CERCETARE,

PRODUCTIE - - - - - - -- - - pag. 2--3

pe o
tativ
Concurs
Ciocan electric de lipit
INITIERE IN __ pag.4-5
Verificarea condensatoarelor
Condensaioare
CQ,YO - - - - - - - - - - - - - pag.6-7
Radioreceptor pe 144 MHz
Tx-100 mW
CrnT'ORU RECOMANDA pag. 3-9
A.V.O.Mca.pacimebu
. Verificator de circuite
Reieu de avertizare
TEHNiCA - - - - - pag. 10-11
Generatoare comandate in ten-
siune cu circuite logice
Radioreceptoare cu circuite in-
legra'te
PENTRU CERCURILE TEHNICe-
APUt":ATiVE DE TINERET - - pag.12-13
MIORITA}}
AUTO .. MOTO - - - - - - - - - pag. 14-15
Te6larea automobilelor uzate
distanta
re de vehiculul dinaintea
dv.

FOTOTEHNICA - - - - - - - pag.16-17
Fulgerul electronic
lABORATOR-AUTOUTllARE--pag.18-19
Comldatoare
Vobuloscop
DIN REVISTELE DE SPECIALI-
TATE

Receptor cu reactie
Redresof
pentru blitz

APARATE TEHNICE
RECOMANDATE - - - - - - - -pag,
Televizoare
Radioreceptoare portabiie
MAGAZIN - - - - - - - - - - - pag. 23
Amuzament

A REDACTIEI - - - - - - pag. 24
Radioservice
In
ERAIOARE [OmAnDAIE
n lun [U [1 [ II
1 I[
.... A
InUATAmlnTUl-
" ,...
PE o TREAPTA
[AlITAT"IU
,..
SUPERIOARA
Noi avem nevoie de multilateral in stare
abordeze cu curaj nu un sector ingust, ci domenii largi in care
se nu pot fi privite in mod izolat.
Numai vor putea indeplini
in cele mai bune conditii rolul pe care 11 au de jucat in societatea

n noul an 1917-1978, cei peste
5 milioane de elevi benefi-
ciarii unor complexe ale
romnesc, vor ntr-o
calitativ actiu-
nilor menite marcheze o
de a cadrelor
conform cerintelor firesti ale
economico-sociale a noastre.
Mobilitatea continue a n-
la nevoile noas-
tre socialiste cadrele necesare
economiei celorlalte sectoare de acti-
vitate, cadre cit mai bine cit
mai apropiate de nevoile
practice ale in lumina poli-
ticii consecvente a partidului nostru
privind asigurarea unei de
cu cea mai calificare, cu cea mai

O a
adoptate la Plenara C.C. al P.C.R. din
28-29 iunie 1977 o constituie transfor-
marea tot mai a
tului intr-un proces activ, in care elevul
sau studentul muncind si cer-
cetind, descoperind" sau redesco"perind
fenomene, procese tehnologice,
sociale etc.
Prin noile adop-
tate la Plenara Comitetului Central al
Partidului Comunist Romn din 28-29
iunie 1977 se organizarea
functionarea liceal intr-un
siste"m unitar armonios, cu
umanist, astfel incit fiecare elev
temeinic la
nivelul actuale ale dezvol-
economiei, culturii, dar,
in timp, o calificare
intr-o meserie care asigure integra-
rea, terminarea studiilor, ntr-o
activitate
NICOLAE
Reorganizarea liceale, diver-
sificarea ei n de nevoile eco-
nomiei in licee industriale,
agroindustriale silvice, economice
de drept administrativ, sanitare, de ma-
naturii, pe-
dagogice, filologice, istorice, de
repartizate pe intreg teritoriul
premise noi pentru ca
tinerii liceul in de
aptitudinile lor reale. Introducerea sta-
giului de prin incadrarea efec-
in terminarea
trepte de liceu, calificarea intr-o
profesie iar
n cu progresul social con-
temporan de asemenea, po-
sibilitatea de continuare a studiilor in
treapta a doua de liceu in
de superior.
Prin sferei de cuprindere a
paletei accentul se depla-
pe aspectul valoric, de care de-
pinde, in nu numai cali-
tatea fortei de de si de
miine, dar viitorul unei
Aceasta se printr-o
corelare a principiului cu
cel al autonomiei formelor treptelor
de
Cea mai de modificare struc-
de adoptate in
Plenara C.C" al P.C.R. din 28-29 iunie
a.c. se la organizarea
in acelasi timp a n1:re
,
gului
liceaL In acord cu
potrivit umanismul spiritul
ori-
zontul cultural laturi necesare.
indisolubil legate in omului
modern, comunist, snt radical
atit statutul de inferioritate al liceelor
industriale de liceele de
Ca alte institute de Universitatea Alexandru
Ioan Cuza ateliere laboratoare dotate cu
n laboratorul de la' realizareasubansam-
blurilor pentru minicalculatorul MPt-f6, brevetat omologat de Ministe-
rul
cii: a
liceelor de in licee
reale umaniste.
n Cuvintarea la cadrelor
din domeniul stiintelor sociale si
politic din 1 octombrie 1976.,
critic ind vechea intre liceul
de liceul industrial.
secretarul general al partidului spunea:
.-am intrebat: oare nu toate li-
ceele o de
tineretului? Inclusiv cele
industriale agricole. Cred ten-
di. de a-i considera pe
cei ce do. teorie
practica pe cei ce
pentru a putea con-
tribui in mod practic la dezvoltarea
este
Am mai spus noi vrem pro-
un umanism
un umanism al muncii. al creatiei.
cu adevirat este
cea care formarea profilului
nou, complex multilateral al omu-
lui orinduirii socialiste, pe
o civilizatie culturi" pe afir-
marea a uma-
ne in sfera creatiei sociale.
Actualele unitelti in sfera
tului liceal esenta novatoare, ..
a care devine
o de in sensul in care
contribuie decisiv la formarea omului
ca de a dar
in sensul de-
vine ea prin slujitorii ei, un factor
nemijlocit de spi-
a societeltii.
n superior s-au stabilit
profiluri de in functie de so-
economiei. culturii,
aducindu-se spe-
de calificare din dome-
niul tehnic, economic, universitar-artis-
tic. Toate acestea vor permite aprofun-
darea procesului de integrare,
de cadre de la nivelul exigen-
viitorului. intregu-
lui proces instructiv-educativ.
Accentuarea caracterului aplicativ al
prin planurilor de
a programelor
manualelor. introducerea practicii uni-
tare vor determina in acest an o mai
pentru
a _ tinerelor
In noul an va de ase-
menea, eficienta a
mintului romnesc prin continuarea ce-
lor mai bune din domeniul
cu cercetarea proiectarea.
cu Rolull sporit al
directe din partea muncitorilor, tehni-
cienilor din.
economice va constitui intr-o
mult mai mare decit in anii trecuti un
element mobilizator, nu numai in" uni-
de ale elevilor studen-
dar in de cercetare
n munca de proiectare.
Vor fi eliminate, astfel, nedoritele stagii
de acomodare cu locurile de iar
timpul efectiv petrecut n eco-
nomice sau cercetare va putea fi inte-
gral utilizat n scopurile subordonate
dintre
mnt Sporirea bazei ma-
teriale, atit in liceal, cit
in cel superior, va contribui firesc
la economice a ate-
de
elevi pentru autodotare, cit
pentru asigurarea contractelor
lor catedrelor din invatamintul supe-
rior va grade sporite de teh-
nicitate prin modernizarea utilaje lor e-
xistente, printr-o mai organizare
a muncii.
Dincolo de aspectele bazei materiale,
in contextul naltelor
pentru sarcinile prezente viitoare.
ridicarea nivelului al
mintului vizind atit calitatea si actuali-
tatea
de transmitere a lor nu
numai o dar
o strategie de
Permanenta modernizare a continutului
diSCiplinelor, actualizarea pre-
date, a
lui menit ofere tinerilor integrarea
sint consecin-
tele fructuoase'ale de
a
Vastul program de activitate privind
complexul proces de a
cere din partea cadrelor didactice
utilizeze in munca metode
active, un dialog sincer
deschis cu cei pe care ii se
pentru a constitui pentru
diSCipolii lor modele demne de urmat
in de speCialitate in
De datoria lor este, ca de datoria
tuturor U.T.C. si a aso-
"de a face
din fiecare din fiecare facultate
un puternic centru de cer-
cetare un
pentru formarea de valori materiale si
spirituale, pentru dezvoltarea pe noi
trepte a romnesc intrat
din acest an intr-o calitativ supe-

STANcULESCU
Concursul

Scinteii nr. 1, cod 71341, sec-
torul 1, n plicuri sigilate cu
pentru CON-
CURSUL DE IDEI.
revistelor
-Tehnium orga-
un CONCURS DE
IDEI
FICE adresat unei categorii
largi de cititori din industrie,
transporturi, agri-
institute de
mnt superior cercetare
licee pro-
fesionale etc.
Tematica concursului este
Pot fi trimise la
concurs ce contin idei
pentru unor pro-
bleme tehnico-stiintifice ma-
jore de la locul de din
localitatea, sau
n care pentru rezol-
varea altor puse in
tineretului, a intregului
popor de Programul partidu-
lui de dezvoltare si
a patriei noastre. '

lor ca trimise con-
idei care contribuie la
pro-
muncii, la realiza-
rea de economii de materii
prime materiale, la moder-
nizarea procesului de pro-
la economisirea con-
sumului de metal, la realizarea
unor produse noi de mare
competitivitate, la valorifica-
rea deseurilor din industrie si
la proiectarea d'e
noi tipuri de scule, dispozi-
tive verificatoare etc.
originale sau chiar
unor idei, de
scheme desene, de prefe-
rat conform normelor ST AS
in vor fi trimise la
Cele mai interesante
ce contin idei tehnico-stiinti-
fice vor fi publicate n ' revis-
tele -
Tehnium. al
fac obiectul unor in-
vor fi naintate spre
brevetare la O.S.I.M. si ulte-
rior publicate. '
CONCURSUL SE VA
1 OCTOMBRIE
DESFASURA N
31 DECEMBRIE
PERIOADA
1971.
n cadrul tehnico-produc-
tive, aplicind programa pentru
cu instruire
elevii ciocane elec-
trice de lipit de tip miniaturizat, de 220 V'
-40 VA.
Pentru realizarea acestui produs, ele-
vii sint execute o multitu-
dine de ca: trasarea, in-
doirea, indreptarea, - deci pre-
lucrarea metalelor, precum bobinaj
electric, electrice,
montaj de aparate electrice etc.
Produsul, realizat in mii de exemplare,
a fost primit cu de
Inspectoratul al Ilfov
distribuit din De ase-
menea, produsul nostru este folosit de
Institutul politehnic
beneficiari.
Pentru ca alte
executa acest produs,
a liceului nostru, mai jos
unele o prezentare
a
DESCRIEREA ELEMENTELOR
COMPONENTE
1. VRFUL CU este
nat din de cupru electrolitic cu
lungimea de 90 mm, fJ 8 mm, din care,
prin de strunjire frezare,
se virful cu pentru elementul
conform din fig. 1.
2. CUPA ORNAMENT este execu-
din sigiliu (de la ntreprinde-
rea Electronica), prin recalibrare la
diametrul de 8 mm la
Ei mm. Astfel cupa
extremitatea corpului, strngnd capul
corpului de virful cu
3. CORPUL CIOCANULUI este in
de avind diametrul
interior de 8 mm, iar de fJ 4 mm.
Teava se dintr-un dreptunghi
de de 130x27xO,5 mm. Forma de
se prin roluire pe un dom cu
diametrul de 8 mm apoi se trece
printr-un calibru de p 9-9,3 mm, care
face uniformizarea incheierea. Apoi
se prin la
cufundare in ulei.
4. COLIERUL CU este exe-
cutat pe un calibru, dintr-un dreptunghi
de cu dimensiunile de 54x10xO,5
mm, cu de p 3,5 mm. confec-
se
5. MINERUL este din lemn de tei
se executii prin strunjire; apoi se
cu lac incolor de
prin pensulare de 2-3 ori.
6. CORDONUL DE ALIMENTARE
este din conductor de cupru de
2xO,75 mm, izolat cu PVC, avind lun-
gimea de 1 800 mm.
7. cu este din bache-
cu nichelate.
S. CONECTORUL este piesa care
face intre terminalele elemen-
tului capetele
cordonului de alimentare, prin interme-
diul a pentru lemn de
2 x 10 mm. Conectorul este din de
lemn de tei prelucrat conform schitei.
In conector se
Il 1,5 mm pentru introducerea
rilor, iar longitudinal o de Il 4 mm
prin care se introduc terminalele re-
zistentei.
9. TUBUL PROTECTOR este din
PVC lung de 50 mm, cu diametrul de
6 mm, care dintre
-cordonul de alimentare,Ji miner.
10. ELEMENTUL INCALZITOR. Pe
o de cu dimensiunile de
100x7 mm, se 1 800 de ohmi
cu de de 0,06 mm.
Capetele se prin
uri la terminale, care vor fi din
de 0,,3 mm. Peste terminalle se
izolatori ceramici. Astfel ban-
da se 'in \{(UD. se
se prin incasetare cu
astfel ca fie iin slitul virfului.
lucrarea in ateiiiemi Se
diversifical,pe pe subansam-
bluri de m'onlaj control final ..
SUBANSAMBLUL CORDON ,este
format din montarea cordon ului de ali-
mentare la conedor si la Termi-
nalele cordonului se" cosit<t>resc sub
de inele atit pentm cit
pentru conector.
ELEMENTUL se exe-
cutii conform descrierii de
mai sus, pe o de bobinat cu pas,
in acest scop.
ASAMBLAREA. Se introduce ele-
mentul in virful slitului. An-
samblul se j"ntroduce in
se cupa de sigiliu, se
virful la 30"'. Terminalele rezis-
se la conector, unde se
terminalele cordonului de
alimentare. Apoi se introduce corpul
ciocanului in miner, se mon-
colierul se tubul de
protectie.
VERIFICARE $1 CONTROL FI-
NAL Cu ajutorul unui ohmmetru se
intii continuitatea rezistentei la
apoi nu
un eventual scurtcircuit intre corp
de alimentare (scurt-
circuitul ce se poate afla intre
corpul ciocan ului este datorat unei
neatente).
12rof. D.
1
-----1
------1
o
o
Fig. 1 - Virf cu
Ag. 2 - Conector
Fig. 3-Element 25 30
a) ""-< ......
b) 6'IJ
c)
d)
-

