelei de
dell!> a unui circuit basculant
master-slave.
tipul
trecute.
se realiza
din fig. 8.
lua dintr-o
cum am mentionat, divizoarele
se foarte mult la sin-
tetizoarelor de 9 se
un divizor de la
10 care se va
sintetizoruluL realizat
capsule integrate,
r ..'
CQ-
YO
W/$/Im
1.
OLIMPIU DIMITRIU
Y04WO/MM
multe s-a ajuns
la o deosebit de
Convertorul un cristal
de pe de 17000 kHz,
este capabil benzile
de 14,21 28 MHz, cum
-banda de 14 MHz, pe
de la 3,00 la 3,65 MHz;
-banda de 21 MHz, pe
de la 4,00 la 4,45 MHz;
-banda de 28 MHz, pe de
la 11,00 la 12,70 MHz.
S-au folosit o GP multiband
un receptor TRIO 9R59D.
Sensibilitatea, selectivitatea sta-
bilitatea favorabil acest
montaj. la ora cnd n banda de
28-29 MHz, nu se auzea absolut nimic,
intercalind acest convertor, banda se
umplea de semnale cu S 5+6.
Extensia de a crescut de
4-5 ori.
Descrierea
Cele diode nu permit ca recep-
torul se blocheze semnale-
lor in timpul emis iei.
Filtrul de selectivi-
tatea.
Bobinele L1-L2 se vor monta para-
lel cu l3, dar la o de 25-35 mm.
Condensatoarele variabile ale filtru lui
snt pe ax comun. Bobina L4 se mon-
perpendicular pe L1-L2 L3.
Primul etaj o amplificare
mare, zgomot de fond
redus. Bobinele sint ecranate, iar tubul
ECC85 (6N3P) este ecranat numai de
la soclu la
Etajul este echipat cu
6U8A(6F1 P); partea rol
de mixer, iar trioda de oscilator local,
controlat cu un cristal care
armonici suficient de puternice.
[OnUERTOR
PEnTRU RE[EPTIE
,
EmiTATOR
TRAhZISTORIZAT
P n U nOA DE 1 m
Bobina L5 va fi iar tubul
electronic numai la de
la soclu. Soclul va fi perpendicular pe
axul bobine; L5.
intermediare,
nate de mixer, se
la un repetor catodic, echipat cu 6AT6
(ecranat complet), iar de aici, printr-un
cablu coaxial de 75 .n., 50 cm lun-
gime, la intrarea n receptor.
Reglarea
-se functionarea oscilato-
rului local pe de 17 000 kHz
se miezul L5
pentru un semnal maxim;
-se cablul coaxial la re-
ceptor respectiv antena la con-
vertor;
-se incepe reglajul pentru banda
de 14 MHz. Se receptorul pe
de 3,00 MHz se mane-
variabil de la
L4 pina cmd se un maxim de
semnal, apoi se miezul L4 tot
pentru un maxim de semnal;
-se condensatorul va-
riabil comun de la filtrul de
pentru un maxim de semnal apoi
miezurile L1-L2 L3i
-se condensatorul va-
riabil din pentru maxim semnal;
-se trimerul filtrului pen-
tru o selectivitate chiar
scade amplificarea;
-se va proceda pen-
tru benzile de 21 si 28 MHz.
Trecerea pe fiecare se face
numai din condensatorului va-
riabil al circuitului oscilant L4 apoi
se va amplificarea a
semnalului cu ajutorul condensatoare-
lor variabile ale filtru lui de
Extensia acordul pe diferite sem-
nale se fac din receptor.
Partea de alimentare este
a fost separat ecranat,
pe o de circuit imprimat.
Convertorul a fost executat tot pe un
circuit imprimat ecranat complet.
!Il Lucrat ngrijit, folosind piese verifi-
cate de calitate, convertorul va
aduce depline,
de
ECC85 6F1P
Bobina Nr. spire
II 6,5
l2, l3, lljo 11
ls 12
+
150V

lrf r:::l 17.000 KHz
DATELE BOBINElOR
Conductor Diametru'
Cu-Em ., 0,5 mm 8mm la 5 mm de l2

" "

" " "

u
n care: U este tensiunea la
voltmetru (n iar
Metoda ampermetrului voltmetru-
lui este cea care rezultatele cele mai
precise n cazul
mici (sub 1 Q} Pentru executarea
n de priza de care
trebuie este
o de (r
a
) prin
m
' A-5URAREA care curentul principal o
, de (r
s
), denu-
pentru tensiunii
I - curentul ce trece prin n
momentul (de ordinul a 10-
30 A).
Voltmetrul trebuie o rezis-
mare, astfel nct curentul
can,; trece prin fie mic, pentru
ca pierderea de tensiune n
sondei (rsl".) fie de
tensiunea U. n timpul
se vor lua pentru perso-
nalului contra tensiunii de contact de
pas.
REZISTEnTEI
de sol ntre prizele r
x
_ o. r
a
va fi suficient de mare (cel
__ """'....".,,.,..40 astfel nct ntre ele existe o
PRIZELOR
de zero, iar priza r
s
fie
n afara zonei de a a
DE PA
- 't-v ta din celelalte prize, la
.".... de cel 20 m de acestea (vezi figura).
f", (n ohmi) se cu
\ I
6
" /
..... ./
............. ---.,,;

I
2.
Ing. G. CABIAGLIA
In prezentul articol se descrie un complet
tranzistorizat a putere este de cca 3 W la o tensiune
de alimentare de 12 V.
cum se poate remarca din fig. 1,
cuprinde etaje: un oscilator cu cristal, un
separator-amplificator amplificatorul de putere RF.
El este construit cu tranzistoare npn cu siliciu de tip
BF 173(T 1), BFY 34(T z) 2N 3866(T 3) sau echivalente.
Oscilatorul cu cristal realizat cu TI este de tip Colpitts,
pe de serie a
Acest montaj o stabilitate a
de tensiunii de alimentare tempera-
tur. Astfel, cu un nu-
meric, cnd tensiunea a variat ntre 10 - 15 V,
s-a modificat doar cu 120 Hz (vezi fig. 2).
Oscilatorul va trebui livreze o putere de radio-
de 0,1 W, cnd tensiunea de alimentare
este de 12 V.
Driverul este montat o cu EC
n C, avnd rolul dea () putere de
a etajului final de minimum 0,4 W. Tranzistorul T z va
trebui un radiator de cca 20 cm
z
, de tip stea.
Etajul final tot n C, puterea sa
atinge 3 W, radiatorul fiind de cca 30 cm
z
(vezi fig. 3).
Pentru atenuarea armonicelor acordul cu antena,
la etajului de putere este montat un filtru dublu 1t
(Ls L
6
C
1
C
Z
C
3
)
poate fi modulat n amplitudine (prin co-
nectarea modulatorului n ab), sau se poate folosi pentru
ttansmiterea de semnale nemodulate (conectnd un ma-
nipulator n K).
Modulatorul cuprinde 4 tranzistoare: preamplifica-
tor (T 1), driver (T 2) finale (T 3 T 4)'
Reglajul volumului se cu de
10 kO; cu ajutorul se deci gradul de
Microfonul poate fi de tip piezo (sau mai bine electro-
dinamic, cu o de 500 O) trebuie asigure
o tensiune de 100 mV pentru ca gradul de
atinge 100%.
Pentru a putea mai bine comportarea n exploa-
tare a (cnd acesta e modulat sau nu), n
figurile 4 5 se dau curbele puterii de n
de tensiunea de alimentare curba ce
nivelul distorsiunilor anvelopei n de gradul de
(presupunnd se fac la
de 100 Hz).
DETALII CONSTRUCTIVE
Bobinele se vor realiza pe carcase de plastic
cu miez reglabil avnd diametrul I/J = 6 mm folosind
de Cu-Em 0,6 + 0,7 mm. Li L3 au 14 spire;
Lz L
4
au 3, respectiv, 2,5 spire, bobinate peste L
1
L3
lor rece); Ls L6 au 11 respectiv, 7 spire.
lor se va verifica cu un Q-metru-
L
1
L3 pot fi reglate ntre 0,7-
1,3 JlH la un Q = 100, Ls intre 0,5 + lJlH cu un Q = 130,
iar L6 ntre 0,20 -0,35 JlH cu Q = 150. snt de
(bobine TV) au o
de cca 15 JlH; ele se pot realiza de
amator, de 0,10 +0,15 mm Cu-Em
pe o de 1 +5 MO tip ML T/0,5 W, la
umplere.
Transformatoarele din modulator snt ele de pro
(folosite n receptorul Mamaia),
cu secundarul transformatorului de
va fi modificat n sensul de
spire (corespunznd de 80) de cca 4 ori, cu
de Cu-Em 0,8 + 1 mm.
REGLAJE
Pentru punerea la punct a snt necesare
al?ar.ate de control: osciloscop
de .F, de 50 n, voltmetru electronic de .F.
un avohmmetru. Desigur, este suficient doar multi-
metrul, la care se un grid-dip bine etalonat.
Efectuarea reglajului se va face astfel:
se o (o
decI de 50 O) n paralel cu C
3
,
tensiunea la bornele ei cu ajutorul voltmetrului elec-
tronic; vom putea calcula puterea cu for-
mula
P = U
2

