Almanah Stiinta Si Tehnica 83

"Este necesar tineretul copiii patriei noastre
n spiritul celor mai naintate concep cuce-

riri ale aceasta constituie o
a ntregului partid, a ntregului popor. u
NICOLAE
SaDAng - arhiva personal
Sub
semnul
istoriei
al

viitorului
venimentele actuale,
de impor-
di n acti-
vitatea
partidului nostru - puternic
marcate de Tezele din aprilie
si de de o inesti-
mabila valoare cuprinse in
Expunerea Nicolae
cu privire la per-
organi -
zatorice. ideologice politi -
ca-educative, n vederea
rolului conducator
al partidului n intreaga
economica-sociala - fac
dovada de netagaduit a res-
asumate de in-
tregul nostru popor, sub con-
ducerea partidului comunist,
privind in
exemplare, a amplului
complexului program de dez-
voltare in ritm
a noastre
socialiste de naintare a
acesteia spre noi culmi de
pr9gres civilizatie.
In partidului nos-
tru, a secretarului gene-
ral, Nicolae
construirea so-
cialismului cu poporul pen-
tru popor, ntreaga strategie
de dezvoltare a
patriei cu intregul ansam-
blu de ce per-
conducerii activi-
economica-sociale de
modernizare a economiei na-
afirmarea noii revolu-
a noii
agrare,
rea muncii ideologice poli-
tico-educative de formare a
omului noi.J, magistral sinteti -
"De asemenea, activitatea ideolo-
trebuie abordeze ntr-o cores-
s sublinieze cu mai
rolul culturii, al cunoaperii univer-
sale, n dezvoltarea omenirii pe calea progresu-
lui
zate n tezele de o inestima-
valoare prac-
de ntregul po-
por partid in vederea Ple-
narei C.C. al P.C.R. , au drept
scop final tot mai
a
ridicarea nivelului de trai ma-
terial spiritual. al ntregului
nostru popor. Intre factorii
fundamentali de sporire a
cum ar fi :
crearea unei puternice baze
tehnica-materiale, a unei in-
dustrii moderne eficiente
a unei agriculturi naintate,
valorificarea a re-
surselor de care dispune na-
pe principiul
avntul conti-
nuu al
culturii, factorul uman re-
elementul cel mai
valoros, pentru oamenii,
prin
lor, snt cei care
nemijlocit acestei
de ce omul, chiar
n teh-
contemporane,
a fost principala
de a
a
iar munca uni ca
a Ca
urmare a acestei politici
lepte a partidului statului
nostru, a
Romniei socialiste, expri-
prin prisma venitului
este n prezent de
33 de ori mai mare dect n
1945,
precum
a snt de 120 de ori
respectiv, de 6 ori mai mari
.de 1945;
a crescut de aproape 20 de
ori de cea a anului 1945,
fiecare al
Romniei, n calitatea sa de
proprietar, are n proprietate
fonduri fixe n valoare de
peste 140 000 de lei. Compa-
rativ cu anul 1950, cnd retri-
medie era de
350 de lei lunar, aceasta s-a
ridicat la 3 025 de lei la
tul anului 1987, urmnd ca, n
cu
Congresului al Xlii-lea ale
ale par-
tidului, n anul 1990
la 3 285 de lei. Faptul
zilnic 500 de familii se
n case noi este o alta
3
realizare de mare amploare
pe planul situ-
ind Romnia printre primele
din lume n nu-
de apartamente con-
struite la mia de locuitori.
n momentul de socie-
tatea a
ajuns ntr-un stadiu- de dez-
voltare calitativ superior, ca
urmare a efortului construc-
tiv, de peste patru decenii , al
ntregului nostru popor, pe-
n care anii de
Congresul al IX-lea al parti-
dului se nscriu cu cele mai
de att pe
plan principial ct n struc-
tura de a tuturor dome-
niilor social-economice,
pe care cu
mndrie
o numim
"Epoca Nicolae
de
n socia-
constituie dovezi eloc-
vente ale viabili-
liniei politice a partidului
statului nostru, ale cadrului
organizatoric creat, continuu
n ultimele
decenii.
Un rol fundamental n de-
venirea
1-a avut il are
factor ce a
imprimat o dina-
pe
multiple planuri, rod al
citei a
academician doctor inginer
Elena Ceau,escu, care, n
fruntea Comitetului
pentru Tehnologie
a Consiliului al
a
canalizat eforturile frontului
de cercetare rom-
spre problemele prio-
ritare ale constructiei socia-
liste la noi n
pentru perioada de dezvoltare
pe care o
parcurgem, pe baza
lor contemporane, este con-
cretizarea rolului din ce n ce
mai important al
al res-
ponsabile a oamenilor n
transformarea naturii a so-
avnd drept
scop formarea unei persona-
spirituale umane multila-
terala. raportului
de dintre
dezvoltarea economice-so-
progresul
dintre nivelul de civili-
valorificarea cuceriri-
4
lor tehnicii este de
cea mai mare
caracterul extrem de di-
namic al noii tehni-
un
ritm tot mai accelerat de peri-
mare a
n sistemul de
pcecum impor-
tante in formarea dezvolta-
rea umane, in
atitudinea omului
de propria sa profe-
omul va fi
n factorul activ,
dinamizator al progresului.
Lui i revine responsa-
bilitate de creatoare
valorificare a cuceririlor
tehnicii, n vederea
tuturor ac-
n folosul
ntregii Ca urmare,
secretarul general al partidu-
lui, Nicolae
pornind de la
strinsa corelare dintre dezvol-
tarea a pre-
cadrelor,
cu
nu se poate asigura o con-
ducere a
domeniu de activitate

care au loc n societate, in
lume, n dezvoltarea
de a cultu-
rii, a universale.
O orientare de a poii-
ticii partidului in domeniul n-
noii tehni-
este aceea
activitatea trebuie
devanseze pe cea cu ca-
racter economic,
cu un pas nainte,
neze nu numai problemele le-
gate de
a planurilor cincinale sau
anuale, ci abordeze
acele probleme de perspec-
care orienteze
ofere baze noi ntocmirii vii-
toarelor planuri de dezvoltare
a Rom-
. niei. in acest context trebuie
apelul de secre-
tarul general al partidului, to-
Nicolae
Comitetul pen-
tru- Tehnologie,
Academia de a R.S.
Romnia, academiile de spe-
cialitate institutele centrale,
de a se implica mai activ n
activitatea de conducere, n-
cepnd cu cea a Consiliului
Superior al Eco-
nomice Sociale la
nivelul intreprinderilor indus-
triale agricole, n ceea ce
elaborarea realiza-
rea planurilor, precum in-
troducerea mai n pro-
a cuceririlor
tehnicii moderne n toate do-
meniile.
Pornind de la obiectivele
Congresului al Xlii-lea ale
ale par-
tidului cu privire la dezvolta-
rea a economiei na-
se impune cu necesi-
tate realizarea unei noi cali-
a muncii n toate
domeniile economice so-
ciale. Un rol n
l au organi-
zarea moderniza-
rea care con-
n ntreaga economie,
la o n do-
meniul consumurilor de ma-
teriale energie, la ridicarea
muncii pe baza
extinderii proceselor de me-
canizare, automatizare, ciber-
netizare electronizare a
la rolu-
lui economice- fi-
nanciare n cu
a tuturor re-
surselor materiale de
de so-
cietate colectivelor de oameni
ai muncii.
in aceste zile, aflate sub
semnul istoriei al
viitorului ,
sporite i revin tinerei genera-
care, sub conducerea par-
tidului, este ferm
cu intreaga capaci-
tate cu
pentru a fi,
cum o cere secretarul general
al partidului ,.
Nicolae n pri-
mele rnduri ale muncii
luptei ntregului popor pentru
edificarea socialiste
multilateral dezvoltate, pentru
celor mai avansate
cuceriri ale tehnicii,
o
n
nurilor materiale din industrie
pe
locale ale tinere-
tului, n
n eforturile
pentru legarea a
dobindite de
activitatea perfec-
n timp,
nencetat, profesio-
permanent

Gheorghe BADEA
a imensa
a celor
de ani ce au
trecut de la Marea
Unire a tuturor romnilor, !mpli-
la 1 Decembrie 1918, e ne-
voie amintim citeva elemente
care de istoria de
gindurile dintot-
deauna ale poporului nostru.
Mai intii amintim sintem
ca teritoriu, cul-
directi ai dacilor
romanilor, vreun amestec
deci aici, in acest
carpato-danubiano-pontic,
de peste milenii. unita-
tea de neam, s-a
in ciuda tuturor vicisitu-
dinilor istoriei: vreme de
zece secole a peste zece semin-
asiatice, cu distrugerile mate-
riale organizatorice, adesea
dezastruoase. in decursul
veacurilor, in momentele grele,
prin lupta prin
rile economice politice, prin
circulatia culturii, au functionat
continuu ca forme de unitate ro-
marii voie-
vozi au rivnit
rile romne, le alieze
numai unor
tiranice
toare de hotare, i-a impiedicat
ntru realizarea idealului de
Unire. nspre
evului mediu, un genial condu-
de oaste un luminat cap
politic, Mihai Viteazul, a reali-
zat, n 1600, Unirea celor trei
dovedind lumii
istoriei Unirea nu-i numai
ci posi-
in pofida tuturor !mpotrivi-
rilor. De la de
cruce, nici un romn n-a mai
putut gindi Unirea spada
Viteazului deasupra
Carpatilor Alba Iulia, ce-
tatea de scaun a primei Uniri.
Ideea Daciei rediviva a reinvia!
n cronicarilor, a unor
domnitori, ca Matei Basarab sau
Vasile Lupu, a tuturor
lor din veacul al
XVUI-lea, a din
prima a secolului al
XIX-lea. In
limba s-a relevat ca un
instrument care
neamului, in totalita-
tea unitatea lui, in momente
cind nu putea fi n alt
mod. Umba a fost arma
almanah
CFAMARE-
apoteoza
istoriei
nationale

mpotriva tot
mai agresive a venetici
o primordia!i, con-
a viitorului na-
tiunii ntregi, n lupta pentru li-
bertate pen-
tru unitate sta-
Pe la 1830, un emigrant po-
lonez, Worowicz, remarca fap-
tul "ideea unirii tuturor popu-
sub
sceptru toate
idee este puternic ntre-
de romnii din
Transilvania care vin n
pentru a de
lucru a .pune n valoare sirgu-
lor": In 1848, a n-
scris ntre obiectivele ei pro-
blema unirii romnilor, "Ideea
mntuitoare
pentru noi, pe care, din orbirea
acelor veacuri, n-o
realiza statornic, care
trebuie fie poli-
a romnilor de Uni-
rea a fost ideea n
mintea celor care au lansat, la
noastre pen-
tru reformarea patriei"; ca n
sufletul zecilor de mii de transil-
adunati pe Cmpia Uber-
de la Blaj in la-
pidara strigare: "Vrem ne
unim cu "Unirea Princi-
patelor, scria M.
n 1854, este singurul mod n
stare de a consolida
tea romnilor, de a le da demni-
tate, putere mijloace pentru a
mplini misia lor pe ce
li s-a dat spre
succ;es al uni-
rii moldo-muntene din 1859,
realizarea reformelor lui
Cuza consolidarea acestei
prime trepte a Unirii
in inimile romnilor sub
s-a
definitiv
vital
In curnd. Al doilea
pas pe cale a
devenirii s-a numit cucerirea In-
de stat, in 1877, o
n care se
nscrie prin participare ntreaga
romnime. Patru decenii
proclamarea unei Romnii inde-
pendente, politica lupta, pe
toate pe ntregul
romnesc, s-au concen-
trat n jurul ideii de ntregire sta-
de a na-
Presa literatura,
armata, cul-
turale artistice, ca "Astra"
"Uga pentru unitatea
tuturor romnilor"; oamenii
de s-au concentrat
au intretinut ideea
de Unire, au educat
generatiile pentrv indeplinirea ei
ct mai grabnic. In 1915, plednd
cu pentru Unirea
Transilvaniei cu Romnia, Barbu
Delavrancea spunea:
pu ne despart, ci ne ntregesc.
In el s-au cei de.. din-
colo cei de dincoace ... In ei
s-au strns cei de-o de-o
lege ... sint osul de re-
al nostru,
care nu s-a ncovoiat
nu se va rupe dect
cu cel din dintre noi.
Romnia este patria a
tuturor romnilor de pretutin-
deni" : Bornele cu vulturul bice-
fa! nfipte n piscurile
n coloana a
poporului a rom-
nesc, ncepeau se
sub focul aprigei lupt_!! pentru
unitatea In timpul
primului mondial, prin
lupta de pe fronturi, suplimen-
cu ena(Sica
a popoarelor subju-
gate, monarhia
s-a s-a de-
finitiv. Att romni din
tara care arma-
tele lui Mackensen Arz von
Strausenberg, scriind cu singele
lor pe stincile la Oi-
tuz pe lutul cimpiei de la
"Pe-aici nu se trecer' ; cit
cei care luptau n Transilvania
mpotriva habsbur-
gice, mpilatoare
intregul popor romn a
contribuit la crearea
pentru sta-
tului national. o ndelun-
n
toamna lui 1918, cind, infrint pe
fronturi, imperiul austro-ungar a
prins ngroape steagurile
asupritoare, cind toate popoa-
rele din m-
5
paratie au
lor de eliberare nationala, la
Praga, la Cracovia, la Zagreb,
romnii din Transilvania, calau-
ziti de principiul dreptUlui natiu-
nilor al po-
poarelor , lansat de revolutia so-
din Rusia, au trecut, ho-
la actiunea
pentru Unire. S-au incadrat in
acel val de libertate
toti luptei sociale na-
tionale, constituind Consiliul Na-
Romn Central de la
Arad, care, intemeiat pe "libera
de curentul
vremii de vointa popoarelor li-
bere", s-a afirmat "ca unicul for
care poporului
romn" a preluat conducerea
Transilvaniei.
"Ne-am trezit din somnul de
moarte vrem
de celelalte natiuni ale lumii, li-
beri
Consiliul National a adresat un
manifest natiunii romne, a luat
cu guvernul romn aflat
la a convocat Marea Adu-
nare la Alba Iulia, "lo-
cul cel mai istoric al neamului" ,
pentru acolo se incoronase
Mihai Viteazul, intiiul unificator,
acolo martirizati Ho-
rea, acolo
Avram Iancu fusese umilit de
oamenii Peste
100 000 de delegati au pornit
spre capitala a
Romniei unite, Alba Iulia. Che-
marea poetului Octavian Goga
se ndeplinea cu avnt eroism
Unic:
romni!
spre munte!
drumul din
morminte.
nu a veacurilor
carte,

zic
Ori hotarul mai
departe,
Ori muri cu trupul frint
n ...
n pe jos, la 1
Decembrie 1918 romnii s-au
adunat deci la Alba Iulia, care-i
primea cu urarea: "Bine ati ve-
nit n Sfnta Cetate de durere
a neamului romnesc!".
LDzinca pre
tutindeni, suna: "Vrem Unirea
cu Romnia!" . 1 Decembrie
1918 a fost o zi de a mase-
lor populare o zi de
o zi de
a celui mai general mai inalt
dintre idealurile istoriei romne,
6
o zi a Unirii . De aceea- declara
tia de Unire a sunat simplu fi
resc: "Adunarea a tu
turor romnilor din Transilvania,
Banat Ungureasca, adu-
nati prin reprezentantii lor in-
la Alba Iulia, n ziua de
1 Decembrie 1918,
Unirea acestor romni a tutu-
ror teritoriilor. locuite de
cu Romnia". In acel ceas cerul,
toate sufletele ro-
mne s-au de flutura
rea steaguri lor tricolore, au clo-
cotit de uralele de
bucurie A fost o
o a istoriei
romne. Au jucat atunci roluri
de ca Vasile
Cicio Pop, Iuliu
Maniu, Aurel Alexandru
Vaida, Teodor Mihali, Tiron Al-
bani, Iosif Jumanca, nume lumi-
noaSI] n ultimul act din marea
epopee a Unirii Dar
cum scria N. Iorga, n acele
zile: a uita pe nimeni din
cei care au colaborat la
a Unirii, de la general de
la ardelean, la ulti-
mul omagiul re-
noastre se n-
drepte azi poporul acesta
intreg de oriunde din toate
veacurile, martir .erou" .
n la mplinirea acestui
vis a participat intregul popor
romn, de pretutindeni. Iar tra
tatul de la Trianon din 1920 n-a
dect consemneze,
un drept
istoric cu grele jertfe
inscriindu-1 in istoria
asigurndu-i un caracter de
eternitate.
La 1 Decembrie, la Alba Iulia
s-au pus "temeiurile unui alt
timp".
Consecintele acestui
act sint vor fi incalculabile n
devenirea ca popor
ca stat. "Realizarea statului na-
tional unitar,
Nicolae este rezul-
tatul unui lung proces istoric,
expresia unei legice.
Conditiile vitrege ale dominatiei
au ntrziat realizarea
acestui deziderat , a acestei ce-
rinte obiective pentru dezvolta-
rea a poporu-
lui nostru. Actul Unirii nu este o
ntmplare, rezultatul unor mo-
mente conjuncturale, ci conse
cinta unor cerinte legice, rodul
luptei maselor largi populare ho-
totul pentru a se
uni ntr-un stat unitar, con-
numai n acest fel
puteau deschide calea spre pro-
gres, spre afirmare, cu drepturi
egale, in rndul celorlalte po-
poare natiuni ale lumii."
Au trecut 70 de ani. Istoria
a mai nscris n
ani multe momente grele. La in-
tegritatea hotarului nostru s-a
mai atentat, sngeros, n 1940.
Dar fulgerarea luminii re-
de la 23 August
1944, Romnia redirectionat
fortele mpotriva celor care
Transilvania cu noi
jertfe, s-a pus hotarul la locul fi
resc, logic istoric.
Intrnd ntr-o in
de revolutia
Romnia creat conditiile
unei noi deveniri n
care unitatea
cheie de a existentei de-
venirii . Un popor unit ntr-o
a putut
creeze economia de
azi toate marile constructii
care mpodobesc
intregul teritoriu, a izbutit
dezvolte cultura sa
se afirme pe meridianele
lumii, intr-un stat al progresului
al
Dumitru
rn
ezvoltarea a
industriei,
tehni-
a de-
terminat, ca efect secundar,
accelerarea fenomenului de
uzare a produselor,
favorizind in acest fel proce-
sul de innoire a acestora.
Competitivitatea a
produselor noi, care nglo-
pe mon-
a creat premisele unui
cu
(care au la brevete de
sau cu produse fa-
bricate pe baza unor noi teh-
nol ogii, brevetate. i n
anul 1920 produsele brevetate
reprezentau doar 50% din va-
loarea exporturil or mondi ale,
in 1980 el e reprezentau 80%
din val oarea a aces-
tora.
l n actuala a
orice per-
care a creat o
nu a brevetat-o, nu poate
i n secret mult timp
noutatea deoarece
poate
fi ulterior de alte
persoane care, brevetind-o,
dobndesc dreptul exclusiv de
folosire. Se impune deci , o
cu stimularea
unor noi tehnologii noi
produse, protejarea acestora
prin brevete de asi-
gurndu-se astfel, pe
dreptul de aplicare a
pe teri toriul unde este
spo-
rite de valorificare a noilor
tehnice prin export de
produse sau tehnologii ,
schimburi de coope-
etc. pent ru
nceput, la in-
trebarea: ce poate fi protejat

prin brevet de
tehnice breveta-
bile sau brevetabile
snt acele
care noutate
progres tehnic de sta-
diul cunoscut al tehnicii mon-
diale, care nu au mai fost
brevetate sau publice
n sau in
care tehnice
ce pot fi aplicate pentru re-
zolvarea unor probleme din
economie, ocrotirea

sau in orice alt domeniu al
economice sociale.
Cele cinci elemente defini-
torii ale brevetabil e
sau
- noutate - progres tehnic
- - aplicabi-
litate) trebuie fie ndepli-
nite cumul ativ,-lipsa unui sin-
gur el ement determini nd res-
pingerea cererii de brevet de
De asemenea, pen-
tru a putea fi o in-
nu trebui e contra-
legilor regulilor de
sau
afecteze negativ dezvoltarea
Se mai impun ci-
teva pro-
trebuie fie o
com-
nu o organi-
de planificare, o me-
de calcul sau un set de
pentru
nelte sau de calcul, o
de predare i n o
de dresare, reguli de
joc sau alte asemenea.
prevederile le-
gale referitoare. la brevetar.e
au i n vedere sti mularea act i-
de
Prin acordarea brevetu-
lui de se titu-

larului de brevet, sau succe-
sorului in drepturi , drep-
tul exclusiv de aplicare a in-
pe teritoriul R.S.
Romnia. pe o de 15
ani, incepind de la data pri-
mului depozit (prima cerere
de brevet, reglemen-
tar la O.S.I.M., avnd ca
obiect
De prioritatea
de prim depozit, care
dreptul la brevetu-
lui de nu-
mai persoanei care a inregis-
trat, cea dintii, cererea de
brevet de nu per-
soanei care, eventual, a con-
ceput, realizat sau experi-
mentat mai nti
fi solicitat cea dinti breve-
tarea (la O.S.I.M.).
In ultimele decenii, dezvol-
tarea a tehnicii de cal-
cul acesteia,
practic, in toate domeniile ac-
umane au ridicat pro-
bleme deosebite in ceea ce
asigurarea
legale pentru toate rezultatele
creatoare din acest
domeniu. Mijloacele de cal-
cul, in sine (hardware-ul) , fie
se la de
ansamblu a unui calculator,
fie se numai la
subansambluri sau circuite
cu personalitate proprie ale
acestui a sau la mijloace auxi-
liare, constituie teh-
nice concrete (produse), prin
urmare sint brevetablle. De
asemenea, sint brevetabile
tehni ce care se re-
la dispozitive
sau produse care i ncl ud
un dispozitiv de
calcul, respecti v la procedee
sau metode care
calcul atoare de proces.
Acum se pune n mod fi-
resc ntrebare:
originale din
domeniul tehnicii de calcul
ce nu pot fi protejate prin
'>revet de Pent ru
moment da: programele pen-
tru cal cul atoare electroni ce
(software-ul ). Dezvoltarea n
ultimi i ani cu a ac-
de elaborare a progra-
melor a accentuat acuitatea
problemei privind asigurarea
pent r u
software. Cu toate progra-
mele snt destinate a fi
utilizate de mijloace
tehnice (calculatoare)
in majoritatea cazurilor, r->-
creat ii de un i nalt n,
7
vei intelectual, ele nu
au putut fi acceptate (ntCI
asimilate) ca tehnice.
De ce? Din multiple conside-
rente, care au constituit
obiectul multor dezbateri pe
plan att ale
n tehnica de
calcul, ct ale
n inte-
lectuale. cteva dintre
acestea: soft-ul nu o
problema ci o pro-
blema de
mijloacele prin care soft-ul
problema nu
snt tehnice, ci matematice;
soft-ul nu poate fi considerat
o nefiind
nici produs, nici activitate
tehnologica, ci o lo-
n simboluri
matematice; soft-ul nu poate
fi considerat
intrucit el nu se pe
aplicarea
concreta, a legilor naturii, ci
pe aplicarea unor reguli ma-
tematice, create de om va-
labile pentru anumite mij-
loace de calcul ; soft-ul nu
poate fi considerat un proce-
deu brevetabil intrucit el con-
dintr-un ansamblu de re-
guli pentru utilizarea calcula-
torului , pentru rezolvarea
unei probleme, n lim1tele po-
de lucru pentru
care a fost conceput calcula-
torul ; derularea a
soft-ului nu poate fi eviden-
pentru a se putea con-
stata concret aplicarea sa, ci
se produce in mod automat,
n interiorul de calcul,
rezultatul final ,
nedind nici o asupra
logicii de programare
de calculator
NICI in noastra progra-
mele de calculator (soft-ul)
nu sint considerate ca fiind
tehnice, ci seturi de in-
pentru de
calcul , deci nu pot fi breve-
tate.
Pentru a clarifica acest as-
pect , cuvintul " actu-
alelor norme metodologice
privind inregistrarea exami-
narea cererilor de brevete de
constituirea depo-
zitului reglementar , ce men-
in mod expres
" Nu constituie in-
trucit nu sint tehn1ce
descopenrile
chimice sau
fenomenele fiz1ce in sine; te-
oriile descoperirile
geograf1ce, geologice, arheo-
logice; ale unor pro-
.bleme economice sau de or-
ganizare; din domeniul
matematicii; programe pentru
de calcul; formule de
calcul , n sine; tabele cu for-
mule, diagrame, nomograme;
metode de simbolizare; me-
tode de sau instru-
ire; reguli de joc; reguli de
utilizare a unor po-
sologia de administra(e a me-
dicamentelor; culinare;
sisteme urbanistice; metode
sau procedee artistice, desig-
nul produselor."
Ca exemplu ce-
rerile de brevete de
nregistrate la O.S.I.M: cu nr.
94 699, ,.Model ma-
tematic de durabilitate a tai -
nr. 95 136,
"Model matematic
pentru estimarea
nutritive la animale", care au
fost respmse, neacordindu-se
brevetur de solicitat,
deoarece se refereau la me-
tode de calcul matematice
De asemenea, cererile de
brevete de. nregis-
trate la O.S.I.M. cu nr.
101 433, "Program
de calculator pentru proiecta-
rea tipizate", cu
nr. 102 601, "Proce-
deu automat de proiectare cu
ajutorul calculatorului elec-
tronic a unei de calcu-
latoare", au fost respinse de
la brevetare, deoarece obiec-
tul cererii nu era o
ci un pro-
gram de calcul , i n cal-
cul matematic.
ca produsele,
procedeele tehnologice
mijloacele aplicative create
pentru a fi utilizate in rezolva-
rea unor probleme ca cele
pot constitui
tehnice, prin urmare
pot constitui breveta-
bile.
in aceste cazuri ,
rile trebuie fie indreptate
mijloacele prin care
tehnologia incluzind micro-
calculatorul poate fi
astfel scopul
propus. Aceste mijloace spe-
cifice pot fi foarte diverse. ca
de exemplu . traductoare de
dispozitive de-
tectoare de gaze, traductoare
de nivel sau de blo-
curi de memorie etc.
Atragem atit pe
plan mondial , cit in
noastra revendicarile privind
numai programul de calcul -
prezenta,! separat , de sme
statator - nu pot fi adm1se
ca brevetabile, chiar si nt
prezentate ca se-
cundare sau dependente.
Calea de plin bre-
vet de fiind consi de-
n unele
s-au alte posibili-
pentru protejarea de
software, principala in
acest sens fiind
asi-
milarea soft-ului cu o
literara
protejarea sa prin legea
dreptului de autor proteja-
rea soft-ului in baza legii pri-
vind reprimarea
neleale protejarea soft-ului
prin prevederile dreptului pri-
vind secretul comercial
protejarea soft-ului prin pre-
vederile dreptului contractual
(concesionare de
crearea unui cadru legislativ
apropiat soft-ului
prin elaborarea unei legi spe-
ciale adecvate
lor acestuia.
cale a fost pentru
cercetare, de O.M.P.I.
a Pro-
Intelectuale) concre-
ntr-un proiect de le-
ge-tip care nu a fost uti-
lizat, n prezent, ca mo-
del de nici o Nici ncer-
de a se studia posibili-
tatea ncheierii unui acord in-
privind
programelor pentru calcula-
toare nu a avut, in pre-
zent. nici uri rezultat concret
Din toate
singura cale care poate ofen
pentru protejarea
soft-ului este calea
pnn legea dreptului de autor
in acest sens, s-au inregis-
trat deja in
unele Japonia)
fiind promulgata recent pre-
vederi legislative care includ
programele pentru calcula-
toare n rndul pro-
tejate prin legea dreptului de
autor. la unei
adecvate pentru protejarea
programelor, n unele
s-au luat deja diverse
pentru stimularea
rii aplicarii programelor de
8----------------------------------
calcul deja elaborat prin
crearea unor biblioteci de
programe, unde pot fi
inchiriate programe
lizate pentru rezolvarea diferi-
telor categorii de probleme.
Protejarea soft-ului mai ri-
pe problemele le-
gate de natura obiectului pro-
(ca indiciu relevant
asupra de posi -
bile de realizat) , alte pro-
bleme, legate de
a conceptului de pro-
a intelectu-
ale. Fie se la protec-
intelectuale, fie
are in vedere operele lite-
rar-artistice, asigu-
prin mijloace de drept,
atit in ceea ce acor-
darea cit in ceea
ce reprimarea con-
trafacerilor. are drept princi-
pal scop stimularea produce-
rii bunurilor materiale spiri-
tuale a acestora in
beneficiul unei mase cit mai
largi de oameni.
din acest punct de
vedere, programelor
pentru de calcul
pare a ridica unele probleme
serioase, faptului
prin asigurarea
acestora, in loc se creeze
pentru multiplicarea
difuzarea lor in masa
de posesori ai mijloacelor de
calcul , s-ar putea realiza mo-
nopolizarea, de unele
firme cu ridicate in
conceperea de programe, a
unor intreg seturi de pro-
grame de calculator. pro-
grame care nu ar mai p1Jtea fi
utilizate de posesorii de mij-
loace de calcul,
rarea dreptului de folosire (li-
de la acele firme.
Prin aceasta s-ar putea rea-
liza limitarea de
utilizare a mijloacelor de cal-
cul, inclusiv a celor brevetate,
la acestea din efectuin-
du-se. indirect, chiar dreptu-
rile asigurate prin brevetele
de Din aceste consi-
derente, cu toate presiunile
exercitate de de
pachete de programe de
de brevete de
din multe dezvoltate in-
dustrial , problema
soft-ului nerezol-
deoarece mijloacele
alm-anah
principiile de a pro-
intelectuale, cunos-
cute aplicate in prezent, nu
o cale
toare de realizare a
Singura care pare a fi
este aceea de a se
concepe o cale de pro-
care asigure, pe
exercitarea drepturilor
titularului , limitarea posibi-
de monopolizare, ast-
fel incit aplicarea soft-ului
nu fie de utiliza-
rea respectiv pro-
stimuleze difuzarea
in masa utilizatorilor poten-
a programelor, iar nu
blocarea aces-
tora de utiliza tehnica de
calcul cu care sint
Interesul deosebit pe care 11
pe plan
nal , rezolvarea problemei
programelor pentru
calculatoare este
de Comitetului Exe-
cutiv al
nale a Consilierilor de Pro-
prietate
la 17 ianuari_e 1986,
prin care, printre altele, se
progra-
melor prin legi pri-
vind dreptul de autor, fie
nu in multe fie
sint incer-
titudini asupra
aceste de aseme-
nea. se in pre-
zent, nu nici un proiect
de tratat privind
programelor pe calea dreptu-
lui de autor; in concluzie se
necesar ca. in
rile unde decizii de ju-
favorabile protec-
programelor pentru cal-
culatoare, acestea fie codi-
ficate intr-o lege de
protejare a programelor, iar
in unde decizii de
privind respin-
g-erea programelor
pentru calculatoare, acestea
fie nlocuite printr-o legis-
de protejare a
programelor; in in care
nu nici o spe-
nici decizii de jurispru-
referitoare la protejarea
programelor pentru calcula-
toare se adopte o
pentru protejarea programe-
lor, care reali-
zeze fie prin brevet,
fie prin dreptul de autor, fie
prin prevederi legislative de

Creatorii de programe din
mai multe au incercat
indirect, le-
a programelor lor, con-
cepind propunind spre bre-
vetare calculatoare speciali-
zate pentru a con-
form programelor respective,
realizate prin alegerea in-
terconectarea blocurilor func-
dintr-un calculator de
uz general , care ar fi fost uti-
lizate in cadrul de
acel calculator a pro-
gramelor in fie
oare aceasta o
cale unele
dezavantaje, dintre care men-
breve-
tul de
hard-ul (calculatorul speciali-
zat) , in timp ce soft- ul , cu
toate este acceptat fie
prezentat in descrierea inven-
nu este acceptat
in prin urmare nu
este protejat, drepturile titula-
rului de brevet, prin
brevetul de fiind li-
mitate numai la exploatarea
calculatorului in sine pnn
publicarea descrierii de in-
soft-ul , nefiind prote-
jat, este pus la pu-
blicului, putind fi utilizat gra-
tuit de orice intere-
(utilizarea poate
fi eventual invocind le-
gea dreptului de autor
privind repri-
marea neleale)
neaplicarea (hard)
de titularul de brevet
riscul acordari i de li-
obligatorii altor per-
soane interesate (prevedere
in toate legile de
brevete) , iar in unele
chiar riscul titularu-
lui de brevet din drepturi
-de creatorii de pro-
grame nu sint
de calculatoare din acest
motiv, au
mari in conceperea, pentru
fiecare program, a unui cal -
culator specializat.
Dr. ing. Gheorghe
ing. Valeriu
9
.Fermierii apelor
.... .. _ -- -.... _lf, - .. .._:.--
Un loc unde, anul ?000 a venit mai omull1
lacul! _ Cu submarinul, - la Potoci,
gairdneri Cum
pentru'
vor-'_ p_rR_duce.<1.2
1
"-- -:c _. - __ III
El
mul din s-a
transformat in cul-
tivator , dar i n
ocean a
pescar. In anul 2000 va fi fer-
mier n acest mediu" -
spunea cu aproape de-
cenii n scriitorul Mir-
cea Iar dr. Maria Ca-
loianu
i ntr-o emisiune TV privind
tehnicile bio, ne-a declarat:
..n anul 2000 un om din trei
va fi biotehnolog". Ei , bine,
am stat de de curind,
cu unul din .fermierii acvatici
pentru care anul 2000 a venit
ceva mai devreme. Locul n
care se petrece se
Potoci. de
Cercetare Sal-
lacul pe care
interlocutorul nostru
este Bicazul, iar numele fer-
mierului Ionel Miron, acvacul-
tor cu grad doctor.
Am intrat la pentru
cteva minute, am stat citeva
ore, dar fi s-ar
fi putut, pentru tot restul vie-
De ce? dum-
in luciul al-
al Lacului Bicaz; din-
colo de el, nu departe,
pe versantul pe
care aflu citeva
borator; iar in mijlocul lacului
o plutitoare in
de stea de mare. ferma
in care doctorul Mi-
ron colegii lui l
pe Salmo gairdneri Rich.,

.. Omul .. . lacul" -
cam ar trebui adaptat
proverbul in reportajul de
Dr. Ionel Miron a ajuns
la Potoci in cu 30 de
ani, pe vremea cind nu era
doctor. A avut. cred. pri-
vind Lacul Bicaz,
pe Salmo gairdneri Rich.,
acea .. dragoste la prima ve-
dere" de care nu
10
peste mediocru; su-
flecat mnecile s-a pus pe
Era vorba, n acea pe-
de un studiu relativ
simplu: cum prindem mai
mari de
care se vor de la sine
in lacurile de baraj ce urmau
a fi construite. Cum tim-
pul trecea, lacurile de baraj
in ritmul antecalcu-
lat, iar refuzau cu
se dezvolte, dr.
Miron colaboratorii au
reorientat studiul , incercind
de ce nu
speciile piscicole in aseme-!
nea lacuri... Pentru ca studiul
fie riguros au
construit laboratoare, apara-
de scufundare, baloane
subacvatica ca in orice
care se res-
un mic submarin-batis-
caf - .. Submers LS 1" -. rod
al trudei Mora-
riu, Miron, Nalbant
Desigur, n-au lucrat
singuri: au fost de
CNST, de de Cer-
.. Stejarul ", de ICEBIOL,
de Facultatea de Biologie
de Comitetul
al P.C.R.
Dar singuri au coborit sub
au instalat platfor-
ma-laborator la 1. 10 20 m;
echipele de adincime se inlo-
cuiau una pe alta in baloa-
nele pentru studiu submer-
sibil; scafandri-biologi efec-
tuau, zi de zi , mi-
referitoare la
direa crdurilor - rare - de
in apa lacului,
planctonului , comportarea
comportarea orga-
nismului uman la activitate
n
mod special , prefigu-
rind viitoare ale
echipele au stud iat
valoros.
ruia i-au comporta-
mentul ziua noaptea.
rea. disputarea teritoriului .
ntre
adincime. eventualele posibi -
de acomodare cu pre-
omului.
ntre timp se stabilise fi-
toplanctonul . micro-
plantele acvatice, nu se dez-
deloc in ritmul
Un studiu al dr. L a
prin canalul de
al Hidrocentralei .. Stejarul "
sint eliminate zilnic 150-300
kg fitoplancton, iar zooplanc-
toriul. mica a
apelor, se doar in canti-
neinsemnate. cer-
stabilesc faptul
un lac de baraj de tipul celui
de la Bicaz este un mediu di-
namic, in care apele se acu-
in perioada de toam-
pentru ca apoi bazi-
. nul se descarce n restul
anului. Este vorba deci de un
fel de la
mare, in care
unui important volum de
solul de pe fundul
bazinului o
cu el , plantele de
acel al trofic pe
care ar trebui se sprijine

Acestea sint deci motivele
pentru-' care un lac de baraj
nu poate fi populat dect n
cu tot
acesta este motivul pentru
care oamenii de cer-
cetare de la Potoci s-au
rit acvacu ltori.
de
crescut n ferme. sub ingriji-
rea omului.
Ei au construit intii vivie-
rele. un fel de bazine
de prin care apa circula
liber. dar nu. Puse
una li nqa alta. vivierele per -
mit a BQ--100 t
viu la hectar. Dispunerea vi -
vierelor s-a pina
la urma m de stea (o
in centru 8
pentru o mai
oxigenare a apei , dar din
motive ergonomice:
_recoltarea. .. pen-
sionarilor " se pot
face mult mai la o ase-
menea Intregul an-
samblu a primit din partea
OSIM, pentru originalitatea
un brevet de in-

Studiind cu metabo-
lismul lui Salmo gairdneri
Rich., dar plecind de la
ideea o nee-
poate fi tot atit de
ca o epizootie -
cum spunea dr. C. Mi-
- au pus la
punct la hrana
pentru Este
vorba despre concentrate nu-
tritive n formule, com-
puse .din de origine
(de de oase)
de gru,
de soia), completate de adi-
tivi furajeri activatori biolo-
gici (vitamine, oligoelemente,
antibiotice, enzime). Ele se
suli forma unor pas-
tile pe care la ora
mesei, le cu
mie. nu numai ei: dr. Miron
are doi cini .. acvatici", Bob
care l
almanah
n barca ce face naveta ntre
viviere; ei s-au adap-
tat perfect la locale
amndoi
pastilele piscicole concen-
trate .. .
probabil nu-i
chiar te bizui pe
prea furnizori , dr. Ionel
Miron a ca, n incinta
o
de concentrate; de aici ,
la ore fixe, hrana spre
viviere va fi de
.. acvatici" ntr-o vier-
de nedescris a ,.bene-
ficiarilor" .
Exemplarele n ac-
vacultura Bicazului snt foarte
n
apreciate de consumatori.
acvacultori ne
la
acestui an, atunci cnd
proiectul fermei va fi n ntre-
gime lo-
de va fi de 100 t.
O a proiectu-
lui o va reprezenta utilizarea
unui nou tip de ea nu
va mai fi paralelipipedul
nuit de plutind la su-
apei, ci o avnd
forma unui cilindru, cu un
con deasupra. Ea va fi anco-
la adncimi unde tempe-
ratura apei va permite un ci-
clu accelerat de a
lui, evitndu-se astfel frigul de
la din lunile de
dogoarea zilelor de
august ce nu favorizeaza
acestuia. Scufun-
date la metri sub luciul
apei , ancorate de fundul la-
cului , aceste viviere volumi-
noase vor aduce ridicarea
a randamentu-
lui acvaculturii locale.
care, cum spune dr. Ionel
Miron, fiind
nu va mai dect
ca plutitoare sau gru-
purile de adncime prolife-
reze pe ntreg luciul sub
luciul) Lacului Bicaz , la
Poiana Uzului (unde se pot
de 50
1/ha/an) din ce n ce mai
departe, pe celelalte lacuri
mici mari de
Mii de tone de
vor putea fi
prin tehnologie rela-
tiv (ca manevre) , rela-
tiv dar care ascunde
n ea ani de a
unor oameni cerce-
de mare valoare, pentru
care apele, fauna
o de mare
un sistem complex, uni-
tar ce trebuie folosit
la lui valoare.
Alexandru MIRONOV
11
A
a ignora
rile din alte se
cuvine
la fel ca in
alte domenii ale
tehnicii, poporul nostru a
adus o
la dezvoltarea
aeronautice. n acest sens
sint demne de semnalat ci-
teva nume de
ale au fost incor-
porata rezerve in tezau-
rul de valori ale
universale. Numele lui H.
este unul dintre
acestea. sale sint
remarcabile prin spiritul de
inventivitate al constructoru-
lui, prin tenacitatea sa in ex-
efectuate, izvo-
rite din de a da
puns uneia din problemele
care-I din
poate decola un avion echi-
pat cu un motor care func-
alte principii de-
cit cele cunoscute?
ncercarea sa din 16 de-
cembrie 1910, cind primul
aparat de zbor aeroreactiv
din lume s-a desprins de sol,
a spre lui
in folosul
Acestei date memorabile
lui de mai tirziu

care
albas-
tre. Dar aceasta nu a fost,
nici pe departe, totul.
Este cunoscut una din
problemele dominante ale
moderne o constituie
realizarea cu decolare
aterizare verticale,
de a dezvolta viteze mari in
zbor orizontal. prac-
tice pentru rezolvarea acestei
probleme sint pe cit de nu-
pe atit de intere-
sante. In general, aceste so-
definesc mai multe tiouri
de aerodine, dintre care ci-
rotodinele, convertopla-
nele coleopterele. Fiecare
din aceste tipuri par-
sale constructive
in ceea
ce realizarea susten-
a propulsiei, toate fo-
losesc principii deja cunos-
cute.
n ultima vreme, lu-
savantului romn H.
problema
verticale a fost
de pe un plan nou,
deosebit de interesant. Astfel,
realizarea primului
avion aeroreactiv din lume,
talentatul inventator a
omenirii un nou tip de aparat
- aerodina lenticu-
Elementele de noutate
ale aerodinei sale
lenticulare sint forma circu-
a aripii modul de reali-
zare a propulsiei sustenta-
Aripa o
serie de avantaje, printre care
greu-
tatea mai Se poate
folosi astfel o parte mai mare
din greutatea drept
greutate Aripa
poate fi in genul
de Diferitele ei
vor fi asamblate sub
tensiune pentru a-i da robus-
la n
acest caz, partea o
constituie o
cu cabluri tensionate
de un cadru exterior, totul fi-
ind acoperit cu un me-
talic Nu este, astfel, ne-
voie nici de lonjeroane, nici
de nervuri, ceea ce
mult Spre exem-
plu, o de avion
avind aripa cu anvergura de
2, 1 m, coada de 30 cm su-
aripii de 0,6 m2 are o
greutate de 2,9 kgf. O
cu- diametru!
de 0,9 m cu supra-
{0, 6 m2) are
o greutate de numai
0,42 kgf, precum o foarte
mare stabilitate. Acest ultim
model, aruncat de la mare
a pe cadru
nu a suferit In
timpul zborului, uni-
sale, aripa
curentului de aer
profil de orice parte,
lucru foarte avantajos, deoa-
rece se stabilitatea
in timpul rafalelor. Propulsia
aerodinei lenti-
culare se cu ajuto-
rul "efectului
S-a constatat la scurge-
rea jeturilor fluide, prelungind
unul din canalului
printr-un volet inclinat sau
curb, acestea de la

aproximativ profilul voletului.
Concomitent cu devierea je-
- tului , pe volet apare o
cu presiune mai decit
aceea a mediului ambiant. n
anumite i ntensitatea
acestei zone depresionar!}
atinge valori importanta
(0,3-0,4 kgf/cm2).
fenomenului este
(fig. A, 1-3): din
canal, jetul parti-
culele mediului ambiant in
partea unde nu valetul
particulele domeniului fluid
situat intre jet volet.
valetul este suficient de lung,
locul particulelor aspirate din
zona situata intre volet jet
nu mai poate fi luat de parti-
culele care vin din afara
acestui domeniu. Depresiu-
nea astfel
scurgerea in voletu-
lui. Folosind una din particu-
acestui fenomen,
anume zonei depre-
sionare pe volet, s-a definit
un nou mod de
Acesta in realizarea
unei depresiuni pe extradosul
aripii sau, altfel spus, in vida-
rea a supe-
rioare a aripii.
Cum apare
Aerodina este un
disc perfect (o circu-
in centrul se
plasat compartimentul
pasagerilor. Acesta are forma
unei mici cupole proe-
minente, din
material _plastic transparent
(fig. B). Intre marginea aripii
circulare compartimentul
pasagerilor se patru
ajutaje dispuse si meJric in ra-
port cu axele aripi i. In interio-
rul aj utajelor un
curent de aer comprimat sau
gazele de COf!lbustie ale unui.
turbomotor. In primul caz,
ajutajele indeplinesc func-
de de ardere, in
care scop ele sint
cu inj ectoare pentru pulveri-
zarea combustibilului.
din ajutaje,
gazele se de-a
lungul bordurii cu profil curb,
la periferia aerodinei,
producind pe
a acesteia un vid. puternic.
Apare astfel o
care aerodina asi-
ei in aer. Por-
este cu atit mai mare cu
cit viteza gazelor evacuate
prin cele patru ajutaje este
mai mare. O particularitate
a aerodinei lenti-
culare este aceea in tim-
pul zborului, se ca
acul unei busole: ea este per-
manent cu o parte
intr-o (de
exemplu, spre nord), fiind
astfel cu ajutorul
unui giroscop plasat in cen-
trul inferioare a aripii
(fig. A, 4) .
Virajele sau schimburile de
se prin modi-
ficarea presiunii in una sau
din aerodinei.
se prin
vitezei gazelor in aju-
tajele respective. Spre exem-
plu, este o in-
toarcere de 90 grade spre
dreapta, pilotul comanda
de reducere a debitului de
gaze prin cele ajutaje
situate in aripii. Ca
urmare, aerodina se va de-
plasa in
Concomitent cu ope-
are loc rotirea cabinei.
Echipajul este astfel in
almanah
Primul avion aeroreactiv din lume .. COANDA 1910"
cu spre di-
de zbor.
Aerodina
poate inai nte, i napoi,
spre dreapta, sau spre
stinga, poate urca sau co-
bori la sau, in sfr-
poate in aer.
Pentru zborul orizontal, ae-
rodina se cu citeva
grade in ntocmai ca
paiele .rotorului unuj elicop-
ter (f1g. A, 5). In felul
acesta, se
descompune n com-
ponente: una in pla-
nul /Zborului alta in planul
verticalei. Prima compo-
propulsia, iar
Aceste
de zbor con-
aerodinei lenticulare
evidente. Orice pilot
avantajele unui
aparat de zbor pe care-I
poate n aer, l
poate cobor cu de
atunci cnd trebuie
unor
B
atmosferice grele sau cnd
comb.ustibilul este pe sfr-
In plus, aerodina lenti -
poate decola ate-
riza pe orice teren, exclu-
zndu-se astfel necesitatea
unor aeroporturi speciale.
de laborator
au pe o astfel de
undelor
de caracteristice viteze-
lor mari de zbor este mult
efectelor
aerodinamica ale eevieri i je-
tului prin "efectul
formei circulare a aripii.
Intrucit evitarea
undei de se traduce
printr-o la nain-
tare mai
aerodinele lenticulare pot
realiza viteze supersonice
cu un consum relativ mic
de energie. Se
o cu greutatea
de 2 t, cu un mo-
tor turboreactor avnd trac-
tiunea la punct fix de 3 000
kgf, ar urma vi-
teze supersonice de ordinul
M=2 n zborul orizontal. De
remarcat avioanele cu
actuale folosesc
pentru realizarea acestor vi-
teze grupuri turbomotoare
cu o de cea
8 000-9 000 kgf.
recentele experi-
ale aerodinei lenti-
culare
constructorilor, putem privi
o de
transformare. a
n care aerodina lenti-
va reprezenta un. salt
considerabil pentru naviga-
a secolului XXI.
Col. Ing.
Gheorghe ZARIOIU
13
pre veacului
trecut, visul mllenar
al omenirii de a cu-
adincul
lor de a naviga pe sub
s-a implinit. in anii
1889-1890 se reallzau, cam
in timp in in
S.U.A., cele dintii submarine
viabile, cu propulsle
proprie. Primele tipuri de
submarine capabile Intre
in Imersiune se depla-
seze sub trebuiau fie
- in general - remorcate la
lipsei unul
motor adecvat. ani mal
tirziu, in 1893-1896, adapta-
rea motorulul termic - pe
lingi cel electric - a insem-
nat insi o schimbare
a lor de nu
mal era vorba de un ,,aparat"
pentru
el de o de ca-
Intre in Imer-
siune.
n jurul anului 1900, lumea
se inte-
resa foarte mult de realizarea
submarinului. El ca o
su-
cuirasatului, nct
toate marinele mari au
se nzestreze cu submarine. In
1914, n cadrul unui program
naval determinat de intensele
din Europa n preajma
primului mondial, ma-
rina a comandat n Italia
- pe 4 contratorpiloare -
un submarin ce urma a fi con-
struit la Spezia. A fost vorba de
unul mic, de 145 t, cu motoare
FIAT, dar, prin intrarea n
14
boi a Italiei..._ n mai 1915, cp-
manda nu s-a mai finalizat In
1916, statul romn a o
de n
pentru un submarin de
350 t, depunnd construc-
toare Schneider un acont de 1
milion lei aur, mare parte prove-
din
boiul a ntrziat mult
submarinului, care a fost rechi-
apoi de marina fran-
Abia n 1920, n contextul
comenzilor de material
militar n a fost
trimis la Paris locotenent-co-
mandorul Gheorghe Koslinski,
pentru ncheierea tratativelor de
Ministerul marinei
franceze a acceptat toate cere-
rile referitoare la
piese de schimb, torpile, munitii
la unele tehnice,
fiind diferenta de salinitate
dintre Marea Ma-
rea nici
nu s-a finalizat, A!nun-
la ea n martie 1921.
Erau, desigur, numeroase dato-
rii de de dar s-a ti-
nut probabil seama de faptul
la de pace de la
Versailles se propusese desfiin-
armei submarine. O
rre n acest sens
ar fi nsemnat dezafectarea unei
nave abia Confe-
de limitare a armamentelor
navale ale celor 5 principale
flote militare, ce a avut loc la
Washington n 1921-1922, nu a
dus la interzicerea submari-
nului. Anglia S.U.A., pese-
soare ale celor mai mari flote de
au cerut,
interzicerea temutei arme. S-au
opus Japonia Franta. It "
lia nepronuntndu-se direct
Submarinul devenise, de altfel , o
a toate man
nele mici mijlocii sa
po,sede submtrine.
In 1926 marina romna.
trecnd la completarea vechiului
program naval din 1914, a
comandat, tot n Italia, pe
cele contratorpiloare res-
tante, un submarin. Tipul de
submarin ales a fost cel care se
dovedise cel !l'li utilizat n
boi: subrnarinul torpilor de tonaj
mijlociu. a
atunci Operatiile din
Marea aveau arate
ulterior n cadrul doctrinei
de a litoralu-
lui, mai potrivite ar fi fost sub-
. marinele mici . In mod logic, s-a
comandat o ' na-
dat fiind la Con-
stanta nu exista arsenal naval
ca la oriunde ar fi
fost bazat submarinul - Sulina.
Mangalia - ar fi avut nevoie de
statie pentru acumula-
toare, de atelier de a
torpilelor, de pentru
echipaj etc.
submarinului a
a fost repartizata de
statul italian Guar-
naro din Fiume portul iu-
goslav Rjeka); ca urmare, n iu-
nie 1927 a plecat acolo o comi-
sie de supraveghere -
cuprinznd des-
submarinului
- de
ruJ Gh. Koslinski, initiatorul ar-
mei submarine n marina ro-
flota
avusese un important de
submarine, Guarnaro
nu mai construise asemenea
nave. Ofiterii romni
au fost n de a sta
zi de zi n haine de lucru pe ca-
lele familiariz!ndu-se
cu constructia acestui nou tip
de cu agregatele instala-
tiile de la bord, ndea-
proape respectarea prevederilor
caietelor de sarcini. A fost o
bine de peste trei
ani, n care personalul romn
s-a format pe viu. O na-
poiat n el avea fie capa-
bil, la rndul instruiasca
pentru comen-
zile ulterioare ale marinei.
Solutia a "Delfi-
nului" - s-a numit primul
submarin romnesc - a mbinat
n planurile de germane -
aceste submarine se
cele mai eficiente n -
elemente de
S-a nzestra-
rea navei cu agregate din cele
mai noi. Pentru periscoapele
"Zeiss"; comisiei
s-a deplasat la Kiel ; tuburile de
lansare torpilele au fost furni -
zate de filiala renumitei case
"Whitehead" din Napoli , tunul
de 102 mm naval a/ a a fost
. comandat firmei suedeze "Bo-
fors" . Fabrica din Monza a livrat
bateria de acumulatoare tip
"Tudor". La 3 noiembrie 1929 a
fost "Con-
stanta"; a avea la
bord necesare pentru
trei submarin!'
La 6 iunie 1910. de
fiind, am asistat la lansa-
rea "Delfinului". Spre deosebire
de care alunecase
maiestuos n "Delfinul" a
zvcnit de pe cu un dina
mism care prevesjea poate ca-
riera sa viitoare. In iunie 1931,
a probele de
a plecat spre
sub comanda locotenent-coman-
dorului Alexandru Bardescu. -
Avea 1 609 t deplasament, 2 tu-
nuri navale a/a de 102 mm
"Bofors" (care aveau fie ce-
date mai trziu navei "Mur-
gescu"), 2 tunuri a/a
viteza de 14 noduri. A
de la Fiume n 115 ore,
ajungnd la 20 iunie
la Constanta.
"Delfinul" nu era gata.
S-a dat o de luni
dar nici n decem-
brie 1931 submarinuj nu era
gata pentru In
situatie statul romn a rechemat
n comisia de supraveghere,
a reziliat 'contractul a dat n
cernd'"
almanah
gubiri . Procesul s-a judecat de
tribunalul llfov, care a dat
de statului romn.
Conform legislatiei italiene
unei m-
potriva unei ntreprinderi italiene
nu putea, fi avizul
statului italian. Lucrurile au
mas mai bine de trei ani . Cu
sau proces, marina
tot submarin. O
a nlesni! n
august 1935 reluarea tratativelor
cu printr-un inginer
naval , care a constatat sub-
marinul fusese bine
urmnd a intra n probe. De alt-
fel , din costul total de 150 mi-
lioane lei 135 de
milioane. In octombrie, na-
- care fusese ntre timp
ca - a
o de instructie la
Fiume cu comisia de receptie.
Probele nu au corespuns n n-
tregime, dar proba de
n imersiune a dat sa-
tisfactie. Submarinul a cobort
la 82 m a revenit la su-
n bune S-a
convenit ca rezolve
n problemele
tehnice restante la bord, na-
napoindu-se la Con-
stanta. La 7 februarie 1936 ea a
plecat din nou la Fiume la 9
mai, n cadrul unei
comandorul Victor Schrnidt a
preluat submarinul , ridicnd la
bord pavilionul romnesc.
"Delfinul" avea un deplasa-
meni de 650 t la 900 t
n imersiune, 6 tuburi lanstorpile
de 533 mm, 1 tun naval a/ a
de 102 mm periscoape
"Zeiss" . Viteza de 14 noduri la
i era de motoare
diesel de 1 600 CP, iar cea de 9
ncxluri n imersiune de motoare
electrice alimentate de o baterie
proprie de acumulatoare, auto-
nomia de fiind de 10 000
de mile. Echipajul urma nu-
mere 40 de oameni, din care 6
ofiteri , 26
8 marinari . Un defect de
stabilitate n imersiune fusese
compensat cu o supra-
spre pupa ("co-
Submarinul a
trei .la Fiume,
apoi , de a ple-
cat la Napoli pentru am-
barca torpilele. Sub comanda
primului comandant,
nul Victor Voinescu, a
ajuns la 27 iunie 1936 la Con
stanta apoi a fost oficial nca
drat n Divizia de Mare la 15 au-
gust , cu prilejul Zilei Marinei .
Pentru marina nzes-
trarea flotei cu un submarin, o
cu un grad special de teh-
nicitate, nsemna un motiv de
multumire mndrie. Dar, la
ani de la punerea sa pe
seama de progresele
realizate n acei ani , "Delfinul"
era nti de
toate un submarin
a fost , constituind
cu o unitate aparte a
Diyiziei de Mare.
In 1937, de noile
din Europa, Subsecretariatul de
Stat al Marinei a comandat alte
submarine. Spre a evita
eventuale noi neajunsuri cu
tiere spre a ncuraja
. industria a fost prefe-
oferta Uzinelor
(U.D.R.) care, pe baza planuri-
lor furnizate de firma
LV.S.-N.V. (Kantoor von Sche-
epsbow - de constructii
navale) din Haga, urma co.n-
n de la Ga-
lati un puilor de mine, un sub-
marin minier de tonaj mijlociu
un submarin torpilor tot de to-
naj mijlociu. Constructia navelor
a nceput n 1938, submarinul
minier S 1 avnd la planurile
submarinelor similare suedeze
contemporane, iar submarinul
torpilor S2 pe cele ale tipului
german El din primul
mondial. Puitorul de mine
Murgescu"), la
n 1939, avea fie gata n
1941. Sl avea fie la
la 4 mai 1941, iar S2 la 25 mai .
Aceasta a fost o performanta
a
lor din Galati. Atunci -cnd ma-
rine militare mai importante, ca
a Greciei a Turc iei sau a Iu-
goslaviei Poloniei, coman
15
dau submarinele n
cu o
marina a fost n
submarine n
proprii, cu ntreagc
majoritatea agrega-
telor de bord fabricate n
Realizarea a prefigurat capacita-
tea de care aveau
dea aceste n
anii de n epoca

In iunie 1940, cu prilejul crizei
politice, "Delfinul", aflat la Con-
stanta, a fost trimis n larg, ca
submarinele poloneze de la
Gdynia n anul precedent , spre
a fi ferit de eventuale bombarda-
mente aeriene. A fost re-
chemat scurt timp, prin
rezolvarea crizei. Fusese de alt-
fel singura din forta mari-
gata de Tot la
Constanta s-a submarinul
la 22 iunie 1941 cnd, prin n-
ceperea n Marea
a fost trimis ntr-o
misiune n largul portului.
S-a ntors cteva zile,
a fi altceva dect semnali-
unor nave ce se apropia-
de litoralul romnesc. Ulte-
rior, n toate misiunile e:Kecu-
tate, el avea se comporte ex-
celent , att din punct de vedere
tel;)nic, ct tactic.
In octombrie 1942, prin sosi-
rea n Marea pe calea
a primelor submarine
ale Flotilei 30 germane, care
avea numere 6 "Delfi-
nul" ncheiat cariera sa ope--
Executase 8 misiuni . A
fost trimis pentru reparatii capi-
tale la Galati, unde a ajuns la 24
noiembrie.
din mai 1942 se constitu-
ise la sub conduce
rea locotenent-comandorului
Lungu, Centrul de instructie
submarine vedete torpiloare,
concentrndu-se aici personalul
echipajele destinate pavelor
ce se montau n Intrucit
accesele litoralului erau de-acum
acoperite cu baraje de _mine
ntruct marina dispunea de sufi-
ciente nave miniere, submarinul
minier S1 a fost transformat tot
ntr-un torpilor. Tehnicienii olan-
dezi germani dat de n-
seama personalul romn
destinat submarinelor, instruit
de cei ce se pe "Oei-
finul" ; avea
pentru a pretinde respectarea
a planurilor de dotare
montaj. nct de
s-au ncheiat mai repede.
La 9 mai 1943, exact la
16
ani de la "Delfinu-
lui"; a fost predat marinei sub-
marinul S2 "Rechinul": Submari-
nul a ajuns apoi cu mijloace pro
prii la 24 mai 1943 la Constanta,
unde a intrat ntr-o pe-
de probe
Problemele care au pretins mai
mult timp n cadrul
pe "Rechinul" au fost reglarea
valvulelor reductoare de pre-
siune, de aer n interio-
rul navei ,
a corpului rezistent. La initiativa
comandantului grupului de sub-
marine vedete,
mandorul Voinescu, pro
bele s-au executat numai cu
echipajul romnesc, a se
mai apela - conform contractu-
lui - Ja un echipaj tehnic ger-
man. In noiembrie 1943 a nce-
put reglarea absorbtiei bulei de
aer la lansarea sub
a torpilelor; au izbutit
incheie reglajul n februarie
1944. Proba de imer-
siune s-a n larg, pe fund
de 110 m, determinat cu sonda
ultrason, la
pentru un
remorcher. De la 20 'm s-a mers
din 10 n 10 m la imersiu-
nea de 70 m, apoi n trepte mai
mici la 80 m, adncimea
n caietul de sarcini.
Delegatul Galati, ingi-
nerul Melisaratos, aflat la bord,
a semnat chiar atunci proce-
sul-verbal respectiv, dar coman-
Clantul Corneliu Lungu a dispus,
pentru continuarea
imersiunii la 100 m. Nava a
bine. "Rechinul" se pre-
zenta ca un submarin d,e medie
de cea 600/ 680 t, ar-
mat cu 6 tuburi lanstorpile de
533 mm (torpile "Schwartzkopf'),
un tun de 88 mm "Krupp" a/a
naval un tun de 20 mm "Oerli-
kon" . Motoarele MAN.-diesel
erau de fabricatie cor-
pul, tubulaturile restul agrega-
telor principale erau rom-

Submarinul a executat apoi
prima sa misiune cu
o de 25 de zile, ntre 20
aprilie 15 mai 1944. Obiectivul
era supravegherea porturi-
lor din sudul coastei caucaziene
pentru a putea semnala eventu-
ale ale unor forte de supra-
spre litoralul romnesc.
Al treilea submarin romnesc
a fost "Marsuinur'; initial desti-
nat a fi minier apoi nu-
mai torpilor. A o
de la mij-
loc, cuprinznd spatiul [lecesar
primini a 20 de mine. In locul
lor s-au instalat tancuri supli-
mentare de combustibiL Sub co-
manda Grigore Cio-
lac a ajuns la Constanta n au-
gust 1943, escortat, dar navigrxl
cu mijloace proprii. Perioada de
probe antrenament a tinut
n aprilie 1944, mai
dect cea a "Rechinului" ; fi.
ind experienta Proba
de imersiune a avut loc
n fata celuilalt submarin,
care nava a fost
"Marsuinul" se prezenta tot ca
un submarin tor pilor , de
508/630 t, lung de 72 m, armat
cu 6 tuburi de 533 mm, 1 tun de
88 mm a/ a naval un tun de
20 mm a/ a "Oerlikon". El a exe-
cutat misiuni de patrulare,
din care una de 20 alta de 47
de zile.
Alte misiuni nu s-au mai
cut. Nici mai aveau rostul
atunci cnd se duceau tratative
de scoatere a Oin
La 23 August 1944, "Rechi-
nul" "Marsuinul" se aflau n
revizie la Constanta. La
5 septembrie navele
au trecut n posesia U.R.S.S., o
cu celalte ale fortei
navale maritime. Tot atunci a
fost rechizitionat "Delfinul",
aflat n reparatie evacuat m-
cu Naval Mobil
n sus pe la Izlaz.
La 12 octombrie 1945, printre
navele restituite la Galati s-a
sit submarinul "Delfinul". "Re
chinul" a fost restituit mai trziu,
n august 1951. "Marsuinul"
nu au mai fost resti-
tuite. Tratatul de pace ncheiat
la 10 septembrie 1947 la Paris
interzicea Romniei , la tim-
pul respectiv, mai posede
submarine militare.
navele erau de altfel
n 1960, au fost clasate.
marina ro-
a avut n trec;ut 3 subma-
rine, din care 2 construite n
Personalul de la bord, n-
deosebi mecanicii electricienii,
s-a dovedit un personal tehnic
valoros a calificare avea
fie de mult folos pe
n uzinele Romniei
noi.
Ing. Niculae KOSLINSKI
n
n 1989 se mplinesc
120 de an de la inau-
gurarea "cu bine no-
roc" - cum con-
semnau ziarele vremii - a primei
linii de cale din Romnia.
Necesitatea acesteia devenise
prima
tate a veacului trecut , ntruct
lipsa unor mijloace de transport
mai sigure mai ieftine stnje-
nea mult dezvoltarea econo-
Carete aveau nevoie de
pentru a ajunge la
porturile iar cheltuie-
lile de transport att
de ridicate, nct la o
mai mare de 100 km ele echiva-
lau cu valoarea grnelor.
almanah
ccTRENUL A MERS CU BNE f NOROC! n
Chiar pentru era ne-
calea Viteza me-
die a pe ruta Bucu-
- Urziceni - - Ga-
lati, de exemplu, deservite de
aproape 800 de cai, era abia de
17
Cu toate acestea, construirea
ferate n-a fost o
nici de
Primele cu un caracter
mai concret se n anul
1841, n Muntenia, de vor-
nicu! Gh. care duce trata-
tive cu unei socie-
de ferate n Mol-
dova, prin 1842, inginerul Marin
propune o cale . care
urmeze Valea Siretului la