I r
4
Pagini realizate de fiz . A.
n paralel cu elementele introductive
privind caracteristicile,
utilizarea condensatoarelor,
- adresndu-ne, de asemenea,
constructorilor - cteva me-
tode simple de verificare a
condensatoarelor.
Cea mai verificare a unui con-
densator n a stabili acesta
nu este ntrerupt capacitate)
nu este scurtcircuitat
piesa se din aceste punc-
te de vedere, se poate trece n continuare
la curentului de (res-
pectiv a sale paralele, n cu-
rent continuu) la propriu-
a sale. Un condensator
sau ntrerupt este inutilizabil
ca atare va fi din
pentru a nu provoca ulterioare
(putem uita care a fost ncercnd
folosim, compromitem un montaj).
nainte de orice verificare
la condensatorului de even-
tuala n
el, atingnd terminalele sale cu capetele
unui fir conductor izolat. este
obligatorie n cazul condensatoarelor
pentru tensiuni mari (mai ales
Toate corpurile din au, ntr-o
mai mare sau mai pro-
prietatea de a acumula sarcini electrice
libere. Cum orice produce
n jurul un cmp electrostatic,
prin acumularea de elec-
tricitate pe un corp izolat, acesta
V.
pentru un corp
dat (izolat din punct de vedere electric
de corplirlle nvecinate1 raportul dintre
cantitatea de electricitate
Q, V, este o
C, capacitate
C = Q (1)
V
depinde de natura,
forma dimensiunile de na-
tura mediului de tempe-
etc.
Tot pe cale s-a consta-
tat un corp dat conside-
rabil capacitatea atunci cnd
apropiem de el un alt corp. Plecnd de
la s-a ajuns la ideea
de a sisteme din
corpuri (de sau
metalice1 foarte apropiate ntre ele,
dar izolate din punct de vedere electric,
care nmagazina mari
de electricitate ntr-un volum ct mai mic.
Aceste sisteme au primit denumirea de
--II-- a
)1'
d
4

b e
-nr--=
c
acestea au fost scoase dintr-un radio-
receptor cu tuburi sau dintr-un televizor),
deoarece lor poate
periclita instrumentul de verificat, pre-
zentnd pericol chiar pentru persoana
care
Testarea cu casca. n cazul condensa-
toarelor cu valori de ordinul microfara-
zilor sau mai mari, se poate apela la
verificare se mon-
pe cap o pereche de cu im-
mare (peste 2000 Q) bornele
acestora se ating de terminalele conden-
satorului, ascultnd atent. se aude
n o n momentul
condensatorul are capacitate
(nu este ntrerupt) nu este scurtcir-
cuitat.
Metoda are la para-
a condensatoarelor cmpu-
lui electric din mediul
pocnitura nu se aude sau este extrem de
nu putem trage A concluzia este
defect condensatorul. In acest caz vom
conecta pentru cteva secunde termina-
lele condensatorului la o baterie de 4,5 V,
respectnd (plusul la plus).
cteva minute de vom repeta
apoi testarea la nici de data
aceasta nu auzim condensa-
torul poate fi ntrerupt sau
depolarizat; pentru elucidarea
va trebui la o de
condensatoare snt la ora uti-
lizate pe n apa-
ratelor electronice electrotehnice.
Unitatea de pentru capacitatea
este faradul (simbol F) re-
capacitatea unui condensator
care se cu sarcina de un coulomb
atunci cnd se ntre
sale tensiunea de 1 V. Unitatea din
Sistemul fiind foarte mare,
n se folosesc frecvent submulti-
plii faradului:
- milifaradul (mF),cuvaloarea 1O-
3
F;
- microfaradul (jlF), cu valoarea
1O-
b
F;
- nanofaradul (nF1 cu valoarea
10-
9
F;
- picofaradul (pF), cu valoarea
10-
12
F.
Simbolurile grafice ale condensatoa-
relor snt n fig. 1: a condensa-
toare nepolarizabile; b c - conden-
satoare polarizabile (electrolitice); d -
condensatoare variabile e conden-
satoare semireglabile (trimer).
a
-IHHHHI-
C1 C2 C3 Cn
SERiE
b
PARALEL
verificare.
Verificarea de scurtcircuit. Condensa-
toarele n stare conduc foarte slab
curentul continuu, avnd o
(n paralel cu capacitatea lor)
de ordinul zecilor, sutelor de kiloohmi
sau chiar mai mare. n unele cazuri
accidentale, izolatorul dintre
turi se astfel terminalele
piesei snt puse n scurtcircuit. Un ase-
menea condensator devine inutilizabil
poate chiar produce avarii montajelor
electronice nu a fost depistat la
timp (de exemplu poate arde un tran-
zistor, punndu-i n scurtcircuit
nea emitor-colector).
Starea de scurtcircuit se pune n evi-
foarte simplu folosind o baterie
un bec de conform montaju-
lui din fig. 2. becul se aprinde
aprins, condensatorul este
puns; becul nu nu pu-
tem trage concluzia ar fi bun conden-
satorul (poate fi ntrerupt). Pentru
condensatoarele bune avnd valori dell!l
sute sau mii de microfarazi, becul va
ilumina un timp foarte scurt, in mo-
mentul
Verificarea la instrument. a con-
stitui propriu-zis o veri-
Energia condensatorului. Acumularea
sarcinilor electrice pe unui
condensator cu nmagazina-
rea unei de energie
cu att mai mare cu ct capacitatea con-
d(msatorului tensiunea U ntre
snt mai mari
energia condensatorului Ee une-
ori W J n jouli (J), capacitatea C n
tensiunea U n
cantitatea de electricitate
Q n dintre
aceste se scrie:
E = Q2 = CU
2
(2)
e 2C 2
De exemplu, un condensator de 10 /lF,
la o tensiune de 10 V = U, va
va acumula o cantitate de energie
Ee = (10'10-
6
F)' (10 V)2 = 0,0005 J.
Gruparea condensatoarelor. n prac-
se impune adeseori ajustarea valorii
unui condensator necesitate sau
obtinerea unor valori nominale care nu
se ' n seriile de fabricatie
(sau de care nu dispunem). n acest
se la conectarea a sau
mai multe condensatoare n serie sau
n paralel.
ficarea condensatoarelor de valori mari
(peste 1 cu ajutorul instrumentelor
cu ac indicator ne informatii destul
de ample despre starea lor. n de
tipul instrumentului de care dispunem,
putem alege una dintre variantele pre-
zentate mai jos.
Folosind un voltmetru simplu care
are pe scala 10 -100 V, se reali-
montajul din fig. 3. nainte de
conectarea condensatorului se vor scurt-
circuita terminalele sale pentru a ne
asigura este In momentul
atent acul indicator.
acul nu deloc, condensa-
torul este ntrerupt (nu are capacitate).
acul brusc se
in dreptul tensiunii de 4,5 V (aproxima-
tiv tensiunea bateriei), a mai reveni
spre zero, condensatorul este
acul revine
lent spre zero, condensatorul nu este
are capacitate.
instrumentul folosit este un mi-
croampermetru (50 /lA sau 100 /lA),
n serie cu condensatorul cu bateria
se va introduce n mod obligatoriu o
de sau
(fig. 4). In caz contrar, curentul foarte
mare de a condensatorului
La conectarea n serie (fig. 2 a), capa-
citatea C are expresia
de relatia:
1 i 1 1 1
- = + - + - + ... + - (3)
C CI C
2
C
3
C
n
Se valoarea este
mai dect fiecare dintre valorile
condensatoarelor nseriate. Prin urmare,
Ia conectarea n serie se atunci
cnddori.'ll valoarea unui
condensator dat.
n particular, cnd n serie
condensatoare C
l
Cz, rezultanta
C de (3) se poate scrie:
C CI 'C2 (4)
Cl + C2
se un condensator de capaci-
tate CI se valorii
sale la C, capacitatea care trebuie conec-
n serie cu C
l
n acest scop are va-
loarea:
C (5)
2 C
l
- C .
De exemplu, pentru a corecta la 20 nF
valoarea unui condensator CI = 25 nF,
vom lega n serie cu acesta un conden-
sator C
2
de capacitate:
C 25 nF' 20 nF = 100 nF
2 25nF - 20nF
ar putea arde bobina instrumentului.
Valoarea rezistentei se astfel
nct curentul priti. instrument, cu bana-
nele A - B n scurtcircuit, nu
limita (valoarea
de cap de De exemplu, pentru
U Bat = 4,5 V Imax = 100,uA, valoa-
rea lui R se va lua de:
R = 4,5 V = 45 000 n = 45 kn.
100'10 6A
Interpretarea rezultatelor la verifica-
rea unui condensator se face ca n cazul
precedent. Instrumentul fiind acum mult
mai revenirea acului spre zero
va fi foarte (n special pentru ca-
Se poate nlocui calculul implicat de
(4) (5) printr-o citire
utiliznd nomograma din fig. 3,
Cele trei valori C, C
1
C
2
care se
n (4) au proprietatea
de a fi coliniare pe (astfel
a fost conceput Pentru a deter-
mina ,una dintre ele este suficient
prelungim la cu axa
dreapta care ce-
lelalte valori date. O de
lucru obligatorie este ca toate cele trei
valori fie exprimate n uni-
de capacitate (toate n nanofarazi
I
La conectarea n paralel a condensa-
toarelor (fig. 2b), capacitatea C este suma
componente:
C = CI +- C
2
+ Ci1" ... + Cn (6)
marI); acul nu va reveni de
fapt la zero, de
ai condensatoarelor, pe care micro-
ampermetrul i pune bine n
Cel mai indicat instrument pentru
verificarea condensatoarelor este ohm-
metrul. Metoda de cazul prece-
dent prin aceea instrumentul are
ncorporate, prin sursa de
alimentare de (po-
de aducere la zero).
Montajul de lucru este n fig. 5.
La conectarea condensatorului se va
respecta polaritatea este e1ectro-
litie), plusul va fi legat la borna
CI e2
r------III II
U, Uz
u 0----
n cazul n paralel, toate
condensatoarele compo!,\ente trebuie
tensiunea (tensiunea maxi-
cel cu valoarea
tensiunii ce se deoarece
toate se vor la tensiune

CODUL CULORILOR PENTRU CONDENSATOARE
Negru O
Maro .:...33
-75
-150
Galben -220
Verde -330
-470
-750
o
Banda 3
A doua
a
valorii
o
2 2
3 3
4 4
5 5
6 6
7 7
8 8
9
Banda 4 Banda 5
Factoru.1 Toleranta
de multi- . .
pl!care a
C) 10 pF C < 10 pF
cifre
----- ---- --
1 20% 2 pF
----- ----
10 1%
-----
100 2% 0,25 pF
-----
1000
-----
10000 +100%
5% O,5 pF
45KQ
plus a ohmmetrului. Si n acest caz se
va in prealabil condensatorul
prin scurtcircuitarea terminalelor. Ohm-
metrul va fi adus la zero cu ajutorul
butonului (cu bornele n scurtcir-
cuit).
n timpul citirilor nu se vor n
terminalele condensatorului sau
bananele, deoarece corpului
s-ar pune astfel n paralel cu cea a piesei
am trage concluzii eronate.
La conectarea condensatorului putem
observa una din situatii:
1) Acul indicator nu
tibil; aceasta ne valoarea capa-

