PUBLICATIE LUNARA

DE C.C. AL U.T.C.
CONSTRUCTII PENTRU AMATORI
OIRCUITE LOGICE
APLICATIILE LOR
PAGINA 4
MAGNETOFONUL
PAGINA 4
TX MA 10vi N UUS
PAGINA 6
RADIOTELESCOP
PAGINA B
DE LUMINI
PAGINA 10
RITMURI ELECTRONICE
PAGINA 11
AERO NAVOMODELIS
PAGINA 12
MOTORETA
PAGINA 14
MAsURAREA PUTERII
FULGERULUI ElECTRON
VOLTMETRU
ELECTRONIC
PAGINA 16
PAGINA 17
TRANSFORMATOR
DE SUDURA
PAGINA 1B
MAGAZIN "T"
PAGINA 23
RADIOSERVICE
PAGINA 24
AIIIESA REDACTIEI:
mlCURE$TI, PIATA SCNTBI
NR. 1 .. OF. P.T.T.R. 33
SECTORUL 1, TELEFON
11.60.10, i.nt. 11021134
,
... o Pornind de la faptul in societatea
m.ntul constituie W1 factor principal de formare
a omului nou, Programul partidului Congresului
al XI-lea au stabilit continuarea, cu
fermitatea, a eforturilor de legare a de cerce-
tare Pe cale trebuie asigure
tineretului pentru
celor mai noi teoretice -
culturale dezvolte in rndul tinerilor respectul pasiu-
nea pentru munca de valori mate-
riale. .
-Din cele 139 de ale pentru meca-
nizarea agriculturii din nostru - ne spunea
prof. Nicolae directorul Liceului agro-
industrial - nu acum fie vreuna
care nu in fruntea ei un absolvent al
noastre, iar din cele 18 S.M.A.-uri, 5 snt conduse
de directori care au urmat de liceul
la noi. Scoala a continuat vechiului
liceu industrial de numele ei fiind pe drept
asociat de tot ce era nou n tehnica dispu-
nnd pentru elevilor de utilaje
moderne, ntr-un cuvnt, de o
la nivelul inaltelor impuse
nostru.
Liceul agroindustriai
aproape 850 de elevi, viitori muncitori de cali-
ficare n meseriile: pentru
2
NICOLAE
industria electro-
pentru utilaj tehnologic, precum
pentru agricola. vreme, liceul a fost
singura cu profil tehnic din judet ei revenin-
du-i sarcina de a cadre de pentru
cadre care contribuie prin munca lor
la agricole, a pentru
mecanizarea agriculturii. Dar pentru a pro-
gresul nregistrat de liceul buzoian in
cadrelor, n asigurarea optime de
ale elevilor, pentru o evaluare
a ceea ce este Liceul agroindustrial
trebuie trecutul in prezentul acestei
scoli. La 1 octombrie 1902 se deschid cursurile Scolii
i"nferioare de meserii, care tmplari
tinichigii. grele in care
elevii snt descrise de directorul ntr-o
din 4 mai 1905, n care se spune ... rog
d-Ie primar, a se face de a veni n ajutorul
cantinei de pe singurul ajutor
ce le putem da, snt absolut
buni elevi e imposibil ca un elev
nince o pe zi se la spre a nu
mnca. cum cu regret la atelierul de
din 35 elevi n anul al treilea au
decit 5 snt pe calea de a o
In aceste de la la reforma
din 1949, a putut un
de numai 760 de elevi.
In perioada in actualul liceu
de iar din toamna
anului 1955, prin unificarea medii tehnice de
mecanizare a agriculturii cu medie
de plantelor cu
ia un centru agricol -
actualul Liceu agroindustrial
OBIECTIVUL PRIORITAR -

Pentru asigurarea unei temeinice, care
dea posibilitatea viitori lor se inte-
greze cit mai rapid n procesul de liceul
buzoian dispune de 3 ateliere de instruire,
3 laboratoare-atelier de profil, 5 laboratoare 8
cabinete tehnice de
Aici, in de anii de studiu de profilul meseriei
alese, elevii n orele afectate
de programa practica Astfel, n
'1
I
,j
m 'U
cele ateliere de elevii anului
pe baza contractului incheiat cu ntreprinderea
Metalurgica, au efectuat n prezent
specifice ce valoarea de 200 000 de lei.
De curnd a intrat in' o hidra-
unor repere din planul
de prin autodotare de elevii
cadrele didactice, astfel de utilaje
cu care este dotat atelierul. Dealtfel, preocuparea
pentru punerea n valoare a unor originale,
menite contribuie la ridicarea nivelului de pre-
se face tot mai mult
n rindul elevilor n toate atelie-
rele, cabinetele laboratoarele aproape n
ntregime, materialul didactic este construit pe baza
proiectelor studiilor elaborate de elevi sub con-
ducerea cadrelor didactice.
Dintre executate in anul trecut amintim
doar Citeva: dispozitivul pentru verificarea bujiilor,
autor elevul Cornel dispozitiv pentru veri-
ficarea diodelor, elevului Vasile
dispozitive pentru pistoanefor, autor
Ion Stan. De fapt, elevii au n vedere, la intocmirea
de absolvire,
a dispozitivelor ce le
Sistemul de alimentare cu carburant, respectiva
circuitului motorinei, cu ilustrare macheta
a dispozitivului de reglare a debitelor la
pompa DPA a sistemului de aprin-
dere snt teme propuse de elevii cuprinse deja
in planul proiectelor de absolvire. prin
pentru cum este firesc,.
noi dimensiuni, fiind ce'
se ntre
a 'elevilor. Un exemplu n acest sens ni l-au oferit
elevii claselor de funciare care au efec-
tuat n anul trecut, pe baza contractului cu Trustul
de redare in circuitul agricol
a unei de teren de 10 ha., proiectul, devi-
zele de fiind ntocmite tot de elevii
pentru de curind a fost dat n sistemul
de de.la trebuie amin-
tim faptul n lor au muncit pe acest
mare tinerii elevi de la Liceul agroindustrial
din continuind astfel
peft al tineretului.
In cadrul orelor de viitorii mecanizatori,
n mi'xte formate din elevii claselor mici
mari, cu utiiaJele de arat,
recoltat n agricole din
cum ar fi
dintre elevi, da-
bunei a increderii ce li se
efectuarea practicii n aceste
sprijinind activ indeplinirea sarcinilor
de plan ale respective. anul acesta, un
30 de elevi au solicitat ca n va-
a acestui an lucreze de meca-
din la exe-
cutarea de din campania
de a lucra, de a contribui prin munca
priceperea lor la dezvoltarea unei puternice
de a ca n liceu
pe atelierele, cabinetele laboratoarele
fare, 5 cercuri tehnico-aplicative: motoare trac-
toare, agricole, electrice,
desen tehnic foto. in activitatea acestor cercuri,
la care peste 150 de elevi, un loc important
il munca de cercetare, de reali-
zare proprie, Abordarea unor teme, ca introducerea
unui filtru decantor n circuitul de alimentare cu ben-
la autovehicule, verificarea eficientei elemen-
de la filtrele de ulei verifi-
carea folosirii unui motor termostat, in compa-
cu unul cu termostat etc., dovedesc o
interesul puterea creatoare a viitori lor
mecanizatori.
SNTEM MNDRI APARTINEM
ACESTEI .
am din convorbirile avute
cu interlocutorii de fiecare se
aduceau noi argumente: Sintem mindri cinci
dintre profesorii nostri sint autorii unor si ma-
nuale peste din elevi hene-
de burse de stat de ntreprindere; din
anului trecut, 40 la cursurile
superior; fostul elev Ion Toma
a ocupat locul I la concursul de admitere la Facul-
tatea de funciare Gheorghe Buzoianu
locul I la Facultatea de 5 S.M.A.-
uri sint conduse de elevi ai sau
de Ion Necula Oprea Rinciog sint an de an
n intrecerea ...
Directorul pentru mecanizarea agricul-
turii din Jipa, de asemenea
absolvent al de al Liceului agro-
industrial, ne spunea:
-Pentru mine, Liceul agroindustrial a fost
unde m-am format ca m-am
m-am pentru In unitatea unde imi des-
activitatea, foarte am fost colegi de
Ne-am continuat astfel frumoasele ore de
aici, in practica de Dealtfel,
acum, n fiecare n unitatea efec-
practica un mare de elevi de la liceu
intotdeauna avem pentru ei numai cuvinte de
Altfel nici nu se poate, ace-

IOAN MARiNESCU
.1
in indiferent de
liceu sau superior -, instruirea
cu metode de a omului
n procesul de respectiv prevenirea acciden-
telor de face parte din vaslui program de imbi-
nare a cu problemele concrete de pro-

Accidentele produse in industrie pot perturba des-
a unei sau proces tehno-
logic, dar n momentul n care implicat factorul
om, deci unul sau mai muncitori au avut de
suferit, avem deja un accident de
Promovarea pe tot mai a progresului
tehnic, extinderea ridi-
carea muncii au impus o dezvoltare
a industriei energetice, energia
domenii din ce n ce mai diverse de folo-
sire. Dar, pe avantaje pe care le
are, curentul electric poate prezinte pericole
pentru viata omului, echipamentele
electrice, . aparatele nu sint folosite n
mod sint necunoscute sau igno-
rale normele elementare de electrosecuritate.
Pericolele pe care le curentul electric snt:
producerea unor arsuri superficiale, electrocutarea
producerea unor incendii sau chiar a unor explozii.
Dintre acestea, accidente de -
producerea unor arsuri superficiale electrocutarea
- ne propunem n acest le ci-
titorilor nostri.
Electrocutarea se produce n cazuri, anume,
n primul rind, cnd atingem un element ce se sub
o tensiune de n al doilea
rind. cnd atingem n timp elemente intre
care o de n ambele
cazuri, se pot produce fie cind venim
in contact direct cu elementul - prin unui
obiect mobil sau portabil -:- care se
lor normali de lucru, sub o tensiune pericu-
(de exemplu, atingerea a
faze ale unei linii electrice aeriene), fie indirect, prin
atingerea unor elemente de curent,
acestea accidental sub o tensiune
unor defecte de ruperi de conduc-
toare etc .. ).
Electrocutarea devine practic curentul
care trece prin corpul este mai mare
10 mA, n cazul curentului alternativ, 50 mA,
. in cazul curentului continuu. Curentul electric stabilit
in corpul omului este cu att mai mare cu ct
a acestuia este mai ea depinzind 1n
mare de starea siratului superficial al pielii.
Printre factorii care
a corpului in contact cu o enume-
tensiunea sub care se omul este mare, umidi-
tatea temperatura mari, de contact
durata de mari, iar grosimea stratului de piele
este mai
fenomenului de electrocutare, a modu-
lui n care se produce are o mare pentru
noi n care
3
1
I
,i oplil:otiile Iar
Student ANCRIAN NICOLAE
Prin SAU-exclusiv a
variabile are expresie:
Y = A $ B = (A + B) (A + B)
n fig. 1 se dau simbolul (a) tabelul
de (b) ale unui circuit SAU-
exclusiv.
Folosind postulatele teoremele pre-
mai multe cir-
cuite ae principiu pentru SAU-
exclusiv.
Folosind principiul dublei se
evident superioare
de celelalte sisteme de nregistrare
redare a sunetului, magnetofonul a'
s-a impus in omului,
de radioreceptor televizor.
Magnetofonul este un aparat indis-
pensabil in radiodifuziune, televiziune,
cinematografie, teatre, case de
etc., fiind relativ simplu eco-
nomic, redarea sunetului inregistrat pu-
tindu-se face imediat
Bazele fizice ale
(fig. n Banda B de
sunet) este cu de
pe roia debitoare RD, de axul de
antrenare al motorului AAM - pe care
banda este de roia presoare de
cauciuc RP pe roia recep-
toare RR. Banda astfel de-
pe ntrefierul celor
trei CS, CI, CR, care au o
ndeplinesc func-
de cap de cap de inregis-
trare cap de redare. La inregistrare,
sursa de program undele
sonore debitate n lui n semnale e-
lectrice de care snt
amplificate de amplificatorul de nre-
gistrare AI introduse n capul de
inregistrare CI. Tensiunea de audio-
bobinajul electro-
magnetului CI, n fata ntre-
fjerului un cmp magnetic variabil de
dispersie care banda n
deplasarea ei
circuitul din fig. 2. Pe snt
notate capsulele necesare
schemei. Prin prelucrarea expresiilor re-
circuitul din fig. 3.
n continuare, aplicnd teoremele lui
de Morgan principiul dublei
plus postulatele teoremele algebrei
booleene, se expresiile din care s-au
sintetizat circuitele din figurile 5 - 8.
Pentru realizarea unor CIrcuite SAU-
exclusiv cu trei se schema
Praf. M.
banda devine de-a lungul
cu sunetele debitate n micro-
fonului.
La redarea sunetului, banda trece cu
prin electromagnetu-
lui CR. Fluxul magnetic variabil creat de
induce n bobina capului de
redare CR o tensiune electromotoare
n ritmul benzii,
care, de amplificatorul AR,
este de difuzorul D. De notat
n capul de inregistrare CI, cu
semnalul de nregistrat, se introduce
un curent de
generat de oscilatorul OIF necesar pola-
- benzii. Inainte
de nregistrare, banda este
prin demagnetizare cu un curent
de generat de
oscilator OIF, care este introdus n
electromagnetul CS prin va
trece banda.
Majoritatea magnetofoanelor au un
singur amplificator combinat, func-
de nregistrare sau redare
se prin comutare. De asemenea, ele au
un cap combinat care
prin comutare att de cap de
nregistrare ct aceea de cap de redare.
La magnetofoanele simple, capul de
este nlocuit printr-un. magnet
permanent.
caracteristicilor magnetice
ale benzii, amplificatoarele snt de
calitate, cu sensibilitate mare, distor-
din fig. 9, iar pentru patru se utili-
o de forma celei din fig. 10.
Circuitul SAU-exclusiv este denumit
sumator modulo-2. Pentru adunarea
a cifre binare este valabil
tabelul de din fig. 1 b.
CIRCUITE SAU-EXCLUSIV CU
DIODE
n fig. 11 se un sumator modul0-2
cu diode. Diodele D10 D
2
D3' D4
circuite iar diodele Ds, D6
un circuit SAU.
O a SAU-exclusiv
este cu circuitul din fig. 12.
n acest caz, diodele D
1
- D
4
n
circuitelor SAU, iar Ds
D6 n circuitului
CIRCUITE SAU-EXCLUSIV CU
TRANZISTOARE
n fig. 13 se schema unui circuit il>
SAU-exclusiv cu tranzistoare.
pe emitoare, este nevoie de
mari de La
semnal 1 logic se 1 numai
la una din
Circuitul SAU-exclusiv din fig. 14 se
montnd n serie circuite,
fiecare frind compus din tranzis-
toare in paralel. Bazele tranzistoarelor
snt atacate de semnalele l> n pnma
de a b n grupa a doua. mcon-
venientul acestui montaj este
patru tranzistoare trebuie se
siuni miCi multe elemente RLC pentru
curbei de
Alimentarea magnetofonului se face
de la de curent electric sau din
baterii, iar comutarea se
face mai ales prin
Mecanismul pentru antrenarea
benzii (fig. 2).
>OfF
Fig. 1: Schema bloc a mag-
netofonului
Fig. 2: Mecanismul
rii benzii (schema
nu numai de valorile a b,
ei de inversele lor ii b.
Sumatorul modulo-2 din fig. 15 este
realizat cu diode tranzistoare. Tran-
zistoarele T 1 T 2 semnalul
aplicat la cele n rest,
circuitul SAU-exclusiv are forma din
fig. 1.
n fig. 16 se un circuit care
o a Y = a El:) b,
anume Y = (A U b) ab.
Rc circuitul SAU. Diodele D
1
D2 plus Ri un circuit
iar tranzistorul semnalul.
CIRCUITE SAU-EXCLUSIV SUB