Abia n anul 1860 problema se
n mod oficial, lui
Mihail care era n
fruntea guvernului romn. 8
se va construi o
cale n
apoi n curnd Moldova va pu-
tea face lucru, adresn-
du-se de peste Milcov,
unde va ate-
liere. Tot el faptul
noul drum de fier va fi n folo-
sul Unirii, prin nlesnirea
rilor ntre Muntenia Moldova;
el mai printre altele,
faptul moldoveni
au sosit (la la
de deschidere a Princi-
patelor Unite din 24 ianuarie
1862) cu trase. de boi,
parcurgnd drumul- n 15 zile":
multe tergi-
mai ales nici nu prea
existau fondurile necesare (una
din companiile ce solicitau con-
cesionarea ridica, de-
vizul liniei la o
treime din bugetul pe ntreg
anul 1867), prima cale
este n n
anul 1867, construc-
toare engleze "John Trevor Bar-
klay and Stainforth" Ja de
196 500 lei aur kilometrul, suma
inclusiv materialul rulant,
ridictndu-se la 13 755 000 lei
aur.
Unia Filaret - Giur-
. giu s-a inaugurat la oc-
tombrie 1869, ora 10,45. In ura-
lele multimii, prima de
tren din trei vagoane,
n care au urcat 72 de
a pornit spre Giurgiu. un
sfert de a plecat cea de-a
doua avndu-1 pe loco-
pe Nicolae pri-
mul mecanic romn.
Ulterior constructia de fe-
rate a un puternic avint
n tara Numeroase
companii se
noi linii.
a oneroasa "Afacere Strus-
sberg"; astfel nu-
mele aventurierului care a ini-
-o. Consortiu! pe care-I re-
prezenta Stru5sberg a luat n
concesiune constructia unei linii
pe traseul Vrciorova - Bucu-
- - - -
Tecuci - - Roman
Tecuci - Brlad la pretul de
270 000 lei/km, n conditii foarte
dezavantajoase pentru stat. Din-
tre acestea amintim numai li-
nia urma fie n exploa-
tare pe timp de 90
de ani! numeroase dis-
pute, de a umfla devi-
zele, de pro-
cese, prima Roman -
Galati - - este
n exploatare la 13 septem-
brie 1872.
Pe la nceputul deceniului 8 al
veacului trecut existau, con-
de diferiti concesionari,
1 378 km de linie. Ei
.nici mai mult nici mai de-
ct 306 000 lei/km, ceea ce n-
semna un pret mediu foarte ridi-
cat. Investitiile n tara
pentru de
ferate au atins n anul 1878
suma de 440 milioane lei aur .
Numeroase cu
vederi naintate au luat pozitie
dezacor-
dul de asemenea afaceri
dezavantajoase pentru statul ro-
mn. Una dintre ele a fost Ion
Ghica. Printre cunoscutele sale
scrisori Vasile Alecsandri,
una 15 iulie 1884
care se destul de
de aspectul financiar al
conventiei dintre statul romn
consortiu! Strussber.g. Compa-
rnd suma pentru constru-
irea acestor linii, de 270 000
lei/km, cu valoarea a lu-
Ion Ghica
acestea nu costau mai mult de
100 000 lei/km.
Cu tot acest pret lini-
ile executate de concesionarii
erau
Pin punct de vedere tehnic.
Intr-un raport elaborat n anul
1893, de directorul general
al Ferate M'Mne, 1. Gh.
Duca, se "Este cunos-
cut liniile construite de fos-
tele companii concesionare n-au
fost terminate; terasa-
mentele incomplete, rambleurile
tronsoanele neconsolidate, ca-
lea imperfect ba-
poduri fondate
n contra apelor
17
mari, toate portiunile de linie ex-
puse inundatiilor lu-
de protectiune, lipsite
de instalatiile' necesare,
insuficiente construite in con-
ditiile cele mai rele, starea
in care se aflau aceste linii".
Tehnicienii romni n-au stat im-
pasibili in fata acestei situatii.
Traseul de
executat sub conducerea
inginerului O. pe
inalta sa a costat
doar 93 ()()() lei/lan.
Printre constructorii de linii
de la secolului trecut,
nume ies in in
mod deosebit : Elie Radu Mi-
hai Romniceanu. Primul, care
peste o de veac a
cut cinste corpului ingineresc
romn, a condus liniilor
de Craio-
va-Calafat, altele,
precum ale cu
a Capitalei. La rindul Mihai
Romniceanu, printre alte
nsemnate, a realizat calea fe-
dintre Rimnicu-Vilcea
Riul Vadului, una
dintre cele mai linii de
munte. De asemenea, pe
renumitul pod feroviar de peste
lung de mai bine de 4
km, admirat in intreaga
in lume, cunoscutul inginer
Anghel Saligny a mai construit
2 017 m de poduri.
Galeria ingineri lor romni
.din trecut este nume-
In cadrul ei nu nu-
mai nume legate de
feroviare, ci din alte domenii.
inginerii Theodor
Dragu Al . Cosmovic:i au con-
tribuit la exploa-
locomotivelor cu aburi . E
au conceput tipuri de injectoare
de ingenioase, cu randa-
ment superior, care au fost
adoptate de altfel in
tate. De asemenea, Th. Dragu a
creat in anul 1887 locomoti-
ve-tender cu trei osii cuplate
pentru linii secundare, iar Al.
Cosmovici a realizat o cutie de
unsoare ce asigura o ungere
timp de 1- 3 ani,
fie schimbarea
uleiului in acest interval.
Desigur .am mai putea
aminti multe alte nume de va-
ingineri feroviari romni
din trecut. Usta acestora este
foarte constituie un
exemplu de gndire
creatoare devotament de
profesia
V. RADULESCU
18
T
erapla secolului nos-
tru, puternic
de medica-
mente de a
adus rezultate fa-
vorabile pe planul
mare de reactii la

patologice
determinate de administrarea
a acestor medica-
mente, ,ocurlle, diversele
forme de alergll etc. au
Insi a o ade-
a medicamente-
lor" . Cum organismului
uman, pe rezultatele te-
rapeutice deseori pozitive, 1
se pot cauza, prin medica-
mentele de un 'lr de
ne .. taptate, au In-
ceput fie mijloace
terapeutice mal agre-
sive. Pretutindeni in lume se
redescoperi acum valoarea ''
Importanta remedlllor natu-
rale. Ele nu lfl propun ex-
medicamentele de sin-
(lucru care nici nu ar fi
posibil), el completeze te-
rapllle claslc;.e, printr-o strinsi
colaborare. In rindul acestora
este ' ' terapia ocu-
cu factori naturali care
are, In o foarte
veche
Din antichitate se o
terapie cu fac-
tori naturali, de marii me-
c;lici din acele vremuri (Hipo-
crate, Avicenna, Galenus, Mai-
monide, Paracelsus etc.). Dacii
getii, popoare cu o civilizatie
pentru acele vremuri,
aveau reale medicale.
Practica descintecelor era, n
majoritaiea cazurilor,
de administrarea unor lea-
curi de obicei de vege-
Daco-getii o bo-
cel
putin tot att de ca aceea
a vechilor germani sau celti. He-
rodot aduce despre cu-
unor el vor-
despre "obiceiul scitilor,
care locuiau amestecati cu getii,
de a inspira narcotice din
minta de pe care o
aruncau pe pietrele fierbinti
scoase din foc care, la atinge-
rea pietrelor, un fum
aburi crend excita-
tii de bucurie": Medi-
cul grec Galenus ne date
privind folosirea de geti a
unor substante cu
care ungeau acestea.
afirmatiile poetului Ovidiu
(exilat la Tomis), erati preparate
din venin de Platon
"geto-dacii aveau o vi-
ziune asupra
in contradictie cu medicii greci
care se n privintil mul
tor boli nu cunosc intregul
pe care ar trebui vindece" .
Prin intermediul lui
Dioscoride - "De materia me-
dica" - Pseudo-Apuleius -
"Herbarius" -, ne parvin liste de
plan1e medicinale folosite de ge-
to-daci, precum confirmarea
existentei la locuitorii carpa-
to-danubiano-pontici a unui em-
pirism medical remarcabil. Des-
coperirile arheologice, in special
cele de la Poiana Sarmizege-
tusa, au adus noi dovezi ale
practicii medicale la
geto-daci; s-au recuperat cutiute
din os care au continut medica-
mente, de ce ser-
veau probabil la prepararea alifi-
ilor, truse medicale portabile ce
contineau pensete de bronz, un
bisturiu (cu de fier miner
de lemn), vase de lut pentru
medicamente, o de
pentru
tratamente absorbante etc. Des-
coperirea unui craniu cu urme
de trepanatii cicatrizate con-
practicarea unor operatii
chirurgicale complexe. Geto-da-
cii terapeu-
tice ale apelor termale din unele
ca Geoagiu,. Herculane
altele. Aveau de
construind cis-
terne conducte, identificate
mai ales in Muntii
Chiar cuceritorii romani vor asi-
mila unele medicale
ale geto-dacilor vor exploata
terapeutic resursele curative ale
unor ape minerale folosite ante-
rior de O cu cu-
cerirea Daciei , romanii aduc ele-
mente noi in care vor
fi folosite chiar retrage-
rea trupelor administratiei im
peria le.
Secolele Il lll e.n. snt ca-
racterizate n medicina greco-ro-
prin in arta
fapt pe care il intilnim
in Dacia, unde este
existenta Pentru vin-
decarea bolilor de ochi se folo-
seau foarte mult colirele (medi -
camente administrate prin
turi n ochi), n majori -
tatea lor din pla:nte medicinale.
Acestea se vindeau sub forma
de care se dizolva n li
chide, iar medicamentele admi
nistrate prin instilatii oculare
erau de . o cu
instructiunile de folosire. Pe Ieri
toriul Daciei s-au
de acest fel ("signacula
oculariorum"), una la Apulum
alta la Ciachi-Grbou, pe
prima oculistului Titus
Attius Divixtus a doua a lui
Publius Corcolonius.
Usta remediilor populare ocu-
Jare include o multime de lea-
curi practici cu efecte
utice verificate Iritre
acestea (ro-
.manita), utilizat sub de
oculare, infuzii , cataplasme
a
antiinflamatorie este
prin prezenta azulenului ce de-
o desensibilizare a orga-
nismului uman prin eliberarea
unei de el a
fost folosit n: conjunctivite, ec-
zeme palpebrale, blefarite etc.
pelinul (Artemisia absinthium),
avind o actiune antiinflamatorie
tot azulenuJu, naiba
sau babei .(Malva silves-
tris) cu frunze ce contin materii
tanate mucilagii flori unde
se toate substante
cu actiune emo-
asupra conjunctivei roi-
nita sau iarba stupului (Mellita
cificinalis), n vitamina A,
cu actiune de mentinere a inte-
oculare o
actiune da-
taninului (acid cofeic) pe
care-I iarba rndunicii,
iarba de negi, rostopasca (Cheli-
donium majus) era
ca un bun leac pentru ochi, fiind
mpotriva orbirii;
medicament amintit de Pliniu,
cu efect terapeutic determinat
probabil de gruparea
din molecula de chelidonium, ea
are multiple indicatii confirmate
de actiune anti-
(Lettre, 1956), antibio-
(Gertig, 1956,
Frenkel, 1960) vi -
netelele, corbetica, diocul , glava-
cul, floarea grului , puiculita
(Centaurea cyanus), toate bo-
gate n tanin, cu actiune astrin-
folosite sub de in-
fuzie n durerile de ochi. Au mai
almanah
fost utilizate pentru continutul
lor n tanin, cu efect astringent,
buruieni de leac ca: iarba de
vioreaua, zme-
urul (Rubus idoens), schinelul
(Cuicus benedictus), sulfina, tri
foiul mare, molatrul (Meliotus
officinalis), (Viola odo-
rata) altele, a actiune
a fost n ul-
timele decenii cu cea a unor
preparate farmaceutice . "Apa
de seva ce se scurge pri -
dintr-o de vi -
devenise n tera-
peutica un me-
dicament important, folosit n
multe afectiuni n special n
conjunctivite cronice, unde, da-
astringentei pe care o pro
duce, are un efect calmant. Se
mai foloseau pentru combaterea
vederii infuzii de floare
de ochi , ciurul znelor, ciubahai
(Carliha acualis), virnat, silur
(Euphrasia officinalis), ruta
(Ruta groveolens), de tran-
dafir etc. Cataplasmele repre-
o de aplicare a unor
remedii naturale cum ar fi peli-
nul, de ou simplu sau
n coaja de pepene
galben, cartofii
fierti, turtele de carnea
etc. Ele au o efi-
n orgeleuri .
(ulcioare) sau a.lx:ese palpebra-
Je-orbitare etc. In oculistica ro-
s-au folosit mult n
trecut - snt recomandate
de "Apimondia" -
unele preparate din
mierea de albine componen-
tele ei. Ele erau aplicate odi-
sub diferite forme n di-
verse combinatii . Astfel, pentru
ochilor sau pentru in
oculare era mie
rea sau cu
ori cu Prin corn
plexitatea compozitiei sale, mie
rea are efecte favorabile n di -
verse procese inflamatorii ocu-
lare (corneene, conjunctivale,
palpebrale etc . ), iar ceapa
(Aiium cepa), continu-
tului ei n fitonoide, o actiune
antiinflamatorie
Mierea este ca nlo-
cuitor al vaselinei n unguentele
oftalmice, cu efecte curative n
inflamatiile corneene.
de folosit n medicina po-
din tara ca reme-
diu pentru vederii , este
utilizat n medicamente
studiate de cadrele me-
dicale ale "Apimondiei" .
Terapia oftalmolo-
putine remedii
generale: pentru "orbul
(hemeralopie) - ficat crud; pen-
tru obosirea ochilor - de
morcov cu miere; pen-
tru durerile de ochi - cheag de
ied; pentru vederii -
praf de foi de pelin luat de 2-3
ori pe zi etc.
Deseori, practicile terapeutice
populare se apropie de cele
n ciuda unor deficiente
inerente empirismului lipsei de
oftalmologice perfec
tionate.
Dr. Aurel ROSIN
19
nu vor nimeri o po-
nu se vor descurca
permanentele sfaturi n-
nu vor
pe nepoti etc. Saltul de
la la tinerete a fost ce-
ntotdeauna, laic sau reli-
gios, dar cu un fast deosebit,
care marca abandonarea vechiu-
lui statut - prin
probe initieri, concursuri, bo-
tezuri, ritualuri formule sacre,
chiar schimbarea numelui ca
simbol al celei de-a doua
- ntr-un nou statut, cu alte obli-
cu drep-
turi ndatoriri , mai ales pu-
blice, de comunitate. Un
criteriu al n noua si-
tuatie este posibilitatea
de existenta. aici
se ivesc de ncadrare
n pentru familiile mai
bogate, cu o pozitie mai
au tendinta de a-i tutela
mai mult pe copii dect cele
race, unde trebuie
existenta de la vrste mai
fragede.
S N. Eisenstadt, pe baza unei
analize comparative de mari
tendinta actu-
este de de struc
turile familiale de integrare de
timpuriu a copiilor tinerilor n
structuri sociale de
organizatii, echipe, alte di-
verse colective. Prin
rea exigentele vietii
moderne,
profesiilor se si-
stranie n care oamenii
ajung foarte repede tineri, dar
foarte trziu adulti , ntinderea
peste a acestei distante
ducnd, uneori , la suprasolicita-
rea a tineretului , i
se acorde drep-
turilor, ivindu-se alie-
nare, nemultumire.
Problemele cu care se con-
tineretul snt .de multe ori
mai dramatice dect cele ale al-
tor vrste ele au consecinte n
toate formele de manifestare ale
acestei generatii, inclusiv n
viata comportamentul religios
sau ateist. In cadrul tineretii,
adolescenta o puter-
afirmare a eului . Cucerirea
de sine, descoperirea preocu-
parea n cu eul propriu
presupun raporta-
rea la ceilalti, privirea a
credintei lui de atunci , nce-
putul n cu
Dumnezeu supranatural.
atunci a urmat modelul
at.2ist sau religios al fi -
md de cei mai n
almanah
au faptul
familia r-eligios
copiii, chiar n cazul unor
indiferenti sau cu o religiozitate
ei dau copiilor o orientare
pentru orice
eventualitate. n tine-
rete, se efortul de a
de religia n
care o constringere.
Dinamica vietii religioase sau
ateiste a tinerilor depinde de
tile psiho-sociale ale
acestei categorii de Teo-
logii n o "de-
dela conduita
care produce n for -
marea unei mature.
Spre deosebire de ateismul
. "ereditar" ; format din
de noul ateism este,
R. V. McCann, o "decan-
versiune"; o traumatizare afec-
Conditiile n care se mani-
snt complexe. Se
ca protest mpotriva
ca pentru Dumnezeu
nu intervine instituie ordinea
dreptatea, ca pro-
n cu idealurile
sperantele cultivate de
si religie. Ateismul ..
(G. W. Allportl este mult ma1 ra
dJcal, mai dramatic dect cel
"ereditar" : Autonomizarea de
religia de cea institu
poate evqlua n cteva di -
rectii distincte. In multe cazuri
tinerii la valorile rationa-
liste, laice, devin atei .
astfel procentul din
rndul acestei categorii de
Uneori cei tineri ,
vechea fie la o
fie la o reli-
gie. Ei pot interiorizeze ve-
chea religie, o transforme
ntr-o sau
alte idei convingeri, de
multe ori idealuri
principii religioase de o
sui generis. Abandonnd sacrul ,
ca valoare a celor adulti , tinerii
nu cultul , pe
care l pot transpune altor idoli ,
elaborind o a
idolilor profani ti
reale sau imaginare, un mod de
mpdele culturale,
idealuri iluzii). In acest anturaj
de sentimentalitate
poate supravietui Dumnezeu
ca protector, justitiar sau confi-
dent intim.
Declinul n rndul
tineretului nu este uniform. J.
V. Houtte a sintetizat situatia
bisericii, n zilele de
din 11 euro-
pene cu o de peste
100 000 locUitori. El in
timp ce n Franta
practicii religioase are loc n ju-
rul vrstei de 13-14 ani, n alte
ea survine mai trziu (16-19
ani). Alte au stabilit o
variatie nu numai n ra-
port cu specificul socio-cultural
al diferitelor ci cu nainta-
rea n E. Pin, spre exem-
plu, mentiona n practica reli-
se o
ntre 11 16 ani, ur-
de o redresare,
pentru ca apoi loc o
care se stabili-
n jurul vrstei de 20 de
ani . In pragul (25 de
ani pentru 23 de ani
pentru femei) , frecventarea bise-
ricii se cam la 9,2%
pentru 19,8% n cazul
femeilor. Declinul comporta-
mentului religios a.l tineretului a
fost sesizat! cercetat n foarte
multe n Anglia de G.
Gorer o
a practicii religioase de la 30% la
16 ani la sub 20% la 25 de
ani , concluzie de
Cauter Downham. Studiile
efectuate n capitaliste, dar
socialiste, procente
zute de religiozitate n rindul
elevilor n compa-
cu alte categorii de popula-
tie. J. B. Brothers 17%
dintre studentii londonezi se de-
atei; la unele institute, spre
exemplu la London School of
Economic and Politica! Science,
procentul celor care se autoca-
ca fiind atei ajunge
la 40%. La Cambridge, 21%
la forme variate de
ateism, la Oxford 23% se de-
agnostici (n cu
religia) alti 11% se
atei, etc. Cercetarea
de R. K. Goldsen
colaboratorii n 11 universi-
americane doar
47% dintre studenti mai
divinitatea ca o a
sistemului etic. O cercetare n-
de L. Smidt n zonele
!:Sase! Ziirich, care a cuprins
622 de subieeti ntre 16 25 de
ani, la ntrebarea
Dumnezeu?''; 26,5%
pund fie nu fie nu

Asemenea care
n religiozitatea
tineretului, au dus la concluzia
ateismul acestei vrste im-
pune o reflectie kle
ologia comportamentul reli-
gios sau ateist de la maturitate
snt conturate prin
21
curbele de ale religiozi-
din tinerete. Se apreciaza
s-ar putea distinge mai multe
etape ale ti-
nerilor_ Pe la 13-14 ani este
abandonat treptat modelul pa-
renta!, religia
de familie comunitatea
devenind La n-
ceput adolescentul
dar ncepe se n-
trebe, pentru ca pe la 17-18 ani
adere treptat la noile valori
pe care le autonom.
In n care cantita-
tea de informatie, se
spiritul selectiv, critic. G. W. Al -
lport n
o de absolutizare; o
valoare ncepe do-
mine le structureze pe ce-
lelalte. Religia, n multe cazuri,
nu se mai n centrul preocu-
devine Nu e
un ateism radical , dar ele-
mentele de religiozi tate se mar-
. H. Carier opina
mai nti intervine o mobilitate n
practica se
participarea. Abia apoi se pro-
duce ruptura cu credinta n
cele din este
apartenenta la cult . In
cu religia se un dubiu
de Allport de-
dubiul din perioada
religioase, cnd prin
snt descoperite laturile
slabe ale credintei care snt eli-
minate, ducnd la
consolidarea de du-
biul din tinerete, care
credinta duce, de multe ori, la
triumful ideilor rationaliste. Du-
biul ateoretic, nu este
exclusiv religios, ci o satisfactie
o ncercare de adaptare a
acestei "primitive credulity" (AI-
Iport) la noul mod de
Dinamica din tine-
rete are consecinte asupra con-
.comportamentului din
tot restul vietii .
ntr -o reli-
giozitatea este spre
un nou statut , nu se mai core-
cu principalele probleme
ale vietii , cu activitatea produc-
cu viata cu
cultura. Unele dimensiuni ale
pot n absenta
celorlalte. Se impune, n aseme-
nea o
mai a tinere-
t ului pentru a spori eficienta ac-
de formare a omului
nou.
22
D
n religie. m1nunile sint
fapte ie-
di n comun. care nu
pot fi expl i cat e prin
cauze in
acest sens se despre mi-
nuni l e de oamenj foarte
sau chiar de for1ele
divine. pot inzestra cu
.. darul minunil9r"' chi ar pe unii
In Faptele Aposto-
lilor se de Simon din Sa-
maria care a i ncercat chiar
cumpere de la Sfintul Petru pute-
rea de a face minuni . A fost refu-
zat, dar a de la
numele cuvi ntul .. simonie"',
prin care snt cei care
fac trafic cu harurile sfinte. vino-
cu exco-
municarea. Despre minuni se vor-
n multe religi i. Fachirii -
sau -.
prin posturi ndelungate,
ajung in de in-
sensibilitate, catalepsie, pot pro-
voca spectatorilor iluzii , de
puter-
nice. Spre exemplu, sau
(in a
merge prin aer) este
din timpuri imemorabile, e pome-
n Biblie, iar unii cred n ea
S-a ncercat explicarea
n aer corpu-
rilor grele, un suport vizibil ,
prin magnetism, electricitate.
energii necunoscute aflate
n materie n organismele vii.
s-ar explica dovedi posi-
bilitatea atunci
mita .. la cer"' a lui Iisus
n-ar fi O minune. Minuni fac
musulmani , mai ales cei
care sint n
contact direct cu Dumnezeu n
numele lui boli incu-
rabile, prevestesc, ghicesc. Cre-
populare din toate
rile lumii atribuie puteri
[oase unor locuri , plante, obiecte.
In asemenea pielea de
hiena te face invulnerabil, topazul
ideile negre, rubinul
asupra mandra-
gora praful de stimu-
iubirea. Cuvintele sacre, tai-
nice au un rol nsemnat n realiza-
rea minunilor. in anul 800. papa
Leon al III-lea i-a trimis lui Carol
cel Mare o carte, .. Enchiridionul "'
care cuprindea cuvin-
tele magice .. eficace"' impotri va
incendiilor pentru VIn -
decarea tuturor bolilor , de la si m-
pla durere de la epilep-
sie. Spre exemplu , epilepsia se
vindeca rosteai for-
mule magi ce suflai i n urechea
a bolnavului . Bagheta
(baresmin din Zend- A-
vesta) a din cele mai vechi
t impuri , pe cei care fac minuni
se i n dotarea iluzio-
magicienilor.
Misterul acestor baghete era as-
cuns muritorilor de rind, dar ini-
taina prin care o
apa, metalel e
comorile ascunse in sau
persoana Aliajele din
care se asemenea
baghete erau sensibile la metale
sau alte impulsuri exterioare. Po-
poarele pentru care
apa era o a
rii , foloseau o
dintr-un lemn
foarte poros, uscat timp de mai
ani , fiind
dintr-un lemn dur. Noaptea o
zau pe un infipt in ni sip, iar in
zori , cind nisipul se se
usca, de acolo unde in adncime
era se ridicau vapori care im-
bi bau doar partea a ba-
ghetei aceasta, devenind mai
grea, indica locul unde trebuia
pentru a Probabil
cu un asemenea .,toiag"' a lovit
biblicul Moise stnca din care a
pentru poporul lui lsrail
care prin pustiu. Or, este
apa se
vreme, in timp ce
restul apei numai este de
numai citeva zile.
.. minune"' era cunoscuta
din vechime nu numai de
ci de monarhi. 1
Persiei , prin secolul al V-lea i.e.n .
in timpul bea mereu
dar o in vase
de argint. Multe vase din ceremo-
nialul religios sint din argint ; in
sint introduse unele sub-
chiar monede din argint
a explicat ionii de ar-
gint ucid rapid microorganismele,
bacteriile care se in mare
cantitate in apa de Astfel , ea
vreme, iar
,,minunea" este larg as-
pe baza ei beau de iz-
vor" marinarii de pe vasele de
chiar
Dintre toate religiile, cea care
se mai mult pe . minuni
este Sint variante
ale care
minunile, dar in religia
este Iisus a inviat, a
rupt eternitatea
fiind minunea de cel
mai mare interes pentru om. Dra-
matismul se epui-
intre dimensiunile
nite ale gindirii spiritului
sa in scurtul
al pe care o
Toate
iluziile pe care omul le-a. concen-
trat in jurul marelui eveniment al
au Numai li-
sus ar fi infrint moartea aceasta
este minunea din
religia Biblia
alte minuni
fie de Iisus, fie de apostoli sau
Arta facerii minunilor
este in Vechiul Testa-
ment, dar mai rar in mai
deosebite. Moise face minuni in
faraonului pentru scoate
poporul de sub robia
apoi pentru duce neamul pe
Cei care fac
minuni primesc acest dar de la
Dumnezeu a_u de indeplinit mi-
siuni precise. In Noul Testament
arta facerii minunilor este mai
dar are tot o prove-
Iisus face minuni
cu vorba cu fapta, mai ales vin
din pe
Dumnezeu Iisus fac
pot transmite darul facerii mi-
nunilor. Apostolilor li se spune:
.. pe cei
pe cei pe cei
pe demoni
in dar luat, in dar

Sint doua minunt biblice
care au avut o istorie in
vorbitul in limbi
miraculoase.
sint alte locuri in Biblie
unde este vorbitul i n
limbi necunoscute, mi-
nune este mai ales cu
prilejul coboririi Duhului Sfint, de
ziua Cincizecimii. Apostolii se
cum le spu-
sese Iisus, atunci a coborit asu-
pra lor Duhul Sfint , iar ei au ince-
put in necl!-
noscute, pe care nu le
n felul acesta au putut
in rindul
telor popoare care existau pe
atunci intre in .11fara
imperiului roman. In IS-
toria religiei au de-a lun-
gul timpului, anumite
culte, mai ales de factura 1nd1v1-
care DuhuJ
Sfint perma-
almanah
nent in lume, coboara asupra
lor mintuindu-i . In
unele cazuri , printre alte daruri il
pe acela al vorbirii in
limbi dar oferit mai ales
femeilor, care ar fi mai credin-
cioase. Ereticii lui Montanus, pnn
secolul al III-lea e.n., vorbeau in
limbi necunoscute, puneau mii-
nile deasupra bolnavilor afirmind
Camisarzii din
in Anglia,
unde erau "proroci fran-
cezi", pretindeau sint
de Duhul Sfint in di-
verse limbi,
vindece bolnavi. n secolul trecut
sectelor "vorbitoare" s-a
n America se
religia mormonilor, in nordul Eu-
ropei se antonismul ,
in Anglia este Armata Sa_l-
care consolldmd 1n
coborirea' Duhului Sfint,
climatul favorabil penti-
costalismului. Religia sectele
penticostale ivite la incep_utul se-
colului nostru conchid ca vorbi-
rea i n limbi necunoscute (glosola-
lia) ac-
Sfintului Duh.
trebuie sa duca o
de ascet , dar mai ales se
roage la epuizare, cind vor-
bele sale devin de Glo-
solalia este dovada comuniunii
sale cu Duhul Sfint, cu divinita-
tea. Darul vorbirii in alte limbi se
o cu
rea pentru o alta co-
muniune credinciosul
asceza, postul ,
Cele mai frecvente minuni -
atit in perioada dar
aceea - erau
Vindecarea bolilor princi-
pial , in conflict cu re-
ligiei
moartea sint incercanle
ele_ s!l cuvin
a fi suportate nu mlaturate.
Apostolul Pavel ideea
de o
ne o de
De obicei, nici li-
sus nici apostolii nu-i
pe discipoli, ci pe cei de alte reli-
gii sau pe care _ab1a
apoi incep preamareasca pe
Dumnezeu. Prin vindecare l1sus
nu complet, ci "ia povara
bolii asupra sa" , ca cel chemat
expieze, prin jertfa lui , intreaga
lume, de adamic.
. in ortodoxie in catoliCISm
biserica per-
sonalul de cult au un rol impor-
tant in vindecarea bolilor. Pentru
bolnavi sint slujbe speciale,
anumite practici deosebite
la care se recurge in caz de
Unor mai in le
merge vestea au harul vinde-
Din cind in cind se
zvonul in anumite locuri
au izvoare de
minuni, arbori care pling, plante
prin sucul divinitatea vin-
se
intotdeauna, in
spatele minunii se cite un n-
uneori chiar preotul
de la biserica care n-
interesul cind credin-
incep se deza-
Mormonii , martorii lui le-
hova alte culte neoprotestante
Iisus face
minuni printre muritori, ca
acum milenii, chiar nu
se Duhul Sfint,
penticostalii , se aici lu-
n minunilor ar
fi ea nu poate de-
cit le constate ca
modifice principiile legile
pe baza acestor .. Me-
dicul care bolnavii nu
este decit un "vas" prin care lu-
puterea lui Dumnezeu -
un medic
Supreme acela n-are drep-
tul practice meseria. Bolna-
vul nu se in cu medi-
cul, ci numai cu divinitatea, medi-
cul este doar un mijlocitor, cauza
este
nea, nu tratamentul. unele
ramuri dizidente ale neoprotes-
tantismului care atribuie meri-
tul ar vindeca bolile, inclusiv
pe cele incurabile. Sint credin-
care s-au vindecat
chiar de diavolu-
lui" (cancerul) .
Desigur, vindecarea nu este mi-
dar posibilitatea
unor boli in anumite
reale. Spre exemplu, reli-
giile neoprotestante impun un
anumit regim echilibrat de
interzic cu fumatul ,
consumul alcoolice, fo-
losirea cafelei, excesul unor ali-
mente. a re-
levat frecvent rolul nefast pe care
il au fumatul, alcoolismul, exci-
tantele stimulentele asupra
in agravarea bolilor car-
diovasculare, de ficat, ale siste-
mului digestiv, nervos etc. Laicul.
in multe cazuri, nu pre-
medicului, dar intrat
intr-o comunitate se-
e obligat respecte
starea La
aceasta contribuie probabil iluzia
sau pe care sectele sau
cultele o credinciosu-
lui, in timp ce medicul - preocu-
pat de aspectul fiziologic - uita
sau nu are timp trateze la-
tura a
bolnavului. n in care
lumea nu este su-
ficient de oameni sau de unele
aspecte ale lor, de acestea
incep se intereseze religiile:
oamenii se acolo unde
mingiiere alinare sufe-

Pagini realizate de
dr. C. CUCIUC
23
e n 1529 - deci acum 460 de
ani - a fost constru-
la Sibiu cea
mai veche cu mai multe
trepte succesive de aprindere.
Inventatorul ei a fost Conrad
Haas, inginer militar, originar
din Dornbach, de Viena,
al arsenalului Sibiului
ntre anii 1551 1566 autor al
unui celebru manuscris despre
rachete, arme de foc pulberi.
Acest manuscris pentru
prima ideea construirii
pentru zbor a rachete-
lor (termen care probabil i
tot lui Conrad Haas)
cu trei trepte reactive a direc-
lor prin stabilizatoare
(aripioare) triunghiulare. Pentru
prepararea pulberilor explozive
necesare, Haas ar fi avut cola-
borator pe Johann Walach, pro-
babil Ioan Romnul (Valahul)
care meseria de "sili-
trar" n Moldova, unde aceasta
era foarte
e Johannes Kepler este cel
care a descoperit, n cu
380 de ani, legile generale ale
planetelor (primele
legi n lucra-
rea "Astronomiil publi-
la Praga n 1609, cea de-a
treia lege n ale sale
"Harmonices Muncii" din 1619).
e LDgaritmii au 375 ani ve-
chime. Ei au fost inventati de
baronul John Neper (sau Na-
pier), n 1614. LDgaritmii
calculul (nmtJ!tiri
cu cifre mari. De la Neper a
denumirea de "logaritm
neperian" :
e Circulatia sngelui din ar-
tere n vene a fost
experimental pentru prima
n 1519 de medicul englez
24
William Harvey (1578-1657).
e Snt 325 de ani de cnd as-
tronomul italian 1. D. Casini
(1625-1712) descoperea o
pe suprafata planetei Ju-
piter. Formatie de contur, ntin-
dere culoare
(de obicei sau uneori
la 13 000
km de la 40 000
km, "pata" are o a ei
proprie, de aceea a nori-
lor care
fata planetei. Unii savanti cred
"pata este un imens
ghetar de amoniac ce
n densa de metan
fluid hidrogen a planetei.
e Telegrafia apare n
Franta acum 195 de ani, deci n
1794, prima linie fiind
ae mventatorW Chappe. '
e Olibriturile au vrsta de
180 de ani. Atunci, n 1809, au
ele, avnd la un o
dintr-un amestec
de clorat de potasiu,
licopodium, gu-
Aprinderea se realiza prin
fiecare pe glaspapir (hrtie sti-
sau pe un corp aspru,
tare uscat.
e Prima n stare
functioneze a fost
n. 1814 de inginerul eneglez
George Stephenson (care a
ntre anii 1781 1848).
e De acum 165 de ani da-
cel dinti pavaj din Bucu-
construit pe Calea Victo-
riei n 1824, n timpul domniei lui
Grigore Ghica. Pavajul era din
lemn, fapt pentru care se nu-
mea pod. Acesta ncepea din
Piata Victoriei, care se numea
"Capul podului":
e Fotografia are o vechime
de 165 de ani. Inventatorul ei a
fost chimistul francez Nicephor
Niepce (1765- 1833). mai spu-
nem primele fotografii se nu-
meau daguerotype, nu-
mele lui Jacques Daguerre
(1787-1851), care a
nat-o.
e Grefa pielii a fost
pentru prima in 1869 - deci
acum 120 de ani - de Re-
verdin. In 1959, deci doar cu 30
de ani n s-a realizat
prima de rinichi, la Clinica
din Boston, de
tre profesorul Merill, care a im-
plantat pacientului un rinichi
luat de la fratele acestuia.
e n cu 105 ani - in
1884 - era primul din-
tre continentului nostru
n ceea ce iluminarea
cu energie Iar
acum 120 de ani - n 1869 - tot
se printre pri
mele din lume care folo-
seau tramvaiul (e drept , cu cai)
drept mijloc de
e Acum 100 .de ani se instala
n o telefo-
cu numai cirici abdnati care
asigura dintre Parla-
ment principalele ministere; .
tot n erau montate n
fata fostului Teatru National pri-
mele electrice pen-
tru iluminatul public (prima fac-
de
lui pentru consumul
acestor a fost n valoare
de 289,40 lei); se
uzina de la Gro-
prima amenajare hidroe-
cu caracter industrial
din tara avnd patru
turbine tip "Girard" de cte 180
CP fiecare; din 1893 uzina
capacitatea, asigurnd cu-
rentul si centru tramvaiul elec-
tric de pe linia Cotroceni-Obor,
dat n n 1894; este
n n Ca-

o func-
cu un grup de 100 CP,
prima din printre
primele din lume cu
de curent alternativ monofazat
de 2 000 V.
e Cabina de
avion este romnului
Anastasie Oragomir, fiind expe-
la 25 august 1929 la
Paris, pe .Aeroportul Orly,
apoi la n luna octom-
brie, pe .Aeroportul
Importanta ei este foarte mare,
fiind pasageri-
lor dintr-un avion care se
care nu a fost
acum 60 de ani -
companiile aeriene invocrxl cos-
tul ei ridicat -, a devenit aplica-
numai trei decenii, la
construirea avioanelor militare
supersonice. Inventatorul aces-
tui sistem de salvare a ig-
norat de istorie.
e La 2 ianuarie 1959, deci
acum 30 de ani, astronautica so-
pentru ntia
n lume, determine un
obiect -" "LUNIK-1"; 1 472 kg-
pentru totdeauna
planeta la 7 august 1959
se primele imagini te-
levizate transmise de la bordul
unei nave satelitul ame-
rican "Explorer VI"; la 14 sep-
tembrie 1959, Luna este
pentru prima de o
iar la 7 octombrie 1959
o
din U.R.S.S. cu 3 zile
mai nainte) a luat primele foto-
grafii ale ascunse a Lunii.
e Cel dinti vehicul soatial cu
almanah
mai astronauti la oord,
"Voshod !"; a fost lansat la 12
octombrie 1%4. Tot acum un
sfert de veac, dar o mai tr-
ziu (28 noiembrie), au fost luate
primele fotografii ale planetei
Marte, din imediata- sa
tate, de "Mariner IV' :
e Se mplinesc n 1989
decenii de crxl OMUL a
primul pas pe La 20 iulie
1969 echipajul navei americane
"Apollo 11" prima de-
barcare a omului pe
o de 102 ore, 45 mi-
nute 42 de securxle, modulul
lunar "Vulturul" ; avrxl la bord
pe Neil Arrnstrong, inginer civil
la NASA, colonelul astronaut
Edwin Aldrin, a aterizat pe
ntr-o regiune a Pe
timpul celor 21 de ore, 36 mi-
nute 16 secunde ct "Vultu-
rul'' s-a aflat pe cabina de
"Columbia"
de al treilea rriembru al echipa-
jului, locotenent-colonelul astro-
naut Michael Collins, a evoluat
pe o (H=
111 km). In afara modulului lu-
nar, Arrnstrong a stat pe solul
lunar 2 ore, 21 minute 16 se-
curxle, iar Aldrin o 50 mi-
nute 14 secunde. Ei au colec-
tat probe de sol selenar, au sta-
bilit .cu Terra
"Columbia"; au fotografiat solul
relieful lunar, precum me-
morabila lor au instalat
analizatorul de vnt solar_, un re-
flector laser seismometre. De
aici, cosmonautul Neil
Arrnstrong, primul locuitor al
T errei care a pus piciorul pe
a rostit istoricele cuvinte:
"Un pas mic pentru om, un salt
pentru umanitate":
terminarea etajul su-
perior al "Vulturului" i-a adus pe
cei doi pe orbita
"Columbiei" ; cu care s-a cuplat,
ntoarcerea ntregului
echipaj pe la 24 iulie
1969, ora 18,51, amerizarea
crxlu-se n Oceanul Pacific. La

a fost ra-
cheta "Saturn-5" . n greutate de
peste 2 800 t.
e Alte premiere ale anului
1969: la 16 ianuarie, cosmonautii
sovietici Alexei Eliseev Evghe-
nii Hrumov prima
"transbordare pe tre-
crxl de pe nava "Soiuz-5" pe
nava "Soiuz-4"; la 11, 12 13
octombrie snt lansate navele
cosmice "Soiuz-6", "Soiuz-7"
"Soiuz-8"; care pri-
mul zbor n prin ma-
nevrele de cuplar decuplare,
precum prin complexe cerce-
primul
pas pe calea unor labora-
toare permanente . n
cosmps.
e In tara tot n
1969:
e Este inaugurat , n
Nicolae
Combinatul Petro-
chimic din profilat pe
produse de avrxl o
. de
e La Institutul de Calcul Nu-
meric din Cluj-Napoca este rea-
lizat de un grup de mate-
maticieni, fizicieni ingineri cal-
culatorul DACCIC - 200, cel
mai mare calculator construit n
tara la acea
e La Naval din
Constanta este lansat la pri-
mul cargou maritim de 1 920 t,
realizat proiecte
destinat transporturilor de
n foarte dificile
ale apele Oceanului
Arctic. -
e romni reali-
la primul motor
diesel de 2 500 CP. n 1970
uzina la hidrocentrala
n de la de
Fier prima de tip "Ka-
_plan"; de 178 MW, n
cu aportul principal al Intre-
prinderii " Eiec;;tropute -
re" :Craiova al Intreprinderii
de Grele
(LM. G. B. ). U.R.S.S. ,
Romnia este a doua euro-
care aseme-
nea turbine, cele mai mari de
acest fel din lume.
Eugen
25
... CT
INCREDERE
PUTEM
ACORDA
PROGNOZELOR
STiiNTiFiCE ?
' '
D
ntre literatura de anti-
cipatie prognozele
privind dezvoltarea, n
viitorul mai apropiat
sau mai a
a fortelor de productie ale so-
pare existe o
transfuzie. Cte dintre prevesti-
tele inventii ale lui Jules Veme
(1828-1905) nu au devenit reali-
tate? Desigur, nu n forma
de celebrul vizionar!
Dar, principial, unele
ntre lui J. Veme
ulterioarele ale tehni-
cii ntotdeauna. Submari-
nul, mai ales cel cu motor nu-
clear, a fost construit un
proiect nu prea de
submarinul Nemo. In
schimb, corabia a lui
Robur Cuceritorul nu mai sea-
deloc cu avionul de
conceptia ce la baza
a inventiei reale
este - zborul realizat de
un aparat mai greu dect aerul.
de la la
cum Ion Ho-
bana n cele de mii
de pagini n lui Jules
Veme" (1979), nu a fost aid,pma
celei de profet. Intre
viziune diferentele,
dar uneori congruentele, au
fost semnificative.
Alti scriitori de fictiune
nu au avut insolita intuitie a
avocatului din Amiens. "Omul
invizibir' (1897), lumi-
lor" (1898) ori timpului;
o inventie" (1895) ale lui Her-
bert George Wells (1866-1946)
nu s-au realizat este foarte
probabil ca ele
fapte reale. In schimb,
utopia de gene-
sau chiar de inginerie gene-
(neoeugenie),
cu sarcasm de Aldous
Leonard Huxley (1894-1963) n
romanul "Brava lume"
(1924), are - cum sublinia
recent !van Aorov n monogra-
fia "Man-Science-Humanism: A
New Synthesis" - de a
deveni o stare de fap ,
n lumea ar
triumfa fortele ntunericului
rnilitarismul .
Care este mecanismul intim
prin care o prezicere sau prog-
poate deveni o
realitate, iar o pro-
o absurditate?
punsul ce trebuie dat acestei n-
nu este deloc simplu, fi -
la realizarea unei prog-
noze contribuie o de
circumstante de ordin
"tehruc,. economic, social, am-
biental ideologic.
cteva din
prognozelor din trecut pre-
zent, oferite att de literatura de
anticipatie, ct de unele

Dintre toate inventiile, pe
atunci ale viitorului, descrise de
J. Verne cea mai de
realitatea a fost,
submarinul. Au. existat
mai multe premise care au con-
dus spre o elaborare
a pronosticuluif referi-
tor la inventie. n mo-
mentul aparitiei romanului
,,20 000 de leghe sub
(1870), oceanele Terrei
erau deja la
de numeroase nave puse in
care de motoare. Deplasarea
subrnersa pe distante mici la
o adncime ce nu
6-10 m, n scopul unor
tehnice cu ajutorul clopo-
tului era de mult
ncer-
dar pentru vase
foarte mici, in scopuri militare,
de micul submarin al lui
Robert Fulton (1165-1815), con-
struit n 1797 cu intentia de a
plasa mine pe fundul vaselor
inarnice. Curentul electric ce lu-
mina constituia forta motrice
a submarinului
Nemo fusese produs de un di-
nam construit n 1869 de elec-.
trotehnicianul francez Zenobe
Theophile Gramme (1826-1901).
s-ar analiza toate ele-
mentele din structura
submarinului descris de J .
Veme s-ar afla majoritatea
erau deja cunoscute autorului.
Talentul scriitoricesc a con-
stat n faptul le-a reunit n
chip genial ntr-o constructie
din punctul
de vedere al fizicii tehnicii
contemporane lui . putem
constata prognoza a fost co-

Exemplul de mai sus dove-
ori de cte ori se
o de
realizarea unei aplicatii practice
pe baza tezaurului de
teoretice deja existent, n-
obiectivului se
apropie de certitudine.
potrivire dintre pronosticare
ndeplinire devine cu att mai
cu ct obiectivul de reali-
zat face parte din domeniul teh-
nicii se pe ele-
mente procese relativ simple.
Lucrurile se de
ce din aria fizicii tehnicii
ne Jntocmim
prognoze privind diverse prp-
cese biologice sociale. In
acest caz se prezi-
cerile devin relative, adeseori fi -
ind de noile dezvol-
supunem discutiei cteva
din proiectele imaginate de unii
vizionari pentru sisteme foarte
complexe, imposibil a fi tratate
prin rnetodologiile ale
fizice tehnice.
Cu totii ne amintim de in-
teresul pe care 1-a strnit, acum
aproape decenii, cartea
viitorulw"", scrisa de zia-
ristul american Alvin Toffler
naintea pe plqn
mondial a "crizei energetice". In
epoca maxime a com-
bustibililor fosili lichizi la un pret
el a lansat ideea viito-
rul ar marilor centre
urbane (rnegalopolisurilor), care,
ntr-o mai
s-ar putea contopi ar forma
un singur planetar. Poate fi
. realizat un astfel de proiect
a pricinui daune omenirii? Nici-
decum! E nu tine seama de sa-
tisfacerea unei nevoi primare
biologice a omenirii - alimenta-
tia. In trecutul
apropiat populatiile umane s-au
cu produse ale ecosiste- .
melor naturale ale agrosiste-
rnelor, fie n starea lor fie
n cea Substanta or-
implicit, energia de
care avem nevoie pentru" intreti-
nerea vietii se obtin cel rnili
ieftin de la Soare prin mijloci-
rea biosferei. de
a piinii necesare zilnic prin inter-
mediul altor procese dect al
unei agriculturi zootehnii de
nalt randament snt nu numai
de te-
de n aer liber
instalat n cabinetul comod de
lucru, dar mari risipitoare de
energie.
Unii ar putea obiecta anco-
rarea omenirii n
26---------------------------------
zootehnie, ca stgure
de producere a alimentelor, ar
constitui o viziune
Lucrurile nu stau chiar Ca
omul fi cu "ali-
mente sintetice" ar fi necesar ca
ntregul aparat digestiv
fie transformat anatomic fizio-
logic. Va fi omenirea viitorului
de acord cu
de bioistoria
sa? ,Ba mai mult, va putea fi
omul unica
anuleze bioistoria? daca i-ar
antinatu-
cu ce pret va putea con-
strui o lume complet
(ar fi o necesitate n acest caz)
ca actuala lume
vie ce ii va deveni, evident, ne-
cum A Tot-
fier a lansat o idee, a construit o
da seama
planetar" va genera mai
multe probleme decit va fi n
stare rezolve. Or, prima me-
nire a prognozelor este aceea
de a contribui la di-
nu de a da
unor complicatii insolubile
U idee cu
cere de vizionari tot
de la J. Veme, din captivantul
roman "Insula cu elice" (1895),
este popularea la n
adncuri a oceanelor
Terrei pentru a putea face
"exploziei demografice".
deja proiecte ingine-
de construire att a unor
plutitoare"; ct a altora
subacvatice. Aparent nimic nu
realizarea acestor vi-
suri! n acest caz
cteva circumstante
n proiectele In cazul
plutitoare, problema
cea mai de n ali-
mentarea locuitorilor cu po-
Producerea apei
potabile in largul oceanului ne-
desalinizare, iar aceasta
cheltuirea unei de ener-
gie mult mai mare n
cu cerintele cu
a unui de di-
mensiuni pe uscat. In ce
alimentele, plu-
titoare din larg vor fi aproape pe
de-a-ntregul tributare uscatului.
De ce, vor zice unii. Doar
se in ocean destul! ca
n alte numeroase cazuri, pla-
nurile fanteziste nu se n
acord cu ecologice.
ceva mai mult se nu-
mai in zona de litoral a
oceanelor, acolo unde fito-
planctonul este abundent, dato-
aduse de
almanah
fluvii. In largul oceanulw, din-
colo de zona litoralului, apele
slnt tot att de n fito-
plancton ce a fi
pe ct de lipsit este
pustiul Saharei n vegetatie
animale. Largul oceanului este
un pustiu de ape, similar
turilor de pe uscat! plu-
titoare mai un nea-
juns. Densitatea lor peste un
anumit prag ar accentua catas-
trofal poluarea oceanului n
. timp, supra-
fata de evaporare, ar modifica n
ntreaga clima-
a planetei. Oare avem
dreptul ne radical
meteorologice ale "ca-
sei" In care n
ce sens vor evolua ele.n viitor?
subacvatice din apro-
pierea vor fi la fel de
irnpracticabile ca
pennanent. Ele vor putea fi utili-
zate pentru
de diverse resurse
naturale. dar nu vor constitui un
..
habitat familiar n care omul
un domiciliu stabil. Pricir.a
este una de ordin etologic.
Omul este, prin sa biolo-
o specie
prin ntreaga sa anatomie, fizio
logie psihologie vietii de pe
uscat. nu un lucru
foarte important, care nu a in-
trat deloc n socotelile celor
care propun grrlitoare
un destin subacvatic. Pe uscat
pe privirea omului
poate scruta spatiul la linia
de urrle ncepe se eviden-
curbura 9uprafetei
tului, iar pe noaptea,
ochiul poate cuprinde infini-
tatea Universului. Sub da-
lichidului lumi-
nii difuze, orict de
ar fi ea, se la c-
teva zeci de metri. Ne punem fi .
resc ntrebarea are cineva
dreptul condamne o parte
din ornenite, oricit de ar fi
la o
intr-o lume cu un o 'z
27
fizic atit de redus'? Ce conse
cinte psiholog1ce in cele din
chiar filozofice ar putea
pentru locuitorii subac-
VtC om:ontu!
pe care il uscatul?
probleme la care constructorii
de subacvatice nu s-au
gindit.
Alungarea din "Paradisul te-
restru" in cosmic a sur-
plusului de
constituie, de asemenea, subiec
tu! predilect al unor
Este sufic1ent amintim la
ritmul actual de a
globului, pentru ca ea
nu
ar trebui ca zilnic
planeta circa 200 000 de oa-
meni. Or, tehnica zilelor noastre
cea a viitorului, din
rele secole cel nu va
permite decit trimiterea in cos-
mos, pe orbite circumterestre,
sau spre alte planete a unor ex-
sau a unor Nu-
acestor temerari
in viitorul apropiat, previzibil
deci, nu va fi egal cu
.al populatiei glob.ului . insta-
larea in cosmic, pe
sau pe Marte, pare mai
toare decit cea ea ri -
de asemenea, numeroase
probleme, printre care nu de
este crearea
de microecosisteme capabile
timp indefinit
omului in exterioare pla-
netei de nu lipsite de
posibile grave pericole. Cre-
omul nu depinde
aproape deloc de biosfera in
care s-a ca specie a fost
atit de in mintea
unor tehnologi incit primele
proiecte de cucerire a
cosmic, elaborate de
programelor de NASA,
nu au deloc crearea
organizarea microecosistemelor
n orbitale. A trebuit
mai bine de 10-20 de ani
pentru ca, in cuceritorii
de pe ai cosmosul ui
crearea unei
"biosfere minime", viata pe ter-
men lung a omului in afara pla-
netei natale nu poate fi
De ce unele prognoze snt
realizabile imediat , iar altele
mn cu uitarea sau
cu perpetua aminare? Trei cer-
de la Institutul
Hudson din New York - e
vorba de Herman Kahn, William
Brown Leon Martei , care au
publicat o prog-
privind viitorul Statelor
28

Unite ale Americii al lumu in
200 de ani (" The Next
200 Years . A Scenario for Ame-
rica and the World, 1976) - au
!'tt n tsdiY 2l
de viitorologie ,
prognozele se pot arbi-
trar in trei categorii: a) prog-
noze pe o la
5-10 ani) ; b) prognoze pentru vi -
itorul apropiat (ntre 10 50 de
am) c) prognoze pentru pe-
rioade n viitor (pe
secole milenii) .
Prognozele pentru viitorul
foarte apropiat (de du-
la 5-10 ani, au de re-
de a se realiza n
proportie de 90-95%, uneori
chiar 99%. Adeseori ele se iden-
cu planurile de cercetare
de Con-
struirea acestor desti-
nate viitorului apropiat,
este relativ deoarece ele
se situate n interiorul
normale" .
Conform opiniei cunoscutului is-
toric filozof al din
S.U.A, Thomas S. Kuhn,
este aceea care
se n cadrul unei
"paradigme dominante" (de la
elinul "paradeigma" = model),
intr-un complex de ipo-
teze teorii congruente. Para-
digma
explice logic natura obiectelor
proceselor materiale, care for-
subiectul ul)ui domeniu
oarecare al In momentul
cnd paradigma nu
mai poate explica
toate procesele natura obiec-
telor locul unei noi pa-
radigme dominante.
substituire se poate face fie
printr -o in trepte, fie pe
calea
care, in
sint tot o n trepte, dar
in timp la citiva ani
sau unul, cel mult decenii .
Prognozel e pentru viitorul
apropiat (ntre 10 50 de ani)
nu mai precizia <J?redictii-
lor pentru viitorul foarte apro-
piat. . Motivul este lesne de
les. Intr-un interval de timp de
10-50 de ani pot noi des-
coperiri, care nu pot fi explicate
pri n paradigma as-
este necesar fie
o
Prognozele snt relativ de
pentru acele directii de
cercetare care se In in-
teriorul paradigmei dominante
de imposibil de con-
struit pentru de cerce-
tare ce vor gravita n jurul une
paradigme dominante necu
Din pro-
nosticurile pentru viitorul apro
piat pot se sau
in nu se im
Numai progresele
snt in stare bi-
in viitor, care dintre
prognozele construite cu
un efort mintal se vor
realiza. Faptul unele prog
noze se vor dovedi false , fie din
pricina unor pe
care nu le-am luat n fie
din cauza ivirii la orizont a unei
noi paradigme dominante, nu n- '
viitorulUI a
ci ea nu a putut pre-
n totul.
In fine, pentru seco-
lele mileniile viitoare snt
foarte vagi. Ele snt interesante
doar prin faptul omul de
contemporan
peisajul intelectual
din domeniul pe care il
cum va el peste sute
mii de ani. Astfel de profetii
snt vecine sau chiar se con-
uneori cu literatura de an-
Este prematur se
toate se vor realiza.
Ca in ce consta
neputinta de a zugraVI
fata din anii 2500 sau
3000, ne 'ntoarcem pn-
virile Sintem ca
Antony
(1632-1723), olandezul care a
construit microscopul cu ajuto-
rul a descoperit lumea
microorganismelor, sau, cu
veacuri mai tirziu, Louis
Pasteur (1822-1895), francezul
care a attea taine ale
bacteriilor, nu s-au gindit
nici unul un alt microscop cu
o putere de rezolutie mai mare
- microscopul electronic - ne va
releva ultrastructura bacteriilor
Nici Lazzaro Spallanzan
(1729-1799), primul savant care
a observat diviziunea bacte
nu putut nchipui
peste secole oamenii de
vor izbuti nu numai n-
microorganismele In
perfect controlate, ci
cloneze n interiorul acestora
genele. Cam n acestor
ne-am noi.
n ciuda progresului cind
am ncerca ncropim o prog
a unei ramuri
sau a alteia a contempo-
rane pentru mileniului
trei.
Viorel SORAN
almanah
O mare
n combaterea virusurilor
a cancerului:
D
n anul 1957, doi cerce-
englezul Alick
lsaacs
Jean Lindenmann, au
descoperit o care,
la nceput cu scepti-
cism, a adus ulterior o mare
n lupta pe care
omenirea o duce pe terenul
virusologiei n general m-
potriva cancerului n special.
1 s-a dat numele de interfe-
.ron. pe
care noi o - spune
Jean Lindenmann - am nu-
mit-o n interferon,
mai nainte chiarde a fi siguri
de ei , de atunci
termenul s-a n lu-
mea n special
atunci cnd s-a constatat
ar putea fi n tera-
peutica
lnterferonul (IF) este,
o mare
n primul rnd n virusologie,
ca factor de (de
unde numele) n procesul
de Ideea a por-
nit de la constatarea o ce-
de un virus do-

o
de o
lsaacs Lindenmann au do-
vedit
se unei proteine,
ca urmare a primei
Ceva mai mult, s-a
constatat
de celulele infectate nu
numai la virusul
cu care au fost n contact, ci
la o mai de viru-
suri s-a observat chiar, n
continuare, o specie celu-
mai multe fe-
luri de interferon.
interferonul nu mai
este considerat doar ca o ca-
tegorie de antivi-
rale, ci este clasat printre ci-
tokine - cicloproteine natu-
rale - care, comparabile cu
hormonii, nume-
roase celulare. lnterfe-
ronul multiplicarea ce-
lulelor, inclusiv a limfocitelor
normale sau patologice, re-
de hipersensi-
bilitate produce-
rea de anticorpi. Unul dintre
efectele imunoreglatoare, cel
mai frapant, este activarea tu-
turor tipurilor de citotoxici-
tate, fie snt specifice sau
nespecifice, efectuate de ma-
crofage, limfocite K (depen- r
dente de anticorpi) sau de
celule NK ("na-
tural .- natu-
rali). In prezent se cunosc
trei tipuri de interferon, dife-
prin fizice,
chimice antigenice: IF
"beta" sau 1 F fibroblastic,
produs de celulele neimuno-
competente infectate de un
virus IF ,,alfa" sau IF leuco-
citar , produs de celulele
"nule" (non T, non B) ale sn-
gelui periferic sau de organe
limfoide contact cu par-
ticule virale sau tumori IF
"gama" sau IF "imun" , indus
n mod specific de antigene
sau nespecific de mitogene
produs de limfocitele T n co-
laborare cu macrofagele.
Acest ultim tip de interferon
apare ca un fel de
- ca un produs al
lui imun - ca o
imunoreglatoare.
lnterferonul din gli-
coproteine ale animalelor ver-
tebrate, susceptibile con-
fere celulelor speciei din r.RrP.
provin o activitate
cu un spectru foarte larg.
Sinteza a IF nu re-
o speciali-
poate n
oricare a organismului ,
unui virus.
nu este dura-
nu se cauza
caracterului temporar.
Sinteza la cteva
ore urmnd,
timp de mai multe zile, o pe-
la orice fel
de (faza de hipo-
reactivitate) . liniilor
celulare de IF
introducerea de inhibitori
metabolici la momente strict
determinate n cursul perioa-
dei de ar face ca ran-
procesului de sin-
considerabil.
ne n
ponderale, cantitatea
de material astfel
mne extrem de
extraordinarei speci-
fice a_ interferon ului ( 109
u/mg). In aceasta a constat
la un anu-
mit punct, impedimentul de a
face din IF un medicament de
uz curent.
marele avantaJ al m-
terferonului este spe-
antivirale, ceea ce
largul spectru de
utilizare, n schimb, prin spe-
cificitatea sa de specie, nu se
poate utiliza ca medicament
la om dect interferonul
uman. Aceasta este un
obstacol n de can-
suficiente la un
accesibil. , aproape
insurmontabile, pentru
nerea de suficiente
de interferon, au descurajat,
la nceput, pe unii
Chiar Lindenmann a aban-
donat, la un moment dat, lu-
n plus, costul sub-
era imens,
la 20 de miliarde dolari
calculele estimativa ale
s-ar fi pu-
tut un kilogram de in-
terferon. Au existat
care,
timp de peste 20 de ani, au
perseverat n munca de a
produce interferon n
apreciabila. Printre i
n primul rnd, pe Karl
Cantell, Finlanda, apoi pe
Hans Strander, Suedia, pe
Jordan Gutterman Thomas
Merigan, S.U.A. , prof.
Weissmann. Elvetia s.a. In
29
spe al 1 a,.cestUia din
urma deschid calea pentru
obtinerea unui interferon su-
ficient de ieftin, ps_m aplicare
unei tehnici de ing'
nerle ce .,d9J!)est -
o bacferie
c'bli), cu
ajutorul in
terferon uman la ac-
ceptabile, de ativ
2o-3o de
in prezent, jrei' me-
tode curente pentru produce-
rea de interferon uman, n.
mari: 1. fibroblaste
embrionare induse de un
ANA sintetic, in dublu-
poli IC (acid poliriboinozi-
nic-poliribocitidinic); 2. sus-
pensie de globule albe induse
de virusul Sendai; 3. liiile de
celule limfoblastoide tnduse
de diverse (para)-m xoviru-
suri. se recurge, in
mod curent, la i.nterferonul
leucocitar, produs in special
n laboratoarele di n Helsinki,
sub conducerea- lui KaTI Can-
tell . Se cu celule
albe derivate . dintr-O
cantitate de 230 la 31 1
de snge u an, pus la d$lo-
zilnic de Crucea
de la donatori volunt11ri diJ'l
mprejuri ile. capitalei
deze. Leucocitete infec
tate cu virus incu-
la 37C.
orll. Solujia
astfel este:
a alc;bu,latlf'il'
1%{}
la o
pierde
costul
Jl enorm.
Caotell 1J
cea.
anual (o unitate este
wtalul de IF care
dintr-o de
celule de distrugerea de
un virus).
una
la zece molecule de IF.
pe snt pen-
tru a o stare de re-
Aceasta
activitate biolo-
nu se poate explica decit
pe baza unor fenomene de
amplificare. La molecu-
au loc meta-
bolice n care se de-
urma contactului
c;elula interferon In
fotia;' l nterferonul es!e o cito-
S-a observat n
ces_uf de aotiv
mo.ificarea unei
bozQmale mpiedi
mesagerilor vitali
o parte. iar,