1
= 3
4
O 5
La conectarea n serie, tensiunea apli-
se pe toate condensa-
toarele componente invers
cu respective. De exemplu
se gruparea serie CI - e
2
cu rezultanta C de (4)
se sistemului tensiunea U (fig. 4t
de tensiune pe cele con
densatoare vor fi:
(7)
CI' C
2
invers cu valorile
condensatoarelor: U l - C
2
(8) (n
U
2
-C;
particular, atunci cnd cele con-
densatoare nseriate snt egale,
de tensiune pe ele snt egale ntre ele
egale cu din valoarea tensiunii
aplicate la bornele grupului.)
Pe baza acestei putem uti-
liza condensatoare cu tensiuni nominale
mai mici, grupndu-le n serie, la tensiuni
de lucru mari.
Parametrii eondensatoarelor. Pentru a
putea utiliza condensatoarele n diferite
montaje electronice este necesar cu-
n prealabil valorile parametri-
lor lor anume: valoarea no-
de (abaterea
n procente de valoarea
tensiunea
coeficientul de Trebuie
n <::azul condensatoarelor
coeficientul de
a
n pe milon din valoarea
pentru o a temperat urii cu un
gr:ld. Astfel, cu C valoarea
este (sub 0,1 ,uF aproximativ,
n de sensibilitatea ohmmetrului),
sau avem de-a face cu un condensator
ntrerupt; se va face o verificare supli-
n curent alternativ.
2) Acul brusc la capul de
practic zero) nu mai
revine n timp de la
avem de-a face cu un condensator
puns. este un condensator de va-
loare foarte mare - mii de microfarazi -
se va mai mult, timpul de
care putnd fi chiar de ordinul minute-
lor; eventual se trece ohmmetrul pe o
mai
3) Acul la o
valoare (eventual chiar la cap
de un timp revine ncet,
oprindu-se n partea a scalei (sau
se deplaseze spre stnga
extrem de lent); condensatorul nu este
n scurtcircuit are capacitate cu att
mai mare cu ct intervalul de timp ntre
conectare revenirea acului este mai
mare. n dreptul se -
n final acul rezisten-
a condensatorului. Ea poate
fi de zeci sau sute de kiloohmi, sau chiar
mai mare (cu ct este mai mare, cu att
mai bun este condensatorul).
Tensiunea la bornele ohmmetrului
fiind timpul de a conden-
satorului va fi cu capaci-
tatea sa. Folosind condensatoare de va-
lori cunoscute un cronometru, am pu-
tea calcula orientativ valorile unor capa-
necunoscute prin regula de pro-

C = C 11 tx
,. x 111t
1
4) Acul se reintoarce lent
la o apoi ncepe din
nou se deplaseze spre dreapta; con-
densatorul a fost conectat invers se
produce depolarizarea sa este elec-
trolitic).
.
u__

b 5
c
a condensatorulili
de la temperatura 'de 25C)
cu IX - coeficientul de
capacitatea la temperatura T, C(T) se
va calcula cu
C (T) = C + IX' C . 10-
6
(T - 25) (9)
n coeficientul de tem-
se ia cu semnul (IX > 0-
atunci cnd capacitatea cu
rea temperaturii IX < O - atunci cnd
capacitatea scade cu tempera-
t urii). De asemenea se va cont de
semnul T - 25C.
In cazul condensatoarelor ceramice,
marcarea valorii nominale, a coeficien:
tului de a de
se face prin benzi colorate,
conform codului din tabelul
Ordinea de citire (de numerotare) a
celor cinci benzi este dinspre terminale
extremitatea (fig. 5a). Atunci
cnd marcarea numai patru benzi
(fig. 5b), cea care este banda 1
(coeficientul de iar cnd
marcarea este cu trei benzi (fig. 5c)
n plus banda 5 Lipsa
benzii 1 ne valoarea coeficien-
tului de este (va-
n limite marit iar lipsa benzii 5
de de peste
20 la
Prin decodificarea benzilor 2 3,
conform se obtine un
format din cifre. acest
n cu factorul de multiplicare indicat
de banda 4, se valoarea conden-
satorului n picofarazi '(pF).
N NR. VIITOR)
RADIORECEPTOR
PE144MH
CQ-
traficul
utilizarea unor rad1oreceptoare de
foarte scop
de

fig. 1 este de
intrare, respectiv blocul conver-
sie din 144 MHz n 29 MHz. Primele
etaje de uti-
tranzistoare cu efect
de cmp n montaj neutrodinat.
Ambele au circuite oscilante acor-
date pe 144 MHz. Etajul cu tranzis-
torul BC 171 este primul oscilator
local debitnd un semnal cu frec-
ntre 38,333
39 MHz. Armonica a treia a semna-
lului, respectiv 115 MHz, este a-
cu semnalul din
tot de un tranzistor cu efect
de cmp n bobina L4 se
29 MHz. Semnalul de 29 MHz este
injectat la intrarea montajului din
fig. 2. Un semnal cu de
27,4 MHz de la un oscilator
cu cuart este aplicat tranzistorului
SF 215. 'In acest mod se a
doua de
1 600 kHz. cum se
din fig. 2, mai un SFO osci-
lator (tranzistorul SC 107) ce n-
a
semnalelor n SSS.
Trecnd la realizarea se
D
P -e<TiS34
BF2.46
fII
exis-
radlOreceptoarele
pentru t ....,,,,,,nn;'-.:> de 455 kHz. Am
schimbat de
acord cu unele mai mici, prin ta-
tonare, cnd bobinele s-au
acordat n 1,6 MHz.
Pentru 29 MHz, bobinele vor fi
pe carcase conform
datelor din tabelul Oscila-
torul al doilea este pilotat cu un
cristal, iar tensiunea sa de alimen-
tare este cu o
Zener. Cnd este gata, montajul
se la un amplificator de
se incepe reg la-
rea lui. Trebuie mai ntii ne asi-
oscilatorul de 27,4 MHz
Aceasta se poate
stabili cu un grid-dip-metru. Cnd
punem n sistemul RAA,
nti o de 12 kn
in locul S-metrului po-
de 22 k Q la mijlocul
cursei sale. Apropiind grid-dip-
metrul in emisie de bobina
L5, trebuie
Considerind a doua
este acordul
ei este situat undeva, ntre 1,4
r1.nf
120
5,61( +9V
Bobina
LN
neutre-
dinare
Y03BOE
Diametrul
bobinei de spire
6 mm; 5
pe
81
circuit de 5 mm
intrare interior
82
B3
B 4 acord 115 5 mm
B 5 MHz interior
--------
L4
acord 29
MHz
------- ----
L5
acord 29 6mm; 16
MHz pe
----
acord 29 6mm; 15
L8
MHz pe
-------- --- ---
oscilator
6mm; 16
L9 n 27,4
MHz
pe
-------
oscilator
6mm; 7
L7 n 38
MHz
pe

miez
Se
La
Diametrul
srmei
utilizate
mm
0,3
n aer 0,8
-----
miez 0,3
------
0,3

0,3

-------
miez 0,3
----- ------
0,3
dintre bobinele L 4 L 5 este de aproximativ 1-2 mm
BC101
spre L5 pentru maximul
de 29,5 MHz. Deoarece n acest
caz bobinele din a doua
snt acordate n jurul
de 2 MHz, vom trece
la reacordarea lor. Vom micsora
grid-dip-metr'ului
n avnd auzim to-
imagine vom acor-
da bobinele din a doua
miezurile
de pentru maximum de
ne cumva la
cursei, vom
de acord din primarele bobine-
lor. Prin analogie se va proceda
si n cazul unei situatii contrare.
, cum se vede n 'schema din
fig. 1, osciJatorul este comandat
cu o cu capacitate
(varicap) de tip BA 102 sau echiva-
Tensiunea- la bornele aces-
teia de la 1 la 4 V,
de 4,7 kfl.
Dioda varicap este n par-
tea sa astfel ob-
tinerea unei n acord.
Valorile fixate permit baleierea frec-
circuitului de la 38,3 la 39 MHz.
stabilitatea in
a receptorului depinde n primul
rnd de calitatea acestui circuit.
n ordine de idei retinem
faptul alimentarea oscilato-
rulul este printr-o
Zener de 9 V. Potentiometrul de
liniar, trebuie fie de
calitate. EI poate fi nlocuit
cu unul de 2,2 kU, dar n acest caz
se rezistenta de
4,7 kQ. '
Cu ajutorul grid-dip-metrului n
care se va apropia
de bobina L7, se va oscila-'
n mod normal, aceasta trebuie
se ntre 38,3 39 MHz.
este prea sus se
bobinei, iar
este prea jos, se scoate una. Osci-
este la etajul triplor
cu tranzistorul BF 215, prin capaci-
tatea de 6,8 pF. 80binele 84-85
se vor acorda armonica
a treia a oscilatorului, respectiv
ntre 115 117 MHz.
ce aici semnal
maxim, apropiem grid-dip-metrul
n emisie pe 144 MHz, de bobina
83 condensatorul trimer
pentru un maximum de semnal.
avem S-metrul montat, el
ne este acum de un mare folos,
deoarece ne poate indica maxi-
mul Schimbnd pozi-
grid-dip-metrului la bobina 82,
aici trimerul aferent pen-
tru semnal maxim. aceasta
se introduce si tranzistorul 8F 246
(primul amplificator RF) n locul
conectind antena, se re-
trimerul lui 81.
celor etaje de
amplificarea de 144 MHz
este deosebit de astfel
se pot ivi parazitare. n
acest caz vom actiona feritele bo-
binelor de neutrodinare cnd
vor dispare. Cunoscnd
unor
avem o posibilitate n plus de a
realiza etalonarea scalei. Mai no-
un lucru important: pentru a
obtine o sensibilitate ct mai uni-
in banda, vom reg la
pentru maximum de bobi-
12'1
470
lI1
IO,1
J1
F
na 82 la de 145,5 MHz,
bobina 83 la de 144,5 MHz,
iar bobina 81 la frecventa de
145 MHz. .
Acest convertor, deosebit de sen-
sibil, stabil foarte zgomo-
tos, poate fi realizat separat
montat la intrarea unui receptor
de trafic n banda de 29 MHz; sau
modificndu-i bobina oscilatorului
ct cele care sarcina
mixerului, facem se cupleze
unei frecvente intermediare de
10,7 MHz, unde putem folosim
un filtru cu cristal.
Tranzistoarele cu efect de cmp
r
22nF
8F 246 pot fi nlocuite cu cele de
tip TIS 34. Experimentnd schema,
am folosit n tocul mixerului indi-
cat unul din diode cuplat n cele
trei (intrare
oscilator
cu ajutorul unor transformatoare
de n cazul mixerului cu dio-
de am tensiunea de
oscilator introducnd n polarizarea
celor tranzistoare (oscilato-
rul triplorul) cte un
Etajul BFO este realizat pe un
transformator de inter-
de tipul celor folosite de
de 1,6 MHz. este
4,7nF
AF
.......
o+t2V
cu ajutorul unei prize
al unui divizor capacitiv (560 pF
4,7 nF). Un condensator variabil
de 3 la 30 pF, pe panoul
receptorului cuplat cu ajutorul
unui cablu coaxial scurt, permite
acordarea oscilatorului.
8FO-ului cu circuitul
de demodulare se prin-
tr-o capacitate de 6,8 pF.
de
radioreceptor cu conversie
a fost reco-
radioamatorilor de
F 1 VR n revista Radio REF,
__________________
Tx-l00mW
Toate bobinele snt construite
din Cu-Em fi> 0,25, pe carcase
if> 6 cu miez de Bo-
binajul se face
exceptind L7 L8 care au bobinaj
cu pas de 0,25 mm.
Un recomandat n spe-
cial are schema elec-
n figura
Printre caracteristicile sale elec-
trice redus de
componentA, stabilitatea
a realizarea Cu
aceste aparatul poate fi
exploatat n concursuri

Primul etaj constituie oscilato-
rul, care din de
8 MHz.'
Semnalul de 8 MHz este
cu n colectorul
tranzistorului 8C 107. re-
gim de triplare a l are
tranzistorul 8SX 19, deci la
rea lui circuitul este acordat pe
73 MHz. Tranzistorul final
ca dublor. De remarcat n punc-
tul M al etajului final poate fi intro-
dus, n afara un sem-
nal audio, o modula-
n amplitudine. semnal
audio, cu un manipulator n emitor,
Y03CO
n regim tele-
grafic.
La se mai
poate cupla un etaj de putere.
Astfel se vor bobina pentru L1 -
40 de spire; L2 - 60 de spire; L3-
15 spire; L4 - 20 de spire; L5 -
PL9V1Z
y----------+12V
6 spire; L6 - 4 spire; 17 2,5
L8 - 2,5 spire.
de
. S2, S3 S4 snt tot din
if> 0,25, cte 9 spire,
miezuri de
Acordul circuitelor oscilante
fiecare etaj se face din miezurile
bobinelor.
M