Fiind o des, are simbol
propriu cum am mai sus).
In capsula CDB 486 E snt patru opera-
tori SAU-exclusiv cu cte
Schema de conexiuni a unui astfel de
circuit este n fig. 17.
n fig. 18 se de asemenea, un cir-
cuit care SAU -exclusiv.
Doi dintre cei patru operatori au posi-
bilitatea de a fi cu alte circuite
prin N. Astfel, se poate interzice
semnalul de la X prin comenzi
adecvate la intrarea N.
Circuitul din fig. 17 este cu
deci trebuie o
Cel din fig. 18 are in
contratimp nu re-

calitatea depind in cea
mai mare de mecanismul de
antrenare a benzii. Mecanismul de an-
trenare banda cu con-
-Ia inregistrare redare - de
la roia debitoare la roia receptoare,
iar cu o inainte
sau napoi pentru derulare. La aceste
>AR o
A-"'''''''
B ---III ........
B
1;4 GDB400E

A AU B
B o-t .... ---I
A B Y
O O O
O 1 1
1 O 1
O
Y=ASAB
QS
A

1
A
2
B
3
X
4 5 6 7
OV
snt antrenate: motorul, axul
de antrenare, volantul, roia presoare,
curelele de antrenare, rolele de ghida],
frnele, cuplajele rolele pentru
rarea benzii. mecanis-
melor fac ca magnetofoanele se
clasifice n categorii: profesionale
de amatori.
Magnetofoanele profesionale au
sau chiar trei motoare, iar cele de am.,
tori au unul singur. Motoarele sint asin-
crone, cu rotorul n scurtcircuit, cu
pornire prin condensator, sau motoare
cu colector pentru alimentarea de la
baterii.
Axul de antrenare este, uneori, chiar
axul motorului, cuplat direct cu volantul.
EI are un diametru mic, este din de
calitate sau din bronz special,
cromat, pentru a fi rezistent a nu se
deforma produce
Volantul de pe axul de antrenare
are masa suficient de mare, pentru a
uniformiza de n acest
scop fiind echilibrat static dinamic.
Roia presoare este de cauciuc are
n mijloc o prin care se
pe ax. Banda este de
pe axul de antrenare cu ajutorul
unei comenzi numai la nregistrare
redare. n timp ce mecanismul de antre-
nare nu roia presoare se
de axul de antrenare. Roia
presoare trebuie nu
sau
Curelele de transmisie snt din cau-
ciuc sau material plastic, cu
tri-
sau
Curelele trebuie fie curate,
ferite de mi, pentru a avea mare
(pentru a nu aluneca).
sau rolele de ghidaj asi-
un contact perfect paralelismul
ntre benzii ntre-
fierului capetelor magnetice. Deplasarea
benzii ntre cele rulouri este diri-
de rolele de ghidaj, plasate n
punctele de schimbare a ben-
zii. La magnetofoanele profesionale,
rolele de ghida] indeplinesc
de stabilizare amortizare a unor im-
pulsuri create mai ales la pornire.
Frnele oprirea
benzii astfel ca nu banda sau
formeze bucle. Ele snt prghii cu
sau ferodou, care pe discul de
frnare la comanda oprire se reglea-
cu mare atentie.
Cuplajele treb'uie asigure o
pentru roia receptoare, care
treptat diametrul att la nregis-
trare ct la redare. Acest lucru se
fie prin ntre supor-
tul rolei cu discul ce-I antre-
fie prin curelei pe
discul ce-I Cuplajele devin
rigide la derularea nainte ina-
poi. Sistemul de trebuie fie
bine reglat
Rolele pentru benzii
snt, de obicei, din material plastic,
Y=ABUAB
A
B
T
G08400E
. Y4FDB402E
Aua
Y4GDB402E
y ABAABB
Y=AUBUAB



ao-.-----cJ-.
--------+E
.... - ...... -oY=(aUb)ab =
bo-+-..--c::J:...J =
r---9----o-Ec
1 2 3
B
4
X
5 6 8
OV
-----e--..o-Ec
N. A



7 8 9
Fig. 3: Diverse forme de capete magnetice
Fig. 4: Urmele descrise de a benzilor
magnetice.
avnd diametre standardizate; ele se
n cutii pungi de plastic,
pentru a fi ferite de abraziva
a prafului. Lungimea benzii ce poate fi
pe o depinde de grosi-
mea ei.
Banda de su-
net la pe magne-
tofon) este din acetat de PVC,
poliester etc., n care este pul-
bere Grosimea aproxi-
a benzilor este:
= 0,055 mm; banda de =
= 0,035 mm; banda de =
= 0,025 mm banda de
(CONTINUARE IN PAG. 6)
1
1.
o n traficul
radio o constituie stabilitatea frec-
stabilitate re-
prin norme.
De stabilitatea depinde
foarte mult
lor, respectiv stabilirea la
mare (O X), cnd intensita-
tea semnalului la punctul de recep-
este foarte
de stabilitate
se impun oscilatoarelor
. din ce n
banda de unde ultrascurte. In aces-
te semnalului
de este prin multi-
plicarea semnalului osci-
latorului, deci orice de frec-
este ceea ce
poate conduce chiar la emisiuni
in afara benzii alocate oscila-
torul nu este suficient de stabil.
Pentru banda de unde ultrascurte
se oscilatoare stabili-
zate cu cunosCndu-se cali-
particulare ale acestora.
Din practica de radioamator se
n special n timpul con-
cursurilor, pe anumite
de apare o foarte mare aglo-
merare de ce deter-
o dificultate a
traficului. In aceste cazuri se reco-
o comutare a
de emisie, ce se poate
(URMARE DIN PAG.5J
= 0,015 mm; recent au benzi
mai este
la 6,25 mm. Inregistrarea se face pe una,
sau patru piste. La magnetofoa-
nele stereofonice, inregistrarea reda-
rea se fac concomitent pe piste.
Durata depinde de
grosimea benzii de capacitatea de
a rolei. Se tinde la fabricarea
benzilor de grosi mi ct mai mici, dar
este o de conditiile meca-
nice ale suportului. Pe din loc in
loc, pe partea sint
imprimate tipul benzii, marca
iar la unele benzi anul de
Banda trebuie reziste la
rupere sau alungire, stabi-
litate la fie
Permeabilitatea re-
6
executa dispunem de un VFX
sau de un oscUator cu mai multe
cristale de exemplu fiind
cel din
De remarcat in mon-
tajul prezentat este un oscilator
modulat in ce are posibi-
litatea lucreze pe 4 de

in se
cu ajutorul diodei varicap D .. -
care poate fi de tipul BB 139 sau
oricare alta. Se dioda
DZ 307 in plus tensiu-
nea de polarizare a diodei varicap.
de se
din potenfiometrul de 5 k n ce
nivelul de
Cuarturile folosite trebuie
una din armonici in banda de lucru,
dar important este ca ele
frecventa proprie n
final de de ori sau,
altfel spus, toate fundamen-
manenta. saturatia. forta sint
caracteristici fizice ale
benzii care stabilesc posibi-
de exploalare.,. Benzile se
la temperatura de 18-20"C trebuie
ferite de.cimpuri magnetice. microfoane,
electromotoare.. transformatoare.
La rupere sau fonomontai. benzile se
lipesc cu . pe
partea Se pot, de asemenea,
lipi cu o de (o parte
8-8
Capetele magnetice (fig. 3) folosite
in magnetofoane sint traductoare elec-
tromagnetice care vin In contact direct
cu banda au rolul de a produce- cimpul
magnetic necesar de a pola-
riza magnetiza banda la inregistrare,
iar la redare de a transforma cimpul
magnetic al benzii in curent de audio-
lia
taia ori n banda de 7 MHz, ori n
8 MHz etc.
este de tip MA,
se poate nlocui dioda varicap cu
o capacitate, la siste-
mul de alimentare a ei.
Oscilatorul fiind de tip RC, fa
foarte multe armonici,
deci n mod obligatoriu etaje le ur-
vor fi cu circuite acordate
cu factor de calitate bun.
serie cu dioda varicap
(pentru n banda de 8 MHz)
are 8 spire pe o de la recep-
torul Mamaia.
In locul tranzistorului AF 139
se poate utiliza oricare alt tip
are de de cel
40 MHz. Evident, acest oscilator
poate fi realizat cu tranzistoare
npn, cu ca se respecte
polarizarea.
Particularitatea montajului pre-
zentat in faptul acesta

sint
necesare tr.ei capete: inregis-
trare redare. Pentru economie, se
folosesc numai anume unul
pentru altul combinat pentru
inregistrare-redare. Capul combinat
miezuri suprapuse cu
separate electric magnetic
montate coaxial. Acestea se
contra cimpurilor magnetice perturba-
toare (motor, transformator etc.). In
serie cu bobina capului de inregistrare
se o
cu citeva spire, numitii anti-
brum,a schimbare de
sau sens electric introduce brum.
(fig. 4).
le sint de astfel incit

cu modulatie de
Fiind o ce poate> fi
numai de radioamatori
ce au deja o de emisie,
deci trecut examenul de
nu asupra
de montare. esen-
fiind faptul se poate lucra.
pe 4 cu un singur oscila-
tor.
V03CO
2.
Realizarea unor respec-
tiv radio bilaterale la
mari, n de lucru n portabil
impune, uneori, utilizarea unor puteri
mai mari la emisie.
n acest sens, un
tranzistorizat a putere input (a
etajului final) n limitele
10-13,5 W, atunci cnd tensiunea de
alimentare este n limitele
12-15 Y.
DESCRIEREA SCHEMEI
ELECTRICE
oscilatorului local este sta-
cu cristal pot fi folosite cristale
de 8MHz sau de 12MHz. n cazul folosi-
rii cristalelor de 8MHz (mai exact,
8,000 + 8,100 MHz), circuitul Ll se
pe de 24 MHz.
cristalul este de 12 MHz
(l2,OOO + 12,150 MHz), circuitul Lt seva
acorda pe de 36 MHz. Se
s-a folosit un oscilatOf de
tipul Overtone care pe frec-
celei de-a treia armonici a crista-
tului folosit.
intrefierul capului fie perpendicular
pe de deplasare a benzii; supra-
de contact fie
intre marginile
cmpului marginile benzii fie mereu

respectiv
proasta a benzii, se
studiind urma pe cap de
a benzii (fig. 4):1 = nor-
2-3 = capul se va regla pe verti-
prin nclinare; 4-5 = capul se va
reqla pe 6-1 =
capul se va regla prin rotire in jurul axei
sale; pentru 8-9 se va modifica
intre cap .
Reglajele se fc din
zute 1n acest scop numai atunci
cind se este aceas-

Etajul - T 2 - ca
triploT (respectiv ca dublor)
de 72 MHz.
Prin ntreruperea circuitului de colector
al acestui etaj se manipularea

Etajul - T 1 - este un dublOI
care de 144 MHz.
putere de ordinul a J,5 W.
n etajele prefinal fmal (T 9 T 10)
snt folosite tranzistoarele 2 N 3375 (T 9)
2 N 3632 (T 10); snt modulate
n amplitudine n circuitul de colector.
Aceste tranzistoare snt montate
pe o de duraluminiu de
2 mm, cu de cel 120 crrt.
TABEL CU DATELE NF
r------ ----- --- ...------------
Nr.
f/;
conductor
spire
mm
r------
L
2
7 1
L
3
,L4 Ls 4
"
L6 6 ,.
L
7
, L9 1,25
"
Lg. L
i0
6
"
Lll 5
"
SRF 1 15 0,5
SRF 2 15 0,5
SRF 3 40 0,35
Toate etajele snt amplifica-
toare n clasa C a semnalului cu frecventa
de 144 MHz. Tranzistoarele T 6 T]
snt conectate n paralel, pentru a putea
rezista la puterea de ordinul
a 350 mW.
Tranzistoarele T
1
- T.,. snt de tipul
BF 215 sau BF 214. Tranzistorul T 8 poate
fi de tipul 2 N 3866, 2 N 3375, KT 904
sau KT 907. Fiecare dintre acestea nece-
un mic radiator care radia o