R '
- se potrivesc miezurile bornelor n
modulatorul nefiind conectat;
- se tensiunea de alimentare de 12 V numai
oscilatorului, montnd n serie cu alimentarea avohmme-
trul pe de 25 mA;
- se miezul lui L
1
(sau condensatorul semi-
reglabil CT 1) la cnd curentul
H1.
28,505.600
5.580
Fig. 2: Stabilitatea
n de tensiunii de
alimentare.
5.560
5.540
5.520

10 11 12 13 14 15
EFT351(3) EFT351(3)
b
absorbit va avea valoarea de cca 16 mA.
V ca la aplicarea ntreruperea a
loc prompt,
trece la drtverului, reglajul lui constnd
In acordarea CIrCUItulUI L3CTZ pe
aceasta se va constata curentul absorbit de
sursa de alimentare, care va fi de cca 100 mA.'
Acum se trece la alimentarea ntregului care
reglat, va trebui 450 mA' ace;sta
va realiza reglnd fi!trul format din C
b
C
2
,C:, Ls L
6
,
ca puterea In fie (derivatia
aculUI vo.ltmetrului fiind de cca 10 V). . :,-
n se poate trece la reglajele ansamblului
tor-modulator; pentru aceasta, la
antenei fictive oscilatorul, printr-un cuplaj ct se poate'
de (0,5 -:! pF) pentru a nu modifica
de Aphcmd la intrare un semnal de J.F. standard
(1 000 Hz), volumul la unui
grad. de de. n timp
de sau intervenind
(acolo unde va fI cazul) cu asupra miezurilor
bobinelor LI LJ.
.ce ne de buna a apara-
turu, tenSIUnea care va fi de 15 V (zece
batem tubulare R-20, de 1,5 V), Ia intrare micro-
f<?nul nivel de de 100%
dlstorsIUmle In ltmltele indicate n fig. 5; n caz
contrar, se va verifica corectitudinea modula-
torului.
terminate aceste reglaje, este apt
de lucru, putndu-se monta o ),/4.
A n de jos, n vederea reglajelor,
smt de. colector pentru n
repaus la 100% pentru o tensiune' de ali-
mentare de 13,5 V.
Nemodulat Modulat 100%
Tranzistorul
le (mA) P(W) Ic(mA) P(W)
------
Osci1ator (TI) 15 15
Driver (T
2
) 55 50
Final (T
3
) !11335 4 335 5
Modulator (T 4,
T
s
, T
6
, T7) 95 310
TOTAL: 500 710
----1
------ -------- ---
(Continuare n pag. 23)
w
Fig. 3: Radiator-final.
6
5001-1
3
+10+15V
Cz
50 P
Fig. 4: de I.F. n
de tensiunea de alimentare.
Fig. 5: Va-
nivelu-
lui distorsi-
unilor in func-
de gradul
de
10
9
a
fi
5
4

GRAD
MOD.
__ __
50 60 70 80 90 100
I
Modulatoarele de cunos-
cute si sub denumirea de
snt montaje ce permit
unor efecte luminoase prin
intermediul unor becuri sau proiec-
toare de semnalul electric
ce provine de la un amplificator AF.
Modulatorul de este ana-
log cu un reostat - piese
mobile - ce intensitatea
curentului care trece prin becuri,
dar acest control se cu o
foarte mare.
Cu piese mecanice un astfel de
sistem este practic imposibil de rea-
lizat, din mai multe considerente
etc.), pe cnd tiris-
torul triacul dau optime.
Un tiristor are aplicat pe anod
un pozitiv, iar pe
se tot un pozitiv
de catod; el n
(fig. 1) tensiunea la bornele sar-
cnii devine practic cu tensiu-
nea de alimentare. Intrat n functiune,
tiristorul poate fi ntrerupt O:umai
pe anod se o tensiune
sau De nu
mai poate fi controlat cu tensiunea
de
nlocuind tensiunea cu
una tiristorul va condu-
ce pentru fiecare pozi-
(cnd pe are semnal de
Deci trebuie
semnal de
fig. 2 este grafic rela-
dintre tensiunea de alimentare
tensiunea la bornele sarcinii.
t11l'"ct'"HU'P
De la acest
de
poa-
toare a fost conceput nou
8
zitiv numit triac, denumire ce pro-
vine din TRlode Alternating Current.
Ca aspect, triacul apare la fel ca un
tiristor, dar el permite trecerea cu-
rentului n ambele sensuri (fig. 5).
Constructia si functionarea triacului
au fost detaliat n revista
nr. 7/1976.
unui modulator de lu-
cu o cale este prezen-
n fig. 6.
Se n serie cu tensiunea
de triacul becul. Comanda
triacului se face de la un amplificator
printr-un transformator ce realizea-
o izolare a tensiunii de
evitndu-se n felul acesta acciden-
tele.
plantat la intrare
nivelul de al tria-
cului, respectiv efectul lu-
minos, variatia lu-
minii n functie .
n fig. 7 prezentate semnalul
muzical momentele de aprindere
a Se pentru o
intensitate a muzicii, tria-"
eul este deschis n ambele alternante.
Cu modulatorul prezentat n fig.' 8
se poate o foarte mare
de luminoase. Pentru co-
manda a modulatorului este
o putere de
de cel 1 W.
Cele snt
pentru tipuri de amplificatoare,
respectiv cu putere de de
10 W sau cu putere de peste
lOW.
Transformatorul "de intrare este
un miez de 4 cm
2
, n
2500 (,)
n secundar 80 q:; 0,4.
Se poate utiliza cu succes un trans-
formator de de la aparatele
de radio ce au n final tu bul
EL 84 un difuzor cu
de 40.
220 V
('\lJ

Primul triac are la electrodul de
un filtru trece-jos poate
fi comandat numai de frecventele
sub 150 Hz. Triacul T
2
are molitat
tot un filtru trece-jos, dar care
mite trecerea la
800 Hz.
Evident, acest triac ar putea fi
+
t
Ing. 1. MIHAI
comandat de semnalul pentru TI'
dar separare se
din de la intrare
deci triacul T 2 va fi comandat numai
de cuprinse ntre 150
800 Hz.
La triacul T 3 se are
montat un filtru trece-sus, deci va fi
comandat de frecventele nalte.
Becurile din fiecare pot fi
de 1 kW, aceasta impunnd triacuri
Tensiune de Comanda
Tensiune 10 bornele sorcin'ti