Utiliznd un instrument de
cu sensibilitatea de 100 pA o
'i = 2 kQ, construi cu
mijloace proprii un aparat de
relativ simplu, dar cu deosebite,
Hnd domenii de
1. Curent continuu
- tensiuni de la 0,2 V -1000 V
(0,2 V, 5 V, 10 V, 50 V, 100 V, 500 V,
1000 V);
- de curent de la 100 pA-
1 A (100 pA, 1 mA, 10 mA, 100 mA, 1 A);
2. Curent alternativ
t.ensiuni de la 10 V - 500 V (10 V,
100 V, 500 V).
3.
a) De la 0-1 MQ (R
xl
)' cu alimentare
de 1,5 V =
b) De la 0-20 MO (R
xu
), cu alimen-
tare la 220 V,,-,.
4.
Se pot cu precizie valori
cuprinse ntre 1 nF -0,5 flF (cu alimen-
tare la 220 V '" ).
q
Rad
r-;
a:::
';:;;"
U"" o---I--_...J
+
(J' U=

8
ro
O
pOZ. COMUTATOR
C)(,R)(11
Piesele necesare montajului
snt:
- un instrument cu sensibilitatea de
100 pA o de 2 kO;
un comutator cu 1 x 15
(se poate
- un de 150 kn (liniar):
- 3 diode F 407 sau F 307 (sau oricc
alte diode similare);
un condensator nepolarizat de I
Ing. ALEXANDRU LEFTER -BRASOV
5 flF (n lipsa acestuia se poate
un condensator electrolitic de calitate
de cea 10 flF/minimum 25 V);
- un comutator cu 2 x 2
- 14 avnd valorile din
(se vor prefera de cali-
tate).
Schema de principiu a aparatului este
n fig. 1. Etalonarea se poate face
n moduri:
A. Pentru tensiuni
1. Cu ajutorul tensiunilor continue
alternative, prin cu un apa-
rat de etalonat.
2. Prin calcuL instrumentul de
a fost gradat n flA.
B. Pentru
1. Cu ajutorul unor capa-
de calitate (cu o de
maximum 5%).
2. Prin calcuL instrumentul de
a fost gradat n /lA (acest
caLcul este mai complicat).
In cazul n care nu se dispune de un
f407 Cx,
Instrument de 100 /.lA, ci de unul cu
sensibilitate ia
fi' se poate face calculul
Rad al R. care
schema, in-

Pentru tensiuni continue (fig. 2)
U
Rad = -;- - ri (O)
10
Pentru tensiuni alternative
R = 0,4 U _ r (O)
ad i
o

- Pentru continui (fig. 3)
Rs = . i
o
' r i. (O)
- 10
(pe voIt) a instru-
. fi l
mentulm va 1: R
i
/:
J
=
Exemplu
Datele instrumentului:
i
o
= 50 flA, r i = 1 500 O.
pe voIt a instrument ului este
1
R"/ = --- = 20 kO/V.
'-1) 0,00005
- Pentru scara de 100 V curent
continuu:
R 100 V 1500 A
ad 0,00005 A - H
= 1998500 O"" 2 MO.
Pentru scara de 100 V curent al-
ternativ:
Rc:J 0,4 . 100 1 500 =
0,00005
= 798500 O 800 kO.
Pentru scara de 100 mA curent
continuu:
R = 0,00005 . 1 500
s 100. 10-
3
- 0,05' 10-
3
= 50 1,5 . 103 075 n.
99,95 '
Valorile rezistentelor la calculul
interne a instrumen-
tului este (se n interiorul
cmpului de al adi-
folosite) se vor rotunji la cifre
ntregi (valori care se n
Nu se admit abateri mai mari dect cele
permise de precizia pe care constructo-
rul vrea o dea aparatului Valorile
rezultate din
calcul se vor cu un aparat de
precizie.
Din mai multor
de valoare se vor alege cele cu
cele mai apropiate de valoarea

Aparatul se va monta ntr-o cutie de
plastic sau pe un panou de textolit,
sau dimen-
siunile fiind indicate de gabaritul piese-
lor utilizate. n cazul unui instrument
al unui comutator de mici
aparatul se la miniaturizare.
UERIFI[ATOR
DE [IR[UITE
Verificatorul de circuite este un
mic dispozitiv aplicat pe degetul
(fig. 1 2); el a fost con-
ceput pentru testarea circuitelor
logice (nivel Q sau 1 ). .
Cablajele imprimate folosite la
circuitele integrate cu lo-
gice snt foarte complicate, distan-
ntre trasee fiind mici.
este ntre
rirea unui instrument a traseelor,
N. TURTUREANU
se poate ntmpla
un traseu sau invo-
luntar un scurtcircuit. Dispozitivul
permite semna-
lelor logice la un aparat n
Dioda (LED) in-
nivelul semnalului cules. Dis-
pozitivul se de la sursa
circuitului de verificat.
Piesele componente vor fi ct
mai mici. Tranzistorul T
1
poate fi
RELEU DE
AUERTIZARE
sonene sau o acumulator
atunci cind se un claxon.
Tranzistoarele utilizate snt toa-
te npn cu siliciu, de calitate.
Se va avea ca Ti T3
reziduali cit mai mici
factorul beta mare.
M. ALEXANORU -
Functionarea montajului este
deosebh de nefiind nece-
sare reglaje auxiliare.
racordarea in-
chiderea I se
butonul 8
1
, comutatorul K fiind
n 1 Aver-
tizorul va atta timp ct
se butonul Apoi se
trece K n 3 (cu
se din nou 8
1
,
Montaju! un
dispozitiv de avertizare cu
multiple de utilizare.
Astfel, comanda de pornire (de-
se poate da:
-prin atingerea bornelor A-B
(respectiv unui
traductor ntre O 20 M 0.);
-prin unui
traductor, conectat la bornele
ntre O si 100 k fl.;
-prin butonului
(contact ntre O 200 Q).
n primele cazuri, sensibi-
litatea (pragul de poa-
te fi din P 1
(250 kil/liniar).
permite blocarea tiristorului)
o tensiune de ali-
mentare de 9-12 V. Dioda O2
dispozitivul impotriva
tensiunilor inverse de
in cazul folosirii unui claxon ca

Tipul tiristorului se alege n func-
tie de consumul avertizorului; fo-
iosind un tiristor KY 202 K
radiator, se poate pentru
timp scurt (2-3 minute) chiar
o de 2-3 A.
Alimentarea se face de la 9-12 V
tensiune folosind bate-
rii n sene (2X4,5 V, 3x4,5 V)
atunci cnd consumatorul este o
9-12V
avertizorul nu
se la eliberarea butonu-
lui, totul este n
avertizorul se la eliberarea
lui B
1
, se va rezisten-
R,., (in de curentul de
mentinere al tiristorului utilizat).
Practic R
11
poate fi ntre 100
500 .0 ..
Apoi se trece comutatorul K n
2 (cu temporiza-
se din nou B
1
. Averti-
zorul va un timp limitat,
determinat de cursorului
Functionarea avertizorului poate
fi pentru 1
a comutatorului K (semnalul sonor
cu anularea co-
menzii de cu
nerea pentru 2
a lui K respectiv, cu
pentru 3 a lui K.
n ultimul caz, avertizorul poate fi
oprit numai prin intreruperea ali-
(deschiderea
torului 1) sau prin deconectarea
sarcinii. Timpul de auto-
2 a lui K) este regla-
bil in intervalul aproximativ 0-60
de secunde, pentru valoarea de
100 jJ"F a condensatorului C
2

respectiv, Intre 0-120 de secunde
pentru 200 uF. Reglajul
se face din liniar
P
2
(500 k 0.). Elementul de averti-
zare propriu-zis poate fi un claxon
auto, o sonerie, o electro-
(generator multitonal) etc. E-
este ca acesta
neze prin intreruperea
a curentului consumat (pentru a
A
TRADUCTOR
0-20MQ
C
TRADUGTOR
0-100kQ
B
+
LED 2700 .
LA ALiMENTAREA
CiRCuiTUlUi
DE VERiFicAT
de orice tip, npn cu siliciu, de di-
mensiuni mici; 'R
1
- R2
vor fi de 0,12 W. Piesele compo-
nente, lipire cu cositor, vor
fi etansate si izolate cu epoxi-
lac siliconic. '
Piesa care se pe degetul
va fi din material izolant
(celuloid, polistiren etc.). Se poate
folosi cu succes un degetar de
croitorie. Vrful de testare va fi
izolat cu tub sau lac
numai vrful propriu-zis va fi
O
liber. Vrful va fi executat dintr-o
sau ac
de Piesele componente
se pe degetar cu
sau lac siliconic.
Functionarea montajului este
deosebh de Nivelul semna-
lului aplicat pe baza tranzistorului
T
1
blocarea sau intra-
rea n conductie a tranzistorului,
respectiv aprin'derea LED-ului. A-
plicnd cte un dispozitiv pe fie-
care deget se poate veri-
fica simultan a
circuite logice.
Dispozitivul descris este com-
pact de folosit; el se poate
utiliza si la alte circuite electro-
nice, la tensiuni care nu de-
24 V. n acest caz va-
loarea rezistente lor va fi
cu tensiunea de alimentare, pentru
a nu valoarea curentului
maxim admis pentru LED.
lui P
2
de
nere R
11
a fost (de exem-
plu la 200 Q), se va in
prealabil R 10 la valoare.
cum am
rea dispozitivului se poate face
prin montarea unor traductori re-
zistivi la bornele A-B C-D'.
Traductorii pot fi de (foto-
de umiditate, de pre-
siune etc. n cazul de
la sine (amplificare prea mare in
circuitul de - T2), se
p, n sensul
rezistentei sale nseriate. Conden-
satorul (;1 semnalele alter-
native care altfel ar fi detectate
amplificate de acest circuit.
Traductorii a de
lucru este de ordinul zeciio'r de
kiloohmi se la bornele
C-D, iar cei cu de peste
100 kQ la bornele A-B.
lungimea firelor de racord
la borne nu este prea mare (2-3 m),
nu va fi necesar cablu ecranat
(eventual se valoarea lui
Ci la 10 nF).
Montajul a fost experimentat cu
bune rezultate folosind drept aver-
tizor sonor montajul publicat n
revista Tehnium nr. 5/1977, pag. 9.
CU MENTiNER.E
TEMPORizATA"
3
qu MUl-

NaIMrrA-
TA"
ClAXQH
SONERIE
SiRENA"
R1b
39 Q.
ca materialele trimise redac-
noastre fie dactilografiate sau
scrise citet.
Schitele 'sau desenele vor fi execu-
tate conform normelor STAS (chiar n
creion).
Materialele nepublicate nu se resti-
tUIe autorului.
din timp abonamentul
pe anul 1978 la TEHNIUM!
Prin tematica sa revista
TEHNIUM un instrument
util de informare pentru atelierele
lare pentru tinerii de
realizarea unor tehnice.
Abonamentele se pot face la ofi-
ciul P.T.T.R., factorii difu-
zorii de din ntreprinderi
.
9
.....
I
U I UI
Ing. NICOLAE ANORIAN
Cu o CDB 400 E se poate realiza un
oscilator comandat n tensiune de forma celui
din fig. 6a. Este o des n buclele
PLL cu la 5 MHz.
Schema cuprinde trei
NU, a patra fiind ca separatoare.
n punctul F apare nivelul logic o n G
nivelul logic 1 . Nivelul O din G aduce nu-
la zero, iar din punctul D
devine 1 logic.
Ciclul se numai la o comutare
a lui Kl'
Nu s-au dat constantele de timp, deoarece ele
pot lua orice valori, calcuHndu-se cu formulele
date pe diagramele de HHlJUJt;:'U"l!.
10
n figura 6b se dau caracteristici de va-
a pentru valori ale conden-
satorului C. Pentru C = 10 nF (curba cu linie
are o de de la
12 kHz la 800-900 kHz, iar pentru C = 300 pF,
n de tensiunea de co-
de la 25 kHz la 5 MHz. De
faptul valorile lui R
1
R
2
snt minime (din
plaja
O se n fig. 7a. Aceasta este foarte
des n buclele PLL (phase-Iock loop)
care la de la 1 MHz.
Schema este din circuite basculante
R1
P1 0111114001
I
f2G9 +_. ___ l_.____ L._c ..__+ __ -/+_.c_._-l ....... _._l ... .. +-... -.
I
llan
160
140
10n
a
B
i afr + ........ ;. --j-,-:I'F ..... +.. . .... .. -..