Pas
interior Observape
mm
mm
----- -- -'-----------
5,5 1 Prizit la spira a 2-a
"
1 -
..
0,5 -
- -
"
6 0,5 -
3
1 -
- Spiri lingi spiri
5 - Spiri spici
3 - - .. -
ce mlul de radiator.
ModuJatom 4 tranzistoare.
Primele (Tu Tu) sint cu germa-
niu, de mid. putere: EFI' 352, P 15,
MP 40 etc. Cele fimIe (Tu T 14) sint
de tipul AD l31 sau altele ednvalente.
Tranzistoarele finale in
circa 10 mA La vrf de
consumul la. 500-100 mA.
Comutarea. se cu
ajutorul unui releu de 12 V.
care are contacte cu
Unul este folosit pentru comutarea ante-
nei, iar cel de al doilea - la. comutarea
aJim.entirii cu energie eIect:rid.
L.t are 14 spire este con-
din conductor de cupru emai-
.lat cu diametrul de 1 mm. Priza este
luati de la spim a 3-a, pornind de la
rece al bobiDei. Diametml
interior al bobina este de 5,5 mm. Pasul
ntre spire - 0,5 cu capa-
citiPfe aferente ("VeZi schema
induqia se pe frecventa de
36 MHz. Pentru a se acorda pe frecventa
de 24 MHz. a modifial
din montaj, n interiorul lui 4 se va
introduce un miez de din cele
folosite la bobinele din hlocurJe de UUS
(1=8 mm, f/> 3 mm).
Datele celorlalte snt
tate in tabel.
n locul conectate in circui-
tele bazelor tranzistoarelor T 8. T 9 T 10
(SRF 3) se pot folosi de radio-
executate pe miez dip
n acest caz se pot folosi bare din cu
lungimea de 10 mm, cu diametrul exte-
rior de 6 mm care au "perforate, n
lungime, cte 6 canale prin care bobi-
3 spi:re din de q, 0,5 CU"8aU

Transformatorul de defazare TRl 'se
poate procura din frind de tipul
celor folosite la :receptoarele Mamaia
sau Albatros.
Transformatorul fmal de
TR2 se pe un miez de tipul
E + 1 cu de 5-6 crrf
n primar 2 x 70 spire q, 0,65,
iar n secundar 85 spire, din con-
ductor. Tolele se E-urile
separat I-urile separat (cu
celor mIe extreme), pentru a per-
mite asigurarea unui ntre
cele pachete de tole, de circa 0,2 mm.
n acest se introduce o foaie de
hirtie de caiet.
n timpul reglajelor se a
introduce n circuitele emitoarelor tran-
zistoarelor T 8 - T 10 cte o de
ordinul a 5 - 10 fi care, n fmal,
defmitivarea. acordurilor, se vor
pe rind, ncepnd cu'etajele mai mici ca
putere. acestora se vor
reface, n mici limite, acordurile circuite-
lor care depind de tranzistoarele res-
pective.
Pentru reglaje se poate folosi ca sarci-
pe un bec de 24 V, de putere
10-15 W.
n cazul nu avem un releu de comu-
tare, se poate executa
releu, dar trebuie faptul folo-
sirea conduce
la deteriorarea etajului final, iar
din a acestuia conduce la
deteriorarea prefmatului.
V03AVE
r------------
I I
Folosirea unor aparate electrice de uz caznic
insuficient deparazitate, sau cu elementele de depa-
razitare defecte, introduce de frec-
in Aceste deranjamente pot
proveni de la tuburi de iluminat fluorescente, motoa-
re electrice cu perii, sonerii etc.
receptoarele de radio televiziune.
Folosind o pentru aparatele care
produc la care s-a adaptat de
deparazitare se sau se
complet introducerea parazitilor in retea.
Piesele folosite au valori critice si vor fi montate
ntr-o cutie .
se vor executa in cu
puterea Masa montajului ecranul vor
fi legate la retelei. la se va folosi o
cu (tip
25mH 1Dn I
I "". I
I
I
1
I
I
I 2.5mH I
I I
____________ 1
4TILIII
Dezvoltarea astronomiei a fost un
timp pe de o parte, de ideile
retrograde dogmatice ale bisericii pe
de parte, de lipsa unui nivel tehnic
tehnologic necesar construirii unor apa-
rate pentru astro-
nomice.
Vn timp ndelungat eforturile astro-
nomilor se n folosirii
mijloacelor de observa-
optice a calculelor.
dezvoltarea electronicii, n spe-
cial
n domeniul frecventelor mari, s-au
noi descoperiri n astronomie cu ajutorul
radioastronomiei.
Radioastronomia a permis descoperi-
rea pulsarilor, quasarilor, a galaxiilor
sau n curs de etc.
n decursul s-a constatat
universul este plin cu diferite surse
generatoare de unde electromagnetice.
La nivelul actual al s-au constatat
trei domenii de electromagnetice
caracteristica surselor:
1. de origine 2. Ra-
cauzate de trecerea a elec-
tronilor prin cmpuri puternice gravita-
sau magnetice. 3. hidro-
genului.
De remarcat o serie de surse emit
de origine concomitent
care nu snt de origine
mativ, ntruct unele surse de snt
foarte puternice n domeniul
lor accesibile posibili-

n figura 1 se redau n cadrul spectrului
de frecvente relative ale surse-
lor de oriiine ale celor care nu
snt de origine Se poate vedea
astfel n domeniul undelor metrice
(V.V.S.), electromagnetice care
nu snt de origine snt mai
puternice dect cele de origine
Pentru radioastronomul amator nce-
Soarele Jupiter snt corpurile
cele mai indicate pentru observa-
preliminare punerea la punct a
aparaturii.
Soarele, n de termice,
este o deosebit de de
unde electromagnetice.
Petele solare snt
surse puternice de n domeniul
radiofrecventelor.
Tot Ju'piter este o
pentru amatorii ntruct elec-
tronii care ntretaie cmpul
al planetei (zgo-
mot cosmic) la o de
21 MHz. termice ale lui Jupiter
snt relativ slabe, fiind n domeniul
vizibil ului, orientarea unei antene de
a semnalelor este mult

RADiATij DE ORiGNE ---
RADiAtii CARE NU SNT DE
ORiGINE
------l .....
imensa majoritate a surselor
hidrogenului unei raze
din categoria a treia, respectiv n dome-
niul de 21 cm a liniei de hidrogen, cum
este denumit de radioastronomi.
de 1,428 GHz eS,te
deosebit de de radioastronomii
snt deosebit de
complicate voluminoase.
posibilitatea ca un astro-
nom amator se initieze n domeniul
radioastronomiei? este afir-
8
RECEPTOR
RAOio
'U.U.S.
REf
Q
502-
752
VOLTMETRU
ElECTRONic
c.o.
UNIVERSULUI ESlE UN VECIn DEZIDERAT AL
OMENIRll. CORPURILE LEGITATEA LOR
STUDIEREA UNOR FENOMENE EXTRATERESTRE AU SUSCITAT DIN
TIMPURI VECIn UNOR LUMINATE. S-A
CUT ASTFEL ASTRONOMIEI.
cum se poate vedea din schema
bloc n figura 2,
dintr-o un receptor, un
voltmetru de curent alternativ sau un
nregistrator o de
Instalatia n domeniul unde-
lor (V.V.S) la o de
110 MHz. S-a
se cel mai bine pentru un radio-
telescop de
nu n domeniul
radio televiziunii, astfel nu
este de aceste posturi de emi-
sie, sursele din cosmic
generatoare de unde electromagnetice
emit pe (110 MHz) cu o
intensitate suficient de mare ca fie
de
Trebuie
construirii
avansate n de
aparate antene) n special n domeniul
undelor metrice (V. V .S).
att la ct la
exploatarea snt necesare cu-
elementare n domeniul astro-
nomiei. Din acest motiv se
executarea de un colectiv,
fiecare contribuind la executarea exploa-
tarea n bune a
Trebuie avut de asemenea, ca
radiotelescopul fie instalat ntr-un loc
ferit de industriali.
tehnice minime pe care
trebuie le un rad.io-
telescop simplu pentru amatori care
detectarea semnalelor emise de
N.TURTUREANU
Antena pe care o descriem este de
tip Yagi cu 13 elemente este
corect satisface conditiile ce--
rute de un radiotelescop pentru a'matori.
n fig. 3 snt redate cotete elementelor
componente, ntre ele datele
cotului V necesar pentru desimetriza-
rea antenei n vederea la cablul
coaxial de coborre.
Antena este pentru o
de 110 MHz.
componente vor fi con-
din de aluminiu. Direc-
toarele, dipolul reflectoru1 au un dia-
metru de 12 mm, care se pe o
suport din aluminiu cu
un diametru de 38 mm, format, even-
!Ual, din mbinate cu cte 2,5 m
lungime. Catargul rabatabil,
din de de 2" (51 mm\ trebuie
fie fixat la centrul de greutate al antenei
ancorat. Catargul va avea o lungime
de 5 m deasupra solului. Punctul de
fixare a catargului la trebuie
fie conceput astfel nct antena fie
pivotnd pe un anumit unghi
pe optime
de nclinare antena va fi
din nou rigid.
Este util ca antena fie
pe linia cu toate n mod
normal se cu antena
spre sud.
Trebuie necesitatea unei
rigide, ntruct la Ia
care se cele mai mici
se traduc n erori foarte mari.
Instalarea unei
este, de asemenea, obligatorie la o
cu un gabarit de mare.
A 640 mm
8 230 mm
C 254 mm
D 540 mm
E 1080 mm
t
( . '1 !5mm
CONSTRUIREA ANTENEI
Antenele parabolice snt deosebit de
avantajoase n radioastronomie, nu
pot fi executate cu mijloace amatori-
r
E
E
il
COAxiAL SPRE RECEPTOR
De remarcat n locul de alu-
miniu, teoretic, antena ar putea fi re-
cu de n acest
caz n mod practic se ajunge la un monstru
tehnic, gabaritului
impresionante.
Cablul de coborIre folosit va fi de
50-75 Q cu tresa de ecranare ntrete-
(tresa la feno-
mene secundare nedorite la instabi-
litate).
verificarea a insta-
(n special n cazul cnd entuziasmul
radioastronomilor amatori o
se pot aduce mbu-
sistemului de n special
n problema Construind un
sistem de cu control n
coordonatele astronomice, -orientarea an-
tenei va fi mult comenzile frind
la chiar la locul de
Pentru prevenirea accidentelor, mon-
tarea exploatarea antenei trebuie fie
conduse de o care
normele de muncii
referitoare la montajele
executate la altitudine.
Receptorul trebuie
conditii tehnice deosebite: o sensibilitate
ct meii un raport sem-
nal/zgomot ct mai mare. De asemenea,
se cere o de trecere. Aceste
nu snt de ndeplinit, dar se
pot rezolva cu mijloace
La prima vedere, cel mai
simplu ar fi folosirea unui aparat de
televiziune acordat pe 110 MHz, ntruct
aparatele de televiziuDp. au o
de trecere. Din sensi-
bilitatea este fiind cel
de zece ori mai dect
mmime.
Cea mai pentru amatori este
fOlOSirea unm receptor de radio comer-
cial, cu o sensibilitate
cu gama de U.U.S.,care se
sau se pentru
domeniul de necesar. De exem-
plu, aparatul de radio Rossini 5801
are o sensibilitate pe U.U.S. de 1,6
Gerefon Ultra Stereo 62 W 2
Orion AR 702 F 3 Aparatele
Festivals Estonia au 5 pe
U. U .S., pentru a fi acordate, trebuie
modificate bobinele, aparatele fiind fa-
bricate pentru alte norme de n
banda de U.U.S. Tot consultnd
tehnice ale unor aparate cu
tranzistoare de se pot
cteva tipuri care corespund scopului.
Acordarea pe trebuie
cu un generator de sem-
nale sau un grid-dip-metru.
De asemenea, aparatul trebuie fie n
stare de avnd ca-
racteristicile tehnice de date
de sau chiar mai bune - n do-
meniul U.U.S. aparatul este con-
ceput fie folosit la o dipol
adaptat pentru a fi folosit cu un cablu de
coborre cu de 300 n, se va
utiliza. un transformator de adaptare
identic cu cele folosite la aparatele de
televiziune (75-300 Q).
Unii constructori amatori vor pune
ntrebarea: nu se poate, oare, construi
un preamplificator de pen-
tru
se pot construi
preamplificatoare care amplifice sem-
nalul captat de cu 20-40 dB.
Aceste preamplificatoare trebuie mon-
tate chiar la se
prin cablul de coborre al
antenei.
tranzistoare concepute special
pentru amplificatoare de de
care ndeplinesc cerute
la de ordmul gigahertzilor
(GHz). In locul lor, la nevoie se pot
folosi tranzistoare din seria BF
utilizate la selectoarele de canale cu
tranzistoare de la aparatele de tele-
viziune.
n fig. 4 este schema unui
preamplificator special de
(de la 1 MHz la 1000 MHz).
Datele tehnice snt ten-
siunea de alimentare - 12 V; curentul
consumat - aproximativ 28 mA; ampli-
ficare de intrare
60 Q) > 20 dB; zgomot de fond - F
< 5 dB; raport de unde -
S < 2; tensiunea de la 800 MHz-
130 m V; atenuarea intermodulatiei -
.<iIM> 00 dB. '
Analiznd schema, se poate vedea
s-au folosit cteva artificii pentru
nerea unei mari cu
linearitatea n