(endon,.,.,.,.,.,.<>

n gen
provoa
celula a int ...
lu este tocmai
' dar
poate avea loc
nea UnOr irUI.nrtn.ri
ca ribopol
ai moleculefor
tenare; inse$i irusurile par a
avea putere de induc-
tie pp termedtul ANA bi-
cafen!lre, chiar cind e- \(Orba
de" cele cu DNA. O in-
interferonul trece in sis-
temul circulator '-i se com-
_ c:e un care
pur celtr
talte cf(ule viru-
sulut, Se
aceasta Dfoteifti
teza
u exo-
_" .. ,,., .. .,., virusurile snt
iunea IF, gra-
a
virusului
tipul celulei intectate. Eficaci-
tatea tratamentului cu IF exo-
gen. n diverse virale
experimentale a fost demon-
de aproape 20 ani . La
inceput s-a crezut IF ar fi
trebuit admrnistrat preventiv
sau imediat debutul in-
Ulterior, s-a admis
acest obstacol poate fi
prin dozelor de IF,
in special acum cind cost ul
de a la un
nivel accesibil
mar! de lf aint rliuv,.nit,iiA
ce
it
lnterferon.ul obtinut din ftbroblaste. ftind dtsponibil in miel , are o utll -
zare mai doar la in vitro sau la locale. Se
tnjectarea aproximativ 30 de zile, a unei doze de 0.5 x 106 u de interferon f1
broblastic pentru tratarea nodulilor tumorali superficiali de la cancerul
sinului sau al prostatei . Utilizarea mai o are interferonul din leucoc1te. ce
se pe cale In sarcomul osfeogenic, tratamentul - intat de
Hans Strander. in 1972 - incepe ce s-a pus diagnosticul nainte de un
eventual tratament chirurgical cu 3 x 106 u/ zi, timp de o doza este
apo1 de trei ori pe timp de 17 luni , care tratamentul se
intrerupe. Aparitia de pulmonare este mult mai la bolnavii
tratati cu IF decit la martor. Rezec1ia se mai
impune. va fi in conditii mult mai favorabile. In Danemarca s-au efectuat
tratamente cu IF in cazuri de a vezicii, cu rezultate bune, ca n ca-
zuri de juvenila a laringelui. S-au obtinut la
17 luni de tratament cu interferon injectabil intramuscular 4 x 1()6 u/zi de trei ori pe
La Institutul Karolinska s-au efectuat tratamente cu 1 F n cazuri de mie-
lom multiplu. Posologia standard este de 3 x 106 u/ zi injectabil intramuscular. Din
12 pacienti , fara tratament anterior. patru cazuri avansate nu au nici la IF,
nici la chimioterapie n celelalte opt cazuri, mai avansate, rezultatul
a fost un caz patru cazuri de vindecare trei ca-
zuri cu spectaculoase.
J. Gutterman a obtinut prin anul 1978 fonduri necesare pentru a IF pre-
parat la Helsinki a tratat un de 38 de cu cancer avansat al snului.
mielom multiplu sau limfom. Tratamentul s-a aplicat timp de opt cu doze
de 3 x 106 u/zi. Pacientii care au avut favorabil antitumoral au fost
nu1i la de trei ori pe felul acesta s-au tratat zece pacient1
de mielom multiplu. O diminuare cu 50% a nivelului paraproteinelor a
proteinelor Bence-Jones a fost ca un pozitiv la tratament , ras-
puns la din cei zece Tot pozitiv au un de
dintr-un grup de 11 de limfom. Din cele 17 paciente cu cancer al s-
nului, au de asemenea, pozitiv. Ceva mai mult . Gutterman a rapor -
tat un caz de mielom care fusese tratat timp de trei luni vreun rezultat apa-
rent, dar la o ce tratamentul a fost oprit, tumoarea a nceput cedeze
almanah
la 2-4 ore; se
pe cale intrave-
o cantitate de
IF, sangvini cresc
scad n cteva minute. Pen-
tru a fi mentinuti se
zilnice pe
cale sau sub-
nu s-a
o intre efica-
citatea antitumo-
a interferQn.ului coefi-
sangvini dozele uti
lizate pentru anti-
de ordinul a 105 u
{kg/zl), interferonul rela-
tiv toxic. s-au o at
unele. febrile
toare sau datorate,
probabil, din
preparare, precum anumte
semne de toxicitate medular
(diminu-area de le.-
ucocte, de placheta reticu
locfte), ce dispar
intreruperea tratamentului.
1. Gre888r a
preparat singur interferon,
jectind virus. in creierul unor
cobai, ceea"Ce a stimulat pro-
ducerea de lf. Apoi a tratat
cu interferonul un
grup de li se
virusuri
toare de leucemie. Oi '
cu IF
erau n ti'!'P ..oe
un alt grup martor 8 lniPof,-
de !euc811\le. OOn'ciu--
zia tu Gresser a fost:ochatt;
. ntetferonul a inhiblt
,.plicare celulelor tumoraJe".
Succesele de Gres-
ser au inspirat pe un alt
suedezut Hans
Strander de la Institutul Karo-
lins.ka din Stockholm, care
la 11elsinki,
cu Karl Cantell sustine
teza de doctor&J cu un su-
biect care desP.re
producerea de mterferon. In-
tors la Stockholm, incepe,
P{in anul 1972. trateze cu
injectablf COPii bolnavi de
sarcom osteogenlc, o
cu de
cancer osos, ratamentul cla-
sic consta n amputarea
m811\b(ului bolnav, in spe-
ranta CI nu se produseseri
metastaze, za.
dilmict tn cele mai multe ca-
'ZUI'i. -strandtlr' un nu- "
. mir de 44 _,pil cu interferon,
int..VetlU.
5 ani, m.t mult de ju-
din P.&Cientl erau
'ifi in ce in.tr-un
m;up martor
,-\!fa numai de 254111. Strander a
:Ttl liQat imerteron unul alt
cHl .-,te. COpii de'
1 le sub nu-
:11)j! de juve-
a Maladia nu
iJ1P Ea se tra-
prin inteMKJtie chirur-
dar f4Wine. unul din
.f!lctenf' suferind- nu mai pu-
de La
din cei ,apte
ttMati eu interferon, boala di-
'in. mtensitate. iar la
Probabil , in unele cazuri, interferonul are un efect intirziat. Tratamentul cu IF s-a .
aplicat unui pacient care se intr-un stadiu avansat al maladiei Hodgkin cu
care a favorabil , prezentind o considerabtl a
ameliorare, din tranzitorie. Ganglipnii pulmonare au diminuat
1ar valorile de laborator s-au normalizat . In alte cazuri, trei au avut o
sie iar doi o remisie partiala.
Thomas Merigan. un alt practician in domemul a stu
diat cazuri de limfom cu celule B a aplicat un tratament de 30 zile cu doze
de 107 u injectabile intramuscular zilnic, cu interferon produs de Cantell (Helsinkt)
i n doze. Nivelul mediu de interferon sangvin realizat a fost de 229 35 u/ ml
Toti au prezentat o depresiune a de granuloctte.
aproape imediat tratamentului, dar valorile au revenit la normal la n-
treruperea acestuia. Trei cazuri de limfom histocitar difuz, care progresa rapid, nu
au la interferon; doi pacienti au avut o evolutie spre deces in trei luni . i ar al
treilea doi ani de la stabilizarea a maladiei. Alli trei pacienli de
limfoame nodulare limfocitare diferentiate, care nu tra-
tati. au favorabil la tratament. Intr-unul din celulele aberante au rea-
trei luni, reactionind la chimioterapie. doi nu au
mai avut nevoie de tratament suplimentar.
Gutterman a mai tratat un de 11 pacientt de limfoame de leu-
cemie. tratati anterior rezistenti la alte mijloace terapeutice. Ei au fost su-
unui tratament cu interferon Cantell in posologie ca in cazul bolna-
vilor de mielom. O regresie de SOO.V a ganglionilor a fost drept criteriu
de remisie dm ceo t 1 pacoenli prezentau o nodul de limfom
leucocitar unul a contmuat progreseze sub tratament, doi au avut o
remisie aproape unul o remisie doi o remisie Un alt
pacient cu limfom histocitar nu a la tratamentul cu 3 x 1 ()15 u/ zi. Patru dtn
cet 11 pacienti erau de leucemie sau limfoame diferentiate
Rezultatul tratamentului : doi stabilizat maladia, unul a prezentat o anumtta
ameliorare a ganglionilor, ultimul a prezentat o remisie Merigan a vin
decat un caz de leucemie de asemenea, N.O. Hill (S.U.A.) a I ra
tat din 1977 diverse cazuri de leucemie cu interferon leucocitar. produs in
S.U.A. metoda Cantell. Tratamentul a durat de la citeva zile la luni. Asu
pra bolnavilor '"de tumori solide nu s-au efectuat concludente
trei se chiar o vinde-
care Aceste prime
succese tot mai mult la
utilizarea tratamentului cu in-
terferon in diverse maladii vi-
rate in special in cancer la
om.
Ce concluzie trebuie tra-
gem din cazurile, din neferi-
cire prea tratate cu in-
terferon? In primul rnd, s-au
efecte antivirale profi-
lactice o incon-
atit la animale, ci t
oameni, ceea ce face
IF este trata-
mentul de alegere pentru un
rnare spectru de virale
umane. lnterferonul s-a dove-
dit a fi un fii de reglator fi-
ziologic universal cu
la niveluri multiple. Dar nici

nici gradul nici du-
rata trallimentul ui nu snt su-
ficiente pentru a trage con-
cluzii defi nitive.
fiind a
pozitive la pa-
cientii dintre care
aveau o maladie avan-
rezuJtatele sint i mpre-
stonante . ln prezent, se pre-
un princi piu nou
de tratament prin i nductori
de interferon. care
sintetizarea acestuia de
organismul pacientului, ceea
ce pare a fj mai eficient dect
injectarea de interferon exo-
gen. inductorii
de- IF nu au o terape-
Dezvoltarea fazei de hi-
poactivitate un obsta-
col n utilizarea tor terapeu-
.apoi numai
unor inductori mai
toxici pentru organism ar
tea folosirea noulu1
terapeutic. De ase-
, se con
IF cu chimio-
erapia sau utilizarea com.bi-
. a diverselor tipur! de i n-
(alfa/ bat-a sau alfa/
. a) Se chiar reali-
rea unui ,,interferon stan-
d" la care genele au fost
sintetizate gretate onor
bacterii coli forme care este
e apr ee 25 d ori maj ac-
tiv dect agentul alfa al Jmuni
natural e.
Ceea ce se astazi
cu des-
pr e ac-1iunea int erferonului
este f aptul el
terea celulelor - att a ceior
normale, ct a celor anor-
male - prin ncetinirea pro-
31
de diviziune. Spre de-
osebire de alte medicamente
mpotriva can-
cerului, acesta nu distruge
celula ci o alte-
i programul
i proliferarea. O
este
aceea inteferonul
mai ales cnd celula
este ntr-un stadiu de repaus.
El pare emite un fel de
.. chemare la arme" a ntregu-
lui sistem imunitar, mane-
macrofagele, celulele
.,gunoieri" care
materialele ampli-
nu numai dar
activitatea unor grupe specia-
lizate de In general,
toate tipurile de IF
sistemul defensiv, dar se pare
cel produs de celulele T
are o activitate mai
poate din el este
fabricat chiar de celule ale
sistemului imunitar. Acest
.,interferon imun"
este cam de 20 de ori mai ac-
tiv ca agent antitumoral dect
IF fibroblastic sau IF leucoci-
tar.
Toate care se
pun n cu rolul efi-
interferonului ca medi-
cament anticanceros nu se
pot rezolva deplin dect
ce vom dispune de suficiente
la accesi-
bile, pentru a fi experimentat
pe un tot mai mare de
bolnavi. Gutterman spunea:
.. Noi cu interferonul,
dar nu de fapt cu exacti-
tate ce facem. Se ca
n trecut, cnd am nceput
cu penicilina". De-
sigur, acum - primele
rezultate
primele succese clinice - ur-
ca industria farmaceu-
metode noi
pentru a interferon ief-
tin n mari. Se n-
trevede n ani -
n ciuda faptului deo-
.. ne
numai n de 2% pe
drumul care la
pndirea sale clinice
n mod curent" - interfero-
nul va deveni un mijloc de
combatere a cance-
rului a altor maladii din do-
meniul virusologiei. El consti-
tuie marea a dece-
niului nostru.
Dr. Valentina
32
CANCERUL,
O
Renumitul om de canadian dr. Hans Selye a studiat
ani n influenta a noxelor asupra organismului
ammaL sa, agentii extractele tisulare
agentii fizici , activitatea
cond1tnle anormale de etc. ntr-o
o reactie de (R.A) n care organismul
forte_le pentru (fig. A). stresorul n
continuare, se produce starea de adaptare sau
(S.R.), de faza Astfel, n cursul reac-
tiei de pH-ul vscozitatea sngelui cresc, iar rezis-
tenta organismului la agresiuni pro-
cese catabolice, n stadiul de sngele se ia-
accentundu-se n procesele anabolice corpul
dobndind cu ncetul greutatea Prin anima-
lului mai mult timp actiunii unui agent nociv, adaptarea
dispare din nou. Se ajunge n stadiul de epuizare (S.E.)
n care liimptomele snt similare celor din cursul reactiei de
In acest stadiu rezistenta a organismului
scade din nou sub nivelul mediu. n primele faze
stresul are un efect de adaptare n ultima el are
un rol negativ (distres). a se implica-
rea . acestui proces n reputatul .savant nu a
epwzat problema rolului stresului n cancer.
1 i

.... T\
1 1
1 1
1 1
4:----:=s : L_ 8
1 \'7
1 SJOO. 1 ' .e.
1 1
Cu ani n s-a demonstrat rolul
stresori n unui dezechilibru respirator. de
pH implicat n Agentii studiati (alimentatia
nervoase, frigul etc.) n
mod cu cel indicat de H. Selye. stadiul de epuizare
descris de acesta, n care sngele lichidele biologice n ge-
neral au un pH mai ridicat, faza
stresorul cu o intensitate mult
timp, se poate ajunge ntr-un stadiu canceros (fig. B). Din
cele expuse aici boala este incura-
doar n n care agentul sau stresori
un timp suficient de lung asupra unui orga-
nism. Factorii conditionanti (ereditatea, influentele anterioare
etc.) dau cadrul n interiorul se procesul
canceros. De aceea, intensitatea stresorilor, durata lor de ac-
tiune starea organismului faza n care se un
organism dat. devine clar eliminarea .tumorilor
reduce pentru moment doar o parte din stres o terapie
mult mai ar trebui vizeze n primul rnd
rea cauzelor profunde care aparitia dezechilibrului.
s-au obtinut rezultate remarcabile pe linia cunoa$terii
proceselor moleculare implicate n cancerizare, abordarea cu
curaj a studiilor privind dintre stresul nespecific
cancer pare fie extrem de att pentru
gerea, ct pentru vindecarea acestei boli.
Gabriel DROCHIOIU
C
sntem nconju-
de o de
aparate echipa-
mente care, pentru
noi, fac parte din ceea ce se nu-
COTIDIAN: radioul , tele-
fonul, receptorul TV multe al-
tele a ni se pare
de care nu
ne-am mai putea concepe exis-
ele nu sint vechi
de cind lumea, secolul XX avind
un aport esential la definirea lor.
ni se pare normal
in direct aseleniza-
rea, telefonul sau
audiem voci din
a ei bine,
toate acestea multe altele
au la un cuvint - am putea
spune magic - care a schimbat
la propriu la figurat plane-
tei: electronica. exage-
deloc, se poate afirma
electronica a cucerit cea de-a
patra dimensiune a
timpul, cel care dis-

apropierea

Este grey ne as-
cum ar fi fost
telefon. El a devenit practic
un membru al familiei, cu drep-
turi indatoriri, generind drame
(ah, ce fac, nu-mi merge te-
.lefonul!), bucurii (ce bine ai
sunat!), (ce
format?) , sperante (chiar tu
conversatii (mai vorbim
miine la telefon ... ),
(ah; iar s-a ntrerupt!) cite al-
tele! El a devenit omniprezent
implicit n schim-
pe ce generati-
ile se succedau,
cu alte
cuvinte, pasul cu toate. preface-
rile tehnologice. La inceput ele-
ment de mobilier frumos lustruit
incastrat in perete, apoi apa-
rat impozant cu furci
toare, ECHIPAMENT so-
fisticat cu diverse
multiple, telefonvl aco-
in prezent Terra .cu o den-
sitate 1 telefon
pentru 12 locuitori, ceea ce se
traduce prin 420 milioane de li-
nii! Statisticienii ritmul
de ' a retelei mondiale
este de 4% pe an.
"lumea" telefonului .
este cu
aflate In con-
cu tehnologiile cerin-
mereu crescinde ale progre-
sului tehnic actual:
e digitali a
"contaminat" inevitabil telefonul,
visul inginerilor de a transmite
simultan pe voce,
date diverse imagine devenind
realitate.
e in tele-
fonul legat de un fir a devenit
(sau va deveni) inoperant. El
trebuie se deplaseze o
cu posesorul In orice mijloc
de actuale
din domeniu ne
privim cu optimism viitorul.
e in intreprin-
deri: se poate afirma arhitec-
sint In prezent cu
o anume con-
ceperea anumitor astfel
incit ele tuturor
moderne de asigurare
a locale de telecomunica-
care optim In
date.
e telematici.
vreme telefonul a fost
destinat unicei de a asi-'
gura comunicatia intre
doi interlocutori. el este
confruntat cu necesitatea referi-
toare la o diversificare substan-
a serviciilor pe care acesta
le care se pot
grupa in 4 categorii: servicii pen-
tru marele public di-
verse, automat, te-
etc.); telecopiere sau
teleimprimare (transmiterea la
a textelor desenelor
prin arhivare
telesecretariat; tele-
In servicii
legate de specifice.
e imaginii: o
cu pe
cablul telefonic poate fie
cu texte
desene, imaginea interlocuto-
rului dv.!
Toate aceste specta-
culoase dau cum
era firesc, unei ce
va produce In modul
nostru de acest "nou val"
tehnologic?
In cele ce vom
incerca un posibil la
Intrebare ...
almanah
Graham
BallJ
C
cum mai bine de un
secol, n 1876, aparitia
telefonului a suscitat
multe dispute: entu-
ziasm pentru unii, nencredere
pentru altii, dar pa-
sul fusese Paradoxal este
faptul lumea este con-
cu probleme
avnd subiect,
telefonul, dar fundamentat pe
cu totul alte baze tehnologice.
Dar ne ntoarcem putin pe fi-
rul... istoriei, n secolul trecut,
cnd n laboratorul unui inventa-
tor de ia telefo-
nul (din limba tele = de-
parte phonos = voce), fel
ndt prima la
New York - Chicago, a fost
n 1892. Prima
despre telefon, n
o n "M>nitorul
oficial" din 3 martie 1886 care
instalarea unei
"centrale" cu 5 posturi! O cen-
n
al cuvntului a fost insta-
n n anul 1900,
ea avea 6 000 de circuite era
de 17 telefoniste.
Printre primii scriitori care au
evocat inven-
se - cum era
firesc - Jules Veme, bine cu-
noscutul autor de anticipatie
care, n cartea "Cinci sute de
milioane de la Begum";
n 1879, anticipa ceea ce noi nu-
mim o n
1892, tot Jules Ver'ne reia
idee n volumul "Caste-
lul din Carpati"; telefonul imagi-
nat de autor devenind unul vi-
deo! Aparitia telefonului im-
. plicit, a centralelor telefonice a
trezit numeroase dispute: se
vorbea frecvent de imixtiunea n
a de
un nou al vietii coti-
diene; ziarele vremii se ntrec n
a publica anecdote propuneri

cititori de genul: "Vreti
cu o din Gro-
enlanda? Nici o tell!-
fonul va nlesni netezi calea
dv. spre fericiref'; sau seriale cu
Edison ornduind din labontorul
viata planetei, evident prin._.
telefon! In vii-
toare a ironiilor, telefonul
de drum a da prea
atentie conservatorilor,
devenind un instrument coti-
dian. La secolului trecut,
n Franta, ia chiar o so-
cietate de transmitere a pieselor
de teatru prin telefon! Prima
cu operatori
(mai bine zis cu operatoare) da-
din anul 1879 (este
destul de greu de stabilit cu pre-
cizie o prioritate. In acest sens)
finele secolului trecut,
apare n S.U.A. -dintr-o necesi-
tate - prima
Anul ei de
este 1891, iar denumirea ei
foarte "girlless cus-
sless telephone!" sau, aJtfel
spus, "telefonul operatoare
(fete) deci nici o
Toate acestea au fost
etape ale evolutiei ,,apara-
tului de vorbit" in cadrul socie-
umane. ar fi pre-
aici modul cum au "de-
butat" In lume radioul televi-
ziunea, am observa proble-
mele de fond au fost cam ace-
ele tineau de o inertie
de un refuz sau o
de a accepta noul ine-
ditul. De exemplu, supraveghe-
rea copiilor cu o camerc':j de luat.
vederi este, de fapt, lu-
cru cu ceea ce se vehicula prin
anii '20 la rubrica "sfaturi. pentru
tinerele mame": ele erau invitate
-plaseze n copiilor
un microfon care le averti-
zeze cind copilUl
in tele-
fonul, radioul televiziunea (cu
toate variantele lor) s-au impus
cu greu n mijlocul unui val de--
proteste, ironii, entuziasme, de
multe ori literatura de anticipa-
tie (cazul lui Jules Veme este
doar un exemplu) luind-o,
cum era firesc, inaintea reali-
tragem de aici concluzia
mai Intii omenirii li trebuie
timp _pentru a se cu vi-
sul?
1. - o centr81i telefoniei, cu operatoarele et, m anul 1885.
Reteauo
.. cer

.il pre-
zentului mai ales
cele ale viitorului tre-
buie mult
mat suPJe mai ieftine;
ideea de a -unei retele
unice. Cum? Prin numerizarea.
,integrarea retelei.
Transmiterea (sem-
nalul de transmis este modulat
la emisie demodulat la recep-
dezavantajul major
al unei rezistente modeste la
zgomote Prin con-
trast, transmiterea a
unui semnal, cu alte cuvinte
transformarea acestuia ntr-o
succesiune de biti (prin
nare), lor reconsti-
tuirea semnalului la receptie,
numeroase avantaje: e
un important de calitate al
transmise mesa-
jele numerizate se la o
multiplexare altfel
spu." se poate vorbi n acest
caz de o simultaneitate a.
transmisiei e echipamentele nu-
merice stnt mai putin costisi-
toare dect cele analogice e nu-
merizarea de fapt
2. - Alexander Graham Beii etectuind prima convorbire telefoniei /a New York-Chicago, in
anul 1892.

b
almanah
Spre reteaua
. a) Diferitele echipamente se la de
mdependent unele de celelalte.
b) R_acorda!ea la se poate face pe cablu cu o uni-
versala umca. '
acesta este poate cel mai impor-
pro) o compa-
llblhtate cu toate
echipamentele informaticii in-
cluznd imprimante, microc;ucu-
latoare, telex, teletex facsimil
etc., toate acestea putnd intra
in . unei retele
umce.
Ce a integra o re-
Aceasta presupune o unifi-
c_are a protocoalelor, a procedu-
ril_or de acces, a rete
le1, sau, cu alte cuvinte, un sin-
gur acces trebuie ofere un
ansamblu de uti-
Pentru a intregi imaginea
unei ar mai fi necesar
vorbim despre semnalizare
ori:
asemenea ansamblu. Ea
n prezent in
centralele "clasice", sub forma
soneriei, a tonului de
sau a semnalelor de post telefo-
nic ocupat , deranjat.
va avea, cum este
firesc, o semnalizare mai
in mesaje Deoarece
vor ti utilizate terminale diferite
(teleimprirnante, telefoane ter-
minale grafice, microcaicula-
toare), este necesar ca utilizato-
rul specifice codificat
ce terminal accesul. Mai
mult dect att, utilizatorul poate
n caz
la alt terminal; acest lu-
cru este perfect posibil. Deci
semnalizarea va putea fi
ca un dialog ntre
utilizator retea, dar ca un
dialog intre terminale.
Exemplu de imagine
prm reteaua
Dela
sm1et
. la
nnagine ...
iitorul nu foarte .nde-
va aduce cu
sine o foarte
de servicii pe
care le va putea oferi
cteva dintre ele (in
parte deJa n e tele-
fonul numeric cu o de
transmtsle de 64
cu mai multe apel re-
petat, memorie, identificarea so-
licitantului, etc. e
videotex cu un mult mai
rapid a se interfera peste
convorbirile telefonice e audio
videotex ce ca-
nale de 64 cu
imagine n culori, care fi
de sunet e telecopie
rea tot cu debitul de 64
cu o rapiditate de lucru
cu cea a echipa-
mentelor de fotocopiere e tele-
tex cu mai ales n medi-
in serviciile publice e te-
pentru serviciile de
telesecuritate, tele-
e microinformatica
de care se va
constitui intr-un serviciu interac
tiv, asigurind schimbul de date
ntre telefon terminalele inteli-
gente e videotelefonul ce utili-
un sistem de codare pen-
tru a transmtte ani-
cu debitul de 64
sunetul trecnd pe un alt
canal, tot cu e
mesageria
audio pentru
care un debit de profe
este de 384 kbiti/ se

37
sau, In limbaj tehnic,
radiotelefonul repre-
visul tuturor spe-
de a-1 face pe
utilizator nu mai depinda de
(de lungimea a fi-
rului, de locul la
sau de timp ...
n perioada
radiotelefonul functiona pe
o arie de un -sis-
tem manual de deservire de ca-
tre operatoarele din centralele
telefonice. La vremea respec-
de fapt, nici utilizatorii nu
Telefonul ftiro fir ...
f
erau prea Par pro-
gresele tehnologice, oferind mai
multe a\,1
abonatilor serviciilor telefonice;
aceste progrSe irldud automati-
zarea iieei introduce-
rea comutapei tre-
cerea la alte benZi de-frecventa
(de 150 ta 4i)O 'MHz)
multe alte legate dl}
conditiile locale. n scopul utili-
a cer-
americani au pu_9 la.
punct primele sisteme celulare.
Bazate pe principiul unui fagure
din stupul de albine, ele permit
reutili<!area frecvente
in zonele apropiate, cel
o tampon. Asocie-
rea sistemului celular cu numeri-
zarea a dus la un proiect
de amploare cu
mari de lu-
mea este
in tabere grupate dupa
cele tehnologii propuse
spre a fi adopfa.te. ,Prima dint;e
ele, "de
permite ca pe fiecare purtatoare
.sa mul(iplexeze 21 de cu
o !'f\diO frec-
de 1 MHz. A doua, nu-
"de sau
cu ,,acces multiplu pnn reparti-
tie n timp" - AMRT, multiple-
8 pe o radio in-
de 1 MHz.
Discutii pe au
constituit subiectul a numeroase
ntlniri conferinte de speciali
tate n scopul stabilirii unei
norme comune tuturor
europene.
Arhitectura unei retele celulare de radiotelefon
Radiotalafonia asta un la penuria da hartziana in banda pentru
Avantajul in capacitatea da a da utilizind re-
pa o radiotalafonului clasic sa baza pa un singur cu
o ca acoperea o aria Din telefonul celular foarte
diferit : sa .. teritoriul in celula similara unui fagure da miere. atribuindu-i-sa un
tor o To(!ta vehicula/a circulind in interiorul acestei zona da mici dimensiuni pot comunica
pa In clipa in cara ele o pentru a intra in cea
torul acesteia din racaptoara pa propria .ca utilizatorul dea seama
da schimbare. Un sistem informatic central transferul. Astfel, unei celula poata fi
intr-o alta. Vehiculul emita la rindul lui o da localizare pentru a fi recunoscut da
tre a ca/ulai in interiorul sa asta cal cara trebuia semnaleze po-
vahiculului in zona sa unitatea
38
almanah
elefonul
m biroul
de mine
de birou este
in mintea fie-
dintre noi cu un
telefon (eventual chiar
mai multe, pentru a sugera un
ocupant important ... ocupat),
ceva hirtii (ridicate de multe ori
la rangul de dosare), o baterie
de creioane pixuri uneori,
o de scris. In spatele
acestui arsenal de obicei,
acea care se inte-
acestui ansamblu la
identificarea cu el. Explozia teh-
a con-
dus inevitabil la un impact deo-
sebit in acest domeniu,
rind in aceste un ter-
men nou, care doar
etimologic de
Ce exact
'"activitate acum este
foarte greu de spus; ea include
in arhivarea auto-
a datelor de date
cu acces rapid), imprimante cu
sau impact (cele din
in varianta sint din ce in
ce mai larg folosite in ultima
vreme pentru multiplele avan-
taje pe care le microcal-
culatoare care gestioneze tot
ansamblul telefoane,
dar de o in sen-
sul unor combine cu
multiple.
Ceea ce in anii '70 se considera
a fi un vis este acum deja o rea-
litate. acum 10-15 ani se
punea problema utili-
zatorului la tehnologice
ce pe atunci
nare, in prezent demersul s-a in-
.versat are in vedere cerintele
---------------------------------39
crescinde ale utilizatorului la
care trebuie se adapteze re-
telele, echipamentele progra-
mele. Terminale "prietenoase"
care inlesnesc dialogul om-ma-
pretul al circuitelor
integrate, explozia telecomuni-
catiilor informatizate au produs
o mutatie in concep-
tia activitatii de birou.
Aparitia echipamentelor spe-
cializate in prelucrarea de texte,
a microcalculatoarelor, dar, mai
ales, interconectarea acestora
retea (cu proto-
coale de transmisie, cu echipa-
mente de protectie regene-
rare a semnalului, cu interfete
specializate) au produs un salt
calitativ de important.
ntre aceste echipa-
mente se probabil se
va mai asigura incA) pe liniile te-
lefonice. Toate acestea s-au
constituit de
pentru aparitia unei notiuni noi,
din ideea de
"comunicatiile in intreprindere",
termen vast ce cuprinde inter-
conectarea diferitelor posturi de
lucru, crend o retea de transmi-
sie a informatiei - de ce
nu? - sistemului pervos din or-
ganismul uman. In di-
rectie se in prezent d-
teva tendinte importante. Una
dintre ele se la concepe-
rea unor echipamente
cu aplicatii inguste ce au rolul
esential de a crea utilizatori con-
secventi (n sensul lor
de anumite echipamente).
O tendinta este aceea de a
crea retele locale de transmitere -
a informatiei ce vor fi - spun
- total sau partial in-
d'lpendente de reteaua telefo-
nicA; ele vor fi specifice biroticii
vor lua forme variate, n func-
tie de solutia adop-
Telefonul devenit
Instrument de lucru pentru ac-
ces la retele publice sau interne,
integrat ca echipament n retele
complexe sofisticate, este as-
foarte departe de
a lui Graham BelL
n arena
controverselor -
radiomesageria
pe un mic terminal care se
poate lejer in radiomesage-
ria este un sistem de comunicare unila-
destinat o
- un mesaj scurt care se pe un
ecran cu cristale lichide - sau un nu-
de telefon indife-
rent de locul in care acesta se
Este o a sistemului
care emitea un sonor in buzunar
in semn de avertisment. esti-
in curind vor fi propuse mai
multe tipuri de astfel de terminale: mo-
dule simple. similare .avertizoarelor cu
nbip", sau unele mai sofisticate, cu cris-
tale lichide, pe care se pot mesaje
numerice sau a/fanumerice,_ cu memorie
la 1 000 de caractere) cu o vi-
de 58 de caractere pe Sui-
dii recente vor permite introducerea vo-
a mesajelor care vor in
modul utilizatorul va chema un
anumit de telefon va fi pus in
cu corespondentul voc_al.
40---------------------------------
-------------------------alntanah
iMAGiNi PE LiNiE!
din simbioza
dintre geniul uman .. .
comoditatea
(ce poate fi mai avan-
tajos decit vedea pe ci-
neva cu acea
te mai depla
sezi!), transmisia de imagini pe
linie vine o carte
a recordurilor tehnologice ale
secolului XX. La inceput s-a
transmis numai vocea prin ca-
blu; acesta a fost telefonuL Apoi
s-a un mo-
dem (MOdulare - DEModulare),
putndu-se n acest fel schimba
date. Sntem deja n domeniul
teleinformaticii. un pas,
prin cablu telefonic, se
schimbul de imagini.
Ce mai Greu de esti-
mat, dar poate vom fi ajutati
aici de un nou Jules Veme ...
telefonul devine unul
video, un ecran
o de luat vederi,
transmisia printr-un
Asemenea specifice birotic1i,
sint cu de tip .. win-
dow" cu impi"imante laser,
cu mouse, altfel spus, cu tot arsena-
lul pentru o de tip .. desk top
publishing".
cablu din fibre optice. Cu o ast-
fel de se pot face
multe: de la schimbul de 1magini
de desene, la racordarea
la o retea de videoconferinte.
Perspective deosebite se des
chid .n domeniul profesional,
cu aplicatii directe n
comert, servicii diverse, educa-
tie, difuzare de documente vi-
deo, televiziunea prin cablu etc.
Telefonul numeric
n prezent o de 4 800
bauds pentru a transporta vo-
cea Capacitatea sa
poate atinge maximum 9 600
bauds pentru transportul date-
lor codificate numeric, debit in-
suficient pentru transmisia
imaginilor. o
cale video pentru imagini ani-
mate impune o capacitate echi-
cu 2 000 de telefo-
nice numerice de 64 kbiti/ se-
deci 128 milioane de biti
pe Dar numai reteaua
din fibre optice de

(300 MHz) permite transportul
\mei att de mari de
date. ntr-o astfel de
retea este comutarea de ima
gini, cu alte cuvinte, ea trebuie
sa n doi abonati
prin intermediul a sau mai
multe autocomutatoare (nu se
pune n nici uncaz problema le-
permanente, 2 cte 2, a
abonatilor).
sistemele exis-
tente pe o retea de
comutatia de ima-
gini fiind de tip analogic spatial,
ceea ce
semnalul video este codifica
analogic, iar comutatorul, pen

tru a lega 2 ntre ei, sta-
circuitul, deplasnd un
contact n- spatiu.
O
mai doar primim ima-
ginea pe ecran. Pentru aceasta
au n vedere
una dintre ele se
la un terminal specific - video-
Comutatia
L

-

',_ .

'
i
1
ton - care include telefonul, 'f
ecranul de vizualizare, camera
de luat vederi eventual, un
terminal pentru servicii diverse.
A dova n a uti-
liza un microcalculator pe pOS
tul unul terminal inteligent care
se dire.ct la retea.
videotelefo-
nul un echipament mai
mult destinat uzului profesional
decit celui particular. Dec1 pe
cnd vdeotelefonul lrr mod cu-
rent Il") . ci!Sele noastre? Conform
promisiunii vom
reveni noi n Almanahul
11i din anul 2000 cu
anuntul unei "istorice": -co-
o realizare
tehnicii meritorie din secolul tre-
cut...
Precum mecanica sau electronica, optica
se bazeaza pe un principiu cit se poate de simplu: stabilirea
unei legaturi intre o linie de intrare una de Care este
atunci Ea rezida in cantitatea de (foarte
mare in acest caz) care trece prin Componentele bazate
pe siliciu, care in comutatoarelor electronice, in-
cep atunci cind debitul 100
MHz. optica. utilizind componente optoelectronice
(arseniura de galiu fosfura de indiu) , permite o a
nivelul gigahertzilor.
< Avantajele optice de cea sint evi-
dente: minimizarea conversiei optoelectronice (astfel de com-
ponente se regasesc de la un capat la_ altul al sistemul
tiind deci transparent ea permite. o tridimensionala
intre sisteme. deoarece fotonii (contrar e/ectronilor) nu interac-
intre ei.
in acest domeniu au mers merg in continuare)
pe principale. Una dintre ele este optica
(stabilirea unw circuit ftzic intre fibra de intrare cea
de are in vedere (cu
ttonare a semnalului), numita comutatie in
Pe fiecare puncte luminoase, de infor-
binare pot fi transmise intr-o Fibrele optice, prin
debitul enorm pe care il permit, constituie speranta telefonului
in imagini.
42 ---------------------------------
----..... -------almanah
Comutatia prin matrice plane
Fasciculul de
este interceptat deviat
una din (ibrele matricei de
dintr-o As-
o matrice plwui poate in-
Comuta tia

in prezent se
un dispozitiv de
principiu: fascicu-
lul de transportat de
una dintre fibrele optice la
globa pina la /6 iihre de intrare>'
acela>i llllllltir la ie_1 ire. Se pot
asocia mllxtlllum /6 mtfcl de IIW-
trice. ceea C<" lrmitell:
de racorduri lll :!56.
matricea de intrare se
prin liber la matricea
Prin supor-
tul termoplastic al acesteia se de-
controlat intr-un anumit
punct. Franjele de ale
hologramei sint astfel modificate
incit fasciculul luminos se di-
sub un unghi dat. in acest
mod, el este deviat spre o anu-
de Spe-
sint acest tip de
va pe pina in
anul 2000!
Dosar realizat de
Ing. Mihaela GORODCOV
43
ORIGINEA WNII

a fost dovedita!
D
n sa de a cit mai adinc in tainele- feno-
menelor naturii, omul a pentru a se pe
sine trebuie sfera exteri oare.
Acesta este unul din mobi lurile amplelor proiecte de
.. cucerire" a cosmic. Formarea caracteristicile sale
sint in cu cele ale intregului Sistem Solar. Mai mult,
legnd Universului, omul mai bine propria sa exis-
continuu tehnicile de zbor, omul s-a desprins de
pe Pamint, indepartindu-se precaut, dar tot mai mult . Era firesc ca
primul sau "popas" fie pe - astrul cel mai apropiat
medie de - 384 400 km). Se spera atunci
in va putea fi ridicat de mister referitor la originea Lunii.
s-au incurcat mai tare. Omul s-a
dintr-o dezorientat. Se pare "prietenul " pe care singur
1-a confeciionat - supercalculatorul - dovedit o in plus
loialitatea, prin capacitatea sa de calcul
ajute creatorul aflat la nevoie, tundamentind unul din scenariile pro-
puse despre Lunii ...
Probabil cea mai veche
dintre teoriile clasice (trei la
despre' formarea Lu-
nii, de matematicianul
astronomul francez P.S.
Laplace. este teo-
rie a planetei duble (a coa-
Ea Pamin-
tul si Luna s-au condensat
din nebuloasa
primitiva, in regiuni apro-
piate. Aceasta presupune
exceptind masa, caracteri_sti-
cite (in special
celor corpuri sa fie
identice, ceea ce s-a dovedit
insa nu era adevarat Teo-
ria lui Laplace a fost "corec-
in secolul nostru, de
Harotd Urey, care a presupus
Luna s-ar fi format intr-o
regiune mai a
Sistemului Solar. caracteri-
printr-o spe-
de cea a Pa-
mintului. pentru ca ulterior ea
sa fie .. capturata" de Pamint
n satelitul
natural (teo.ria capturii).
Foarte ta timpul
respectiv ( 1878) a fost teoria
fisiunll. Sir G.H. Darwin, al
doilea fiu al vestitului Charles
Darwin, a presupus in
ttmp ce se afla inca
n stare lichida. de-
de propria sa
corelate cu mareele solare,
au generat. n zona ecuatoru-
lui, o .. care n cele
din s-a desprins de
mnt pentru a forma Luna.
gstse la
un moment dat (1882) o
.. confirmare". fizicianul en-
glez Osmond Fisher a consi-
derat imensul bazin al
Oceanului Pacific ar constitui
.. cicatricea" acestei desprin-
deri, uite- .
rior. in 1930, teona fislunii a
fost practic analize
mat atice riguroase au do-
vedit scenariul propus de
Darwin pur simplu nu pu-
tea avea loc. unele
versiuni ale teoriei au fost re-
considerate, continuind
ait?a n prezent.
In ciuda
majore pe care le includeau,
aceste trei teorii clasice au
rezistat timp ndelungat, ele
constituie de inter-
pretare a datelor despre
oferite de multiplele
de investigare prin in-
termediul sondelor
sovietice americane* . . Ma-
rea insa mt-
siunea .Apollo" - ncercarea
a omului de a
pe yn alt .astru dect Pa-
mintul. Incepind cu ,Apollo
11" (1969) terminnd cu
.Apollo 17" (1972). cet 12 as-
care au avut marele
almanah
O .erswne a impactului
v1olent. stmulata pe supercalcula-
'LQt ul de la Laboratorul
Sand1a. Momentul ctocnmi este
sttuat m urma cu 4.6 miliarde de
am. Bucal dm mantaua
lul sint
volat1le se p1erd in cele re-
fractare se condenseaza pe orbita
" cu t1mpul. se vor acumula. for-
mind Luna. Mtezul de fter al cor-
pulut-protectil se cel<n
deJa extstent al Pamintului .
privilegiu de .. a se plimba" pe
au .. la
locului", au au
scormonit iocile, au forat in
adincuri, aducnd pe
aproximativ 3 tone (!) de
praf din
profunzime, totul constituind
o ..
precedent. Mostrele au fost
supuse unor analize efectuate
prin tehnici dintre cele mai
Atunci cind re-
zultatele confirmau presupu-
nerile .. lunaticii" -
cum cu umor se autonu-
meau in domeniu -
erau n extaz. pe
ce potopul de date se
acumula, o concluzie deve-
nea, n mod din
ce in ce mai nici una
dintre cele trei teorii nu era
cu fermitate! Unele
rezultate favorizau una dintre
teorii, altele pe celelalte.
citeva exemple: elemente
cum ar fi Si, Mg, Fe, Mn -
foarte abundente n
- au fost
site, n
in solul selenar - ceea ce
era un argumE!nt pentru teo-
ria In. sub-
refractare (care se
greu), cum ar fi oxi-
zii de aluminiu, calciu, crom,
titan etc., crusta Lunii este de
ori mai bine ..
decit cea a ceea
ce scoate din teoria
fisiunii, precum
cea mai
s-a constatat in
metalelor alcaline volatile (Na
K), Luna fiind extrem de
in Cit
despre nu s-a nici
o
rezultatele , e;au
contradictorii: de
materiale refractare volatile
respingea fisiunea coacre-
elementele de SIJsti-
neau aceste teorii o respin-
geau pe cea a capturii, totul
conducnd la o confuzie ge-
A acorda credit total
uneia dintre teorii sau a o
respinge total pe o era
practic imposibil. Exista o fi-
undeva, n
tele emise;
teorii nu erau
cedeze n favoarea celor-

In de
confuzie profesorii
de astronomie de la Observa-
torul Harvard, A.G.W. Came-
ron W. Ward, au lansat
(1977) o teorie a apari- ,
Explorarea Lunii a inceput in 1959, o cu lansarea rachetei so-
vietice .. Luna 1", in an de .. Luna 3". i n detaliu
ale lunare au fost ntreprinse de aparatura de la bordul ra-
chetelor americane .. Ranger" 7, 8 9 (1964- 1965) ... Luna 9" .. Surve-
yor 1" au asetenizat in 1966, demonstrind Lunii este capa-
suporte Analize ale chimice su-
perficiale au fost de .. Surveyor 5" (1967) de .. Surveyor r
(1968). precum de cele cinci .. Lunar Orbiters", lansate in 1968.
Lunii, complet' de
celelalte. Totul a pqrnit de la
incercarea de a explica valoa-
rea deosebit de mare a mo-
mentului cinetic (de spin) ce
sistemul
Calculele au de-
monstrat valoare
s-ar putea justifica
mntul, in faza a
sale, ar fi suferit
(tangential, de-a lungul ecua-
torului) un violent din
partea unui corp cu dimen-
siunile lui Marte care se de-
plasa cu viteza de aproxima-
tiv 11 km/s. Cameron Ward
au studiat in continuare
alte ale unui astfel
de impact: vaporizarea unei
de material,
condensarea dis-
punerea lui pe pentru
ca apoi, prin se
transforme intr-un satelit na-
tural al - Luna.
cu ..
suspiciune, teoria Impactului
violent tot mai
era
justifice multe dintre
impuse de probele selenara,
att pre, cit post ,.Apollo".
Pe rezolvarea problemei
momentului unghiular, noua
teorie poate explica lipsa
unui miez de fier apreciabil in
cazul Lunii (3% din masa sa),
de cel al res-
ponsabil de 33% din masa
acestuia: corpul-proiectil, ,
provenit dintr-o oare-
care a Sistemului Solar,
poate avea o dife-
de cea a deci
poate nu un miez
de fier, sau l are, acesta
se cu cel al
mntului. In substan-
----------------------------------45
telor volatile, cea mai mare
parte dintre ele se pierd in
a
mari de impact Pe
de parfe. refractarele se
vor condensa raptel , o mare
cantitate din materie
din Pa- '
miniului in solul
selenar.
in 1984, teoria impactului
violent dobindise deja credit.
Se impunea
ei prin efectuarea unor cal-
cule laborioase capa-
citatea omului nici chiar
cea a calculatoarelor de pu-
tere medie nu le puteau face
Cameron i-a cooptat in
pe W. Slat-
ter (un fost student de-al
pe W. Benz, ambii
tori la Los Alamos , care
aveau acces la unul din su-
perc.alculatoarele CAA Y cu
care este utilat acest centru
r de cercetare. Codul pentru
hidrodinamice in trei
dimensiuni , dezvoltat de
Benz, adaptat pentru investi-
garea ciocnirilor stelare. a
fost folosit pentru simula-
rea scenariului de formare a
Lunii propus de teoria impac-
tului violent. Filmul astfel ob-
patru
diferite, in fiecare dintre ele
raportul maselor fiind varia-
bil. Toate teoria
lui Cameron, care pare
zolve una dintre cele mai
mari enigme ale SrStE!muJul
Solar - Lunii.
Independent , la Laboratorul
Sandia (S. U.A.), fo-
losind coduri hidrodinamice
tehnici diferite, doi cer-
- H.J . Meloch M
Kipp - au utilizind
de asemenea un supercalcu-
lator CRA Y, un set de dia-
pozitive care conduc ele la
concluzie: Luna s-a
format in urma impactului
violent suferit de ti-
nar din partea unui corp cu
dimensiunile lui Marte.
Mai mult, este posibil ca
teorie dea
in viitor de ti-
pul: De ce miezul de fier al
lui Mercur este atit de mare
comparativ cu masa sa? De
ce axa de a lui Uranus
este atit de Cum se
raportul mare al ma-
selor sistemului Pluton-Ha-
ron? ...
Anca
46

"CASELOR
SOlARE"
n
n lume se
o serie de
ce au drept
obiectiv celor
mai adecvate care per-
trecerea, ntr-un timp ct
mai scurt, la utilizarea !>\!
a energiei solare. In felul
acesta se va reduce treptat de-
pendenta de resursele neregene-
rabile de energie - petrol,
bune, gaze naturale - care,
ntr-un viitor nu prea
se vor epuiza. Pe de parte,
oamen,ii de au calculat
ce ajunge zilnic
pe Terra o ener-
gie de 15 000 de ori mai mare
dect actualul cqnsum de ener-
gie al omenirii. Intre
care n momentul de
utilizarea energiei solare, un
loc important l cele ce au
in vedere realizarea
lor "case solare". Ele
energia att
pentru apei menajere,
ct a camerelor de locuit, -iar
ntr-un viitor mai
pentru-producerea energiei elec-
trice.
Toate solare tune-
n prezent , ace-
principiu_ Ele
razelor solare n energie
In acest scop este n pri-
mul rnd necesar un element de
constructie care preia
dura 54 o predea unui
mediu Inainte de utili-
zare, trece ntr-un "acu-
mulator", de unde poate fi diri-
Pentru ca
,acest ntreg proces
probleme, se impune o re-
glare care se n mod
cu ajutorul unor sonde
termometrice aparate de co-
nectare. Acestea, la rndul lor,
permit reglarea pompelor sau
ventilelor.
Pentru "casele solare" se pot
folosi att colect'oarele concen-
trante, ct cele plate. In primul
caz, razele luminoase cad pe o
de
unde vor fi ndreptate n fasci-
cule concentrate asupra zonei
absorbante. reflec-
tante au, de forma unei
oglinzi concave; zona absor-
se n focarul ei. Tot
mai des, se
spre formele cilindrice n
ale focare se tuburi
prin care mediul
de In majoritatea cazu-
rilor, el se compune din
un aditiv antigel. Colectoarele
concentrante avantajul
pot ridica foarte mult tempe-
ratura mediului de

In cazul colectoarelor plate,
partea cea mai im-
o placa de
care este de culoare
pentru a capta ct mai
bine termice. Pentru a
pierderea acu-
mulate prin iradiere, zona ab-
este cu o
de Ea are calitatea
a
aproape ra-
cu lungimi de
scurte, n timp ce este imper-
la cea de unde lungi. Se
astfel un efect
tor celui existent n sere: sub
placa de apare o tempera-
Cu ct temperatura
este mai n colector, cu
att se pierde mai
n mediul
rece. Din colec-
toarele trebuie fie deosebit
de bine izolate lateral de
Foarte n
acest sens pare fie o
anume "colectorul cu
vid". El se compune din tuburi
goale .de unul
altul. Zona se
n partea a aces-
tor tuburi, ceea ce duce la mic-
pierderilor de
n lipsa aerului deasupra zonei
absorbante, nu mai
poate fi Capacitatea de
functionare a acestor colectoare
cu vid a f9st prin realiza-
rea unui "bloc solar" n
Freiburg, R.F. Germania. n
timp ce cu ajutorul colectoare-
lor nu se poate obtine
decit n "blocul solar"
s-a putut realiza chiar
a apartamentelor dato-
eficientei colectoarelor cu
vid. S-a constatat cu acest prilej
aproximativ din
cheltuielile. pentru pot fi
economisite: .
n toate cazurile pro-
blema care se pune cu cea mai
mare acuitate este cum se
poate stoca pentru pe-
rioadele reci, cnd
nu este att de sau
cnd este din cauza vre-
mii nchise. In vederea
acestei probleme, grupul brita-
nic "Calor" a pus la punct un
sistem bazat pe folosirea
Ior topite. Apa cu aju-
torul panourilor solare cu care
este "casa este
pompati\ ntr-un "acumulator"
r
almanah
cu ace,stea se
se In timp ce sarea se
se
ea In
felul acesta, n
cteva cu soare este
putnd fi pentru
timp de o "Magazia"
de are dimensiunile unui
frigider. Desigur, solutie
nu este dect o ncercare snt
necesare numeroase studii
, pentru rezolvarea a
problemei
solare.
Perspective interesante
n privinta directe
a energiei solare n energie elec-
o din Mun-
chen. este n-
nu numai cu un "aco-
solar" care dispune de 50
mp de celqle fotovoltaice, ci
cu un convertizor de tip nou
care curentul conti-
nuu produs de celulele solare n
curent alternativ. Acest aparat,
complet electronizat , pus la
punct la Institutul Fraunhofer
pentru sisteme energetice solare
din Freiburg, vechile
tipuri de transformatoare de
mari dimensiuni, zgomotoase
care cu mari pier
deri de energie. Convertizorul
face pentru prima
alimentarea din a
retelei publice de aprovizionare
cu energie La rndul
ei, recent, compania
"Texas Instruments" a elaborat
un complex fotovoltaic cu ajuto-
rul este
ntr-o de
electricitate ce poate fi
zi noapte, un sistem ce
promite o
a cheltuielilor legate de energia
Dar punerea
la punct a instalatiilor pentru fo-
losirea energiei solare n vede-
rea producerii de electricitate
tine de domeniul viitorului.
o
a lor abia n de-
ceniul viitor.
Tudor PRELIPCEANU
47
VIRUSURilE
"COl CAII"
BIOLOGIE!
MODERNE
se
de toate celelalte
demersuri ale cu-
prin aceea
cu
concluziile. Instrumentul
principal este experimentul,
care ii permite nu numai sa
foreze necunoscutul, dar
verifice, pas cu pas, da-
tele tot edificiul,
teoretic tehmc, ce se
pe acestea. dec1
alegerea cit mai judicioasa a
modelulw experimental este
la fel de ca ipo-
teza de la care se
experimentul. n sfera
nii de .. moder experimental"
citeva elemente, printre
care - de tehnici, va-
riante, loturi - obiectul
pe care se experimenteaza
poate, elementul
cel mai important. La un prim
contact cu
pare fiind
folosirea acelui
obiect ce este supus
rii: o un sau
un ciine etc. Cum
in cazul omului, ni-
meni nu se gindi ex-
dicect pe el, sau
al unui anumit proces meta-
bolic cu in medi-
genetica etc. ?
Mendel, genet1cii
clasice, elaborat legile
ce-1 numele studiind
modul de transmitere a ca-
racterelor ereditare la ma-
Mai tirziu in
de a fost
de Drosophila
melanogaster. Pe cine putea
mteresa ce se cu
ereditatea acesteia? de ce
a devenit cobawl celebru,
el nu nici un fel
de interes economic? Este
clar asemenea .. obiecte"
experimentale au fost alese
pe alte criterii decit folosul
direct, imediat, criterii care
au la idei princi-
pale. Prima, de filozo-
unitatea mate-
a lumii prin extensie,
unitatea a orga-
nismelor vii. idee
permite extrapolarea desco-
peririlor pe animale in-
ferioare, chiar plante cul-
turi de celule sau la
niveluri superioare de evolu-
in la
om. nu
exact iri toate cazurile, ea
constituie fundamentul teore-
tic al de a desci-
fra mecanisme
sau de a aplica medicamente
la om, pe baza rezultatelor
experimentelor pe animale. A
doua idee de este de
indicind ne-
cesitat ea alegerii obiectului
(culturi sau de
turi, plante, animale) celui
mai potrivit scopului propus
a celui mai accesibil co-
mod pentru experimentare.
-----------almanah
Virusurile, descoperite
aproape de nceputul secolului
nostru, nu au fost cunoscute n
privinta structurii
lor lor dect abia pe la mijlocul
veacului. Tot n pe-
a nceput se dezvolte
biologia care avea
biologia - nu
numai biologia - care pro-
punea descifreze mecanis-
mele fundamentale ale viului la
nivel molecular, unde, bineinte-
les, proteinele acizii nucleici
cele mai impor-
tante. Mai nainte virusolo-
gia intrase n era o
cu descoperirea rolului ge-
netic al genomului virusurilor, a
modului lor de multiplicare (re-
plicare a acizilor nucleici etc.)
a unor detalii ale lor cu
celula, la nivel molecular. Astfel,
avind n vedere structura relativ
a virusurilor - n princi-
piu, un complex RNA sau
DNA-proteine - ,
a acestor
complexe cu cromozomii celu-
lari simplificarea a ma-
n cu
cele necesare n cazul folosirii
celulelor, s-a ajuns -Ia utilizarea
virusurilor ca modele experi-
mentale pentru descifrarea me-
canismelor moleculare, a feno-
menelor celulare organismale.
Poate curios, dar unele
dintre primele descoperiri im-
portante s-au cu ajutorul
unui virus care plan-
tele, virusul mozaicului tutunului
(VMT). Acesta a fost primul
virus descoperit n 1892 de lva-
novschi. el este, de-
foarte stabil cu o
o de
RNA mai multe
proteice, de un singur fel. (Viru-
surile mai complexe au diverse
tipuri de proteine uneori,
componente lipidice polizaha-
ridice.) Cele
I-au transformat repede n
obiectul preferat de studiu al
marilor laboratoare. Succesele
nu s-au mult
ce n anii 1927-1932 el a
fost izolat n stare
(Vinson-Petre), n 1935 Stanley
lumea
nnd VMT n stare paracrista-
Pe atunci se credea
virusurile snt proteine, iar aces-
tea erau concepute ca molecule
gigant, care nu pot avea pro-
ntilnite la moleculele
mici sau n lumea
Izolarea paracristalelor de VMT
a influentat considerabil
riie. asupra naturii
lor proteinelor, nu numai din
punct de vedere conceptual -
moleculele proteice nu snt gi-
gantice (fapt dovedit curnd, mai
ales ele
au structurale bi
tridimensionale de le-
gile chimiei fizice cristalogra-
fiei -, ci experimental - obti-
nerea cristalelor de a
permis abordarea
structurii lor cu o att
de ca aceea a difrac-
de raze X. Descoperirea
a lui Watson
Crick, privitoare la structura
replicarea acizilor nucleici (pen-
tru care autorii au fost
cu Premiul" Nobel), s-a datorat
n acestei
metode la stqdiul structurii aci-
zilor nucleici. In 1955 a fost cris-
talizat virusul poliomielitei
apoi multe altele.
O a
constituit -o infectivitatea parti-
culelor virale (virionilor). Care
este componenta
s;:ea sau cea
In acea (anii '50), pro-
teinele un mare
prestigiu, unor impor-
tante succese n cerce-
tarea naturii lor - bi tridimen-
sionale - , dar a functiilor me-
tabolice. Domnea
virusurile snt tot proteine,
rere ce s-a des-
coperirea componentei nucleice
(Bawden- Pirie, 1937) a VMT.
Ideea proteinei vi-
rale avea att de adnci
n nct
chiar ce s-a purificat com-
ponenta s-a crezut n
continuare pro-
teice (de ordinul a 0,1- 0,2%) snt
cauza ro-
mni de la Institutul de Vtruso-
logie S. Nicolau" s-au lovit
de crxi au de-
monstrat, n 1957, infectivitatea
RNA a virusului gripa!. Abia n
1956, Gierer Schramm au im-
pus ideea RNA al
VMT. Spiritele erau acum
con-
n 1952,
ntr-un experiment crucial, Her-
shey Chase au - n ca-
zul unui alt tip de virus, bacte-
riofagul - DNA-ul este
cel care produce celule-
lor bacteriene (de aici denumi-
rea de fag = al bacte-
riilor sau bacteriofag). Descope-
rirea nu a avut doar o impor-
la fenomenul infec-
virale. Ea li-
deoarece proba, indubita-
bil, faptul acidul nucleic era
componenta ce informa-
- ca n cazul cro-
mozomilor - deci , o
Mai mult ,
era
n componenta nu-
potrivit cod ca
n cazul acizilor nucleici celu-
lari, fapt fundamental care
rea conceptul materiale
a lumii vii.
Un alt argument al rolurilor
componentelor virale 1-a consti-
tuit experimentul lui Fra-
enkei-Conrat, Williams Singer
(1955-1957). Folosind tot clasi-
cul VMT, ei au scindat virionul
n cele componente apoi
I-au cu ini-
In afara importantei de
principiu a acestui experiment,
trebuie remarcat faptul el s-a
transformat ntr-un veritabil mo-
del experimental, ma-
de6sebit de interesante,
de tip: s-au luat
virusuri deosebite, dar nrudite,
au fost scindate n cele
componente apoi s-au
virionii, dar nu cei ci ' unii
care compo-
nenta a unui virus
cea a celuilalt invers.
Nu faptul virioni arti-
ficiali erau a mirat cel
mai mult, ci faptul - de impor-
- tipul de in-
fectie corespundea virusului
care a donat acidul nucleic.
Deci o acesta
era gene-
tice, el era agent
modificarea struc-
turii sale
ale tipului dina-
micii procesului Tre-
buie inteles asemenea cuce-
riri ale cauzelor
mecanismelor virale nu
mai doar virusologiei
moleculare. Transferul de infor-
noii
informatii cu biologia celulei in-
fectate mecanismele implicate
deia bioloroa
In ordine de ide1 este
important virusu-
rile au fost materialul pe care
s-a demonstrat un mecanism de
citire a informatiei cu totul spe-
cial. Analiza DNA a bacteriofa-
gului 4> 174 a el con-
tine 5 370 nucleotide
structurale), insuficiente pentru
a putea ngloba nece-
pentru cele 9 proteine ale
sale (i -ar trebui 6 100 nucleo-
tide). Paradoxul a fost rezolvat
--------------------------------49
ntr-un sens cu totul
DNA- <1> 174 gene
(E D) care snt traduse de pe
dar
pornind din puncte diferite!
Cum fiecare aminoacid al pro-
teinei este codificat de 3 nucleo-
tide consecutive, nu este indife-
rent punctul de a tradu-
cerii, pentru se por-
din alt punct, se
alte triplete care
aminoacizi (vezi schema).
le-au adus biologiei moleculare
virusurile oncogene, care snt
capabile modifice metabolis-
mul celulelor infectate n fel
nct procesul de ma-
lignizare. Ele au un mod special
de n
ajung n nucleu acolo genomul
lor "se n genomul
celular, unde ascuns,
exprime trecind
elin n ca
cum ar fi "de-ai casei"; cnd
Ala
,....,
Phe Ser Val Thr Leu
.ru\
,......, ,....., ,....., ,....., ,......,
... GCU UUC . AGU . GUU . ACC . CUC . UGG ...
t
r----' L....-....JL--1 L-----J
2 Gln Cys Tyr Pro Leu
Se poate observa se
din punctul 1 se for-
triplete care ami-
noacizii necesari proteinei P
1
, n
timp ce plecndu-se de la punc-
tul 2, se alte triplete
care, o
succesiune de ami-
noacizi, deci o
proteina P
2
la fel de interesant
este faptul ambele
gene snt traduse de pe
de nucleotide, ele snt
complet independente, n sensul
gena Pl.. va fi chiar
gena .1-'
1
nu va
invers. Tot analiza DNA-<1> 174 a
o curiozitate (care,
ulterior, s-a n cazul al-
tor genomuri), anume un
genom - P, - o
P
2
n el care
de asemenea, in-
dependent. Aceste "solutii teh-
nice" constituie mijloace deose-
bit de eficace pentru economisi-
. rea materialului genetic facili-
tarea unei mari canti-
de
ntr-un foarte restrns.
pomenim de re-
strns, amintim o pro-
cu ajutorul viru-
surilor a constituit-o modul de
aranjare a unei macromolecule
nucleice n att de redus
al unui virion (sau cromozom),
nu e simplu de cum
se un molecular care
poate atinge uneori,
10 cm (cromozom uman, de
exemplu) ntr-un de numai
nanornetri (1 nm = I0-6
mm, o milionime de mm).
Studiul pe genomurile mai
multor virusuri ce DNA a
dus la unor modali-
de pliere suprapliere.
Servicii cu totul deosebite
factori de mediu i de-
exprime
ce va duce la malignizare. Fap-
tul constituie un mare aport la
genelor
ntr-un genom, dar la elabora-
rea unei metode de studiu al
acestor "state majore" nucleare.
S-a putut astfel pro-
fund este aranja-
rea genelor, dar ceea ce ea
o

gene. Apare clar in-
troducerea unor gene
chiar "mute"; aceste
deci normala func-
a ntregului genom.
Dar marea descoperire prile-
de studiul acestor virusuri
. a reprezentat-o descifrarea mo-
dului lor de replicare (pentru
care T emin Baltimore au fost
cu Premiul Nobel).
problema: aceste virusuri au un
genom RNA, dar care nu
rolul de
pe baza se ob-
copii identice, ca n cazul
altor virusuri RNA. Deci se n-
ceva cu totul antidogma-
tic (pentru anii '60),. anume
genomul vira! RNA, care nu
este pentru o copie
RNA, ci pentru o copie
DNA! Faptul ge-
n sensul RNA
DNA nu numai n sensul
DNA .. RNA a nsemnat o revo-
n biologia (res-
pectiv, dogmei sale
centrale, potrivit informa-
numai n sensul DNA
.. RNA .. Cei doi autori
au descoperit enzima care ca-
copierea DNA de pe
matrita RNA, pe care au
denumit -o
deoarece face transcrierea n
sens invers a gene-
tice. Trebuie amintit enzi-
mele care n mod
,,normal", sintezele copiilor de
DNA de pe . RNA se
numesc "pohmeraze , care, la
rndul lor, au fost bine studiate,
folosindu-se tot un genom vira!,
DNA-ul bacteriofagului <1> X.
la trecere n
o con-
a "genomurilor virale",
anume cartarea

genetice (felul n care
snt aranjate genele ntr-un ge-
nom, vira!, ulterior al
celor bacteriene, precum al
celulelor ale organis-
melor superioare).
"cucerire" a biologiei mo-
leculare a permis efectuarea
unor mari progrese n elucida-
rea geno-
mului de structura sa
fapt deosebit de util' n elabora-
rea, mai trziu, a faimoasei teh-
nologii a DNA-recombinant.
Nu putem ncheia
prezentare, evident
a rolului aportului virusurilor
n progresele uluitoare ale biolo-
giei moleculare a sublinia
rolul de transporturi de informa-
de modificare a
genetice a unor organisme vege-
tale animale, rol sugerat
atunci cnd am discutat despre
virusurile oncogene (ulterior, s-a
genomurile altor viru-
suri n genomurile celu-
lelor de virusurile
herpetice). Este pasibil ca viru-
surile, veritabile "gene
toare", fi jucat un rol impor-
tant - nu chiar -
n procesul biologice
ca ele fie socotite,
unii autori, biologice).
Biologia va beneficia,
desigur, n mare dato-
studierii virusurilor n

Virusurile s-au dovedit, cum
am a fi nu numai nocive,
ci deosebit de utile n efortu-
rile omului de a meca-
nismele moleculare ale fe-
nomenelor naturii . Era firesc
fie natura nu
normele umane de "bine
,,nociv favorabil". Singura sa
este
potrivit legilor sale "surde
oarbe", pe care omul ,
nu vrea omenirea la au-
todistrugere, va trebui le cu-
le respecte integral.
Dr. Vladimir
50-------------------------------
[!J
na dintre ultimele fron-
tiere ale con-
temporane a fost
n luna decem-
brie 1986 printr-un zbor non-
stop, realimentare, n jurul
Pentru un aparat
perfor-
ar fi fost avio-
nul "Voyager" cu care s-a reali-
zat acest record are o
n
exclusivitate din materiale com-
pozite, poate decola cu o can-
titate de combustibil ce repre-
peste 80% din greutatea sa
Cu
a unui planor de mare perfor-
cu motoare eficiente,
avionul a deseneze pe
cer conturul planetei cu o linie

Ideea acestei aventuri a
rut n anul 1981 n cadrul unei
ntre Burt Rutan, proiec-
tant constructor de avioane,
Dick Rutan, fratele pilot de
ocercare, Jeana Yeager, pilot
proiectant, cind cei trei
propus recordului
mondial de zbor nentrerupt
realimentare (20 164 km) ,
stabilit n 1962 de un bombar-
dier american B-52, proiectat
almanah
aventura
special n acest scop. Pasionatii
au schitat cu acea oca-
zie imaginea a ceea ochi-
puiau va fi un avion capabil
oconjurul globului,
zboare nentrerupt cea
43 000 km. De fapt, ei au imagi-
nat un "rezervor de
combustibil
La vremea Burt
Rutan avea 38 de ani mpre-
cu 3 proiecta
realiza avioane particulare mici,
n special pentru cei interesati
le asambleze singuri. Ele se
vindeau sub forma unor seturi
de documentatia de
montaj . Avioanele sale (pe
atunci zburau deja peste 300)
erau curioase ca aspect,
mai ales pentru faptul ampe-
najul orizontal se n
n botul avionului, sub de
"canarduri" (stabilizatoare ori-
zontale), iar elicea era ampla-
lui
er
n coada fuzelajului ,
du-i pe multi se ntrebe n ce
directie zbura aparatul . Cu totul
remarcabil la aceste avioane era
faptul indiferent de evolutie,
pe ele nu fenomenul de
pierdere a (vrie)_
Pentru "Voyager" ,
au fost foarte optimiste:
aparatul urma coste cea
200 000 de dolari, iar construs; -
sa dureze la 6 luni. In
reaJitate, abia peste 5 ani cu
cheltuieli 2 milioane de
dolari a putut fi realizat avionul
visat. S-a lucrat manual aproape
3 ani. Cu sprijinul unei echipe
din voluntari
al unor firme de aviatie care
au donat o parte din echipa
ment, "visur' a fost asamblat n
hangarul Rutan c:jin Mo-
jave, statul California. In 1ulie
1986, Dick Jeana au
51
in cadrul unui test. rccorrld
mondial de distanta i<l zhor in
circuit inchis, pendulind cu "Vo
yager" .18 600 km in susul in
josul coastelor Catiforniei. Fapt
semnificativ, de-a lungul celor
patru zile de zbor
nentrerupt, aP.3ratul consumase
doar din capacitatea
de alimentare cu combustibil a
avionului. temerara ncer-
care de a ocoti
mntul era departe de a fi
de Prin configuratie,
spatiul disponibil este
foarte restrns are forma unui
cilindru cu dimensiunile de 60
cm n diametru 230 cm lun-
gime. Pozitia celor doi pilotieste
deosebit de ei stau
n acest "butoi" si se
:.:himba unul pe altul la comen
z1le avionulw In t1mp <t> unul se
afla n pozitia pilo-
teaza, al doilea se n-
tins la Schimbarea
pozitiei o co-
regrafie, timp grija de a nu
dezechilibra aparatul. Disconfor-
tul este sporit de un zgomot
asurzitor, pentru a fi ct
mai aparatul nu este inso-
norizat. Huruitul motorului
(care 100 dB) a pro-
vocat, de altfel, o pier-
dere a auzului. Med1
cii au estimat un zbor de 12
zile ar putea provoca o
cu aproximativ 30%
a auditive. Pentru a
prentmpina acest lucru, pilotii
au folosit speciale, al
sistem electronic ca-
racteristicile zgomotului emit
un sunet n cu
acesta, ceea ce
huruitul provocat de motor.
Pentru zborul n jurul lumii ce1
doi au rezistat n situa-
tie aproape 10 zile, supunin-
du-se n plus unui regim ali-
mentar riguros: ei aveau la dis-
pozitie numai 10 kg n
jur de 40 1 de
Zburnd n zone calde, nu au
avut nevoie de
prea Au ehi
mice" au depozitat resturile
ntr-o cavttate a aripii
sau le-au evacuat n exterior.
Tot pentru nevoile organismulUI
s-a transportat p cantitate !imi
de oxigen. In conditiile zbo-
rului la altitudini cuprinse ntre
2 400 4 500 m, se fac
efectele de
care,. in timp, pot provoca acu-
mularea de lichid in sau
accidente fatale la nivelul creie-
rului.
"tmponderabile" au
fost, de asemenea, luate n con-
siderare: vremea
-posibilele incidente de
Astfel, s-a stabilit un traseu ce
strabate 90% din distanta deasu-
pra oceanelor, spre a evita spa-
aerian al altor Toto-
s-a avut n vedere avanta-
jul vnturilor preponderente din
est, suflnd n directia de depla-
sare a avionului, ce snt caracte-
ristice emisferei sudice. Depista-
rea zonelor lipsite de furtuni,
dar cu vinturi favorabile, fimd o
pentru acest
avion sensibil, s-a infiintat un
m1c centru de a zbo-
rului, aflat n permanenti\ n le-
radio cu "Voyager" prin
intermediul satelitilor de comu
"Satcom". Pe baza celor
mat recente imagini meteo re
ceptionate de la a altor
date, meteorologii centrulut au
ghideze pe piloti spre
cele mai bune atmosfe-
rice de zbor.
Dar traseul parcurs de
Dick Rutan Jeana Yeager: la
14 decembrie 1986 avionul deco
leazil de pe baza Ed-
wards, peste Pacific, Fiii
pine, cursul sta-
bilit spre coastele de nord ale
Australiei, luind-o mai spre
nord, peste Oceanul Indian, Ira
Africa Atlan-
ticul, Caraibele revine in
punct-ul de din sudul
Statelor Unite. In situatia in
care "Voyager" ar fi un-

deva deasupra oceanului, echi-
pamBntul de salvare, activat de
contactul cu apa, ar fi transmis
automat pozitia aparatului spre
salvatori, via satelit.
Initial, durata zborului a fost
la cea 12 zile;
"Voyager" a aterizat n
Mojave, la 23 decembrie orele
16 GMT, 9 zile aproape
40 000 ' km Pilotii au
fost confruntati cu numeroase
probleme de meteo, ca
cu probleme tehnice. Pe parcur-
sul zonelor de atmo-
au luptat cu un taifun
cu mai multe furtum. O
deasupra
Africii, 1-a obligat urce la
peste 5 000 m altitudine, unde
au trebuit utilizeze de
oxigen. O de-
a reprezentat-o suprave-
gherea bunei a mo-
toarelor. Din cauza oboselii, pi-
au uitat efectueze o veri-
ficare a nivelului uleiu-
lui, ceea ce a dus la
zirea motorului din spate. Pro-
blema a fost prin
luarea de altitudine completa-
rea uleiului. Pentru a economisi
combustibilul, n ultima parte a
motorul din a
fost oprit Al doilea motor a
provocat din nou
oprindu-se brusc. cnd pilo-
\II au moto:
rul din avionul pierduse
deJa 1 000 mi -
Avionul .. Voyager" pare a fi
proiectat mai de un
sculptor modern dect de un in-
giner de aeronave. Forma lui a
fost cu aceea a unei
insecte elegante sau cu o
a unui ... pterodactil. Lu-
crul nu este dat fi-
ind n perioada zborurilor
supersonice a spa-
avionului nu este
de a zbura mai repede, ci mai
mult timp, nu la altitudini mai
nalte, ci ct mai departe. Ase-
menea par SI fi mai de-
graba retrograde.
Paris-New York
este de avionul super-
sonic de pasageri "Concorde"
cu viteza medie de aproximativ
1 800 viteza medie de
a lui "Voyager" (175
este de aceea
cu care Undbergh a traversat n
1927 pentru prima Atlanti-
cul (172
"Voyager" este un avion neo-
cu motoare ce an-
elice, una n
alta n spate, stabiliza-
almanah
toare orizontale n partea din
o cu o an-
foarte mare. Ea se' n-
tinde peste trei cilindri
cabina fuzelaje-rezervor
laterale. Multe
specifice avioanelor construite
de Burt Rutap se la
acest aparat In el este
un rezervor ale carui
aripi lungi, flexibile
aproape ating pista cnd avio-
nul complet
cu combustibil (peste 4 000 kg),
urcnd, din cauza cu
numai 0,51 m/s. Pentru compa-
un avion de
F-16 poate urca cu o
de 203 m/s.
Anvergura aripilor, de 33,8 m,
este mai mare dect cea a unui
avion de pasageri "Boeing 727"
(33 m), dar avionul gol
numai 426 kg mo-
toare aproximativ 900 kg cu
tottJl. Anvergura mare a aripii
structura sa foarte fac
avionul extrem de flexibil. Extre-
aripilor snt
oscileze la aproape
10 m!
Cu motoarelor a
ctorva bolturi ampla-
sate de-a lungul aripii, a_vionul
este construit n ntregime din
compozite pe de fibre de
grafit, de foarte mare
exterior este reali-
zat din panouri de . numai 6,5
mm grosime din fa
gure 'de tipul Hexcel , un polimer
hrtiei, impregnat cu
acoperit cu fibre de gra-
fit mbibate cu epoxidice.
Compozitele dm structura lUI
"Voyager" snt cu 20% mai
de ori mai rezis-
tente dect aluminiu!.
zborului se
n mare parte
motorulUI principal de 200 inci
cubici (3 280 cmc) cu li-
chid, construit de firma
., T eledyne Continental Motors" _
In cursul anului 1987,
de succesul acestei variante, ea
a lansat n de sene
motorul "Voyager 550" cu o ca-
pacitate de 550 inci
cubici (9 020 cmc) cu o pu-
tere de 350-400 CP, de aseme-
nea cu lichid. solu-
tie are avantajul unei mai
uniforme, ceea ce permite tole-
mai strnse o a
motorutui mult Scade,
consumul de combus-
tibil puterea sa
faptului cu lichid per-
mite un raport de compresie
mai ridicat aparitia detona-