!
bistabile de tipul RS.
Presupunem condensa
are nivelul logic 1 pe
minale. De asemenea presupunem
basculant bistabil format de P 1
stabilit n starea ni
gic 1 la P 1 O la
P
2
imediat la P
3
nIvelul
logic O la P 4 nivelul logic 1.
Nivelul logic O de la P 3 se trans-
mite prin dioda D
2
la una din bornele conden-
satorului C, care ncepe se ncarce cu (+)
prin R
1
cu (-) prin dioda D
2
. Cnd
anodul diodei D
2
O logic,
P 2 se n 1 logic, ceea ce duce la apari-
nivelului O la P 1 (cele
au nivelul O, respectiv 1). Poarta
P 4' avnd acum nivelul logic 1 pe cele
duce la modificarea n starea O.
n P 3 devine 1 .
Apoi condensatorul se prin D 1
P 4 hi La
condensatorului C, ciclul se
Pentru C = 10 nF R
1
= R
2
= 1 kn, res-
pectiv 2,2 kn, s-a o a
cu tensiunea conform graficului din fig. 7b.
Ultimul cel mai interesant generator coman-
dat n tensiune este dat n fig. 8a.
multe s-a ajuns la o sche-
de oscilator foarte folosind numai
SI - NU dintr-o CDB 400 HE.
Bobina are, ntre punctele 1 2, 6 spire din
Cu-Em c/I 0,4 mm cu la Secunda-
are 5 bornele 3 4) din
conductor.
Carcasa are diametrul de 8 mm, cu miez regla-
bil. La o a tensiunii de ntre
1 5 V s-a o a ntre
16 35 MHz. Domeniul de poate fi
valoarea Rs. De ase-
menea, plaja se poate muta cu ajutorul miezului
bobinei.
patru etaje de divizare cu 2, astfel
la ultimei celule de divizare se
plaja de 1-2 MHz:-
Domeniul 1 - 32 MHz se parcurge n mod
continuu prin schimbarea a cinci game (1 - 2,
2 - 4, 4 - 8, 8 - 16 16 - 32 MHz).
naintea etaj de divizare se Cte
un etaj separator format dintr-o SI - NU
ca negator. >
se Rs se
un domeniu de ntre 28 - 30 MHz, iar
tensiunea de alimentare cea de snt
bine stabilizate, generatorul poate fi folosit cu
succes n receptoare sau
n benzile de 28, 14, 7 3,5 MHz.
t
x
4
I
[1 [ I
n
n ceea ce puterea de re,
sensibilitatea de game re-
se pot prin utilizarea
a circuite integrate. Astfel de mon-
taje se cu circuite de tipul:
TCA 440, TDA 1046, TBA 651. MS 546.
JlA 720 etc., circuite ce reZOlva partea
de RF a radioreceptorului amplifica-
rea de
n este schema unui
radioreceptor realizat cu circuitul TCA
440 (care partea de RF)
TCA 160 (partea de AF), receptor ce
permite undelor medii,
debitnd la o putere de 1 W pe o
de 7 n. Circuitul TCA 440 are
ncorporat de ce
independent asupra ARF, ct
asupra AFI. Mixerul echilibrat
n sistemul multiplicativ. Oscilatorul,
care este separat de mixer, nu este
influentat de semnalul de la intrare.
De la circuitul de al AFI se
poate culege un semnal utilizabil pentru
un instrument de control al acordului,
instrument care poate fi conectat direCt
si care poate avea caracteris-
tici cu instrumentul descris la radio-
receptorul cu circuitul T AA 840. Con-
structia a circuitului integrat
TCA '440 o stabilitate mare
de posibilitatea unui reglaj
automat al la 100 dB.
Atunci cnd se In circuitele
de RF diode varicap, tensiunea de RAA
pentru ARF este direct de la
RAA pentru AFI (n acest caz, termi-
nalele 3 si 10 ale circuitului integrat se
direct). Semnalul de AF obtinut
se circuitului TCA
160 printr-un condensator de 1,5 jlF
pe terminalul 6 al circuitului.
(-) (+) k k Ucom
16 16
Sensibilitatea etajului AF pentru pu-
terea standard de 50 mW este de 2 mV.
Alimentarea se face cu plusul la termi-
nalul 11 si cu minusul la terminalul de
(1)',
Circuitul TCA 160 are un curent de
repaus mic, cuprins ntre 5 15 mA
pe etajele amplificatoare
cu stabilizator, o de tempera-
si o reactie de 20 dB.
Cu' circuitul'TDA 1046 se poate rea-
liza un radioreceptor pe 4 game de
(UL, UM, USi US
2
), fiind asi-
gurate o sensibilitate de 15 JlV
si o sensibilitate de un raport
, semnal/zgomot de 20 dB, de 800 JlV/m
U1
aaa a a a a aaa
Datele bobinelor:
Bobina Conductor
12 x 0,04 Cu poliuretan
__
-_.!._-
_.!:!._-
Cu-Em 0,10

ca la RR-Cora
12xO,04 Cu poliuretan
L
4
35 12 x 0,04 Cu pol i uretan
-----
L
5
----
-----
15
------
0,10 Cu-Em t/J ti p frato
fi la RR
L6
70 12 x 0,04 Cu pOliuretan
---- ------
1.
7
35 12 x 0,Q4 Cu poliuretan
La
20 12 x 0,04 Cu poliuretan
-----
1.
9
50 12 x 0,04 Cu poliuretan
----- -----
L
10
22 12xO,04 Cu pOliuretan
----- ------
1.
11
400 0,06 Cu-Em -
pentru UL UM. Puterea de
(n cazul folosirii circuitului inte-
grat pentru AF, de tip TBA 810) este de
2,3 W pe o de 4fi, cu distorsiuni
totale de 10 la Circuitul TDA 1046
contine un ARF, un mixer multiplicativ,
un oscilator, un AFI, un etaj de demodu-
Iare, un filtru trece-jos activ un pre-
amplificator de AF. Acest tip de radio-
receptor pentru FI un filtru
piezoceramic. Pentru utilizarea unui ast-
fel radioreceptor In automobile se
poate n etajul final audio circuitul
integrat TBA 810 A. Tensiunea de exci-
tatie a acestui circuit integrat este de
. 70
de 5,5 W.
Pentru emisiunilor cu
MA se pot utiliza circuitele integrate-
TBA 651, MS 546, LM 172, ).lA 702.
Circuitul TBA 651, n DIL 16,
contine ARF, mixer, oscilator, AFI, cir-
cuit' de RAA, cu la 80 dB.
Acest circuit permite realizarea unui
radioreceptor cu Z intrare de 50Q
stabilitate, mare zgomot
mic.
Circuitul NS 546 un etaj RF
de intrare, un mixer, un oscilator, AFI
RAA. Se poate realiza cu acest tip
de circuit un radioreceptor pentru UM;
detectorul etajul de
1\)
Cj7
- O -o- 320 pF
- 330 pF
- 6 -0-25 pF
-O-o-370pF
6 -o- 25 pF
- 100 nF
- 1,5 nF
- 1,5 nF
- 100 nF
- 100 nF
- 25
- 10
47
- 47
v
V
se separat. Cu ajutorul cir-
cuitului LM 172 (amplificator de FI pen-
tru MA detector MA) se poate realiza
un amplificator cu randament foarte
bun n gama 50 kHz-2 MHz. Aplicnd
50 mV la intrarea circuitului LM 172,
se obtine la iesirea sa o tensiune de AF
Intre '0,4 0,8 V, tensiunea de
alimentare fiind de 6 V.
Ca etaje amplificatoare de audiofrec-
se circuitele integrate
de tip T AA 611 C, TBA 790 etc.
Ing. STELIAN LOZNEANU,
Fiz. MRTON ENORE
Il
ROM A DE
I
.

Lo __ .J
MODIFICARI PEN TR:J
NAVa MOD EL (---_._)
o '/2 1
-.---
e ___
-------
2
o 1 2 3 4 5
____ ____
---._--
3
::
IZAT DE iNG.V.

___ -- .-_
N. Gallin . .
:::z
I
r .
I
5 6 7
8 9

10
D:,.
=
--------
c

unui automobil de oca-
zie constituie pentru rezolvarea
a unei sau vechi
Stabilirea cit mai a
tehnice a gradului de a
automobilului n este o
a viitorului proprietar, de
stare depinznd complexitatea
care a fi efectuate
mai les, celui de la volan.
De multe ori, din motive subiective,
nu este efectuarea unei diag-
noze pe utilizarea
unei aparaturi specializate, a automo-
bilului inainte de
empiric depinzind n
mare de automo-
de La
aceasta se faptul decizia
trebuie in urma unei
de. foarte cu auto-
mobilul respectiv.
in articolul de oferim celor care
cumpere un automobil
nu o automo-
cteva puncte de
reper.
ASPECTUL FORMA
CAROSERIEI
Se atent caro-
seriei, n special muchiile
1), trecndu-se palma pe la col-
elementelor de caroserie. La
un automobil deteriorat grav prin co-
liziune, oricit de reparat,
elementele de caroserie neinlocuite
discrete muchii
14
TESTAREA
AUTOMOBILELOR
UZATE
mai ca cele scoase de
chitul de vopsitorie utilizat neputnd
escamota n ntregime defectul.
de 1mbinare dintre diferite
componente ale caroserie+,
etc.,se vizibil n urma repara-
generate de accidente.
Tn cazuri grave, automobilele lovite
vi-
zibile ale structurii caroseriei ale
aliniamentului spate.
Petele de care apar mai intii
la praguri inferioare ale
aripilor (fig. 2) pot constitui
pedigree-ul automobilului. Rugina
este evident o carte de a modu-
lui de expioatare a ma-
dar, o
(4-5 ani), ei este de neevitat.
Toba de .. n special imbi-
ei cu conducta de evacuare
(fig. 3), trebuie, de asemenea,
sau 3-5 ani de exploa-
tare oxidarea ei fiind
CONTROLUL
pARTII INFERIOARE
A CAROSERIEI
Acest examen poate oferi multe
date n cu starea principale-
lor agregate a per-
contribuie la siguran-
Pentru aceasta, urcarea
automobilului pe o este obliga-
torie. Rampele plasate pe drumurile
principale pot constitui o Se
poate apela pentru aceasta la un
service.
Se cu pierde-
rile de ulei la motor, cutia de viteze,
caseta de lichidul la instala-
de frnare amortizoare (fig. 4
5). In majoritatea cazurilor, pierde-
rile se simeringurilor sau
garniturilor uzate, ele putind constitui
un reper pentru stabilirea vrstei
respective sau a timpului
ce a trecut de la ultima im-

O trebuie
de Racor-
durile, de cauciuc ale de
frnare (de la
circa 5-6 ani, cind se impune, dealtfel,
nlocuirea lor. Conductele metalice
ale nu trebuie fie lovite
sau desprinse din bridele de fixare
de pe podeaua caroseriei.
de nu
pierderi de lichid nivelul Ii-
chidului n rezervorul pompe; cen-
trale (fig. 6) este aceasta in-
la ce au n componen-
frne cu disc, uzura de

CONTROLUL SUSPENSIEI
Al DIRECTIEI
Se energic brusc cu bra-
extremitatea caroserie; (fig. 7)
se de curse (vi-
ale caroseriei.
sare, caroseria o de
ridicare una de cobqrire, la
nivelul care n-
respectiv se poa-
..
[iT
LICHID
FRNA
Ing. 1. NEMETE
te considera in stare. nu-
de curse de ridicare coborre
ale caro seriei este mai mare, amorti-
zorul este ineficient.
Se din se
repetate ale
n plan transversal, pe auto-
mobilului (fig. 8). in acest fel se pot
Ia observa jocurile
nenorniale la
Se minile pe un dia-
metru perpendicular -celui din fig. 8
se de asemenea,
n plan longitudinal. Se
pot depista astfel prin proce-
deu eventualele jocuri n
mecanismului de
CONTROLUL AXELOR
PLANETARE
Se pe rnd motoare
(cele de axele planetare),
se introduce maneta
de viteze n treapta a IV-a se
cu mna, nainte napoi, roata res-
n cazul unei uzuri exagerate
a canelurilor sau crucilor arborilor
planetari, n apare un
joc foarte mare.
PROBA DE PARCURS
Se mai nti cursa pedaleior
de ambreiaj. la
a pedalei de aceasta
(revine ntr-o din ce n
ce mai de podea), n
se aer, deci se reco-
o la efectuarea
probei de parcurs. din
pedala aceasta ar putea
indica n sau defor-
exagerate ale garniturilor dato-
pierderii elastice.
concluzie se cu
examenul vizual efectuat asupra insta-
de frnare. De asemenea se
cteva debraieri la rece
se cursa pedale; de ambre-
iaj, n special unei curse
moarte normale. Concomitent se in-
troduce maneta de viteze n toate
treptele, efectul acestei