n montaj snt folosite tranzistoare cu
siliciu BFT 65 care permit o amplificare
mare cu zgomot de fond distorsiuni
reduse. Linearitatea se ob-
prin de
R
t
- Rs de 16 Q. n vederea
n domeniul superior al
benzii de trecere,
emitorului, elementele RC de
din acest circuit (150 Q - 12 pF)
trebuie fie neinductive. Condensa-
toarele de decuplare din circuitul de
emitor (12 pF) au valori
toare pentru compensarea cres-
cnde a de emitor
la frecvente mai mari de 500 MHz.
de intrare
a etaj se prin
buclele de RLC,
din respectiv
la
frecvente mai mari de 600 MHz co-
defazarea buclei de ne-
n fel ca se adapta-
rea la o valoare
a conductantelor tranzistoarelor la aceste
frecvente. '
Realizarea a montajului se
face pe un circuit imprimat de 50 x 50 mm
Circuitul imprimat se va proiecta astfel
ca se asigure ct mai scurte
ntre piesele componente, evitnd, toto-
efectul capacitiv al circuitelor oara-
lele. se pe perle de
de

sau mai bine pe

B62152-A0007 x 001
Czfn
iNTRARE

cu orificii prin care se trec
spire din de if> 0,25 mm Cu-Em.
L
1
- snt executate chiar
din srma terminalelor rezistentelor
R
2
- R
6
, trei spire pe' un
suport de if> 2,5 mm.
Se va folosi n acest scop un voltme-
tru electronic de C.a. sau, la neVOIe, un
multimetru n de c.a. nseriat cu
un Instrumentul va fi cuplat
la borna de difuzor suplimentar a recepto-
rului. Semnalele se pot cupla
la difuzor, semnalelor re-
nu este deosebit de interesant
dect pentru n public. Un
semnal destul de bizar care de
ascultat este cel generat de planeta Jupi-
ter. Semnalele se pot nre
gistra pe un magnetofon sau casetofon
Este o
cu care se
antenei a cablului de coborre pentru a
determina nivelul de zgomot propriu al
circuitelor electronice ale receptorului.
Acest nivel indicat de instrument se
ca punct de reper semnal
zero.
Primele se vor efectua folo-
sind Soarele ca de semnale. A van-
acestei snt evidente, ope-
se pot efectua ziua, semnalele snt
puternice sursa este Astfel,
familiarizarea cu manipularea instala-
se face n optime.
Antena se spre sud, la
mea la care Soarele ntretaie meridianul
ceresc. Se vizual
este
ncepe n ziua
*1
I
1,uH :
R7120K
CURBE DE
PREViZIUNE
VALORi EFECTiv
NREGiSTRATE
V -<
0,30

Q..
0,20
o::
0,15

....J'
<

+12V
2BmA


SOARE
__ __
09,00 10,00 10.30 11,00 1t30 12,00 1'2,30 13,00
TiMP LOCAL

Durata observatiei va fi de 4-5 ore.
se faC n intervale de 30 de
minute. De fiecare se cu
de reperul de semnal
zero. Valorile semnalelor
se iar apoi se face o
Un astfel de exemplu este
reprezentat n fig. 5. Semnalele au fost
de la trei surse diferite.
Sagitarius o
de semnale din galaxia tocmai
era n curs de din raza antenei.
n ziua pot
rea, eventual, alte surse dect cele indicate
n grafic. Preyiziunea se poate determina
cu ajutorul astronomilor amatori utili-
znd calcule F 0-
losind aceste date se antena n
coordonatele cerute.
. Trebuie folosind
radiotelescopul descris (chiar pre-
amplificator), se pot detecta semnalele a
cel surse de semnale diferite
de origine Snt incluse n
acest Soarele, Jupiter, Sagitarius
A Cassiopeea A, Taurus A,
(Taurul) Virgo A (Fecioara).
n acest nou domeniu de ndeletniciri
palpitante dorim succes
fructuoase.
monta un amplificator de band5
pentru a se ameliora aceste efecte nedo-
rite. Amplificatorul, intercalat ntre antena
borna de a radiore-
ceptorului. ntr-o
oarecare prin sensibili-
receptorului.
Se va putea monta eventual pe o mica
cu circuit imprimat se va ncaseta
ntr-o cutie de plastic. Tranzistorul utilizat
va fi de tipul EFT317, EFT320, EFT319,
2N404, 2N107 sau similare.
Atunci cnd un radioreceptor
cu o sensibilitate mai sau atunci
cnd se face n grele,
incinte ecranate (bloc de beton armat sau
automobile) se cu antene
scurte sau se poate
Condensatorul C
t
va fi ceramic, de
disc, iar C
2
va fi cu hirtie sau
stiroflex. Rezistentele vor avea o putere
de 0,25-0.5 W. Montarea la radioreceptor
se va face in imediata apropiere a bornel
de a radioreceptorului. Montajul
este deosebit de simplu nu
de acord sau reglaj.
CABLU COAXIAL
j
SPRE

RECEPTOR


9
Montajul propus permIte comanda unor
luminoase de la zero la maximum posibil, utiliznd agre-
gate realizate cu becuri pentru iluminatul n
de parametrii tiristorului, schema permite c0-
manda unor puteri suficient de mari (0,1 - 1,5 kW
pentru un singur canal). Trebuie pe baza
acestei scheme amatorii pot construi dispozitive cu
alte de divers la
reglabile, de tensiune
complex. montajul din fig. 1 poate fi realizat de
constructori mai experimentati
De asemenea, s-a utilizarea unor componente
de procurat, cu tiristorului.
Aparatura punerii la punct a regimurilor de
se reduce la un AVO-metru modest.
Utilizind un oscilograf, se pot desprinde concluzii
interesante privitoare la formele de din diverse
puncte ale montajului.
Schema pentru un singur canal este prezen-
n fig. 1.
Primul etaj, realizat cu tranzistorul T b este un repetor
pe emitor. care semnalul modulator prin
intermediul unui transformator separator TR, absolut
obligatoriu din motive privind securitatea aparaturii
manipulantului.
Din repetor. semnalul trece prin filtrele de
Flt Fz. F3 care - redresat filtrat -
ajunge n baza tranzistorului compus T
l
T
3
.
Acest montaj Darlington valoarea curentu-
LISTA DE MATERIALE
REZISTENTE
Student MITRE
Student BOTA TROFIN
lui sub care are loc condensatorului C
4
prin
tranzistorul T 4'
Dealtfel, etajul realizat cu T 4 este un generator de
curent constant tipic, controlabil
Cu cit curentul de va fi mai mare, cu att
tensiunea pe condensatorul C
4
va ajunge mai repede la
valoarea care deschide tranzistorul T 9 prin mijlocirea
repetorului pe emitor, realizat cu T, care
tranzistorul T 8 prin intermediuldiodei Zener
Dioda o buni stabilitate la
de destul de mari. Tranzistorul T 8
puternic etajul realizat cu T 9 care, la rndul lui, are
rolul de a brusc condensatorul Ce. prin circuitul
tiristorului T.
Tranzistoarele T 5, T fi n circuitul de sincroni-
zare cu -de curent alternativ, cum
Cnd tiristorul T s-a deschis, bazei tranzis-
torului T 6 devine, practic, nul deschiderea
tranzistorului T 5 prin care se brusc condensa-
torul C
4

Ca rezultat, T 9 se ceea ce regimul
termic al acestui tranzistor.
Pentru a mai bine principiul care a stat la
baza montajului, se va fig. 2
Tensiunea se redreseazl cu ajutorul unei
- D3. D4 Ds. D6'
Pe anodul tiristorului Tapar succe-
sive ca n fig. 2a.
tiristoru1 se deschide n imediata a
PUIloodml, atunci energia va trece integral prin
care va lumina la maximum.
tirigto'nll se deschide in punctului
doar o din
lampa L, iar
RECOMi1OOlAltl CONSTRUCTIVE
fralllsJfonmatorw TR este comun pentru toate
rea.liza cu tole E de
secundarul spire Cu-Em
diame:trul mm.
secundar va fi intercalat un strat
izolator mai gros posibil.
De asemenea, e necesar un ecran electrostatic,
realizat cu o la
(se va utiliza un
Cablajul aspectul exterior snt la alegerea
constructorului.
Comutatorul va fI cel utilizat la receptoarele Alba-
tros sau Mamaia. Contactele se n fel
ncit se 5 regimuri de cum

Pozitia 1. Cuplarea la unui amplificator de

n acest caz, cu P 1 se regleazl sensibili-
tatea a dispozitivului. Cu P
l
, P
3
, P 4 - sensibi-
litatea pentru fiecare culoare n parte.
2. Cuplarea dispozitivului la de 220 V.
Cu Pl. P
3
, P 4 se regleazl intensitatea culoarea n
proportii diverse ... gust.
3, 4, 5: conectarea la doar pentru o
culoare
Pentru o mai a n fig. 1
este doar o din cmpul de contacte
al comutatorului.
n din montajul este pus n
1 ca de lumini cu 3 canale.
Privitor la organizarea componentelor n
Rt> R
z
.Ra-270 kO; R3 - 4,7 kO; R4
Rs - 1 MO; R
6
, R? - 8,2 kO; R9
- 2,2 kO; R
l1
5,6 kO; R12 18 kO;
R
13
, Rzs - 3,3 kO; R
14
, R17 - 22 kO;
RIS - 100 kO/l W; R16 - 56 kO;
R18 - 150 O; R19' RZ7 - 680 O; Rzo -
820 O; R
21
- 22 O; Rzz - 10 kOf2 W;
R
Z3
- 22 kOfI W; R
24
- 1,5 kO; RZ6 -
10 O; R
10
- 100 kO; semigreglabil;
P
1
- 470 kQ. liniar; P
z
, P
3
, P 4 - 10 kQ.
.liniar;

Obs. a putere nu a fost
snt de 0,125 W.
CONDENSATOARE
Cl> Cg -10 pFflO V; C
z
, 4 -10 pF/1O V;
C
4
- 68nF/lOO V; C
s
- 6 800 pF; C6 -
0,1 V; C:r- V; C
9
, C
u
-
0,01 pF; C
lO
, Cu - 47 nF; Cu -
2 p'F/25 V.
DIODE
D
1
Dz - EFD 108; D3, D4 , Ds, D6 -
RA 220; D
7
Dg. D9 - DR 3; DZ:>, -
DZ 307 sau BF 214
emitor); DZ
b
DZz - DZ 309
TRANZISTOARE
TI T
s
T
6
, T7 , Tg - BC 107 (ft mai mare
100); T
z
T
3
, T
4
- EFT 351-353 (j3 mai
mare 30-40); T 9 - EFT 321 -323
(fj mai mare de 40) sau AC 180 K.
10

rn
e2
.rvZZOV

i
I
I
1
RITmURI
ELE[TROI[
Aparatul pe care vi-l gene-
reazi semnale luminoase sau acus-
tice care se periodic.
Semnalele pot fi sincronizate sau ne-
sincronizate ntre ele.
Dispozitivul are caracter experimental,
pe de o parte, multiplelor do-
menii de utilizare care mici
ale schemei conform cerin-
montajului propus, pe de parte,
se o determi-
elementele constructive pasive (re-
condensatoare) vor avea valori
diferite de cele indicate in
in de divertis-
ment, construirea aparatului permite fa-
miliarizarea cu oscilatoarele de relaxare,
folosite frecvent in cele mai diverse
domenii ale electronicii.
Analiznd schema din fig. 1, se poate
vedea tranzistoarele complementare
T
I
- T
2
formeazi un oscilator. respectiv
un generator de impulsuri de relaxare,
iar condensatorul Ct

Tranzistoarele complementare T 3-T4
al doilea oscilator cu folosit
in bucla de pozitivi. Diodele
luminescente LED 1 - LED 2 snt
montate ca n circuitele de colec-
tor ale tranzistoarelor T 2, respectiv T 3'
Diodele luminescente se vor aprinde
corespunzltor generate de os-
cilatoare. Astfel, cu valorile date in fig. 1,
dioda LED 1 va avea o de l Hz
(o aprindere pe iar dioda
LED 2 de 0,1 Hz (se aprinde o n
zece secunde).
De remarcat semnalul generat de
oscilatoarele de relaxare nu are o
ci sint impulsuri de unde.
in de dinte de
semnalului depinde de mai
multi factori: tensiunea de alimentare
tranzistoarelor in special
de constanta de timp Re de polarizare
a bazei lui T 10 respectiv T 4-
In fig. l aceste elemente sint formate
din R
1
-C
l
respectiv R4 -(2.
R
3
, in circuitul
de alimentare, are un rol dublu: 1) limi-
tarea curentului, protejnd astfel diodele
luminescente; 2) sincronizarea celor
oscilatoare, introducnd o n
linia sursei de alimentare
Sincronizarea se cel mai
bine unui oscilator este un
multiplu de sincroni-
zarea nu este sau se
omite R3' in acest caz cu
fiecare trebuie o rezis-
pentru limitarea curentului maxim
admis (20 mA).
Diodele luminescente fiind greu de
procurat, n locul lor se pot folosi becuri
incandescente cu un consum mic (45 mA)
sau elemente de sau
ori
Schema din fig. 2 este o mo-
in idee a fig. 1. n locul
diodelor luminescente se folosesc relee.
Diodele D
I
- D
2
au rolul de a proteja
tranzistoarele T
2
respectiv T
3
, de vr-
furile de tensiune
de la bobinele releelor.
Pentru reglarea pro-
a celor oscila-
toare, in fig. 2 s-an intercalat
metreleP
I
-P
2
comutatoarele Kl-K3
care permit introducerea unor condensa-
toare de valori diferite, mai mari sau
mai mici, in circuitul de
[j]