"Voyager" nu are aplicatii co-
merciale directe, in caracteris-
:" ticile lui (foarte eficient,
l fac de un
interes deosebit pentru con-
structorii de aparate "econo-
mice", el avnd capacitatea de a
zbura multe zile n
oprire, cu un consum orar mai
mult decit modest
"Voyager" se va unor
avioane celebre cum snt "Spirit
of St. Louis" , "Beii X-1" avio-
nul "Wright. Originalele
sau replici ale acestora se n
marele Muzeu Smithsonian din
Washington (National Air and
Space Museum).
Ce1 trei temerari, per-
de a transforma n
realitate visul romantic de a face
ocolul lumii, propun pentru
viitor din ace-
materiale un avion
cu motor cu piSton, foarte ra-
pid, cu care raliu!
anual de
Ing. MILESCU
-------------------------------53
de stres a de-
venit un fapt cotidian.
Stresul orice
activitate in care omul
este implicat, aceasta ca rezul-
a unui conflict antrenat in-
tre activitatea in sine cel care
o Vorbim astfel des-
pre stresul de zi cu zi, des-
pre stresul mediului ambiant sau
stresul etc. Stresul profe-
sional sau este de-
terminat de impactul omului cu
procesul muncii. Pe ce
complexitatea muncii a crescut
noilor valente pe care
aceasta le-a dobndit (automati-
zare, computerizare etc.), se
o fenome-
nului. Stre_sul profesional a atras
prin consecintele sale re-
flectate n etiologia
mintale, a bolilor somatice, cum
snt cele de cardiovascu-
ulcer etc. In general, inves-
tigatiile releritoare la stresul pro-
fesional au vizat cu preponde-
relatiile dintre acesta
mediul muncii, luat intr-un sens
larg. O punctare a
unor rezultate semnificative o
Obiectivul
nostru este oferim cititorului
cteva repere prin care facili-
lupta cu stresul
unor mijloace proprii de preve-
nire a consecintelor acestuia.
Stresul -
conceptuale
conceptului de stres,
Hans Selye, 1-a definit ca un
puns nespecific al organismului
la ce-i sint adresate.
Stresul, intr-o
este o modalitate
dintre individ mediu, concreti-
printr-o stare de
Adesea ntlnim ter-
menul de distres, care nu este
altceva dect rezultanta unei su-
cu repercusiuni ne-
mijlocite asupra performantei,
afitudinii comportamentale,
acuze subiective psihosomatice
reactii ale sistemului en-
docrin. Stresor este agentul ex
tem de stres (zgo-
mot, starea de con'
di.tii de nedefinite, subso-
licitarea etc.). To-
un tip de stres cu
ac{iune mobilizatoare, cu
efect pozitiv - eustresul; des-
pre acesta se de
timp, neacordndu-i
acum prea
(studiile asupra eustresului .snt
chiar rare). Un lucru este clar,
anume o stare de
activare a organismului este ne-
n orice pe care
o ntreprindem. Acest minim ne-
cesar ca imbota la este
definit prin eustres.
Consecintele
streS<\llte
De fapt, ce este o situatie
Cum "simtim" stre-
sul? Situatia nu o per-
cepem ca ceva anume. O cu-
prin maniera, uneori
prin care
la ea. Intotdeauna reactia
la stresori este rezultatul unet
perceptii subiective. Un strun-
gar concentrat asupra
sale este ntrerupt adesea de
mici defectiuni datorate intreti-
nerii strungului sau altor cauze,
independente de vointa sa. inte-
legind va realiza norma
n ziua vom observa
el va deveni irascibil,
tit, comportamentul se va
modifica. Din dorinta de
ajunge colegii din s-ar pu-
tea erori,
pieselor rebutate va
uneori stare de lucruri
este ca11za accidentelor de
In timp, per-
soane supuse la simi-
lare pot o ulce-
sau de sint
mai susceptibile la boli cardio-
vasculare etc.
Sinteti stresat?
cu "DA" la una
sau mai multe tiin de

mai jos, dv.
este de stres. Acorda-
deci mai
1. faptul trebuie
la rnd primirea unui
bilet de teatru?
2. simtiti deprimat de viata
dv.
3. n la
locul dv. de
4. consumati alcool
sau fumati pentru a potoli
starea de anxietate
5. Obiectivele pe care le ur-
snt imaginare?
6. simtiti prins ca ntr-o
atacat din toate

7. ginditi adesea aiurea?
8. Sinteti predispus la acci-
dente?
In anumite stresul,
psihologii F.E. Fielder .
A. F. Leister, poate neutral1za
efectele n realizarea
unei profesionale oare-
care. Indirect, chiar n circum-
normale, care nu se re-
la anumiti stresori n mod
special, stresul are efect asupra
n .l!lo
del posibil al
factori
profesionale este ilustrat n fi-
gura 1. -
aici ca un grupaj de depnnden
cognitive - este
tic n realizarea sarc1n1
Dar
rea a une1 sarc1n1
efectul propriu-zis (sconta!) se
interpun o serie de filtre, care
reduc eficacitatea res-
pective. De exemplu, lipsa de
scade
la fel o etc.
Stresul rezultat din inter-
personale slabe la locul de
va duce la o participare
sub inca-
pacitatea de a lua decizii,
centrare lapsusun 1n
memorie, la
etc. Putem deci afirma
stresul profesional cauzat. de re-
interpersonale dehc1ta_re
este n invers
cu
sau rezolvarea de probleme. Si-
este !a
Copu devm
mediocri sau slai;li n medii
lare inadecvate, In timp,
copii cu dotare me-
die vor da de perfor-
superioare ntr-o al
colectiv este format con-
stituie pentru ei un suport social
adecvat , stimulativ.
almanah tehnica
Tipul A tipul B -
o explicatie
stresante snt gene-
ratoare de stres pentru anumite
persoane, Pf altele le pot
indiferente. In prezent,
rile care problema stre-
sului, n cazul nostru a stresului
profesional, studiilor
anterioare, axate mai mult pe
. diverse aspecte fiziologice
rabile (tensiune
concentratie de n snge
etc.), au neglijat
de personalitate - structura psi-
O solutie
care se de o circu-
este dihotomizarea oameni-
lor o comporta-
sau sindrom comporta-
mental n persoane de tip A
tip B (nu este vorba de o varia-
de personalitate, ca n
cazul temperamen-
. tale devenite clasice ale lui Hi-
pocrate sau Eysenck etc.). Per-
soanele asociate tipului A snt
caracterizate printr-o
spre
de timp, agresivitate,
ndrjire etc. Persoanele la care
atributele lipsesc
snt incluse n tipul B de com-
portament: mai putin frenetice,
stresante, mani-
ostilitate competitivitate
neangajare etc.
cteva din atributele per-
soanelor asociate tipului A sau
B; singuri apreciati din
ce categorie de comportament
parte.
Tipul A
e Foarte competitiv
e Totdeauna n
e
e Exigent, perfectionist
e Dornic de promo-
vare
e cnd se rela-

Tipul B
e Noncompetitiv
e Relaxat , controlat
e
e
e Bun confident. n

e li place destinderea
Pe scurt, tipurile A B repre
stiluri de opuse.
Se persoanele de
tip A (indiferent de sex)_ pre:
un risc de 2,37 on ma1
mare de manifestare a ischemiei
miocardice a consecintelor
acesteia.
10 sfaturi n
lupta cu stresul
t. n pauza de propu-
cteva
fizice, o rela-

2. timp
un muzeu sau o ex-
n
o carte.
3. doar
pe cum vorbesc; nu-
mai un singur lucru o
4. de-o parte
riie, timpul discu-
tnd cu prietenii, cu diverse
relaxante.
5. deschis
ria necazunle

6. Nu me-
moria.
un caiet de
7. mai mult timp
dect este necesar ca
la la aeroport sau prin-
autobuzul care duce la
locul de
8. cu
pentru orice - la frizer,
la o nt\1nire, n de
9. n de
dezordine. ntot-
deauna ngrijit, fiti . ntotdeauna
pus la punct; la locul de
puteti orice n orice mo-
ment. Un calculator personal
poate ajuta mult.
1 O. Planifica ti azi ce face
mine.
Dr. Horia PITARIU
55
Eustresul distresul
a functie a organismu-
lui, stresul face parte
din viata omului; este
un global,
nespecific la stimulii fizici so-
ciali. poate pro-
duce un stres negativ (distres)
unei persoane un stres pozitiv
(eustres) alteia. se
prin inteli-
a factorilor situatiilor
care impun o mobilizare energe-
(eustres) prin evi-
tarea a agentilor de
distres. te simti plictisit de
modul de petrecere
a timpului liber, nu ezita
cauti noi destin-
dere sau divertisment. Inscrie-te
la un club sportiv sau la univer-
sitatea invita-
tia colegilor de a participa la ex-
cursia de de
responsabilitatea orga-
unui spectacol artistic
sau conducerea unui cerc de
creatie Prin
aceasta iti asiguri stresul nece-
sar cnd
agentii stresori snt pe punctul
de a capacitatea de adap-
tare a organismului trebuie
spui "nu" suprasoli-
citante sau neesentiale. Un con-
cediu de ntr-o statiune
de munte. retraQerea din w-uDUl
de ai echipei ae tot-
bal a ntreprinderii, reglementa-
rea orelor de somn,
la consumul de alcoolice
etc. te pot reechilibra. Prea
stimulare, ca prea pu-
viata,
performantele oamenilor. Izo-
larea dere-
functiile psihice. Subiectii
de experiment ai lui John C.
LiUy, om de australian,
numai trei ore de suspen-
dare a stimulilor exteriori (plasa-
rea lor ntr-un bazin cu la
temperatura corpului, n ntune-
ric pierdut
controlul psihice, per-
ceptia timpului s-a modificat,
gndirea li s-a alterat. A trebuit
mai zile pentru
a reveni la normal. In viata de zi
cu zi, cum
producerea stresului prin retra-
gerea din viata accele-
inte-
lectuale ale pensionarilor care
nu snt integrati n familia
n viata Pe de
parte, lumea per-
formante de exceptie se obtin
cel mai adesea n conditii de
stres puternic. Zgomotul,
tul ncurajator, va-
carmul de nedescris i nari-
pe schiori n competitiile
de slalom sau coborre. Cele
mai bune performante atletice.
56--------------------------------
------------almanah
cete mat spectaculoase jocuri de
nu se la an-
trenamente, ci n de
stres ali! concursurilor interna-
tionale. In unele profesii se
rezultate notabile doar n condi-
de stres maxim: de
circ la trapez, de
exemplu) dau
lor cnd fac
de Avocatii
lucesc n cu prilejul
.,marilor procese
Tot att de este
faptul stimulii puternici (di-
stresul) compromit activitatea
unora, le primejduiesc
tea. Publicul ostil sau chiar bine-
voitor, examinatorii obiectivi,
privirea maistrului i
pe unii. Anumite meserii presu-
pun nestresante: meca-
nica de precizie, munca n labo-
rator etc. ar-
se la parametri
superiori cnd se un cli-
mat de nestre-
sant_
Au toc
la stres
cum afirma prof. univ. dr.
Karl Hecht din R.D.
n puterea ca prin
structurarea mediului de
de folosim stresul
pentru sporirea de
pentru
(Stress und Gesundheit
- ein Wiederspruch?, n "Ura-
nia", nr. 10/ 1987). Se impune
mai nti ne rezis-
la agresiunea factorilor de
mediu. Scala Holmes-Rahe - cu-
publicului de la noi
n revista
nr. 12/ 1985 -
ca un bun predictor. Ea
nu ia n calcul in-
la stres. De aceea, dr.
Peter Hanson propune o corec-
elabornd n 1986
"Hanson Scale of Stress Resis-
tence", care se la
de aflate sub controlul in-
dividului . Reproducem ntr-o

studiul The Joy of Stress
al dr. Peter Hanson publicat n
"Telegraph Sunday Magazine",
nr. 547 din 19 aprilie 1987) scala
rezistente la stres.
Factori de a
rezistentei la stres
1. Ereditatea
(-10 puncte). Alegerea cu
a - se spune cu
haz - constituie cea
mai pentru
longevitate. gluma la o
parte, este clar ereditatea nu
sub controlul nostru. to-
... bunicii au
fost cardiaci au decedat la vr-
sta de 40 de ani, iar tu nu te-ai
prezentat pentru consult la un
cardiolog la vrsta de 29 de
ani, nu te miri vei pe
urmele celor
2. Insomnia (-20 puncte).
Tulburarea somnului nocturn te
expune stresului din ziua
toare. Consumul abuziv de al-
cool sau cafea, excesul alimen-
tar seara, sotul (sau care
copilul mic care plnge
somnul , te fac te scoli
obosit , iti scad rezistenta la
stres.
3. Dieta ( -30 punc-
te). Mesele prea
reduc capacitatea de
adaptare la stimulii fizici sau so-
ciali. La fel mesele prea fru-
gale. Sarea, condimentele, lichi-
deie functiile renale,
tensiunea ,ca ur-
mare, organismului.
4. Obez:itatea (--40 puncte).
chiar numai cu 10% a
normale
te la sedenta-
rism, idealul de su-
plete, te predispune la stres.
5. Scopuri nerealiste ( -50
puncte). Alegerea scopurilor
este un semn de
armonizezi scopurile cu
scund
propui ajungi campion
la n
mirea de scopurile ne-
realizabile are efecte negative
asupra rezistentei la stres.
6. Abuz:ul de stimulente sau
sedative (-60 puncte). Con-
sumul excesiv de alcool, excesul
de cafea, dar folo-
sirii tranchilizantelor
capacitatea organismului de
rare de stimulii din viata de
zi cu zi.
7. Fumatul (-70 puncte).
Nu bune sau rele, ci
doar scumpe ieftine. Toale au
efect nociv. Singura posibilitate
de a reduce fumatul este aban-
donarea lui!
8. defici-
(-80 puncte). Nivelul ve-
niturilor este important. La fel
de important este felul n care
administrezi bugetul familial.
Modul n care poate
zdruncina bugetul cel mai solid.
starea de
9. Munca
(-90 puncte). Insatisfactia n
se asupra vietii
de familie, n sens ne-
gativ imaginea de sine. De re-
ridicarea profe-
sionale sporirea satisfac-
tiei muncii.
1 O. lnstabilitatea familiei
(-100 puncte). Lipsa suportu-
lui social al familiei
armonioase se resimte acut n
planul reducerii rezistentei la
stres.
Factori de sporire a
rezistentei la stres
1. Ereditatea (+10
puncte). cum ereditatea
nu auto-
mat sau deces prematur,
nici ereditatea nu tre-
buie la o ncredere
ntr-un destin fericit
de fier matusale-
Oricum, longevitatea
te
din modul lor de iscusinta

ue a te adapta la me-
diului .
2. umorului (+20
puncte). Omul umor este
mai neajutorat dect
aripi. faci haz de necaz
- un sfat psihosocial eli pro-
fund temei medical. Ne atrag
oamenii capabili de un umor
subtil. Inconjurati de admiratori,
ei devin mai puternici n fata
stresului. biochimice
(concentratia endorfinelor)
la actiunii
stresori.
J. Dieta
(+JO puncte). o re-
pentru sporirea re-
zistentei la stres .. Ea presupune
un regim alimentar
mentinerea normale,
consumul de fructe legume
proaspete Multi
mormintul cu
4. Stresul alternativ (+40 .
puncte). Te cel mai
bine ocupindu-te de altceva.
stresul profesional cu
unul ai
de decizie, destinde-te al-
pinism sau jucnd .tenis; te
stresul ambiental, riscrie-te
ntr-o excursie n sau n
Va trebui faci
altor factori dar
tocmai aceasta va spori capa-
citatea de la stresul
profesional sau de
5. Scopuri tangibile (+50
puncte). fixezi scopuri n
zona proximei astfel
diminuare
A.
1. Ereditatea
2. Insomnia
3. Dieta
4. Obezitatea
5. Scopuri nerealiste
6. Abuzul de stimulanta sau
sedative
7. Fumatul
8.
9. Munca
10. lnstabilitatea familiei
Scor (A)
Scor final (A+ B) -
ca, prin efort optim, in timp,
le atingi. Succesul pinteni
De ce nu n

6. CunoaJterea factorilor de
stres (+60 puncte). Intrucit
stresul este o individu-
trebuie in am-
bianta factorii
care ne stres n-
cum ocolim. Munca
tempo-ul
accelerat, orarul prelungit, efor-
tul fizic prea mare, autocontro-
lul redus asupra deciziilor, con-
ditii ambientale defavorabile, in-
in
responsabilitatea sau
prea mare snt principalii factori
de stres profesional (vezi P. De-
revenea, Un bilant de
internationale despre stres, in
"Re11ista de psihologie", nr.
4/ 1986). Cit de mult ne afec-
factori? Cu ct ne
mai bine reactiile
proprii la factorii de stres, cu
att avem mai multe de a-i
evita.
7. Somnul odihnitor relaxa-
rea (+70 puncte). Se
spune un om inteligent se
dormind 4 ore ct al-
tul n 8 ore. Cei care au
repede, ntr-o
de 10 minute se re-
monteze. De asemenea, cei care
tehnicile de relaxare
snt mai rezistenti la
stres.
8.
FACTORI de
a la stres
Pun etaj
personal
B.
(+80 puncte). Banii nu aduc de
la sine fericirea, oricit ar fi de
Dar nici ei nu o
dobindi. Cele mai elevate satis-
culturale le cumperi, ca
cartofii sau brinza. O situatie
te in
lupta impotriva stresului.
9. Munca de
(+90 puncte). Activitatea pro:
la mvelul competentei
tale, responsabilitatea partici-
parea la decizie, imbinarea ar-
a efortului fizic cu cel
intelectual, absenta noxelor;
motivatia relatiile
interumane bune un
sprijin puternic in invingerea
stresului.
10. Armonia (+100
puncte). Stabilitatea armonia
familiei constituie suportul cel
mai sigur impotriva stresului.
Prietenii devotati, cole-
giale te de stres ca un
scut.
acum punctajul
obtinut pe "Scala Hanson".
spatiile libere din ta-
belul de mai jos, dind pentru fie-
care valori nu-
merice care nu
limita
Interpretarea scorului
nut de se
face nu numai in de
punctajul total, dar de vrsta,
sexul, experienta de eve-
nimentele stresante recente
cu ajutorul "Scalei
Holmes-Rahe"), nivelul de
sporire
Punctaj
personaJ
-10 1. Ereditatea + 10
-20 2. umorului + 20
-30 3. Dieta + 31
40 4. Stresul alternativ + 40
- 50 5. Scopuri tangibile + 50
.6. factorilor de
- 60 stres + 60
70 7. odihnitor
relaxarea + 70
- 00 8. + 00
- 90 9. Munca de +90
'
- 100 10. Armonia familiei + 100
- 550 Scor (B) +550
58-------------------------------

ambiant
ritate starea de
tate. In general, se poate spune
cu ct scorul total obti-
nut de este mai
mare, cu att la stres
este mai Un scor negativ
(mai mic de - 300 p) trebuie
dea de gndit. Se impun
de sporire a rezistentei la stres,
de evitare a distresului .
Cum ne de
distres?
Sigur, retete universale in-
failibile nu se pot oferi.
rile asupra stresului efectuate
de-a lungul unei de se-
col pe plan international , ca la
noi n nume:
roase sugestii o serie de prin-
cipii de org'!nizare a muncii
vietii utile n lupta contra distre-
sului.
psihologice relativ
recente au pus n im-
unor factori de perso-
nalitate, ca valoarea relatiilor
interumane pentn,1 spol'!'ea re-
zistentei la stres. In ultimul timp
se atentie relatiei dintre
tipul de comportament
profesional. Persoanele caracte-
rizate printr-un comportament
de tip A se printr-o ac-
spre competi
tie, o de timp,
agresivitate ndrjire. Persoa
nele asociate tipului B se pla-
la polul opus al schemei
comportamentale descrise. Cer-
au pus n evi-
faptul "munca n sine,
sub aspectul cantita-
tive, nu persoanele de
tip A, n schimb cele de tip B
cu distres" (H. Pitariu,
M. Miclea, 1. Munteanu, Tipul A
de comportament stresul pro
fesional la personalul muncitor
feminin cu functii de conducere,
n "Revista de psihologie", nr.
4/1987). De asemenea, persoa
nele de tip B resimt ca stresante
ambiguitatea conflictul de rol.
Dincolo de convergenta sau
almanah
Stadii pnlcursoare
ale boUJ
Modelul stres-patolog1e
(L Levi, 1972).
divergenta rezultatelor megis
trate n efectuate n
diferite zone sodo-culturale, o
concluzie se impune cu strin
pentru a te de di-
stres trebuie, n primul rnd, sa
iti personalitatea, tipul
de comportamen .
Atitudinea de
de existenta te
fac vulnerabil la stres sau, dim
te Modul
cum de zi
cu zi , felul n care
noul, necunoscutul intervin n
distresului. lu
crurile stau - nu aoem
nici un motiv nu ne ncredem
n prof. dr. Richard
Lazarus (Universitatea Berke-
ley), ale psihologilor Suzanne C.
Kobasa Salvatore R. Maddi
(Universitatea din Chicago) -,
educatia timpurie
n familie, n institutiile l
poate orienta pe "candidatul la
umanitate" spre conti
a noului, astfel
prentmpine distresul.
"Gustul riscului", care nu
cu ,,spiritul de aven-
- comportamentul necuge-
tat, lipsa de rationalitate - ca -
de personalitate, dimi-
efectele negative ale
stresului. nesigu
ranta nencrederea n viitor,
teama de risc, spaima de a lua
sentimentul de inferiori
tate, dintre aspiratii
- cum sublinia
prof. dr. Karl Hecht (R.D.G.) -
predispun la dist:res. Increderea
n sine n viitor devine o con
de personalitate numai n
conditiile n care colectivitatea
(familia, grupul de prieteni, de
etc.) schim
barea, mobilitatea
O societate n
structurile ei, care impune ti-
pare comportamentale
de gndire., expune ntr-un grad
ridicat indivizii umani la distres,
orice din monotonie indu-
cnd dezorganizarea comporta
Prin con-
trast, o societate n care proce
sul are atributul

nii In perspectiva neobo
site a noului; retragerea n .,pro
pria carapace" - factor favori
zant pentru instalarea distresu-
lui - ntr-o astfel de societate nu
este nici de dorit.
Dar modul cum se
oamenii unii la altii inter1,1ine n
sporirea la stres nu
numai mediat, ci direct. Prof.
dr. Karl Hecht remarca faptul
relatiile bogate
intense, dragostea
satisfactia n raporturile sexuale
i fac pe oameni invulnerabili la
distres .. O o
familie
n spiritul naltelor principii etice
oamenilor de a in
tmpina distresul, indiferent de
ce ar fi (ambiental, profe-
sional, etc.).
Distresul profesional este fa
vorizat adesea de o in
dar scopuri
clare de auto
control, de fixarea unor ter
mene de executie nerealiste, a
unor sarcini peste
sta6ilirea unor
exagerate. Organizarea
a muncii, ameliorarea stilu
lui de - n aceste conditii
- constituie cea IT}ai "me-
antistres". In or-
dine de idei, concluziile studiilor
psihosociologice snt foarte rele-
vante: implicarea n n
viata mecanismele
distresului.
identificindu-ne cu
munca considernd
scopurile sociale ca fiind propri
ile noastre scopuri, ne sporim
rezistenta la stres. Nimic nu
mai mult n situ
atiilor dificile dect colectivismul
n actiune!
Cont. univ. dr.
Septlmiu CHELCEA
59
D
mportant nu este ce vi
se ci felul in
care faptul
" respectiv" -
Hans Selye. Deci stresul trebuie
abordat prin prisma firii persoa-
nei care-I Pentru cerce-
tarea stresului s-au incercat di-
verse metode. Astfel , doctorul Al-
fred T. Sapse, care conduce o cli-
de ,,control al stresului " in
Los Angeles, S.U.A., a incercat
cercetarea stresului prin metoda
scenariilor. mult
in ultimul timp in America de
Nord, Australia, America de Sud
Scenariul un
act de conducere. Unui grup de
patru de institutie,
la o li se aduce
a fost refuzat creditul bancar
solicitat, ceea ce face ca
pe care o conduc dea faliment.
Acest agent stresant puternic va
imediat in rindul celor
patru diferite,
din care unele sint bine cunos-
cu)e chiar previzibile.
In descrierea de scenariu
de A.T. Sapse, primul
devine stacojiu, cu
pumnul in Reactia sa via-
ar vrea .. Eu. v-am
avertizat! E o In or-
ganismul hipofiza
glanda care incepe
o cantitate
de cortizon. Acest exces cronic
face fie retinute sodiul apa
in organism. Este cazul tipului de
definit ca tip A care
in mod deosebit este
de hipertensiune obezitate. Hi-
pertensiune&, la rindul ei , poate
provoace un atac coronarian
sau o paralizie prin con-
gestie lezarea nervi-
lor. De asemenea, excesul conti-
nuu de cortizon mucoasa
Doctorii Neyer Fried-
mann Ray Rosenman de la Spi-
talul .. Mount Zion" din San Fran-
cisco sustin aproximativ 90%
din persoanele care fac infarct
sint de tip A.
Al doilea personaj, nu
spune nimic, devine dintr-o
palid transpira. El
frica, furia sau
frustrarea. La analiza singelui se
poate constata o diminuare a di-
verselor imunoglobuline, sub-
stante protectoare impotriva in-
bacterierJ_e, a virusurilor
sau a alergiilor. In cazul acestui
tip de cele
mai probabile ale stresului sint ar-
tritele, gripele, reumatis-
60
mul sensibilitatea la diverse in-
Se presupune aceste
persoane de tip C ar fi mai pre-
dispuse la cancer.
Al treilea participant la reu-
niune,
cu un glas aproape normal, pare
dintr-o foarte Este
cazul tipului O, care pare reac-
printr-o pre-
printr-un mecanism com-
plex necunoscut. Se apre-
acest tip ar fi
de o decalcifiere,
pefltru
In al patrulea tip este cel
care
ile la stres chiar se folo-
de acesta. El va spune
ceva i n genul : copii , nu
are nici un rost ne facem pro-
bleme. O ne la
Acest tip se va concentra
spre unor variante de re-
zolvare a Dar la el
apar biologice la stres.
de o mai
cu mai Specific
acestui tip este poate folosi in
favoarea sa stresul , care este pen-
tru el un fel de stimulent biologic.
Se pare statistic vorbind, per-
soanele de tip B mai bine
in
aceasta clasifi-
care este simplista ea nu poate
reflecta infinitatea t ipunlor
umane la stre-
Ba mai mult, in ciuda pre-
ereditare spre un tip
sau altul , oamenii se pot schimba.
Astfel , in S.U.A., doctorii Fried-
mann Rosenman au demonstrat
prin tehnict psihologice core-
late cu o modi ficare a regimului
alimentar consumulut
de animale de ra-
finat) persoanele de tip A se pot
apropia, ca la stres, de ti-
pul B.
Dar efectele stresului sint ade-
sea mult mai complexe. Spre
exemplu, unul dintre efectele spe-
cifice cel mai nociv al stresului
este adesea
de a procentului de HOL
(lipide cu o mare densitate). frac-
de colesterol despre care se
au un rol protector impo-
triva aterosclerozei
lor ei : congestia
boala In cazul stre-
sului , procentul de HOL in singe
poate rapid, fapt ce face
vulnerabilitatea per-
soanei la nociva a celor-
lalte lipide din singe. Procentul de
HOL variaza intre 27 77 mg la
litru! de singe. Un agent stresant
care se poate pro-
centul de HOL la un nivel foarte,
fapt ce provoaca o situate
deosebit de periculoasa
Dr. Sapse o veste
proasta poate reduce la jumatate
procentul de HOL din singe la
anumite persoane.
Stresul poate afecta alte sub-
stante din organism. determinind
o reducere accelerata a procentu-
lui acestora. Astfel , stresul contri-
buie la eliminarea intensa a zin-
cului . provocind o hipertrofie a
prostatei afectind sexualitatea.
Procentul altor minerale din orga-
nism (sodiu. potasiu, fier. magne-
ztu. crom. seleniu etc.) poate fi
modificat de catre starea de stres.
Chiar de vitamine
este iar glanda suprare-
in si tuatia de stres.
o cantitate mai mare de acid as-
corbic (vitamina C) .
Alte cercetan intrepnnse de dr
Roger Guillemtn. laureat al Pre-
mtului Nobel pentru medtctna. au
dus la constatarea faptulut ca in
cazul de stres
de endorfine. hormont
cerebrali al caror rol nu este cu-
noscut pe depltn. Se doar ca
endorfinele (morfine naturale)
organismul impotriva
dureri i.
Se in clinici nume-
roase metode medicale psiho-
logice de prevenire
tratare a de stres, de "domi-
nare" a ei. Pacientii sint
cum
pnn metode psihologice psiho-
fiziologice, cum este "bio- fe-
ed-back-ul " biolo-
ce permite, cu ajutorul unor
electrozi pe pie-
lii , anumitor
de care omul, in mod normal , nu
este Cu toate acestea.
formele actuale de terapte a stre-
sului sint slabe empirice,
mai mult per-
soana prin autocontrol.
numeroase serioase cer-
de a metode-
lor in acest sens.
Statisttcile in viitor va
mai ales in ma-
rile urbane. numarul
.. cltnicilor stresului ", deoarece in
lumea orga
nismului uman au crescut peste
limitele normalului.
Dr. Pavel
------------almanah
ID
u credem ar fi civili-
zat indispunem
tocmai acum, prezen-
teorii cerce-
despre simtul umorului. Ne
vom referi deci doar la cerce

Se pare evenimentele care
cursul al vietii
variatiile fi
zice psihice - cum re
dintr -o a investiga
tiilor pe de
Martin Lefcourt n 1983 -
ntr -o proportie mai de
10%. Valoarea a acestui
procentaj este prin
faptul nocivitatea a
surselor de stres poate fi atenu
intre altele, de interventia
unor mecanisme de protectie de

A fost n calita
tea de moderator al stresului a
unor factori cognitivi a unor
complexe de personali
tate. Simtul umorului este una
dintre pe personali
tate despre care se spune ii
de multe necazuri pe
fericitii inzestrati cu acesta. lnte
resati verifice aces-
tei afirmatii, Martin Lefcourt
au construit un instrument de
(un chestionar) vizind
simtul umorului. Cu ajutorul lui
au izolat, pentru a le compara,
grupuri de persoane: unul
de "buni", de "slabi" sub
aspectul dispozitiei zimbet
ris. Studiind efectele pe care
evenimentele negative de
in cursul ultimului an le-au
avut asupra dispozitiei
a persoanelor din cele gru
puri, au constatat
in timp ce, in cazul celor cu
simtul umorului putin dezvoltat ,
intre evenimente psi-
hice negative o relatie
pentru
grupul
era abia Autorii au pus
in faptul diferenta
de intensitate a acestor relatii
nu este

Bine, b1ne, veti spune, proba-
bil cei din grupul de ,,glu-
meti" nici nu s-au izbit de neca
zuri prea multe sau prea mari,
iar este nu se poate
spune umorul i-a de
situatii defavorabile, ci pur
simplu, au avut mai mult noroc
ca urmare putut
umorul. Autorii au ve-
rificat expli
ea nu se Nu
au fost identificate diferente
semnificative sub aspectul expu
nerii la evenimente negative in
tre cele grupuri.
Cu alte cuvinte, se poate sus
tine, de cu sprijinul
intific al studiului, simtul
umorului ne in
de unor de
tensiune, depresie, furie,
Ji confuzie ca ecou
al unor nefavorabile.
aproximativ 95% din
tre cititorii concluziei de mai sus
sint pe cale respire
"nu e cazul
61
fac griji cA putea
in urma unei suite de eveni-
mente negative - posed simtul
umorului cel putin in
cu majoritatea populatiei".
Ei bine, sinteti
prea multi cei care bucurati.
Credem un procentaj ceva
mai ridicat de 5% i
pe cei pe care-! denumim
nuit ca fiind .)lpsiti de simtul
umorului". De aceea, cel mai
bun lucru ar fi, pentru ca impre-
sia despre noi
in realism, ne supunem unui
examen ceva mai obiectiv dect
simpla autoevaluare
"a_m" sau
1
,nu am" umor.
Chestionarul la care ne-am
1
referit mai sus - a tra-
ducere adaptare) v-o prezen-
in continuare - soliciti! tot
autoaprecieri. El n
obiectivitate
referiti la o de situatii parti-
culare, concrete. oferim deci
posibilitatea unei
Atentie, Nu acordati rezul-
tatului mai mult dect o valoare
etalonul este de-
dus din cercetarea
chiar de autorii chestiona-
rului. El este cu valabil
numai -n in care forma
a chestionarului este
unor persoane care
ntrunesc a) fie
studenti; b) intr-o universitate
din S.UA
Realizarea unui etalon autoh-
ton constituie unul dintre
proiectele noastre, cu att mai
mult cu ct am dori
incA o care deo-
ca de bun
simt: se spune despre noi, ro-
mnii , sintem un popor cu
un dezvoltat simt al umorului.
Poate mai nu este exa-
gerat de mic procentajul de 5%
al celor cu un scor inferior la
"Chestionarul de
al umorului", pe care-I
prezentim in continuare.
1. vizitind un
o care
este cunoscuti (un coleg de
serviciu, de exemplu), cum

a) nu face efortul intru
in
b) vorbi, dar nu cu prea
mult umor
c) spune ceva care
provoace. zimbetul
adaptare Martfn.
R.A .. Lelcourt. H.M . Situational Humor
Response Ouestionnaire: Ouantitatlve
Measure of Sem:e of Humor. il Journal
oi Personalty and Social Psychotogy.
1984. vot. 47, nrr 1.
62
d) ceva de spus care
rsul
e) am ride mult
2. Cum
n toiul v-ar trezi,
dintr-un somn adnc, soneria
telefonului
-afla este un vechi prieten
care, n trecere prin s-a
hotirt sune doar pen-
tru a auzi?
a) nu m-ar amuza n mod de-
osebit
intrucitva amu-
zat, dar nu mi-ar strni rsul
c) fi n stare rd la glu-
mele pe care mi le.-ar spune.
d) fi n stare rd
_glumesc la rndul meu
e) am ride mult
3. in urma unui acci-
dent fi obligat petre-
cteva zile in pat, ce
face in timpul acestei pe-
rioade de imobili:rare?
a) nu mi s-ar prea amu-
zant
b) zimbi uneori
c) zmbi deseori uneori,
rde
d) o multime de mo-
tive rd
e) rde cu majoritatea
timpului.
4. Cum proceda
dupa o activitate inde-
(not, excursie, schi,
fotbal etc.), m-
cu prietenii dumnea-
cu complet

a) nu situatia amu

b) fi amuzat, dar nu n
de a exteroriza
c) zimbi
d) rde
e) rde din inima.
5. Ce zice daci, sosind
la o petrecere, descoperi
cineva o de
cu a

a) acest fapt amu-
zant '
b) fi amuzat, a ex-
terioriza
c) zimbi
d) rde
e) rde din inima.
6. Cum
un prieten v-ar da spre rezol-
vare un joc de gindire
descoperi, spre surpriza prie-
tenului, capabil
foarte prompt
corect?
a) amuzant acest
fapt
b) fi amuzat, a ex-
terioriza
c) zmbi
d) rde
e) rde din toatli: inima.
7. in ce incli-
nat umor in zilele li-
bere pe care le
ntr-un mod
in compania prietenilor?
a) activitatea n care ne-am
angajat nu ar presupune prea
mult zimbet rs
b) zmbi din cnd n cnd,
dar nu avea ocazia rd
c) zmbi frecvent rde
din cnd n cnd
d) rde tare, relativ frec-
vent
e) rde din toatli inima ma
joritatea timpului.
8. Ce zice iarna,
cu o care,
din cauza poleiului, ar derapa
s-ar orientindu-se cu
spatele in in care
constata apoi
att cit ocupan-
ei snt
a) nu
ntmplare
b) fi amuzat, a exterio-
riza
c) zmbi
d) rde
e) rde din inima.
9. un pro-
gram la televizor,
cu prieteni,
o este dis-
ca vreunul din-
tre cei dea semne
ar fi amuzat de scena res-
cum in
mod
a) trage concluzia m-am
scena nu avea-nimic
vesel in ea
b) zmbi n sinea mea,
a-mi exterioriza amuzamentul
c) zimbi vizibil
d) rde tare
e) rde din toatA tmma.
10. Cum fi pe-
trece o in
persoanei la care
cu (iubiti/iu-
bit,
a) fi mai serios
n conversatie
b) zimbi uneori, dar proba-
bil nu rde prea mult
c) zimbi frecvent rde
tare din cnd n cnd
d) rde frecvent
e) rde din inima.
11. Cum fi
fi primit, in mod cu
totul o
foarte la un examen
fi povestit ulterior
acest lucru unui prieten?
a) nu fi fost amuzat
b) fi fost amuzat, a ex-
terioriza acest fapt
c) fi fost capabil zm-
besc
d) fi fost capabil rd
e) fi rs din inima.
12. crezut ci recu-
noscut un prieten intr-o inci-
pere atras
persoanei Joi in-
dreptat spr# ea, dar, apropi-
indu-vi, ci
ci este, de fapt, o
cu totul necunos-
cuti. Ce face in
descrisi?
a) nu fi amuzat de situatie
riza acest fapt
c) zmbi
d) rde
e) rde din inima.
13. Ce face daci, fiind
la o intr-un res-
taurant, mpreuni cu
prieteni, ospitarul ar
din unui
pahar pe haina dumneavoas-
tf'i?
a) nu fi amuzat de
b) fi amuzat, ' a ex-
terioriza
c) zmbi
d) rde
e) rde din inima.
14. Ce zice daci, in
timp ce traversa o
printr-un loc marcat pentru
trecerea pietonilor, un
care a trebuit si
opreasci pentru a vi acorda
prioritate, v-ar claxona?
a) nu fi amuzat de
riza acest fapt
c) zmbi
d) rde
e) rde din inima.
15. Ce zice daci in
urma unei zile de munci
descoperi ci instrumentul cu
care lucrat (de exemplu,
un calculator electronic) a
greJ.it?
a) nu fi amuzat de
b) fi amuzat, a exterio
riza acest fapt
c) zmbi mult
d) rde mult
e) rde din 101ma.
16. Cum daci
profesorul, ci va
comunica rezultatele la un
examen ci va incepe cu
notele cele mai bune, ar citi
printre primele numele dum-

a) nu fi amuzat de
almanah
b) fi amuzat, fara a exterio-
riza acest fapt
c) zmbi
d) rde
e) rde din toata inima.
17. Ce fi zis, daci, mai
de mult, iubita (iubitul) dum-
s-ar fi si
pentru s-a
de altcineva, iar
citeva zile fi povestit
acest lucru unui prieten
apropiat?
a) fi nici Un strop
de umor in aceasta situatie
b) fi fost capabil
simt ntructva amuzat, a
exterioriza acest fapt
c) fi fost capabil zm-
besc
d) fi fost capabil rd
e) fi ris destul de mult.
18. Daci, fiind la o
intr-un restaurant, m-
cu prieteni, os-
pitarul ar din gre-
unui pahar
pe haina unuia dintre priete-
nii ..
a) nu fi amuzat de
b) fi amuzat, a
acest fapt
c) zmbi
d) rde
e) rde din inima.
19. In alegerea prietenilor
cit de impor-
tant este ca
si
tre amuzament Joi ris intr-o
mare varietate de
a) este pe care o
pretuiesc cel mai mult la un
prieten
b) este o pe care o
apreciez mult, a o consi-
dera cea mai
c) este o
d) este o care nu-mi
spune nimic, nici de bine, nici
de despre un prieten
e) este o care
cam
20. Cum ci
din punctul de vedere al dis-
amuzament Joi
ris intr-o mare varietate de

a) este principala mea carac

b) situez deasupra mediei
c) situez la nivelul mediu
d) situez sub nivelul me
diei
e) este pu
tin la mine.
21. In ce
de a
punde cu umor (prin ris, zim-
bet depinde de
particulari in care
(in ce depinde de
persoanele care sint de
de locul in care de
felul in care din
punct de vedere fizic etc.)?
a) deloc
b) nu prea mult
c) ntr-o oarecare
d) destul de mult
e) foarte mult
Tehnica de cotare: acorda-
punctaj pentru
fiecare dat la
1-18: a) - 1 punct b) - 2 puncte
c) - 3 puncte d) - 4 puncte e) -
5 puncte, iar pentru
rile la ultimele trei
(19-21): a) 5 puncte b) - 4
puncte c) - 3 puncte d) - 2
puncte e) - 1 punct.
parcurgerea tuturor n-
nsuma punctajul
Scorul total poate fi
confruntat cu etalon:
71 peste: FOARTE BUN;
67-70: BUN; 62- 66: SUPERIOR
MEDIEI; 58-61: MEDIU; 53-57:
INFERIOR MEDIEI; 49-52:
SLAB; 48 sub: FOARTE
SLAB.
Or. Mircea TOMA,
psiholog
Grupaj realizat de
Adina CHELCEA
------------------------------63
C
vionul propulsat de
forta musculare'\
umane'\ nu este o nou-
tate. El a fost consa-
crat n 1979 prin zborul peste
Canalul Minecii al lui "Gossa-
mer Albatros", pilotat de
americanul Paul McCready. Cu
acea ocazie el stabilea un re-
cord mondial prin parcurgerea
unei distante de 39 km. Este
aceasta o Desigur, nu!
Pornind de la anticul mit al lui
Icar al arhitectul
grec Dedai, recordul ar trebui
fie de cel putin 111 km, dis-
tanta dintre insula Creta con-
tinentul european. Dar Federa-
tia
nu legende ten-
tativa de reeditare a performan-
tei de acum 3 500 de ani ur-
fie realizate'\ n cursul
acestei veri cu un avion con-
struit special botezat "Daeda-
lus".
douc'l avioane ale
lui McCready, "Gossamer Con-
dor" "Gossamer Albatros",
au mai fost construire alte
"biciclete dar care
nu au nregistrat nici pe departe
performante tehnice.
Noile aparate nu au
nici traseul n
de 8 printre douc'l balize
plantate la 800 m, prima
a unui trofeu instituit special
pentru aparatele de acest gen.
O de cadre didactice
studenti de la Institutul de Teh-
nologie din Massachusetts
propus per-
formantele anterioare n ace-
timp, ncerce realizarea
unui. record apropiat de cel mi-
tic. In cursul anului 1985 au in-
ceput studiile pentru realizarea
unui .avion experimental, precur-
sor pentru "Daedalus": ,,Eag)e"
(Vulturul). un an de studii
complexe, proiectul a fost defi-
nitivat s-a trecut la realizarea
a modelului experimen-
tal. Confectionat, asemeni aero-
din lemn material
plastic compozite, "Eag)e" a .
fost rebotezat "Light Eagle"
(Vulturul datoritc'l masei
lui reduse: numai 38 kg (o bici-
"Turist" are,
copform prospectului, 18 kg).
In cursul primelor luni ale
anului 1987, ,,Light Eag)e" a
efectuat primele zboruri de n-
cercare. Pilotat de un ti-
nc'lr student la pasionat
de zbor, Gleen Tremml, apara-
tul a stabilit un nou record mon-
dial de distante'\: 00 km, cu mult
peste recordul anterior. Incura-
jati de succes, constructorii
au atacat noi recor-
duri, de la feminin,
cu ajutorul specialistei in calcu-
latoare Louise McCallin, n vr-
de 30 de ani. avia-
toare, aceasta a do-
boare nu unul, ci trei recorduri
mondiale: a pedalat 16 km pe
circuit nchis, 8 km in linie
a n aer timp
de 37 de minute.
Dupc'l succesele cu
"Light Eag)e", echipa a trecut la
realizarea lui ,,Daedalus", direct
derivat din acesta. Cu o anver-
de 34 m de 29 m la
"Gossamer Albatros"), dar ceva
ma. , greu (32 kg de 25),
avionul se
printr -un raoort foarte marP in
a
aripii : 37,8. Acest raport este re-
zultatul direct al studiilor aerodi-
namice foarte detaliate la care a
fost supus avionul a conditiei
initiale ca propulsia fie asigu-
cu numai 200 W. Pilotul
culcat pe spate pentru uti-
liza optim energia de
la picioare, ntr-o pozitie
celei de pe bicicletele de
record. Viteza este de
circa 24 ceea ce ar asi-
gura realizarea tentativei de re-
cord n circa cinci ore de peda-
lare. continue'\. Masa a
aparatului, cu un pilot de 68 kg,
este de circa 100 kg, corespun-
zc'ltor unui coeficient de por-
ridicat, peste 115. Pi-
lotarea se cu ajutorul
unei clasice (profundor
directie) pe care pilotul o tine
cu mina dreaptc'l, n stnga tinind
un levier cu ajutorul se
face schimbarea pasului elicei
pentru obtinerea a
unei tractiuni optime.
sperc'lm tentativa din
acest an va n acest
mod recordul mondial de dis-
n linie pentru
zborul cu propulsie
va fi superior mit!
C. CRACIUNOIU

Un nume de
ANDU este un acro-
nim care provine din
sintagma CANadian
Deuterium Uranium
care modelul de
reactoare nucleare energetice
realizate n Canada. Acestea au
ca elemente caracteristice de
folosirea uraniului natu-
ral drept combustibil a
apei grele ca moderator
agent de Dintre mode
lele de reactoare CANDU, cel
care s-a impus cel mai mult
acum este de tip PHWR. Spre
deosebire de reactoarele LWR,
la care ntreaga este
ntr-un vas de pre
siune, la CANDU-PHWR se fo
losesc tuburi de presiune care
orizontal zona a
reactorului .
americani au mers pe ideea
tehnologiei de mbo-
a uraniului, la punct
n cadrul programului militar, iar
cei britanici au obtine
rea unor randamente ct mai ri
dicate pentru ciclul termic al
centralei nuclearo-electtice
(CNE), canadieni
propus de la oceput
realizarea unui reactor care
ntr-o ct mai
neutronii de fisiune.
Aceasta conduce n mod normal
la utilizarea a uraniu-
lui natural. Astfel, cantitatea de
uraniu natural necesar
combustibilului CANDU-PHWR
este de 4 230 t/GWe, n timp ce
la PWR ea este de 4 930
t/GWe.
Primul reactor CANDU a in
trat n functiune n 1962, avnd o
putere de 20 MWe. acest
reactor pilot (NPD) ncep se
o serie de CNE cu
grupuri energetice de 200 MW,
500 MW 600 MW, cum snt
cele de la Douglas Point, Gen-
tily 1 2, Pickering A B, Pt.
Lepreau altele. Pentru CNE
Bruce A B se folosesc grupuri
de 75/J MW, iar pentru CNE
Darlington de 800 MW. Se
n studiu proiectare grupuri
energetice cu puteri de 1 25IJ
MW.
Statisticile perfor-
mantele de exploatare securi-
tate ale centralelor
CANDU snt dintre cele mai
bune pe plan mondial. Astfel,
CANDU-PHWR a obtinut un in-
dice mediu de disponibilitate
(pentru grupuri de 500 MW
mai mari) de 77%, n timp ce
almanah
pentru PWR s-a obtinut 57%,
pentru BWR 56%, iar pentru
GCR 46%. La oceputul anilor
'80, grupul nr. 3 de la CNE
Bruce primul loc n
lume cu un indice de disponibili-
tate de 82%. O a securi
nucleare pentru
CNE din Canada n perioada
1962-1980 n tot acest
timp: e nu s-a nregistrat nici
un accident mortal de e
nu s-a nregistrat nici un acci-
dent de din cauza radia-
e cea mai expu-
nere a ntregului corp, care a
limita de 5
rem pe an, a fost una de numai
7,3 rem e supraexpunerile an-
gajatilor au fost foarte rare, co-
respunznd la 0,25 incidente la
un milion de om-ore lucrate e
salariatii de la CNE s-au aflat n
conditii de mult mai
mare la lucru dect atunci cnd
nu erau la lucru e siguranta an-
gajatilor CNE a fost mai mare
dect a personalului din centra-
lele cu combustibili clasici sau
din cele hidroelectrice.
Combustibilul
nuclear
Uraniu! natural este un ames-
tec de trei izotopi : U- 234
(0,0057%), U- 235 (0,72%)
U-238 (99,2743%). Dintre
tia, numai U-235 este fisionabil
65
cu neutroni terrnici avnd energii
de 0,025 MeV; U-238 nu fisio-
cu neutroni nici
cu neutroni termici. Intr-un
reactor termic, izotopul U-238
este considerat material fertil,
n sensul se prin
absorbtia de neutroni, n pluto-
niu, care este de asemenea fisio-
nabil cu neutroni terrnici. La
CANDU, plutoniul rezultat n
combustibilul uzat,
tor unei puteri de 1 000 MW,
este de cea 11,2 t; la un PWR
cantitate este de 5,4 t.
Uraniu( natural se dis-
persat n scoarta n
concentratii mici, de cea
2, 7 g/t minereu. In apa
a oceanelor concentratia lui
este mai 0,4x 10- 7
g/l-23x10-7 g/1. Canada detine
mari rezerve de rninereuri urani-
fere grupate n trei mari regiuni:
zona Lacului (cel mai
bogat cu 50--M g ura-
niu pe tona de :tona La-
cului Beaverlodge zona Blind
River. ca-
nadieni pentru filiera CANDU
se deci prin rezervele
uranifere foarte importante care
se n
Reactorul este cu
uraniu natural sub de bio-
xid de uraniu (UOJ. Aproxima-
tiv 29 de pastile, puse cap la
cap, snt nchise ermetic ntr-o
de zircaloy, pentru a
forma un element combustibil;
37 de elemente combustibile
snt asamblate pentru a forma
un fascicul combustibil, iar 12
fascicule un canal
de combustibil. Un fascicul de
elemente combustibile nucleare
are un diametru de aproximativ
10 cm, o lungime de cea 50 cm
contine aproape 20 kg de ura-
niu. Echivalentul energetic al
unui astfel de fascicul este de
cea 400 t de de
calitate. Reactorul contine 380
de canale de combustibil, care
se cu ajutorul a
de
amplasate la vasu-
lui calandria {vasul reactorului).
Sistemul CANDU permite ma-
nipularea fasciculelor combusti-
bile n timpul reacto-
rului. La celelalte tipuri de reac-
toare, operatia se poate executa
numai ce acesta a fost
complet oprit. Fasciculele com-
bustibile snt mpinse n canalul
combustibil de una din
de n timp ce
fasciculele uzate snt
simultan de ma-
66
la opus al
reactorului.
Moderatorul
Dintr-o reactie de fisiune nu-
pot rezulta n medie 2,5
neutroni rapizi. Pentru produce-
rea n lant este necesar
ca cel putin onul dintre
neutroni fie absorbit de
U-235 genereze o fi-
siune. Dar probabilitatea de fi-
siune foarte mult o
cu energiei neutroni-
lor. de fisiune cu neu-
troni terrnici a U-235 este de
580 bam, n timp ce valoarea
acestei sectiuni pentru neutroni
rapizi este de numai 2 bam. Se
impune deci ca neutronii rezul-
tati dintr-o de fisiune
fie ncetiniti la valori de
aproximativ 0,025 MeV, proces
numit "termalizare" sau "mode-
rare". Materialul in care are. loc
respectiv, care contribuie la
realizarea acestui proces de n-
cetinire se modera-
tor.
Pentru reactorul CANDU,
material care poate n-
,.Ieplini n bune conditii cerintele
unui I"IIOderator de calitate este
apa grea (0
1
0) cu o puritate
de 99,75%. Ea este de fapt o
combinatie a oxigenului cu deu-
teriul, un izotop natural sta-
bil al hidrogenului Deuteriul se
foarte dispers n
putnd fi accesibil in concentratii
de cel mult 160 Prin-
cipala de obti-
nere a apei grele se
Girdler-Sulfide (GS) se ba-
pe schimbul izotopic ntre
hidrogenul sulfurat. Ca
metode fizice de a apei
grele se folosesc distilarea
electroliza apei Instalati-
ile de grea de la uzinele
Bruce Port Hawkesbury din
Canada folosesc procesul GS
pentru
apoi distilarea apei pentru finisa-
rea produsului.
La reactorul CANDU, apa
grea ca moderator cir
printre tuburile de pre-
siune. Sistemul moderator con-
tine, pe spatiul ocupat in
zona vasului calandria,
pompe un de
in care apa grea din
reactor o parte din
dura de la tuburile de
presiune prin convectie res-
pectiv, de la radiatii)e 9'!.fll3
neutronii care o In caz
de avarie, CM se pierde agentul
de care prin tubu-
rile de presiune, moderatorul
aflat in vasul calandria preia
functia de a combustibilu-
lui nuclear.
Sistemul de transport
al
FJecare reactie de fisiune pro-
duce, in medie, o energie de 200
MeV. Din energie, apro-
ximativ 90% este in
combustibil, 4% in moderator,
iar 5% se prin parti-
culele neutrino. Deci energia
in combustibil, intr-o
reactie. de fisiune, este
de 180 MeV. Inmultind
valoare cu fantastic de
mare (milioane de milioane) al
evenimentelor de fisiune din
combustibilul nuclear, o
cantitate de ge-
in zona a reacto-
rului. este pre-
de un fluid de care
prin tuburile de presiune
unde se montate fasciculele
de combustibil nuclear. La
CANDU, fluidul de este
apa grea, care preia ge-
de combustibilul nuclear
o la generatoa-
rele de abur. De ce tot
grea? Pentru ea absoarbe
mai putini neutroni decit apa
La reactoarele de tip
LWR se poate folosi
(H
1
0) deoarece combustibilul
este
Sistemul de transport al
durii este din bu-
cle intercalate sub de 8.
Curgerea fluidului are loc
intr-un sens, prin din
canalele de combustibil (tuburile
de presiune), in sens invers
prin Fiecare
din buclele contine,
pe tlr@ canalele de combustibil
aferente, cte pompe
generatoare de abur. Cele
pompe trebuie asigure
circulatia apei grele prin reactor
atit in timpul lui, cit
al opririi acestuia. deci o
reactoarelor
nucleare pe care nu o intilnim la
cazanele de abur din centralele
termoelectrice clasice.
Generatorul de abur este,
practic, un de
dintr-un fascicul de
tevi in de U intors, conti-
nut intr-o manta. Prin tevile
almanah
acestui fascicul apa grea
care
din reactor apei ce cir-
printre tevi manta. Apa
se in abur sa-
turat care merge la
Pentru fiecare canal combustibil
debitul de grea, la un reac-
tor de 600 MW, este de 24 kg/s;
ea in reactor cu o tempe-
de T/6C iese cu
312"C. Puterea a unui
singur canal de combustibil este
de 6,5 MW!
Controlul
securitatea
reactorului nuclear
AviM in vedere complexitatea
dinamica reacto-
rului nuclear, intreaga suprave-
ghere conducere a
acestuia se cu ajuto-
rul sistemelor de automatizare
a calculatoare de proces
care in paraleL
apare o defectiune la cal-
culatorul aflat in functiune,
atunci este cuplat la proces in
mod automat calculator.
Disponibilitatea acestor calcula-
toare 99%. to-
se ca ambele calcu-
latoare se defecteze, atunci
reactorul se automat.
Camera de este
cu o serie de display-uri
care permit obtinerea
informatii din precum
a datelor de tip "ghid opera-
tor"; fapt care conduce la reali-
zarea unei optime
fiabile a intregului grup energe-
tic.
Controlul propriu-zis al reac-
torului se face prin reglarea per-
a fluxului de neutroni
din zona in
cu cerintele de putere ale cen-
tralei. Aceasta se obtine prin
controlul de reactivitate. La
CANDU, un prim sistem de
control al il consti-
tuie alimentarea sub sar-
cu combusbbil. Apoi se fo-
losesc o serie de "zone de con-
tror'" cu aviM rolul
de absorbanti de neutroni. De
asemenea, se folosesc barele de
control de ,,ajustare" a fluxu
lui de neutroni.
Pentru securitatea reactoru-
lui, pe sistemul de oprire
CANDU mai este pre-
cu sisteme de
oprire de avarie care functio-
in mod independent unul
de un sistem cu bare
puternic absorbante de neutroni
care n zona prin
un sistem de
a moderatorului cu
azotat de gadoliniu (un puternic
absorbant de neutroni).
Sistemele de securitate ale
reactorului sint grupate in
clase ce pol functiona indepen-
dent una de De exem-
plu, in cazul in care se defec-
sistemul de alimentare
cu de in
direa reactorului sint
sisteme de avarie care sint co-
nectate la rezervoare de
alimentare. de ase-
menea, faptul fiecare sistem
de a parametrilor vitali
ai reactorului contine trei bucle
de cu functionare inde-
o, defectiune la uria
din aceste bucle nu va afecta
nicicum fwx:tionarea celorlalte

reactorului (anve-
lopa) este din beton
posttensionat, cu ma-
terial plastic cu un
sistem de stropire cu
pentru cazurile de avarie.
Ar mai fi multe de spus
despre teoria de asigurare a se
nucleare la reactoarele
CANDU. Ne oprim aici, cu
speranta am suge-
complexitatea problemelor
pe care le asimilarea
dezvoltarea tehnologiilor de vrf
in domeniul nuclear.
Dr. ing.
Constantin BRATIANU
MIC BREVIAR NUCLEAROENERGETIC
3WR iBoll,ng Water Reactor) - Reactor cu in fierbere
csR (Fast Breeder Reactor) - Reactor reproducator cu neutroni ra-
JIZI
'JCR iGas Cooled Reactor) - Reactor rac1t cu gaz
_WR (Light Water Reactor) - Reactor cu apa
'<PD !Nuclear Power Demonstrat1on) - Reactor pilot pentru de-
nonstrarea fezabll1tatll tehnolog1e1 CANDU
PHWR Heavy Water Reactor) - Reactor cu apa grea
:;ub presiune
PWR Water Reactor) - Reactor cu sub
pres1une
67
AUTOMOBILE
directie ..
O
ntrat n al doilea secol
al existentei sale, clasi-
cizat n au-
tomobilul to-
se dezvolte,
du-se ct mai bine
cerintelor de trafic din mileniul
care vine. electrificarea
comenzii aprinde-
rii, introducerea suspensii-
lor "inteligente", a sistemelor de
prevenire a rotilor la fr-
nare ori a dispozitivelor de evi-
tare a la demarajele pe
terenuri cu
o promisiune,
deja n productia de serie. direc
tia
De ce patru roti
directoare?
Una dm dehcate
uneon, cntice n hmpul condu-
cerii o modificarea di-
rectiei de rulare. La viteze m1c1,
mai ales n marilor
urbane cu pe
reduse cu un-
ghiulare de traseu importante,
impuse de traficul stradal intens,
automobilele trebuie o
manevrabilitate ex-
prin valoarea razei mi-
rume de viraj. Vehiculele la care
acest parametru are valori ridi-
cate greu astfel de
manevre in intervale de timp
mari, iar pe suprafete
restrnse snt nu de pu-
tine ori de coliz1uru. Cnd
alura rulajului este mai vie,
curbele se cer atacate cu pil'
trarea Un stu
diu chiar mai aprofundat
mai ales experienta propne
scot n actualele
mecanisme de care im-
a .
68
n luarea virajelor numai
rotile antenoare, nu se com-
tocmai n am-
bele amintite. de ce,
cu lor con-
mecanismele eli toate
rotile directoare se n cen-
trul
kleea directiei integrale nu
este, de fapt, n anul
1876 un artizan francez a echi-
pat un vehicul propulsat cu mo-
tor cu abur cu un mecanism de
directie care actiona asupra tu-
turor celor patru roti. Snt cu-
noscute alte tentative, toate
sterile, ca aceea n
1936 la "Mercedes-Benz" . Dl.r
unele dintre vehiculele ultimului
mondial au demonstrat
ti de virtu-
directiei integrale. Apoi, n
anii postbelici, au incer-
carile lui M. Thompson de a
transforma, n 1967, un autotu-
nsm "lndy" mai trziu, un
"O!dsmobile Tornado" n vehi-
cule cu
A urmat o care
rea fi un val de ui-
tare peste aceste evenimente.
Dl.r recent s-a produs
un reviriment in pn-
vinta opiniei privitoare la opor-
tunitatea directiei integrale, o
de aproape
toate patentate, materializate n
faza de prototip chiar in pro-
ductia de serie n Japonia. Efor-
turile depuse n aceasta directie
snt cu remarcabile.
Un singur exemplu este edifica-
tor: firma "Honda" a lucrat mai
bme de zece ani la un astfel de
mecanism pentru realizarea
ruia a cheltuit mai bine de 60
milioane de dolari! Este justificat
oare un astfel de efort?
o
b.
Fig.1
sul la ntrebare l poate
oferi numai cercetarea compor-
tamentului n viraje al vehiculu-
lui cu directoare m-
pe care le poate
aduce
Cum se
un virai?
la ntre-
bare pare simplu chiar unii
erau nu
de mult un viraj corect re-
bracarea rotilor din spate
n sens cu cele ante-
rioare; dar acest lucru nu este
valabil ntotdeauna!
problemei cere se
mai nti definitia razei de viraj.
cum se vede n figura 1 a,
ea distanta r dintre
traiectoria centrului de al
G centrul de vtraj O,
n jurul se deplaseaza ve-
hiculul; pozitia acestuia din
se prin inter-
sectarea perpendicularelor tra-
sate pe planurile automo-
bilului. Este de la sine
cu ct raza de viraj este mai
cu att vehiculul este mai
manevrabil, poate ataca
curbe mai strnse, cum snt cele
1mpuse de stradal ur-
ban sau de n
mici. Raza de viraj poate fi sim-
concomi-
tent cu anterioare snt
bracate din spate, dar n
sensuri diferite, cum se
n figura 1 b. In acest caz
virajele strnse sau parcarea snt
mult (fig. 1 c).
pentru mbu-
calitatilor manevriere,
rotile din cele din spate
ale vehiculelor ar trebui bracate
n viraj n sensuri opuse. Dl.r
cum se petrec lucrurile la viteze
mari? ne un auto-
turism care ruleaza rapid pe o
aflndu-se la ncepu
1. Raza de VJraJ r poate fi re-
dusa sensibil, amplificind mane-
vrabilitatea daca o
cu din sint bracate in
sens invers cele din spate.
c.
-----------almanah
tul unei curbe (fig. 2). Pentru a
efectua virajul, rotile directoare
snt rotite spre interiorul curbei,
care face ca
sufere o de giratie n
timpul din spate se
rotesc pe sol n jurul petei de
contact. n
care se produce o alunecare n-
tre pneu sol cu o
pierdere a aderentei
este cu o mici'odera-
pare. Dar fenomenul poate lua
la viteze foarte mari
cnd se viraje strnse.
Situatia poate caracter
de gravitate pe o cu ade-
cnd un mai
putin experimentat poate pierde
controlul vehiculului; n-
cepe se n jurul po-
lului de stabilitate oferit de rotile
din (care nu alu-
pe sol, deci n-au pierdut
aderenta), tinznd execute
sub denu-
mirea "tete a queue".
cu spatele n sensul de
mers. Evitarea percolului im-
pune manevrarea volanului n
sensul inwrs al virajului,
cum se n figura 3 a. Ast-
fel de situatii snt excluse
rotilor din spate li se n
viraj o cu a celor
din In acest fel ele
la fel cu cele anterioare, evitn-
du-se alunecarea lor pe
sol, initierea derapajului
(fig. 3 b). O astfel de
poate ataca curbele ntr-o
chiar n conditii infe-
rioare de
Concluzia este pen
tru o manevrabilitate o
stabiiitate au
tovehiculele trebuie fie echi-
pate mecanisme de directie
care la viteze mici
bracheze rotile din spate n sens
invers celor anterioare, iar la VI
teze mari bracheze toate ro-
tile n sens.
la zi
Fabncatia de serie a autotu-
risrnelor cu directie a
ntrziat n zilele noastre,
principiul ei este cunoscut
de mult, cum s-a Ex-
n le-
gate de crearea unui mecanism
simplu, ieftm, sigur n
functionare probleme de-
osebite de intretinere si repa-
3..- La auto-
turismele cu
numai
directoare
pierderea par-
a aderen-
din
spate atrage
sine roti-
rea lfflhiculului
in jurul axei
sale, cu ten-
de mpin-
gere inainte a
poste-
rioara: pentru
redresare este
mic-
un-
ghiului de bra-
CB (a). La ve-
hiculele cu di-

acest fenomen
nu se produce
(b), incit
curbele pot fi
atacate cu vi-
teze mai mari,
chiar pe dru-
muri cu ade-
mai
pier-
derea sta-