Acum se {{se
motorul la mers n gol (ralanti). De
obicei, un automobil destinat vn-
are regiajeie uzuale puse la punct
(aprindere, culbutori),
numai depistarea defec-
mai grave (zgomote, supape
grad avansat de etc.).
ne-am edificat asupra
tehnice a motorului, pornim n proba
de parcurs.
Se n viteza I cu un demaraj
scurt mult mai vioi dect n mod
care se n
,..
treapta a III-a.
este de o
ar putea fi am-
breiajului. Tot n acest fel se ma-
uzura axelor planetare,
fenomenul trebuie corelat cu con-
cluziile stabilite la verificarea aces-
tora.
Pe tot parcursul drumului se acce-
automobilul,
astfel zgomotele n transmi-
sie. Modul momentul aces-
tora pot oferi unui bun diagnostician
cauza produeerii lor, dar n
ne mai mult
ele sau nu, transmi-
sia este sau nu n stare. Dina-
micitatea automobilului la
demaraj) poate constitui o
a tehnice generale a acestuia
(motor, transmisie).
n literatura de specialitate snt pre-
zentate, pentru fiecare tip de auto-
mobil, diferite probe de dinamicitate,
dar pentru efectuarea lor snt nece-
sare aparate de piste speciale
de etc.
n plus, solicitarea automobilului
la aceste probe este Cum nu
se pot evita aceste impedimente, apre-
PASTRATI DISTAnTA

v
FATA DE UEHIIULUl
,
DinAinTEA DU.
o de cir-
care la unei
ntre vehi-
culele aflate n mers. In timp,
aceasta este o a conducerii
preventive.
Din totalul evenimentelor rutiere cau-
zate de de vehicule (avem
n vedere att accidentele grave" ct
cele circa 35 la snt pri-
cinuite de mo-
care nu ne-
in mers, de vehiculele
care se naintea lor. Aceas-
poate fi mai mare sau mai
n de concrete
de (gradul de aglomerare
pe drumuri, starea de
Colonel VICTOR eeOA
vizibilitatea etc.).
cu intensificarea
pe drumurile noastre, problema
dintre devine din ce
n ce mai
tori de motociclete motorete snt
de nu
este atit de pentru ei,
ea n primul rnd,
opinie este de prac-
tica de statistici care
n coliziunile de acest gen snt
ntr-un procent nsemnat
de motociclete moto-
rete. E drept o coliziune cu vehiculul
din poate fi cu mai
de un motociclist sau motorist.
Gabaritul redus al autovehiculului, mo-
cierea ramme destul de
de mare fiind gradul de
familiarizare a celui ce
proba cu tipul de automobil supus
:lcesteia.
n tot timpul probei se
aparatelor de bord, dar
n special presiunea n de
ungere a motorului temperatura
de regim a acestuia.
La o prin
se modul n care
automobilul de
mers. Pierderea directiei automobilu-
lui la astfel de nu se
ntotdeauna eforturilor de
frnare pe ci geometriei
sau unor amortizoare defecte.
De aceea precizarea cauzei trebu ie
n corelatie cu celelalte ob-
asupra suspec-
tate.
De exemplu, la oprirea automobilu-
lui, starea pneurilor (un exa-
men vizual al acestora este indicat si
nainte de pentru a fi
de surprize Uzura lor uni-
se
(40000-50000 km), iar o ne-
este de
bilitatea mare i Un simplu viraj
la dreapta sau la stinga accidentul
este evitat. Dar nu trebuie uitat un
viraj brusc la stinga poate nsemna o
tamponare in plin cu autovehiculul
care din sens opus, cum
nu trebuie pierdut din vedere o
frnare de un viraj luat n
scurt, manevre care le fac deseori
autovehiculelor cu
pentru evitarea unui accident, pot
avea drept urmare o derapare
cu vehiculului, acciden-
tarea etc. Intr-un cu-
vint, n asemenea motociclis-
tul motoristul nu dispun nici de sta-
bilitatea autovehiculului cu patru
nici de armura lui.
O extrem de
n conducerea autovehiculului o re-
elasticitatea n aprecierea
n de o serie de fac-
tori care trebuie n vedere.
In acest anotimp survin deseori
ale timpului.
ce kilometri de drum
uscat, brusc este
bombardamentului unei ploi
In asemenea solu-
cea mai mai ales pentru
pe este oprirea, deoa-
rece continuarea cursei a
expune deliberat pericolelor de
accident, dar riscul de a fi
la piele. S-a oprit ploaia, por-
nit din nou, dar drumul ud.
nedorite ale unghiurilor de
a de amortizoare defecte etc.
o de citire
n pneuri, dar, cum am mai
afirmat, la
este stabilirea punctelor slabe ale au-
tomobilului, puncte care re-
medieri imediate.
Legat de aceasta, un mic se-
cret. Instalatia a automobi-
lului poate constitui cutia
a majore ale acestuia. Ca-
blajele unei electrice reme-
diate se deosebesc clar de cele ale
unei instalatii montate n
Ordinea de verificare pre-
zentate nu este obligatorie, ea poate
fi n functie de conditiile con-
crete de tipul' de ..
Este necesar de subliniat o diag-
de genul celei prezentate,
numai pe perspicacitate,
dar cu minile goale, nu
poate concura cu una n
cadrul unui atelier de specialitate do-
tat cu aparatura
metoda
poate ajuta n luarea unei decizii ime-
diate cu privire la starea a
automobilului care atrage.
Aceasta la
dintre vehicule, cum
trebuie atunci cnd pneu-
riie motocicletei sau motoretei dv.
snt ceva mai uzate, cind pe o
cu cu-
ori unde asfaltul este bine lus-
trui!, alunecos etc.
Nu este deloc lipsit de
de cel ce rulea-
n dv., atunci cnd
acesta conduce imprudent, frnea-
trziu, cnd ii apar pericole ori brus-
sistemul de frnare etc.
un rol nsemnat l
au celor ce conduc auto-
vehicule cu antrenamentul,
lor gradul de
a organismului. Cnd foarte
desigur, cel mai bine e
o parcurgerea la
ghidon a unei mai mari, cnd
organismul dv. ncepe obo-
seala, e recomandabil, concomitent
cu reducerea vitezei de deplasare,
de cel dinain-
tea dv.
O care la
n mers de ve-
hiculul ce naintea dv. este
atunci cnd nu observa precis
ce se n zona din vehicu-
lului respectiv, din pricina configura-
drumului ori a lipsei de vizibilitate
de ntunericului sau
a altor factori.
este de elementele R
1
--C
1
. Un
de aproximativ 250 kQ nseriat
cu o de 5 kO, montat provizoriu sau
definitiv n locul lui Rh permite reglarea
plac a duratei unei perioade. Modificnd valoa-
rea lui C
2
, se
Tensiunea de alimentare are, de asemenea, efect
asupra duratei unei perioade.
_-----------_a_--.v.J +9V
..
ni A
N. TURTUREANU
Sunetul specific sirenei clasice pneumatice se
prin aceea
lent periodic n intervalul timpului
de Un sunet identic se poate
pe cale folosind schema
Montajul este simplu, se poate realiza cu piese
de procurat.
Difuzorul folos1t este n genul celor de la apa-
ratele de radio de buzunar cu tranzistoare (80/
0,2 W). Se poate puterea de se
tranzistorul T 2 cu un tranzistor de pu-
tere. Durata unei perioade de a frecven-
difuzorului permite ob-
unei puteri mai mari, solicitndu-se
tranzistorul T 2 respectiv, con-
sumul montajului.
efectele lor s-au
pentru acei care nu piesele indicate in
sau vor adapteze schema n alte
scopuri.
Pornirea sunetelor de se prin
nchiderea contactului Kl'
Montajul extrem de (0,4 mA)
atunci cnd K
1
este deschis, motiv
pentru care nu s-a mai montat un
general.
C1
SOjJXzV
R4
DIFUZOR
an
15
A doua mare categorie de corpuri
de iluminat utilizate de fotoamatori
este cea care -surse cu des-
n gaze, de
cum s-a (<<Tehnium 7/
1977), este vorba de tuburile cu xenon,
a binecunoscutului fulger elec-
tronic.
Necesitatea unor surse de
mobile, de mici dimensiuni, dar de
intensitate relativ mare, a determinat
utilizarea arderii magneziului.
Fulgerul chimic a presupus la ncepu-
turile sale o din n care
pulberea de magneziu era n
doze prestabilite. Ulterior, o
de magneziu a fost
16
ntr-un corp de aprinderea rea-
lizndu-se prin u!lui filament
de la o baterie In acest fel
s-au eliminat unele neajunsuri legate
de gabaritele utilizarea magneziului
(fum, pericol de incendiu),
du-se o de mici dimensiuni, cu
o dar care nu se poate
folosi decit o
becurile cu magneziu cunosc o mare
gradului mare de
miniaturizare (un bec pentru amatori
avnd dimensiunile unui bec de lan-
formei practice de cub care
se automat fiecare expu-
nere, fiecare fiind un bec avnd
o n spate.
la cu fulge-
rul electronic, a surselor chimice s-a
datorat marelui avantaj al superminia-
acestora, ceea ce permitea
nzestrarea unor aparate simple
de format mic cu sisteme de iluminare
autonome. Succesele ob-
pe calea de
fulgerul electronic, ca urmare a rea-
unor componente de mici di-
mensiuni pentru tensiuni de lucru
mari,a ca n ultimul timp acesta
se cu autoritate. Este de
presupus n viitor becurile chimice
fie folosite doar n unele cazuri
speciale.
Avantajele blitzului electronic,
cum I denumesc curent'fotoamatorii,
constau n:
- utilizarea becului (tub cu
care n gaze inerte) de un foarte
mare de ori, circa 10000;
- unei este mult mai
mic decit al unui bec chimic;
- lumina este spectral
, este foarte de cea de zi,
ceea ce permite expunerea filmelor
de toate categoriile, inclusiv cele co-
lor;
- timpul de amorsare este practic
nul, la becurile chimice existnd o
ntrziere (10-50 ms) ntre mo-
mentul nchiderii circuitului aprin-
derea
- durata de iluminare este foarte
(intre 1/250 s la 1/40 000
ceea ce permite fotografierea obiec-
telor n
Ing. V.
- ntre nu este ne-
nici o de manevrare;
- se pot folosi mai multe blitzuri
concomitent;
- cantitatea de
poate fi
Principiul de este simplu
si cunoscut de foarte foto-
amatori. Cititorul revistei a dea
cum este construit ce poate
avea tubul blitzului electronic. S-a
doi electrozi principali
un al treilea electrod lateral, de
amorsare. La capetele tubului se apli-
o tensiune de ordinul a
250-1 000 V (in de tipul tubu-
lui), tensiune de la polii unui
condensator de 200-1 000 pF (sau
chiar mai mult).
a gazului din tub fiind prea mare,
nu are loc. se
pe electrodul lateral un impuls elec-
tric scurt, gazul din tub se
sa scade
brusc are loc propriu-
ntre electrozii de la
Condensatorul golit de energie se va
ntr-un timp de ordinul se-
cundelor, tubul revenind n starea ini-
imediat ce s-a produs ilu-
minarea fulger.
Constructiv, blitzul va avea n com-
sa, pe tub condensa-
torul principal, un transformator ridi-
de tensiune valoarea de func-
a tubului), un redresor (punte
sau diode), o
de amorsare (prin se
impulsul de amorsare) cu un conden-
sator de valoare pentru a pu-
tea fi alimentat de la baterii, un conver-
tor de tensiune simplu cu tran-
zistoare. "
Blitzul practic din

EN ERGIA
SE PIERDE
TIRISTOR DE

..........................
ENERGIA
RAMNE

.J)iafragma
Sensihilifafea {le/ieulei
n uni!. OOST
corpul de iluminare, care se
pe aparat care se conec-
pentru sincronizare printr-un
cablu special cu aparatul de fotografiat,
o pe .. n care
se bateriile, convertorul, conden-
satorul principal transformatorul
de tensiune.
Un prim pas pe calea
a constat n realizarea unor tuburi
care la tensiune apro-
de cea a (220 V), ceea ce
transformatorul de tensiune.
De asemenea, s-au realizat conden-
satoare de dimensiuni mai mici. Astfel
a fost nglobarea tuturor com-
ponentelor, cu bateriilor
a convertorului, n corpul de iluminat
montat pe aparatul de fotografiat.
blitzul se direct la
corpul de iluminat devine singura com-
corp de iluminat cu-
Reper
Sensibi/ifalea
elil'Uleiil1 DIN
nectat la o a doua sepa-
continnd bateriile, convertorul
transformator, devine complet
autonom.
M in iatu rizarea la ora a mers
mai departe. Prin superminiaturiza-
rea componentelor s-au nglobat toate
constructive n corpul de ilu-
minat (inclusiv bateriile), realizndu-se
blitzuri de puteri mici mijlocii.
Blitzurile de putere mare (profesio-
nale) structura din com-
ponente.
SINCRONIZAREA
ILUMINRII FULGER
Trebuie avut n vedere n primul
rnd tipul obturatorului aparatului de
fotografiat. Obturatorul focal, prezen-
tnd o impune ca timp
minim de utilizat (cu iluminare fulger)
acela la care fanta mai are sau
lungimea cadrului imaginii de
sensul perdelei, transversal,
respectiv longitudinal). Deoarece vi-
teza de a obturatorului
focal este constructiv, timpul
de sincronizare minim este de 1/30 s
pentru aparatele cu deplasarea perde-
lelor longitudinal de
de 1/125 s pentru aparatele la care
deplasarea perdelelor este perpendi-
pe latura mare a fotogramei.
Obturatoarele centrale permit uti-
lizarea fulgerului la orice timp de expu-
nere, cu ca durata timpului
de expunere fie mai mare dect
durata fulgerului. La timpi (peste
1/250 s) apare riscul unei expuneri
sincronizarea nu este
perfect
Sincronizarea se face electric, prin-
tr-un cablu cu o spe-
pentru care contramufa
(partea pe corpul aparatului
de fotografiat.
La aparatele blitzurile foarte mq-
derne s-a la acest cablu,
de destul de
cute uneori de incomoditate la ma-
nevrare. Sincronizarea se
printr-un contact aflat pe sania de
prindere a corpului de iluminat. Deoa-
rece aparate blitzuri cu siste-
me de conectare pentru sincronizare
diferite, se adaptoare care
utilizarea blitzurilor mai vechi
pe aparate cu contact de sincronizare
adaptoare pentru blitzurile noi la
aparatele cu
EXPUNEREA
Expunerea materialelor fotosensi-
bile utiliznd numai lumina blitzului
se face prin metoda ghid
(director). Fiecare blitz are un
ghid dat de fabricant pentru o
anume sensibilitate a peliculei. Citi-
torii revistei cunosc deja ce este
cum se ghid, pre-
cum impuse de utilizarea
unei pelicule de sensibilitate (vezi
Tehnium nr. 4/1977).
ELEMENTE FUNCTIONALE
CONSTRUCTIVE
Fulgerul electronic, din
corpul de iluminat montat pe aparat
mica pe este
forma cea mai
singura de fapt pentru ene!-
gii relativ mari (peste 40-50 J). In
locul bateriilor se folosesc acumula-
toare pentru blitz urile profesionale
(energii de la 200 J) sau alimen-
tatoare speciale de la (pentru
energii mai mari, de 400-500 J).
La noi snt cunoscute n
rndurile fotoamatorilor blitzurile so-
vietice din seria FIL, a putere
este pentru majoritatea tipurilor de
36 J. In fig. 1 este redat aparatul ger-
man (R.D.G.) Elgapress, destinat,
n principiu, Princi-
palele sale caracteristici snt:
- ghid 45 (pentru 18 DIN)
- energie 165 J
- energie par-