MVSO
n acest fel posibilitatea
constantei de timp ntr-un domeniu foarte
larg.
constructorilor amatori este
foarte Cteva
idei pentru aplicarea a monta-
jului. Astfel, se pot realiza semnaJiza-
toare luminoase acustice (sau amn-
metronom bitonal sau dual cu
diferite de tact, simulator
de baterie de instrumente de
(toba mare, toba radio-far, dis-
pozitiv de CQ-automat pentru radio-
amatori etc.
Cu enumerare nu am
epuizat toate
de la dv. le cu
practice originale.
dispozitiv se va seama R
22
, R
2
0> Rn.
precum diodele DZt, sint surse de apre-
ciabile in ele se vor de restul
montajului.
Tiristorul puntea de diode vor fi montate pe radia-
toare cu de cel 100 cm2 pentru o putere
de 500 W pe canal.
De exemplu, la baza tranzistorului T 4 din canalul B
nu se mai un grup Ru, R
12
4; este suficient
conectim firul B
4
la baza acestui tranzistor. n
acest mod se o economie de componente.
Aducem la tuturor celor in-
teresati abonamentele la revista Teh-
nium se pot face la oficiile facto-
rii difuzorii voluntari din ntre-
prinderi institutii.
Se va avea ca ntreg montajul nu aibl
cu cutia in care se introduce dispozitivul.
P
b
P
2
, Pl' P 4 se a avea
axul din material plastic. In caz contrar, butoanele
trebuie asigure o foarte de axele
metalice ale acestor
Insistim asupra acestei
Intrucit manevrarea P
b
P
2
P3> P 4
este butoanele de vor fi situate pe
panoul frontal.
Proteqia. Ia scurtcircuit se utilizind
de 10 cit mai rapide cu
E recomandabil se utilizeze becuri de 110 V, legate
in intrucit probabilitatea de scurtcircuit scade.
PUNEREA N FUNCJlUNE, JlEGLAJE
Executat corect, montajul imediat.
Singurul regIaj in semireglabilului
Rto pni se luminozitatea a Jimpii L.
2-3 minime, dar cel optim se
a.fIl pentru o valoare de 50-60 kQ.
RegJajul se cu P
I
plasat in de minim.
Dupi minimului optim (cu R
IO
) se mane-
P
t
se aI AVO-metrul in
de maximum - la bomeJe Jimpii L - o tensiune
de "W 215 V C.c.
Trimiterile .. Ct ... C
7
modul in
care trebuie conectat canalul din fig. 1 la celelalte
canale.
Comutatorul pentru comanda (<pOrnit, oprit va
trebui fie astfel ales inct de comu-
ct mai mari cu
BETAmETRU
a9K
1
/1 rnox.1OOO
J,max. fOO
1
3
PNP
1 t 4.SV
:
NPN
K2.b
Un instrument simplu cu care se poate coefi-
cientul fJ al tranzistoarelor de putere medie este
deosebit de util necesar n laborator.
Schema din figura un asemenea
instrument ntr-o deosebit de Dispozitivul
permite mperecherea tranzistoarelor pnp
npn avnd coeficientul fJ la 1 000. Precizia indica-
este de deci ea satisface perfect
practice. Bateria de alimentare va fi periodic
prin unui tranzistor oarecare considerat
etalon. Tensiunea de alimentare precizia
din acest motiv se schimbarea
baleriei din 3 n 3 luni. Consumul montajului este
extrem de redus.
Introducerea tranzistorului de verifIcat se face
ce comutatorul K
2
a fost pus n oprit. Potrivind
acest comutator in pnp sau npn, instru-
mentul este n stare de procurarea
comutatorului K
2
(2 x 3
se poate utiliza un comutator basculant sauglisaDt de
2 x 2 iar ntreruperea circuitului de alimentare
se cu ajutorul unui simplu.
Atragem asupra valorii alese pentru
R (47 Q), care va fi n de instrumentul
folosit, pentru protejarea acestuia n cazul unui scurt-
circuit n emitor-colector.
Il
Q
FEDERATIA
"
: '

"---
!'
.
!
I
DE MODELISM. PLAN METODIC ELJ
!
PLACAJ6mm
Dural
2mm
_.
. 4. I ,1 I I'! I 7 Si' (,' III 1\ \Zi
( \ , ---'-
li I ,1 1;
: li 1\ \::
\1: . Iii _-F-U-S-E-LA-J-----t
7
J
,...:
I TOT FUSELAJUL SE N
l ..... , . ;. __. _____..,. ____ ....... __ ._-
,'---'---'-"-'-'-'-----'-'- i
, ....
i l
i
: Li
1----------------,---------------'---
40 20 40

-
"
AI) I

I !
j
=-

-----
)(
-=------------ - - - - T= t-
., I
1
......
I
II
1
i

I II fLACAJ 1
\ !

\\ 11

\
1\ ,1
i
\


-
....
_<;;t ___
..
AMPENAJ ORIZONTAL
O 50
1fO
I f r t I -{
300
I
-
IORAT DE NAGY ANTON-MAESTRU AL SPORTULUI .1976

'EL (d
EL 1 jBRAD 5x5
-JII _.-.....-
6 I
;-j-
I
TEI3
CU PLACAJ SAU FURNIR, GROS 1mm
D 3x5 I
:
-==-- ? -
------....- ---. -_.
7
BRAD2xl
I
\AD3X10 I
-
- - --- -'\. -, ... _"

--=-==----=
II,
\
C)
!7



50
GR.3
CIR US
MOTO PLANOR RADIO - COMANDAT (RIC)
CU MOTOR 1,5 - 2,5 CM,c. CU O
PE
ANVERGURA 2200mm.
SUPR. 52p5dmp.
GREUTATE 1200gr.
GR.CU MOTOR 1450gr.
NERVURI ARIPA
CAP ARIPA

C)
C)

0,1) -"",-_=-:_....:....::-==A:..:..::R-='-=-PA _ __ _
+3 i
-r---
--------

AUTD-
IDTD
Transmisia ansamblul de mecanisme
care au roluf de a dirija puterea de motor
la motoareaJe autovehiculului. La motociclete
motorete, roata motoare este roata din spate.
Principatele componente ale transmisiei snt am-
breiajul, cutia de viteze transmisiei.
AMBREIAJUL
Motorul cu ardere nu poate porni n
cuplat cu transmisia, cum pot porni, de exem-
p)u. motorul electric cel cu abur, deoarece el nu
un cuplu adecvat dedt de la o
sus.
Oeaceea ,cuplarea motoruluicu transmisie trebuie
progresiv. Mecanismul care acest
lucru estle ambreiajul.
Ambreiajul de asemenea, decuplarea
a moiorului de transmisie, nece-
treptelor din de
(cutia de viteze).
Inp)us,ambreiajul are rolul de a proteja la supra-
sarcini celel.alteorgane ale transmisiei, n cazul n
care transmisiei o
valoare.
Ambreiajul se compune din principale
-f:;g.1 (se mecanic cu frecare,
tipul cel mai la .autovehicule):
- .partea
-partea
Partea este cu
arborele cotit se compune din: 1) platoul ambreia-
jului care ,este n majoritatea cazurilor volantul
moiorului; 2) placa de presiune; 3) carcasa sau carte-
rul ambreiajului, car,e ntregul mecanism;
4) arcuri Cie se pe carter placa de presiune.
Partea contine discul de ambreiaj 5)
fixat ;te ,arborele angrenat cu mecanismele trans-
misiei.
Discul de ambreiaj este strins ntre volant placa
de. presiune realizate de arcurile 4.
In ambreiat, de lucru a
ambreiajului, arcurile 4 placa de presiune,
realiznd s,olidarizarea discului 5 cu volantul placa
de presiune, asigurind deci
intre motor transmisie.
In debreiat, atunci Cnd se
ARBORELE COTiT
Al MOTORULUi
14
fUNCTIIIAIII,
IITllTllllfl
1IIISliiiA
- IITIIITII
OBRA-
pedala sau maneta de ambreiaj, prin intermediul unui
mecanism de cu pirghii sau cu cablu se
desprinderea de presiune de disc,
aceasta deplasindu-se inapoi comprimind
arcurile 4. La ncetarea pedalei sau a
manetei de ambreiaj, arcurile din nou
placa de presiune pe disc, acesta fiind strins intre
volant.
Momentul motor care poate fi transmis de un
ambreiaj depinde, printre altele, de dimensiunile
de frecare.
De obicei, diametrul exterior al discurilor este
limitat din motive constructive. Din acest motiv,
atunci cnd este nevoie ca ambreiajul
un moment motor relativ mare sau Cnd dimensiunile
de gabarit ale ambreiajului snt limitate, se recurge la
de frecare prin folo-
sirea unor ambreiaje cu mai multe discuri.
La acest tip de ambreiaj deci mai multe
discuri conduse, ntre care snt intercalate discuri de
presiune. ambreiajului multidisc este
principial cu cea a ambreiajului monodisc
anterior.
Motoreta Mobra)}-50 este cu un ambreiaj
cu_ frecare de tipul multidisc n baie de ulei - fig. 2.
In snt redate toate elementele componente
ale ambreiajului n de demontare-montare.
Periodic snt necesare verificarea reglarea.
cursei libere a manetei de a ambreiajului,
Ing. 1. NEMETE
in instructiunile de utilizare a mo-
toretei.
DE VITEZE
Conditiile de deplasare ale motoretei se pot schim-
ba foarte mult In forta de
la roa1a motoare trebuie se schimbe
cu variatia la naintare.
ModificArea de la se face prin
schimbarea a raportului de trans-
misie. Acest lucru este realizat de de
viteze. Acest mecanism interpus intre motor
roata motoare posibilitatea ca la o
existe o valoare a sarcinii
motorului (pozijie a pistonului sertar al
carburatorului- a se vedea nr. ?J1976). Intr-un
cuvint deci, pentru un moment motor constant se
varieze momentul transmis la n
cu drumului.
Modificarea a valorii momentului trans-
mis se prin cuplarea la alegere a unor
perechi de unele dintre primind
de la un ax ce se cu motoru-
lui, iar celelalte transmijnd cu para-
metrii (tu moment) la un ax ce
intermediul roata motoare a
motoretei (roata din spate).
in fig. 3 sint ilustrate elementele componente ale
de viteze al motoretei Mobra-50, in
ordinea
AMBREIAJ ,. subansamblu capac; 2. pirghia ambreiaj; 3.. 4. piuliti; 5. arc; 6.
7. de umplere; 8. arc; 9. buton; 10. semiinel; 1,. semiinel; 12.. de reglat. 13..
14. capac mic; 15. 16. 17. M. 6 x 50; 18. M.. 6 x 30; 19. placa de
presiune; 20. 21. disc de margine; 22. paharul arcului; 23. M. 6; 24. de
regla!; 25. M. 8; 26. disc d.e frictiune; 27. M.6 x 40; 28. 29. de
reglaJ; 30. cu cap excentnc; 31. de reglaj; 32. arc; 33. M.4 x 10; 34. disc metalic;
35. rotor ambreiaj; 36. ambreiaj; 37. inel de sig. A pt. arb. 25; 38. A. 6.4.
-
I I
"
se
o
se produce la drum,
posibilitatea se
de se nmoaie cu
apoi se pe gaura la
rezervor. Cu se poate
merge la cel mai apropiat atelier.
DE VITEZi: 1. 2. arc;
3. 4. de cuplaj; 5. arc de 6. corp
mecanism; 1. dichet; 8. arc de orientare; 9. bott 10 -
11. cama 12. de reglaj; 13. de
14. bUci 0 3 IV; 15. arc de frinare; 16.
17. 18. inel de A. arb.
25; 19. 20. arc; 21. cu pirghie; 22. ax
demaror; 23. pedala de pornire; 24. conic M. 5;
25. cauciuc 26. M. 8 x: 18.5; 21.
grower UN. 5; 28. M. 5; 29. ax
30. 31. 32. de regiaj;
33. viteza IV; 34. viteza III;
35. viteza II; 36. viteza 1;
31. bila f/J 1/4 IV; 38. de 39. ax secundar;
40. arc; 41. carcasa arcului; 42. pinion de 43. sigu-
44. M. 10 x 1;45. pinion IV; 46. pi-
nion fU; 47. ax primar; 48. bila !D 5; 49. inel de
presiune; 50. inel de sig. A. pt. arb. 20-
4. Cu se plutitoru1. carburato-
rului atunci cnd acesta se la drum,
departe de orice magazin sau ateJier. Inainte de
lipirea cu va trebui se benzina,
eventual n plutitor. (de
n gura de umplere a radiatorului,
ncape n ea, lichidul de este fierbinte)
cu orificiul n sus pentru a permite benzinei
prin evaporare.
circulatia lIielonilor
in afara
la prima vedere s-ar circu-
n afara lor. fiind mai pu-
pietonilor mult
mai probleme in cu
traficul dens din centrele aglomerate.
E Cii acolo unde
rurale sint traversate de drumuri cu
deplasarea pietonilor
se Dezvol-
tarea a economiei
faptul peste tot se
se fabrici uzine,
proprietate
vertiginos sporirea densi-
traficului pe tot mai multe drumuri
din afara
Cum tinerii sint cei mai
ai pe jos
in mare la
excursii, care deseori cuprind in
itinerarul lor de as-
faltate, este foarte important ca ei
bine normele de'
care se la deplasarea pietonilor
in afara Pe sectoarele de
drum unde trotuare, pietonii au
circule numai pe acestea
sau pe poteci le din apropierea drumu-
rilor. Chiar cind se in
grupuri. tinerii sint in cea mai mare
siguranta cind trotuarele sau
potecile.
1n lipsa acestora deplasarea trebuie
sa se pe partea stinga a drumun-
lor, pe acostamentul lor neaco-
cu asfalt, dar de la
extremitatea In cazul cind
acestea sint foarte inguste ori lipsesc
(asemenea se intilnesc extrem
de rar), pietonii pot circula pe partea
Colanel VICTOR SECA
n mod firesc tot in limita
a arterei rutiere. de natu
incit ocupe o cit mai
din drum. Deplasarea pe stinga
pietonilor posibilitatea vehi-
culelor care vin din putindu-se
astfel feri din calea lor prin repJierea
in afara asfaltate a drumului.
Obiceiul unor tineri de a circula in
grupuri paralel, unul altul, ocu-
pind adesea un intreg sens de mers,
este extrem de perit;ulos pentru ei
stinjenitor pentru Nu o
incercind asemenea gru-
puri, au pe sensul con-
trar, intrind in coliziune cu
care circulau din Alte-
ori, in procesul unor asemenea mane-
vre, au fost unii dintre
pietoni.
Este foarte util ca. deplasndu-se
noaptea pe drumurile din afara
pietonii lanterne
pentru semnala prezenta. Siguran-
ta unor grupuri de excursio-
cind se
in indian, iar tinerii care snt in
capul in coada coloanei utili-
cite o primul ndreptind
lumina inainte ultimul inapoi,
Utilizarea unor accesorii reflectori-
zante: cordoane, nasturi etc.,
sint de mare posesorii lor
fiind de la cel putin 100 de metri.
Nu trebuie se din vedere
faza mare a farurilor
ilumineze destul de bine
drumul, cazuri de orbire
a unor din pricina folosirii nere-
gulamentare de unii
auto a fasciculului luminos al farurilor,
care total sau obser-
varea oamenilor sau obiectelor
lumini etc.) care se
pe partea
Cu atit mai devine observarea
carosabile cu tot ce se pe ea
atunci cind de circulatie sint
precare ploii, fenomene
meteorologice intilnite destul de frec-
vent in lunile de
Traversarea carosabile in afara
trebuie cu
seama de vitezele
considerabil mai mari ale autovehicu-
lelor (in unele cazuri, la 100 km
pe viteze cu care au dreptul a se
deplasa unele autoturisme). Avind in
vedere elementele de calcul care le-am
prezentat in articolele anterioare, tine-
rii trebuie cont autovehicule-
lor le este necesar un spatiu mult mai
mare pentru oprire cind in
afara De aceea cind se
in traversare, distanta
la autovehiculul care se apropie in-
deosebi cind e vorba de autoturisme
trebuie fie cu atit mai mare cu ct
viteza autovehiculului este ea mai
mare. deosebite apar la
traversarea in timpul cnd
au relativ limitate
caracteristicilor care
o relativ in fata
observe pe cei care se apropie din
laterale in vederea
deci cei care. baZIndu-se pe
frnele farurile se aventu-
n travp.rsarea la.
in fata care se apropie, In
primul rind.
de oprire n al doilea rnd,
reduse de observare a pietonUor
din
In multe comune au fa.
trotuare deseori de scuaruri
cu . de flori tinerii
se plimbe sau
in grupuri pe partea lucru
oprit de lege, expunindu-se a.ccfden-
tirii afectind fluenta traficuJui. A
proceda in acest fet a nu da
de o atitudine civiHzat n
traficul rutier. Paradoxal. uneOri cei
care in acest mod sint
tocmai tinerii
de care
fiind la volan sau fa ghidon au avut
posibilitatea nu o se
cit de stInjenitoare periculoase sint
asemenea practici. Cei care! nu
sint s-au pu'f.uf. con-
vinge ei de a.cest lucru in calitate de
pasageri, privind prin fereaslra auto-
buzului. Desigur nu le-a convenit
autovehicuful in loc circure cu
viteza a fost nevoit o re-
la 20---3) km pe Ajungem in
final tot fa vechiul proverb romnesc:
Ce nu-ti place altuia. nu-i face.
perfect valabil 'n circulatia
un
n U fi
, .... - .... --l\
n n II 1
n D Il