2. - La rulajul cu viteze ridicate,
ca urmare a pe sol a
posterioare, are
de a se roti in timpul
virajelor.
Q. b.
Fig.3
4.. - Comanda din spate la autoturismul .Honda Pralude - 4 US" este De
pur ea cuprinde un arbore cardanic de cu disc excentric (1), un angrenaj planetar (2).
arborele de excentric (3), gliscxul (4) cu suportul (5) barele de directie (6) care rotite
69
rare. Premiera a realizat-o firma
"H::mda" cu o solutie dintre cele
mai simple, pur ceea
ce o face mai sub
aspectul pretului. Ea
n principal, un mecanism plane-
tar pentru bracarea rotilor din
spate. se
transmite de la volan printr-un
ax cardanic pe a extremi-
tate se fixat dis-
cul 1 (fig. 4), cu un ex
centric pe care este montat un
alt disc 2, ndeplinind rolul de
O an-
cu interiorul discului 2
un ax 3, care descrie o
de satelit n
mecanismului planetar. lmpre-
cu glisiera 4 suportul 5,
ansamblul de piese descris
transmite; n final, spre
posterioare prin bratele de
directie 6. face ca la
unghiuri mici de rotire a volanu-
lui (proprii rectilinii cu
viteze mari) din spate
urmeze celor din
iar la unghiuri mari actionarea
lor se invers.
La al 26-lea Salon Internatio-
nal de Automobile de la Tokyo
au fost expuse modele
de cu tractiune in-
dar de o mai
Firma "Nissan" a
prezentat trei modele, iar
"Mazda", "Mitsubishi" "To-
yota" cte unul. Plecnd de la
modelul de MX-2,
"Mazda" a prelucrat varianta
MX-3 cu directie
din pot braca la un
unghi de 40 grade, iar un calcu-
lator de opt biti valo-
rile necesare ale unghiurilor de
bracare pentru paste-
70
rioare, care pot fi rotite cu ma-
ximum grade. Qnd vehicu-
lul cu mai de 40
km/h, ele se n pozitie
n viraj, iar peste
ncep fie rotite n ace-
sens cu cele din un-
ghiul de bracaj fiind cu att mai
mare cu cit viteza este mai ridi-
cum Vas-
suda Noritaka, departa-
mentului de al firmei
"Mazda", modelul MX-3 a de-
monstrat poate' executa vi-
raje n timpul unei curse n sia-
lam cu viteze mai mari cu 10%
dect cele permise unui autotu-
rism cu directie
Un sistem original a fost ela-
borat la "Nissan", n cadrul unui
program ambitios de a integra
n mecanismul directiei integrale
ingenioasa suspensie HICAS
(High CApacity Suspension).
Aplicat pe autoturismul cu mo-
tor central MID-4 pe sedanul
de lux "Skyline", sistemul , nea-
sistat electronic, permite o ro
tire cu la 0,5 grade,
5. - .. Mazda MX-3" are
directoare, cele postenoare
putindu-se roti in diverse s_ensun ..
in de v1ra1ulw
de viteza (schema pre-
situatia viraiulu_i la v1tezl! m:
ferioare). In schema este aratata
plasarea componentelor electro-
nice care mclud un senzor de vi-
un microprocesor.
a rotilor din spate, cnd
ataca viraje cu viteze mai mari
de 30 km/h. HICAS ca
semnale de viteza ve
hiculului sa late
Qnd aceasta atinge 0,5
grade, o cilin-
drul hidraulic al ' suspensiei ro
tind rotile posterioare n
directie cu cele din Specia-
6. - Autoturismul sport .. NIS-
SAN M/D-5" cu motor central
este in spate cu o sus-
pensie HICAS, per-
mite postenoare sa se rf!
cu la 0, 5 grade m
sens cu cele din in
timpul viraielor. O hidrau-
cilindrii de co-
ai amortizoarelor, SIStemul
avind ca semnale de ac-
viteza
firmei rotirea cu
0,5 grade este suficienta pentru
a garanta stabilitatea n viraj a
din actuala
Dar e1 nu exclud posibilitatea
ca, la viitoarele produse, n
functie de viteza medie de rulaj
a traficului din mile-
niu, fie necesare unghiuri mai
mari. Un sistem
este aplicat pe modelul RX. 7
produs de firma "Mazda" (tot

ntr-o mbinare cu HICAS,
"Nissan" a mai creat sistemul
CUE-X care permite, n plus,
rotirea rotilor din spate n
sens contrar celor din la vi-
teze mici. un calculator de opt
care concomi
lent suspensiei ac-
tive spoilerelor,
bracarea rotilor poste-
rioare cu un unghi maxim de
grade, n functie de
Europa, n ultima
vreme nu numai n acest dome-
niu, pare mai de
dezvoltarea unor atare meca-
nisme de directie. Din cele ce se
cunosc, se fac doar la
"Porsche" (care are chiar un
model realizat sub sigla 928,
foarte sistemului HI-
CAS) la "Volkswagen". Poate
din prudenta de a nu lansa un
vehicul ale nu snt
suficient verificate practic
sau din nencrederea n sistem
(pe care un reprezentant al fir-
mei VW l a nu prezenta
avantaje reale pentru actuala ge-
neratie de autoturisme), con-
structorii europeni se mentin
n
Desigur, numai exploatarea
de a unui parc de
suficient de mare va defi-
almanah
nitiv soarta directiei integrale n
actuale de trafic. Dar
ei, chiar numai pe
modele de
nscrise sub titulatura "Hi-tech"
tehnicitate), la care
mult marile firme din motive de
prestigiu, trebuie
ca un eveniment
tehnic notabil; ea constituie n::a
un pas nainte spre conturarea
profilului automobilului mileniu
lui trei.
Prof. dr. ing.
Mihai STRATULAT
7. - Autoturismul CUE-X, pro-
dus de firma .. Nissan".
o suspensie sofisticata
HICAS pentru modificarea
a din spate cu ma-
ximum 0,5 grade. Sistemul are
un sistem hidraulic activ
separat care aceste cu
la grade in sens opus
celor din pentru ma-
la viteze mici.
1. _ Suspensie 2. -
cilindrul de a 3. -
4. - diagonal; 5. -
antiruliu; &. - cilindru de HI-
CAS; 7. - suspensiei paste-
flOare: 8. - bare de
transversale.
8. - .. Toyota FXV' ' are un sistem
direc(1e pur mecanic, neasistat
electronic.
71
C
r fi foarte dificil pentru
inventator
pe construc-
torii de motoare ter
mice de faptul dezavantajele
celor n doi timpi pot fi nvinse
n stadiul actual de dezvoltare al
tehnologiei. aceasta chiar n
momentul n care, pe plan mon-
dial, se la ultimele auto-
mobile propulsate n acest mod.
Mai mic mai compact, mai
de uzinat intretinut, mo-
torul n doi timpi "a pierdut"
piata
gradului ridicat de poluare lip-
sei de economicitate n consu-
mul de combustibil.
un grup de ingineri australieni
au realizat un nou tip de injec-
tor cu aer sub presiune, adaptat
la motoarele in doi timpi, ce asi-
rezultate spectaculoase.
M>toarele marine de pu-
tere "out-board'' I-au adoptat
imediat. Vor opta pentru el
constructorii de automobile de
mic litraj? de
Exceptnd cunoscutele "Tra-
bant"'uri echipate chiar n 1988
cu motoare in doi timpi (s-a
confirmat faptul produ-
va dota in curnd noile
modele cu motoare n patru
timpi) citeva tipuri de automo-
bile mai vechi, aflate in cir
toate automobilele din
lume dispun de motoare cu ar-
dere n patru timpi Re-
runtarea la motOrul in doi timpi
s-a seve-
normelor antipoluante in
majoritatea lumii spori-
rii benzinei, fapt ce a
dus implicit la cvasigeneraliza
celor n patru timpi, mult mai
economice cu randamente su-
perioare. M>dul lor de functio-
nare este cunoscut: aerul
combustibilul snt aspirate n ci-
lindru la cursa de coborire a pis-
tonului, fiind comprimate la
cursa de revenire. Energia se
produce in timpul trei, cind
amestecul impinge
pistonul. de re-
venire a acestuia impinge in ex-
terior gazele arse ciclul in::epe
din nou. Principiul ar putea fi
comparat cu acela de
nare a unei rotative prin
care trec unui hotel: cei
care nu se nicio-
cu cei care ies, cum
gazele ar;se nu se cu
aerul invers.
dezavantajul unei curse
complete in care nu se produce
energie.
Un motor clasic in doi timpi
72
OPTIMISMUL
1n
doi timpi
absoarbe o cantitate de amestec
ce este deasupra
pistonului. ardere de-
pistonul este impins n
jos, descoperind ferestrele de
transfer ce aerul combus-
tibilul in camera de
combustie. Pe lii@ aducerea
arnestecului nou n cilindru se
face eliminarea gazelor
arse. Deoarece la fiecare rotatie
curse) se produce o ex-
plozie, un motor de acest tip ar
trebui (ideal) de
ori mai energie dect
unul echivalent n patru timpi.
Un alt avantaj ar fi simplitatea:
motoarele n doi timpi nu au ne-
voie de complicatele mecanisme
de actionare a supapelor, aces-
tea fiind riocuite cu orificiile din
cilindrului prin care
almanah
trund combustibilul aerul n
amestec se gazele
arse.
aceste motoare nu
constituie un mijloc avantajos
de a genera energie. Controlul
riguros al arderii este imposibil
n diverse regimuri de turatie
cuplu rezistent. De aceea ele au
adesea o ardere se
produc este
atmosfera cu hidrocarburi
nearse. Uleiul de ungere se
ntotdeauna cu ames-
tecul de ardere uleiul ars de
vine o de hi-
drocarburi. In aceste conditii,
realizarea pe care au
obtinut-o firmei aus-
traliene "Orbitar este un in.iec
tor care aer compri-
mat n locul celui la presiune
pentru a pompa ames-
tecul combustibil n camera de
ardere. Unul dintre marile avan-
taje ale dispozitivului este acela
se un amestec foarte
fin, prin obtinerea unor
de combustibil de cea 20 de ori
mai mici dect la cel mai perfec-
tionat injector electronic actual.
Amestecul omogen astfel rezul-
tat pemiite o ardere mai
implicit, puteri superioare.
la motorul n doi
timpi, injectia ci- .
teva dintre neajunsurile esen-
tiale ale acestuia. Sistemul pro-
pus foarte exact
amestecul aer-combustibil.
Acesta din sub de
,ppralj foarte fin, umple uni-
form camera de ardere se
progresiv cu pr-opaga-
rea frontului de ardere. Com-
busbbilul nu in contact cu
ooul lubrifiant, astfel oct se eli-
poluarea de ar-
derea a acestuia
Constructorii scot in
de asemenea al in-
jectorului simplitatea
intregului motor, un avantaj de-
loc neglijabil n conjunctura ac-

Noul tip de motor a fost
aproape imediat studiat adop-
tat de unii de
motoare marine de putere,
n acest domeniu normele de
poluare fiind mai
Chiar de a vedea
motorul "Orbitaf' n constructia
automobilelor snt
reduse, cele de a introduce in-
jectorul de presiune afe-
rent lor la motoarele n patru
timpi snt foarte mari. Mai multi
constructori reputati, cum ar fi
"Ford" sau "General Motors";
de mai mult timp
"motoare cu ali-
mentare ce ar per-
mite o reducere a
s;:onsumului de combustibil.
Intr-un astfel de motor snt arse
amestecuri mult prea
pentru a putea fi detonate prin
scnteie.. De aceea se aprinde
initial doar -un mic jet de ames-
tec bogat, iar acesta
ca o asupra restului de
amestec ce umple camera de
ardere. Teoretic, un astfel de
motor ar putea functiona mai
economic mai putin poluant
dect motoarele actuale. Siste-
mul de injectie "Orbitar ar pu-
tea fi o solutie
pentru motoarele cu alimentare
lucru ce a dus la
lansarea mai multor teme de
cercetare ce vor
aduce dorite.
masa a unui mo-
tor "Orbitar' simplitatea sa
ar putea atrage pe
constructorii de automobile de
rric litraj foarte ieftine, printre
ele nu se dect
de ceea ce am putea numi un
"scepticism n doi polu-
are de economicitate.
Continund ideea, chiar as-
solutiile optimiste snt "n
patru timpt; o
celui n doi timpi, n avantajul
tuturor utilizatorilor_
TELECOMANDA N INTERIORUL AUTOMOBILULUI
n timp ce dv. pilotati automobilul, radiocasetofonul din imagine
poate selecta lungimile de ale posturilor care se
cel mai bine in regiunea Poate -retine titlurile melodii-
lor de pe o- pe fiecare timp de 12 secunde. _
-
...
ti
C
-
D
deea nu este
Primul automobil cu
actionare (mo
tor cu explozie-genera-
tor electric) era pus n vnzare
n anul 1905 sub denumirea de
"Gas-A-Lec". Un motor cu ben-
nvrrtea rotorul unui gene-
rator ce punea n un
motor electric acesta, la rn-
dul lui, rotile. tehnologi-
ilor epocii pierderilor de con-
versie a energiei, randamentul
era destul de mic la un pret de
cost ridicat. Tehnologiile
lui de secol permit relansarea
ideii cu o promisiune mai mult
dect automobile sport
cu un consum sub 3 1 la 100
km! Cum e posibil acest lucru?
de la oceputul erei auto-
mobilului, puterea de
motor se transmite rotilor prin
intermediul unui lant cinematic
cu multe piese n ar-
bori angrenaje. Ideea unor
din Denver (S.U.A.)
este de a transforma energia
de un motor termic -
sursa cea mai de
energie la bordul unui automobil
- n energie elec
ce direct rotile,
n functie de Un ast-
fel de sistem, o pus la
punct, ar putea prezenta avan-
taje multiple, dintre care putem
73
mentiona: e recuperarea ener-
giei la frnare prin utili-
zarea acesteia la actionarea unui
volant; la accelerare, energia
este din nou, realizn-
du-se un ciclu specific procede-
ului de frnare e
controlul perfect al cuplului re-
zistent pe controlul con-
tinuu al turatiei cuplului mo-
tor, n cu cerintele
drumului ale manierei de rulaj
e economie de
combustibil, att n regimul de
ct n acela de
start-stop din aglomeratiile urba-
ne e simplificarea
a motorului posibilitatea utili-
unuia de putere relativ
la turatie im-
plicit cu mare fiabilitate, prin
uzurilor.
Ultimele ale sis-
temelor de transmisie
a la motoarele clasice,
ct randamente-
lor acestora din pot face
ca ideea controlului electric al
automobilului
mai dificul-
tile reale ale acesteia din
Printre marile dezavan-
taje (de ordin tehnologic nu
teoretic), deci tot attea piedici
n calea proiectu-
lui, am putea e gaba-
ritul mare mai ales masa res-
a motoarelor electrice
e lipsa sistemelor
electronice miniaturale pentru
controlul tari la o pre-
cizie unui asemenea
tip de
deci de cer-
cetare de ce nu, de reutili-
zare a din alte dome-
nii. Una dintre acestea ar con
stitui-o noile tipuri de motoare
pentru de
citire a benzilor magnetice din
tehnica de calcuL Un astfel de
motor al firmei .,UNIQ MOBI-
LITY INC' (S.U.A)
aproape 30 kW avnd o de
numai 4 kg. Pentru a putea se-
siza spectaculozitatea perfor-
mantei tehnice, amintim
unul dintre cele mai
nate rr.0toare electrice conven-
tionale de curent continuu, din
de sene, realizeaza
cea 25 kW, qvnd o de
peste 120 kg. In cazul unui mo-
tor de curent alternativ, greuta-
tea scade la 35 kg, ceea ce
este foarte mult Motorul
cu rotor n pahar, tip bine cu-
noscut celor ce cu ser-
vosisteme, un nou tip
de magneti permanenti, cu
mnturi rare, ceea Ge i permite
lucreze cu foarte
mari de flux magnetic n con-
cu cupluri mari de ac-
tionare timpi foarte mici de
start-stop. magneti ce au
la un aliaj special snt de
10 la 40 de ori mai puternici de-
ct magnetii pe de ferite,
larg in prezent.
Prototipul unui astfel de mo-
tor, comercializa! pentru uuhza-
torii din tehnica de calcul,
mai de 5CO g pro-
duce 750 W, realiznd trecerea
de la O la 2 500 rot/min n 0,5 s.
Aceste performante snt posibile
noilor tipuri de magneti,
dar noilor de inginerie
nglobate.
------------almanah
Motorul poate functiona n
regim de generator, ceea ce
constituie un mare avantaj la re-
cuperarea energiei, deoarece vo-
lantul este tot un motor electric
cu rotorul avnd de
o_. El atinge
VIteze de rotatie de ordinul a
25 000 rot/ min, nmagazinnd
suficient de energie
pentru a permite auto-
mobilului o
numai n acest
mod. Energia va fi
ntre 0,2 1 kWh, mai
mult- dect suficient pentru orice
... demaraj n
Ceea ce este perfect realizabil
ntr-o
este mult mai dificil ntr-un
automobiL Sistemul de control
al energiei electrice nu mai
poate cteva tone. El tre-
buie n acest caz cel
mult cteva kilograme. Calcula-
torul de bord ce permite contro-
lul cu energie a mo-
toarelor electrice, supraveghe-
rea motorului termic
a aparatelor de bord trebuie
functioneze n timp real, lu-
nd decizii in functie de starea
drumului, a pneurilor etc. de
ce nu, a auto.
de cuplu motor ale
roti, deci de putere
vor fi separat, reali:
zndu-se o "actionare inteli-
Sistemele de a
motoarelor de curent continuu
dar a celor de curent alterna:
tiv, s-au perfectionat spectacu-
los prin aplicatiile specifice din
industria de ro-
boti. Astfel, un singur sistem de
tip MOSFET, cu di-
mensiunile 30x30x30 mm, poate
controla curenti de la 120
A .la 200 V!
In aceste conditii, perfectiona-
rea automobilului diesel-electric
este direct de progresele
electronicii electrotehnicii.
n viitorul apropiat nu se
ntrevede realizarea unor auto-
turisme electrice competitive cu
clasice, din lipsa unui dispo-
ztbv de stocare a energiei elec-
trice cu competitiv
primul pas va fi probabil
prin realizarea hibridului motor
de putere cu turatie con-
-generator electric de
mare randament-motoare co-
mandate pe fiecare cu re-
cuperarea energiei de frnare
lipsa element de
transmisie
Pagini realizate de
Cristian
e cele mai multe ori,
cnd se despre
primejdiile rulajului cu
snt
aduse n sprijinul argumentatiei
mane-
precum re-
ducerea timpului de observare
Dar aproape nicio-
nu se scoate n
elementul cel mai important
poate:
Multora le vine greu
dar realitatea o
cu vitezei, gradul
de vizibilitate se reduce, n-
ct de informatii privi-
toare la situatia din de con-
ducere, ca claritatea acestora
se reduc.
cu rezultate in-
dubitabile au pe
sura vitezei de depla-
sare, unghiul de observare se n-
cnd vehiculul statio-
omul aflat la volan are
un cmp de vedere cu o deschi-
dere de aproximativ 120", n
care poate distinge cu claritate
toate detaliile de peisaj, precum
deplasarea lor. Cnd
cu 20 km/h, unghiul
mentionat se reduce la 80"; n
afara acestui unghi, vede'
obiectele indistinct sau deloc,
iar puterea de apreciere a dina-
micii obiectelor mobile (viteza
de directia sensul
etc.) este extrem de
la 40 km/h, de ob-
servare se reduce la
45, la 80 km/h ea ajunge la 30,
iar la 100 km/h deschiderea un-
a zonei de observare
este de numai 22. Peste
se produce
"efecf de tunel":
ferul nu mai poate distinge clar
dect ceva mai putin de un sfert
din totalitatea obiectelor aflate
sub incidenta privirii periferice
din situatia de
Fotografia
foarte limpede acest fenomen:
n imediata apropiere a
care se cu peste 100
km/h obiectele se difuz
numai cele cuprinse
ntr-un unghi de observare mic,
se disting cu claritate. Din acest
motiv este tentat
concentreze privirea cu att mai
departe cu dt
mai rapid. Este clar
de trafic care pot
surveni n apropierea vehiculului
nu pot fi sesizate la timp de
fer, ceea ce poate conduce la
producerea unor situatii
sau chiar catastrofale.
n cu vizibilitatea,
o chestiune de
alegerea distantei la vehi-
culul din n astfel de ca-
zuri, auto este
tentat
tinind seama numai de conditiile
de securitate impuse de spatiul
minim de frnare, ia n
considerare vizibilitatea.
M. S.
75
climatice oceanologice
petrecute in ultima vreme au
in anumite zone de pe glob, in spe-
cial in Oceanul Pacific, dimensiunile
unor veritabile catastrofe. 5--au consemnat
astfel de in Australia Africa
de Sud, perioade foarte ploioase umede in
ecuatorale, in vestul S.U.A.
etc. "dezordine ce a
obiectul a numeroase a creat
pentru meteorologi oceanografi . posibilita-
tea anumitor intre anoma-
liile climatice temperaturile de la
oceanelor din zona 5-a constatat,
de exemplu, seceta care a afectat nord-es-
tul Braziliei s-a datorat... temperaturilor neo-
de la Oceanului Atlantic in
zona iar neregularitate& ploilor pro-
duse de musonul indian sau
abundente din Peru Australia au fost legate
de anomaliile ce au afectat apele Oceanului
Pacific. De asemenea,
un element principal care produce
climatice fenomene deosebite in apele
oceanice din zona este curentul "B
Nifio", care se indeosebi spre mijlo-
cul lunii decembrie, prin apelor de
la Pacificului cu cea 5-6" C, indeo-
sebi de-a lungul coastelor ecuatoriale. Ano-
maliile de in Oceanul Pacific sint
legate de un fenomen meteorologic numit
aceasta traducindu-se prin
inversarea gradientului de presiune dintre es-
tul vestul Pacificului. Fenomenul care are
loc in mod neregulat (in medie la 3-4 ani) a
constituit in anii '82-'83 un eveniment deose-
bit a fost studiat in mod special. 5-a putut
observa in timpul fazei de maturitate a evo-
lui "B Nino", de
din Oceanul Pacific in cir-
America de
Nord. De aceea, curentul este con-
siderat, in momentul de doar ca o com-
a unui fenomen mult mai vast mai
complex (legat, probabil, de
marini) al mecanism nu este in intre-
gime elucidat. In ultimii ani, meteorologii
o schimburilor de
energie dintre ocean Ei pun
citeva de mare
De exemplu, ,,dezordinile cli-
matice" observate in in re-
giunile mai de Pacificul de sud au
cumva vreo cu fenomenul din
'82-'83, cumva simptome care
prevederea lui "B Nino"
se pot anticipa chiar
ile pe care acesta le-ar aduce atmosferei
oceanului.
Este
la nivelul imenselor intinderi de din zona
are o foarte mare asupra
climei. Energia in ape este
atmosferice in mod direct,
sub de indi-
rect, prin intermediul marini care
acesteia. Transportul de
energie de la !atitudinile inferioare cele
. superioare, care la originea at-
mosferice oceanice la asi-
76
-----------almanah
si "dezordinea
i:limatic" a Te rre i
echilibrul termic hidric al Terrei
constituie, un factor important al
climatice. Desigur, de data aceasta
se se ya putea mo-
dela acest sistem al ocean-atmo-
se poate prevedea in ce limite va
evolua el. Pentru a se putea acestor
pentru previziunea clima-
in cadrul Meteorologice
Mondiale (OMM). s-a instituit Proiectul pentru
c:en:etarea oce.nelor ti ftnosterel
globale (TOGA). B se afla deja in
incepind din 1985 va dura in
1995. Proiectul prevede, mai intii, verificarea
unor astfel de fenomene coerente in
timp, cit studierea de modelare
a dintre ocean O
rezolvate aceste probleme, studiile din
cadrul TOGA vor fi foarte utile in depistarea
unor pentru formalizarea a n-
sistemului de ocean-atmo-
Modelele existente asupra oceanelor nu
au atins stadiul celor foarte sofisticate
privind a atmosferei. Mode-
lele simple in prezent pentru
apele mai adinci sint capabile numai de
a reproduce, de exemplu, parametri-
lor apei de in momentul cind vintu-
rile puternice sau furtunile forma-
rea curentului marin.
Prin actualul program de cercetare
se vor putea date precise. pe o pe-
de 10 ani, asupra de tempe-
a din stratul su-
perior al apelor oceanice cuprinse intre latitu-
dinea 20"N 20"S. Efortul in materie de ob-
servare, intr-o atit de
capacitatea unei singure astfel incit
se printr-o coope:
rare mai a oc:eanografilor
americani, francezi australieni.
francezi de o expe-
mai in oceanelor
din zona (in Oceanul Indian prin
proiectul TAAF. in Oceanul Pacific prin
de cercetare din Australia insulele Tahiti, iar
in Oceanul Atlantic prin programul FOCAL,
cu baza la Dakar). Efortul actual al
lor francezi, cum reiese dintr-un articol
in revista .. La Recherche". este concen-
trat in zona care,
lor, ar juca un rol important in
echilibrului climatic al Terrei.
de ei . dintre Paci-
fic Indian". se prin tempera-
turile ridicate ale apelor de (cea 28
C) in mai tot timpul anului.
aici ar fi locul de formare al
fenomenului marin .. B Nino".
in prezent o de nave care su-
in temperatura la su-
mai ales in adincul oceanelor; prin
cooperare acestora se
va in ani. Este un lucru
firesc, deoarece actualii nu pot supra-
veghea temperaturile apelor de adincime.
tocmai elementul al tuturor ma-
rilor oceanice la Pen-
tru din Pacific se va realiza in cu
rind o mai de nave ocea-
77
nografice, unei intre specia-
americani cei francezi. Aceste nave
dispun de un echipament special pentru
surarea temperaturilor la diferite niveluri, pe
intreg traseul lor. Datele sint
retransmise bazelor de cercetare pnn Sistemul
ARGOS, astfel accesul
lor la foarte recente doar in citeva
ore.
Oceanografii cunosc faptul in cursul
unui an normal, alizeele oare
pe Ecuatorului, importa!:lta
presiune asupra apelor Pac1f1culw, provocmd
formarea unor de indeosebi spre
vestul zonei tropicale a oceanului. Atunci cind
presiune dispare, apele oceanului re-
vin la echilibru, iar un "convoi de unde" se
est, Paci_fi?ul in ci-
teva luni. Detectarea cu multa prec1z1e a aces-
tor unde va permite
cu precizie fenomenului .. El Nil'io".
Desigur, efortul l_i mita
doar la de date. Anal1zanle mter-
acestora in modele oceanice,
sebi in cele ale ocean-atmosfera,
vor reprezenta o foarte de
progres in oceanografia meteorologia viito-
rului deceniu. Tocmai in acest scop progra-
mul TOGA va primi, la nivelul un
nou impuls, prin inzestrarea sa, la
tul acestui deceniu, cu oceanografici
(NROSS, ERS-1,. TOPEX --:- etc.)
ce vor permite une1 est1man globale
asupra presiunilor exercitate de vintul de la
Oceanului Pacific. _
in deceniul ce urmeaza,
programului TOGA, se un
pas spre ma1 buna a
in in
nea climatice pe planeta noastra
Dr. Constantin NEDELCU
78
B
ne
medicului specialist ori
de cte ori se ivesc tul-
n starea noas-
de Se
ca unii dintre noi apeleze din
diferite motive, dar pentru ace-
scop, la membrii familiei,
prieteni, la de la
Primim sfaturi de la ei, le apli-
ce le-am bine
valoarea ne trezim apoi cu to-
tul restabiliti. Nu le
la rrxiul nostru,
altora povetele primite - chinte-
a intelepciunii practicii
medicinei Alteori
recurgem la metodele terapeu-
tice ale acesteia doar n
ce, urmrxi un
tratament greu de la
medicul specialist, nu am obti-
nut rezultatul scontat.
Pentru unele maladii nu
pot fi vindecate de medicina
iar practicienii tradi-
obtin deseori succese
remarcabile n combaterea lor
n plus, arareori (sau chiar
deloc) n procesul terapeutic pe
care-I au de-a face cu
efecte secundare nedorite (risc
deloc neglijabil n cadrul folosirii
medicamentelor moderne), se
la ora n lume
un tot mai viu interes pentru
medicina
,,neor-
etc.,
n mod eronat i se mai
spune Termenul
acesta nu i se poate aplica, n-
truct, cum au dovedit cer-
consacrate n ultima
vreme "mecanisme-
lor ei metodele te-
rapeutice traditionale nu exclud
pe cele ale medicinei curente;
unor co-
relatii ntre ele n viitor
de mare
In lumea, de
vreme, sistemele traditionale de
au fost scoase n
afara legii, medicina
bucurrxiu-se de cele mai largi
drepturi. Medicina
care dispune de mijloace terape-
utice proprii, ce se deosebesc
de cele ale medicinei curente, a
continuat existe, ai-
practicienii ei, spo-
"zestrea" de intelep-
ciune. Cele mai mij-
loace de vindecare ale ei snt
acupunctura, homeopatia, plan-
tele medicinale, fizioterapia, hip-
noterapia, masajul, osteopatia.
Aceste variante au, fiecare, mijr
Joace proprii de diagnosticare,
teorii proprii privind aparitia,
evolutia tratarea bolilor, sis-
teme care n ele tota-
litatea practice do-
bindite de diferiti n
decursul timpului_ Acupunctura,
de exemplu, se pe
ideea circulatiei "energiei vitale"
n organism.
terapeutice deosebite
unele de altele, aceste variante
procesele
de autovindecare. In homeopa-
tie se n doze in-
fime, substante care, n
mari, ar putea provoca unui om
o afectiune cu
aceea care este Po-
trivit unei alte metode curative,
se doze mari de pre-
almanah
parale din plante medicinale, n
ambele cazuri realizndu-se
o intensificare a proceselor na-
turale de restabilire a nor-
I'IK}Ie de -
In medicina
simptomele unei boli au alte
semnificatii dect n medicina cu-
Ele snt privite ca sem-
nale ale dezechilibrului survenit
n functiile sistemele organis-
mului, fiind considerate
indicii ale pe care trebuie
mers n vederea restabilirii
Un practician n acupunc-
de exemplu, cu
atentie culoarea pielii celui bol-
nav, timbrul vocii, starea n care
se limba ochii lui,
tile puls ului n dife-
rite puncte, adunnd astfel infor
matii ce l aprecieze de-
ce au survenit n functi
ile organelor interne a di-
o apoi n n-
treg procesul terapeutic.
metode individuale
pentru fiecare caz de
vire n parte, vn puls slab putnd
fi socotit normal la un anumit
tip de bolnav, dar devenil}d
simptom al bolii la un altul. In
cadrul terapiei, personalitatea
bolnavului, n ntregul ei, se
n centrul atentiei, de ma-
ladia Starea cea
snt privite analizate ca
un tot unitar, stabilirea diagnos-
ticului o
a modului de
a ti lor psihice
chiar a dispozitiei bolnavului,
toti factori dovedindu-se
de pentru
practician ca simptomele fi -
zice. '
O n "intimitatea"
medicinei complementare
luie idei
acum neluate In care
pot sluji benefic medicinei
fice. o apro-
piere de experienta a
medicinei traditionale ar fi nles-
ni! descoperirea mult mai mul-
tor substante active farmaceutic
unele chiar cu
40% mai mult dect s-a realizat
acum).
Meritorii, n ceea ce
medicinei comple-
mentare de for-
mati n conformitate cu instruc-
tia snt efor-
turile ntreprinse n R.P. Chi-
Deosebit de
este experienta n vin-
decarea cancerului la Spitalul
Huananman al Academiei de

unde sectia de profil a fost nfi
n anul 1962 se de
atunci sub conducerea prof. dr.
Duan Fanvu. Rezultatele specia-
de aici se pe
completarea experientei clinice
moderne cu ale tera-
peuticii traditionale. In timp ce
azi, n China, terapia cancerului
la slomac, prin metode ale me-
dicinei
viata cu 5 ani nu-
mai la 29% dintre bolnavi, prof.
Duan interval
pentru 55,23% dintre pacienti.
sa, medicina
a vindecat
cancerul n secolul al
XII-lea .e.n. (perioada Yin), iar
texte medicale vechi Ira-
79
tate de scrise intre anii
960 1279 e.n.)
nivelul despre
cu nimic mai pre
jos, in ceea ce descrie
rea aparitiei evolutiei ei,
de ceea ce in tratatele
medicinei contemporane.
O a vechilor
mijloace folosite in vindecarea
cancerului ii permite
profesor recomande in tera-
pia bolilor canceroase un
de 200 de diferite, in
rindul desigur
utilizarea plantelor medicinale
(dintre ele cea 80% sint foarte
frecvent folosite). Studiile intre
prinse de medicii chinezi, cu de
osebire asupra unora dintre ele,
vechile remedii opresc,
in majoritatea cazurilor,
rea tumorii, starea
a bolnavului corespun
ii prelungesc viata. Este
necesar lor,
ca tratamentul nu se
strict la vindecarea orga-
nului atins de cancer, ci fie
o atentie
generale a intregului organism.
Dintre plantele medicinale,
este considerat un
foarte bun mijloc de tonifiere, el
sporind vitalitatea organismului,
redindu-i energia .
nu trebuie
un panaceu; mai mult,
ea poate chiar atunci
cind nu este corect.
extracte de - ce
distrug celulele canceroase sau
le ncetinesc dezvoltarea - au
dovedit rezultate foarte bune in
reactivarea imune a or-
ganismului. ceea ce este ex-
trem de opinia
prof. Duan a altor medici ehi
nezi care au consacrat ei ani
de eforturi pentru
ndeaproape a medicinei com-
plementare, arareori folosirea
mijloacelor traditionale de com-
batere a cancerului a altor
maladii produce fenomene se-
cundare nedorite.
dar citeva date ce pot
constitui argumente pentru un
nou mod de abordare a proble
melor legate de ocrotirea
oamenilor. Completind me
todele curative ale medicinei
cu cele ale medicinei
populare, traditionale, s-ar putea
inregistra noi succese nu numai
n lupta cu maladia
dar cu multe alte boli.
Maria PAUN
80
extraordinarul ochi al
aici de 100, 400 600 de ori.
MUSCA
. -''
o
de o

complexitate
almanah
[!
abOratorul de neuro-
din Mar-
silia. Sub .,bagheta"
lui Nicolas Frances-
chini, inginerul electronist
devenit actualmente un apre-
ciat neurobiolog, specia-
refac - pentru a cita
n cei ani de cer-
- expe-
ce vor permite, n final,
se perfect meca-
nismele cu ajutorul
ochiul... vede luml}a
Ce sens au aceste eforturi '\i-
tanice, mergind la con-
struirea unui sofisticat ,,mi-
croscop-telescop", unic n
lume, capabil exploreze
fiecare din cele 48 000 de ce-
lule fotosensibile, care permit
minusculului ochi al insectei
- de cea 1 mm - capteze
lumif'!a? Aparent nici unul.

fierbinte a lui Nico-
las Franceschini, medaliat cu
argint de CNRS n
este aceea ca, ntr-o
.zi, dea posibilitate
lor la fel de bine ca
omul. De milioane de ani, cel
mai mic crustaceu, cea mai
acest
lucru cu o ingeniozitate ce-l
face pe electronistul de ex-
de invidie.
organele senzoriale ale
speciilor animale un
mare avantaj asupra ordina-
torului - snt .Jnteligente"!
Ochiul nu se
doar fotografieze pe retina
sa o imagine instantanee din
mediul exterior. in planul din
spate se o
81
Ochiul compus al domestice un dimorfism sexual ui-
mitor: masculul (1), spre deosebire de (2}, in zona dor-
in intens) celule fotoreceptoare particu-
lare, ce speciei.
extrem de compli-
ce in perma-

diferitele semnale ale
mesajului vizual. Astfel, in
timp ce calculatorul cel mai
puternic nu poate trateze
decit intr-o ma-
.,pas cu
pas". de-a lungul unui
unic, gigantica tridi-
a neuronilor reti-
nieni simultan mii de
diferite, mul-
tituqinii de .. microcircuite" ,
conectate in paralel.
organizare, i nimaginabil de
ce creieru-
lui capacitatea sa
de prelucrare, curiozi-
tatea
deci dincolo de in-
teresul pe care il
pentru cercetarea fundamen-
82
scopul efectu-
ate de echipa este
simplu: apoi
copieze cit se poate de fidel
natura pentru a fabrica sis-
teme de vedere
celei umane.
De ce, atunci, nu se
direct ..
care . vederea omu-
lui? In realitate, in ciuda pro-
greselor din neurobiologie
a faptului anatomia ochiu-
lui omenesc a fost
de la inceputul secolului ,
noi nu prea
multe despre modul cum
milioanele de
neuroni, despre conexiunile
existente intre ei pentru a
aduna, trata transporta
la creier mesajul vizual.
La ochiul
mamiferelor se
ca o .. de pinze
de mbinate unele
e>u altele. ..Pentru a incerca
frnturi ale me-
canismului intim al circuitelor
neuronale, Nicolas
Franceschini, trebuie ne
eforturile spre un
sistem vizual elementar, care
ne din
aproape in aproape, semnalul
electric generat de un
mic de neuroni, identificabili
in mod individual."
musca - nu
numai ea - pentru
cercetare un avantaj inesti-
mabil , anume vederea .. mo-
Ochii panoramici
sint din
- 3 000 la Musca do-
mestica -, juxtapuse eta-
late in evantai pe intreaga su-
a celor
de Fiecare a
mozaic se
exact ca un ochi in
orientat in intr-o direc-
Cu lentila sa conver-
cu propriile celule
fotoreceptoare, ea o
imagine
a ceea ce o Pen-
tru sau
lumea cu
un tablou de Seurat, celebru
pentru pictura in
.. La diptere
spre deose-
bire de alte insecte, celulele
fotoreceptoare, ce
aceste mii de retine, sint in
plus perfect individualizate.
Astfel, la musca
se intilnesc, invariabil, opt pe
o fiecare posedind
propria prelungire
lntuim acum de ce, de la
secolului trecut ,
a suscitat un
asemenea interes printre neu-
robiologi. Pe de o parte,
ochiul .. compus" se dove-
a fi de o complexitate
pentru a percepe
luminoase, culo-
rile El poate servi
deci ca model de a
sistemului nostru de vedere.
Pe de parte, deoarece se
descompune anatomic fi-
ziologic in mii de mici ochi
elementari , remarcabil ordo-
devine aborda-
rea lui a ne .. pierde" in
.. labirintul " neuronal.
De altfel, musca este sin-
gura specie printre neverte-
brate ce se poate .. mindri " cu
un .. Atlas al creierului une1
insecte" , in 1976 in
care majoritatea celulelor
nervoase ale sistemului
vizual au fost descrise lo-
calizate, una cite una. Un cal-
cul simplu de la
sine: 2 ochi per 3 000
per ochi, 8 celule fato-
sensibile per 2 x
3 000 x 8, 48 000 celule
specializate in perceperea
imaginilor! Incredibil?
in prezent se cu-
cu o precizie uimi-
toare, planul .. cablajelor"
existente nu numai intre cei
48 OOOde fotoreceptori, ci
intre ei zecile de mii de ne-
uroni care ii prelungesc! ..
chiar par
independent
unele de altele la
ochiului, descoperim de
fapt ele foarte re-
pede pentru a spori intensita-
tea mesajului vizual",
Nicolas Franceschini.
Fiecare pro-
venind din este, i ntr-a-
de celule
fotoreceptoare, ce la
nvecinate. Dar in
momentul in care
prelungirile nervoase ale ce-
lor celule ce .,privesc" in

ele se intilnesc se conec-
la un singur neuron din
primul ganglion optic. Pute-
rea lor de detectare
astfel considerabil, ca
,,antene" , la
receptor.
Din nu este sufi-
cient cum sint reparti-
zati neuroni pentru a
modul in care pri-
ochiul unei ...
Inainte de toate, trebuie
apa-
ratului vizual , deoarece nu-
mai el va putea fi repro-
dus i ntr-o ,.inteli-
In limbajul informati- .
cii , problema se pune in felul
cite calcule (in sen-
sul matematic al termenului)
neuronale
pentru a trata mesajul vizual?
Care este
- algoritmul - ce permite o
a mesa-
jului? In mai ales,
cum se intre ei
neuronii pentru a executa
acest algoritm? Sint
ce incep
punsuri,
efectuate la Marsilia a fai-
mosului .. microscop-tele-
almanah
scop", amintit anterior. Sub
obiectivul acestuia, och1i
devin un fabulos ta-
blou de cu 48 000
de taste distincte. Este sufi-
cient ca ele fie
una cite una, pentru a ob-
serva reconstitui, progresiv,
circuitele invizibile care le
pun in
Desigur, am putea ne
oprim numai la acest aspect
din insectei atit de
de om. Nu o facem,
deoarece mai un do-
meniu ce ne ,.sfi-
deze", in mod parti-
cular
Este vorba de
.. o o
infinit de
spune Frances-
chini. Pentru a zbura, ea tre-
buie moduleze in per-
amplitu-
dinea dar orienta-
rea chiar deformarea aripi-
lor sale! " Pentru a comanda
cele 18 perechi de cu
care acestea si nt echipate,
creierul are nevoie de infor-
foarte precise asupra
mediului.
lui K. Hauser de la Institutul
,.Max Planck"
la nivelul celui de-al
treilea ganglion optic, un
grup de 45 neuroni speciali-
in detectarea
ii este ,.ci-
tirea" unei date, ori-
sau n pri-
sensurilor acesteia
(stinga-dreapta, dreap-
ta-stinga, sus-jos, jos-sus)
ele sint comandate de un lot
de celule nervoase. Conectati
la diferitele ale ochilor
panoramici , cele citeva zeci
de neuroni se
i ntr-un veritabil radar optic ce
continuu redresarea
zborului , evitarea obstacole-
lor sau O
astfel de sensi bil itate
din comun - o
care in a numai ce-
lule fotoreceptoare .(din
48 000) demon-
marsiliezii , activitatea
unui neuron - ne face ne
gindim la avantaj ele prezen-
tate de un detector electronic
de o asemenea putere in ghi-
darea vehiculelor sau in tele-
supraveghere.
mai ni se
descoperirea ace-

privind de depen-
inevitabile dintre com-
al
SIStemul sau nervos. In tot
intervalul de timp in care se
cu o acro-
,.baletul " amoros, se
masculul
sub napoia ei cu 10
cm. Cum este
precizie?
ni-l tot Nicolas Fances-
chini , care, a ob-
servat in regiunea dorso-fron-
a ochiului masculului o
la
Rolul favorizeze dis-
cernerea contrastului in detri-
mentul perceperii culorilor.
Este momentul ne amintim
in retina vertebratelor se
tipuri principale
de celule: cu spe-
cializate in detectarea intensi-
luminoase slabe, cu
conuri, specializate in vede-
rea culorilor. La celu-
lele sint diferite, dar princi-
piul in fiecare
din ochiului mo-
zaicat se cele feluri
de fotoreceptori. la
periferia retinei in
dintre ei rolul bas-
iar doi, centrali
unul in prelungi rea
celuilalt, pe cel al conurilor.
dispunere se ntl-
in toate cu ex--
zonei dorso-frontale
de la mascul , unde celulele
centrale se pe ase-
menea, ca In plus,
una din cele celule spe-
cifice transmite prelungi-
rea sa nu al
doilea ganglion optic (ca ce-
lulele centrale ale
ci primul
ganglion (ca celulele perife-
rice) . Integri nd astfel
semnale in loc de mas-
eului a se pare, mijlocul
de a avea un avantaj in de-
tectarea contrastului. Un atu
pentru a pierde din ve-
dere partenera, un atu pentru
speciei !
pentru a putea
,.privirea" in
asupra mi nusculului
punct negru
pe cer, natura 1-a
inzestrat cu un alt avantaj :
o per-
in spatele
retinei , cu neuroni ni-
i n ochiul fe-
melei. .. Dar. atit.
Volchlta
83
[!
a poalele piramidelor
de la Gizeh, dar
n umbra
acestora, se
de mai bine de patru .mileni i
si un monument de
dimensiuni care a sus-
citat , de-a lungul veacurilor,
interesul tuturor vizitatorilor.
Este Marele Sfinx, ridicat din
porunca faraonului Khefren
(Khafra) , al patrulea rege din
dinastia a IV-a (cea
2723-2563 i.e.n.), care a
exercitat, din antichitate,
o asupra
celor care I-au a fost
descris, admirat , studiat , res-
taurat de faraonii Regatului
Nou, apoi de greci romani ,
de savantii ce au expe-
84
lui Napoleon Bonaparte
din 1798-1801, in de
egiptologii secolelor XIX
XX. Primul care s-a ingrijit de
degajarea nisipului din jurul
statuii a fost, pe la 1400 i .e.n.,
Tutmes al IV-lea; convins
Sfinxul 1-a ajutat
Egiptului, a come-
morat evenimentul printr-o
la picioarele
acestuia. 750 de ani mai tir-
ziu, probabil in timpul dinas-
tiei a XXVI-a, este din nou
"ntineri!", repa-
fiind de greci
romani. La inceputul secolu-
lui al XIX-lea italianul Cava-
glia nisipul din jurul
celebrului monument, iar in
anii 1925-1926 inginerul
francez Emile Baraize intre-
prinde cea mai restau-
rare, degajind sistematic tot
sectorul. Cu ocazia acestor
au obser-
vat Sfinxul fusese in
intregime dintr-o
in antichitate in cariera din
care se blocurile
de pentru pi ramida lui
Kheops.
sale
impresionante, misteriosul
cap de om pe un trup
de leu sint cunoscute pretu-
tindeni in lume.
intre enormele sale
labe din se ruinele
unui templu. De ce a
Khefren aceste con-
structii cu totul necunoscute
la el repe-
tate aceea? Piramida,
templul funerar cel
situat la un nivel inferior.
pentru ritualuri purificatoare,
suficiente pentru
predecesorul Kheops,
unul din cei mai mari regi din
istoria Egiptului.
modernr au incercat dez-
lege enigma. n 1920-1930
templul este de france-
zul Emile Baraize egiptea-
nul Selim Hassan -
dau seama, modul de
a pietrelor, edifi-
ciul este contemporan cu pi-
ramida lui Khefren -, dar nu
a fost studiat in detaliu decit
in 1967-1970, cind arheolo-
gul Herbert Ricke a
almanah
ajuns la concluzia era un
templu al soarelui, cel mai
vechi cunoscut in Egipt. El a
identificat
are in est in vest, dedicate
respectiv
soarelui-apune, chiar 24 de
piloni masivi , marcind .. . cele
85
24 de ore ale zilei.
rul a avansat ipoteza Sfin-
xul nu a avut meni rea de a
necropola de la Gizeh,
cum se presupune nde-
ci este el un
simbol al zeului-soare.
Egiptologul american Mark
Lehner - care n anul 1979
ndreptat asupra
Sfinxului, iar i n 1984 a
un amplu proiect de intoc-
mire, cu ajutorul celor mai
moderne metode studiu, a
unei complete deta-
liate a tuturor monumentelor
de pe celebrul platou de la
Gizeh, situat nu departe de
Cairo - - ideea lui
Ricke, dar este de
Sfinxul il pe farao-
nul Khefren n postura zeului
Horus, aducnd ofrande in
templul solar. acesta
este complexul"
Sfinx-templu o
a importantei schim-
ce a avut loc i n timpul
domniilor lui Kheops Khe-
fren care a deschis drumul
spre zeului-soare
Ra. Se pare regele Kheops
a introdus o rel i-
ce a lezat profund in-
teresele su-
prem al statului , faraonul , fiul
lui Ra, este cel care
de acum nainte, marii sacer-
Aceasta ar putea explica
aversiunea de
constructorul Marii Pi ramida,
vie la mijlocul secolului
al V-lea .e.n. cnd Herodot vi-
Valea Nilul ui; informa-
primite de el se la
un rege odios, care a ordonat
inchiderea templelor i-a
pe cu povara
la monumentul
funerar; la fel de crud era
Khefren abia Mykerinos ia
impotriva abuzurilor.
Studiile pe teren ale echi-
pei lui Lehner au
multe lucruri interesante.
Imensa statuie - vrful capu-
lui Sfinxului se la aproxi-
mativ 20 m deasupra nivelului
solului - a fost de sus
in jos n roca o
cantitate de fi-
ind apoi la construi-
rea templului chiar a pira-
midei lui Khefren. (0
de clar
de-a lungul umerilor Sfinxu-
lui , poate fi in
imensele blocuri folosite ulte-
rior.) inca ceva: din-
spre Sfinx, in timpul
86
lui de soarele apune
chiar intre piramidale lui Khe-
ops Khefren, acestea
descriind pe orizont... o gi-
akhet (re-
ca un soare ntre
doi care nu
altceva decit .,locul in care
soarele apune". n vremea di-
nastiei a XVIII-a (secolele
XVI-XIV cnd Sfinxul
avea deja venerabila de
1 100 de ani era ngropat
la gt In nisip, el a primit
numele de Hor-em-akhet
(Horus-la-orizont) pentru
cei ce se apropiau dinspre
anticul Memphis vedeau ca-
pul Sfinxului ntre
cele piramida.
Nu vom
Khefren a poruncit ntr-ade-
reali-
zeze o asemenea aliniere, dar
a avem confir-
marea egiptenii posedau
un nalt nivel de n
acele vremuri
Cum au izbutit ei
aliniere n timp ce
practic terenul de_
picioarele lor? .. o adevarata
M. Leh-
ner, care ex-
plica ingeniosul procedeu la
studiului asupra
platoului de la Gizeh.
De-a lungul mileniilor,
omul natura I-au supus la
grele - cindva n
evul mediu sau poate la sfr-
secol ului al XVI I I-l ea,
i-a fost furtunile
de nisip I-au acoperit vintul
a atacat roca, sarea s-a
duit corpul de
mortarul
timpurii a mncat din stinca
-, -<Iar Marele Sfinx a
rezistat, refuzind se dea
in cele din
in lupta cu Timpul.
Lia DECEI
cutremure-
lor este, in-
cea mai pro-
vocatoare (prih com-
plexitatea inaccesibilitatea
directe a fenome-
nului) {prin pre-
siunea de societate
in vederea reducerii tributului
acestora) dintre predic-
geofizice. Interesul pen-
tru prevederea cutremurelor
a cu mult timp inainte
de a incepe studiul
al fenomenului seismic, fiind
in acele timpuri apanajul pre-
astrologilor.
Dar numai o ca
seismologiei instrumenta/fi
au inceput fie puse bazele
ale cutre-
murelor.
Privit ca un subiect .,tabu"
qe in prima
a secolului XX, do-
meniul incepe se dezvolte
intr-o
in a doua a veacului
nostru ca urmare a progrese-
lor teoretice,
tehnologice etc. , astfel in-
cepind cu anii '60, apar pri-
mele programe de
(i n Japonia, China,
U.R.S.S. S.U.A.). Se trece
astfel treRtat de la abordarea
strict probabilistico-stocas-
la cea determinist-cau-
cu caracter empi-
ric. dar care este tot mai mult
cu modelarea fizi-
a procesulUI.
In prezent, cutremu-
relor a ajuns se constituie
ca un domeniu pluridiscipli-
nar de mare interes atit pen-
tru cit pentru
almanah $tiintii
Predictia
CUTREMUREWR
publicul larg, cu profunde
economico-sociale
chiar cu aspecte de com-
intre predictori, astfel
a necesitatea intro-
ducerii unei terminologii spe-
cifice chiar a unui cod de
ale domeniu-
lui.
Baza a seismo-
genezei
cutremurelor
O ar trebui
specificarea
relor atribute: 1) locul, 2)
mea 3) momentul viitorului
cutremur, 4) gradul de incre-
dere a 5) estimarea
efectelor (macro) seismice ale
cutremurului n final, 7) fie
intr-o
pentru a se putea sta-
bili, dubii, succesul (ori in-
succesul) ei.
Primele rezultate
n domeniul seismice
s-au bazat , in general, pe extra-
polarea n viitor a unor regulari-
observate n activitatea seis-
dintr-o zona. Ast-
fel de prognoze, contin ine-
rent caracterul statistico-aleato-
riu al au avut au
un rol util n predictia de
termen lung. Ulterior, o cu
progresele nregistrate n intele-
gerea seismogenezei, s-a contu-
rat tot mai clar faptul un cu-
tremur (cel putin tectonic) este
un act de rupere a materialului
litosferic, (ca rezultat al
rii de tens iuni mecanice) ,
printr-o faliere prece-
de un proces al
(mega) fracturii finale,
proces care se prin
evolutia a unui corte-
giu de fenomene precursoare
(f.p.) Astfel, predictia cutremu-
relor, n faza preponde-
rent se n
principal, pe de f.p.
Acestea apar anterior
principal, snt cauza! legate de
el, parte din procesul
(geo) fizic complex de
a ruperii principale. Forma esen-
de manifestare a f. p. este
ano!l)alia precursoare ce apare,
la un moment dat, pe fondul fe-
nomenului. Deci f.p. pot fi con-
siderate ca autentice "mesaje"
fizice ale (litosferei)
manifestate prin cmpuri, unde
sau particule ale detec-
tare, identificare, descifrare, in-
terpretare se fac ade-
sea in conditiile unui raport
semnaVzgomot mic, ceea ce in-
in general, studiul
lor.
Procesul de a unui
cutremur de ten-
siune-deformare, in li-
din viitoarea fo-
. care pot genera cate-
gorii (primare) de manifestiD-i: 1)
geometrice/ mecanice
ale materialului/rocilor din
Il) ale unor proprie-
fizico-chimice ale acestor
roci. Aceste categorii pri-
mare de manifestari pun am-
prenta asupra intregului evantai
de procese fenomene seismo-
logice, geofizice, geomorfolo-
gice, geochimice chiar biofi-
zice din zona de a cu-
tremurului: fluctuatii in seisrnici-
tate, deformatii ale crustei teres-
tre, in cimpurile natu-
rale ale (geoelectric,
geomagnetic, geotermic, gravific
etc.), in regimul geo
hidrochimic nu in ultimul
rnd, in comportamentul anor
mal al ' biosistemelor. in
prezent s-au raportat citeva zeci
de discipline precursoare (ele
mentare), dar marele inconve
nient este nu s-au putut sta-
bili unul sau mai muite f.p. uni
versale baza lor este
intr-o de mode
Iare.
Pentru intelegerea bazei fizice
a precursorilor s-au avansat ci-
teva modele fizice al procesului
de (modelul dila-
modelul de fisuri-
sau modelul de as-
etc.), dar tre-
buie mentionat ele sint, deo-
calitative (in principal)
idealizate. Procesele descrise
de modele sint fizic rezonabile,
experimental verificate, dar cu
constante de timp necunoscute
sau insuficient cunoscute.
Fiind intrinsec generate le-
gate de procesele fizice
toare din zona a viitorului
cutremur, f.p. de seis-
in seismicitate)
aduc cele mai pretioase informa-
tii premonitorii. Cadrul nu ne
permite decit o enume-
rare a principalelor f.p. de na-
scheme de calm
in activitate (inclusiv diferitele ti-
puri de lacune seismice),
scheme de activizare, scheme
de
de tip fluctuatii
n parametrul b (unul dintre cei
mai importanti indicatori ai pro-
ceselor seismotectonice), emisia
(geo variatii n continu-
tul spectral al undelor seismice
(prin inducerea de anizotropii
ale rocilor), variatii n viteza de
propagare a undelor seismice
(un precursor extrem de con-
troversat care, n perioada ani
lor '60- '70, un "panaceu",
dar n prezent a n desue
tudine) etc.
crustei terestre.
puse n prin
clinometrice, de nivelment ,
triangulatie, trilateratie, extenso
metrice etc. ele in-
formatii extrem de utile n activi-
tatea de pre.dictie. Celelalte f.p.
geofizice de inconvenien
tul deseori nivelul lor este
atit de mic nct snt acoperite
de zgomotul de fond, ceea ce
face deosebit de detecta
rea lor.
87
1
Metode, procedee
tehnici de
Rezultatele observationale,
experimentale teoretice au
probat faptul cercetarea de
prevedere a cutremurelor poate
fi n mai multe etape, in-
trucit proces ' de dezvoltare a
unUl seism pune gradual am-
prenta asupra proceselor fizice
precursoare din evolutia lui. S-a
considerat deci este adecvat
se jaloneze procesul de pre-
n patru
etape: a) de termen lung, b) de
termen mediu (intermediar), c)
de termen scurt d)
etape mai
sus i corespunde o categorie de
cu ferestrele (tempo-
co-
stadiului respec-
tiv, ferestre care n evolutia
(procesului seismic
spre momentul final (de aparitie
a principal) vor fi tot mai
bj " e precizate.
n general, momentul de apa-
ritie, durata f.p., ex-
tinderea sta-
diile lor de evolutie etc. consti-
tuie baza. pentru estimarea celor
trei atribute principale ale unei
Observarea caracteris-
ticilor valorilor geocmpurilor
n timp de eva-
luarea deviatiilor valorilor para-
metrilor, de nivelurile medii,
baza metodelor de
care pot fi clasifieate
88
n: A) seismologice, B) geofiziee,
C) geomorfologice, D) geochi-
mice, E) biologice etc.
Rezulfate
perspective
departe de faza de
posibilitatea
de a prezice cu succes unele cu-
tremure a fost du-
bii n numeroase cazuri,
s-au nregistrat multe
sau alarme false. cteva
exemple semnificative: in con-
textul de termen lung,
au fost peste zece cu-
tremure majore (M
5
;:::7), n spe-
cial n Centura
ntre care cel mai important caz
a fost cel al seismului de la Oa-
xaca (Mexic) din 29 noiembrie
1978 (M.=7,3). Ea poate fi pri-
ca modelul clasic, ideal de
predictie, pe gama
de f_p_ in evolutia lor
(in timp real) prin toate etapele
de culminnd cu alerta
cu aproximativ 9
ore naintea principal,
ceea ce a condus, se
la salvarea a peste 100 000 de
vieti Trebuie subliniat
predictia cutremurului
de la Haicheng a beneficiat de o
de
aparitie a precursorilor, inclusiv
(un element decisiv in
emiterea
Dintre cele mai mari
trebuie mentionat cutremurul de
la Tangshan (China) din 28 iulie
1976 (M
5
=7,8), pentru care,
activitatea de era in
nu a fost
predictia de termen scurt imi-
victimelor atin-
gind aproximativ 250 000 de
persoane, ceea ce l face fie
cea mai mare seis-
din acest secol). Un exem-
plu celebru de este
cel al cutremurelor peruane gi-
gantice prezise (de
tre doi seismologi americani)
pentru vara-toamna anului 1981.
Predictia s-a dovedit
chiar a fost de
Consiliul National de Evaluare a
Seismice din S.U.A.,
cu cinci luni nainte de data
pentru primul cutre-
mur Cu toate acestea,
predictia a produs mari pertur-
economice sociale a
impus luarea n considerare a
unui cod de evaluare
a seismice.
Este instructiv
predictia cu cea meteo
ele sint intr-un
raport invers: in meteoro-
logie predictiile de termen scurt
au un grad de reali-
zare, iar cele de termen lung
snt mai putin avansate, n seis-
mologie situatia este n
sensul predictia de termen
lung a cutremurelor a cunoscut
rezultate deosebite, pe cnd n
predictia de termen scurt pro-
gresele snt mult mai
mici. Fenomenul apare ca nor-
mal avnd n vedere caracterul
extrem de complex al procesu-
lui de rupere din etero-
genitatea mediului, precum in-
fluenta factorilor
(de origine meteo
etc.), dar, mai ales, comporta-
rea a proceselor din
faza a ruperii. Trebuie
precizat pe activi-
tatea de a
evenimentelor, este n
paralel, o activitate de instruire
antrenare a populatiei n
fel incit aceasta co-
rect la o (altfel,
efectele nedorite datorate pani-
cii sociale economice, care ar
putea n unei
populatii neantrenate, pot fi mai
mari dect n cazul
evenimentului). Se poate con-
semna, de asemenea, n ceea
ce stadiul in
acest 9omeniu, s-a trecut de la
faza la cea expHcato-
rie. progresul rele-
vnd o complexitate
stadiul actual al
cutremurelor nu
prevederea a evenimente
lor iar
pentru rezolvarea ei
snt foarte mari,
tii telul realizabil, ceea
ce ar justifica orice efort pentru
beneficiul social) po-
tential
/
Predictia
cutremurelor
n Romnia
Ca cu seismicitate ridi
n contextul european,
Romnia a acordat un intere!l
larg seismologice
generale, ct celor de
In ceea ce
predictia cutremurelor din
Romnia, accentul principal este
pus pe prognoza cutremurelor
din regiunea Vran-
cea care, prin
prin activitatea sa
pune amprenta asupra celei mai
mari a se ne-
glijeze alte zone seis-
mice, de mai amploare, ca
Muntii sudul Banatului,
etc.).
Primele ale
n Romnia se la n-
ceputul anilor '70, pentru ca,
infiintarea, n 1977, a Cen-
trului de Fizica
Seismologie, ele se dezvolte
mai viguros. Baza observatio
este de o dotare
moderT!ir,
dintr-o retea
pe regiu-
nea Vrancea). Ea este
din 18 statii seismice care
transmit semnale n rood conti
nuu la centre de nregis-
trare
Muntele La centrul prin-
cipal de la nregistra-
rea se face, n paralel, sub
digi-
(cu n
aparitiei unui eveniment). Inre-
gistrarea este de
o prelucrare n timp
real, a informatiei prin interme-
diul unui calculator. deter-
astfel parametrii pnncipali
ai sursei pentru cutremure, ur-
activitatea
eventualele scheme
premonitorii incluse n ea. Se
de asemenea, cer-
privind elucidarea struc-
turii seismotectonice a regiunii
Vrancea. oroceselor
almanah
1.2. aparaturii seismografice este un obiectiv primordial
care are in vedere cutremurelor.
fizice din zona ct de-
terminarea caracteristicilor cine-
matice dinamice ale undelor
seismice n vederea
puternice ale solului,
ct pentru proiectarea anti-
a structurilor. Pe
seismologice, se mai
fac observatii studii privind
cmpurile geofizice naturale (ter-
mic, geoelectric, geomagnetic
etc.), precum investigatii geo-
dinamice. Se de ase
menea, un program bilateral de
colaborare cu Japonia n dome-
niul cutremurelor se
activ la coo-
perative din cadrul programelor
UNESCO privind reducerea ris
eului seismic n regiunea Balca-
nilor, precum la schimbul in-
de date seismo(ogice
sau la geofizice din
c3drui Comisiei acaderniilor de
din socialiste pentru
de plane-
ta@ (KAPG).
In acest context, ultimele
cutremure majore sub-
crustale din regiunea Vrancea,
cel din 4 martie 1977 (M
=7,2) cel din 31 august 1986
au oferit posibilitatea
unor rezultate
toare n activitatea de
a f.p., cu att mai mult cu ct
de pentru
cutremure subcrustale repre-
un unicat, iar observarea
f.p., cel n principiu, este
mai procesul seismic
la o mai mare
adncime dect n cazul cutremu-
relor crustale (pentru care se
marea majoritate a
de din
lume). Cutremurul subcrustal
major din 1977 a confirmat cicli
citatea n seismicitatea
de termen o isto-
rie a regiunii Vrancea
ncepnd cu anul 984 e.n. pentru
cutremure cu M
5
2::6,8). Ipoteza
a fost n 1973-1974,
ca una din cele mai
remarcabile din punct de vedere
al unei cercelj\ri de de
termen In ceea ce
evenimentul din 1986, a fost po-
sibil i se asocieze ,,a priori" o
serie de f.p. de calm n
seismicitate, progresie
ti n seis
micitatea de termen coefi-
cient b, activitate anor-
care au fost n mare
interpretate n
"timp real'' (on-line), oferind ast-
fel o testare de
(hypothesis-testing),
de cercetare n tehno-
logia de a cu-
tremurelor.
de asemenea,
studiile de retrospec
au relevat marea regulari-
tate de aparitie n regiunea
Vrancea a unui util f.p., anume
schemele de calm (pre) seismic,
ceea ce un im-
portant n activitatea de predic-

Dr. Vasile 1. MRZA
89
upta pentru adincurilor nu este mai
ca aceea pentru cucerirea virfurilor lumii.
Ea este chiar mai deoarece
a nfruntat uneori pericole mai mari, iar in ca-
activitatea sint extrem de dure. in
lume circa trei milioane de ama-
tori, n care nu sint cei peste zece milioane de
"arheologi" ai adincurilor, continuu n ut.or ipo-
tetice comori. recent, un om de Hillary
Hauser, un talentat fotograf, David Doubilet, explorind lu-
mea a adincurilor din bazinele Piccaninnie, cu cea mai
limpede, din statul Australia de
Sud, ne o de date inedite de mare inieres

Zburrxl deasupra teritoriilor
din zona Rezerva-
tiei naturale a bazinului Picca-
ninnie, acestea apar asemenea
unei cizme. Cum s-a for-
mat
Crd n cu 10-20 mi-
lioane de ani anumite sectoare
din sudul Australiei au fost aco-
perite de ocean, vie-
de pe fundul
s-au transformat treptat n cal-
car. Scoarta s-a apa s-a
retras au nceput alte
Cu timpul, apele
s-au acumulat n tot mai mare
n fisurile golurile ro-
cii, iar grotele rezultate de pe
urma actiunii de dizolvare a
apelor n curgerea lor prin dia-
clazele rocii
au putut o
de o varietate. Traseul
grotelor cuprinde o succesiune
de galerii, uneori foarte nguste,
camere de largi
nalte. Cnd depozitul de cal-
car de sub s-a dizolva!,
straturile s-au s-au
format bazine adnci, cum
este Piccaninnie - o
n de circa 46 m lun-
gime, 6 m 57 m adnci-
me. calcarul se
o talie materialul
se treptat n adncuri,
formndu-se falii subacvatice n
care nu pe ori-
ci doar pe ca
n cel denumit Chasm. Aici,
spre dreapta, se deschide "Ca-
tedrala"; exploratorii"au avut ne-
voie de reflectoare puter-
nice pentru a ntune-
ricul al marii grote n
care razele soarelui nu au
truns Umbajul este
prea pentru a putea reda
n parte de
forme, de la cele gigantice la
cele zvelte diafane, de o finete
o fantezie
Si cei mai
90
tori trec cu prin dreptul
ntunecate ale adincuri-
lor a deschidere se
monstruos spre abis. Echiparea
cu o de protectie adec-
este pentru explo-
ratori, mai ales n cazul n care
ei se se aventureze
n Grota Pnilor. O
se deschide sub marginea
de calcar se 20 m,
ntr-un unghi de 45 grade,
nainte de a se termina brusc.
Grota Pnilor (sau a
cum mai este
una dintre cele mai periculoase
din zona Muntelui Gambier.
de currxl gu-
vernamentale au interzis scufun-
n aceste zone, dat fiind
n numai ctva ani 11 scufun-
pierdut viata aici.
Fantastica limpezime a apelor
din grotele din zona Muntelui
Gambier, care constituie origi-
nalitatea acestui tinut, este de-
de o serie de factori
naturali specifici. Calcarele snt
roci casante cu fisuri care
permit apei n conditii
optime. Cnd mase de calcar au
la roci impermeabile, se
'deasupra lor pnze de
ntocmai ca bazinul Pic-
caninnie. El este alimentat, de
asemenea, de ape captive de
adncime ce
atmosferice acumulate timp de
zeci sau chiar sute de ani
care au fost filtrate prin stratu-
rile kilometrice de calcar.
Aceste ape sub o
presiune, fermierii din
mprejurimi nu trebuie sape
speciale pentru irigatii de-
oarece fntnile lor se ali-
din acest bazin acvi-
fer. Pe de parte, cantitatea
de energie care
n apele Hmpezi ale bazinelor
Ewens Piccaninnie un
nivel suficient de ridicat de foto-
pentru ca plantele sa-
91
!ureze apa cu oxigen. Tempera-
tura relativ din adncuri
{15C) dA posibilitatea absorbirii
unui volum de oxigen mai mare
dect cel pcorporat de o apA
mai caldA. In cazul n care frun-
zele unele rupturi,
cutele de oxigen ies la
ntocmai suprasatu-
rate de dioxid de carbon din si-
fon. Nivelul ridicat de oxigen
apele snt foarte curate
pot permite existenta unei di-
de populatii de plante
anjmale.
In apele cristaline ale bazinu-
lui Ewens, mari buchete de pi-
92
ciorul de se ca-
pe tulpinile de T riglochim -
o mai mare. Avnd
conditii de deosebite,
Triglochim-ul produce uri tuber-
cul comestibil, car
tofului, ce este consumat de
aborigenii din nordul De
asemenea, de-a lungul
bazinului Piccaninnie, smocuri
de alge petalele
ale Ranunculusului acvatic. Sali-
nitatea a pnzei freatice
ce bazinului Picca-
ninnie pare a influenta extinde-
rea sa; el se de ase-
menea, prin sinteza unui pig-
ment la necesitatea de a
se proteja mpotriva razelor so-
lare ce inundA aceste ape crista-
line.
Dintre acvatice
mai congolli
sau tupong-ul, care la
camuflat de un ncUcit
de alge pe fundul bazinului Pic-
caninnie. Una dintre sale
preferate este micutul
australian galaxiids. Tot camu-
flajul natural permite micutei
testoase australiene
vneze, printre smrcurile de
alge, melci, crustacee
De asemenea, cea mai
mare parte dintre cele aproape
100 de specii de languste din
Australia se pe fundul
gropilor subacvatice din jurul
Gambier.
Viata din gropile sub-
acvatice nu a fost n ntregime
multe alte specii
rndul pentru a ft
identificate. Acest tinut calcaros
subacvatic nu de
sigur, toate secretele.
Dr. Benone ZOTTA