SE.MNAI. MUZICAL
.......
: "
I \
/1
120.0.
o Introre A F
ce admit un curent de 10 A la o
tensiune de 400 V.
Un montaj mai complex cu filtre
de separare mai a
este prezentat n fig. 9.
Cele trei (1 kW fiecare)
vor debita culoarea
verde, aceste culori se
recompun, dnd o
foarte
Pe filtru, fiecare canal este
cu un etaj de amplificare
ce are montat n Cte o
simetria
tuburilor finale.
de
Transformatoarele Trh Tr2 Tr3
au raportul de transformare 1/
1
,
dar snt bine izolate
ntre ele. De exemplu, se pot realiza
pe miezuri de transforma-
tor aparat Ma-
maia), fiecare avnd 125
de spire </J 0,15 -0,2.
Si> S2' S3 au
miez n lipsa unui instrument
pentru se
cu ify un
de 180 de spire pentru S1>
respectiv 520 de spire pentru S2 S3.
8
4
se pe o de
(de la antene) cu de la
cordoane electrice izolate cu cau-
ciuc bumbac, bobinndu-se apro-
ximativ 25 de spire.
Filtrele de separare se mai pot
bOltnna1e se un strat de
n Pe
matorului de
n locul tuburilor finale EL 12 S se pot monta 300 n/2 W, care
se im-
transfor-
balast de
transformatorul de
realiza din trei transformatoare de-
fazoare (primarul, la care prin tato-
nare se condensatoare).
Potentiometrele de 22 kn snt
montate' pentru echilibrarea ampli-
acest
se la
tatea cursei.
Ilo
FOTO
DEUElOPAREA
mATERIALELOR
FOT05EnSIBIlE
ALI-n'EIiRU
Ne vom referi n cele ce la
modul de a imaginii vizibile pe
materialele negative pozitive. n urma
expunerii se n stratul foto-
sensibil o imagine care in urma
unui tratament chimic de developare
devine
Microparticulele de de
argint din stratul fotosensibil care au
fost expu.se, prin de struc-
ce apar sub luminii, snt
susceptibile de ,a fi reduse la argint
metalic pe cale Acest rol este
ndeplinit de revelatoare.
Sub a revelatori-
lor, microparticulele de argint metalic
se sub forma unor granule
care imaginea
uzual revelator con-
n afara revelatoare
propriu-zise, alte al
rol va fi nominalizat pe parcursul artico-
lului. Revelatorul trebuie indepli-
o de respectiv
nu transforme in argint metalic decit
microparticulele de de ar-
gint care au fost expuse.
Caracteristicile principale ale unui
revelator sint
- rapiditatea de lucru;
- asupra stra-
tului fotosensibil;
- asupra ima-
A
ARGiNT
ginii formate;
- asupra puterii de sepa-
rare;
- contrastul imaginii formate;
- conservabilitatea;
- gradul de epuizare;
- modificarea n timpul
etc.
Pentru ca materialul fotosensibil
fi manipulat la trebuie
halogenura de argint neex-
Aceasta se prin opera-
de fixare. de fixare o
(tiosulfat de sodiu, cel mai
adesea), care halogenura
n solubile n n
fig. 1 se redau unui frag-
ment din stratul fotosensibil.
greu solubile ntii apoi a uneia
solubile.
Argintul n de fixare
se poate recupera pe cale
Argintul din care este
imaginea poate fi transformat n halo-
gen situatie proprie unor
ca: tonarea,
asupra revenim imediat.
Se poate remarca unui
circuit inchis al argintului (fig. 2) n
cadrul proceselor fotografice. Desigur,
recuperarea argintului este o
n cadrul laboratoarelor mari,
unde vdlumul de lucru este relativ mare.
Recuperarea se impune deja ca o nece-
sitate, avnd n vedere
de materie
ce au loc pot fi exprimate prin
de argint + Argint metalic
revelatoare graniJle
AgBr
nere-

+ Na2 S2 0 3 NaBr +
de
sodiu)
NaAgS
2
0
3
(Sare de
argint sodiu greu

(Tiosulfat de
sodiu)
Se procesul de fixare
decurge in faze: unei
8
c

-
..
l- ar
...
."
ARGiNT
) Na
s
Ag3 (S20 3)'\'.
(Sare de argint
sodiu
Tratamentul complet al unui material
fotosensibil, negativ sau pozitiv (alb-
negru), cuprinde alte Figura 3
ordinea felul acestor ope-
.
1. Revelarea .
DE
ARGiNT (EXPUSA
NEEXPUSA)

(NE
2. intreruperea este prin care
se efectul Revela-
torii sint alcaline neutre, dar
mai rar), revelatoare
nnd asupra halogenurii n medii alca-
line. Baia de intrerupere este o
care procesul de reve-
Iare. Se poate inlocui cu o in
un minut, timp in care
procesul de revelare lent. Se
dealtminteri, in cazul
unei intreruperi revelatoare
mai au o la nivelul micro-
cristalelor de


10
TRATAMENT
11.-..-.11 C HiMi G
RECUPERATOR
FiXARE
3. Fixarea
4. Baia de conservare se la
prelucrarea hirtiei fotografice. Fixatorii
snt acide n marea majoritate a
cazurilor pentru a neutraliza resturile de
revelator pentru o mai conser-
vabilitate. Aciditatea n fibrele
suportului de (hrtia propriu-
poate duce la degradarea imaginii
unor pete n timp.
Utilizndu-se o baie de conservare, care
este se acest pericol,
scurtndu-se durata finale.
5. se face in
toare, rolul ei fiind de a elimina, din
substantele fixare.
De calitatea ei depinde n
conservabilitatea materialului fotogra-
fic prelucrat.
6. Uscarea este ultima a unui
tratament Filmele se n
aer liber ntr-o praf
surse calorice, cu in
ocupat pe (raze de
soare, de exemplu). dulapuri de
uscare a filmelor n care un sistem de
ventilare un curent de aer
zit (de la o aer n
prealabil filtrat. Hirtia se
poate usca la rece sau la cald. Procedeul
la rece presupune presarea fotogra-
fiilor pe un geam curat. Procedeul la
cald electrice care
o la 70-80C,
pe care se fotografiile.
procedeul la rece este rar folosit,
Ing. V.
comoditatea rapiditatea- in lucru a
electrice (in unui
pret de convenabil) au
nvins. Fotografiile cu
se pun cu pe placa cele-
lalte cu fata in sus. Placa se
tot timpul prin cu o
moale. Fotografiile se cu
un rulou de cauciuc special ce se cum-
cu Trebuie avut
ca pnza stea bine
n timpul lucrului.
1, 2, 3, 5, 6 snt comune
pentru toate materialelor
fotografice alb-negru nereversibile.
4 se hirtiei fotografice.
Alte suplimentare a
necesitate poate sint
toarele:
1It S1. Tanarea este procedeul prin care
stratul de este ceea ce-i
o
punctului de topire. Necesi-
tatea apare cind materialul foto-
grafic este manipulat des sau supus
unei surse de (de exem-
plu, este utilizat la
gelatinei este
nii unor ca formolul sau alau-
nul. de fixare tanante care
permit scurtarea tratamentului mate-
rialului fotografic.
S2. Virarea (tonarea) este
prin care imaginea este
din alb-negru in alb-cu-
loare, respectiv in de intensi-
diferite ale unei culori.
Cele mai cunoscute sint fotografiile
sepia printr-o modificare in
maro. Este hirtii
fotografice d& revelatori care
permit a imaginii in
sepie .
Culorile uzual prin virare sint
albastru, verde, galben. Culoarea
sublinierii efectului artistic al
unei fotografii sau pelicule ce este
pe ecran. .
S3. este prin care o
imagine op-
tice mici) este in sensul
Procedeul este valabil
pentru tilm hirtie se in ca-
zurile in care, prin alegerea hirtiei
tipului de revelator, nu este
unei fotografii acceptabile.
Este subexpunerii, a subdeve-
materialului negativ sau cr imbu-
unor fotografii la care nu
la negativul.
S4. este n-
Densitatea imaginii este
1a valori acceptabile tehnic sau artis-
tic. Procedeul este aplicabil atit filmelor
cit hirtiei n mod uzual apare nece-
sar n cazul supraexpunerii sau supra-

sau se pot aplica
imaginii totografice n scopul
unor sau pentru
rea unor efecte speciale.
nainte de uscare se adesea
o care permite o
uscare (ORWO F905).
n care materialul fotografic este
nut 30-60 s 1 :200 pentru F 005).
Solutia revelatoare
specifice cu roluri bine determinate
de reducere, de conservare, de accele-
rare, antivoal, de solvent al halogenurii
reduse.
a. revelatoare este aceea
care prin reducere imaginii
vizibile din argint metalic. un
mare de care pot
ndeplini cele mai folo-
site fiind metolul, i!(hidrochinona, piro-
galoJul, glicina, fenidonul, parafenilen-
diamina. pirocatehina, amidolul. Foarte
potasiu din revelatoare este re-
deoarece in caz contrar apare o
a peliculei prin
de revelare a

e. solvent are o actiune
de dizolvare a micropaiticule-
lor ce se prin de
reducere a revelatoare. Pe
f,
I I
I I
I I
_____ J W
--... r ...... ""\ fVI
"----......... - B I I I
I II I I
USCARE
I I I I N
-_..1 I
sint revelatoare cu
metol Metolul are o
dar pe cind
hidrochinona, una mai dar pro-
n functie de dintre
cele se revelatori
cu diferite din punct de
vedere al de lucru al granu-

b. de conservare prote-
revelatorul impotriva Cea
mai de conservare
este sulfitul de sodiu.
c. de accelerare este o
care
caracterul bazic (pH mare) .8ccele-
procesul de reducere. Cele mai
intilnite substante ce indeplinesc acest
rol sint carbonatul de sodiu, carbonatul
de potasiu, hidroxidul de sodiu, hi-
droxidul de potasiu, boraxul.
de accelerare fiind
acidul bromhidric ce se
in timpul
d. antivoal o
actiune prea a revelatorului care
ar afecta halogenura de argint neex-
provocind o a voalului
(vezi de sensitometrie). Cea
mai este bromura
de potasiu. de
cale se o
mai a imaginii vizibile. Sulfitul de
sodiu, utilizat ca de conserva-
re, are rol de solvent Alte
folosite sint tiocianatul de potasiu, tio-
sulfatul de sodiu.
Seturile de chimicale ce se
din o de
dedurizare a apei, n ipoteza aceasta
are un exces de calciu. Se
uzual hexametafosfatul de sodiu (Kal-
gon M 19); firma ORWO n
scop produsul A 901.
de fixare are drept compo-
tiosulfatul de sodiu,
care halogenura
n solubile in in afara aces-
tuia se intilnesc substante acide pentru
neutralizarea revelatorului din profun-
zime, ca metabisulfitul de
potasiu, bisulfitul de sodiu, acidul ace-
tic, acidul citric, mai rar acidul sulfu-
ric etc. n scopul stratului de
se folosesc alauni de crom
potasiu sau formol. Sulfitul de sodiu
folosit in fixatoare
precipitarea sulfului in de fixare
acide.
de fixare neacide se folosesc
pentru hrtie. Filmele au nevoie de
fixatori acizi pentru a fi
rea stratului antihalo. Se
utilizarea acizi simpli pen-
tru hirtie, pentru a se anihila efectul
alcalin al resturilor de revelator.
de fixare rapide utilizate
n cadrul unor procedee de developare