-

65 J
9-15 s pentru 165 J
4-6 s pentru 65 J
Alimentatorul (6 elemente Ni-Cd)
permite utilizarea a ceea
ce impune cu putere
a unei Prin deplasarea
reflectorizante din corpul de
iluminat se unghiul de ilumi-
nare ntre 65 90.
Cea de-a doua la blitzurile
modElfne, nu are nevoie de cablu de
sincronizare, efectun-
du-se cu ajutorul unui element foto-
sensibil (fototranzistor de obicei), mon-
tat n corpul secundare. Se
n figura 2 cea de-a doua
nu are dect cablu ce merge
la alimentator, pe cnd prima are
cablu de sincronizare. Cea. de-a doua.
nu se dect la lu-
mina principale, astfel nct
utilizarea de alte persoane a
altor blitzuri n
nu fie ocazia unor false.
Fotoamatorii nostri 'n
un blitz din seria FIL cu corpuri
de iluminat conectabile la
complet separate. Corpul secundar
se cu ajutorul sistemului
descris. Avantajul acestui sistem (se
pot folosi mai multe corpuri secun-
dare) n marea n
plasarea a surse de cnd
8e iluminare impun aceas-
ta, a fi necesare cabluri de sincro-
nizare lungi a fi nevoie de dispo-
zitive pentru sincronizare. De-
calajul n timp la aprinderea celei de-a
doua este complet neglijabil.
Pentru informarea cititorilor intere-
n figura 3 este o uni-
tate de alimentare de mare putere
(de la SBN 64, n
R.D.G. Cteva caracteristici:
- trepte de energie: 65, 130, 200,
400 J
- timpi de 3 s (65 J),
5 s (130 J), 7 s (200 J),10 s (400 J)
- mediu de pen-
tru un tub: 5000 pentru 130 J
circa 1 000 pentru 200 J.
La se pot conecta cor-
puri de iluminat.
Foarte snt azi corpurile
de iluminat cu alimentare de
la care pot fi conectate la
un alimentator cu baterii, cum snt
corpurile de iluminat din seria Fll.
Ultimele tipuri de corpuri de ilumi-
nat sursa de alimentare, care
poate fi un oarecare de baterii
sau un acumulator la re-
Tn acest sens se pot foto-
grafiile din figurile 4 5. Blitzul Meca-
blitz 181}} 4 baterii mici de
1,5 V cu ajutorul se pot face
180 de Mecablitz 180-182,
184, 193, 195, 196 se direct
de la avnd acu-
mulatoare, care la o
un de cteva zeci de
(n medie 40-60). Toate acestea snt
de putere, destinate exclu-
siv amatorilor, ghid variind
ntre 14 25 (pentru 18 DIN), n
de modelul
Conectarea acestor moderne
se face cu ajutorul unui contact cen-
tral pe sania de prindere, cu un adap-
tor special putndu-se sincroniza cu
aparatele cu de sin-
cronizare. snt
SL3 SL4 (fig. 5), produse n R.D.G.,
precum multe alte tipuri.
Ultima realizare n materie
de blitzuri n introducerea unui
regulator electronic al energiei chel-
tuite pentru fiecare iluminare n func-
de la subiect lumi-
nozitatea acestuia.
Comercial snt cunoscute aceste
blitzuri ca fiind echipate cu asa-nu-
(CONTINUARE N PAG. 23)
11

-J
[
--_.;;

"'---___ -J,
----,
c---'

----,
[ ----_.!
;
[--_.. !
__ e
c--)
C-.*.-.)
[---_.
;
,...---,
18
[omu-
TA-
TOARE
Ing. GHEORGHE GABOR-

Com.


'"
d:
.....




e, 1 C,2

Il - f
11' - f'
nil - f"
R
II
)- fIII
C,!C2 C,IC! C,ICI.

Il - Z. R -3 fi -4-
N' -2' fiI -3' III -4'
ir -2'1 fiII -3" 1/" _4
11
It _2
'11
9"'-3
111
fllll_4
'1J
Majoritatea aparatelor de ct.i
control (A VO-metre, genera-
toare de radio
de etc.), precum )( n _ / f1 _ 2 R _ '3 R _ 4- fi _ 5 II - o Il - " fi.
de au
lor comutatoare ro- c.3 fi' -1' fi' - 2.' II' - 3' II' - 4'8' - 5
1
Il' - $' nI - '11 R'.f
tative de diferite tipuri care, n
multe cazuri, snt dificil de procurat
sau
Prin interconectarea a sau
mai multor comutatoare liniare din
cele folosite la aparatul de radio
Zefir (Ia comutatorul de unde)
se un comutator complex
care cu succes
nile unui comutator rotativ.
Astfel, prin interconectarea a
comutatoare liniare (conform
fig. 1) se un comutator com-
plex care
unui comutator rotativ cu 4x4 po-
zitii (fig. 2).
'n tabelul nr. 1 se dau cele patru
posibile ale celor co-
mutatoare, precum conexiunile
ce se in fiecare din cele
patru
Fig. 3 panoul frontal
al unui adaptor de unde scurte
la care comutatorul rotativ cu 4 x 4
este inlocuit cu un comuta-
tor complex realizat din co-
mutatoare interconectate.
Prin interconectarea a trei co-
mutatoare liniare (ef. fig. 4) re-
un comutator complex care
unui comu-
tator rotativ cu 2 x8 (fig. 5).
In tabelul nr. 2 se dau cele opt
posibile ale celor trei co-
mutatoare liniare, interconectate,
precum conexiunile ce se rea-

Comutatorul complex este astfel
conceput nct trecerea de la o
la cea imediat
se face intotdeauna prin
rea unui singur comutator liniar.
In fig. 6 este panoul fron-
tai al unui generator de. audio-
la care comutatorul ro-
tativ cu' 2 x8 a fost nloc:uit
cu un comutator complex realizat
din trei comutatoare liniare.
prin inter-
conectarea comutatoarelor liniare
nu se opresc aici. Astfel, prin
interconectarea a patru comuta-
toare liniare se un comu-
tator complex cu 1 x 16
Aceste comutatoare snt avan-
tajoase prin faptul piesele nece-
sare se pot procura de la orice
magazin de piese radio, ali un
gabarit mic n Cll co-
mutatoarele rotative clasice pre-
n exploatare.
G () $
'O-IBm /8-24-", 24--36", 3(;-75111


10
.9
'1 G

1lCC1l.Z;.
O 00
(g COftVTl7rOR GRHE. FiCCR.D pIN.
$ I
.5
o
f
+
le IOKllz
20KHz SO#z 70
e

'1/ 40

Ilo
30
120
/U,
li&1s
(J
150
.n.. I'V oPllir
) I mmml mmm!
G
VOBULOSCOP
a bloc
este destinat pentru cercetarea semnale-
vizualizarea carade-
de
CARACTER!ST!Ca TEHNiCE
de
- rezistenta de
Generatorul de
20 Hz MHz
este mai mare de 750 kn.
tensIUne dinte de
gene-
de
50 Hz -50 kHz si este
-
cu ajutorul semnalului cercetat,
metrul de sincronizare de 150 k fi (vezi fig. 2).
- Sincronizarea se cu semnale
de orice polaritate, cu.o amplitudine de minimum
10 V.
Generatorul de cu varicap
(fig. 3) este constituit din subansambluri:
- generatorul cu etajul de realizat cu
tranzistoare BF 173;
- integratorul Myler, care tensiune dinte
de realizat cu tranzistoarele BC 177
BC 108.
Bobina LI are 10 spire, iar are 1,5 spire, ambele
din de t/J 0,6 mm, izolata cu email
Carcasa are un diametru de 9 mm.
Diodele varicap pot fi de tipul BB 105 sau BB 109.
Folosind datele de mai sus pentru bobina Li' frec-
va fi ntre 28 42 MHz, vobu-
cu o de aproximativ 400 Hz.
Vobularea n gama de 28-42 MHz are
loc tensiunii dinte de pe
diodele varicap care capacitatea in
de amplitudinea tensiunii dinte de aplicate
(intrucit capacitatea diodelor varicap face parte din
circuitul oscilant al generatorului). Tensiunea de
este de cca 20 mV. Pentru o mai
n fig. 1 este schema bloc pentru verifi-
carea caracteristicii a recepto-
rului de televiziune CLASIC.
Desigur, n de gama de in care
o 2 4 6 8 10 12
Ing- NICOLAE MA XlM,
ALEXANORU
donm oscileze nono,.",t"..,
L
1
. Pentru valori
sufiCIent a se monta o
Acei
TABEL
Tensiunea
Diametrul
conductorului
F
1
, F
2
, F3 6,3 V 0,8 mm
N
1
220 V 0,3 mm
N
2
200 V 0,2 mm
N
3
20 V 0,6 mm
___ _____ ___
de avfndu-se In vedere aSigurarea
tensiunilor necesare indicate In tabelul Se
va folosi conductor de cupru izolat cu email.
transformatorului are o
asupra bunei a osciloscopului. EI va fi
amplasat pe tubului catodic, la o
de acesta de cel 5 cm. n plus, el va fi ecranat
cu de cu grosimea de cel 1 mm.
n scopul bunei se impune luarea unor
privind a unor subansambluri,
astfel:
- tubul catodic 8L029 I (sau 5L038) se va ecrana
Intr-un con de de otel de 1 mm grosime;
- montaju! se va executa pe module
acces la toate componentele, In scopul unei
Astfel, se va executa un modul
unul vertical,

pentl LI
RECEPTOR TV
CALEA
nGlASiG"
O-:--7V
REGL
Ml05
...
-5.5V
- 20V. STAB. +
oseiLOSCOP

C'04.7n I
Cn I
__ ..J
19

Un televizor posibilitatea de a emisiuni din cele mai di-
verse -filme, concerte, piese de teatru, transmisii sportive, cursuri
de limbi emisiuni emisiuni pe teme de circu erl1i-
siuni pentru etc. .
Prezentate n casete cu o
linie televizoarele
snt receptoare multi canal ,
au o mare stabilitate n func-
imagine sunet
de calitate.
In de stat, lu-
dau
privind
rea ct n cu
de
20
DENUMIREA
SPORT
VENUS
VENUS,
MODERN
COMPLIMENT,
OPERA