"rele necesare" de
care nu de-
cit atunci cind dispar
sau, atunci cind de-
vin prea violente. se Intim
de cu fondul sonor pe
r:are n percepem continuu
care, se In limite
"normale", echilibrul
nostru psihic. Se
lipsa sunet poate afec ta
serios sistemul nervos. Toto-
este la fel de
"excesul" de sunete
Uf\ stres poate mai puternic.
In context se inte
problema
tii mediului ambiant.
Dintotdeauna, Intreaga "suflare"
de pe a fost ac-
emise prin dez-
integrarea radionuclizilor cu
In
timpul sau
continuu ca urmare a
cosmice. Or-
ganismul uman s-a deci
Intr-un mediu radioactiv,
ceea ce i-a creat imunitate
de acest fond natural. Cu
dere din deceniul al patrulea al
secolului nostru, de cnd omul a
Inceput pe larg
energia (indiferent In
ce scop), radioactivitatea am-
s-a intensifica! substan-
tial, Indeosebi cu de fi-
siune ai uraniului. Dintre
tia, de mai mare interes sint ce-
siul 137 90, care, da-
timpului lor mare de lrju-
la ciclurile
biologice din contami-
nnd astfel organismul uman.
Accidentele nucleare, cum a
fost , spre exemplu, cel de la
Cernobl, din anului
1986, au adus n actualitate pro-
blema mediului
ambiant. Rezultatele
lor amplelor studii compara-
tive efectuate n cadrul Institutu-
lui Central de
vor fi
prezentate n articolul care ur-

Studiul mediu-
lui ambiant trebuie n ve-
dere complexitatea acestuia: at-
mosfera, hidrosfera, litosfera
biosfera un sistem am-
plu, fiecare compartiment al
prezentnd o radioactivitate spe-
almanah
cantitativ
prin concentratia
emise de substantele compo-
nente, n be-
quereVkg sau In bequereVm
1
.
Organismul uman este perma-
nent supus unei iradieri ex-
terne, cos-
mice emise de sub-
stantele radioactive naturale (ra-
dionuclizii din seriile toriului 232,
uraniului 235 uraniului 238)
In sol, aer, de
trei ori mai decit iradie-
rea interni, radionucli-
zilor naturali aflati in organism;
dintre contributia pota-
siului 40 este de cinci ori mai
mare decit a tuturor
radionuclizi din seriile radioac-
tive naturale (tn zonele In care
radiu] 226 se n limite nor-
male).
Ula dintre cele mai impor-
tante pentru ra-
ambiante este
surarea depunerilor din atmo-
pe sol. cale este
n ultimele decenii n
special din cauza ra-
dioactive provenite de la explo-
ziile nucleare efectuate n atmo-
de la obiectivele nu-
cleare, n cazul lor
normale sau n caz de accident.
Eiberarea de la o
explozie n
este n tro-
(12 ... 20 km altitudine),
unde, intense a
straturilor de aer,
globul de cteva ori.
fn cazul unei explozii mai puter-
nice, se face direct n
Se admite n pre-
zent duratele de a
aerosolilor radioactivi la diferite
altituclini au valori:
e troposfera - cteva luni e
stratosfera - un an e stra-
tosfera (peste 100 km) -
cinci ani.
Scurgerile radioactive prove-
nite de la un obiect nuclear
(reactor nuclear, de prelu-
crare a combustibilului nuclear,
depozit de radioactive)
un nor radioactiv care
se ntinde pe sute chiar mii de
kilometri (n conditii de acci-
dent). Dispersarea norului n al-
titudine, turbulentei at-
mosferice, conduce la
particulelor radioactive n tro-
Se un nor
radioactiv generat la altitudinea
de circa 100 m se la
10 ... 12 km n 5 ... 10 zile. Injecta-
rea particulelor radioactive in
are ca rezultat intir-
zierea depunerilor pe sol.
solii din norul radioactiv sau cei
care revin din sau
ajung pe sol atit prin
depunere ct prin pre-
cipitati. la acest fenomen poate
contnbui vntul care aduce
aerosoli radioactivi intr-o
depunere pe sol,
la o
Radioactivitatea se
prin concentrati-
ile radioactive ale aerului, apei .
solului; la acestea se
acelea ale vegetatiei (perene),
precum depunerea
pe sol care se
ntr-un strat destul de
(5-15 cm); pentru acest motiv,
ea se mai acumula-
rea in sol, ca suma de-
punerilor radioactive anterioare,
cu reducerea
radioactive in timp
a radionuclidului, iar pentru unii
radionuclizi cu reducerea da-
in straturile
profunde ale solului (situate sub
stratul vegetal, a grosime
este de 40 cm). Acumularea n
sol se n Bq/m
1
.
presupunem un radionuclid
omogen distribuit ntr-un
strat cu grosimea de 15 cm,
n sol a
acestui radionuclid (n Bq/kg) se
obtine acumularea in
sol la masa stratului de sol cu
aria de un metru grosi-
mea 15 cm; densitatea solului
"normal" este de 1 200. .. 1 400
kg/m
1
.
Ne vom referi in continuare
Acumularea i n sol istoria con-
radioactive anterioare. in
timp ce depunerea pe sol denota
terea radioactve am
biante.
93
numai la rezultatele
prin spectrometrice
efectuate in special asupra ra-
dionuclidylui cesiu 137 (T'/
2
=
30 ani). In tabelul 1 sint pre-
zentate caracteristicile radioacti-
ambiante referitoare la ce-
siul 137 pentru trei ani, in care
datele medii
anuale. In anul 1963 efectele eli-
radioactive de la explo-
ziile nucleare din au
maxime, intre-
upte in 1962 prin acord interna-
iona!. Anul 1985 este anul ante-
rior accidentului nuclear de la
Cernobn, iar anul 1987 este pos-
terior acestui accident. Pentru
anul 1986 mediile anuale ale ca-
racteristicilor din tabelul 1 sint
mai greu de evaluat. Posibilita-
tea unor medii anuale
este de in timp
il depunerii radioactive pe sol.
In 1963, ca in 1985, depune-
rile radioactive au fost relativ
constante de-a lungul intregului
an, cu valQri mai mari in '63 de-
cit in '85. In 1986 depunerea ra-
a fost foarte la
inceputul lunii mai, cind vegeta-
tia se intr-un anumit sta-
diu de dezvoltare, ceea ce a
condus la mai mari
ale acesteia, cu variatii mari de
la o la alta.
' ' {'['

Sol
Vege-
Depu-
Aer
de
0-20
supra-

cm
Anul
..!!s. .2.S.
m m kg
1963 710 11 14
1985 410 s 10
1987 3 10 10 40
Acumulare

nere
in sol
pe sol
(uscat)
..!!s.
kg
50
2
3-5

m d m
2 1 700} aplicabile
0.01 2 600 EUTopei
o. 1 8 100
contaminarea n special
prin frunze, de concen-
tratia a aerului de
depunerea pe sol e
contaminarea prin
functie de concentratia
a solului. Prima cale
are o mai mare la
contaminarea plantei decit cea
de-a doua. Astfel, n anii n care
depunerea pe sol
este mare (1963 1986), con-
centratia a vegetatiei
este mult mai mare decit n cei-
lalti ani. De aici n
anii unei depuneri ra-
dioactive mai mari, contamina-
rea a vegetatiei
scade prin disparitia sursei
aeriene. Contaminarea radioac-
a scade de la un
an la altul mai repede decit
aceea a solului.
Nisipul are o capacitate de
absorbtie mai mare decit solul;
aceasta in sol
cesiul 137 se la
10 ... 15 cm (in solul arat, pe
grosimea n nisip
se poate la adncimi mai
mari. unei acumu-
in sol date pe o adincime
mai mare conduce la o
rare a iradierii unui organism
care se pe suprafata acelui
sol. In ceea ce apa
rii, subliniem aceasta contine
radionuclizii seriilor radioactive
naturale cu radioac-
tive relativ mari (ceea ce a
condus la ideea extragerii ura-
niului din apa Apei
lor oceanelor ii este caracte-
concentratia a
uraniului 238 de 0,035 Bqjkg =
35 Bqjm
3
, iar potasiului 40 i re-
vin 15 Bqjkg = 15 000 Bqlml .
Din cauza dilutiei foarte mari,
concentratia n apa
unei depuneri ac-
cidentale este mult mai de-
cit aceea ape-
lor de (tabelul 1). Din
,,aportul radioactiv" n mediul
ambiant pe anul 1986 ar mai tre-
bui strontiul 90, a
rui depunere a re-
prezentat aproape a zecea parte
din cea a cesiului 137.
Din cele prezente acum
se radioactivitatea
conduce la contamina-
rea alimentelor. Referindu-ne la
lapte, carne pine, se pot da
domenii de variatie
medie a ce
siului 137 (n Bqjkg).
Tabelul ?
Cu pnVIre la acu-
in sol in anul 1987, tre-
buie precizat acestei i
s-a contributia anului
1986, care a fost ele 5, 4 kBqlml.
a), ca medie pe
De asemenea se valoa-
rea relativ mare a
radioactive a cesiului 137 in sol
in anul 1985, 22 ani de la
contaminarea cu
acest radionuclid ex-
ploziilor nucleare din
Aceasta se prin faptul
solul retine puternic, prin ab-
sorbtie, cesiul 137. Se
"epurarea" cesiului 137 din
sol se in special prin
dezintegrarea a
acestui radionuclid (antrenarea
de ape fiind in
privinta concentratiilor radioac-
tive caracteristice anilor la care
ne referim, sint necesare, pen-
tru "epurarea" solului de cesiu
l37, in lipsa altor depuneri, trei
durate de (circa 100
de ani!).
ANUALE MEDII N ROMNIA ALE CESIULUI
137 (n Bq/ kg)
n ceea ce contami-
narea a
(perene), se valoarea
mare din anul 1963 -(mare n
anul 1968, de ordinul sutelor de
Bqlkg). Explicatia este
rea: contaminarea a
unei plante are cauze: e
94
Lapte
Carne
Piine
1986.
300 . 20
300 . 100
60
1987
60 . 2
150 . 5
60 . 3
Valorile mai mari de la nce-
putul anului 1987 se
folosirii pentru hrana animalelor
a recoltate n vara
anului 1986. Evident, contamina-
rea alimentelor conduce la in-
corporarea n organismul uman
1988
2 . 0,3
5 . 0,5
2 . 0,3
1963
7
12
10
1975
a unor radionuclizi. Prin folosi -
rea a alimentelor con-
taminate se atinge un echilibru
ntre incorporare eliminarea
unui radionuclid, de du-
rata de a
acelui radionuclid (la cesiul 137
almanah
de ordinul a 100 de zile). Feno
menul este valabil n cazul po
tasiului 40 (T,/) = 1()9 ani) pe
care organismul l preia tot din
alimente; un om n
medie 4.10' Bqfan. Valoarea de
echilibru la potasiu! 40 este 5
000 8q n corpul uman.
variatii n continw J! de potasiu
de la un organism la altul, n
functie de sex, activitatea
etc. ; valori ntre ju
dublul celor mentio
nate snt foarte probabile.
La nceputul anului 1987, echi
librul cesiului 137-134 n orga
nism s-a stabilit la 4 000 8q la
din tara noas
valoare care scade
spre anului la
pe ce se reduce
nutul de cesiu 137 134 n
carne n celelalte alimente.
Contaminarea a ali
mentelor este de aceea a
Deoarece ultima
scade mai repede dect cea a
solului, cum s-a mai
nainte, contamina-
rea a alimentelor
scade mai repede dect cea a
solului.
Iradierea pe in-
divid prin
echivalentul dozei efectiv
(EDE) este
5 000 8q potasiu 40 0,2
mSv/ an
3 000 8q cesiu 137 + 134 ...
O, 15 mSv/ an.
Evaluarea se con-
prin calcule exacte.
Valorile ra -
dioactive n sol , ape
ca cele ale alimentelor snt im-
puse de depunerea
pe sol
se dato-
interconexiunilor dintre
compartimentele sistemului pe
care l constituie mediul am-
biant. fenomenelor
care stau la baza acestor inter-
conexiuni a permis modelarea
lor evaluarea
radioactive din alimente n func-
de depunerea pe
sol. Modelarea la care ne refe-
rim la baza dozimetriei elibe
radioactive de la un
obiectiv nuclear constituie
problema a dozimetriei

Hadioact1v1tatea ambianta pro-
duce, asupra organismu-
lui o iradiere una su-
Iradierea a
de-a lungul
veacurilor, pe cnd cea supli
a ca urmare a
energiei nucleare de
tre om. Este interesant com-
valorile acestor iradieri
cu acelea ale iradierii medicale
profesionale pentru ultimele
trei decenii, de cnd radioactivi-
tatea a ajuns o pro
de larg interes. Valorile
acestor iradieri exprimate prin
EDE snt date n tabe
lui 3. Referitor la valorile iradie
rii profesionale, se
acestea snt raportate la
echivalen-
tul dozei efectiv (EDE) colectiv
anual (rezultat din nsumarea
EDE pentru indivizii pro
fesional) a fost la n
treaga a
IRADIEREA ORGANISMULUI N ROMNIA
Tabeiu 1 3
EVALUATA PRIN EDE ANUAL. INDIVIDUAL. iN SU
Iradierea
Anul

Supll-

Prole-
Total

1963 2 0,43 0.3 0.02 2, 75
1964 2 0,12 0.3 O. 02 2. 44
1965 2 0,07 0.3
"':J 2,39
1975 2 0,02 o'
'J 2,55
1985 2 0,01 JS 2,86
1986' 2 1,0 3, 85
1987" 2 0.36 'J
3,22
1988' 2 0,15 0.8 G.Ob 3,01
rie ia 1 .'7ldl (;uren: la 1 mc11 at (j.''
Referitor la iradierii
organismului n anii mentionati
trebuie avut n vedere nor:
mele de permit
ca 1rad1erea unui individ peste
1rad1erea naturat fie:
profesional. 50 mSv
-anual (de 25 de ori iradierea na

5 mSv anual
(de 2,5 ori iradierea
norme .a
pina la o iradiere de 100 mSv
(de 50 de ori iradierea natura la )
nu motive pentru un con
!rol special. boala
de iradiere apare la iradieri cu
EDE mai mare dect 500 mSv
(de 250 de ori iradierea natu-

toate cele prezentate n
acest articol , corelate cu faptul
exploatarea - n scop
din militar - a ener-
giei nucleare inevita-
bil o iradiere - de-
loc - a organismului
uman, se n mod perti-
nent ntrebarea risc
pe care omul este
contrabalansa! de beneficiul ob-
prin folosirea energiei nu-
cleare. nu poate fi
categoric, nu
mQtive serioase de ngrijorare.
In concluzie ra-
mediului ambiant
are drept scop principal evalua-
rea iradierii organismului uman.
cum se din valo-
rile prezentate n tabelul 3, ira-
dierea surselor radioac-
tive din mediul ambiant (natu-

iradierea profesio-
Pe de parte, iradierea
din 1986
cu putin pe cea iar
suma lor este de 2-3 ori mai
dect maxima de
noastre.
Dr. M. ONCESCU,
dr. D. GALERIU

PE SCURT ...
Se re-
centa descoperire a unor
americani va
permite se
mal bine cum se produce
moartea a sugari-
lor, accident dramatic ce
atinge un copil din 5 000.
Se pare este vorba de
unei
a procentelor sangvine
ale melatonlnei.
Demlnerallzarea
prlncl
pata a fracturllor de
col femural la persoanele
in care s-au acci-
dentat
o pe
700 a
existenta a altor factori.
95
[!]
n huruit surd a tulbu-
rat pe li -
unei nopti de
august a anului 1986
a marcat a 1 700 de
Lacul Nyos din Camerun
adjudecat acest tragic tribut
printr-un jet de dioxid de car-
bon pe care I-au emanat pe
apele sale, ca
nici un alt fenomen sil
Jetul s-a
transformat ntr-un nor de gaz
de 50 m reltime care s-a depla-
sat pe o ntindere de 16 km, se-
rrennd moartea printre oameni
animale. Eliberarea unui bilion
de metri cubi de gaz a ca
nivelul acestui lac vulcanic sil
cu mai mult de 1 m,
ce, initial, n momentul tn care a
izbucnit gazul , apele lacului au
la 80 m reltime, de-
vastnd de pe maluri
trnd-o n adncuri. Timp de c-
teva explozie,
lacul Nyos a ca un ochi
n orbita craterului ce-l

Mostrele de prelevate din
lacul Nyos au dovedit un conti-
nut extrem de ridicat de col
(98-99%) . Acest lucru a oferit un
nceput de la fel ca
un de incendii care
gaz ce
focul de oxigen, exploZia de
gaze din lac a format un nor
care s-a deplasat la nivelul solu-
lui, dnd la o parte aerul respira-
bil. Victimele au fost lipsite de
oxjgen au pierit asfixiate.
In martie 1987 a avut loc la
Yaounde, capitala Camerunului,
o pen-
tru compararea datelor teorii-
lor privitoare la originea cataclis-
mului. Majoritatea oamenilor de
96
au convemt gazul s-a
dizolvat lent n apa lacului Oa fel
ca in cazul lacului Monoun, aflat
la 95 km sud de Nyos care tn
1984 a eliberat un nor de gaz
i-au victime 37 de
persoane). Lacul Nyos a devenit
astfel o cu
ceas" al cilrei explozibil este
dioxidul de carbon dizolvat n
Cea mai perturbare
ar fi putut produce o eli-
berare a gazului care s-a acu-
mulat de-a lungul anilor n
tura cea mai de jos a apei lacu-
lui, fiind emanat de roca vulca-
fierbinte care constituie
"pardoseala" sa.
Ce a determinat
Oamenii de nu
au sil de acord asu-
pra mecanismului, dar au fost
identificate mai multe posibili-
o de roci, un cu-
tremur, o o
furtunii sau pur
simplu suprafetei lacului ,
care are loc n mod la
verii; orice factor
care ar fi putut deter;mina o
care n sus a apelor
cate cu gaz. In momentul n
care apa cu dioxid de
carbon a nceput se ridice,
s-a produs o cores-'
a presiunii, fapt care
a permis gazului scape din
solutie sil formeze bule. Ur-
cnd rapid spre
aceste bule au antrenat masele
de din jurul lor. Procesul s-a
accelerat , dnd unei
reactii in lant. Rezultatul: o ex-
p!Qzie
In multe lacuri, stratificarea
poate fi n
mod natural poate permite
mixarea - proces ce
numele de .,inversare".
Acest lucru are loc toamna
prirrevara, cnd apele reci de
pun n
care apele de la fundul lacului.
Lacurile tropicale sint ameste-
cate de vinturi puternice sau de
ploi torentiale. Adesea apele de
adncime ale lacurilor stratificate
pierd continutul de oxigen
prin n ase-
menea cazuri, inversarea
un exod al
spre a respira.
Felul n care s-au
evenimentele att la Nyos, ct
la Monoun, n toiul
anotimpului ploios, a sugerat oa-
menilor de o inversare
a antrenat n sus apele
de fund, eliberind gazul dizolva!.
Radu
almanah
EVAIIJARFA
INERFsElDR
COGNlTtvE.
rintre factorii care
contribuie in mare
la calitatea efi-
cienta de cu-
se interesele
specifice. mteresul de
tere este format din mari
laturi:
care se la dorinta
cerea de a latura
are n
vedere
specifice de realizare. a obiecti-
velor Intre cele
laturi trebuie existe o
o per-
care, pe
de anumite acti-
trebuie de mo-
necesare pentru dobn-
<irea sau pentru
practicarea respec-
tive. De aceea, evaluarea intere-
selor cognitive este
rurnai atunci cnd se iau n con-
siderare ambele laturi ale aO;!s-
tora.
Pe o de doi ani am
experimentat trei categorii de
probe pentru depistarea la elevi
a interesului de Vom
prezenta cele trei probe n sco-
pul unor modele pen-
tru elaborarea unor instrumente
de a intereselor cog-
nitive, mai ales pentru profesorii
de
1. Prima ntr-un
chestionar de pen-
tru de In-
structajul faptul
trebuie fie sin-
cere. Olestionarul are 10 ntre-
al continut cuprinde
referitoare la anumite
domenii ale fizicii : cir-
corpurilor, refle-
xia refractia luminii, cmpul
echilibrul corpuri-
lor, transmiterea com-
punerea n re-
legile gazelor, !,!lectricita-
tea frecarea. In dreptul
3 ru-
brici: ,,mi place"; ,.Imi este indi-
ferent"; .,Nu mi place": Elevul
cu x n dreptul rubricii
care corespunde preferintei lui.
Nu chestionarul integral, ci
f\.uma de ntrebare:
.,Iti mOdul n
fizice
cu tem-
se
puncte pentru
indiferenta, -1 punct pentru
respingeri. Proba se poate
aplica att individual, ct colec-
tiv.
ll. Test. pentru
de au fost for-
mulate altfel dect n manualele
Ele se la
de pentru care
au fost exprimate preferintele.
Mai jos se
o cu care se re-
la dv. e
Pentru fiecare dm snt
date 3 variante de Nu-
mai una dintre ele este cea co-
ce citit cu
fiecare ntrebare, ru-
co-

chestionarului Ji
variatttele de
1. Intr-<> de
cum viteza particulelor
n de distanta de
axul de
a) Viteza particulelor scade;
b) Viteza partK:ulelor

c) Viteza particulelor
2. pieselor de bronz,
fier aluminiu este sau
nu?
a) Nu este pentru
n de
lor
b) Nu este pentru
n functie de natura ma-
terialului;
c) Nu este pentru
n de domeniul
de temperaturi.
3. Printr-o
se pot forma
feluri de imagini: prin refle-
xie prin Ond snt lu-
minate ambele ale suprafe-
tei, care imagine se vede?
a) Imaginea prin reflexie, cnd
fasciculul luminos de
parte cu observatorul este mai
intens;
b) Imaginea prin refractie,
cnd fasciculul luminos de ace-
parte cu observatorul este
mai intens;
c) cnd fasciculul
luminos de parte cu ob-
servatorul este mai putin intens.
4. corpuri diferite ca
greutate, aflate n loc pe
se la o
oarecare n vid. Ce
au cele corpuri cnd snt
hbere?
a) Corpul mai greu are o ac
mai mare;
b) Corpul mai putin greu are
o mai mare;
c) Cele corpuri au ace-

5. Care trebuie fie
punctului de a unui
corp suspendat, de centrul
de greutate, pentru ca acel
corp se afle n stare de echili-
bru stabil?
a) Punctul de sustinere
cu centrul de greutate:
---------------------------------97
b) Punctul de se
afle deasupra centrului de greu-
tate
c) Punctul de sustinere fie
sub centrul de greutate.
6. Prin ce se tempe-
ratura unui corp atins cu miria?
a) Prin temperatura corpului;
b) Prin cantitatea de
de. acel corp cu mina;
c) Prin diferenta de tempera-
dintre corp
7. Cum se compun vitezele n

a) Vitezele se scad;
b) Vitezele se
c) Vitezele se compun vecto-
rial.
8. cantitate de gaz
mai dect aerul
echilibrul de presiune cu atmo-
sfera la volume variabile cu

a) Se direct pro-
cu
b) Se invers pro-
cu
c) Nu se
constpnt.
9. In ce apare electri-
citatea
a) Atunci cind intre
ele corpuri conductoare;
b) Atunci cind ntre
ele corpuri izolatoare;
c) Atunci cnd un con-
ductor cu un izolator.
10. De cine depinde coeficien-
tul de becare?
a) Depinde de su-
prafetei de contact;
b) Depinde de forma suprafe-
de contact;
c) Depinde de starea de rugo-
zitate a suprafetei de
In. Test de aplicare a cu-
de
lnstructa,.. Mai jos se 10
re eritoare la
fenomene pe care le
din activitatea de zi cu zi. Vi se
cere ca pe baza
de explicati ce se ntm-
in fiecare din pre-
zentate. Pentru fiecare ntrebare
snt date cte trei variante de
una dintre ele
fiind ce cu
fiecare din ntre-
varianta de
pups
chestionarului
variaptele de
1. Intr-un pahar se ceai
nestrecurat. Introducem o lingu-
cu care repede
n sens continutul.
Cum se dispun sau ce
frunzele .de ceai?
a) Se in apropie-
rea laterali ai paharului
(pe marginea lui);
b) Se distribuie unifom n
masa de
c) Se strirg la centru sub
forma unei coloane.
2. Un ax de fier intepenit
intr-o de bronz se poate
debloca prin
a) Nu se poate debloca, pen-
tru fierul se mai mult
decit bronzul;
b) Se poate debloca, pentru
fierul se mai decit
bronzul;
c) Nu se poate debloca, pen-
tru nu are nici o in-
asupra ansamblului.
3. Dintr-o ar-
tificial, privind pe
noaptea, ce vedem?
a) Obiectele situate n afara

b) Cbiectele situate n
pere;
c) Cbiectele situate in afara

4. O cu are
in partea un orificiu
astupat cu un dop. Ond se in-
troduce n vid, se dopul
e liber. In ce fel
se produce
a) Apa ajunge mai nti la sol;
b) Apa ajung in ace-
timp la sol;
c) ajunge mai nti la
sol.
5. Cum se
seaua. la
a) spre interior;
b) spre exterior; .
c) Perfect
6. Atingind cu mina un
de cu miner de plastic, ce
senzatie de avem?
a) Ambele au tempe-

b) Mai rece este cutitul;
c) Mai rece este minerul.
7. Privind pe fereastra trenu
lui aflat n pe timp dE
Ploaie, care este urma pe
geam de de ploaie?
a)
b)
c)
8. Ce se
unui balon
mai dect
ce se
a) Volumul se
b) Volumul se
c) Volumul neschim-
bat.
9. Ond ne de o
din fibre sintetice
pe o lenjerie de nailon
ce
a) Nimic deosebit;
b) O modificare de tempera-
a corpului;
c) Mici pocnituri (scintei elec-
trice).
10. Pe o
o cutie de chibrituri. Ea
poate aluneca pe partea
mai sau pe partea mai n-
Care este viteza cutiei la
baza in cele ca-
zuri?
a) Viteza este mai mare cind
pe partea mai
b) Viteza este n am-
bele cazuri;
c) Viteza este mai mare cnd
pe partea mai
Dr. MihaeJa ROCO
suplimentare surse bi-
bliografice referitoare la interesele cog-
nitive cele se in: M.
Roco. Aspecte teoretice privind struc-
tura geneza Interesului la
elevi, ,,Revista de Psihologie', 1973. nr.
2: M. Roco, privind structura
geneza interesului la elevi,
.. Revista de Psihologie", 1974. nr. 2.

11 1-c; 2-b; 3-c: 4-c;
5-b: 6-c: 7-c: 8-a. 9-a;
10-c.
III. 1-c, 2-a: 3-b. 4-b,
5-a: 6-b. 7-c: 8-a: 9-c;
10-b.
98--------------------------------
-----------almanah
$?
-
-
8
Augustin Cauchy, ca
al unei comisii de
Academia de din Franta
examineze, n 1840, cazul
unui cioban, pe nume
Henri Mondeux, nota: "S-a ce-
rut lui Henri Mondeux
numerele ale
trate dau diferenta 133. Acesta
a dat imediat ca solutie sistemul
de numere 66 67' (vezi exer-
citiul nr 1). Astfel de cazuri, cu
totul din comun, au mai
fost nregistrate painte
Henri Mondeux. In secolul
al XVIll-lea un oarecare agricul-
tor, Jedediah Buxton,
calculeze mintal unui
de 39 de cifre. El
rezultatul, un format din
. "
... rn" limbaj matematiC.
scrisa GAl.ILEO GAl.ILEI
naturii
Cartea
"
snt de acord
matemati-
cii trebuie n
aspectele
umane de ordin estetic afectiv
constr}lctiei, ele-
mentele de joc, emotia
solutiilor originale, satisfactia
descoperirii lor etc.), educnd
gndirea creatoare, stimulnd
imaginatia. "Matematica este
unul din modurile fundamentale
ale gndirii umane prin
aceasta, un element necesar ori-
culturi"- spunea A. Revuz
n lucrarea mo-
vie";
la noi n (Editura Didac-

1970).
Cercetarea a reu-
descifreze mecanismul for-
primelor notiuni de mate-
(vezi "Psihologia educa-
tiei
Editura Academiei R.S.R., 1983)
geneza la copii (J.
Plaget, A Szeminska, 1964). In
s-au experimentat diferite
de a matema-
ticii pe baza cu mo-
dele concrete, cu ajutorul mate-
situatiilor, plecnd de la
ideea de sau de la ideea
de de la actiunea de
comparare ntre Psiho-
logii romni, studiind
tile pe care le presupune
rea matematicii, ca factorii
care acest proces,
pentru "renuntarea la
modalitatea de a mate-
maticii ca un ansamblu de cu
este
gata elaborate n favoa-
rea modelelor active de
prin descoperire
prin pro-
blematizare, prin modelare etc."
("Psihologia educatiei dezvol-

CalculUl mintal rapid
- o curiozitate a gn-
dirii matematice
Celebrul psiholog elvetian J.
Piaget a demonstrat gndirea
nu este de-
ct o de actiune: "Intr-o
expresie oarecare (x2 + y =
= z - u) fiecare termen o
actiune: semnul (= ) po-
sibilitatea unei substituiri, sem-
nul (+) o adunare, semnul (-)o
separare, (x
2
) actiunea
de a reproduce de un anumit
de ori unitatea. Ftecare
din aceste simboluri se
deci la o actiune care ar putea fi
dar limbajul mate-
matic o de-
de
a
gndire":
inclusiv cele in-
teriorizate, se pro-
gresiv, n timp. Gndirea mate-
se acestei
exceptii:
cazuri de rezolvare aproape in-
stantanee, cu mare precizie, a
unor calcule mintale extrem de
laborioase. Marele matematician
78 de cifre, rapid.
Mai aproape de zilele noastre,
Maurice Dogbert (1913-1986)
efectua mintal, cu o ului-
toare, operatii de extragere a
cubice, de ordinul 5
sau 7, ntrecnd calculatorul
electronic. Pentru capacitatea
sa de calcul mate-
matic mintal, olandezul Wim
Klein (1912- 1986) a fost angajat
la Centrul European de Cerce-
Nucleare ca "ordinator
uman": Performantele lui Wim
Klein au fost cu mult
de matematicianul chinez Shi
Fengshou, care n demonstratii
pyblice, n mai putin de 10 se-
cunde, efectua corect inmultirea
a numere cu cte 10 cifre.
Mai rapid 'dect un calculator
electronic, Shi Fengshou efectua
mintal exercitii de tipul: 48 241
x 35 482 = 1 711 687 162 sau
569 773: 832= 684,77524.
Nu de mult, un alt
chinez, Shen Kegon, a o
uluitoare demonstratie de calcul
mintal: n 0,6 secunde a ridicat la
1,455; n 3,4 se-
cunde a aflat rezultatul exact al
exercitiului 639 33 + l 884 736;
n 20 de secunde a calculat
625 la puterea 9 fac
14 551 915 228 366 851 8)6 004 625.
Dintr-un total de 600, Shen Ke-
gon a rezolvat 400 de exercitii
mai rapid dect un calculator
electronic.
Astfel oe cazon au strnit nu
numai curiozitatea publicului,
dar interesul oamenilor de
99
.care, studiind gndirea per-
soanelor cu exceptio-
nale de calcul mintal, sperau s2
afle noi de ridicare a
performantelor gndirii umane.
Cercetarea psiholo-
a de
calcul mintal rapid
la secolului tre-
cut, bine cunoscutul psiholog
francez Alhed Binet
(1857- 1911), cel care a inventat
"scara a inteligentei",
vestitul medic Jean Martin
Charcot (1825-1893), unul din
fondatorii neurologiei, creatorul
clinicii de la Salpetriere (Paris),
au studiat gndi-
rii unor persoane ce excelau r
calculul matematic mintaL Ante
rior studiului lor se credea
toti cei capabili de calcul mate-
matic prodigios nu-
merele cu care Unul
dintre subiectii investigati, Jac-
.ques lnaudi, de ani-
male, autodidact, capabil re-
zolve rapid, creion hrtie,
inmultirea a numere cu
cte cinci cifre, reprezenta
numerele nu vizual, ci auditiv.
.,Urechea la retine, mi n
urechi de ce le pronunt
cu propria-mi voce
auditie aproape
ziua"; declara J. lnaudi.
S-a tras concluzia
tipuri de persoane cu ca-
exceptionale de calcul
matematic tai: tipul auditiv
tipul vizual.ktre acestea snt di-
ferente notabile atit in ceea ce
precocitatea
rii aptitudinilor de calcul mintal,
cit din punctul de vedere al
metodelor de calcul utilizate.
Persoanele apartinind tipului au
ditiv fnc:ep calculeze inainte
de a scrie ci
fac operatii aritmetice de
la stinga la dreapta (vezi
exercitiul nr. 2), sint hiperactivi
au, ade.sea, diferite ticuri
tn timp ce
profund etc.). Spre deo
sebire de acestea, persoanele
asociate tipului vizual
luie exceptionale
abia la virsta adolescentei
chiar mai tirziu, "in
cruce" (vezi exercitiul nr. 3)
snt, de placizi, blinzi
a
gindirii matematice a persoane-
lor capabile de calcul mintal
100
prodigios s-a conside-
rabil prin publicarea unor
bazate pe autoobservatie in-
trospectie.
Rolul memoriei in calculul
mintal rapid nu poate fi negli-
jat, dar nici nu integral
performantele exceptionale.
Despre unele persoane care au
excelat n calculul mintal se
spune aveau o memorie de-a
dreptul uluitoare. De exemplu
H. Eberstark tinea minte valoa-
rea rr cu 11 944 de ze-
cimale, vorbea la perfectie 15
limbi din care traducea
simultan. Memoria de du-
nu intervine prea mult in
calculul matematic rapid, in
schimb este intens me-
moria de Meto-
dele de calcul utilizate de marii
performeri reduc sarcina memo-
riei de George
Parker Bider, inginer britanic
matematician, remarca
in studiul "Despre calculul
mintal", publicat in 1855: "Caut
ca se imprime in memorie, n
fiecare moment, un singur fapt,
unul singur". Metoda de calcul
de la stinga la dreapta
memoria (vezi exercitiul nr. 2).
Arta de simplificare a cal-
culului
performanta atit n calculul min-
tal rapid, cit n efectuarea n
scris a operatiilor matematice.
Marii perforrneri n calculul min-
tal
ce implica memoria de du-
rata Wim Klein, "ordinatorul
.uman" care utiliza n calculele
sale logaritmii in baza zece,
pe cu o precizie de
cinci cifre, logaritmii primelor o
de numere ntregi, ca
produsul inmultirii numerelor
pina la 100x100. Pentru
rea memoriei de durata,
el nu opera separat cu cifrele, ci
le grupa 1 de cite trei
cifre.
Reformularea problemelor
la simplifi-
carea calculului mintal
gios, dar fiecare
intr -o maniera
ce constituie o
tru cei cu
catii oa-
menii Steven 8. Smith
propune, pentru exemplificare,
de ridicare a unui nu-
la (vezi exercitii! nr.
4). Observam imediat ca acest
exercitiu relativ simplu permite
de multe
Orice elev de
a
2
= (a+b) (a- b) + b2,
dar foarte putini vor recurge la
egalitate, care
mult calculul mintal, cnd li se
va cere efectueze ridicarea la
a unui de exem-
plu 47. Adunnd 47 cu 3, se ob-
tine 50, calculul reducindu-se la
produsul de aflat (50x44),
la care se 9. Deci 47
2
=
= 2 209. Descompunerea nume-
relor in produse de factori con-
stituie, de asemenea, o
de simplificare eficace. De
exemplu, 3 658x153 = (62x59) x
(9x17)=(62x9) x(59xl7) =
= 558x1 003= 559 674 Pentru
oricare din noi, o astfel de sim-
plificare mai mult ne
dar pentru Wun Klein, care
factorii numerelor la
10 000, reformularea exercitiului
in produse de factori
o simplificare.
Perceperea memorarea
numerelor precum cuvintele
pare a fi o esen-
a intelectuale a
marilor perforrneri n calculul
mintal. Numerele snt tratate ca
cuvintele, fiind percepute ca
unitati cu sens, nu ca ansarn-
bluri de cifre. De altfel, Steven
B. Srnith, 1 lucrarea sa, a avan-
sat ipoteza bazei comune a Iim
bajului exceptio-
nale de calcul mintal. Pentru
marea majoritate a oamenilor,
un este format dintr-un
lant de simboluri (cifre); pentru
persoanele capabile de perfor
rnante prodigioase n calculul
mintal numerele se prezinta ca
entitati globale, au viata - cum
declara C.P. Bidder, care se fo-
losea 1 calculele sale de "cu-
vinte numerice" de cite trei ci-
fre. Numerele le apar celor ex-
dotati ca avind indivi-
dualitate proprie, ca evocind
anumite idei. Alexander Craig
Aiken, profesor la Universitatea
din Edinburgh (Marea Britanie),
ca anul 1961 ii
imediat produsul dintre 37 x 53
sau suma 44 + 5 sau
a 40 + 19. Pentru
Arthur Griffith, numarul
l65 419 798 163 452 semnifica:
:365 = zilelor anului;
419 = (6 X 7 X 10) - 1; 798 =
= 7 X 6 X 16; 163 = (81 X 2) +
1, iar 452 = (3x 151)-1.
Regula este cea a
perceperii numere
lor ca formate din subu-
asocierea diferitelor sen-
suri acestora.
nu-
merelor calculul mintal ul-
------------abnanah
trarapid. Persoanele cu dptitu
dini pentru cdlculul
mintal dau nu numai un sen-
numerelor cu care opereazo
dar se impresionate de nu
mere ntocmai ca de cuvinte. lu
cruri sau evenimente. Lui Salr
Finkelstein primele 30 de zec
male ale rr i evocau
141 = a lui 2.
592 se prin permu-
n 259 sau 925, iar 925 este
divizibil prin 37; 592, este
precedat de 10,
rul de telefon de la serviciu;
2 595 este paragrafelor
din "Etica" lui Spinoza ;
2 592 000
secundelor dintr-o 65
35, ca 89 79 au ultimele ci
fre identice; 32 38 au primele
cifre identice; 462 este format
din cifre pare; 643 precedat de 1
1 643, anul
lui 1. Newton; 383 este
un simpatic simetric; 279
relatia 2 + 7 = 9.
Proc:aihi la astfel de asocieri on
cine poate memora valoarea lui -

are aptitudini matt-rn<t! i<<'
exceptionale! Interesant este
faptul persoanelor prod1
gioase n calculul rrintal nume
. rele le idei sentimente
relativ independente de continu
tul lor cantitativ, au o
Salo Finkelstein con-
sidera 282 ca pe un simpatic nu
simetric. Pentru el, 214 era
nu bun", iar 8 837 un
Un alt mare
n calculul mintal de-
clara: "D iubesc pe 8, dar nu
pe !\Jlstrul 64 sau pe arogantul
36. li port o vie afectiune inge-
niosului aventurierului 26".
Pentru astfel de oameni, nume-
rele snt cei mai buni amici.
lucrurile stau nu ne
mai faptul Wim Klein,
de cte ori ntlnea
3 844, i spunea: "salut 62 la
tratr'.
Cercetarea a capaci-
exceptionale de calcul ma-
tematic mintal nu a
afle toate necunoscutele ce
aptitudine
care - cum preciza Steven
B. Smith - nu are nimic miracu-
los, supranatural. Toti specia-
sint de acord meto-
dele utilizate exercitiul inde-
lungat constituie secretul perfor
mantelor prodigioase.
Adina CHELCEA
NR. 1
Aflarea celor numere a de este
133 se reduce la fonna a2 b2 c, unde este cunoscut
doar c. este un impar, se ajunge la
a2 (a 1)2 c. Un calcul rapid ne conduce la
a
133
-
1
, a 67 b a 1, 66.
2
NR. 2
Persoanele de tip auditiv de la stinga la
dreapta. De exemplu, pentru a afla produsul 348 x 461 ele pro-
astfel:
300 . 400
300 . 60
300 . 1
40. 400
40. 60
40 . 1
8 . 400
8 . 60
8. 1
120 000
18 000
300
16 000
2 400
40
3 200
480
8
suma: 138 000
suma: 138 300
suma: 154 300
suma: 156 700
suma: 156 740
suma: 159 940
suma: 160 420
suma: 160 428
Rezultatul : 348 461 160 428
NR. 3
Persoanele de tip vizual recurg la metoda
Pentru a numere, de exemplu
348 461, ca folosim ca in nr. 2, ele
la algoritm:
1. 8 1 8 Produs 8
Il. 8 . & 48
4 1 4
52
Report 5 III.
Produs 28
8. 4 32
37
4. 6 24
61
3 . 1 3
64
Reporl 6 IV.
Produs 428
4 . 4 16
22
3 . 6 18
40
Report 4 V.
Produs lai 0428
3. 4 12
16
Rezultat: 160 428
NR. 4
DlferHe
1.
metode pentru ridicarea 49 la
+ b)(a b) b2
49 b 1; 492 (49 - 1)(49 1) + 12 (50 . 48) 1
100 - 2 401
+ b) a ab
492- (50 . 49) 49 2 450 49 2 401
III. a2 = (a + b)2 a2 2ab b2
Unde: 492 (40 9)2 402 - 2(40. 9) . 92 1 600 . 720 81
- 2401
IV. a2 a 1 a 1 a
Unde: 492 49 7 7 [ 50 7 - 7] 7] 343 7 2401
V. a2 (a ;- 1)2 (2a - 1)
Unde: 492 502 (2 49 1) - 2 500 99 2 401
JOI
din 1647 B. Pas-
cal, n "Gnduri", a
stabilit deve-
ntre "spi-
ritw geometric" - care se adre-
gndirii logice
iar individul care e dotat cu ei
nu se simte bine dect abordnd
lucruri precise, deja stabilite -
"spiritul de finete", care se adre-
imaginatiei.
Extrapolnd lui
Pascal, se poate transpune
opozitie ntr-un antago-
nism psihologic, cu aplicatii n
care poate
purta nume: "spirit geo-
mljltric" "spirit de finete" .
In psihologie, "spiritul geome-
tric" este cel care are la o
gndire de
namente deductive. "Spiritul de
finete" este cel al imaginativului
al intuitivului se conduce mai
mult o
'
Proba pe care o
n continuare
din
cele tipuri apartineti. Mai
jos se o serie de
intrebare pre
punsuri posibile. Incercuiti
punsul care corespunde cel mai
bine cu modul dv. de a gndi.
n mod spon-
tan, urmnd prima intentie sau
primul gnd care apare.
1. Care din cele desene
place mai mult?
2. O fi -
. ind ntr-o
imprumutati o de
bani :
a) acceptati foarte repede
pentru milos?
b) a fi insensibil, gin-
diti I}Ciinte de a-i da?
3. In cursul studiilor, la ce
102
este
stilul
clv.
de
gindi

materie aveati note mai mari?
a)
b)
4. ceva nu
sau s-a stricat trebuie re-
parati singur, cum procedati n
general?
a) reparati temeinic, chiar
ia mult timp;
b) improvizati ceva, principa-
lul este terminati repede.
5. Ce considerati este mai
important n sport pentru a
victorios?
a) este mai teh-
nica
b) credeti talentul con-
mai mult.
6. Ce considerati are im-
mai mare n accelera-
rea progresului
a) extinderea la plane-
a
b) studiul obiectiv aprofun-
dat l culturilor.
7. ntr-un grup de 30 de per-
soane, care este probabilitatea
pentru ca dintre aceste
persoaoo fie n ace-
zi a anului?
a) 70%;
b) 10%.
I.Cum
rezolva nr.nhll .... ,.,.
barea nr<>r>r!.>fttlll
a) v-ati
clipe cu hirtie
cercat
b) ati
"simtind" ceea ce
este bun.
9. Care dintre oamenii cu
care veniti n contact deran-
n mod special?
a) cei ce vorbesc mult;
b) cei ce snt "muti ca un
mormnt".
10. La ce valori estetice, esh-
mate egal de vibrati mai
mult?
a) un tablou foarte colorat ;
b) o n negru alb.
11. Este n dv. de a
amna luarea unei decizii?
atda
b nu'.
1 Cum ati proceda ntr-un
joc de puzzle?
a) prin erori ;
b) nu incepeti asamblarea pie-
selor dect printr -6 selectie rigu-
culoare etc
13. Ce preferati jucati n
timpul liber?
a)
b) bridge.
14. La retributii egale, pentru
care din cele meserii sim-
titi mai afinitate?
a) inspector comercial;
b) contabil.
15. faceti probleme pentru
posibilele erori comise de dv.?
a) foarte putin;
b)
16. Intre aceste moduri
de a prezenta istoria, pe care l
preferati?
a) eseurile istorice, care tra-
un eveniment;
b) operele care epoci
tind marile cu-
rente economice, politice so
ciale.
17. snt surse de
pentru toti, dar fiecare
are un mod propriu de a
tori . Ce atitudine adoptati n ge-
neral?
a) documentati nainte
pentru a ce veti vizita, unde
mergeti etc. ;
b) nu nimic despre
tara (localitatea) pe care o vizi-
tati nu cititi dect
ce rentoarceti din
11. La probele de la ce
erati mai bun?
a) retroversiune;
b) traducere.
19. Intr-o scrisoare, Descartes
a declarat "Am remarcat ade
seori lucrurile pe care le-am
cu nic1
o aversiune au obi-
ceiul urmeze, din fericire,
la jocurile de noroc".
a) opinia lui Des"
cartes?
b) o

20. In fata unei scene foar te
interesante, dar greu de prins
cu aparatul de fotografiat :
a) riscati
b)
21. Trebuie un tLeo
intr-o Este nece-
sar sa va informati. Cum proce-

a) consultati mersul trenuri-
lor
b) sa obtineti infor-
matia de la un functionar com-
petent.
22. Care este, dupa dv., mo-
l:lul cel mai bun de a convinge
un interlocutor ce are pa-
rere decit dv.?
a) ii repetati des un singur ar-
gument frapant;
b) dezvoltati un rationament
unde argumentele se inlantuie
pentru a antrena logic adeziu-
nea interlocutorului.
23. Credeti in intuitie?
a) da;
b) IJU.
24. In urma unei imprudente
incepe un incendiu: uleiul a luat
foc in cratita care era pe ara-
gaz. Care este prima pe
care o faceti?
a) aragazul;
b) va repeziti sa in-
cendiul.
25. Indiferent de talentul dv.,
cum ati proceda ati avea
de un desen?
a) desenati in amanuntime,
dar cind il colorati vedett ca nu
este ceea ce sa fie;
b) nu faceti decit o schita ra-
pida cu creionul, un singur lucru
va intereaseaza - sa-I colorati.
26. Care este parerea dv.?
a) credeti in dragostea la
prima vedere;
b) credeti ca adevarata dra-
goste se descopera lent.
27. Ce functie ati prefera sa
ocupati daca ati lucra la un
ziar? (Nu tineti seama de orar
nici de
a) laboratorului foto,
b) corespondent special.
28. Edison a dat o definitte ge-
niului: "1% inspiratie; 99%
transpiratie". Ce va pare mat
Important?
a) ,)nspiratia";
b) "transpiratia".
29. Sint oameni care afirma
ca telepatia exista. Altti afirma
ontrariul. Dupa parerea dv.,
exista sau nu?
a) da,
b) nu
30. Cind sinteti mvttat la o pe-
recere:
a) cind trebuie sa
b) ramineti deseori ultimul?
31. Care este distractia sus
ceptibila sa mtereseze mai
mult?
a) observarea pasarilor:
almanah
32. Trebuie sa cumparati o
bine: pentru
alegerea unui anumit model ce
are mai mare
a) caracteristicile tehnice ale
- puterea motorului, vi-
teza etc.;
b) exterioara:
forma, culoare etc.
33. Ce preferati sa predomine
in biblioteca personala:
a) de literatura (ro
mane, poezii etc.);
b) opere de reflectie erudi-
tie (eseuri filozofice, carti de is-
torie etc.).
34. A. Gide a notat intr-o zi in
jurnalul sau: pe
tine insuf', maxima la fel de pe-
riculoasa, pe cit de urita. Omida
care ar ce va deveni nu ar
deveni niciodata fluture. Ce
despre opinie,
de cea a lui Socrate?
a) nu te su-
ficient;
b) prea introspectie
pctiunii.
35. Intre aceste doua genun
literare, care va atrage mai
mult?
a) romanul
b) poezta.
36. Ali luat decizia unet cum-
importante:
a) aveti tendinta, dupa ce att
sa analizati de
cizia a fost sau nu?
b) ceea ce e e bun fa-
cut. Pentru ce revii?
37. Aveti o carte de informare
care
a) o cititi de la prima la ultima
respectind riguros ordi-
nea capitolelor;
b) o cititi in pri-
mul rind capitolul care intere-
cel mai mult.
38. Cu ce mai ilfi-
nitate?
a) cu teorii filozofice;
b) cu studiul fizicii.
39. Desenati pe o foaie
primul lucru care vine in
minte.
a) ati avut tendinta sa dese-
nati o o ma-
un obiect neinsufletit;
b) ati desenat un personaj, un
ammal, o un cer cu nori,
ceva poetic, o figura fara
semnificatie precisa.
ce ati la toate
intrebarile, completati tabelul de
mai jos incercuind litera a sau b,
conform date de
dv. Apoi totalizati raspunsuri!.
pe fiecare coloana in parte.
b)
103
INTERPRETARE
Punctajul n coloana 1 daca sinteti
o persoana care are "spirit geometric" , cel din
coloana a II-a cota "spiritului de finete".
Aveti un "spirit geometric" accentuat
totalizat 30 de sau chiar mai multe pe
coloana 1. cnd vi se de te-
lepatie, de farfurii sau numai de impar
talita Nu partea a lucruri-
lor , prea rigid n n schimb,
aveti anumite intelectuale, cum ar fi clarvi
ziune, spirit de organizare, bun poate ch1ar
prea mult. Nu trebuie din vedere
spirit trebuie mearga mai
departe de bunul
"spirit geometric" temperat nsu
mat 25-30 de n coloana 1. din-
tre aceia le place nainte
orice lucru ncon-
JOare cu mai dect spontaneitate.
a
Dar dv. nu inchideti "poarta fanteziei " aveti, de-
sigur rar, "nebunie", de care, n mod
paradoxal, individul nu este echilibrat.
totalizat ntre 16 24 de n
una sau alta din coloane, nu caracterizati
pnntr-un "spirit de net, ci circum-
- cnd ntr-un fel, cnd n al-
tul.
n cazul n care ntre 25 30 de
suri pe coloana a 11-a , sentimentele au ma1 mare
dect un spirit deschis,
care nu n confuzie creduli
tate.
30 de sau chiar mai multe
n coloana a 11-a, pentru dv. numai intui-
experienta talentul
munca, iar or
ganizarea. delicat, plin de fantezie talent
Traducere adaptare de Pavel
12
A O G J ...
2
1 3 6 10 ..
1-I<JAI 1
101
IIIJo 11111 oj
11235 ...
21 20 18 15 11. ..
s
867564 ..

40 35 34 29 28 23 ....
7
1 llf'bl 1
lXl*J&I'l
2 3
2 3
9
[) p 1 1
Dllhl<j
2 3
10
2 3
13
rsJZliH
2
'"
104------------------------------
catlp
da
lnlallgent
avatl9
- .
la
ntrebare re-
zolvind
probleme. Fiecare
se sub
forma unei serii de litere, nu-
mere sau desene. se-
rie este o re"
bine Pentru
a le putea rezolva, trebuie

un exemplu :
rul care n mod lcgic ur-
in serie: 3 - 4
-6-9-?
este -13.
cum am procedat : 3 + 1 = 4; 4
+ 2 = 6; 6 + 3 = 9; 9 + 4 = 13.
in desenelor, va
trebui din variantele
de notate cu 1, 2, 3,
4 desenul care poate com-
pleta gol din rndul
de sus.
E rindul dv.
20 de minute ca
cele 15 probleme propuse.
Pentru fiecare co-
rect 1 punct.
testul in mai
de 10 minute, mai 4
puncte. intre 15
19 puncte, foarte in-
teligent, iar scorul dv.
este de 12-14 puncte,
realizat o medie
sub 12
puncte, acest
test este incomplet
prin alte ale
dv.
Sorin

1 - M: 2 - 15; 3 - 8. 4 -
6; 5 - 5; 6 - 22: 7 - 2: 8 -
3: 9 - 2: 10 - 4: 11 - 4: 12
- 4: 13 - 2: 14 - 3: 15 - 3.
almanah
Spiritul de
A) Ttmp de 10 secunde priviti atent literele din figura 1. a mai
privi desenul. incercati la formulate la
pag.lll.
c
F
M
Ag.l
L
B
o
E
z
R
p
N
T
A
-------------------------------105
B) Priviti timp de 10 secunde fisele din figura 2. alma-
nahul la pag. 111 incercati la formulate
a mai privi desenul. '
i'
1
080
08880

C) in figura 3 snt prezentate mai multe segmente de
de diferite lungimi. cu timp de 15 secunde.
Apelnd la memorie, la de la
pag. 111.
Memoria
A) n 30 de secunde,
de li-
tere: R, T, 1., V, T, E, A, T, C,
A, 1, E. Ce cuvnt forma
din cele 12 litere ale
1imp 1 minut.
B) cu de 3 ori cele
2 serii de cifre: 8, 4, 6, 7, 2, 6
5, 3, 9, 6, 8, 7. Incercati re-
din memorie cele
serii de numere.
1imp 1 minut.
2
d -
__ _...; __ _

"'(- .
.. k ..

Inteligenta
FiSLl
A) Observati foarte _atent literelor: A, B, C, O, G, H, 1, i,
M, N, O, P, Q. logica acestui de litere incercati
completati. Aveti la 45 de secunde.
B) numerele din dreptunghiul ele snt
o Ce se abate de la 4)
106
961
404
202
611
725
312
927
523
Fi .4
Pagini realizate de C. ADINA C.S. ANGHEL
UMOR ...
... cu Ars Amatoria

CO-TEHNICE
Constantin
in lume, Editura
50 pagini, 39 lei.
Un studiu doct, aprofundat,
asupra corpurilor in
"obsedantul deceniu" si-n de-
ceniile iwtorul
in anumite
specifice de laborator
desigur, cu totul
izolat, legea a
lui Newton nu mai este vala-
existind unele corpuri, e
drept, la care
cad in sus sau mai ales
lateral, pe Autorul
acest fenomen "de-
corpurilor".
Adrian
mea e un {ornan, Editura DI-
304
pagini, 44 lei
Sub acest titlu cu
cartea este de
fapt un manual de pedagogie
destmat celor mici. Intr-o
auto-
rul cu
tilc, moralizatoare, in care
totdeauna Binele. ajutat de
Foarte Bine. nvinge
sprijinit o vreme de Foartele
color sint de-
senate cu gust pricepere
de autor, iar partitura cinte-
celelor vesele este
e Vasile

Ion Fiul secetei
(reed1tare), Fantastic
Club, Editura Albatros. 632
agmi, 6 lei.
Roman science-fiction ur-
marind, ca prima
aventura a unui
extraterestru cu un
OZN linga satul Oarda de
Sus, Alba, in deceniul
al secolului XXX. Numit
deoarece pe unde trecea
aducea seceta, extraterestrul
este prins pina la de sa-
tem demascat intr-o se-
memorabila la judet
Redind cu fidelitate intorto-
cheatul proces de gindire al
eroului principal, cartea este .
intr-un stil
atractiv.
almanah
10 PROBlEME DE I.OGlCA
1. Puncte linii
O a amuzamentelor matematice este aceea 2
unirii celor 9 puncte din figura l.a cu numai 4 segmente, trasate
a ridica creionul de pe hrtie (este trecerea de ori
printr-un punct, dar nu trecerea de ori pe o linie). Solutia
(probabil cititorii o cunosc) este n figura l.b. generali-
la un mai mare de puncte, 4 x 4,
5 x 5 etc. Nu cunosc rezultate publicate pentru asemenea cazuri. Se
poate vedea 4 x 4 puncte pot fi unite n conditiile anterioare
cu 7 linii, iar 5 x 5 puncte cu 8 segmente. O pentru pro-
blema 5 x 5 vi se cere

a)
Fig.f
2. Pe tabla de
Bineinteles, nu este vorba
despre o de tipul "al-
bul mat n n
ci despre o
de curnd n revis-
ta Games): serioase due-
luri, tabla de ca n fi-
gura 2, unde au fost marcate
pozitiile pieselor negre
n joc, dar nu piesele pro-
priu-zise. albul a
numai cu regele (nu este indicat
n care se ntr-o po-
zitie "pat", toti pionii negri au
fost capturati toate cmpu-
rile tablei, mai putin cele pe
care se piese, snt contro-
late de piesele negre, precizati
pozitia piese de pe ta-

'

2
e

3. Interpretare

Vrnd o co-
legului de un elev
cametelul cu
al acestuia n zilei lui
de

de posesorul sub
forma a trei numere, reprezen-
tnd ziua, luna anul
fiind, elevul nostru inter-
eronat nsemnarea
din anume sub forma
luna, ziua, anul, drept care-I feli-
pe coleg cu ocazia zilei de
exact la 60 de zile
data spune
care este n-
n
4. Cu piese de GO
n 6 x 6 din
figura 3 piese albe
piese negre de GO, n fel n-
ct pe nici o linie, pe nici o co-
pe nici un de cm-
puri diagonale nu existe
piese de culoare.

5. Traversarea
retelei
Rg.J
n de dru-
muri" din figura 4 o cale care
din cercul 1 n cercul
10, n fel nct pe parcurs
prin cercuri marcate cu
toate cifrele 2-9, dar tre-
ceti printr-un cerc de ori
treceti prin cercuri
marcate la fel.
6. Un careu deosebit
Careul din figura 5 pare a fi
completat la ntmplare cu litere.
decupati n
de egale
apoi l
un careu 4 + 5 cu-
vinte corect
u
s A T
M
A L u
; A M
A
N
N A R T
Fig.S
7.
repetitii
E
(
A
R
Aveti la litere,
A B. scrie un care
de cte 10 ori fiecare
dintre aceste litere, dar nu
nici un de nici o
lungime, repetat consecutiv de
trei ori? (Un ABBBA sau
ABABAB nu este bun, primul
trei consecutive
ale B, iar al doilea
trei consecutive
ale AB.
ABBABBAAB de trei
ori AB, dar aceste repe-
nu snt consecutive.)
vi se
pare -prea incercati una
107
mai un care
nu nici un repetat
consecutiv de ori, folosind
de data aceasta de cte 10 ori
fiecare A, B C.
8.
opt
deduceti cum este
vremea
1. Acum
2. una dintre propoziti
ile 4 5 este
3. Sau 4 sau 5 este o propozi-

4. Snt mai multe
false dect
5. Propozitia este

6. Una dintre propozi-
tiile 7 8 este
7. Sau 6 sau 8 este o propozi-
tie
8. este o vreme fru-

9. Cu numai
vase
Avnd numai vase negra-
date, unul de 4 1 unul de 9 1,
incercati orice canti-
tate de lichid, de la 1 la 9 1. Ce
cantitate de lichid este nece-
pentru fiecare
toare?
10. Labirint cu

De cte ori citi "RE-
VISTA ST" n figura 6, pornind
de la litera R din centru termi-
nnd cu o T de pe margi-
nea rombului?
T
T 1 T
T SAS T
TSAT.AIT
TSATITAIT
TIIATSISTAST
TIATSIVISTAIT
T 1 A T 1 1 V ! V 1 S T A S T
T 1 A T 1 1 V Efii'IE V 1 S T A 1 T
TSATSI v'f'viSTAIT
TS.ATIIVIST.AST
TSAT S 1 S TAIT
T s A T S T AS T
TSATAST
T SA S T
T S , T
T
la pag. 185- 188)
Gheorghe PAUN
108
Prima
patru ani de cnd locuitorii se minunau
privind acel ciudat vehicul pe patru roti - avnd cauciucuri ca-
mere rotile din spate mai mari - care se deplasa pe a fi
tras de cai! Era n 1900, cnd primul automobil poposit pe meleagu-
rile noastre fusese adus de la o din Belgia de Gheorghe As-
san. Iar acum, in 1904, evenimentul fusese dat ntruct, ntre
timp, mai multe zeci de automobile se primului venit
se tot plimbau de colo-colo, strnind nu o birjarilor.
Evenimentul acestei zile, 23 septembrie 1904, ora 9,30, era acum
prima ntrecere mare! Huruit de mo-
toare, roti cu (unele de lemn), aripi ma-
nete exterioare, din trompele de de cau-
ciuc, costume de piele, la fel , prinse sub oche-
lari ct toate zilele, pentru a proteja pe temerarul mpotriva cu-
rentului ce va fi iscat de viteza de 20-30 mai departe.
lntinerarul: retur, insumind 120 km. La start -
14 dintre care opt vor abandona pe parcurs, majoritatea
din cauze tehnice, dar din alte pricini, cum ar fi ... pocnirea cu bita
a volanului, de un cioban care cu cteva oi
turma in care intrase agresiva cai".
la Giurgiu, cel mai bun timp a fost nregistrat de cu
de concurs 1, de cele cu numerele 4, 7, 2 etc.
"Revista care avea peste doi ani, o
fotografie la plecarea din Giurgiu a concurentilor cursei amin-
tite. Aici startul a fost dat n ordinea sosirii. A pornit automo-
bilul nr. 1, peste cinci minute 4, apoi 7, 2, 9, 6, 3, 8, ultimul fiind cel
cu nr. 5. Din cele vor ncheia cursa, cum am
nat, numai primii trei fiind premiati, potrivit timpu-
lui . acumulat pe ntregul traseu.
Care au fost trei? Tocmai asta este ntrebarea pe care v-o
la ncercare perspicacitatea.
toarele elemente: Adunind numerele de concurs ale celor trei pre
se obtine o care o treime din suma
pin adunarea celor numere ale plecate din Giurgiu.
In timp, suma numerelor primei a celei de-a treia premiate
este cu treimi din de pe de pe locul doi.
suma numerelor primelor premiate este
cu dublul celei clasate pe locul trei. Iar doriti cu-
de pe a treia nu
altceva de dect acest din cel nscris pe a
doua la rezultat care a
cursa. Simplu, nu?