Modul de preparare al de
lucru implicate de procesul alb-negru
face obiectul unui alt articol.
in ncheiere vom vorbi pe scurt despre
raportul dintre utilaje de
lucru. in cazul filmelor (pen-
tru amatori n posibili-
utilaj fix (respectiv doza)
mobile sau invers, utilaj mobil
fixe. Intuitive snt figurile 4 5. In fig. 4
este prima situatie; se o
turnndu-se pe
rind. Cea de-a doua este
in fig. 5; se in trei doze,
vehiculindu-se spirala cu filmul ce se

Hrtia este de
amatori conform celei de-a doua
cum este reprezentat n
fig. 6.
publicate in cadrul acestui
articol sint uzuale recomandate foto-
amatorilor. Ele sint de sau
procurat, celor mai
bune rezultate, deoarece snt cele
recomandate de fabricile
de materiale fotosensibile.
Procesul ntreg de developare se face
conform tabelului 2 pentru filme
conform tabelului 4 pentru hrtie. Cele-
lalte tabele principalele date de
care un fotoamator trebuie
cont n vederea unor
bune rezultate.
Fotoamatorului ii stau la
firmei ORWO publicate in

RETETE
Revelatori
1. Revelator pentru hirtia ARFO
BROM
Metol ........... 1 g
Sulfit de sodiu(crist.) . 25 g
. . . . . . .3,5 g
Carbonat de sodiu (crist.) . 65 g
de potasiu . . . . 1 g
...... la 1 000 mI.
2. Revelator pentru hirtia ARFO-
GEN
.700 mi
Metol . . . . . . . 1 9
Sulfit de sodiu. . . 13 g
. . . . 3 g
Carbonat de sodiu .. 50 g
de potasiu . . . . 1 g
...... la 1 000 mI.
Timp de lucru maxim: 2 minute, la 20C
3. Relevator pentru hirtia FOMA
(BROM)
Metol
Sulfit de
sodiu
Hidrochi-
moale normal contrast
. 4 g 2 g 0,5 g
.25g 25g 20g
. . 1 g 6 g 10 g
Carbonat de
sodiu . 25 g 30 g 35 g
de
potasiu 0,5 g 1 g 3 g

la ... 1 000 mi 1 000 mi 1 000 mi
Timp de lucru 2-3 minute, la 18-20C
4.' Revelator cu moale
Metol ........... 3 g
Sultit de sodiu (crist.) .,. 15 g
Carbonat de potasiu . . . . 15 g
de potasiu .... 0,5 9
...... la 1 000 mI.
5. Revelator pentru tonuri adinci
(ARFO BROM) ,
Metol ....... 5 g
. . . . 7 g
Sulfit de sodiu . 50g
Carbonat de potasiu 100g
Benztriazol . . . .. . 0,1 g
de potasiu . . . . 0,5 g
la . . . . . . .1 000 mI.
Pentru lucru se o parte reve-
lator cu 2-4 Timpul de lucru:
1,5-2 minute, la 21 aC.
6. Revelator pentru portrete (hirtie
cu
. . . . 10 9
Sulfit de sodiu . 50 g
Carbonat de potasiu . 50 9
de ,. .1.5 g
la . . . . . . .1 000 ml-
Timp de lucru: 2-3 minute, la 20C.
7. Revelator pentru n serie
Metol ........... 1,5 9
suim de sodiu ...... 25 9
. . . . . . . 6 9
Carbonat de sodiu (crist.) . 90 g
de potasiu . . . . 6 9
Timp de lucru: 1 minut, la 20C
BAIE DE CONSERVARE
1. Carbonat de sodiu . . .. 10 9
la ....... 1000 mi
DE NTRERUPERE
1. .......... 1000 mi
Acid acetic glacial . . . .10-15 mi
2. .. .. . . . . . . .1 000 mi
Metabisulfit de potasiu 35 g.
lIlo
FIXATORI
1. Fixator acid pentru filme hirtie
Tiosulfat de sodiu . . . . . 250 g
Metabisulfit, de potasiu . 25 g
la . . . . . . .1 000 mi
2. Fixator tanant
Cele de mai jos se
prepararea lor
1. Tiosuifat de sodiu . . 250 g
la . . . .. .1 000 mi
2. Sulfit de sodiu (crist.) 30 g
Acid acetic . . . 12 mi
Alaun de potasiu .. 30 g
Borax . . . . . . . . 7,5 g
la . . . . . 150 mi
BAIE DE TANARE
1. Pentru hirtie (ORWO 400)
Sulfat dublu de aluminiu
potaSiu (12 HzO) 100 9 .
la . . . . . . .1 000 mi
2. Pentru filme planfilme
(ORWO 410)
Sulfat de sodiu "
Carbonat de sodiu .
Formol (40%)
la ....
3. Pentru filme hrtie
Formol40% ...
la ..
. 150 g
20g
. 20 mi
.1000 mi.
.15-20 mi
.1000 mI.
PRELUCRAREA HRTIEI FOTOGRAFICE
---------------------------------.-.
Temperatura Timp
---------
1. Relevare 2O+0,5C 2min. Alt timp cnd revelato-
rului sau fabricantul hirtiei
valoare
2. i nberu pere 18 ... 21C 15--2Os.
3. Fixare 18 ... 21 aC 6-10min. Cnd fixatorului nu
alt timp
4. Tratament de
18 21C 1 mina
conservare
5. 12 ... 2OC 25-30min. Se la 60--90 mi-
nute nu se
baia de conservare.
6. Uscare (electric) max.80C 2- 5min. Durata depinde de grosimea
suportului hirtiei
--------- ------ ----- -----------
MODIFICAREA TIMPULUI DE LUCRU N FUNCTIE DE
Se la Se cu Se cu.
Revelare 15e
18C
22C
24C
5-8 aC
9-12<:
15-18C
18-21C
1-24C
Media valorilor diferite este, n
50% (Rog)
60% (F43, A49)
25 % (A49, R09)
20-30%
10--20%
15%
30% (Rog, A49)
35% (F43)
general, pentru revelatori
(Continuare n pag. 19]
Il
..
4 7
5.MOTOR 2,50 CM.C
....
1,
14.TUB REZONATOR
(ALMg.Si.)
lLElNTEN STABf IZATOR
o 5 10 20 40 60 100
mOTO[I[lETI