15
V ntrebat blitzul dv.
efectiv puterea in prospect?
motive intemeiate nor-
a fulgerului electronic de la aparatul dv. de foto-
grafiat, puterea
folosind metoda mai jos.
Snt necesare in acest scop o R de
10 k!l/10 W, un cronometru un voltmetru de curent
continuu care posede o de 500 V (voltmetru
electronic sau unul dar cu
de minimum 20 kO/V).
Primul pas l constituie C a
condensatorului de nmagazinare a energiei electrice.
Accesul la terminalele condensatorului l depista
singuri, in de tipul blitzului pe care l
Nu trebuie uitat faptul tensiunile la care se
aceste condensatoare in timpul
snt mari de aceea foarte periculoase. Prin urmare,
nainte de nceperea ne vom asigura ele
au fost n acest scop se alimen-
tarea blitzului, se la aprinderea becului
indicator de care se ntrerupe alimen-
tarea se fulgerul. Condensatorul va fi
astfel de tensiunea mare putnd
doar o de sub
50 V. Pentru a acestor tensiuni
reziduale putem scurtcircuita cu un obiect metalic
terminalele condensatorului. (Lucrul acesta nu se va
face cu condensatorul nainte de
fulgerului!).
Folosind cordoane izolate cu cleme sau cro-
codili (de asemenea, cu mnerele izolate), se reali-
apoi circuitul din figura Unul din cape-
tele R(1O kO/l0 W) liber, in imediata
apropiere a clemei B. Conexiunile la voltmetru (pe
scala de 500 V continuu) se fac conform
indicate, cu plusul condensatorului la plusul instru-
mentului.
Se alimentarea blitzului se
cind tensiunea la bornele condensatorului pe
UERIFIIATOR
PEnTRU
Ing. VASILE DIACONU
Instrumentul a fost conceput cu scopul de a testa
(in special static) nivelurile logice in diferite puncte
ale unui circuit, a utiliza in acest scop un instru-
ment de (voltmetru), mai greoi mai
comod ntr-o astfel de
Exterior, sonda se ca un creion (ceva mai
gros) avind la unul din capete un virf (virful
de iar la indicatoare luminoase.
Schema de principiu este in
fig. 1. Punctele de alimentare ale sondei (+5 V
masa) sint legate chiar la polii sursei de alimentare a
montajului de verificat, printr-un
cordon bifilar la dinspre montaj cu
crocodili, care se in punctele accesibile de
+5 V
este Cind virful de V
este n aer, tranzistoarele T
1
T 3 sint deschise,
iar tranzistoarele T 4 blocate, ceea ce face ca
att L
1
ct fie stinse. Acest lucru este foarte im-
portant, deoarece la o testare vrful V nu are con-
16
MAsURAREA
PUTERII
voltmetru) de a mai n acest moment
se ntrerupe alimentarea, se clerna B la
liber al R, se cronometrul
se valoarea E a tensiunii (n de la
care s-a plecat (valoarea in momentul
care va fi valoarea tensiunii maxime de
Se timpul T in secunde necesar
pentru ca tensiunea de instrument
la 37% din valoarea E De exemplu,
E = 450 V, timpul scurs la atingerea
valorii de 166 V; zicem am T = 10 s.
Capacitatea C (in farazi!) a condensatorului se poate
acum calcula pe baza formulei C = i (unde re-
R va fi in obmi). Pentru exemplul
numeric ales avem:
C = 10 0\ V,OUI F 1 000 JlF).
Cunoscnd capacitatea condensatorului C (n farazi)
tensiunea de E (n putem
calcula energia de acesta
(in Ws, pe baza Ws = C:2 .
Cu datele numerice ale exemplului considerat
Ws = (0,001)2 (450f 101,5
valoare energia nma-
in condensator n momentul
fulgerului; ea nu va fi integral
de acesta, deoarece mai cum am
o tensiune Er in condensator declan-
fulgerului. Deoarece valorile Er snt mici (sub 50 V),
iar energia W s este cu tensiunii,
eroarea prin neg1ijarea tensiunii
reziduale este In defmitiv, putem chiar
cont de ea n calcule, din valoarea ante-
a energiei termenul
Ws 1 C(t" tf'). 2. _ ..
.... "'................. .
tact electric cu circuitul, neaprinderea nici unui bec
dMe.
La atingerea cu vrful V a unui punct din circuit,
care are un de sub 0,8 V (nivel
O logic), tranzistorul T
1
se T 3
deschis. Acest lucru deschiderea lui T
implicit aprinderea lui Li' care
O logic.
Cind se atinge cu vrful V un punct cu
ntre 2,4 V 5 V, se T 3 se deschide T 4'
deci se aprinde L , indicnd nivelul 1 logic.
testat se ntre 0,8 V
2,4 V (nivelurile incerte n logica TTL), nu "Se aprinde
nici unul din indicatoarele luminoase.
Limita de sus a nivelului O logic cea de jos a
nivelului 1 logic, la care se produce lumi-
se prin varierea valorilor
R
1
R
3
:
Sonda starea de impulsuri; la 10-15
Hz, aceasta este prin pilpiirea
a celor indicatoare luminoase;
se aprind ambele
Prin se o culoare pentru O
logic o alta pentru 1 logic, culori pe care le
cele (de exemplu, verde respectiv,

Am sugerat mai sus forma a sondei. Per-
sonal am realizat-o dintr-un tub de aluminiu in care
am introdus cablajul cu circuitul imprimat. Am folosit
ca indicatoare luminoase diode electrolumines-
cente (LED). Pot fi folosite la fel de bine becu-
lete cu caracteristicile adecvate (6 V/SO mA). Din fig.
nr. 2 reies detaliile de Nu intru n
nunte, deoarece consider fiecare dintre cei intere-
de acestei sonde logice va realiza
cu mijloacele de care dispune $i ntr-o
acestora.
M. ALEXANDRU
LAMPA fULGER
VOLTMETRU-500'
R (toKQ/1OW)
Pentru exemplul ales pentru Er = 50 V. valoarea
a energiei devine
terminarea acestor R" va fi
in circuit in paralel pe condensator)
cnd tensiunea de voltmetru scade la
minimum (practic sub 50 V) ; numai aceea putem
demonta pericol circuitul nchidem la loc
blitzul verificat.
v
1 - Capac din plexiglasj 2 - diode electro-
luminescente (LED); 3 - 4 - carca-
din tub de Ali 5 - placcl cablaj imprimat;
6 - 7 - capac din materiale plas-
tice; 8 - vrf de 9 - crocodili; 10 -
cordon bifilar,
J,3
?;5
1,7
2
3
Il
Rind
film Q b
a
o
1,8
,7
il
o
,6.
,s
o ,4
Q ,3
o ,2
/'
1
:09
,08
,07
,06
1
asi
a,

_-:..
--
==
==
--
==
--
-'--
--
-.:..-
--
l-I-
i-- i--
l-I-
. 1-- J.-,-
1-

t2
r-
l-I-
l-I-
l-I-
1- -
1- -
1- -
1-- -

=
t=
=
1--
= -
-
"1 -,-
03
r
_
-
11=
-
-
,-,..--
Zi I
, 1--
-
0,0
1- -
1-1-
1-1-
1-1-
1-1-
1-1-
1-1-
I-f-
0,0 1
l-
I-
i--
i--
l-
I--
l-
I-
1-
=
=
=
Q/m
li
7
6
5
4-
3
/
z/
i

1
0,9
0,8
I
0,7
0,6
0,5
Olt
0,3
',Z
0,1
O,Og
0,08
Q07
0,0,
0,05
0,04.
o pe grila de
a unui tub electronic, poate fi - n mod
indirect -prin curentului anodic al tubului,
tocmai de tensiunea
pe
Voltmetrul electronic tensiuni continue,
dar se prevede la intrare un detector, atunci se
vor putea tensiuni alternative.
Avnd o foarte mare de intrare, aceste
instrumente snt deosebit.de precise. Erorile care le
snt mai ales determinate de tensiunea de
alimentare de uzura tuburilor. 1n cazul
tensiunilor alternative, V.E. eroare atunci
cnd forma semnalului este sau se
de la forma ce a fost
la etalonare.
In schema (fig. 1) semnalul ajunge pe
grila tubului EF 86 printr-un divizor rezistiv (care
n cc de intrare cu care este
care sensibilitatea voltmetrului:
x 1, x 10, x 100, acesta deci tensiunile
continue sau alternative: 3 V, ,ro V, 300 V.
rn ce grupul de R
A
, RS Re'
valoarea acestora se va determina la
de miliampermetrul magnetoelectric I utilizat
(orice miliampermetru magnetoelectric cu o
a acului indicator pentru 2..;..6 mA). Aceste
vor fi bobinate cu nct indicatorul
instrumentului I pe gama de la
tensiunea din o