Telefonia n tara din anul 1877, deci numai un
an de la inventarea ei de Graham Beii. "Telephonul se poate
vedea n - anuntau ziarele n toamna acelui an -, el este
prezentat de d. Angels, primul constructor romn de aparate meca,
nico-electrice, Iar prima mentiune
despre telefon o n "Monitorul Oficial" din 3 martie 1886, care
instalarea unei ,,importante" centrale de ... 5 posturi la Bucu
Apoi a fost un timp n care tara ntietatea pri-
almanah
vind instalatiile telefonice urbane. Cea mai telefo-
a pe care francezii au prezentat-o la Expozitia interna
de la Paris n anul 1900, avnd 3 000 de numere, a fost achizi-
de imediat la
Primele circuite interurbane au fost date n n anul 1900
intre Galati apoi ntre Peste citiva ani,
n 1906, a primul telefon automat, la Expozitia natio
din iar prima de acest fel a fost n folo-
abonatilor din n anul 1927.
In la postul de - ca spunem -
se aflau instalate pe trei posturi telefonice, dintre
care unul cu Directiunea a
Telegrafelor Telefoanelor. cum relata revista .,Jocuri de
care pe atunci, poate-i
poate nu, asta nu ntr-o zi, cineva bun de glume a schimbat lo-
curile acestor trei aparate aflate a pus n dreptul
ruia dintre ele cte un biletel. n dreptul primului aparat scria:
"Acesta este n cu D.G.P.T.T."; n dreptul celui
de-al doilea se putea citi: ,,Acesta nu este n cu
D.G.P.T.T."; pe biletelul ultimului aparat scria: ,,Nu acest
aparat are cu D.G.P.T.T.". Iar pe o foaie mai mare preciza:
cum se numai un singur aparat are cu
D.G.P.T.T.". De asemenea, se mai faptul din aceste
indicatii din dreptul celor trei aparate telefonice, doar una
este Ghiciti care este aparatul care are cu
D.G.P.T.T.! Ce spuneti?
Zaruri colorate
n lume, n afara muze-
elor de istorie, etnografie,
naturii etc., numeroase
muzee dedicate celor mai
teptate exponate. la Londra se
un muzeu al ...
pantalonilor (in care snt expuse
aceste obiecte de
ce au apartinut unor personali-
celebre); acum vreo 60 de
ani a luat la Kassel
(R.F.G.) un muzeu al tapetelor
(care istoria acestora
pe o de peste cinci se-
cole); la muzeul regional din
Krosno (R.P. se
una din cele mai interesante co-
lecti de de petrol; manu-
factura de din Harra-
chov (ll nordul Boemiei) are ci-
teva destinate expunerii a
peste 3 500 obiecte vechi de sti-
muzeul francez al automobi-
instalat intr-un castel din
la Roche,
o
a acestui mijloc de transport, n-
cepnd din anul 1800 in
zilele noastre.
Un muzeu, de asemenea ine-
dit, este muzeul zarurilor din
Manchen. Cel mai vechi expo-
nat de aici il constituie un zar
din vremea romanilor. Este pre-
zentat, de asemenea, un set
de zaruri, cu totul original in fe-
lul lui, confectionat din lemn de
stejar, prin secolul al XVI-lea.
Spre deosebire de zarurile pe
care le cunoastem noi, cu
1
1
::,J
cn.,
fi
1
VERDE
galben
A.LB
}-------
/ maro
puncte ce fiecare fi?
acestea sint mai mari, cu
latura de aproximativ 8 cm,
au fatetele colorate n gal-
ben, alb, maro, verde negru.
Ceea ce un deosebit
interes la aceste originale zaruri
este faptul ele nu se asea-
nici unul cu altul. Deose-
birea in aceea fiecare
zar are fatetele n fel colo-
rate, incit acestea nu
au culori pe
opuse. QJ -exemplu, un zar
se ca in desenul
rat, avind pe fatetele opuse cu-
lorile - negru, galben - alb
verde - maro, nu vom mai
altul la fel.
N-a fost tocmai pentru
anonim realizeze
acest lucru. Noi
obtineti patru zaruri C'lfe
se acestei conditii. In-
cercati!
Venetia
pe 1 200 000
de piloni
de aproximativ
1 500 de ani, Venetia n-a incetat
fie chiar de cei
care au mai o Pa-
latele neasemuite - Ca' d'oro,
Veniamin-Calergi, Foscari sau
Casa Desdemonei, toate din se
colul al XV-lea - , muzee cu pic-
turi sculpturi celebre, ansam-
bluri arhitecturale -
ca Piata San Marco sau Basi-
lica, cu decoratii de
mozaic - fac ca Venetia fie
ea - n totalitate - o
de de mare
trie .
Dar . faima .,falnicei Venetii"
este de felul cum este
ea nu este situat
pe o ntindere de ca
toate ci ntr-o a
Adriatice, cuprinznd nu
mai putin de 118 insulite. Cartie-
rele sale snt de ca-
nale n loc de pe deasu-
pra se arcuiesc aproxi-
mativ 400 de poduri.
de cu
motor sau de
transport n comun, mai poti in-
tilni gondole, deco-
rate n galben, cu care poti face
o plimbare - de altfel destul de
- pe canalele ce se n-
tretaie, printre grupurile de
diri ale Gondolierii cu-
nosc itinerarele aflind prefe-
rintele turistului, il
prin acest labirint unde
altcineva s-ar cu
Un astfel de itinerar este cel
care din. apropierea
Pietei San Marco trece pe
sub .,Puntea suspinelor" (denu-
pentru pe acolo tre-
cea ultimul drum al condamnati-
lor la moarte). Gondola
apoi Sania Maria della Salute,
creatie arhitectu
109
n secolul al
XVll-lea care se n
pe 1 200 000 de piloni, do-
minind intrarea - dinspre mare
- n Canal Grande. Mai departe,
itinerarul cteva pa-
late se ncheie tot la debarca-
clerul de unde a nceput plimba-
rea.
Acest itinerar, des recoman-
dat de gondolieri il n-
schematic,
Gondola trece cte o
pe fiecare canal, ca
drumul parcurs se ncruci-
la vreo a canale-
lor. n puteti trasa dv., pornind
din coltul din dreapta sus n-
cheindu-1 tot acolo?
din 40!
O veche re-
demult, ntr-o vistie-
rie, de alti saci cu
galbeni, se un sac cu
monede care aveau o greutate
cu o zecime - de gram, spu-
nem - mai Ele erau ca n-
la fel, numai greutatea
lor le deosebea de celelalte.
Pentru a descoperi sacul cu pri-
cina, vistiernicul , ingenios, a
efectuat doar o
tire. ce a numerotat cei
zece saci, a luat din primul o
din cel de-al doilea
monede, din sacul al trei-
lea trei monede, mai de-
parte, ajungnd ca din sacul cu
zece ia zece mo-
nede. Cele 55 de monede astfel
strnse le-a pus pe talger.ul unei
balante le-a In felul
acesta putut da seama din
care sac provine moneda cu
greutatea mai
dati seama
cum. din greutatea pe
care ar fi trebuit le cele
55 de monede (n cazul cnd
toate ar fi fost normale) lipsea o
zecime de gram, asta
monedele mai se
sesc n sacul cu 1, fi-
de a\;olo s-a luat o
In cazul lipseau
zecimi de gram, sacul cu
pricina ar fi fost cel de-al doilea,
ntruct de aici s-au scos
monede; lipsa ar fi fost,
spunem, de opt zecimi de gram,
monedele mai s-ar fi
sit n sacul cu opt , de-
oarece din el au fost puse pe
cntar opt monede.
Noi vom prezenta o
a solutie este
110
ceva mai greu de Cu o in-
geniozitate tre
buie descoperiti care' snt
cele cu obiecte de
fecte, ceva mai grele, dintr-un
total de 40 de ce
obiecte identice ca as-
pect. Nimic nu
obiectele din cele de
celelalte, dect faptul n loc
de 1 gram fiecare, acestea
resc cu 10 miligrame mai mult.
1856: Incubatoarele -
Dispuneti de un cntar elec-
tronic de mare precizie, care
poate indica oricare de
greutate. Cum se pot depista,
din numai care
snt cele cu obiecte
mai grele, aflate printre cele 40
de Nu-i tocmai de
puns la ntrebare, dar
cu o oarecare ... de perspi-
cacitate, . lucrul este pe deplin
posibil. Incercati!

Sub titlul Senzatie mare la n din 2 apri-
lie. 1856 vestea deschiderea unei expozitii
primele ... de clocit "Aceste azt
clocesc scot pui de tot felul de Vizttatoru expoztttet vor
privi cu ochii lor cum se clocesc pe calea artei tehnice, a
aburului de ce prin de De aseme-
nea ziarul mai de la expozitie, pe
stra'da se pot pui de o zi,
ntruct au fost introduse n de clocit astfel nct zilnic
cte o generatie de pui.
Publicul nu s-a mult rugat permanent era mare
n preajma incubatoarelor. Vnzarea puilor de o zi se n
gherete anume amenajate, pretul _fiind pu_i _bani,
dintr-un anume soi de albe, de dot put la cmct bant, din alt
soi, mai .. . . . _
Puii se vindeau destul de repede, oamenu _fimd donton vada
cum asemenea "artificiale". Chiar din prima zi s-au vn-
dut toti puii din incubatoare: 30 de pui albi (din <;ei de 3
pui la 5 bani) 30 de pui (din cei de 2 pui la 5 bani). In total,
expozitia a ncasat pentru puii vinduti 125 bani. I?ar pentru
aproape toti cereau pui de la mcu?atoare, a
doua zi vnzarea s-a n alt mod. Numarul puilor a fost
30 de pui albi 30 de pui numai acum e! au fost
vinduti de-a valma, cte 5 pentru suma de 10 bant, pentru
ca treaba mai repede. Cind s-a ncheiat vnzarea s-a con-
statat cu uimire de data aceasta suma era de numai 120
de bani nimeni putea explica de ce s-a cu 5 bani mai
putin dect n ziua Puteti da
la pag. 185-188)
Pagini realizate
de Valentin
PROBLEME DE. lOGicA
1. Distanta
dintre
trenuri
Un accelerat a pornit de la
spre Craiova
oprire, cu o de 70
Un alt tren a plecat de
la Craiova spre de
asemenea oprire, cu o vi-
de 40
Care va fi distanta dintre tre-
nuri cu o naintea ntlnirii
lor?
2. Ce este mai greu?
Ce este mai greu: 1 kg de
monede de 3 lei sau 1/ 2 kg de
monede de 1 leu?
3. Pendula
La ora pendula a
de 6 ori. Privind la ceasul de la
am observat ntre
prima cea de-a
s-au scurs 20 de secunde.
Cit timp va dura pen-
dulei la ora 12?
4. Musca

Pe -
- Rmnicu-V1cea - Sibiu, doi
au pornit n
timp ntr-o de antrenp-
ment, dar n opuse. In
clipa n care ntre a
o de 300 km, o
a nceput
cursa cu interes. zbo-
rul de pe unuia din mo-
ea s-a
ndreptat n ntmpinarea celui-
lalt. Ajungnd la cel de-al doilea
motociclist convingndu-se
totul este n ordine, a de
cale Ond a
ajuns n dreptul primului motoci-
clist, a zburat spre cel
de-al doilea. musca a
zburat mereu de la unul la
lalt, cnd s-au
ntlnit. Atunci s-a s-a
pe ghidonul uneia dintre
motociclete, pentru a se odihni.
Musca zbura ntre
cu o de 100 n
timp ce mergeau
tot timpul cu o
de 50 Citi kilometri a
parcurs musca?
5. numele
mecaniculul
n acceleratul 137 care
pe ruta
beta-Turnu-Severin
Die, Marin Liviu. Mecanicul,
ajutorul conductorul au
nume.

1. Pasagerul Ilie la

2. Conductorul la
Craiova.
3. Pasagerul care are
nume cu conductorul
la Drobeta-T urnu-Severin.
4. Pasagerul care
mai aproape dect pasa-
geri de localitatea unde domici-
conductorul lunar
exact de trei ori mai mult dect
conductorul.
5. Pasagerul Marin
3 500 lei pe
6. Liviu (cel care face parte
din personalul trenului) a -
gat de curind o de
cu ajutorul mecanicului.
numele
6. Cum putem scrie?
Ce semn trebuie pus ntre
cinci pentru a un
mai mare dect cinci
ma1 mic decit
almanah ..
7. numerele?
Suma a numere forniate
din cifrele pare 2, 4, 6, 8 este
cu suma a numere
formate din cifrele impare 1,- 3,
5, 7, 9.
8. Drum liber pentru
un accelerat
ntr-o cu o
linie de cale s-a oprit un
tren compus dintr-o
cinci vagoane cu care venise
o de muncitori care lu-
crau la construirea unei linii de
garare. Halta nu dispunea decit
de o linie de garare pe
care n caz de nevoie
o cel mult trei va-
goane. In urma acestei garnituri
venea trenul accelerat. Cum s-a
procedat pentru a cale li-
acceleratului?
9. Care este mai
grea?
identice, n
de cub, snt umplute cu bile
din mate-
rial. Prima cuprinde 125
bile identice mari, iar a doua
216 bile identice mici.
Care. dintre este mai
grea? (In ambele sint
zate bilele strins una alta,
astfel incit fiecare strat are un
identic de bile, iar bilele
din rindurile marginale ating pe-
lada se nchide,
atunci capacul va atinge el bi-
lele din stratul superior.)

GEOMETRIE
1. Dintr-un triunghi
echilateral un
pe o foaie un
triunghi echilateral. acest
triungl;ti echilateral in patru bu-
astfel incit
un
2. Dintr-un triunghi
oarecare un dreptunghi
pe o foaie un
triunghi acest
triunghi n patru Imbina-
astfel incit un
dreptunghi.
la pag. 185-188)
. Prof.
Ion Cesar ATANASIU

INTELECTUALE
(Comentarii)
Spiritul
de observatie
A) n memorie
desenul din fig. 1 de la pagina
oral, ntr-un singur
minut, la
rele
a) Ce litere erau plasate n lo-
curile indicate prin cercuri? (fig.
5)
o o
o o
o
o
b) Ce cuvnt poate fi format
din aceste litere?
B) Pentru a mobiliza spiritul
de incercati
in 20 de secunde la ur-
avnd in me-
morie desenul de la pag. 106
2):
a) Ote fise erau?
b) Ce valori aveau?
c) Care valoare o sin-

C) Tot pentru dezvoltarea spiri-
tului de gndindu-va
la segmentele de din fi
gura 3 (pag. 106),
a) Care sint segmentele de
egale cu segmentul a?
b) Dar cu segmentul b?
c) Ote segmente de dreapta
snt egale cu segmentul c?
Aveti la 30 de se-
. cundeJ
la pag. 185-188)
111
Ache
convexitatea
Ca onorabil evo-
lutiei matematice a nepotului
Pafnel Ache se
probleme i
le ca ,,scoase
din cuptor"_
- Pafnele, ce este o
multime
- O multime de
puncte este o multime cu pro-
prietatea oricare ar fi
puncte ale ei, segmentul
care le este m
intregime el continut in

- Trei laturi ale unui
considerate segmente nchise,
reunile cu tot interiorul
lui o multime con-
Dar un arc de cerc reunit
cu interiorul discului (discul este
punctelor situate,
de centru, la o mai
decit raza) o
multime
- Una da, alta nu,
cu aplomb Pafnel.
de care tip e fiecare. (Noi vom
cititorului preci-
zeze el.)
- Bun!, zice Acum
un corp in
orice
prin el este corpul
convex? A doua intrebare:
orice
prin el este corpul
convex?
Intrebare: Ambele
sint afirmative? Ambele nega-
tive? Unul da altul nu? Care
este
- Nu nici o deosebire in-
tre ele: sau propoziti-
ile sint sau
sint false.
P.re dreptate Pafnel?
N-are. la un corp
cam de forma unei pere. Orice
este
Dar unesc punctele A cu B.
segmentul (AB) nu este
n corp. Deci prima e
A doua n schimb e
Deosebirea n faptul
plane verticale nu snt
paralele; ele se pot in-
tersecta atunci dreapta lor r-.'
este
Ca-n Texas
El Lobo intr-un bar
dintr-un de nu
vede pe nimeni la tejghea, dar
pe de zmc este ' o sit-
de ocht. n'
112
de paralelipiped in partea
de jos, curb spr!:! git.
fraza asta
putin trag sufle-
tuL.)
Sticla avea un litru de

El Lobo scoate dopul sticlei,
trage o o pune pe
la loc. Cind apare barma-
nul de la el se la

sectiunea pe care o
determina prin corp suprafata
a 6chidului era
nu avea unghiuri) il
pune pe El Lobo
cit
Banditul, batjocoritor,
spre o care era
de cuiul oglinzii
SpUI'I,!!:
- Iti numai poti
cu 6nia aia cit am
Sarmanul pune dopul la
ia dublu-decimetrul din
cui, spune cu preci-
zie:
- 98 de centimetri cubi!
El Lobo, care asistase la felul
precis cum ii
banii. Cum a barma-
nul?
A intors sticla ce i-a pus
dopuL paralelipipedul
ghic, gol, avea dimensiunile 7, 7
2. Or, 7x7x2=98 cm3. sa-mt
el a pe dina-
a a_slfel, la volum
o cantitate parventta dtn grostmea
sticleL Ce "ciubucul "
barm'mului!)
N-o fi vorba de
sisteme centrale?
- Uite, Pafnele, spune
Ache nepotului iti propun
un joc. In fata este o
Avem fiecare din
noi la dispozitie un sufi-
cient de mare de monede de un
leu. Punem pe rind pe fie-
care cte una, astfel incit ele
se eventual atinge, dar
nu se Pierde primul
care nu mai are loc unde pupe
moneda cind ii vine rinduL In-
cep eu!
- Nu, spune Pafnel-. Cine in-
cepe Am ce stra-
tegie trebuie adopt!
Care o fi metoda
Fte A JUCatorul ca'e tncepe. El
pune moneda in centrul mesei ro-
tunde. Oriunde ar pune B mo-
neda A o pune sime-
tric cu el de centru. Evident.
cit timp are unde pune B o mo-
are si A unde pune.
- Bine, spune cu
necaz. ce-i o
-Nu!
- Geodezica unei suprafete
este "drumul cel mai scurt intre
puncte" pe acea
e
foarte pe gustul rigorii matema-
tice moderne, dar ti-o spun
ca cam despre ce e
vorba! De exemplu, geodezica
planului este linia a sfe-
rei un cerc mare.
- asta trebuie s-o la
se buche-
rul de Pafnel.
-Nu! _
-Atunci?
- ia pro-
blema asta: care este linia de
contur minim care imparte o
in egale?
- poti imparti o
in egale altfel decit
printr-un cerc mare?
- Se nu joci te-
nis. Ia la lipitura unei
mingi de tenis.
- un cerc mare e mai
mic!
- Ai . demonstrat?
-Nu!
-
Problema asta n-a mai
Pafnel. 1-a explicat-o
- Presupun iau simetrica
de centrul sferei a unei curbe
care mparte n
de arii egale.
aceste curbe (cea sime-'
trica ei) un punct comun?
_ - Au, nu s-ar ar
insemna una din ele e cu-
in ntregime
decf automat dellmtteaza o
parte mai _dect . o
de or, ea fund stmetnca ce-
leilalte, acest fapt este absurd.
- au un punct co-
mun, mai au unul.
-Care?
- simetricul de
centrul sferei . Cel diametral opus!
- Este
- Or, drumul cel mai scurt
(care puncte diame-
tral opuse) nu este un arc de cerc
mare?
- Ba da,
de
Constantin OTTESCU
almanah
TREI
TREI
X X X X X X X X X X X X X X X
X X X R X X X X A X X X X 0 X
X X X "X X X X X X X X X X X X
X X R X X xxAxx X X 0 X X
xxxxTRE
0!'. Il '\lE,. r: J TB H ll l '
ROMA PISA BARI
ROMA PISA BARI
xxxOx X X X 1 X X X X A X
xxOxx X X 1 X X X X A X X
X X X xROMA X X xxPISA X X X xBAR
SION LASK J 1 U L
SION LASK J 1 U L
X X X 1 X xxxAx X X X 1 X
X X 1 X X X X A X X X X 1 X X
xxxxSION xxxxLASK xxxxJIUL
f>f\ FOTB4llL IT'Llfi
VERONA = ONA
NAPOU = OU
l CESENA = ENA
l TORINO = INO
ASCOU = OU
EMPOU = OU
l MILANO = ANO
l PADOVA = OVA
CO!'vllC! J'I:ST/1 1 Al ECRANCl '1
STAN
STAN
X X X X X
X X X T X
X X X X X
X X T X X
xxxxSTAN
BRAN
BRAN
X X X X X
X X X R X
X X X X X
xxRxx ,
X X X X 8 R A N

UNA
X
X X X X
X X
X X X X
X X X X
X X X X X
X X
X X X X X
X X X X X
UNAUNA
DOI
X
X X X X
X X
X X X X
X X X X
X X X X X
X X
X X X X X
X X X X X
DOI DOI
CUPA
CUPA
X X X X X
X X X U X
X X X X X
X X U X X
xxxxCUPA
OPT
X
X X X X
X X
X X X X
X X X X
X X X X X
X X
X X X X X
X X X X X
OPTOPT
NUL
X
X X X X
X X
X X X X
X X X X
X X X X X
X X
X X X X X
X X X X X
NUL NUL
------------------------------113
"X"-URILE CU CIFRE CALCULA
1 2 3
X
X X X
X X
X X X
X X X
X X X X
X X
X X X X X
X X X X
2 3 1 2 3
4 5 6
X
X X X X
X X
X X X X
X X X X
X X X X X
X X
x.<xxxx
X X X X X
456456
2 3 4
X
X X X X
X X
X X X X
X X X X
X X X X X
X X
X X X X X
X X X X X
234234
5 6 7
X
X X X X
X X
X X X X
X X X X
X X X X X
X X
XX XXX X
X X X X X
5 6 7 5 6 7
3 4 5
X
X X X X
X X
X X X X
X X X X
X X X X X
X X
X X X X X
X X X X X
3 4 5 3 4 5
6 7 d
X
X X X X
X X
X X X X
X X X X
X X X X X
X X
X X X X X X
X X X X X
678678
DE
n careul de mai JOS ur
cuvinte:
- AP; NA, GN; TG; OA; MA;
EI AP CU NS UH RS
'AsA: NAS Nt.iL Etc ASE
- RARE; RATE; VASE; OVAL,
ARAL. CAI A
- UNCAF<; ALEZA; T ALER;
SFERA
- COMPAS; THALES
- APRIORI; NOUTATE
- TANGENTA
- CONGRUI;NT; PANTO
GRAF; ASEMANARE
7 8 9
X
X X X X
X X
X X X X
X X X X
X X X X X
X X
XXX XXX
X X X X X
7 8 9 7 8 9
CCVI.\'TE
TE
Orizontal verticaL
1. n
2 .. Categorii de triunghiuri.
3. In teorie - Un fel de triu
ghiuri.
4. Poet romn - Unu roman.
5. Musafiri - 365 zile.
6. Plicticos (popular) -
7 Teasc (popular) -
8. Nume - Soare egiptean - LI-

9. - - ASE
(agramat) -
10. - Un fel de desen,
la pag. 185-188
.Pagini r.ealizate de _1. C. ATANASIU
114-------------------------------
o-
almanah t i i n i t e h n i
dimtneaiO
unui foUn
115
_,
116
almanah t i i n i t e h n i
117
-
1
-
118==---------
------------almanah
SCANDAWL
DiAGONALEi
B- 1.

diagonalei
au provocat, la mate-
maticienii greci, o im-
prac-
In spatele lui 1/2. se as-
cunde un moment frumos
al istoriei matematicii, despre
care voi vorbi n continuare.
La nceput totul era
iar Universul ntr-o armo-
nie Sunetele emise de
loviturile de ciocan ale fierarului,
sunetele emise de planete (la
vremea sferele ce-
leste erau muzicale!), viteza or-
a astrelor, formele geome-
trice (cercul - considerat
totul, abso-
lut totul, se exprima n raportul
armonios al numerelor ntregi.
Apoi, din cauza
tului, a diagonalei sale,
a izbucnit un scandal,
ordinea regularitatea
existente n acel
moment au fost brutal
rate. Un om a arate
n ntregii lumi "scandalul
diagonalei El se nu-
mea Hipasus din Metaponte
(Grecia) pentru el a n-
ordinea exis-
- spun legendele - a
fost aruncat n mare sau ... a pie-
rit ntr-un naufragiu. Ceea ce

este important, este faptul
n spatele acestor legende se
ascunde un moment important
al istoriei matematicii; el este
denumit, n mod "criza
irationalilor".
Dar revenim la
armonie", aceea n care
ntreg este prind
piui tuturor lucrurilor. ve-
dem care este acesta! Anticilor
greci ai mijlocului secolului al
VI-lea .e.n., avndu-1 n centru
pe Pitagora - marele matemati-
cian care a creat la vremea res-
cum este cunoscut
n istoria matematicii, lui
Pitagora" - el le ca "mo-
delul lumii". Matematicienii pita-
goreici aveau un cult pentru nu-
ntreg drept urmare,
vreme au evitat
numerelor ntregi ctul lor. De
aceea toti matematicienii greci
la Diofantes (sec. III e.n.)
au considerat numerele ntregi
din sirul natural 1.2.3. drept
numere, celelalte numere (frac
tionare mai tirziu cele iratio
119
nale) erau socoti te
Gndirea va fi
pe cale oralii ea s-a
nconjurat de secrete mistere;
pitagorici an era
considerat esoteric, nu se
putea transmite dect unui nu-
restrns de initiati. Dar ce
fac "initiati", de fapt pri-
mii filozofi -matematicieni? Ei ob-
cerul, desennd harta n
conexiune cu diviziunile zodia
cale, spre exemplu,
Soarele, n curba lui circu-
12 constelatii.
Dar ce era o constelatie n con
ceptia lor? Pur simplu,
rul astrelor care o constituie
bineinteles, figura pe
care o pe bolta ce
cum lumea Univer-
sului este n armonie
cum constelatiile au un
care le este propriu. Mai mult,
o identitate de
ntre natura. lucrurilor
rul ntreg. In
numerele snt reprezentate prin
de puncte care dese-
figuri.
de ce grecii acelei epoci
vor construi numere
triunghiulare care nu snt
metafore, ci snt forme sens.
n conceptie 1 este prin-
cipiu de identitate, 2 este primul
par (cu sot) feminin, 3
este primul impar
sot) de asemenea feminin, 10
= 1 + 2 + 3 + 4 este conside-
norma Universului (ca
a primelor patru numere)
n care 4 este primul per
fect , 4 = 2
2
cum se
poate observa, numerele snt
constituite prin operatii,
adunarea inmultirea, cel mai
simplu procedeu fiind dublarea,
i corespund clase
mari de numere: pare impare.
n acest fel, n jurul configuratiei
numerelor se poate construi o
o teo-
rie a numerelor, prin opozitie c;u
,. logica (arta de a In
acest sens ajuto-
rul notiunii de "gnomon" (fi-
gura din ceea_ ce
dintr-un ce s-a scos
tot un cum suma a
numere triunghiulare suc-
cesive un
Gnomonii, cum se ob-
ne suma ntregi-
lor impari succesivi: 1 + 3 = 4;
1 + 3 + 5 = 9; 1 + 3 + 5 + 7
120
celebri
(, Y(H )
" l>t.: 0 yf ,,. r 1 1 1f 11 'r11l ip.)(
lf :l) Ul nLrr r re c"t ) 10vc:r"" 1 l,..l'. J 1c: 1
Dublarea ct..bulu
J <'
Apoi
'1'

rndon, 1 j t, ",.a
nL
biE'fTla r c C 'r f
V l Il !f- r IrU
J'll 1
., r J 1 (.. urc
!o
,
,.. le')'' J 1 J lr (lf- )S jY 1
l t relt
c '
, c 1 t-'ro
' >( l
"' Jfd
1 J 1 \. J'
; c r l 1 J t ' ' "'' 1
;;cut.' u Jlt ::J
X
L"'vaJriltOJra cercului C r ,! lro > 15'TUI <'d
u .,, 1 r Hr c"' ;- J'
l

.
'
'
1 ,,
E. ' t
.bl
: J r J.Lr: J L
,,t
.. '
r re
'ho
'llf'jt- 1 t
l ("
'
"'
l '
\. ,.
l X f-, \.b i '
1
r rt
t r 1 r 1 r (1) 'T i
,, lut r l
rr >r n-
l L 1t
1 Jr t ,... Y d" tr 11 E r
r :!Zei d t r
= 16;... dau un de numere
anume: 1, 4, 9, 16,
25, 36,. .. Cercetnd cu atentie
acest se foarte
care este solutia ecuatiei x
2
y2=
=zl - care nu este altceva dect
faimoasa a lui Pitagora
- , expresie a bunei ordini a nu-
merelor
Tocmai n acest Univers a
rui armonie este nume-
relor va izbucni scandalul. Aici,
unde totul este cel mult rational,
va irationalul, n cel
mai propriu sens. Protagonistul,
tapul responsabilul cri-
zei, Hipasus din Metaponte,
este el pitagorician. El o
cunoscut, n afara cercu-
.rilor pitagoreice, nonsensul pe
care-I diago-
nalei '1/2 ca
fiind sau la-
tura de arie de
ori mai mare dect a unui
dat, de 1, sau diagonala
de 1. n or-
dine de idei, acest segment-dia-
a de 1
putea fi construit cu Tigla
compasul, dar lui nu
l
1 ( ' 1
se putea exprima prin raportul a
numere naturale. cum
matematicienii din lui Pi-
tagora se aflau acum n
cu una din fatale
pentru conceptia lor despre
lume.
Mai trziu, cnd Euclid va re-
face, n cartea sa "Ele-
mente", istoria matemati-
cii, el va comenta astfel legenda
despre Hipasus: "Autorii legen-
dei au vrut prin
alegorie. Ei au vrut
tot ce este irational lipsit de
trebuie ascuns.
vreun suflet vrea
n aceastil regiune se-
o lase
atunci el este antrenat n marea
devenirii (evolutiei) necat n
necontenita a curenti-
lor".
Gheorghe BADEA
Ori ce care se putea ex-
prima pri n citul a numere intregi
pri ntr-o fracti e nu
decit arhi-
ntreg este ...
.J)rincipiul tutur or lucrurilor.
almanah
Numere "figurate" gnomoni
Numerele sint reprezen-
tate prin puncte izolate, dis-
puse conform regulilor care
prin
care acestea iau De
exemplu 3:

Fiecare prim poate
fi reprezentat n linie (nu-
mere ,,prif!Jare" = numere ,Ji-
niare"). In schimb,
este rezultatul unui
produs, el poate fi reprezen-
tat alte reguli
de exemplu:

1&
:1 4 X 4
16 : 4 X 2 X 2
Numerele trtunghlulare
permit demonstratii, dintre
care unele snt
prin formele algebrice;
de exemplu:

t+2
r,.23
.--;ry

Al n-lea triunghiular
este de forma:
SN = 1 + 2 + ... : + N =
N (n+J)
2
O utilizare a acestor repre-
a numerelor .,figu-
rate" o constituie gnomonul,
ceea ce dintr-un
cnd se extrage din el
tot un
Gnomonii
fapt o de numere im-
pare, cum se poate ob-
serva in figura
CLASIFICARE
de a clasi-
fica oamenii de uneori
de "cei n sau de cele
mai multe ori de "cei din
au fost numeroase. des-
pre in continu-
are. .. o
o tlcercare de "clasificare
care oamenii de se
pot in:
e ,.ghicitori" cu
date putine) "stringitori"
date teoria
devine
e ,.intuitivi" (ct.r presimtire,
speculativi) .. logicieni" (nain-
sistematic, pas cu pas).
e .. inventivi" (nu acumu
multe dar fae
descoperiri originale) "deduc-
tivi" bine,dar nu fac
descoperiri originale)
e "dasici" (duc la perfec-
tiune descoperirile) .. roman-
tici" (au o multime de idei pe
care le duc la rar) .
e ,.gisitori" (nu prea
mult, dar
mult, dar nu prea
. -
e .. inductivi" (trec de la pa, .
ticular la general) .. deducti-
vi" (trec de la general la parti
cular).-
121
2. Farunle montate mao sus sont
mao bune pe puter -
nica decit cele montate mao tos'
5. Blocajul tronelor este modul
cel mao rapt1 de a opn ontr-o sotu
dofocota?
8. Frinarea cu pocoorul stong
este periculoasa?
122
Tt:ST
de.
CONDUCERII
1. Purtarea centuru de ori de cite ori va ajuta
sa un mai bun?
3. Presounea caucoucunlor onflu-
numai cansumul de com-
bustobil confortul de drum?
6. Doverse topun de caucoucun
pot face ca automobilul dv sa se
comporte doferit ondiferent de

9. Numao trebuoe sa
poarte centura de
4. O curata prezonta mao
multa decit una mur-
dara?
7. reactioneaza in ace-
fel in critice, indiferent
de incarcare?
10. O persoana de 30 de ano
conduce. in general. mai corect
decit una de 50 de ani?
1. NU. Utilizarea centurii de
ceva mai
mult dect simpla asigurare
in caz de nu
veti fi proiectat prin parbriz.
Testele au ex-
ce avea4 de efec-
tuat un slalom la viteze mari, l
executau mult mai rapid n ca-
zul in care purtau centura de si-
Explicatia este
de faptul aceasta o
a corpului n ca-
zul virajelor al
nefiind
corpul n
de In extreme,
cind evitarea unui accident cere
de volan, lipsa
centurii de poate duce
la pierderea controlului
2. DA. La prima vedere se
pare avem la
mai in timpul nop-
vom vedea mai bine.
o de putere dincolo
de care reflexiile provocate de
sau ploaie ne pot
deranjq att de tare nct ne or-
besc. In cazul acesta, luminile
farurilor trebuie fie orientate
in jos pentru a reflexi-
ile. .
3. NU. Presiunea a
pneurilor
autovehiculului la sol, mai ales
in de Pentru
a asigura
pneurile trebuie fie in contact
cu solul de la margine la mar-
gine. Striurile trebuie fie cu-
rate adnci pentru a pem1ite
scurgerea apei a un
contact corect cu dru-
mului. pneu! este prea
moale, apa nu se mai Se
poate forma o de ru-
pere a aderentei se pierde
controlul, mai ales la trecerea
prin cu o adncime mai
mare dect a striurilor.
4. DA. O are
parbrizul geamurile translu-
cide, farurile, semnalizatoarele
oglinzile la fel. Praful noroiul
pot reduce vizibilitatea cu
la 90%. nu puteti vedea ce
se pe drum, nu
cu prompti- .
tudine pentru a evita pericolele.
Obstacolele, pietonii, alte vehi-
iwW.
de ordine din interiorul
este chiar cutii de
ceai, de cafea sau alte ambc:laje
aruncate, diverse scule "uitate"
pot deveni proiectile
in caz de accident.
o astfel de ::utie a 'ljuns sub
pedala frinei!
almanah
5. NU. Cind se ajunge ntr-o
astfel de situatie, majoritatea
auto pur sim-
plu pe pedala de cu
disperare piciorul pe
cnd se
Nu numai acesta nu
este modul de asigurare al unei
opriri rapide, dar el duce la pier-
derea unui important atu: con-
trolul O
cu blocate se duce de obi-
cei drept peste ceea ce dorea
evite Acesta este unul
dintre motivele pentru care
multe tipuri moderne de auto-
mobile snt echipate cu sisteme
antiblocaj. Un experimen-
tat poate opri pe o por-
mai prin
frinelor la limita de blocaj,
n timp con-
trolul
6. DA. Toate tipurile de cau-
ciucuri sint realizate ca un com-
promis ntre diverse
pe suprafete uscate
sau ude, confort, etc. In-
ginerii decid ct de
mult vor fi ndeplinite aceste
dirnensionale
intre baloane, de exemplu, utili-
zarea unor cauciucuri cu dimen-
siuni diferite din acest punct de
vedere pe roti diferitE:_ pot avea
consecinte nefaste. In ultimul
timp, toti fabricantii
utilizarea tip de pneuri
pe toate cele patru roti.
7. NU. Marea majoritate a
automobilelor se dife-
rit atunci cnd au cteva zeci sau
sute de kilograme n plus in
portbagaj, pe sau chiar
in compartimentul de pasageri.
Greutatea nu nu-
mai va schimba asieta
nii, dar va afecta gre-
pe rotile din spate din
consecinte frind deplasarea
c.entrului de greutate modifi-
carea comportamentului aces-
teia. Desigur, greutatea supli-
este o n plus
pentru motor, pentru frne.
nu va mai accelera sau
frina la fel de ca atunci
cind este
8. NU. Cel mai sigur este
cu piciorul cu care sinteti
vi se pare mai con-
fortabil. piloti de
curse, ai volapului, care fr-
cu stingul. In timp,
marea majoritate a
auto
piciorul drept. Nu
o in acest
sens, dar la majoritatea automo-
bilelor cu pedala ambreiajului la
podea, piciorul stng este utilizat
pentru acesteia. La
automatice sau cu ma-
neta . ambreiajului la volan se
poate frina cu stngul.
9. NU. vitezei de
traficului
impun ca cel putin cei doi ocu-
ai locurilor din
poarte centura de
ideal fiind ca o poarte toti pa-
sagerii. numai este
legat de postul de pilotare
este nevoit execute manevre
pentru a evita un acci-
dent, pasagerul din dreapta sau
chiar cei din spate pot fi proiec-
peste el, peste volan sau
chiar prin parbriz.
10. NU. Statisticile
intre 45 55 de ani au
cel mai mic procent de eveni-
mente rutiere.
auto tineri, exact invers. Din
cate, de accidente
rapid pentru categoriile
de peste 55 de ani. Vrsta
duce la diminuarea ve-
derii atenuarea reflexelor.
SINGURI
10 corecte): Sinteti hpw de cu care ne dorim
pe orice drum.
8- 9: Sinteti probabil un peste media celor
5-7: Este timpul cu un curs de
conducere sau cititi dive13e pe
2-4: pe dreap!.l acolo o de
timp. de cteva d<? conducere cu un
instructor, altfel devenitj ur t>ericol ::ublic.
nu pe .;.,., ci pe
0-1: de 1a un curs d-: onducere auto.
atunci nu dect I'Pijloacele de transport n re a mijloc si-
gur de a
Ing. Florin CRACIUt.JOIU
ideea revista .. Home Mechanix".
123
GHEORGHE
TITEI CA
(1873-1939) .
n
n anul 1989 se mpli-
nesc 50 de ani de la
moartea marelui nos-
tru geometru Gheor-
ghe Titeica. El s-a la 4/ 16
octombrie 1873 la T urnu-Seve-
rin ca fiu al lui Radu Titeica al

originar din Cili-
a fost fochist pe va-
poarele austriece, apoi mecanic
pe cele ale ,,Navigatiei fluviale
romne". A orfan de
la vrsta de 18 ani, cnd
trecuse bacalaureatuL
teica a avut trei surori.
a urmat-o la
Turnu - Severin, liceul
(1885- 1892) la Craiovp, unde a
fost bursier intern. din li-
ceu a manifestat aptitudini pen-
tru matematici. Era premiantul 1
al clasei, foarte bun la toate ma-
teriile, dar se remarca n special
la matematici. Pentru acest mo-
tiv avea casa masa asigurate
ca intern, iar ncepnd cu clasa a
n-a a obtinut bursa ,,Eufrosin
Poteca", de 30 de lei pe
din care
de matematici. In vacantele de
petrecute la Turnu-Severin
124
medita liceeni. La terminarea li-
ceului, examenul de bacalaureat
1-a absolvit .cu calificativul ,;ex-
In 1892 a dat exa-
men la cunoscuta nor-
de la
de literatul Alexandru
Odobescu. A urmat, la Universi-
tatea din Facultatea
de sectia de matematici,
avnd ca profesori pe Spiru Ha-
ret, David Emmanuel, Constan-
tin Gogu, Dimitrie Petrescu
generalul Iacob Lahovary. Trei
ani intrarea in universitate,
in iunie 1895, ia licenta n ma-
tematici, iar in noiembrie
an, Titeica este numit profesor
suplinitor de matematici la Se-
miparul Nifon.
In 1896 se la exame-
nul de capacitate pentru profe-
sorii de matematici din
mntul secundar, obtinind un
post la Liceul "Vasile Alec-
sandri" din Galati. Aici n-a pro-
fesat, doarece la nceputul
toamnei, n 1896, la Pa-
ris, numai cu salariul
ce-i revenea de la catedra din
Galati. La Paris, in urma unei
cu matematicianul
Jules Tannery, directorul
fic al normale superioare
n 1794, a fost
primit n cetate universi-
ca intern. Aici intra cel
de-al patrulea romn; anteceso-
rii lui Climescu Vir-
golici, n 1870, Pompiliu
Eliade, ajuns ulterior profesor
de la Universitatea din
doctor n litere la
Sorbona trei ani, n iunie
1897, ia din nou licenta n
matematici, apoi teza
de doctorat n matematici pe
care o la 30 iunie 1899.
Titlul tezei sale de doctorat este
"Sur les congruences cycliques
et sur les systhemes triplement
conjuguees" _ Subiectul este in-
spirat din profesorului
Darboux asupra sistemelor
de coordonate curbilinii din spa-
tiul cu trei dimensiuni, formnd
un sistem triplu conjugat
Opera a lui Gheor-
ghe cuprinde 96 de me-
morii majoritatea fiind
din domeniul geometriei diferen-
tiale- Academia a publi-
cat aceste memorii n lucrarea
"Operele lui Gheorghe
voi. 1, Note memorii",
Imprimeria

ln geometria
Titeica este
creator de drumuri noi. Este
considerat de matematicienii
ca un precursor n dome-
niul geometriei diferentiale afine.
(Geometria
figurilor geometrice
la infinit
figurilor geometrice sint de
feluri: metrice proiec-
tive; proiective snt
acelea care snt invariante prin

n teza de doctorat n mate-
matici, siste-
mele triplu conjugate,
sistemul lui Laplace admite pa-
tru solutii s, y, z, R ntre care
o Astfel,
o
de pe care o
clasa S, suprafete
care snt cunoscute azi fie ca
suprafete fie suprafete
T, fie ca sfere afme.
Titeica a fost membru re-
dactor al revistei "Gazeta mate-
din 1895 n 1896
cnd la Paris pentru
da doctoratul n matematici.
anul 1899, Titeica a deve-
nit unul dintre redactorii impor-
ai gazetei, preocupndu-se
mai mult de geometrie
g!ometrie A scris arti-
cole de metodologie, recenzii, a
redactat propus probleme. n
"Gazeta a publicat
34 de articole alge-
geometrie geome-
trie 18 a
propus 121 de probleme. In "Bi-
blioteca Gazetei matematice" a
publicat numeroase Cu-
legere de probleme de aritme-
Geometrie, T ri-
gopometrie.
In afara celor 96 de memorii,
opera a lui mai
cuprinde volume de mare
valoare, unul intitulat "Geome-
trie differentielle projective des
reseaux", iar intitulat
"lntroduction a la Geometrie
differentieDe projective des cour-
bes". Prima lucrare a fost tra-
n
n 1956, la Editura Academiei
R.P.R., sub titlul "Geometrie di-
a
fiind ca un tratat
clasic de -geometrie
Spre
ca profesor Ia Universita-
tea Ia Poli-
din unde
analiza fiind
succesor al lui David Emma-
nuel, la moartea sa, care a
survenit la 5 februarie 1939.
Prof. Cesar ATANASIU

l ~ U l l l
------------------------------125
126
e de ma1
bine de zece ani.
admiterea m-
chiar ac-
tele in timp. El vorbea
uneori ca la el (de fapt ca
la bunici, unde crescuse), utili-
znd cu generozitate un pitoresc
perfect simplu, iar eu l ngnam
cum mi auzisem eu buni-
cii cu un molcom ,,no, binie".
Am fost facul-
tatea. Am am
chiulit am iubit se-
parat. Eram mereu
foarte diferiti. Eu mi pre-
examenele te-
meinic. El mi teste punn-
refac din memorie
pagina 21, 31 sau nu care
din curs eu mndream
aveam o memorie
n cteva clipe textul
respectiv
aproape cum spu-
nea eL Lua note ceva mai bune,
dar la ce i-a folosit, pentru
repartitia mea a fost mai
nici mie nu mi-a folosit, pen-
tru ne-am rentilnit la institu-
tul de specialitate: el familist cu
doi copii, eu impozabil ca
nefamilist.
Am vrut muncii
noastre un spirit novator,
aducem ceva nou, devenim
In domeniul
nostru pasionant , in istorie, nu
existau dect metode:
sau devii un de bi-
mii de ore de
apari cu ceva nou,
cu unui manu-
scris la care nu se gndise ni-
meni, sau pice pur sim-
plu norocul n cap
pe un arheologic,
studii asidue, ,,sistematice", o
cel putin...
In ambele cazuri de reu-
snt egale cu acelea de a
contravaloarea unei Dacii
1410 la CEC. dar initial
iti trebuie 5 000 de lei.
A treia cale a atunci
cnd
principali tre1 n urma unui con-
curs dur. El pentru studiu, eu
pentru perspective. Un spe-
cialist in funciare i-a
directorului nostru
nu avem noi nici o mumie,
cum snt cu sutele la Lon-
dra Paris, sau cu miile n
Egipt la fata locului. Era o
Mai multi copii (din clasa nepo-
tului directorului, aveam
dorinta
vada o mumie cum
ntr un film politist unde fu-
sese de mai multe ori.
Ideea a fost n urma
unui schimb de obiecte, noi am
dat
am o mumie
de calitate echiva-
n lumea institutului
nostru cu un biletel legat de
pe care scria: 176 897. Di-
rectorul ne-a chemat ne-a
atras atentia ar trebui va-
superior materialul de
import. Colegii mai n fa-
miliarizati ct de ct cu domeniul
egiptologiei, nici nu au vrut
"Ce se poate scoate nou
din mumia unui functionar oare-
care, daci;\ nu chiar portar de
templu?'' doreau proba-
bil cel putin o mumie de faraon
pentru studiu. am fost n-
noi coletuL
In acest context a a
treia
Am nceput prin documen-
tare. Am citit am vizionat
toate casetele disponibile. Am
primit, cu orice su-
gestii, chiar pe cele ridicole,
cind el a venit cu ideea
eu am cu entu-
ziasm (repet, ideea): ce ar fi J
studiem mumia prin mijloace
biometrice? Ar fi putut de-
fascinant am fi apelat
la fostul nostru coleg de
reputat inginer la militie!
Noi distrati mereu pe
tii, el meticulos repartizat
unde am mai sp4s me-
diei foarte mari. Intotdeauna ne
punea n inferioritate prin serio-
zitate. Dar noi nu ratam nici o
ocazie de a-i face poante. Noi r-
deam n hohote el se nfuria.
Nu era violent. se
calma repede la se
amuza eL Mereu ne promitea
dar aceasta nu exista
Rdeam toti trei de poantele
noastre, noi le
el le ncasa. L-am ntlnit exac
n ziua n care ni s-a spus n
vom ocupa de mumie. Nu l
zusem de aproape un an la o
bere, am schimb de nou-
El o cu
de Noi cu
mumia portarului din schimbul
trei.
am aflat se poate Iden-
tifica cu precizie un om nu nw
mai amprentele digitale, c1
cea re
etc. Fiecare om are o vas.
cutizare a retine1, con
de mama numai
pentru eL Identificarea acesteia
nsemna 1dentif1carea persoanei
Stiam noi asta, era o "ches
tie" veche, Ideile acestea fiind
avansate la nceputul secolalui
XX. Da, dar aparatura pentru
aceste teste se simplificase teri-
bil avea el unele
Mai mult, ne putea analiza mer-
sul pentru identificare, mimica,
gestica de ce nu ... , dar astea
erau deja secrete de serviciu!
Noi se facusera tot fe-
lul de reconstituin de personaje
istorice prin metode antropolo
gice. un craniu des-
humat dintr-un mormnt atnbuit
unui personaj istoric refacu
moi, astfel nct
astazi puteam avea reconstituin
n plastic carbon apro-
piate de cele din carne oase.
Ori de cte ori se identifica un
schelet, un muzeu manifesta
dorinta de a avea o a
personajului. Se platea foarte
bine programele specializate
o asemenea perfec
nct n numa1 cteva zile
aparea holograma chiar un
scenariu n care imaginea holo
a personajulUI scotea
spada i binecuvnta pe vizita-
tori sau rostea spec1
fice de tipul: copiii
vina la mme", tu, fiul meu
Brutus", "Este un mic pas pen-
tru om, dar unul imens pentru
omenire" etc. spre deliciul
spectatonlor, Mihai Viteazul
Ney n fruntea
cavalenei, Arhimede se ntorcea
pe partea cealalta n baie
striga "Evrika" ca
nu era Arhimede, ci socrul pro
gramatoruiUI, ntruct ilustrului
personaj nu i se gasise craniul,
dar bine la autofinan(are).
La nceput, cei mai avantaja(i
de mtroducerea no1lor tehnici
au fost m1htarii Nu era lu-
cru sa-I vezi pe marele
cu arcul sa auz1
ratul pe la ureche, sa
intr n din cauCiuc sd:
conic ale primulu1 razbo1 mon-
dial sau sa l vez1 pe T ra1an Vuia
sumdL: se n avion namte de
epocalui sou zbor. Scenele pal
pitante VIZ!Iatorn ce1
din Galat doreau si\ 1 contrac
teze pe Terenle phmbndu s<? : u
Jotca pnntre gnnduri. S-a renun
(at considerindu-se ca ar
fi fost numa1 un succes tempo
rar NICI nu era reprezentativ.
No1 prietenul nos
tru de la militie Si atunc1 ne-a
propunerea sa incercam
toate aparatele alea n01
de el colegii lui pe mum1e.
Era o bere din concen-
trate sau cu automatele
almanah
extrase de so ae cnimie
nu dar era
rece Poate a contn-
buit ea, poate nu, dar am fost
de acord. Ne-am dus a doua zi
vedem ce se poate face. Am
pus degl!tele pe o ferestrUica,
nti eu, am o mica ciu-
pitura. Mi s-a explicat era
prototip din nu puse-
sem mina unde trebuie, un mi-
crotom taindu m1 o felie de piele
de numai 20 de microni. Am re-
nuntat la testul ne-am fo
tografiat amndoi retinele pentru
a putea apo1 deschide la Ie-
Era mteresant, dar nu
spectaculos. Aparatele erau sim
ple cuti1, frumos vops1te, miCI
puteau fi luate drept orice
altceva. Nu-l puteau impresiona
pe nostru de laborator ce
programe pe vremea fou
L-am rugat pe fostul
nostru coleg ceva Ju-
mim colorate ce clipesc,
sintetizatoare de voce cu sunete
astrale lase naib1i simplita-
tea functionala: nu face bme la
as1stenta. Vin vada ceva
spectaculos li se ceva
banal. Nu am respins ideea lui
de la nceput A fost marea
L-am lasat
ce vrea el
once concluzii Pentru no1, stu-
diul mumie1 devenise Am
fotografiat-o n diverse spectre,
bi tridimensional, am analizat
fizico-chimK straturile succesive
de Am analizat chiar
de bacterii am pre
gatit un analizor de gaze n spe-
ranta de a ceva aer de
acum multe mii de ani n una
dintre ce apareau clar
pe radiografii. Nimic
&moa a vemt de unde ne
teaptam ma1 De la
nostru. Se petrecuse un caz
umc n istoria.. cnmmalist1cll
e1 de la departamentul cu pn
ema l confiden:1al:
mumia avea amprent<ie 1denlice
cu ale mele. Mai mult, i nmm
ca pe vremun rezultatele
pe o hirtie de 1mpnmanta Era
amuzat de A)ln
acolo nc>t cen.>< n
mea pentru masma
tori suplimentare Era ndicoJI Eu
mumia. Vroiam crnar sa pro-
testez, mai ales ca aparatele lu1
se tot stncau: ba o siguranta. ba
un cordon prea scurt, ba o lov1
de deblocare a indicatoare
lor, "chestii cum
spunea el. Unitatea
numai aplecata
mult de a1ci la concluz1a
(desigur e eu
mumia .am avea am
prente. In revista lor de popula-
rizare (de mare de alt-
fel) a un articol ",mpo
sibilul s-a produs' Noi in
(???). Reporterul,
1especialist ca mine, m1 atri-
buia fundul de ochi retina
1dentice cu cele ale mumiei. Era
sosia mea de acum mai bine de
mii de am.
me1 erau Ziarele mi re-
luau portretul mumie
chiar o carte nou de sub
tipar din populara sene de titluri
cu enigme nu a prilejul.
mei profeson au nceput
dea interviuri, vecinii se po-
zau cu mme. 1ar nevasta mea
vrut neaparat mumia.
Ecourile au fost ample. Neau
fost tnmise vasele cu organele
interne ale mum1ei. Lucrurile lu-
o serioasa.
de laborator primise felicitari de
la superiori, aveam oferte de a
primi, cu mumia, gru.
puri de vizitaton, mstitutul bene-
ficia de contracte de cercetare
pe ani, diverse posturi d
televiziune concurau pentru ex-
clusivitate.
Colegul meu era stupefiat, 1ar
fostul nostru coleg de
speriat. De fapt, el o Sim-
pla gluma. De la mum1e nu se
nici pielea, nici re-
tma. "Probele" fusesera "strecu-
rate" de el in bandaje, ce
luase un microtom de pe mna
mea! Trebuia to
tul, dar nu ne credea nimeni;
atunci el a avut o idee. Mumia
avea retina cu cea a co-
legulUI meu. Degeaba. n z1are
au no1 articole specia-
doreau sa ne cunoasca Am
primit la diverse ses1unl
de comunican mum1e), dar
era prea La intilnirea
cu ,oleguiUI nostru ne-am
razbunat. Am prezentat noile
noastre cu tehnici d
pe baza ca ne tenst
cilor antropologice am recc:lSli-
!Uit vocea mumie: am proqra
mat o sa povesteasca :ot !\J1.
rs mmen: Era vocea . okqulu
nostru al ;or, mgmerul A tos
retrogadat de la pro!ect.,rE
de aparate pentr
tre1 lum Eram ch1t MetcJa
tre1a aratase roadele'
Cristian CRACIUNOIU
alte dm astea, dar era __________ _
127
. - Trebwe o pu- b r de
o deose ' - '
- E
1
loc sigur! d m in arhtva!.
ne':' A ::.,net s-o as cun e
128
de SANDU VIOREL Caricaturi
ici o familie de
plante nu o
att de de
flor i cu forme cu-
rioase, mai frumoase mai viu
colorate dect orhideele, cu cele
peste 20 000 de specii ale lor.
Savantul explorator A. von
Humboldt, in jurul
anului 1800 in America de Sud,
consemna in jurnalul "Ro-
riie de orhidee se
cnd unor insecte naripate, cnd
(colibri), pe care le
mireasma nectari-
nelor. V.ata unui pictor ar fi
pentru a putea
reda, cutreiernd chiar numai un
restrns, splendidele orhi-
dee care mpodobesc mun-
toase, adnc, ale catenei
Anzilor peruant :
Majoritatea orhideelor cresc
n tinuturile tropicale subtropi-
cale ale Americii Asiei Ele
snt mai in Africa Aus-
tralia, iar Europa - mai ales zo-
almanah
nele - este
deja (cea 200 de specii)
doar specii tricole
mai modeste, cu flori mult mai
mici, mai putin spectaculoase,
rezistind peste anotimpul rece
prin tuberculi sau rizomi n
mnt. Speciile exotice cresc de
obicei suspendate (epifite) n co-
ronamentul arborilor, lipite
strins cu lor de
scoarta crengilor, a le
parazita. Aici de lu-
de particulele
fine de sol substante organice
aduse de vint.
Tmuturile tropicale, cu
ile lor floristice, au atras n seco-
lul trecut aventurieri,
"posedati de febra orhideelor" .
de orhidee"; a
a fost adeseori tra-
cu aceea a
de aur" ; au con-
tribuit din plin la strpirea pe-
riclitarea speciilor rare. Printre
bijuteriile florale ale junglei
sud-americane se
speciile genului Cattleya Lae-
------------------------------ 129
!ia. Alte genuri, cum snt v'anda
sau Phalaenopsis, au patria de
origine n tinuturile sud-est -asia-
tice. Vanilia (Vanilla planifolia),
n zona
provine din America
Fructul ei acel condi-
ment, cu a
rui denumire din limba

(din cauza formei sale
subtiri, cilindrice, alungite). Mi-
rosul specific se obtine numai
supunnd fructele acestei orhi-
dee unui tratament complicat,
ce cteva luni.
Un puternic miros de vanilie
frumoasele flori ale
sngelui voinicului (Nigritella
rubra N. nigra), lucind ca mici
purpurii n tile
subalpine-alpine ale muntilor cal-
Cele specii ale sn-
gelui voinicului snt ocrotite la
noi ca monumente ale naturii
protejate n majoritatea
europene care le Ni-
gritella nigra, avnd florile mai n-
chise, negricioase-purpurii, adu-
nate ntr-o globu-
pare a fi o specie mai ve-
che -
extinzndu-se din Scandi-
naviei, Pirinei, peste Alpi , Ape-
nini Carpati, n Balcani -
de NigriteUa rubra, o specie
mai ce provine, probabil,
din prima, fiind n
pndirea ei doar la Alpii de
sud-est
n de foioase, ndeo-
sebi prin amestecurile
lor sau de regene-
rare ale acestor, se poate n-
tlni, uneori, pe soiuri calca-
roase, cea mai dintre
orhideele din Romnia, avind o
papu-
cul doamnei sau blabornic
(Cypripedium calceolus), ea
este, de asemenea, ca
monument al naturii. Se presu-
pune planta ar necesita 5- 8
ani de dezvoltare la prima
nflorire.
O orhidee frecvent de
la mai umede ale etaju-
lui colinar la cele montane
este limba cucului sau mna
Maicii Domnului (Dactylorhiza
maculata), cu florile slab mirosi-
toare - ce de la culoarea
la cea
- , ntr-o
Frunzele, nvelind
tulpina, snt de obicei lanceolate
maroniu, iar tuberculii
n sol se cu
o cu mai multe degete.
Formele specializate de non
ale orhideelor nlesnesc poieni
zarea, mai ales prin insecte, pe
care le atrag prin culorile vii,
parfumul nectarinele lor.
Unele chiar albinele sau
bondarii, ce le ( Ophris
apifera, O. insectifera) sub falsa
a instinctului mpereche-
rii. Orhideele produc, n general ,

numeroase seminte
(5 000- 200 000), foarte
aripate, al embrion este
lipsit de tesutul de (en-
dosperm). Din
seminteJe lor foarte
greu numai n prezenta mico-
rizei unei ciuperci simbionte. Ee
se inmultesc preponderent pe
cale prin formarea
unor noi tuberculi, cei
vechi, unde se sub-
stantele organice de
din care se poate dezvolta n
anul o
O orhidee este
bujorul (Anacamptis pyramida-
lis) cu florii roz sau purpu-
rii nchise, strns aglomerate
ntr-o pira-
n faza ajungoo
la maturitate, cum se
in imaginea
dintr-o a grindului
l..etea din Delta Acest
bujor submediteranean-cen-
tral-european frecvent
n montane din Retezat
preferoo soiuri cal-
carcase.
Pe marginea coli-
nare, nsori te, se c-
poroinicul (Orchis
purpurea), cu flori mirosi-
t oare , avnd tepale roz,
punctate purpuriu, n special pe
labei fiind colorate purpu-
riu-negricios pe dos. n afara Eu-
ropei mai n Caucaz n
Asia
Din cauza reducerii
toare a locurilor n care cresc
aceste frumoase flori , a dezvol-
impetuoase a industriei
agriculturii a culegerii exage-
rate de admiratori, n nu-
meroase europene au fost
luate o serie de pentru
protejarea lor. Frumusetea viu-
lui cea mai ex-
primare n chipul florilor,
cum ni-l foarte senin
orhideele. Ele ating perfectiunea
armoniei formei culorii, ser-
vind drept modele artistice.
Oare cum au ajuns florile la n-
truchiparea cea mai a fru-
mosului din Probabil, ea
a compensat din plin aceste fi-
inte imobile, fragile, neajutorate,
mute ... , care ne
viata. Putem atunci nu le n-
nu le ocrotim ngri-
jim?
Ferdlnand
(Fotografii le apartin autorul ui)
altnanah
Un
monument
al tehnicii
131
n
n ianuarie 1887, se
executau
pentru o constructie
ce avea rllmna
vreme cea mai din
lume, devenind simbo-
lul Frantei emblema Parisului
CI,I!Tl se ajunsese aici?
In anul 1886, pentru a marca
centenarul revolutiei burghe-
zo-democratice din Franta
(1789) a asigura n
timp gazdelor garantia principa-
lei atractii a Expozitiei Univer-
sale de la Paris, guvernul fran-
cez lansa un concurs pentru
realizarea unei inalte
de 300 m. Au fost prezentate nu
mai putin de o de proiecte
dintre care cel mai interesant
s-a dovedit a fi al inginerului
Gustave Eiffel. Constructia tur-
nului care avea poarte nu-
mele a produs la vremea ei im-
presii dintre cele mai diferite: de
la opozitia a zeci de
personalitllti culturale celebre
ale Frantei la entuziasmul
total al miilor de oameni simpli
care priveau zilnic cu admiratie
interes de pe malul
al Senei. doi ani,
luni zile de eforturi
nentrerupte ale celor 50 de ar-
hitecti, ingineri desenaton
200 de muncitori ce au partici-
pat la silueta turnului
prindea contur definitiv. Cu cei
312,27 m ai devenea cea
mai constructie
pina la acea de om pe
Terra.
Dar citeva date tehnice
de fundatia celor patru pi-
loni se la adincimea de 14
m, distanta dintre ei fiind de 125
m; greutatea structurii metalice
din fier este de 7 300 t. Pentru
NOtre
Dame 50 000 t, avird
- timea de 90 m, iar modemul
132
zgne-non Montparnasse, cu 59
de etaje, 120 000 t. Turnul are
trei etaje, respectiv trei plat-
forme, cu invers
proportionale cu ul-
tima, cea de la 300 m, are doar
240 m2. Primul etaj se la
de 57,63 m, iar al doi-
lea la 115,75 m. Ascensoarele
instalate pe pilorii din nord, vest
est deservesc etajele 1 2, in
timp ce un altul, functionird pe
pilonul din sud, face
prin intermediul a patru cabine
de lift ce pornesc de la etajul 2,
cu ultima Turnul se
la fiecare 7 ani, opera-
tie ce 45 t VOP5e<l
40 000 ore de In interio-
rul lui se pot afla pina
la 10 416 persoane. De pe ul-
tima pot fi
scrutate pina la o de
peste 60 km.
ntre anii 1981 1983 turnul a
fost supus unor ample deli-
cate de restaurare pen-
tru ca trecerea in al doilea secol
de insemne de fapt
a doua sa Cu acest pri-
lej au fost reamenajate mo-
dernizate practic toate instalati-
ile tehnice, inclusiv
cele patru cabine ale liftului din
partea ceea ce s-a
repercutat favorabil asupra nu-
marului de vizitatori: 4,2 mi-
liocme n anul 1984.
In afara sale deo-
sebite ca obiectiv turistic - pa-
norama
de pe oricare dintre platformele
sale, dar mai ales de pe ultima,
fiind una dintre cele mai fru-
moase din lume - , tur-
nul Eiffel a avut are - lucru
mai putin cunoscut - o impor-
la progresul ge-
neral al civilizatiei wnane. De
altfel, tocmai sale
intifico-tehnice I-au salva d
distrugerea ce 1 se
turnul fiind construit initial doar
pentru o de
numai 20 de ani; el urma fie
distrus in anul 1910. Or, aic'
Gustave Eiffel a intreprins nu-
meroase studii a efectuat im
portante experiente asupra
derii corpurilor, rezistentei ma
tenalelor vintulw, con
cluziile sale stnd la originea ae
rodinamicii, ceea ce a permis ul-
tenor dezvoltarea aviatiei. Trei
laboratoare (in domeniile astr
nomiei, biologiei meteorol
giei) au fost instalate in partea
Cel meteorologac
oferit de la nceput date im
portante asupra temperaturii, vi
tezei vintului, atrnosfe
rei. O multitudine de aparate
instrumente - anemometre, ter
mometre, pluviometre, higrome
tre - au fost amplasate la dife
rite etaje. Unele permit
masurarea gradului de poluare a
atmosferei Se do-
meruul telegrafiei fir a adus,
pe plan tehnic, consacrarea defi
a turnului.
Astfel, in anul 1898
torul Ducretet prima
intre
turn Panteon, iar in 1904 c
mandantul Feme ma
pnei mesaje codificate in morse.
In primul mondial armata
a folosit turnul pen
urmarirea trupelor ina
mice, ceea ce i-a adus impor
tante avantaje strategice miii
tare. Din 1946 turnul este utili
zat ca radio pentru te
leviziune, ce din anul
1921 el fusese implicat in reali-
zarea primei transmisii radio n
direct, iar in 1925 de pe turn se
primele
transmisie lV. toate emi
siunile de televiziune difuzate i
De de France - regiunea !imi
a Parisului - trec prin turn.
Aici se de asemenea, un
post de emisie ce face
operative cu politia cu pom
pierii. Tot prin turn se face
tura cu satelitul Telecom 1.
turnul Eiffel nu mai
este cea mai constructie
din lume. Dar nici Empire State
Building, nici World Trade Cen-
ter, nici Sear's Tower sau turnu-
rile de televiziune din Moscova
Toronto nu vor putea
acestuia celebritatea.
Constantin CHIFANE-

__ ...... _..__........, ___ ......., ...... _ almanah
Insule
Si
'
insolite
ofriOona
IJ!!Ie! pre deosebire de con-
tinentele din emisfera
..... cele australe,

iar ntre acestea mai
ales Africa, n jurul lor
putine insule. Orice geo-
insularitatea
a continentului.. african
o serie de
ale insulelor sale,
ceea ce-i un plus de ori-
ginalitate ntre celelalte conti-
nente ale planetei noastre. Ast-
fel, unele din insulele africane,
situate pe platforma continen-
snt att de aproape de con-
tinent n::t par o prelungire fi-
a acestuia, n timp ce al-
tele se mult n largul ocea-
nului, la multe sute de kilometri
pe dorsalele muntoase
suboceanice ale Atlanticului sau
ale Oceanului Indian. De aseme-
nea, multe din insulele africane
snt joase, abia din apele
oceanelor, n timp ce altele snt
nalte, avnd vrfuri ce se
la mii de metri Recor-
dul de altitudine i apartine Insu-
lei Tenerife din Arhipelagul Ca-
nare, unde vulcanul Pico de
Teide atinge 3 178 m, ftind cu
peste 100 m mai nalt dect alt
vulcan ce-i Piton des
Neiges (3 069 m), din Insula Re-
union (Arhipelagul Mascarene).
insulele con-
tinentului african o
mare diversitate. Astfel, Africii i
apartine una din cele mal mari
insule ale Terrei, Madagascar,
cu peste 587 000 kml. A patra
n lume, Groenlanda,
Noua Guinee Kalimantan, ea
este de ori mai
mare dect teritoriul Romniei.
Cele mai multe au supra-
fete reduse, de numai cteva
zeci de kilo,metri
cum snt Insulele Capului
Verde, chiar mai n::t
nici nu mai pot fi pe
orice Mai rar, ele au su-
prafete de cteva sute de kilo-
metri (Azore) sau chiar
mii, cum snt Insulele Tene-
rife (1 929 km
2
), Fuerteventura
(1 659 km
2
) Gran Canaria
(1532 kml) din Arhipelagul Ca-
nare sau Reunion (2 510 km
2
)
Mauritius (1 865 km
2
) din Arhi-
pelagul Mascarene. Cele mai
numeroase snt doar stn::i
de care se sparg valurile ocea-
nului ori bancuri de nisip,
acoperite aproape complet de
ocean la flux sau pe timp de fur-

geneza lor, insulele con
tinentului african snt de patru
feluri: tectonice, vulcanice, cora-
ligene aluvionare. Insulele tec-
133
mirodenu,
car, in c;ucJ.vestul Oceam .. UJ In
d1an eon tltwnd pnn fauna 1
vegetatia sa o reg1u 1
aparte, <iifenta de
continru'tul afncan Insulele ta.
toniCe format o data <:u
connnent 1, pnn fragmentarea
str.Jve '1 ulu1
austra, Gondwana De aceea
ele aL eV<,Iua! m Lursul tstone1
lor geotog CE ca p.!'T'l'.trt
ap1rtc Cel ma1 <>e'Tlr.llcat "
exemp1 1 1 constJtu e lrsu .. 3 Ma
dagascar ur adevarat rr '1K<>nt
ner.! ca dl!Tiens!UOJ ca tTcSd
un De:.tul de nume
roase sint 1nsulele vulcamc e
nu prea rnan a dr>
regula gn.pate In arlupelagun
(Canare, At re, Made1ra, CapL
lu: Verde l, ma1 rar zolote
(Srnta Eiena. AScen"IOr Fe
nando-Poo Tom!'>. Pnrc1pe
Je obJce1 au o fo'"'T!a ct
culara sau aprop1atl'i altltudrru
man, ce intre SOC
pe:.te 3 000 m Ele intovarases<.
conhnentul de a lungw tarmulw
atlant1c. mat ale" !a nord de
Ecuator, a celui mdian, la sud
de Ecuator. Numeroase dar de
OO!Ce1 miCI ca suprafata )oase
ca altitudine snt insulele corah
gene (bJogene). Ele "dubleaza'
lima afncan intre tro
pice Ca aspect morfogenetK
snt reclfe litorale (cele din Ma
rea recite l>anera alun
gJte pe sute de kilometn (in
Oceanul Indian) ato11, de
forma Circulara sau ovala ("n
Oceanul Indian) Cele ma1 cu
noscute msule dm t:ate