inTRETinERE 51 RElillRE
,. ,.
ndeplinind unor cititori ai revistei, posesori
ai motocicletei ez - Sport 250, vom prezenta pe
scurt,incepind cu acest citeva din agregatele
acesteia principalele de
reglaj. pe cale economice
a R.S. Cehoslovace in Romnia pentru sprijinul
acordat in procurarea necesare.
Motocicleta CZ - Sport 250 este o
de cu ridicate,
in turismului cit
sportive moto.
Principalele caracteristici tehnice ale motocicletei
sint: motor in doi timpi cu aer, 2 cilindri verticali;
capacitate cilindric - 250 cm
3
; ..,-
58/52 mm; raport compresiune - 9,3; putere -
17. CP/5 250 rotlmin; cuplu motor-2,3 kgf m, 5 000 rotI
mln; consum combustibil -4 1/100 km la viteza de
70 km/h; viteza -110-120 km/h; cap.acitatea
rezervorului de combustibil - 13 1; panta
-34%; presiunea in pneuri -o
-1,3 atm.; spate -1,5 atm ; persoane,
- 1,4 atm.; spate - 2 atm; combustibil re-
comandat - ca 90; baterie acumulatoare
-6 \ -8 Ah; dinam -6 V-55 W.
CARBURATORUL
Carburatorul Jikov -2924 SBDb (fig. 1) este de
tip cu piston sertar, de carbura-
tor in acest an in rubrica de
De aceea nu vom insista asupra modului de
ci numai asupra
reglajelor specifice.
10
11
12
44
14
Ing. 1. NEMETE
Principalele elemente care formarea
amestecuJui carburant sint: .
-Jiclorul principal 17 (fig. 1, 1 mm), care contro-
.form?rea amestecului pentru regimurile de
sarCinI mari. EI este accesibil pentru control
demontarea 16.
-:Acul de dozaj 10; lui in tubul pulveriza-
tor formarea amestecului la
medii ale sertar 11 (regim de sarcini
mijlocii).
- acului de dozaj este de
9; cind se in de
acului, amestecul este mai iar cind este
fIxat de jos, amestecul se
-Jlclorul (de aer) de mers in gol (0,5 mm)
aerul necesar acestui regim; reglajul regimului res-
pectiv se prin conic 13 care con-
debitul de aer ce trece prin jicloru-
lui de aer.
-Pistonul sertar 11, prin cablu de
maneta de
pistonului sertar 11 a conic
este de uzina constructoare pentru pe-
rioada de rodaj. incheierea acestuia (cca
2500 k':!') este refacerea reglajului.
Se cablul Bowden prin intermediul
de pe. capacul carburatorului se
plstonului sertar cu ajutorul
bulUl 15 pentru o a motorului care
manetei de
Se reglaJul relantiului cu ajutorul
de 13.
a .acestuia se
mal mtn o un
sfert. pentru perioada de rodaj
este o de de
complet
Se un joc de 1,5-2 mm al cablului Bowden
de care se stringe cablul cu
de
Filtrul .de aer 5 al carburatorului este amplasat
In amortlzorul de zgomot 1 al admisi unii sub
motocicletei (fig. 2). '
la fiecare 3000 km se impune filtrului
de aer. demontarea scaunului se
10 se scoate peretele transversal 9,
care este scoaterea filtrului de aer.
se face cu aer comprimat, din interior
exterior. cca 15000 km sau mai devreme,
de 'tIrumuriie pe care a fost motoci-
cleta, se elementul filtrant de hirtie al
filtru lui de aer.
Se periodic interiorul amortizorului de zgo-
mot 1 tubul 7 de acces carburator.
REGLAREA AVANSULUI LA APRINDERE
Pentru efectuarea acestei este
utilizarea unui dispozitiv 3 (fig. 3) de citire a
pistonului n cilindru, dispozitiv a
a fost in mai multe rinduri in Se
de asemenea, le rele de reglaj din trusa
de scule o de control.
Inainte de reglaj se eventual se
string de fixare ale statorului generatoru-
lui de curent (dinam). De asemenea se
eventual se cu o contactele.
Reglajul trebuie obligatoriu cu cilindrul
din dreapta, ii corespunde ruptorul de sus
de pe placa 4, pe care sint fixate cele ruptoare.
Reglajul propriu-zis decu'rge astfel:
-Se aduce pistonul din dreapta la punctul mort
interior (de sus) se contactele
pe
-In a pistonului, contactele de
sus de pe placa A (aferente cilindrului din dreapta)
trebuie o deschidere de 0,3-0,35 mm. Pentru .,
aceasta, lera de 0,3 mm trebuie
11
dreapta pentru avansului la stinga
pentru lui.
fiantul la reperele de mai jos ale figurii 4:
1. Pivotul oscilant al furcii; 2. Pivotul levierului
fr'1ei de picior; 3. pirghiilor de ambreiaj: rotirea a A se
2 din nou
pistonului, cu alipirea contactelor.
4. de viteze; 5. Amortizoarele furcii din
DUpA 3000 km:
-Reglarea avansului la scnteii pen-
cilindrul din stinga se face n mod, cu
singura deosebire pentru modificarea avansului
se placa cea B a ruptorului de jos.
- 6. ruptorului; 7. Pisla ruptorului;
8. a gazelor; 9. motrice de
a vitezometrului; 10. Racord semiatltomat;
4. Cutia\ de viteze. '
DupA 5 000 km:
PLANUL DE GRESARE A MOTOCICLETEI
CZ .. SPORT256 (fig. 4)
14. Pirghia frinelor; 12. Cablul Bowden; 15. Amorti-
zoarele furcii din
DupA 8000 km:
Pentru motor se va utiliza ulei M-W 40 W 30
(in amestecul carburant), iar pentru transmisie
13. furcii; 11. 16. Sus-
pensia din spate -amortizoarele; 4. Cutia de viteze.
EP
2
-90. -
DupA 500 km se sau se lubri-
ntre contacte, iar cea de 0,4 mm nu
intre ele.
Stabilirea jocului prescris se cu ajutorul
de reglaj 1.
-Se arborele cotit inapoi (spre stinga),
cnd pistonul cu 2,5-2,8 mm de
punctului mort interior.
se cu dispozitivul 3 sau,
in lipsa acestuia, cu o
In noua a pistonului, contactele trebuie
fie apropiate la 0,05 mm, practic lipite. In
intre contacte trebuie
numai o de Se poate utiliza, de asemenea,
clasica de control la contactul mobil
al ruptorului la momentul
aprinderii acesteia.
cuplarea contactelor se ma; de-
vreme (avans mai mic) sau mai tirziu (avans mai
mare), se cele 2 care
placa A de statorul dinamului se placa la
BII; II: LIS TII

SI BIIiULILI
,.
DII;IBI;ULATII
Ar fi total s-ar
conducerea nu-
mai ca un atribut al domeniului auto-
mobilelor. O parte din regulile ei
sint pe deplin valabile pentru bici-
ne relerim, de la evita-
rea De ce
biciclistul partea a drumuri-
lor arhiaglomerate, riscind fie n
orice de autovehicule
mai ales de cele cu mare gabarit, cind
poate rula in securita-
te pe o pe o pentru
sau pe un drum parale', destinat vehi-
culelor hipo. faptul pe distan-
de la locul de sau de
cale de 7-40 kiio-
metri, este de sute de ori si
fiecare dublare n ea un
anumit pericol un argu-
ment n favoarea rutiere
la care m-am referit mai sus.
Este incontestabil disciplina in
rindul la in-
clusiv a s-a mult in
ultimii ani. Pe fondul general al
gradului de a
sporit tinerilor atunci
cnd conduc modestul lor vehicul -
bicicleta -pe drumurile publice.
deseori
tineri, care comit una dintre cele mai

Colonel v. BECA
periculoase ale normelor de
anume se de auto-
vehiculele grele pentru a economisi
energia. Comiterea acestui act de gra-
a avut
nefaste. Rulind
conduc cu o
ceea ce un prim
handicap, deoarece n ipoteza unor
provocate de trecerea
bicicletei peste o o de
lemn etc.,nu mai pot controla-vehiculul
respectiv. de de partea
a caroseriei autovehiculului,
fie de ve-
hiculele care din sens contrar,
mai ales pe drumuri inguste atunci
cind respectivi se in
nu se
de partea a autovehiculelor
mai protec-
Procedind in acest fel, ei
in vehiculele
cum in traficului rutier se
sute, mii de pe
sectoare de drum relativ scurte, este
de imaginat pericolul la care se
expun.
Nu trebuie pierdut din vedere nici
faptul fabricind bicicleta, construc-
torii au avut n vedere ea va circula
cu viteze pe puterilor acestui
vehicul nu va rula zeci de kilometri
cu 70-80 km pe chiar mai mult,
cum se uneori n cazul
de autovehicule.
Autocamioanele, ndeosebi cele mo-
derne, au frine care extrem
de prompt este nu rareori
e obligat le pen-
tru a evita lovirea unor oameni, vehicu-
le care apar brusc n cale. Ce se ntm-
in aceste cazuri cu
Ei sint cu capul,
ori cu intregul corp in autovehiculul
res-
pective fiind de dedus.
Mersul pe mai mari n in-
comoda de suprasoli-
organismul biciclistului, conduce
la instalarea a oboselii, iar
cele mai intens solicitate lite-
ralmente, 15-20 de
minute de
acest lucru nu poate