f
fi. b
kHz
3000
/,
/2000
/
1000
500
i
400
300
i
200
I
I
I
100
MHz
60a
500
400
Ci)
300
200
100
00
Ba
70
sa
50
40
10
9
8
7
cum se orice
practic o
o capacitate proprii, ceea ce face ca
ea modifice valoarea
atunci cind este de
altemativi, in de acestor
Fenomenul, in general nedorit,
nu ne efectiv decit atunci
cind cu care sint
apreciabile (practic peste 100 kHz), cind
lungimea (in cazul conduc-
toarelor, in special) este foarte mare,
sau cnd diametrele lor sint foarte mici.
Pentru un conductor drept (liniar)
de valoarea
inductive per unitatea de lungime, Rind
(in Q/m) scade cu diametrului d
(la o respectiv
cu f (pentru un dia-
metru dat).
Nomograma cu
succes calculul acestei induc-
tive specifice pentru conductoarele linia-
re, astfel activitatea a
constructorului amator.
Diametru! d al conductorului a
include este exprimat in lnili-
metri, iar f se ia n kHz (divi-
zarea a), respectiv in MHz (divizarea b).
valoarea rezis-
inductive (a unui metru lungime
din conductorul considerat) in Ojm.
Citirile pe scara Rind se fac pe divizarea
a sau b, cum a fost
in kHz sau in MHz.
Utilizarea nomogramei este prin citire
avind la principiul coliniari-
celor trei puncte. Fiind date valorile
d f, unim punctele
printr-o linie citim direct
valoarea la intersectia acestei
drepte cu scara Rind. .
Fiind la o no-
mograma poate fi din
ca atare pe o
Pentru a o proteja de o
putem acoperi cu o folie de material
plastic transparent. Citirile se vor face
cu ajutorul unei rigle transparente.
6
5
ca materialele trimise noastre fie dactilografiate
sau scrise citet.
.d.senele vor <fi.executate confotm normelorSTAS
4
(chia.-tncreion)... ....... .... .. . ..
Mater.ial.ele nepubhcate ..nu se resbtute autoruluI.
Zeroul electric al instrumentului se face punnd
intrarea voltmetrului n scurtcircuit si aducind indica-
torul instrumentului la O prin manevrarea
metrului P. La R A-C se va
seama de acestea se vor face
estimative preliminare la determinarea lor
defin
Schema nu putnd fi
de amatorii cu mai
Pentru etalonare gradare se vor utiliza o de.
curent continuu n limitele de si un
instrument cit mai precis pe care-I vom ca
etalon. Vom trasa pe scara instrumentului I valorile
sau vom face un tabel.
Pentru tensiunii alternative, se va uti-
liza etajul de ncorporat (fig. 2h construit
cu tubul EAA91, care se pune n cu ajuto-
rul comutatorului pe 2.
Tensiunile ce se vor vor putea avea o
de peste 100 kHz. Pentru mai
mari (10-30 MHz) se va putea utiliza capul de
cu cu cristal (fig. 3), cu cablu coaxial
de conectare.
Redresorul este banal (fig. 4), dar un
factor bun de netezire a Eventual se vor
putea aduce unele la alimen-
tarea cu tensiune cu ajutorul
(+) ...... _t ...
lOM .......
1M
B
f
fa
K m
EF86
m 9
3
9
2
9
1
100K
300.0. 301< 7K
4T
+A
(+) ... (+)
<V ",:F 10K K2 - VE
2 (_)
IV ..... t--..
(-)
2.10V
:2d
I Q,3V
][
JP-::-+--....-.... ( -)
2.01V
e2.
L--__ .......... ----( +)
300.o./1W
C1=CZ=100rF/375 v
unui stabilizator electronic, alimentarea filamentelor
in cu rent contin uu etc.
Transformatorul de alimentare va livra in secundar
o tensiune de 210 V se va pe tole de
ferosiliciu E 12,5 cu grosimea pachetului de tole de
23_ mm 5=2,875 cm
2
).
In primar (1) se vor bobina 1 600 de spire din
Cu-Em r.p = 0,18 mm, n secundarul (II) se vor bobina
1 470 de spire cu Cu-Emq, = 0,15, iar in secun-
darul (III) se vor bobina 52 de spire cu
= 0,9 mm.
17
iU
Propun cititorilor revistei
tor de alimentat la
transformator de o foarte
mici ateliere etc.) in tmld:ioflarle.
ce am care a dat rel:uitate
foarte Transfonna-
torul are
anume miezul de
In mod
relor se
siliciu, care se
ceea ce. contribuie o valoare
magnetice B ia de
red us. la toate se
mici.
Dar, bazindu-ne pe clauze. anume
faptul transformatorul de nu are un
permanent de posibilitatea a
intra in posesia unui miez de ferosiliciu este mai
costisitoare, am recurs la experimentarea unui
transformator de pe un miez din tolie de fier.
de cupru, aluminiul materiah..11
cel mai frecvent utilizat in
electrice, are o rezistivitate mai mare decit
cuprul, este mai mai ieftin decit el. la acestea
se o calitate aparte: aluminiul are coeficien-
tul de transfer al bun, deci este un radiant
bun. Tocmai calitate vrem s-o
Din tabla ce se in comert la di-
mensiunile de 1 000/650 mm grosimea de 0,5 mm,
ce i se un strat de vopsea, se
taie de tole conform cu 1-a. In figura
1-b se poate vedea aspectul general al pachetului.
precum cotele. Stratul de vopsea are rolul de a
izola electric tolele, n felul acesta
a
m
a
pierderile. llt)
E nevoie de 16 de avind o greutate
de aproximativ 40 kg. Pentru stringerea pachetului
dE}. tole se folosesc bare din fier cornier {figura 2-::a}.
se vor bobina pe carcase
din textolit. In se poate utiliza placajul.
Placajul se taie ca in figura 2-b, cite 4 de fie-
care, se fierbe in sau se
componente se prin lipire, rezultind
carcasele din figura 2-a. Dimensiunile corespund
unui ptacaj avind grosimea de 5 mm. Am recurs la
carcase deoarece ele dau o mai mare rigiditate bobi-
najului acestuia dfil. miez.
la bobinaj se de 10 mm diametru.
pentru primar cu
de ro mmp pentru secundar .... Pentru primar
este un existent in comert sau
Pentru secundar se izola-
toare.
Bobinajul se va in mod egal pe cele
carcase. Primarul va avea 380 de spire dispuse astfel:
110 + 80 de spire pe fiecare Secundarul va
avea pe prima 34 de spire, iar pe
4 + 5 + 6 + 1 + 9 spire (total 65 de spire). Schema
este cea din figura 3.
Bobinarea se face in tot lungul
carcaselor. fiecare strat se
pentru consolidare Se apoi citeva
minute bobinajul pentru ca er1 acul
bine prin Capetele bobinajelor vor fi
zute pe o lungime de aproximativ 50-8) cm cu tub
Pentru ca inserierea se face, chiar
bobinele (carcasele) sint dispuse pe coloane
in contrasens, se ca fiecare
de 110, respectiv 80 spire, terminale proprii.
Din in straturi de bobinaj se unul
sau straturi de cu se
Bobinarea secundarului pe carcasa cu prize se
face astfel: se 4 spire, se scoate o
cu lungimea de 20-25 cm, care va constitui priza,
se apoi cu scoaterea buclelor la
indicat de spire. Buclele scoase se
Drin matisare cu sau O chestiune foarte
* Din cablu ST AS de 10 mmp AI se nde-
firul central, foarte care ar
mpiedica bobinarea, 6 fire a
10 mmp fiecare (00 mmp).
[2]
Tolele se introduc care se string
cu fier cornier. Este recomandabil ca un de
la fiecare jug fie izolat pentru a impiedica
rea jugului implicit pierderile. introducerea
totelor stringerea miezului, miezul se
pentru a nu rugini. de strngere vor avea
lungimea de 110 mm diametrul de 8-10 mm.
introducerea tolelor in carcase este posibil)
ntre ultima se introduce una sau
de placaj drept pentru a solidifica
paChetul de pentru a
toielar.
ORMATOR
B UDUBA
BCDEA SABIN - Arad
nserierea se face n felul se
un secundar n 0-34 V (spire) cu o tensiu-
ne de 2 V de un transformator, Cu ajutorul unui
bec (instrument de de 24 VJO,1 A se con-
inserierea bobinajului primar. Ordinea de
nseriere este 0-80-110-110-80. In
felul acesta, alimentarea la 220 V se face la bornele
2-3, iar alimentarea la 380 VIa bornele ({1-4,
300
f 65 V(SPIRE)
e 56
d 49
>
C 43
o
00
b 38 cn C\I
2
Z
a 34
u
OIt
O
I!J
CABLU
----
&
cu un tranzistor
308, BC 158).
2 de spire cu de Cu-Em
diametru! de 0,12 rom pe un
miez n de U din
Bobina L
1
are o la 800 de spire.
Bobina ce a fi se
introduce peste miezul U nu
apare un semnal acustic
bobina are un scurtcircuit.
etc.), adl1ClIldui-1
acest fel
basculant
rele T
2
T
3
, care vor transmite impulsuri
de unui de
curent alternativ in a este
montat un difuzor 0,1 W/8 Q. Deci la
fiecare semnal luminos va un
semnal acustic.
De faptul lentila bicon-
se va monta pe un tub de carton
lung de '0,5.- m cu un diametru de
30- 50 mm, vopsit n negru la interior.
Tubul va trebui ndreptat
torul partenerului este de preferat a nu
se executa pe lumina zilei.
Alimentarea montajului se va face tot
de la transformatorul de sonerie printr-un
grup de ftltraj. Cnd se becul ca
se taie alimentarea receptorului
cu ajutorul butonului B. Pentru redresa-
re se vor utiliza diode OA 675.
Este cunoscut faptul o
n momentul re-
Bazat pe acest principiu de
montajul din figura 2 asi-
aprinderea stingerea unui bec
electric (3,8 V/lOO mA) ntr-un interval
scurt de timp. Situndu-se n de
a tranzistorului T
2
, becul elec-
tric va primi curentul necesar
ceea ce face ca fotorezistenta FR fie
negativnd puternic baza tran-
zistorului TI' Starea de a
tranzistorului TI blocarea tran-
zistorului T
z
ce ntrerupe circuitul de
alimentare al becului' electric. Ciclul se
ca becul semnale
luminoase puternice la intervale scurte.
Becul se va monta ntr-o para-
bolid in fata fotorezistentei FR.
n unele montaje electronice de audio-
se in becul micro-
foanelor destinate de acestui
scop difuzoare de dimensiuni reduse.
Montajul are dezavantajul
de intrare a amplificatoruIui este mult
mai mare dect difuzorului.,
din care se un etaj
adaptor (fig. 4). Tranzistorul utilizat
poate fi BC 173 cu un factor de amplifI-
care {J> 200. Montajul este recomanda-
bil a se realiza in cutie cu difu-
zorul, cu amplificatoruI efec-
tundu-se cu un cablu ecranat.
3X EFT321
(3XBC
Utiliznd' principiu se poate
realiza un montaj experimental
receptor de semnale luminoase (fig. -3).
are un bec de 6,3 V/300 mA
montat in focarul unei oglinzi parabolice,
bec care este alimentat n curent alterna-
tiv supravoltat (priza de 8 V de la un
transformator de sonerie). Receptorul
de semnale luminoase o foto-
[]
l'2
Secundarul se astfel ca la o-f
o tensiune de aproximativ 65 V.
Transformatorului i se va face o cutie
cu pentru aerisire eventual, se
poate pune pe o cu rotile.
220V
00

800SPIRE
Bornele se de o din textolit avind di-
mensiunea de 300/120 mm, grosimea de 6-8 mm,
prin mari din AI, care pot avea diametru I
exterior de 30-40 mm. Boma poate fi tip
avind dimensiunile din figura 4-8,
legindu-se la punctele a-f printr-o fig. 4-b.
direct prin cablul cu un papuc, fig.
4-d. vor fi din
Legarea bornelor constituie un capitol foarte im-
portant dat fiind marele amperaj din secundar care
de contact foarte mici. O legare
bornelor de aici a

Aspectul exterior al de sus poate fi cel
din fig. 5.
Am recurs la borne nu la un comutator, deoarece
sint mai sigure in au de con-
tact mai mici snt mai de
Alegerea amperajului se face cu ajutorul bornelor.
am peraj ul crescind de la a la f.
Se poate suda cu electrod de ; 2-4 mm la 22.0 V
cu electrod de5 inclusiv, la 380 V. Este recomanda-
bil ca n timpii (timpul in care nu se
efectiv) transformatorul fie de eliminin-
d u-se astfel curentul de mers in gol. Cei care doresc
pot monta o in punctul median de cuplaj
primar.
PERETE
OBIL
stiati ca ...
. .,.
la un magnetofon este
(cu cauza este un
defed in sistem" mecanic. Pentru reme-
diem trebuie verificat motond; se n-
sau am un zgomot suspect, se
mai roia presoare, sistemul mecanic
al volantului mod" de fixare
a capului de redare.
la o inregistrare pe magne-
tofon programul vechi nu este
pot fi: contactele comutatorului defede,
oscilatorul defectuos sau chiar
nu ale
capului de sau defectarea sa.
Uzura capului de redate se
prin inalte.
Verificarea se face pe.
Inregistrare a aplica semnal la intrare
cu de volum la minimum.
19
vA PROPUNEM, S
CTEVA TIPURI:
-SPORT: diagonala
p r e u l 2 870 lei
-VENUS: diagonala ec
p r e u l 2 870 lei
-VENUS, COMP
ecranul
-OPER
20
PROCURATI-vA DIN TIMP,
DE LA MAGAZINELE SI
.,
RAIOANELE SPECIALIZATE
ALE COMERTULUI DE STAT,
UN TELEVIZOR CARE sA V
SATISFACA EXIGENTELE
.,
dU 2 IUii it-it l ...
La majoritatea de inter-
fon, att ct posi-
de apel dar
mai ales snt limitate
de restrictii de ordin tehnic. Aceste
neajunsud se traduc, n fapt, prin di-
minuarea schimbului de n
timp, reducndu-se utilita-
tea.
Montajul de interfon prezentat
turat, n afara schemei elec-
tronice care piese
foarte facil procurabile, are cteva
atribute proprii, printre care acela
de poate fi extins
orict n plus, orice abonat poate
face apel la postul central.
Principial, interfonul se compune din
postul central, linia de abonat postul
de abonat ..... ------....
transformatoare fiind utilizate n ra-
d ioreceptoarele Albatros)>, S 681 TA.
Comutatorul de abonat K este for-
mat din ansamblul mecanica.:ip clavia-
pentru comutarea gamelor de un-
din. care fiecare
un abonat.
Montnd claviatura de la aparatele
Albatros sau Mamaia, vom avea
posibilitatea cu 5
se impune un mai mare
Trl
Acest releu poate fi de orice tip (;e
la tensiunea de 9 V. Eventual
se poate monta un releu cu tensiunea
de lucru de 12 V, din care extrag
15-20% din spire, astfel sensi-
bilitatea.
n cea n
interfonul este n stare de
repaus, amplificatorul nefiind ali-
mentat cu tensiune. postul prin-
cipal cheme pe 'abonat.
B20C450 Tr3