PPERA.
DIAMANT
lUX
de la magazinele raioanele spe-
cializate ale COMERTULUI DE STAT orice tip de
televizor.
DIAGONALA ACONTO RATE LUNARE
ECRANULUI LEI (24 RATE)
-
31 cm 2870 431 lei 105 lei
47 cm 2870 431 lei 105 lei
50 cm 3050 458 lei 110 lei
59 cm 3500 525 lei 120 lei
59 cm 3530 530 lei 125 lei
61 cm 3550 533 lei 126 lei
65 cm 3960 594 lei 140 lei
I
KEDKESIIR
acumulatoarelor
Cd-Ni impune o supraveghere a-
Aceasta se poate
electronic.
Acumulatorul supus
la nceput un curent mai
Dl R1
mare; pe ce se
curentul scade.
Cnd acumulatorului
s-a terminat, multivihratorul format
cu tranzistoarele Ti T 2 n
dind un semnal sonor.
2N3638 2N2621
REI:EPTIIR
I:U KEAI:TIE
Gama undelor medii poate fi recep-
in bune utilizind un
receptor cu
n etajul de intrare, bobina se con-
pe un suport cu diametrul
de 6 mm, avnd miez de
rarea L
1
are 120 de spire,
L
2
are 20 de spire, iar
La are 30 de spire. Sirma este
I
de 10 x 0,05 mm
sau Cu-Em Il 0,15.
Tranzistorul T
1
este EFT 317, GF 100,
P 401 etc., iar tranzistorul T., este
BC 107, BC 109 etc. Alimentarea"radio-
receptorului se face cu 9 V.
La bornele BU3- BU4 se
o pereche de sau un transforma-
tor de pentru difuzor.
Ba .,.
________ ____
8Q

Verificarea acordului radioreceptoarelor..se face n cu anumite
indicatoare -microradiobalize. n gama de 80 m se poate instala baliza din
schema
Ea un semnal cu de 3550 kHz, modulat de semnalul
unui multivibrator.
Bobina Li are 50 de spire cu prize la spira 45 48, din Cu-Em ti> 0,15.
I din T,r. 1 are 10 spire, a II-a are 70 de spire. Alimen-
tarea este cu 9 V.

l I u
I
I
--
DEI:LANSATIIB
PENTRU
Pentru unui blitz suplimentar se montajul din schema
Cnd blitzul principal este prin Ri' tranzis-
torul Ti n tranzistorul T
z
se iar tranzistorul T
3
el n Astfel, tlristorul Th In blitzul
suplimentar.
fKEI:VENTMETKU
f
Un cu citire
pentru este prezentat
Este de remarcat la intrare
se pot aplica semnale cu tensiunea
ntre 0,5 100 V, gama de
fiind 500 Hz -10 kHz.
Precizia instrumentului este destul
de mare, avnd n vedere tranzistoa-
rele T 3 T 4 ca triger.
Cele 4 tranzistoare pot fi inlocuite
cu EFT 323, iar diodele cu EFO 106.
1
-!li'
21
\
La munte, la mare, n in excursie - pu
fi informat despre din toate domen
unui radioreceptor .poriabil.
Mag.azinele raioanele specializate ale
DE STAT stau la dispo-
0 de radioreceptoare
din care
CORA
APOLLO
.PEScARU$
ALFA
COSMOS
JUPITER
GLORIA
PREDEAL-auto
PREDEAL-auto
Principalele caracteifistici ale
snt:
(1 LU.)
(1 L.U.)
(2 LU.)
(2 L.U.)
(3 L.U.)
(4 L.U.)
(4L.U.)
(3 LU.)
(CU ANTENA)
ilo
PRETUL
_LEI
Ifi
-III
II
- 'I'
II
-III
',1
-II! . ,
-.
l'lI
1_ II'
lIP
.. -"
1115 III

APeLLO (3 x
, ..
ItI'aulst8a'e . c s
Toate tipurile de r.adioreceptoare portabile se pot cu plata In 18 rate lunare, cu
un aconto d\enum.ai 20 la conform in vigoare.
22
l
AKU'AKENTE
propunem mai jos o auIoveriticcue a elementare
de geometrie prin citeva intrebiri cu caracter de amuzament
1. Care este lun-
gimea segmentului
AB din fig. 1? (timp
de gindire: 3 minute).
2. Prelungind laturile punctate din
fig. 2 notind aJ C intersectia lor,
se determine
re laturii AB in biunghiul ABC aria
acestui biunghi (timp de gindire: un
minut).
Deasupra aragazului. Ia
mea de 70-8) an o
pe care ciu-
percile ce a fi uscate.
stea un timp. men-
aragazul la foc mic. se
simte un miros pummic de ciuperci.
va trebui
de asemenea" usca cu
succes ciuperci folosind o cutie
fund, confectionati din 4 bu-
de subtire de cite 50 x
50 . cm. In
A l B
3. Tetraedrul regulat ABCD din fig. 3
are muchia de 20 cm. Punctele M N
sint situate pe apotemele DE res-
pectiv, CE la de 7 cm de D
respectiv, de C. se determine
MN (timp de gndire: 5 mi-
nute).
3-4 rinduri de oriticii prin care tre-
avnd pe ele ciupercile
ce a fi uscate.
Drept de poate
servi un electric a!:l1plasat
sub cutie, n mijlocul ei. In doar
2-3 ore ciupercile snt uscate.
O a treia modalitate pe care v-o
propunem in vederea ciu-
percilor utilizarea unei anu-
me surse de ntindeti sub
o din o
(eventual,. tifon)
pe ea, ntr-un strat ciuperci
in felii Ele se vor usca
in 4-5 zile.
4. Care este unghiul format de dia-
ganalele A"B BD in cubul
ABCDA'B'C'D" din fig. 41 (timp de
gindire: 3 minute).
A
D -------....,
mitele telecomputereD. lumina
de blitz este de
un fototranzistor montat la baza
corpului de iluminat (fig. 7). In
de intensitatea luminii receptionate
de diafragma (se
telecomputerul pentru diafragma fo-
durata in tubu! blitzu-
lui este astfel incit cantita-
tea de de
va fi cea unei corecte expu-
neri. Sistemul- pe faptul
o expunere - are
marele avantaj ener'"
gia condensatorul nedes-
complet nu este
nevoie de intreaga energie inmagazi-
(fig. 8). Astfel se
rul de la o
a acumulatoarelor sau pentru un set
de baterii, se mult viata
tubului cu xenon, se poate face
un pas pe calea folosind
surse de energie de capacita-
te mai
Caracteristicile regulatoarelor de e-
nergie (constructii care folosesc un
relativ mare de tiristoare, n
medie 5) din de dia-
fragme programabile intervalul de
reglare a timpului de iluminare. De obi-
cei, minim este de dia-
fragme, mergind la 5--a Astfel,
blitzul firmei Metz cu 193
este programabil pentru diafragmele 4
5,6 (Ia 18 DIN), pe cind ce! cu nu-
202 sau 402 este programabil
pentru cinci diafragme: 2.,8-4-5.6-
8-11 (Ia 18 DIN). Cnd se
cu filme de sensibilitate se pro-
la unele tipuri de telecompu-
tere la o echivalare; astfel, pentru 25
DIN, diafragmele 4 5,6 devin 11 16.
Durahl fulgerului electronic
intre 1/250 (1/1 0(0) 1/40 000 s. Alege-
rea diafragmei este n de pro-
funzimea dorim, regulatorul de ener-
gie realiznd expunerea Sis-
temele de telecomputer sint, in general,
lumina de
la alte surse de ne intrind in
reglaj.
5. In cte moduri se pot racorda con-
ductele de gaz (G), (A) elec-
tridlate (E) la cele trei case (1, 2, 3)
din fig. S. nici o intersectare a lor?
(timp de gindire nelimitat).
C'(!J
1JJ
II

l!J
Utilizarea mai multor cu regu-
latoare de energie, in de stu-
dio, permite reaUzarea unor
complexe precise.
ale blitzurilor mo-
derne conshlu in posibitihltea
unghiului de cmp al
cum s-a mai al rotirii corpului
de iluminat (fig. 9), astfel nct se
realizeze indirecte.
ACCESORII
Accesoriu& cel mai ntilnit este cal-
culatorrul de diafragme. la marea ma-
joritate a. blitzurilor el este un disc
(fig. 10) mobil de unul fix, pe care
se pot mporta diafmgmele distan-
in functie de sensibilihltea filmu-
lui Calculatoarele se late-
mt sau posterior pe corpul de iluminat.
la blitzurUe cu telecomputer calcula-
torul devine element de programare
(fig. 111.
Alt acc.esoriu este lentila de cmp,
care unghiul Ast-
fel, lentiJa din figura 12, n
blitz.ului, pe un-
ghiul de iluminare la 60 de la 46.
(n mai snt o serie de
filtre colorate utilizate pentru
rea. unor efecte speciale att n foto-
grafia color ct n cea alb-negru.
Alte accesorii utile necesare snt
de prindere a corpurilor de ilu-
minat la aparatul fotografic; 'Cablurile
prelungitoare de sincronizare de
racordare la alimentator (fig. 13).
Un ultim accesoriu pe care l-am mai
este adaptorul de sincroni-
zare (fig. 14).
Cu ajutorul blitzului electronic se
unele speciale.
n fig. 15 este o
cu bec cu xenon circular, n
fotografierea la
fulger se folosesc pentru repro-
duceri. Pentru studiouri azi
refledoare echipate cu tuburi cu xe-
non de tipul celor folosite blifzurile
(fig. 16).
II]
LiJ
RIZEA iNICOlAE- Topoloveni,

Vom publica un termostat pentru
totografice. pentru a-
precierile adresate revistei T ehn ium.
GHEORGHE - Ga
m

Montajul a tost experimentat cu
tranzistoarele notate pe
cul este cu miez de
PRVUlESCU VBRGll-
GAVRil VASILE -
Nu schemele aparatelor dv.
CUCIOVAN ALEXANDRU-
Cluj-Napoca
Tranzistorul MP 35 are ca echivalent
tranzistorul AC 181 produs de I.P.R.S.-

ANDREDANU VASILE - Bucu-

Scrisoarea a fost autorulu i

ANICA PETRE -
pentru Datele
unor tranzistoare le vom publica in

RUSU CONSTANTIN
cu '1 ... +I""'''' .... i,."rio .. ".'''"
- Tulcea
deja montaje
cu tiristoare.

GH. NiCOLAE -
Prahova
Defect n aparatul dv. Zefir este
Radiorecepto-
rul superheterodi-
Albatros S
681 T2 este pre-
cu posibi-
de receptio-
nare a 4 game de
unde este echi-
pat cu tranzistoa-
re cu siliciu. Tran-
zistorul T 102 n-
func-
de convertor.
Osciiatorul local
este tranzistorul
T 101. Utilizn-
du-se oscilator lo-
cal intr-un etaj se-
parat, e-
lectrice ale radio-
receptorului sint
mai bune
de radioreceptoa-
rele care snt e-
chipate cu etaj
convertor-autoos--
cilator.
etaje am-
plificatoare de
interme-
-, T 201
T 202 - determi-
o sensibilitate
aces-
tui radioreceptor.
ansamblul oscilator. integri-
tatea bobine; a pieselor componente
din acest etaj. Schema a fost
ION ION -
Numai acumulatoarele pot fi
cate, nu bateriile.
MITiCA - jud.
Voltmetrul a tost experimentat nu-
mai pentru scalele indicate n articol.
Pentru alte scale dv.
divizoare rezistive.
GHEORGHE-Baia Mare
Avem in vedere publicarea unui
incubator de medie capacitate cu n-
termostat electric.
SANDU GH. -- jud. mov
Nu detinem datele tehnice ale cir-o
fuitelor integrate la care va
Inregistrarea a imaginii se
poate face actualmente numai pe apa-
de
MIRCEA EUGEN - jud.
Covasna
Utilizarea mai a energiei so-
lare este CI foarte pe
pian mondial. Montaje sau des-
microcentrale solare
<:lfl"ll,..irnri amatori
Poate intr-un viitor ",,,,,,,.,,, ... i,,,"
MIRCEA-
Tranzistorul este SC 171.

CONSTAN-
TIN - Cernavoda
anului 1973.
SIMION CONSTANTIN - jud.

O atenuare a se
cu o Vagi cablu de coborre
BF215
T102
BF214
T101,II112
220 ....
Alimentarea se
face Cll 6 V, din
baterii sau redre-
soro
1- ________________ _
coaxial. In locul lui P 401
EFT 317.
EUGEN - Ploiesti
Prin amabilitatea Directiei circuia-
tiei din Inspectoratul General al MiIi-
tiei
-echiparea bicidetelor cu claxoa-
ne multitonale si utilizarea acestora
snt de a contribui la cresterea
sonore; ,
girofar se nu-
mai anumite categorii de auto-
""""LUI'" transpor-
turi agabaritice), prin montarea pe
biciclete creind confuzie in rindui ce-
la
pre-
cum alte remorci nu se
a se bicidetelor, dat
efectul negativ care
au
rofar si aparatele de
manev'reie' ce tn:)buie
tru lor, se o
a
lor.
Cele de mai sus nu
,..;"""Ii",,.;,o;

nu este echiparea bicide-
telor cu aceste elemente.
TUCANOV ION -
Echivalenta tranzistoarelor solici-
tate cu cele' produse de I.P .R.S. este

Ilo
2S854 -EFT333
2S856 -EFT333
25877 --EFT333
2S8135 -EFT333
2S8136 -AC180
258155 -AC180
25B111 -EFT333
258172 -EFT333
25B439 -EFT343
2SC537 -BC238
2SC:206 -BC107
In rest fiU
- Bucu-
La cererea dv. chiar 'in
acest schema aparatului Alba-
tros.