Nu numai de autovehicule
e dar chiar rularea cu
bicicleta la n spatele
Procedind in acest fel, bici-
pot fi oricind de o
frina re a autovehiculului din
neputind evita in cele mai dese
cazuri coliziunea cu acesta.
E drept gabaritul redus al bicicle-
tei permite acesteia
se strecoare cu printre vehi-
cule in cazuri de blocaje,
care locului minute in
autovehiculele, fie ele grele sau
A abuza de
bicicletei constituie o de
neiertat. A incerca te strecori prin-
tre autovehicule dispuse la dis-
tocmai cnd acestea se pun in
a un auto vehicul in
momentul cnd acesta la rndui
cind din sens opus se
apropie un alt autovehicul, a ncerca
de ingustimea bicicletei, de-
prin dreapta, constituie
de neiertat ce nu o s-au incheiat
cu tragice.
Cele cteva cuvinte spuse mai sus
pentru in cir-
pentru combaterea
de n
deplasarea cu bicicleta. De rigorile
circulatiei moderne in dez-
voita re' trebuie seama toti
la trafic, inclusiv
15
o retea de ferate
cu cea din fig. 1.
Dimensiunile liniilor forma propriu-
a traseului snt arbitrare, cu conditia
existe cele bucle nchise
date prin intermediul celor maca-
zuri iL M) desigur, cele
(A B).
Pe cele trei linii (1, 2, 3) in
sensuri opuse A B, con-
form Atunci cnd trenul A se
de la stnga spre dreapta pe
linia r trenul B aml oprit linia ,;,
DUp[1 un tur trenul este dm-
Jal pe linia 2; n momentul trecerii pe
tronsonul special de (marcat ClI
dou::l trenul A se
por-
trenului B pe linia 3 in continuare
linia 1 de la
un tur
rijat din nou pe
tronsonul marcat cu
pornirea
TRONSON 3
Astfel, circulatia se reia de la nceput,
continund automat n succe-
siune. "
SCHEMA ELECTRICA a montaju-
lui care automa
este in fig. 2. releul
Re 1 n repaus, circuitul de
nele) fiind alimentat prin intermediul
contactelor R5 R8. Trenul B este oprit
(pe linia 3), iar trenul A se
linia conform Tranzistoa-
snt blocate. Cnd
al locomotivei A
tronsonul de 2, n
intre baza emitorul
lui se o tensiune
T 1 in releu! se aIimen-
iar apoi se
intermediul \"UJlH<l.\"aUUJ
alimentarea circuitului de trac-
tiune poiarita1lea,
contactelor T 10' LULU"Uj-
tiva A se deoarece tronsonul
cale care ea se este COlltr()lat
de acum
timp, locomotiva care
pe un tronson comandat
intrarea n
la comutarea
POZiTiA
M TRENUL B --.
--..... UNIA3
liNiA 2
TRENUL A
LiNiA 1
sunea
cuitului de
electronic, respectind
cate. tensiune \"VllHUIUi::I
TRONSON COMANDA 3
A.lBASTRU I 02-BY126
I
de conexiune vor fi
conduse la Pen-
tru o erori,
ele vor avea culori diferite.
Toate diodele n montaj
vor suporta un curent de cel 1 A.
Tranzistoarele T 1 T 2 pot fi de tipul
AC 181 (32 1 A) sau echivalente.
Ne vom referi n continuare la traseul
din fig. 1. La liniei 2, n
VERDE
GALBEN
Montajul prezentat mat JOS
inversarea sensului de mers, pornirea
oprirea a trenurilor n
pe circuitul din fig. 1. Schema
de asemenea, semnalizarea n
functie de sensul de circulatie.
n' fig. 5 este linia 1, cu
toate care trebuie n
vederea acestui scop. Zona a
liniei trei tronsoane (St> S2 S3)'
Tronsonul din mijloc (S2) este alimentat
n prin cele fire gal-
bene, indiferent de sensul de
Atunci cnd trenul A de la
stnga la dreapta, dioda D
20
este n con-
tronsonul Sl este alimentat nor-
mal, ca S2' K este
TREN A
deschis, S3 nu este
deoarece dioda D
30
nu se n con-
Locomotiva se va opri astfel n
sectorul S3' K este
nchis, tronsonul S3 alimentare
prin dioda D
20
trenul A nor-
mal. La fel se cu trenul B la
trecerea pe linia 1.
Pentru semnalizarea sche-
ma din fig. 5 se va completa cu elemen-
tele din fig. 6 7. AstfeL n
diodei D
30
va fi plasat un semafor bico-
lor, orientat spre stnga, iar va
fi montat simetric, n dio-
dei D
20
(vezi fig. 5). Nu snt necesare
nici un fel de contacte sau relee,
este
el va trece pe verde cnd A va
nou. Semaforul de pe linia 3
la fel.
a de co-
este n fig. 4. Co,nden!satoa-
rele electroHtice (de 100 /16 V), mon-
tate n paralel pe cele
(30 mA/13 V), tensiunea la becuri
prin filtrajului. Ele se
deja montate gata n unele tipuri de
semafoare din Diodele D
11

D
12
pot fi de orice tip care cu-
rentul consumat de becuri (de exemplu,
din seria BA sau F).
cum se poate vedea; comanda
a semafoarelor se doar cu cele
6 diode suplimentare de putere
(D
2
1> D
22
, D
23
pentru SL
1
respec-
tiv D3 h D
32
D33 pentru -SL
2
)
de exemplu,
rea semaforului SL
1
(fig. 6).
a) Cnd trenul A becul
arde, fiind alimentat prin D
zo
D
22
.
Becul verde este stins, deoarece dioda
D23 nu conduce.
b) Cnd trenul B ntre-
K este nchis, tronsonul Sl se
sub tensiune, conform
indicate n fig. 5. Becul verde este ali-
mentat prin dioda D
23
, iar cel este
stins, dioda D
22
fiind
c) Cnd trenul B K este des-
chis, SI nu mai este alimen-
Becul este alimentat n serie
cu cel verde prin diodele D
21
D
23
,
care conduc. R
Z1
(470 fi),
n paralel pe becul verde, l
pe acesta, astfel numai becul
arde. Desigur, trenul B se
n semaforului SL h conform celor
mai nainte. se nchide
acum K, semaforul trece
pe verde trenul
(de WOJlF
1 sporesc tensiunea becu-
rilor aproximativ la 12 V de la 9 V, ct
alimentarea
Al doilea semafor, SLz,
similar, numai diodele condensa-
toarele se invers 7).

I
Pentru micile
ale dispozitivelor procurate din -
n materie de electrice - pre-
cteva montaje simple
tot att de utile.
La o tensiune a retelei minia-
(de exemplu, de 9 V), dife'rtele tipuri
de locomotive prind viteze foarte variate.
Faptul se atit (ra-
port de demultiplicare, putere etc.), ct
sarcinilor diferite greutatea
vagoanelor pe care le
posesorul. Lucrul acesta poate fi uneori
mai ales atunci cnd sau
mai multe trenuri simultan pe o

Pentru unui astfel de nea-
juns avem la alternative.
Pe de o parte, putem reducem viteza
de rulare a locomotive1or mai rapide, in-
ALiMENTARE

..
+
9V
G
100).tf/15V
pecta polaritatea condensatorului, care
mai poate fi protejat de o n se-
n circuitul de alimentare (unele lo-
comotive au deja o astfel de
de .
Condensatorul dioda, ambele de di-
mensiuni ct mai mici, vor fi montate n
interiorul locomotivei, conform schemei
din fig. 3. Dioda va suporta curentul soli-
citat de bec.
De remarcat la inversarea
de alimentare, becul respectiv nu va mai
ilumina (se aprind farurile
toare noului sens de
1. COMUTATOR PENTRU INVER-
SAREA
Folosind un comutator basculant cu
6 cu 2 linii separate (fig. 4). ,k
tipul celor existente n putem in-
constructor feroviar are adeseori nevoie de un alimentator cu
nu prea complicat nici prea scump, dar ales
de njghebat cu mijloacele piesele curent ntlnite.
el posed? de alimentare, in stare de
dar pe de baterii, deci evident n alte
cazuri, aUmentdlorul existent nu reglaj de tensiune (curent),
deci de pentru bobinate, existente n
(de exemplu, cel de 100..0., de la difuzoare), nu corespund acestui
scop. avind nichelina prea (se puternic la un consum
de cea cit are un
.. 1 nu comutator pentru inversarea sensu-
lui de mers.
la toate aceste vom da n -.:ele ce cite o
chiar construdorilor nce-

cu
ca n acest al doilea caz
se n serie o
(cca 2 Q) pentru limitarea curentului
(fig. 2).
se vor din
de care n-
curentul consumat de
(cca 0,5 A). Ele vor fi montate
n interiorullocomotivei, ntr-un loc adec-
vat.
La aceste montaje nu polari-
tatea (borna motorului la care se

de la farurile locomotive-
lor ard uneori mai slab, din cauza tensiu-
nii insuficiente oferite de alimentator.
Putem acest inconvenient
prin simpla introducere a unui conden-
sator suplimentar de filtraj, montat n
paralel pe becuri. de exemplu, ten-
siunea de alimentator
este de 9 V, cu un condensator electroli-
tic de 100 ,uF/15 V, putem ridica
valoare la 11 V chiar mai mult
(n de consum). Desigur, se va res-
2 3