atunci se clapa K3' stabilindu-se
contactele 1 cu 2 4 cu 5, care
se butonul K1 releul Re se
atrage, u-se ntre con-
tactele sale bc efo Cu aceste
manevre, difuzorul Dif. 1 este cuplat
la intrarea amplificatorului, difuzorul
Postul central sursa de ali-
mentare, amplificatorul tranzistorizat,
difuzorul Dif. 1, releul de comutare as-
cultare-vorbire Re comutatorul de
abonat K'3' La abonat este instalat la
linie difu70ml Dif 2. printr-un condpl'lsa-
tor de 50 pF, precum butonul CJe
--+--..1--------------- Dif. 2 este cuplat la amplificato-
...-------+---1--+--+-... rului chiar amplificatorul este ali-
apel K2'
Sursa de alimentare este
din transformatorul Tr3' la care pe un
miez cu de 4 cm
2
n primar
snt bobinate 2750 de spire Cu-Em cu
diametrul de 0,1 mm, iar n secundar 90
de spire cu diametrul de 0,35 mm.
Redresarea se cu o punte
de tipul B20C450 sau cu patru diode
ce pot suporta un curent de 500 mA,
de exemplu F407.
Amplificatorul electronic este de ti-
pul clasic, la care primul etaj (EFT 353)
este amplificator de tensiune, al doilea
etaj este defazor finalul echipat cu
Automodelele de au fost cla-
sificate n de cilindreea motoru-
lui, care puterea impli-
cit viteza n concursuri sint
admise, pentru automodelele cu trac-
pe (roata sol), clasele 1,5;
2,5; 5 10 cmc, iar pentru cele propulsa-
te - sau tractate - cu ajutorul elicei
aeriene, din care face parte auto-
modelul SPRINT, clasele 1 ,5 2,5
cmc.
probei de auto modele
este deosebit de Locul
de concurs se alege pe o
sau In centrul pistei
se un stilp cu un de 500 mm,
la de cca 200 mm de sol,
care se poate invirti pe de care
se un cablu de cu diametrul
de 0,5 mm, avind lungimea la
axul automodelului (axul motorului) de
9,95 m, care devine astfel raza cercului
pe al perimetru se va deplasa auto-
modelul. La 16 ture com-
plete 1 000 m, pe
care se apoi se calcu-
viteza n km pe
Automodelul SPRINT care a fost
prezentat n nr. 5/1976 al revistei noastre,
a fost creat anume pentru
Executat in serie de grupe de tineri,
a campionate R.S.R. de ju-
niori recordul R.S.R. cu 90

Constructia caroseriei, care se com-
pune dintr-o de fag gros 15 (poz.
8) batiul motorului din placaj gros
6 (9), se trasind contururile
respective pe material cote le in-
dicate. Apoi piesele
forma din desen.
ce batiul motorului (9),
scobituri cu traforajui,
grosimea batiului, in (8),
K1
.n
r .----t'
tranzistoarele EFT 323 ce in
contratimp.
Att transformatorul defazor (Tr 1) Cit
si transformatorul de nu vor
fi construite, ci vor fi aceste
astfel incit nu joc piesele intre
ele. cele piese (8 cu 9)
cu clei de sau alt adeziv echi-
valent.
In nici un caz nu se vor folosi guma
coca sau pasta de lipit,
pentru in mers
mai ales, ar desface imbinarea.
In desen, pe batiul motorului (9)
sint date cotele pentru fixarea
lui diesel chinezesc de 2,45 cmc (16),
care se in Pentru alte
tipuri de motoare, cum ar fi motorul
sovietic MK-12, motorul german Zeiss
sau altele, din toate de
cilindree, se vor decupa alte
pentru cele patru M3,
respecttndu-se elicei (10) in de-
cupajul batiului motor (9). Capacitatea
rezervorului (12) pentru
orice tip de motor.
Amortizorul, axele rotile. Axele ro-
au de amortizor (7),
atunci cind automodelul
toate patru (pag. 1-6) pe
sau deni-
fiind in aceste in-
dependente.
Amortizoarele (7) se
din 3,5 de pian sau
Cauciucul (6) pentru cele
patru se. de la
de baie, care se la cote le in-
dicate. Poate fi folosit cauciucul de
pentru cu grosimea de
4-6 mm sau orice alt material
tor. La asamblarea (1)
se cositoresc pe ax-amortizor (7),
la rotire (2 cu 3)
a Discul (5) din de 1 mm
de la interior se pe
(2) se prinde prin cauciuc (6) de al
doilea disc-demontabil cu nituri (4) din
aluminiu. Acest sistem permite nlo-
t-- - -F - -, mentat cu tensiune prin contactele 4
I 50Jl I 5 de la clapa K3'
I Vorbindu-se n difuzorului Dif.1,
ti
I mesajul va fi auzit de cei ce se
1, 11 I n preajma difuzorului Dif. 2.
..Il. de la abonat poate fi ascultat prin
I K DIF.Z! simpla ntrerupere a contactului K1'
I . I moment n care releul se
L ______ I prin contactele sale rolul
de revine implicit montarea
a unor claviaturi.
Tot la postul central este montat
releul ce prin contactele
sale trecerea ascultare-vorbire.
cuirea cauciucului (6) cind se
Cote le axelor-amortizoare
sint date n desen trebuie respec-
tate sau corijate eventual - in fel
ncit automodelul in stare de repaus
stea perfect orizontal.
Prinderea axelor-amortizoare (7) de
talpa (8) a caro seriei se cu
(13) '" 3 fixate n
<,61,5 mm.
La montarea cositorirea
a (2) de bronz ale vom
verifica nu se de axul (7)
din de '" 3,5 mm, din
cauza scurgerii necontrolate a. cosito-
rului topit.
Grupul moto-propulsor (rezervor, mo-
tor, elice). Rezervorul (12),
din de la cutiile de conserve
0,15-0,3 mm, se apoi
astupindu-se capetele (de pix)
se in Intre rezer-
vorului jiclerul motorului se mon-
un tub de (11) sau
PVC. Jiclerul se pe motor
astfel incit arcul de reglaj fie in jos,
pentru a proteja batiul motorului (9)
in cazul automodelului pe
pista de concurs.
Elicea (10) are diametrul de 200 mm,
pasul de inaintare la o de
180 mm a palei 10%
din diametru.
Aceste caracteristici i permit moto-
rului o de 12000 de ture/min.
Elicea se din lemn de fag,
carpen sau cotele
nelor din desen. Pasul de naintare -
pentru motorul dat - este spre stinga
privim motorul dinspre ax-car-
burator nvirtim elicea de la dreapta
spre stnga cu degetul al minii
drepte.
Echilibrarea. snt respectate co-
difuzoare lor.
La terminarea clapa K3 se
trece n n cel de-al
doilea caz, anume cnd abonatul
cheme postul central, sin-
gura este butonului
K
2
care, prin linia la nchide
circuitul de alimentare al becului ce
va semnaliza postului central apelul.
(CONTINUARE IN PAG. 23)
tele materialele in plan,
automodelul SPRINT este echilibrat
din Pentru eventuale a
bateri se poate corecta echilibrarea.
mutind centrul de greutate prin depla-
sarea limbii (13), agrafei (14) cablului
(15) de care
intreaga se vop-
un efect cit mai
la prezentarea in public. n-
matricularea se face in mod obligatoriu,
inscriind la loc vizibil litera R (Romnia),
apoi prescurtarea numelui de
unde este concurentul constructor (du-
modelul numerelor de la autoturisme),
urmat de carnetului de legiti-
mare tip F.R. Modelism (pentru cei care
cluburilor sau spor-
tive).
Tinerii la taberele de
pentru activitate or-
ganizate de C.C. al U.T.C. vor trece
U.T.C. (conform desenului) bande-
roia tricolor.
Toate 'vopsite se prote-
cu un strat de lac de parchet
Palux.
Carburantul de rodaj antrenament
pentru motorul diesel este format din
trei egale de ether sulfuric, pe-
trol lampant ulei de ricin. Pentru
concurs: 3 ether sulfuric, 2
petrol lampant, 1,5 ulei de ricin.
elicea ncercnd
un diametru mai mic cu un pas mai ma-
re) sau carburantul n de starea
vremii umiditate, presiu-
ne rezultatele pot fi im-

Automodelul SPRINT este regu-
lamentar proiectat, putnd participa la
toate concursurile oficiale din R.S.R.
categoria elice cilindree 1,51-
2,50 cmc.
PENTRU
ELEVI
a elevilor. bUC':
Tehnium '16, In
cursul acestei luni la Ateneul tinere-
tului, manifestare Congresu-
lui politice al culturii sa-
'cialiste, peste 150 de expo-
nate. interesante n domeniile
mecanic, electrotehnic, electronic, ae-
ronautic, precum o serie de
machete seturi de aparate
nscrise n profilul aparaturii didactice
necesare laboratoarelor
Prin tot ceea ce
Tehnium constituie o
turie vie a talentu1U1,
a efortului creator al elevilor, care, fie
n cercuri sau in orele de
au mar-
cheze un evident salt calitativ de
a anului trecut, prin
complexitatea valoarea
realizate,prin apropierea tematicii abor-
date m uit mai strins de
nevoile ale con-
tinue a procesului de Cele
mai izbutite tehnice din actualul
an rodul de a aplica
n la
diferite obiecte de demon-
de asemenea, orientarea ma-
cercurilor aplicative do-
meniile de virf ale tehnicii, orientare
indisolubil la pre-
22
zente de aie economiei

in domeniul mecanic au fost apre-
ciate machetele ale unor
aparate utilaje intilnite curent in
industria consiructoare de
strunguri paralele, de alezat,
de frezat, mortezat, de prese
cu excentric etc.
Aparate electronice de tran-
zistorizate, alimentatoare stabilizate,
generatoare de semnale, defecto-
scoape, amplificatoare, multi metru di-
gital etc. au fost prezentate de
realizatori n cadrul standurilor rezer-
vate aparaturii electronice electro-
tehnice, din rindul s-au remar-
cat produsele realizate de elevii Li-
ceului de nr. 6, liceu-
lui industrial de auto-
Spiru Haret, Liceului Ion
Neculce, liceului Gheorghe
Grupului aeronautic, liceului
de nr. 7. Cele mai valoroase
laser cu heliu-neon, o
de tranzistoare necesara
practice din cadrul orelor de
aparatul didactic Electrolocus (uti-
lizat la capitolele de
pot face obiectul unor contacte ale
Jiceelor in vederea bazei
materiale a unor din
In domeniul aeronautic, elevii gru-
pului de specialitate au prezen-
tat machete ale unor tipuri de avioane,
aerodinamice, standuri pentru
studiul dispoziti'Ve de co-
simulare a unor efecte de
zbor. Printre exponate s-a relevat, de
asemenea, dispozitivul pentru pila-
tarea unei machete captive din exte-
riorul pistei circulare, dispozitiv care,
introdus in marile de aera-
modelism, poate contribui la
a regulamentelor aflate
in vigoare.
Ne-am adresat inginer
Mihai Popescu, membru al juriului,
pentru,a afla cteva opinii asupra aces-
tui eveniment reunite n
Tehnium '76 pre-
de studiu, cercetare
strins corelate cu nevoile
ale productiei.
de participare a elevilor la

ntr-o serie de
de mare valoare - laserul cu heliu-
neon, sfandurile prezentate de elevii
Grupului a.eronautic, aparatele
dispozitivele e{ectronice realizate:
pentru mbinarea cu
cercetarea
prin originale prin
pentru a elevilor."
n acest centru sint demne de rele-
vat a exponatelor
grija creatorilor pentru
designul industrial, aspiratia lor
competitivitate.
Evident, nu toate au fost
reprezentative, dar, de pe acum, deve-
nind Tehnium va
putea reuni, in viitoarele
din ce n ce mai valoroase, necesare
nu numai continue a
bazei materiale a procesului de
ci productive, cu
care au pot intensifica
prin contracte reciproc avan-
tajoase. ,
Pasiune respect pentru
creatoare orientare
domenii de vrf ale tehnicii, prin-
cipalele atribute ale muncii . ,elevilor
reflectate cu n
vii-
cadrul concursuh.1i T ehnium '15
al elevilor din municipiul
s-au decernat diplome de onoare,
premii, in cadrul celor 4
Premiul I - pentru reali-
zarea unei de frezat
colectiv Grupul Vulcan; sec-
Premiul I -dispozitiv
pentru pilotarea unei macheta
din exteriorul pistei circulare, colectiv
Grupul aeronaU!tic; sectia elec-
Premiul I - voltmetru
colectiv liceul Gheorghe sec-
tia material didactic electronic: Pre-
miul I de
colectiv Grupul aeronautic. Pre-
miul special al juriului a fost acordat
Amplificator de 2,4 W pentru
redare realizat de un
colectiv al Liceului Ion Neculce.
Premii de participare pentru selectia
imponan1a au 10st acor-
date Grupului aeronautic. liceu-
lui mecanic nr. 3 Vulcan, liceului
de nr. 6 liceu-
lui de
Spiru Harel.
1
.. 1
1
I
1
I
I
j
I