6 5
+
iNTRARE
(TENSiUNEA
DE GOMUTAT
6 5 4-
+
POl A K POZ.B
versa polaritatea unei surse de curent
continuu. Conectarea comutatorului se
face ca n fig. 5. Comutatorul este robust
bine de

(Continuare in nil". viitor)
de PILOT este
cu un servomeeanism URM
alimentat la 4,5 V, avind o de
de cea 210 gf la o a
levierului de 8 mm.
Din punct de vedere cinematic, ser-
vomecanismul es1e format dintr-un
ele'ctromotor 1, care prin cuplajul 2
asupra unui 3 (M3)
cu pas special. 3 se
n piuli1a 4, care face corp comun cu
levierul 5, din material
plastic, levier pe care sint montate
rinduri de perii de contact 6.
Prin modificarea levierului 5
de carcasa servomecanismului,
periile de contact 6 un joc
de circui1e electrice pe lamelele de
contact 7. Acest lucru permite levieru-
lui 5 ca fiecare se
in
Deoarece electromotorul 1 este de
putere penile de contact 6
snt arcuite pentru a
fo$ de frecare pe lamelele de con-
tact 1, fapt care conduce la un contact
electric imperfect deci la blocarea
levierului 5.
Deblocarea se prin rotirea
a 3 se trece de

Pentru evitarea acestor
propunem construirea a trei servO-
mecanisme adaptabile la de
PILOT, executa1e cu ma-
teriale procurabile.
Astfel, pentru unui model
de tip iaht cu vele se va realiza servO-
mecanismul din fig. 2, format din elec-
tromotorul1 pe axul se
mosorul 2, executat din material plas-
tic fixat la cald pe ax. Pe carcasa
18

P . n RU STAIIA
electromotorului 1 se lipesc ghi-
daje 3, tot din material plastic, care au
rolul de a dirija firele cu ajutorul
se veiele.
cuplei de
a radioreceptorului PILOT, ser-
vomecanismul se va lega astfel:
borna 4 cu borna + 9 V cablu cu
semn
borna 3 cu borna -9 V cablu cu
semn bleu;
borna 5 cu borna 4;
borna 2 cu borna 3;
borna 1 cu borna 6 cu borna
electromotorului;
borna de cuplare a celor baterii
se la borna electromotorului.
Servomecanismul din fig. 3
deplasarea levierului la stinga la
dreapia pe cite un arc de cerc de 9Cf.
Servo mecanismul are un microelec-
tromotor 1 pe axul se
un melc 2 (utilizat la ventilatoarele
alimentate la 1,5 V), care
cu roaia 3, cu pfnionul
4 (12 Cu pinionul 4
o 5 (60 de pe un
ax 6 cu un 7 (fig. 4). Axul 6 este
ghidat ntr-o 8 cu o
9 pe un suport 10 din textolit, ax 6 pe
care se un disc 11 (din cir-
cuit imprimat) cu ajutorul a
12. Tot pe axul 6 mai es1e fixat
levierul 13 cu care este meca-
nismul de al micromodelului
telecomandat.
Pe discul 11 patru perii 14
(de la contactele unui releu defect),
montate ntr-un suport izolator 15,
perii care, pe de
cupru neatacate xy ale circuitului im-
primat, fac ea la cursei levie-
., -
[omAnDA
PILOT
Ing. SERGIU
nItui 13 electromotol"ul 1 nu mai
tensiune. Desenul circui-
tului imprimat cit modul de
al electromotorului 1 sint prezentate
in fig. 5. Se poate constata in mo-
mentul rotirii discului 11 cu cca 90
0
se intrerupe contactul electric intre
o pereche de perii (de exemplu a b),iI>
astfel alimentarea electromoto-
rului 1, contactele c d o
alimentare a electromotorului cind con-
. tactele 5 6 aie releului R2 sint inchise.
Pentru a readuce levierul 13 la pozi-
de o este necesar ca
acestui servomecanism i se adauge
un alt disc 15 (fig. 6) periile 14 se
monteze separat pe suportul 10. levie-
rul 13 va la capetele de
asupra unor 16,
cu contacte normal inchise
(sau grupe de contacte utilizate la
magnetofoane). Presupunind a fost
atras releul Rl' se desface contactul
2-8 se face contactul 1-2, ceea
ce face ca electromotorul
curent de la bateria 8
1
prin contactul
normal inchis gh al
rului 1 (sensul este dat de pl.
la de contactul gh se
desface, alimentarea electro-
motorului. se intrerupe co-
manda, contactul 1-2 se intrerupe,
periile a b fiind pe de cupru
a circuitului imprimat, se
sensul de alimentare a electromoto-
rului (sensul r), cind periile
a b ies din zona de contact (Ievierul
revine la O). Se va avea in vedere
16
de discul 11 astfel incit la
de cind levierul 13 pe
contactul periile
mai contact cu
de cupru.
Dimensiunile au fost la ale-
gerea constructorilor, recomandind nu-
mai utilizarea unui electromotor de
cit mai
IiEnERATOR
DE ImpULSURI
Generatoarele de impulsuri au ntre-
multiple att n schemele prac-
tice, ct n cele experimentale (scheme
cu tiristoare, circuite de etc.).
Schema cea mai n acest scop
este a generatoarelor de impulsuri de
relaxare.
pentru se cu un
transformator, montajul se
nerator auto blocat.
n figura o
cu tranzistoare complementare
transformator, care, ntr-un montaj de
generator de impulsuri de relaxare, per-
mite unor semnale n de
impulsuri. Schema se pentru a
fi ca generator de tensiune n
de dinte de
cum este prezentat
cu valorile indicate n
impulsuri negative cu o amplitudine de
aproximativ 8V, cu o de
de 50 ns. ntre impulsuri este
regla cu P 1 ntre 1,4 ros (715 Hz)
15 ros (67 Hz).
(Urmare din pag. 11)
LADISLAU FRIEON;ANN
PRINCIPIUL DE
La conectarea tensiunii de alimentare,
tranzistoarele T 1 - T 2 nu conduc. Con-
densatorul *c se prin R
J
- P l'
Cnd tensiunea de a condens(;l,-
torului punctului
x (de la divizorul Rl - R), tranzis-
torul T 2 ncepe In acest fel
tranzistorul T 1 o polarizare
pe n Colectorul
lui T 10 fiind legat la baza lui T 2, la
n a acestuia.
tranzistoare-
lor a pozitive, cele tran-
zistoare foarte repede n
n a tranzis-
toarelor, condensatorul *C se va
prin R40 de la care se
astfel un semnal n de impuls
negativ.
condensatorului, cu-
rentul mic care trece prin R
J
- P 1 este
insuficient pentru -n conduc-
tie a tranzistoarelor. Din acest motiv
nu mai conduc ciclul ncepe din
CAPACITATEA SOLUTIILOR

Revelator
Intrerupere
Fixator
Filme perforate
sau rolfilme
10 . 15 buc.
15 20 buc.
15 20 buc.
Planfilm
9x12 cm
60 80 buc.
80 100 buc.
80 100 buc.
Hirtie
9x12 cm
60 100 buc.
80 100 buc.
80 100 buc.
PRELUCRAREA FILMELOR ALB-NEGRU
Temperatura Timp
------------------------------------
1. Revelare 2O0,5C cf. tabel 3 (n de reve-
2. Intrerupere 19 21 C 15-30 s.
latorul fOlOSit)
(sau 60 s.

3. Fixare 19 . 21 C 8 . 12 mina (mai la fixa-
torii rapizi)
4- 12 .. 18C 15 30 mina
5. Uscare 3O 4OC
REVELATORI RECOMANDATI PENTRU FILME NEGATIVE ORWO
Revelatorul (n
pt. revelatorii

- Revelator R 09 (1 +40)
Revelator ORWO 14
Revelator de F43
Revelator de A49
Revelator rapid MH 28(1 +6)
NP 15
9 11
10 . 12
7 9
9 11
4 5
Filme
NP 20
9 ... 11
10 . 12
7 9
9 .. 11
4 5
27
12 ... 13
11 ... 13
12 ... 14
aprox.6
Timpul este dat in minute corespunde temperaturii standard de 2O
o
e.
(Urmare din pag. 51
folosi cu succes la calibrarea sau etalo-
narea aparaturii de
Cu ajutorul comutatorului K se selec-
dorit pentru divizarea
fo. Presupunem dorim o
divizare cu 2 Pentru aceasta se trece
comutatorul pe 2. Presupunem
la nceput CDB 490 E
se n starea O. Deci deco-
dificatorului CDB 442 E vor avea nivel
logic 1 , cu TIr. 1, care
are nivel O. La impulsului
TIr. 1, starea O apare la 2.
La la intrare a celei de-a doua
semipenoade negative, 2 are ten-
dinta de a trece n starea 1 . Dar la
frontului pozitiv de la
se transmite, 2 3 ale
circuitului CDB 490 E, un impuls pozitiv
care-l aduce la zero. ncepnd cu perioada
a treia a ciclul se
La fel se atunci cnd comuta-
torul K se pe
divizoare prin 10 se separat, deoarece
nu mai este aducerea la zero
10 perioade, aceasta
automat.
...------___ -----<1 +12V
nou prin condensatorului. Din
cele relatate se poate vedea
de a unui ciclu este
de valoarea *C a rezisten-
RJ-Pl'

PENTRU ALTE VARIANTE
este necesar ca impulsul
fie cu semn pozitiv, condensatorul se
la iar R
4
se
n circuitul de emitor al tranzistorului T 1
Asemenea semnale snt necesare
de obicei la n inel
se omite R4,) legnd
un al condensatorului *C dIrect
la la opus al condensato-
rului notat cu Y se poate culege un
semnal n de dinte de
Semnalul nu va avea o de
Se poate remedia acest
neajuns n locul R
J
- P I
se un tranzistor pnp
ntr-o de de curent constant.
Montajul prezentat cu sche-
mele generatoarelor de impulsuri reali-
zate cu traJ.JlZistoare (TUJ)
avnd
toare.


La electromotoarele de curent continuu
care au statorul rotorul bobinate, cu
n serie, sensul
nu se schimb\ la schimbarea
Pentru a o schimbare de sens
trebuie inversate capetele bobinei de
sau periilor de la care
se rotorul.
Acest fapt folosirea aces-
tor motoare pentru n
acest caz, schimbarea a sensu-
lui de este o obligatorie.
Cu ajutorul unui artificiu indicat n
figura se ajunge la o
care permite schimbarea sensului
inversnd polaritatea la bornele
de alimentare a electromotorului.
Diodele D
1
-D
2
-D
J
-D
4
se conec-
conform din
Tipul diodelor folosite se cu
c
N. TURTUREANU
tensiunea de alimentare curentul debi-
tat de electromotor. Condensatoarele
montate n paralel pe diode
impotriva impulsurilor de tensiune
tranzitorii care ar putea dlO-
deIe. In de motorul folOSIt, aceste
condensatoare vor avea o valoare ntre
3) 200 nF.
Analiznd schema, se vede sensul
curentului n se la
schimbarea diode-
lor D
1
- D
4
ntr-un sens, respectiv
D3 - D
2
la polaritatea Sensul
de rotatie al motorului se va schimba
datorit' curentului
care rotorul. Montajul se
pentru a fi folosit la telecomanda
rotirii unei antene sau la miniautoma-

D3
Lex
>._----...
> ...
D2
C4
-----%
> .. _-----.
4 <
+
19

_o_o __ __ ' ________________ ......

t
Al
!
1
. - ,1
. ,
'1
1
I l
i, n 126, tele 1
un ba at sartiment
ente electronice
J
piese de
si subansambluri pentru
atura import,
cum ar fi:
RADIO E EPTIE,
T L,EVIZOARE,
T O E,
I etc.
din
contraram urs. pe baza
comenzii dv. transmisa printr-o
carte
plata la primirea
coletului.
EXPEDIATI COMANDA eVa LA ADRESA: MAGAZINUL uDIODA",
- B-du. 1 MAI, nr. 126.
IiARAJ
llAn
Ing. aOAN URSU
Garajul se compune dintr-un ca-
d ru 1 care se poate roti n
axei A semicadre 2 3,
roti axei B.
axe materializate
balamale 4, fixate
5. Ia
Prin rotirea tamburului se
la nceput semicadrul de jos, iar
acesta apoi semica-
dru cadrul, pe care le pe
cei doi (pe zid) se poate
scoate La rotirea
a tamburului, semicadrele si ca-
d rul revin in de jos prin
elastic
de
de
in la nivelul fe-
lul acesta cele falia
pe eie, pe semicadre pe
cadru, se sub tensiune (n-
tinse).
Cadrul semicadrele snt con-
din iar
5 sint din mai
Crligele duble 6 8
snt din de 8 mrn. La
PRiZA Ul11-
Se apropie Anul nou - a-
ceasta ne face sa ne aducem a-
minte de setui de pentru
brad. Este bine cunoscut cititori-
lor un starter (din acelea
care se folosesc la tuburile fluo-
rescente), legat n serie cu setui
produce pilpiirea n mod
neregulat, dar de efect. De-
sigur, starterul poate fi conectat
direct n circuitul becurilor, lucru
pe care unii l fac n mod improvi-
zat, in nu ten-'
siunea de 220 Veste foarte

pe care v-o propunem
mai jos n introducerea
starterului, cu un comu-
tator, ntr-o cu un
cordon cu
Materialele necesare snt: un cor-
don p:-elungitor bifilar (2-3 m)
cu o de perete n-
starte-
n:I, i.m COPlut3tor basculant ro-
bust r::list3r:t la cit mai
mari o Gulie cHn material plastic
ace:ea tl care se
cu poze copii, formatu! mai
mare)
C'i o srma (apamt de
etc.) se fie
cutiei esto colorat)
pontru hbropa:--ea rrizel.
Se r rinde mma rr.etnlicla a
d,'3 cutie pl :1 dt\f":
CORDON
RETEA
,
se string ghearele laterale,
care se vor fixa astfel bine pe pe-
cutiei, se la
loc capacul Se
cOMutatorul cu butonul la exte
nor oi se fac inte-
rioare cu con-
form din 1, Capacul
cl,'tiei care astfel c!e-
fund
l
va intra mai greu, ceea
ce stea ctrns.
Aspectul rezultate e::;te
bine
decurs an. este
ieftin. Dimensiunile func-
de Pentru Da-
ca-1100 au suficiente
mea de 4 500 mm si
1 170 mm. 5 au
de 2300 mm. Distanta de la sol la
axa B este de 500 mm, iar ntre axe
630 mm. De la sol la drligul 8,
este de 2200 mm.
cel din fig. 2. Pentru o a
comutatorului vom avea la bor-
nele prizei tensiunea a re-
-deci n toate sco-
casnice care nu
consumul de curent suportat de
-; iar
priza va tensiunea de
cu starterul, gata
setului cu
1Jt::\';UI!I:ne de la care am pleca!.
o
de a din cutie, cordonul
de alimentare va fi pentru
a fi smuls sau tensionat
folosirea
prlzel este
pentru a o
s-au mai
metode de galval'lizare a aluminiului, dintre
care cele aplicabile de amatori constau
formarea strat intermediar de me-
tal mai inert sau crearea I.lfIor de
mai stabile ale alumimuiui,
iIIl oxidarea permit galva-
de alu-
miniu trebuie
cum a fost descris materialul Eloxarea
pieselor din aluminiu, n paginile
revistei Tehnium.
degresare-decapare, n de
metalul ce fie depus ulterior,
piesele se pentru ga!vanizare
prin una din metodele de mai jos:
1. Depunerea a unui strat
intermediar de zinc se nainte
de cuprare sau nichelare. Se face prin
imersarea pieselor, timp de 2-3 minute,
la temperatura mediului ambiant, n so-

- hidroxid de sodiu (NaOH) - 500 g/I
- oxid de zinc (ZnO) - 100 g/I
sau n
- hidroxid de sodiu (NaOH) - 400 gjt
- sulfat de zinc {ZnSO.j,) - 120 g!1
- sare ROCHELLE - 5-10 g/l.
In ambele trebuie
n
cazul care stratul depus nu este
uniform pete, se
astfel:
- se n de acid
azotic cu densitatea de 1,33 (52% HN0
3
)
la terminarea de hidrogen;
- se piesa n
- se zincarea n

- se spatii piesa n
2. Depunerea a unui strat
intermediu de cupru se face prin i-
mersare, pentru 5--10 secunde. n
din:
- acid sulfuric (98"/0 H.,SO",) - 30-35
mI -
- acid dorhidric c.c. (37% HeI) -
150 mi
- 5ulfat de cupru (CUS04 . 5 H
2
0)
-15 g .
- 1 1,
care piesa se n tet de
se urmnd un tratament de 0,5--2
minute
_. 5ulfat de cupru (CuS0
4
.5 HzO)
- 100 git
- doruri! de potasiu (KCl) - 1 g/l.
Piesa astfel se se
fi n continuare, con-
sistemelo.- clasic:: de galvanizare a
Depunerea a unuI
strat intermediar de zinc se face prin-
uun (ratament ,modic de dizolvare a
oxizilor urmat imediat
prin in-
nnl':1lri.",u", de un tratament
zinc. Acest tril.-
cu cOinp,ozil:ia:
g/l
-80-100g/1
- 50-80 gjt
este din Sau
de inoxidabil. de cu-
rC'nt ecte de la tempera-
tura de