........ _.....,...._ ..... _..,......., .......... _almanah
gone snt Zanzibar, Pernba
Mafia, mtrnd n alcatuirea statu
!tu Tanzama Zanzibarul este cel
ma1 mare de cui
din lume. In trecut, la re
numele dat de m1roden1i
tnsta de principal
tirg de sclavi pentru lumea
pe plata Zanzibarulw
a1ungindu-se la un moment dat
ca un sclav coste un dolar
Ma1 putm cunoscute, dar destul
de numeroase, snt msulele alu
VIOnare, reprezentnd o in
evolutia de natur<\ se&
mentara al continentului. Acesta
este -cazul insulelor din lungul
Goltulw Guinen, intre care se
Arh1pelagu! BJados,
apartmnd Republicii GUI
neea-B1ssau, ai msulelor dm fata
delt1 Ngerulw al celor de la
sud de Capul Verde. Unele abia
es din valun. fiind un fel de
bancun de mstp submerse,
cum snt cele care
margmile atlantice ale Sahare1
(la sud de Cap Nouadh1bou)
sau ale Namib (ntre
Walvis Bay Ltident2) Ele snt
un pencol pentru naVIgatia lito
cauznd frecvente naufragii,
dar un adevarat paradis al
care aici.
Indiferent de poz1
tia lor de cont!
nent, msulele africane
un mare interes economic so
cial. Unele au fost cunoscute SI
valorificate de populatiile rive
rane dm antiChitate.
cum au fost
nei, ale chiar de la
intrarea n Atlantic Oceanul
Indian; allele le au- dever:m cu-
noscute europenilor Tl1al lrz1u,
prin intermediul arabilor (Mada
gascar, Comore), iar altele. au
fost descoperite de catre gavtga
torii europeni iocepnd cu
tul secolului al XV-lea (Capulu1
Verde, Siio T ome. Princ1pe, As
cension, Mascarene etc.).
in general. msulele din apro
pterea con,mentulw afncan au
devenit .. tentoni"
sau, ma1 apot, .,departamente de
peste mari" ale . puterilor colo-
niale europene. In secolele tre
cute ele au furmzat sclaVI on au
fost trgun de sclavi renumite
(Zanzibar n Oceanul Indian.
Insula Goree din Capului
Verde, n Atlantic), dar s-au
transformat n imense
de trestie de tutun. ca-
fea, cacao, vanihe,
nuci de cocos
al doilea razboi mondial.
cu unele ele au mtrat
in componenta statetor mdepen-
dente afncane (Tanzama, Sene-
gal, Guineea, Guineea Bissau.
Guineea Ecuatoriala etc.) sau
au devenit state-insule, cum
este Republica Democratica
Republica Capului
Verde, Comore, Mauritius,
Tome Principe, Seychelles.
Au statut de
fata de Marea Britanie insulele
Ascens1on, Sfnta Elena Cha
gos, iar de Franta numai
Beumon, insula Mayotte sau
Mahore (Comore) devemnd in
in cursul anulu1
1987 Insulele Canare
o regiune In ca
drul statului spaniol, iar Azorele
Madeira snt doua teritoni au
tonome ale Portugaliei.
singura
insulara remarcabila ca di@n
!.luni din supercont1
nent Gondwana, ala-
turi de coastele Afriei, o re
g1une destul de
tita a oceanului nostru planetar
In acest dintre coasta so
a Afno1
pragul Madagascarul
este singurul teritoriu care a re-
de peste un rrulemu
multor grupun de ve
nite din continentul vecin, dar
din indepartata lndonezie. care
faurit treptat aici o 1storie
o civilizatie proprie, originala.
Madagascarul are o structura
caracteristici ale re
liefului apropiate de ale conti
nentului african vecin. Situata la
numai 400 km est de acesta, ln-
sula se to
n mai multe pnvinte de
Africa. Cea mai mare parte a
caracterelor ei distincte se da
cu precadere
lor trei factori: onginea malaie
a celei mai man
din po-
zitiei geografice particulare
caracterul de al acestui
vast teritoriu. geogra-
n re-
lativa izolare dezvoltare inde-
a unor specii de
plante animale, precum ab-
senta altora, proprii Africii ve-
cine (cum ar fi cea a ve-
a animalelor mari de
culturii
orezului boului cu
(zebu), precum unele
contraste n practicile obiceiu-
rile oamenilor de aici. Madagas-
carul este prin abun-
denta originalitatea speciilor
de plante (baobabi, bambus,
orhidee, arbori cu lemn
pretios, arborele sau
Ravenala animale Qemu-.
rieni sau inferioare, flu-
turi de toate dimensiunile cu-
lorile, dintre care unele,
recent mai mari dect
strutul,
crocodili de local-
nici In afara orezului, aici
se mai plante din eate
goria vaniliei, cafelei,
rei, rafiei, sisalului
Madagascarul cele
mai mari rezerve ale lumii de
grafit ct re-
. zerve importante de metale rare
radioactive sau de pietre pre-
tioase. ,.
ntre Africa Madagascar o
punte de o
ittsulele din Canalul
Mozambic. In nordul acestuia se
insulele Cornore Glorieu-
ses, iar mai la sud, n lungul ca-
nalului, alte trei insulite izolate:
Juan de Nova, Europa Basas
da India. Principalul grup l con-
136
stituie Arhipelagul Comore, for-
mat din 4 insule mai multe in-
vulcanice, cu
unde comorienii prac-
cultura plantelor pentru
parfum, a vaniliei a sisalului.
Ele snt cunoscute din anti-
chitate. legende, regele
Solomon ar fi n aceste
insule "fericite" tronul regmei
din Saba.
vreme, de arabi, la nceputul se-
colului XX sultanul Adriantsouli
vinde Insula Mayotte "sultanului
fra,rcezilor" .
In partea de a Mada-
gascarului se Insulele Mas-
carene (Reunion, Mauritius
Rodriguez), cu o
foarte cunoscute pentru
cultura trestiei dela care
se mai cea a unor
plante pentru parfum mirode-
nii. Insula La Reunion de un pi-
toresc aparte, cea mai mare din
arhipelag, este a doua ca
rime de locuitori ntre
celelalte insule ale continentului
african. Este o
dintr-un vul-
can nalt (Piton des Neiges,
3 069 m), flancat n sud-est de
un altul, activ (Piton de la Four-
naise, 2 528 m) cmpii litorale
fertile, unde se mono-
cultura trestiei de n sora
ei Insula Mauritius,
vulcanii nu mai snt actiVi, iar
eroziunea i-a distrus n mare
parte, astfel altitudinea relie-
fului nu aici 500 m.
Agricultura, baza economiei, se
reduce tot la monocultura tres-
1iei de Se. mai
tutun, ceai, sisal. In componenta
statului insular independent
Mauritius Insulele de
Ulei (Oii Islands), risipite la nord
nord-est, unde se produc nuci
de cocos. Ansamblul lor nu re-
mai mult de 122 km
2
,
iar populatia abia se apropie de
2 000 de locuitori.
Insulele Seychelles, stat inde-
pendent din 1976, un
grup de 92 de insulite risipite pe
cea 1 200 km lungime n nordul
nord-estul Madagascarului.
Cele mai multe snt atoli corali-
geni ce abia se din valurile
oceanului. Cea mai mare dintre
ele este atolul Albadra, un bine
cunoscut refugiu pentru
tele testoase (T estudo gi-
gantea) pescuite crutare pe
insulelor
Comorelor. Grupul din partea
de nord-est, Arhipelagul Sey-
chelles propriu-zis, cu o supra-
de 277 km
2
, este format din
insule vulcanice nalte, ntre
care mai mari snt Mahe, Praslin
Silhouette. Clima
de ci-
cloane, permite dezvoltarea unei
abundente, cu nume-
roase specii de ferigi ar-
borescente, orhidee, pandanus
mangrove n zona
Cresc din cocotieri,
care pe Insula Praslin produc
nuci gigantice (30 de a
cte 25 kg fiecare) care se ma-
tureaz abia n 10 ani. Fauna
este prin specii de
endemice .
Populatia insulelor,
aproape n exclusivitate din
creoli, se de cultura co-
cotierilor, vaniliei,
ct cu pescuitul. O dezvoltare
mare o are turismul.
n Oceanul Atlantic cele mai
importante insule care
continentului african
cteva arhipelaguri vulcanice pe
coasta de nord-vest a acestuia
(Azore, Madeira, Canare, Capul
Verde) un aliniament de in-
sule vulcanice izolate n Golful
Guineii (Annobon, Tome,
Principe Fernando P6q, mai
recent Bioko). In su-
dul Atlanticului apar cteva insu-
lite vulcanice izolate (Ascension,
Sfinta Elena) Arhipelagul T ris-
tan da Cuhna, departe n ocean,
pe dorsala atlan-
Cele 11 insule vulcanice ale
Arhipelagului Canare (Insulele
Ciinelui) sau Fortunate, cum le
numeau anticii, dintre care 7
snt mai mari (Tenerife, Fuerte-
ventura, Gran Canaria, l...anza-
rotte, Gomera, La Palma
Hierro) se situate doar la
100 km vest de coasta maro-
(Cap Juby). De
aproape cu vrfun
nalte, ele snt o
pentru vasele maritime. Fiind
populate din vechime, vegetatia
regiunilor tro
picale a fost aproape
complet prin culturi de plante
mediteraneene. Arhipelagul Ma-
deira, n cadrul doar in-
sula cu nume este ceva
mai mare (740 km
1
), celelalte
(Porto Santo, Deserta Grande,
Bugio Cho, Baixo) neavnd mai
mult de cteva zeci de kilometri
are un relief muntos
nalt. Clima este fa-
culturii vitei de vie, re-
numit fiind vinul de "Madeira".
Culturile de trestie de ba-
nanieri, citrice viile au nlocuit
de de la aces-
tea doar numele
n nsem-
nnd Ca Madeira, Jn.
sulele Azore snt teritorii com-
ponente ale statului portughez,
importante puncte de na-
n Atlantic. Mai
nsemnate din acest arhipelag
snt 9 insule, dintre care 6 au
peste 100 km
1
(Sio Miguel,
Pico, Terceira, So Jorge, Faial
Aores). Snt insule vulcanice,
deseori afectate de cutremure
eruptii. Vegetatia este
din
adaptati la Se
porumb, citrice, ananas,
de vie, ceai, tutun, trestie
de se din plin
pescuitul oceanic, inclusiv
toarea de balene.
Mai la sud, Arhipelagul Capul
. Verde, cu vulcanul Fogo n
activitate, format din 10 insule
5 insulite, are un relief muntos
nalt, Insu-
lele cele mai apropiate de conti
nent (Sai, Boa, Vista, Maio) au
o de tip sahelian, cu vege-
tatie la secete
pr{!lungite.
In Marea conti
nentului african i apartin o serie
de insulite, mai numeroase n
lungul tunisian alge-
rian. Cea mai este
insula Ojerba, la sud-st
de. portul tunisiafl Gabes.
In Marea afri-
can este de o puzde-
rie de recite litorale ce consti-
tuie uneori insulite mai impor-
tante ca Cele mai n-
semnate snt insulele arhipelagu
lui etiopian Dahlak.
Dr. Vesellna URUCU
almanah
137
138 ==-----------------
------------almanah
Repere istorice
Legenda spune acum
4 000 de ani, partea de sud-est
a Chinei era de frec-
vente In aceste tim-
puri, Dayu, legendar al
din sud-estul Chinei,
un om robust, inteligent mun-
citor, colinda smrcurile pentru
a terenu-
lui a drena cursurile de
Era att de preocupat de
misiune nct n
13 ani a trecut doar de trei ori
prin casei lui, atunci
a intra. Acestui om bun initia-
tivelor lui le este ame-
najarea cursurilor de tot
el ar fi primul erou al con-
Marelui Canal.
n realitate, n anul 495 .e.n.
Fu Chai a ordonat
unui canal la est de la-
cul Taihu, de la sud de fluviul
Iangtz, cu intentia de a-1 folosi
pentru deplasarea armatelor.
S-au amenajat astfel 85 km de
canal, de la nord-vest de actua-
lul Suzhou, la rul
Menghe, afluent al fluviului
langtz. Acesta este cel mai
vechi tronson al canalului, la
care se vor succesiv al-
tele, att la nord, ct la sud.
9 ani, domnitor,
dorind oi teritorii la
o

m1nune
a ORIENTULUI
nord de fluviu, a pus fie
pat canalul Hangou, care lega
rurile langtz cu Huaihe ntre
Yangzhou Huai'an. In
felul acesta, cursul inferior al
rului Huaihe s-a mutat pe noul
traseu, devenind astfel primul
ru artificial din istoria omenirii.
Au trebuit treaca aproape
10 secole de de
pentru
din lungul canalului a se
mai ceva la acesta. Abia
n anul 587 e.n. Wendi
din dinastia Sui (581-618) a or-
donat sectorului Shan-
yang cu scopul de a scurta ca-
nalul Hangou a aduce apa din
Huaihe spre sud. Yangdi, fiul
acestuia, urcarea pe tron,
a trimis in anul 605 un milion de
oameni ca sape canalul
Tongji care pleca din Luaoyang,
se unea cu Huaihe prin cana-
lul Shanyang, se indrepta spre
Jangtz; n 610 el a
parea canalului Jiangnan, care,
unmd Zhenjiang
Hangzhou, i permitea con-
solideze puterea nsu-
o parte din su-
dului.
Pentru a putea trimite arma-
tele imperiale spre nord-est,
n anul 608, alt milion de
femei, prost
mnzi, sapau n
139
1. - Podul peste langtzi la Nanjing construit intre 1960 1968. Lungimea deschiderii peste riu este de
1 577 m. cu o de 6 772 m pentru calea una de 4 589 m1 pentru
sea.
2. - Podul celor 17 arcade de pe Lacul Kunming din parcul Palatului de Lacul are 290 ha,
trei sferturi din parc a fost dragat pnma data cu 800 de ani in in timpul dinastiei Yuan, sub condu-
cerea hidrau/icianului Guo Shoujing
3. - La Beijing, amenajarea cursurilor de s-a realizat_prima intre anii 1267 1285 sub condu
cerea lui Guo Shoujing, in timpul dommei hanului Kubilai. In diapozitiv: o parte din de canale din
iuru/ palatului.
140
constrUJau <liguri pentru canalul
Yongji, ntre Luoyang Beijing,
trecnd prin l.inqing Dezhou.
trei ani de grea,
Yangdi inaugura acest
sector, parcurgndu-1 pe o cora-
bie-dragon cu 4 punti, urmat de
o Sub dinastia
Yuan (1271- 1368), acest canal a
fost din nou readncit. Sectorul
llintre l.inqing Tianjin de 430
km a fost numit Canalul de
&ld, iar cel de la nord de
iin. Canalul de Nord.
In timpul dinastiei Yuan, prin
stabilirea capitalei la Beijing,
centrul politic militar s-a mu-
tat n nord, dar cel economic a
-mas la sud de langtz, de
necesitatea stringenta a
mentinerii unei perma-
nente ntre provincii. Astfel,
pentru a scurta distanta, n 1283
s-a n provincia Shandong
canalul Jizhou (75 km) , iar
peste 6 ani canalul Huitong de
125 k[11 de la Dongping la l.in-
qing. In 1292, canalului
Tonghui (de la Beijing la
T ongxian) s-au realizat sub con-
ducerea vestitului hidraulician
hinez Guo Shoujing. Dar la
a doua dare n
a canalului, el avea cu 1 000 km
putin dect cel din perioada
Sui. Oliar n aceste
conditii, Marele Canal
cel mai vechi mai lung din
iume de Marele Zid,
este numit de chinezi, nu nu-
mai de ei, una dintre "minunile
Orientului".
La sud de fluviul
msipurilor de aur
Dinastia Song din sud
( 1127 - 1279) instalat capitala
la Hangzhou, pe care
Marco Polo, coborind pe Marele
Canal, 1-a numit mi-
une". Ulterior acest de
asm, nconjurat din trei
e munte dintr-o parte de
apele unui lac de 5,6 kml. a do-
bndit o economie riloritoare ca
urmare a canalului pe care se
un schimb continuu de
de materiale cu nor-
dul Chinei. In perioada ct a fost
s-a dezvoltat
uit ca centru industrial co-
rcial, excelnd n constructii
avale, ca centru al xi-
i al evantaie-
r .
Suzhou, care se mn-
cu primul chei din lume,
situat pe malul estic al lacu-
ui Iaihu traversa de.Mare
almanah
Canal. Vedi1 de aproape 2 500
de ani, el a fost unul din cele
trei centre de ale Chi-
nei, produse care azi for-
o parte din export.
Supranumit "Venetia Orientu-
lui", prin nu-
mare de canale, poduri,
672 de locuri monu-
mente istorice.
La Changzhou, cu o
traditie n transpor-
tul fluvial important centru in-
dustrial, se produc peste 3 000
de articole de o cali-
tate, n special textile,
produse chimice electrice.
Este cu cea mai mare va-
loare pe locu-
itor din China. In acest tinut s-a
descoperit o ambarcatie
ntr-un singur trunchi de copac,
de 11 m, de O, 9 m
de 0,42 m, datnd de cea
3 000 de ani.
Pe malul drept al fluviului
langtz se port Zhen-
jiang, unde Marele Canal nti
fluviul nisipurilor de aur.
Din 1959, canalul este dotat aici
cu o de reglare cu 15
vane pentru a putea controla
debitul, iar ntre 1978 1981 s-a
construit o statie de pompare.
Ecluza, de 230 m
de 20 m, permite de fiecare
intrarea a cte 3 vase de 1 000 t
fiecare.
La numai cea 80 km n su"ul
apelor nvolburate ale fluviului
se Nanjing, vechea
a Chinei, unde, ntre anii 1960
1968, s-a construit cel mai lung
pod peste langtz.
Lungimea podului propriu-zis
este de 1 577 m, dar
sa pentru calea
atinge 6 772 m, iar cea supe-
pentru 4 589 m.
Toate provinciei
Jiangsu, situate pe Marele Ca-
nal la sud de langtz, au aspec-
tul unor burguri orientale, dar
de casele cu olane negre
ziduri albe, cu poduri de pia-
n arc peste canal, cu
comerciale foarte
animate, se constructii
noi, care suge-
dinamica noului avint eco-
nomic al constructiei socialiste.
ntre Iangtz1
Huanghe
langzhou, situat la lo-
cul unde Marele Canal
spre nord, are ca
acesta, aici fiind construite
cteva pentru controlul
trafiCu ui pentru depozi-
tarea grinelor pentru paza sa
Favorizat de pozitia pe
care o avea, acest embrion s-a
dezvoltat vertiginos, devenind o
atit pentru co-
mertti cu sare, ceai, za-
cupru, ct pentru cel cu
perle, jad medicamente. Pe
malul fluviului, canalul este pre
cu o de reglaj, alta
pentru ambarcatii o statie de
pompare. La numai 14 km est
de s-a construit complexul
Jiangdu, compus din 4 statii de
pompare cu 33 de generatoare,
cu o putere de 49 800 kW
un debit de 473 m
3
f s. Din
acest punct, o parte din debit
meci.J al Ouviului de 29 nJ ml/ s
este spre sud, unde,
pe o de 660 km, asi-
irigarea ogoarelor.
ntre langtzi Huaihe canalul
trece pe la est de lacul Gaoyou
cu care la nceput o
ntindere de Pentru
a separa canalul de lac pentru
a da navigatiei a fost
construit, n timpul dinastiilor
T ang Song, un dig,
fondarea Chinei noi. In
acest sector, canalul este su-
cu aproape 10 m n
raport cu terenul, astfel nct va-
poarele par a veni din cer. Aici
este tara lotusului, care n
luna septembrie supra-
fete mari de
foarte crocante ale acestei
plante constituiau tribut
pentru- azi, din ele, prin
procedee traditionale, se scoate
un amidon de o cali-
tate.
In anul 1194, la o ex-
cursul fluviulu
Huanghe s-a orientat spre sud,
producnd mari pagube per-
sistnd pe directie 661
de ani n 1855). Inundatiile
provocate de schimbarea
cursului au ca regiunea
un culoar de vii
turi s-a format lacul cu
dulce Hongze. n aceste condi-
tii, pentru navigatia pe canal
s-au luat o serie de de
prevedere, printre care con-
struirea unui baraj pe lacul
Hongze, la sud-vest de
Huaiyin. Cele 21 de rinduri de
ale barajului erau formate
din blocuri lungi de cea 1 m,
late de 37 cm groase de 35
cm, fiind...prinse nb:e ele cu cir-
141
ige de fier. Jrlterstitiile au fost
astupate cu din orez
cleios bine fiert, ca nu mai
infiltrarea apei. n plus,
sectorul cel mai periculos al flu-
viului era ocolit printr-un nou
canal, lung de 90 km.
La nord de Huanghe
Sectorul de canal de la nord
de riul "care nu curge
limpede" a avut o mult mai
ca urmare a faptu-
lui din antichitate fluviul a
rupt digurile de 1 593 de ori,
schimbat cursul de 6 ori; de
asemenea, timp de 650 de ani,
canalul a servit ca loc de tre-
cere a fluviului spre mare.
Un important nod de comuni-
catii rutiere port este aici ora-
Dezhou. Incorsetat de la-
curi, dintre care Xinhu de 33 ha
se chiar n centrul
el a primit denumirea de
lacustru". Prin el s-au
scurs, secole de-a rindul, tribu-
tul familiei imperiale ca
repre-
diplomatici. Mai la
nord, tot pe Marele Canal, se
Cangzhou sau leu-
lui" fondat n anul 517. La origi-
nea acestei denumiri se sta-
tuia unui leu din fier, de
5,4 m care 40 t, ea
fiind cea mai mare din Tur-
nat n anul 953, acest
monument spe-
ranta leul va avea puterea
apele. El
despre progresele deosebite pe
care le metalurgia chi-
la data
La vest de Tianjin, la
Canalului de Sud, de
cii a luat n se-
colul al XIV-lea un numit
Yangliuqing sau micul Suzhou
peisajului foarte pi-
toresc, cu cel de la
sud de langtz. este ce-
lebru prin de Anul
Nou. o se spune
n antichitate n loca-
litate a vemt un gravor care a
observat lemnul de dud de
aici se bine la acest
l-a practicat pentru
Mai trziu,
ntreagc. familie lui
ceau lucru, arta lor atin-
gnd apogeul n secolul al
XVIII-lea, cnd, ca urmare a ce-
reni sporite, s-a recurs la xilo-
grafie la pictura de
mna. &naginile felicitarilor snt
fine, au culori contrastante, ex-
primnd simbolic alegoric do-
rinta oamenilor pentru o

La punctul de articulare a Ca-
nalului din Sud cu cel din Nord
se Tianjin. Prin pozi-
tia sa a fost ntotdeauna un port
important, capacitatea canalului,
care-I lega cu Beijing, fiind de
cea 176 000 !/an. Canalul de
Nord, lung de 186 km, a jucat
un rol deosebit n timpul di-
nastiei Ming, cnd pentru
transferarea capitalei de la Nan-
jing la Beijing au fost mobilizati
un rrilion de oameni. Pe acest
canal au fost atunci aduse mate-
riale de obiecte de
uz curent pentru familia impe-
iar mai apoi tributul.
Beijing, situat la nor-
dic al canalului, de
che locuire, acest nume
din 1403, fiind botezat astfel de
Zhu Di care, n 1406,
transferat capitala aici. Tot
el a dat ordin ca de ca
nale fie la
au participat 300 000 de
oameni din provinciile Shandong
Jiangsu. Revitalizarea
de canale a dat un avint deose-
bit prin transpor
tul mari din Shan-
dong, a celor din Suz-
hou, a argilei din provincia An-
hui a lemnului din Guizhou,
Sichuan Hunan. Aceasta
a mai vorbi de cu
grine alte bunuri care veneau
din sud.
Perspectivele
Marelui Canal
O cu dezvoltarea
de drumuri n special, a
lor ferate, vechea naviga-
a fost mai n ve-
dere pe multe sectoare
transporturile s-a.u oprit ori s-au
mai greu. In prezent n
magis-
a pereni-
unei vechi n-
cepe o a doua La nce-
putul anilor '00, o inter-
de hidraulicieni ce cu-
prindea, de
chinezi, americani,
japonezi, egipteni, canadieni
a efectuat studiile
necesare proiectului de
a aduce din sud spre nord.
el se va realiza - posibi-
snt - va fi una din cele mai
mari hidraulice ale aces-
tui secol. Noul canal va avea
1 150 km va rezolva problema
foarte a transferului de
ape spre nord. avem n
vedere n sudul Chinei snt
mari resurse de dar mai
terenuri arabile, n timp
ce n nord situatia este
ne seama de importanta
acestui plan
datele hidrologului chi-
nez uu Changming, n faza fi
debitul preluat din Jangtz
prin statia de pompare de la
Jiangdu va fi de 1 000 m
3
/ s
va treptat spre nord
la 600 m
3
1 s la Fluviul Galben
200 m
3
/ s la Tianjin. Volumul
anual de ntors din drum la
Jangtz este n medie de 14 km
3
pe an, ajungnd la 30 kml
n anii foarte Din
tia 15 km
3
vor fi trecuti pe sub
Huanghe, printr-un tunel, la
nord de acesta, suplimentar,
o parte din
apele lui. Din n partea
de mijloc a canalului relieful este
mai ridicat, iar la capete mai co-
bort, apele vor fi preluate de 15
statii de pompare urcare pina
la 65 m, dar trecerea Flu-
viului Galben ele vor curge gra-
spre nord-est. Viitorul
drum pulbere va permite
irigarea a 4,3 milioane ha, din
care 2 milioane la sud 2,3 mi-
lioane la nord de Huanghe. Tot
el va furniza anual 2, 7 km
3
de
pentru aprovizionarea cu
Ma-
rile de pompare din lungul
canalului vor avea functie
ridicnd apa spre nord contri-
buind la desecarea a 1,8 mi-
lioane ha n perioada inundatii
lor.
Prima a acestui
plan a nceput n 1960 n
1985 s-a ajuns se ia din
langtzl peste 400 m
3
/ s; n 1990
se vor 500 m
3
/ s, pentru
ca n faza se la
1 000 m
3
/s. Pe lnga functiile
amintite, noua
cu 15 ecluze va constitui o
cale de impor-

Dr. 1. zAVOIANU
(Fotografiile autorulw)
142-------------------------------
--------..... ----almanah

Ou1burile de vultun
ale 111

etatea Apusenilor este
spre
de "contraforturile"
Zarandul1.1i, Metaliferi-
lor Inchizind spre
a Moti
lor, Muntii se
pe directia nord-nord-est
- sud-sud-vest, pe circa 75 km,
de la nord pe valea
unde culmile montane nain-
n cadrul ariilor depresio-
nare de contact, la valea
Ampoiului. ce se va
abate pe aceste meleaguri i se
va risipi orice asupra
sensului drumurilor sale atunci
cnd va fi admirat in
frumusete cu care na-
tura a dotat
scunzi - cel mai nalt vrf, Sede-
leu, are numai 1 277 m -, struc-
tura lor
pre-
zenta, pe un spatiu relativ res-
trns, a numeroase tipuri de re-
lief, cu forme spectaculoase

ce a o
ire de depresiuni - vetre
vechi ale motilor - ,
taie cel mai lung cel
mai sector de defileu al
- 30 km -, ntlnindu-se cu
Muntii Praguri,
ton, pereti abrupti coturi
strmte ale rului, urmate de
mersul obosit al far-
privirea. putine,
de-a lungul defileului n
micile ale lui, amintesc de
faptele eroice ale oamenilor de
aici. La 1784, romni
din Buru au mobilizat din
sat s-au
Horea. Tot la Buru, zile n
s-au purtat luptele revolutionari-
lor care au culminat,
n ziua de 13 aprilie, cu victoria
romne de sub co-
manda lui Simion Balint. De
fapt, Zlatna, ca Abrudul ori
alte din au fost, la
1848, scena unor evenimente
dintre cele mai importante pen-
tru mersul revolutiei.
Spre munte, aproape de por-
tile defileului, la - una
dintre cele mai tipice din
renumit trg al oi-
lor - s-a semnat ar-
mistitiu din 16 noiembrie 1784
ntre reprezentantii Curtii din
Viena iobagilor,
marcnd ntreruperea
n partea de nord a Muntilor
Apuseni. Iar n septembrie 1944,
motii din valea au
cut aici un zid de netrecut n ca-
lea
De la abruptul calca-
ros al Bedeleului ne apare n
sa. De altfel, relie-
ful carstic nota a
peisajului din Muntii
n ciuda faptului sub raportul
suprafetei, rocile carstificabile
nu primul loc n cadrul
faciesurilor petrografice. ntr-a-
ntinsele platouri larg
lurite de nivelare)
snt ntrerupte numai de masi-
vele calcaroase cu abrupturile
lor proeminente, zi-
duri de sau de
transversale -
Aiud, Rimet, Galda, Ampoita
etc.
Pe Valea Morilor, n sus - de-
numire avem n
vedere mare de mori
pive viitori ce se odi:
n lungul rului -, trun-
dem prin chei s1;.rmte spre
nul Sub In albia rului se
bolovani albi mari, printre
care apa se nvolbu-
n ne apare
gura a Huda lui
pe peretele
vertical de pe versantul nordic
al Muntelui. Bulz, un promonto-
riu al Bedeleului. Legenda spune
numele vine de la un haiduc
numit Poate cea mai in-
dintre multele
existente n Muntii
2 km lungime, ea as:
cunde n adncuri o lume fasci-
n care concretiunile de
cakit tavanul peretii
cu minunate podoabe minerale.
Cursul subteran o
succesiune de cascade repezi-
la baza apar lacuri
de 4-5 m adncime. El este for-
mat prin unirea a trei priase -
143
Valea Poienii, Cheia Valea
de cascade de la
prin care Valea Poienii
trimite apele spre adrruri te
k:i, un fir de
se de la mare
n "viitori" de
Colo, apa se n
deschidere n adn-
cul de gura
de Covorul verde de
cu petele de cu
!oare ale
sau ver
santii alburii. frumu
sete. vigoare. Totul
In partea a
Bedeleului, la marginea dinspre
valea Poarta Zmeilor,
o (us
are un frumos portal, de
la care i se trage numele.
ta poalele muntelui,
pe principalele citeva mici
depresiuni sate risi
pite, cu urcnd pe
crestele muntilor. Cea mai re-
- Depresiunea
- se de un cli-
mat blnd, fapt pentru care din
vechi timpuri oamenii
tuit aici permanente.
Partea de sud a depresiunii
este de valea Aiudului
care, In aval de for
chei. De alt
fel, pe aproape toate ce
spre sint
de obicei n calcare.,
toare ferestruiri in Bine
cunoscute snt Cheile T urzii, pe
nul din partea
a masvului. prin
partea Culmea
lor, ele abrupturi
mici creste zimtate, turnuri
stlpi, ace enorme mase de
In cadrul cheii apar
cu orientare transver-
144
uneori situate n
ceea ce au consti-
tuit cndva cursuri subterane
unitare, sectionate pe
ce valea se adrrea. Impresio-
nante snt Cheile Rmettiui,
cu peretii verticali ngustimea
ce te urmezi
firul albiei prin apa rece cris-
trecnd pe sub un
portal de
Abruptul vestic este comple-
tat de Cheile Geoagiului
Cheile Intregalde, cu cea mai
aparitie din sub 600
m, a florii de colt (Leontopo-
dium alpinum). Zona este de-
rezervatie Co-
vorel florilor de colt - nu este
o exagerare n apreciere
- se ntinde pe ver-
santii pe micile pla
touri. De undeva, de pe cele
mai izolate strri, n
unor poduri naturale - arcuri
impresionante de - din
cuiburi bine ascunse, puii de
vulturi se n zboruri pla
nate. NICiunde n parte nu
mi-a fost dat cuiburi de
vulturi impresionantele
atit de aproape n
zborului lor ca
aici, n Piatra Cetii. Aminteau
de vultureasca vitejie a lo-
calnicilor care din-
totdeauna, n fata primejdiei,.

stau de la (sec.
XIII- XIV, cu turnuri de
cte cinci niveluri, legate ntre
ele) de la Piatra Craivii. tot
ca cuiburi de vulturi, c-
teva sate se pierd n zona
de printre platouri
au
construite din lemn, cu acoperi
caselor acoperite
cu paie, ce le o monu
mentalitate Frumoase
piese de mobilier,. poli
crome, picturi pe mpodo-
besc De altfel, n arta
a Apusenilor, casa din
Muntii un
tip istoric. Ca mai toti locuitorii
Apusenilor, oamenii locului
snt nentrecuti n prelu-
crarea lemnului. Dulgheritul, ro-
etc. snt meserii
In
- diferite-
lor vase din lemn - constituia
ocupatia de a motilor.
La fel de vechi este mineri-
tul, cunoscut de pe vremea tra-
co-getilor. Nu prea departe,
spre vest, Abrudul (Abrudava)
din Metaliferi a fost cel
mai important centru de exploa-
tare a aurului din Dacia. De aici
se trimiteau la Roma, n fiecare
an, 10 000 funti de argint,
cum ba.sorelie-
furile de pe Columna lui Traian.
de romani, care o
de la daci, Ampelum
(Auraria Minor) - nu-
mele Ampoiului care
aici apele cu cele ale Izvorului
Ampoiului -, Zlatna avea
n istorie o localitate pro-
de aur. Un "procura
torium aurarium" avea n atribu-
lui, n perioada ad-
rninistr'lrea a acestor
mine. In se
pare regiunea localitatea
au fost vizitate chiar de
tul Septirnius Sever (193-211).
Exploatarea minelor, a avea
amploare ca la Abrud,
s-a continuat n timpul rnigra-
tiilor, aurul Zlatnei constituind
una din ispitele locului .
Populatia autoh-
conditiile ei de
au devenit din ce n ce mai vi-
trege o cu ocuparea T ran-
silvaniei de regii Ungariei,
continuat existenta, dedi-
fiind vechilor e i
ndeletniciri.
Istoricul diplomatul german
Georg Reicherstorfer afirma, in
1550, Zlatna este un pe
care-I k>cuiesc care
din antichitate avea mare
Satele din jurul Zlat
nei, cum le descriu
de la nceputul secolului al
XVIII-lea, erau sate de mocani.
Mine vechi importante erau
chiar n inima Muntilor T
lui, n jurul comunei Rimetea. Se
exploata fierul care era prelu
crat local de La
1291 este cunoscut cel dinti nu
cleu al unei de
(societas) din Transilva-
nia. Este vorba de asociatia lu-
de la minele de fier
a fierari
tori din Rimetea. nu avea
caracter de asociatia
interesele materiale ale
membrilor De drep-
turi se bucurau "oaspetii"
za ti aici n scopul
minelor
minereului extras. Existau fierari
(ferri fabri), de fier
(ferri fusores)
(laboratores). mine-
rilor de la Ri-
metea ar fi primele
forme de organizare cu caracter
economic ale din
Transilvania, pomenite docu-
mentar.
ce acopereau cndva
suprafete ntinse au fost n
multe locuri locul lor
fiind luat de rQrijite pen-
tru comutelor mari
mici sau chiar de terenuri tera-
sate, folosite pentru cultura
plantelor. Dominante snt
rile de fag, pe alocuri n amestec
cu bradul. Dar, ca efect al feno-
menului de foehnizare, pe ver-
santii din partea sud-es-
de stejar frec-
vent la 700-800 m, la baza
subliniind frumu-
reliefului .
este de larice (Larix
decidua ssp. carpatica) de la
Vidolm
pe o calca-
n sudul satului respectiv,
pe valea livezile nso-
terenurile pentru
sau pe cele cu culturi, n special
de cereale, care pe pantele
muntilor spre culmi. Ca-
riere de mai ales de cal-
car, pntecele unor
culmi. Haldele sau terasele artifi-
ciale
muntelui intereselor omului. In
anii nnoitori ai prezentului, la
Zlatna s-a creat o meta-
unde se
metalele rare, o fa-
de produse chimice, s-a in-
tensifi.cat construirea de locu-
In Muntii ca
n sau oriunde n
Apuseni, peste ale creste
cntul lui Iancu este viu,
se cu zile-
lor de azi, datinile snt
cu pios respect, n timp
ce noul viguros.
Dan SAUCAN
(Fotografiile autorului)
almanah si
145
c
m
"
m
-1
m
:lJ
:o
)>

."
o
-1
o
C)
:o
".
3:
m
. c
m
"
m
-1
m
:o
:o
".

146-----------------------------
----------- aln1anah t i i n i t e h n i
-------------------------------147

."
o
-t
o
C)
::D
)>
~
m
o
-t
o
C)
:a
)>
~
m
c
m
"'CJ
m
m
:a
::D
~
o uriasa cetate wnaya
'
D
n
din nordul Guatemalei
zace o ce-
tate care ar putea fi
prima constructie a
Ea cea mai mare
concentrare de civile
de cult dintr-un maya des-
Intinderea ei
este la 16 krnl, iar
populatia ar fi putut fi de zeci
de mii de locuitori, lucru care o
face una dintre cele mai mari de
pe continentul nord-american.
Ruinele de la E Mirador
arheologilor o ocazie de a
afla noi date despre originea ci-
maya. de son-
daj au sub stratul de
de
snt
ntr-o stare de conservare re-
Descoperirile recehte
atribuie acest perioadei
preclasice o organizare
de tip cetate-stat, con-
trazicnd mai veche
conform metropola ar fi
fost n epoca
sub conducerea unor
De fapt, E Mirador a fost con-
struit mai inainte de secolul I
.e.n. a din motive
necunoscute, cam prin anul 150
e.n. Mai trziu, cetatea a fost re-
de n timpul pe-
rioadei lor clasice, a splen-
se ntindea n
America din Mexic
n Guatemala, Belize, Hon-
duras Salvador. Dar n secolul
IX e.n. cla-
a din regiune, iar
monumentele sale, abandonate,
au fost de
Snt cunoscute epo-
cii clasice maya. In acea vreme
s-au construit retele vaste de
drumuri comerciale canale,
s-au dezvoltat metode avansate
de cultivare a care se
bazau pe o exploatare
a solului a apei.
astronomice vaste vestitele
lor calendare le
lor posibilitatea n
trecut n viitor la nivelul mi-
lioanelor de ani; ei au inventat
' cel mai sofisticat sistem de
scriere din vechea ma-
tematica lor
zero. Plin intermediul lui E Mi-
radar, oamenii de dobn-
desc noi dimensiuni n
rea maya preclasice -
cea care a pus bazele epocii cla-
sice de aur.
E Mirador este situat la 360
km de Guatemala, n
durea Peten. Arheologii cunosc
de la nceputul
deceniului al patrulea al acestui
veac, dar deosebit de
vitrege de lucru au ca ex-
minutioase
abia n 1978, cind arheologul
american Ray T. Matheny, pro-
fesor de antropologie la Univer-
sitatea Brigham Young, impre-
sionat de masivitatea ruinelor
de marele lor a
dedice activitatea studierii
acestui superb maya.
La nceputul
echipa de arheologi de
Matheny a profitat de munca
de ... jefuitorii de morminte.
au n locuinte n
publice n
mormintelor clasice unde se
seau din vase poli-
crome mpodobite cu hieroglife
animaliere sau
umane, aceste vase avnd un
pret foarte mare la bursa nea-
Dar jefuitorii se opresc din
atunci cnd dau doar
peste vase monocrome; prin ur-
mare, ei au nceput multe
turi, dar le-au abandonat. Arhe-
ologii au descoperit sub locu-
intele de la datate n
perioada se con-
structii preclasice. Examinarea
lor a asupra con-
locuirii unei anumite
zone a "Com-
plexul El TJgre" ei
Ea partea de
vest a iar baza sa aco-
o de 18 000 m
2
,
cam ct trei terenuri de fotbal.
Piramida E Tigre are 12 etaje,
iar partea sa cu-
prinde trei structuri mai mici,
dintre care cea mai
6 etaje.
Cele trei structuri un
motiv al triadei ntlnit foarte des
la El Mirador.
Complexul E Tigre este flan-
cat la sud de complexul de
diri Monos, !;le 40 m
de o In partea de
se acropola piata cen-
Datarea cu carbon ra
dioactiv ca de
constructie secolele IT-I .e.n.
Acropola piata din
mijloc erau locul de
a ritualurilor ceremoniilor.
Aici pulsa inima E Mirador-ului,
aici aveau loc cele mai impor-
148-------------------------------
------------almanah
tante evenimente: de
ostracizarea dizidentilor,
impunerea tributului, ceremoni-
ile religioase. Aici, un crmuitor
recent instaurat va fi intervenit
pe zei in favoarea poporu-
lui singerind in
fata de singe
semnifica interventia zeilor_ In
de El ligre, in cetate mai
exista piramida Danta,
in centrul complexului cu ace-
nume. Cele piramide
sint amplasate in El li-
gre soarele in
timp ce Danta cu fata la
apus. dispunere este le-
de o a
privind soarele ciclul In
calitate de tori ai soare-
lui" ; ei deseori ri-
tualurile in zori sau in amurg.
toate aparentele, El Mi-
rador depindea de aproviziona-
rea serviciile mai multor co-
din afara pro-
priu-zise. Cercetarea a
pus in o retea
ele drumuri a conceptie
permitea un foarte control
al care intrau sau ie-
din Descoperirile ar-
heologice ne ne facem
o idee despre comertul El Mira-
dor-ului in epoca el
primea cochilii coral din Paci-
fic , Caraibe Golful Mexic; ce-
din dealurile
Guatemalei; granit
din Belize; pigment pentru
vopsitul oalelor
dirilor, probabil tot din zona co-

El Mirador ar.e o pozitie geo-
In apropierea sa
nu se nici un lac, riu sau
de mare. Resursele natu-
rale sint destul de doar
calcar Se pare mo-
tivul metropolei n
era de ordin strategic: din
acest punct, aflat la baza
Peninsulei Yucatan, se putea
controla intreaga regiune.
Unitatea nu nu-
mai in dimensiunile ei gigantice,
ci ft faptul ea nu a fost dis-
nu a fost de
constructiile perioadei clasice.
Ce aduce ea nou in
noastre despre civilizatia maya
In primul rind, cer-
au constatat cu sur-
prindere un att de
mare, a ridicare
o pricepere remar-
a putut fi construit in se-
colele fi-I i.e.n. acum, nu
se credea preclasici
ar fi fost n sjare de asemenea
performante. In al doilea rind,
s-a dovedit civilizatie
era de a organiza o ce-
tate-stat. Numai o astfel de
de putea
aduna la un loc arhitecti, ingi-
neri, preoti,
muncitori, negustori o
populatie ca de lu-
cru spre a crea o asemenea

de promisiuni, jun-
gla va n
continuare fatete ale ci-
vilizatiei maya timpurii.
Radu SANDULESCU
------------------------------149
Parcul .
national
1
D
n ultimii ani, nume-
romni
au o pro-
activitate in
multe in curs de dezvol-
tare africane. partici-
pare la inventa-
rierea resurselor naturale, la
dezvoltarea culturilor de
plante crearea unor
industriale s-a prin
colaborarea Centrului comun
ONUDI-Romnia Organiza-
Unite pentru
Dezvoltarea cu
sediul la Viena. n cele ce ur-
voi incerca evoc o
parte din activitatea
in Rwanda, precum
de documentare
efectuate in

un zbor de aproape 10
ore de la Viena, cu o la
Atena una la Bujumbura,
ajung la Kigali, capitala Rwan
dei. Situat la o altitudine de
1 550 m, la 2" latitudine,
se de un climat
De altfel, Rwanda este
"tara
nice". Actuala a Repu
blicii Rwandeze are cea 120 000
locuitori dintre care majoritatea
n mici indus-
triale de pro-
duse alimentare ateliere de ar-
tizana!; o parte a populatiei
se cu desfacerea co-
mercializarea agricole
autohtone: porumb, sorg, ma-
nioc, batate, precum banane,
150
cafea, ceai, piretru etc.
La de noiembrie efec-
cu un alt grup
de o n Parcul Na-
tional Akaghera (sau Kagera)
pentru a resursele ve-
getale spontane ce ne interesau
n mod deosebit . rezer-
vatie foarte n
251 000 ha,
fiind intr-o cu la-
curi , n apro-
pierea riului Kagera din cursul
superior al Nilului .
din Kigali
devreme, cu soarele n
o foarte as-
cu

plantatii de bananieri la margi-
nea snt din loc
n loc cteva case. Apoi iar ba-
nanieri, plantatii de cafea, euca
lipt foarte multe acacii cu flori
mici, Pe marginea
selei, dature mari, de ri-
cin Bougainvillea
&ythrina, cu flori fru-
moase, profilate pe cerul albas-
tru intens. Pe valoarea lor
n toate aceste plante
vedem resurse de alcaloizi, de
pigmenti vegetali sau alte sub-
stante de interes economic. Eu-
forbii (Euphorbia candela-
brum), inalte de 5- 8 m, cu silue-
tele lor bine conturate, aduc o
peisajului , iar din
loc n loc agave cu frl!nze
mari , groase, cu tulpipi inalte, la
inceput de nflorire. In continu-
are, drumul o co-
(altitudine 1 000 - 2 500
m), Rwanda fiind
cu o mie de coline". Mun-
tii cei mai din Rwanda snt
situati la nord-vest, spre fron-
tiera cu Zairul, au altitudini de
2 000- 4 507 m (Virunga),
bogate dese in care se
mai poate ntlni gorila
de munte (Gorilla beringei).
Ne in anotimpul ploios,
dar aversele scurte, bogate, nu
mai mult de o
de la o pe zi. Umi-
ditatea ecu-
fac se dezvolte o ve-
getatie cu flori culturi
in tot timpul anului. Pe mici lo-
turi ntlnim porumb, fasole, ba-
tate bananieri foarte
Fructele lor in ciorchini mari,
verzi, sint purtate pe cap de ti-
neri fete care le duc spre cen-
trele de colectare. Bananele
verzi sint, ca n aproape toate
ecuatoriale tropicale,
principala de hidrocarbo-
nate in Ele nu se
dect fierbere.
Rwamagana este singura locali-
tate mai mare din drumul nos-
tru. Este un relativ nou,
de aproximativ 80 de ani, cu o
citeva magazine, un mic
dispensar, o maternitate, o
torie, o cteva zeci
de case, toate construite din
culoarea pa
mntului african din aceasta

n grupuri de 5-6, uneori ma1
multe, vaci africane negre sau
cu coarne enorme,
pasc pe sau pe marginea
selei, de copii foarte mici
foarte care ne zm-
besc ne fac semne cu mna.
nostru, Zamu Donis, ne
atrage localnicilor nu
le place fie din
cauza unei superstitii care
prin fotografiere snt de
suflet
nainte de intrarea n parcul
asfal-
ne pe pista bine
a parcului ce la
un punct de control taxa
de intrare. Casele animalele
domestice, plantatiile au
rut. Le-au luat locul coline cu
acacii mari euforbii, cu

toare cu livezile noastre din
zona Dupa 15- 20 km
ne n inima acestei mari
naturale care se n-
tinde de la nord la sud pe cea
70 km. Primele animale care ne
snt babuinii (Paio do-
guera doguera}, care se
prin n patru labe, ca ci-
nii, jucndu-se dezinvolt ,
sub privirile noastre. Prin-
tre ierburile scunde aspre ale
savanei ntlnim mari,
de termite, care, n nume-
roase locuri,
.,blocurile" chiar n mijlocul pis-
tei, autoturismul de teren trebu-
ind le Apar apoi
turme de antilope impala, gnu,
topi, cheval , waterbuck. Ele
o doar
pentru ... a - le filma fotografia
prin teleobiectiv _ Intilnim
porci de obicei cte
doi; la vederea ei tra-
pista fug caraghios,
cu coada foarte ri-
la Snt mult mai
mici dect mistretii Din
loc n loc, mici , cenu-
cu alb pe obraji , se
n copaci, apoi se
opresc se la noi cu
atentie curiozitate.
ce o mai
din vrf spre
nord-est frumoasa a
lacului Mihindi, cu numeroasele
sale lagune. Coborm pe .,plaja
hipopotamilor", unde este ame-
najat un loc special de observa-
tie. n apele mai adnci
marile animale se odihnesc cu-
fundate n nct nu reu-
le vedem dect o partE
din capetele enorme
deschise prin care
almanah
T ziua stau n ies la
numai noaptea. Am nu-
peste . 30 de exemplare,
tineret Nu am ntlnit
crocodili, despre care se spune
se n mare
n Ne multumim
doar cu de care
aici.
drumul tot cu au-
tomobilul. Zebrele nu mai snt
att de sperioase. Acum aproape
ne drumul,
lor fiind foarte mare. Mnjii, .,m-
la fel ca lor,
snt foarte dar la apro-
pierea fug spre mamele
lor. cu care pasc
antilopele, ne
nu vom vedem
leii nici leoparzii, care proba-
bil n a par
eului
Drumul pe malul la-
cului Kuvumba. n mijlocul
lei apare un lung de cea 2
- m. Este "Mamba vert", o specie
foarte care, dupa
spusele oamenii.
sa fiind chiar
numai 15 secunde.
torul lac, spre stnga pistei, este
lhema, iar apoi din nou savana
cu ce tunele n
care Themeda trian-
dra unele specii de solanacee
cu flori mari, n
densitatea animalelor ntl-
nite este foarte mare.
ncet, ncet, animalele se
resc apar primele colibe
case ale paznicilor, iar alt1
10 km din Parcul
Kagera cu mbogil
asupra faunei florei africa
ne.
Dr. Ovidiu BOJOR
Fotografiile apartm autorutu,
151
rn
e la la Samar-
kand, cu avionul, dis-
tanta de 600 km este
intr-o
un sfert. In timpul verii nici nu
este recomandabil un alt tip de
mijloc de transport intrucit cu
trenul sau cu automobilul suferi
cumplit de Urmind
de
fapt, din ce in ce mai adnc n
pustiul Kizil-Kum. Este
azi pustiul, cel putin n
partea de sud, care coincide cu
zona de noi, nu mai
nici pe departe a pustiu.
Prin irigatii masive au
152
sovhozuri de suprafete
cu profiluri mixte, unde se cul-
bumbacul se cresc ovi-
nele.
la Samarkand pe o
vreme cum snt
aproape 300 qe zile din cele 365
ale anului) pe o sufo-
de 37-38"C la Sn-
tem la de iunie, dar
rile mari au nceput deja. Aero-
portul, o constructie
foarte se n
nord-vestul la vreo 5
km de Samarkand. La
sntem intimpinati de citiva co-
legi care vestimentatia
CAPITAlA
LUI
llMUR LENI<
europeana . In
aproape din oamenii
intilniti snt n halate
tibiteica uzbecilor. Fe-
tele lor snt arse de soarele !o-
rid. Politetea ne-a ferme-
cat, colegii nsotindu-ne pretu-
r.
.ndeni, vrnd ne arate totul.
n afara problemelor dedicate
geografiei zonei Asiei Centrale,
gazdele s-au oferit ne con-
prin Samar-
kand.
Ca toti nou-venitii la Samar-
kand, excursia am nceput-o la
Muzeul aflat
pe locul fostului centru ql vesti-
tului antic Afrasiab. Incepu-
turile Samarkandului se pierd n
negura istoriei celor 25 de vea-
de
In vremea nfloritorului Babilon,
pe malul sting al rului Siab
ncepe existenta cetatea Afra-
siab care, cu vremea, a ajuns la
o asemenea inflorire
incit a atras pe soldatii lui Ale-
xandru Macedon. Ei au jefuit
distrus cetatea n anul 329 i.e.n.
Dar, cum se in
cazul altor cetatea a re-
din propriile sale ruine
s-a dezvoltat din nou. Ea a fost,
timp de peste 11 secole, tinta ja-
fului umilintei din partea ara-
bilor, pentru ca n anul 1220,
Gingis-Han, cu hoardele sale,
definitiv de pe harta
Asiei Centrale numele
Afrasiab. Dar oamenii locului au
revenit din pribegie n epoca
de nflorire a imperiului lui Ti-
mur Lenk, la Samarkand - noua
denumire a Afrasiabului - se
capitala noului stat. Ora-
o asemenea impor-
nct aici locul cen-
trul de al religiei maho-
medane al culturii de
Poetul Aliser Navoi, scrii-
torul Babar astronomul Ulug-
Bek snt numai citiva reprezen-
tanti ai perioadei de n-
florire a stiintei culturii din
2
vremea lui limur Lenk.
Oar cea mai mare atractie o
constituie la Samarkand arhitec-
tura vechi, pictate la
exterior, exceptional
climei uscate n
unele cazuri, protectiei naturale
a nisipului care le-a acoperit se-
cole de-a rndul. Mergnd pe
monumentele
de se tin lant. Din
centru, cale de 3 km, pe o
se ajunge la
complexul mausoleelor Sa-
hi-Zinda, culmea
picturii Asiei Centrale. Din gru-
pul de mausolee, subiectiv vor-
bind, cel mai frumos mi s-a
rut cel cu cupola ce
face parte din ansamblul monu-
mentelor situate baza coli-
oei pe care snt constru!te .. Con-
stituit din corpun d1fente
ca ambele cu
acest monument se distinge prin
armonia a culorilor.
Mai aproape de centrul
doar la cteva minute de hotelul
Sarnarkand", se Gur-Emi-
;:w mausoleul care
cripta n care s-au osemin-
tele lui Timur cel ale fiu-
lui acestuia, precum ale nepo-
tului marele astronom din
vremea lui Timur Lenk, Ulug-
Bek. la intrarea n mauso-
leu se trece pe sub porti
flancate de ziduri masive, pic-
tate incrustate cu ornamenta-
tii specifice. Intrarea n Gur-E-
mir iti produce o impresie puter-
transportndu-te n acele
ale evului me-
diu oriental, cu efervescenta sa
iti
mai mult sub cupola
Gur-Emirului dintr-un alt mo-
tiv. la ora prnzului. snt 4
'almanah
40"C la dar sub zidurile
groase ale mausoleului
nu ceea ce ti
dorinta de a mai
n umbra
Dar, poate, cea mai semnifi-
constructie a
Samarkandului trebuie
observatorul astronomic al lui
Ulug-Bek. nu este im-
dar are o pozitie domi-
asupra fiind con-
pe colina Kuhak. Obser-
vatorul de 5 veacuri
tabelele sale astronomice, pri-
vind mecanica snt va-
labile (cu un mic grad de aproxi-
matie) n zilele noastre.
Marele nostru dom-
nitor Dimitrie Cantemir, n lu-
crarea sa asupra Imperiului Oto-
man, n mod deosebit
contributia lui Ulug-13ek a ele-
vilor la dezvoltarea astrono-
miei moderne.
Am special mai la
1. -2. Poarta de intrare in Medre-
sul Sir-Dor
3. Medresut Tifija-Kari
4. Moscheea Bibi-hanim_ (in re-
capodopera a arhi-
tecturii orientate
complexul muzeistic Registan,
probabil cel mai reprezentativ
monument al epocii timuriene.
Din Registan fac parte: Medre-
sul Tilija-Kari, Medresul Sir-Dor;
Fbarta cu de intrare la
bazar Fbarta Seibanidov. Me-
dresul Ulug-Bek este constituit
dintr-o intrare cu o
deschidere de 20 m pe
10 pe de zi-
duri masive, acoperite cu mo-
zaic pictural al motiv se
ntr-o varietate de
peste 50 de desene, ea are o
din figuri geo-
metrice ce se ca
ntr-un caleidoscop. Poarta Cen-
este, la rndu-i, pe
153
ambele de ziduri pe
ca dar la fel
de frumos pictate. Aceste ziduri
mici au n cte un turn
rotund, ferestre, pictat pe
de aproape 25
m. In interior se ntr-o
curte cu ma-
iar de jur-mprejur, pe
niveluri, se camerele
ocupate de ce studiau
legile Coranului, dar,
n timp, primeau no-
tiuni avansate de ma-
astronomie etc. Peste
drum se Sir-Dorul, care pre-
aproximativ arhi-
ca Medresul lui
Ulug-Bek, dar are n completare
o pe zidul mic
din dreapta n plus, este sin-
gura constructie din Samarkand
care are deasupra
rii o din sfi-
dnd musul-
de a reda alte elemente
dect cele florale.
Personal , am admirat cel mai
mult Medresul Tilija-Kari; nu
att pentru intrarea la fel de im-
spre geamie, ct mai
ales pentru cupola sa, constru-
ntr -un stil arhitectonic
aparte, mai curnd
cu al unei biserici ortodoxe din
Peninsula dect cu ro-
tunjimea cupolelor Asiei Cen-
trale. Medresul este constituit
din mai multe etaje, fiind termi-
nat cu o
dar nu cu o ci cu un
aproape plat. Rozetele
pctate aici se ntrec n frumu-
cu miniaturile geometrice
ale vestitelor covoare de lspa-
han. Culorile realizate din vop-
sele naturale au o asemenea
nct vitregia vntului
fierbinte de cu
povara nisipului din pustiu, nu a
putut strica nimic din
picturii cu 5-6 secole
n
Pictura a continuat preo-
cupe pe oamenii Scj markandului
n zilele noastre. In bazar este
o delectare intelectu-
admiri ceramica
n satele din apropiere. Contem-
poranii o
pentru aceste
comori ale culturii universale;
pretutindeni restauratorii con-
structorii intervin activ pentru a
reda splendoarea
ruia din monumentele
Dr. Gheorghe NEAMU
(Fotografiile autorulu1 1
154
C
m ajuns la Baikal
!ntr-o zt de
tube dupa 5 ore
zbor cu un avion
.,Tu 154" de la Moscova la lr-
kutsk alte 2 ore de
cu autobuzul de la lrkutsk la
Ustveanka, sat de pescan sttuat
pe malul de sud-est al marelui
lac, aproape de locul de unde
fluviul Angara. De
pe tllrmul nalt am admirat pa-
norama ce se deschidea n
noastra n dreapta n stnga
se ntindeau dealun din ce n ce
mai inalte, acopente cu paduri
de cedrt, pni larice,
un amfiteatru, iar in
departe, oglinda tre
a apei se pierdea ntr-o
densa de neguri gn-albi-
ctoase. la pictoarele noastre,
Baikalul, urlnd spumegnd, iz-
bmdu-se nencetat de stinca nu-
"Piatra Samanului", se
pustea pnn -<:amonul taiat in co-
roana de pentru a o
ajunge din pe .,fiica" sa -
An gara -, se
cu iubitul ei - voim
eul Emset...
Descoperit de in
secolul al XVII-lea, Baikalul a
fost cartografiat pentru prima
mai mult sau mai putin
exact, de S. Remezov, n 1701
lacul a n continu-
are o mare pentru
lumea in seco-
lul al XVIII-lea, cnd au fost im
\tate primele de cartogra
fiere de cerce-
de pnmele
geologice ale
ilor sale naturale, de-a dreptul
impresionante. Prima
pe malurile marelUI
lac nceput activitatea abia
n 1902, sub conducerea lut A
Korotnev, un cunoscut savanT
al aeelor timpun. Secolul nostru
a marcat prospectarea exactA
a mmerale dir
zona. precum irceperea ex
ploot.lrn ' or .ndustndle.
Ba1kalut, cel ma1 mare lac -cu
apa dUK din Europa $1
precum cel ma1 adin: de pe
Tt?rra, este Situat la o alt udine
de 455 l"1 deasupra mvefu!UI ma
ni. El se Intinde. de 1.:1 nord la
sud. pa o distanta de 636 km.
avind cea mai mare de
79 km, ia cea ma1 mica de 25
km. Suprafata lacului insumeaza
peste 31 ()()() km
2
wsta flmdu 1
ta cea 22 milioane. de
ani daca dm pune t de vedere .
al suprafetei colosul SI enan
ocupa locul pnntre alti'!
rnan rezervoare de apa dulce
din lume, ca adrcnne: el nu4ft re
egal: n anum1te locun atinge ln
tur de 1 700 m. El nmagazi
neaza cea 23 000 kml de apa,
ceea ce reprezmta a cmcea
parte dm totalul rezervelor de
apa dulce de pe planeta
almanah
au calcuJi;lt ca daca
ar f1 trebwt desalimzat un ase-
menea volum de apa.
ch1ar la miJloacele moderne,
aceasta ar fi costat de 25 de on
ma1 mult dect intreaga cantitate
de. aur pe Terra.
In Baikal se 330 de run
praie, tar din el numa1
flulliul Angara. din nou o .sta
llstica mteresanta S-a calculat
ca riunle care ahmenteaza
lacul ar inceta brusc mat
curga, Angarei 1-ar tret>u1
Circa 400 de am pina cind ar
sece. duce din el
nu ma1 putm de 2 000 ml de
pe Apa Baikalulu1
este exceptional de limpede SI.
in timp, ma1 putin Mine
ralizata dect n cazul altor npun
de dulce. Un drsc alb. arun-
cat in lac, poate fi vazut pina la
adncimea de 40 m Un record
aproape absolut! Biologn au des
coperi! secretul
a ape Ba1kalului . dm
fauna lut fac parte racu
adevarati .. samtan'' acva-
ha. care pina cele
ma1 infime resturi de substante
orgamce.
inconturat de fTIUnt .. a caror
;na!ttme ma!om'i atinge 2 764 m.
Baikalul ofera o umc.1
BN
celor ce s-au incumetat sa tra
bata lungu! drum pnii la el
Contrastul putern1c dmtre
tea intmclcm de peetii
taiat pe atocun de ca-
nicane adnct,
tura distmcta a pe!sa)ulut ce a
'!lCintat. de a ':mgul secole1or.
;ntii populatia 1ar ap01
pe calaton dm n
treaga lume, venin aici sa ad
mire megalabila a
acestUI colt uruc al Terrer B11
kaJul nu este in, o Intindere
de apa 27 de insule
sparg momr.onia luCiulur rmacu
lat al suprafetei o;ale Cea mar
mare Insula Olhon - are o su
de 730 km
1
, fiind, toto-
data smgura locu1tll Tempe
ratura ape1 este vara, paradoxal.
foarte fenomen de alt-
fel explicabil pnn cantitatea
ei 1mensi'>, ca prin faptul ca h
ind rcon)urata de munti, in cal
darea Baikalului se P4streaza un
mcroc.I!Tlat d1s ne . In 1una ac
gust, cnd temperatura atmge
de regula valor le max1me
acestea se srtUE'aza intre 9
10" C De altfel, pnma senzate
pe care o a1 cind intr-o zi cam
culara te incumet1 sa te avintt in
lac, in pofida avertismentelor
pnm1te de la ce1 de pnn partea
loculUI, ca cmeva 11-a
resp1rat a. In urmatoarele cteva
secunde, corpw incepe se
adapteze, dar oncum, cel mat
bun !unu este sti ctt se
poate de repede Interesa."lt este
de notat ca, in ctuda acestei
temperatun relat11. a
ape1 Batkalulw in cursul vern, el
ingheata foarte irziu pen
tru Stber!a, anume la ncepu
tu. lunh ld!llldne. Expilc.atiil con
sta, Iara ndoiai.'!, -din nou. in vo-
lumul 1mens de ce nu ce
decit treptctt crudura acu
mUJatll m cursul vem Dar la fel
de trziu gheata su
prafata laculUI, de n tuna
ma1, blocun tzolate de gheata .
putind fi ntlmte ch1ar la ince
putul ven: Chma Ba1kaluiU1
Joaca un rol deosebit de 1m
portant n formarea chmet gene
ra e a acestei a Stbene1
Vara temperatura aerulUI este in
'1ed1e cu 4 ma1 n
apropierea lac;:u ut dect, m gene
in restul tmutullll.
In lac in zonele din mpretu
ri 1 c. ca 800 speo1 d1
ferite de plante 1 ammale, dn
tre care tr 1 sfertun nu rna1 pot
fi lntlmte in lume, Ba1ka
lui fr d dec1 un .ongmal muzeu
natural n care s-au nu
meroase fostle VII. Cele mat va
1oroase specn de ce
in .Ba1kal snt stunom;. somQnn,
precum celebru "omuli"
deoseb1t de pe care lo-
ramlcl 'i maninc iarna cruz
tamdu 1 n feln peste care se
presar putina sare Lor .jj se
apot stgJii, lipann alte
SOIUri ,.exoltre" O cunozitate a
faunei BatkaluiUJ este foca .
Unele ale acestw ma
mlfer atmg o greutate de 140
kg. In padunle dm JUrul Baikalu
lui numeroase ammale
cu blana sobol1, her-
mme. conoloct, ondatre. Inca o
155
lacul este o lume
unica, de-a lungul mi-
lioanelor de ani, o constituie
faptul aici aproape nu
reprezentanti ai faunei marine.
O a zonei Baika-
lului snt padurile seculare de pe
versantii muntilor din apropiere,
exploatate destul de intens n ul-
timul timp. Din totalul
transportate n decurs de un an
pe apele lacului, circa 40% snt
reprezentate de lemn produse
din lemn.
Mineralele utile, prospectate
n secolul trecut, snt, de
asemenea, numeroase
accesibile. in cteva locuri,
mmtele de Ies la su-
Pe malul apusean al
Baikalului se Iazuri-
tu! - o decora-
de culoare albastra, cu re-
flexe azurii sau verzw. Dtn ea
se produc obiecte de si
suvernruri, fiind larg
la placarea unor de specta-
cole, a statiilor de metrou din
Moscova din alte ale
Uniunii Sovietice. Vopseaua
pe de lazunt era
n antichitate la greuta-
tea e1 n aur. Sondajele
au are o
srosirne de cteva sute de metri.
In JUrul lacului au fost descope
nte, totodata, Importante re-
zerve de magnezit
munti ntregi de calcedorue, fi.
Ioane de nefrit, de aur mica,
de plumb zmc. Au fost sem-
nalate, de asemenea,
de petrol gaze naturale. Dupa
unele aprec1en, rezervele de mi-
nereu de fier din zona Baikalului
4 miliarde t
Dar oamem1 de cerce-
tatorii Baikalului o
mare n ceea ce pri-
exploatarea la m-
a acestor ale
subsolulut. Constrwrea de com-
binate unitati mdustriale pe
cele deJa existente ar
duce, inevitabil, la poluarea
apei, orict de perfectionate
diversificate ar fi sistemele de
purificare. O n
acest sens deJa. La
tul anilor '60, nceputul anilor
'70, tn localitatea Baikalsk, pe
malul sud-vestic al lacului, ntr-o
vale -din apropierea
coastelor Hamar-Dobanului s-a
Gonstruit o intreprindere produ-
de supercord,
smgura la vremea res-
n U.R.S.S., deosebit de
industriei avtatice de
automobile. Amolasarea acestui
156
combinat pe malul Baikalului a
fost de faptul pentru
producerea respectivului sprti-
rnent superior de era
nevo1e nu numai de lemnul tai-
galei dtn jur, dar de apa deo-
sebit de din
punct de vedere chimic a Baika-
lului. Pentru a prentmpina po-
luarea lacului cu reziduuri indus-
triale,. s-au luat exceptio-
nale. Sistemul de purificare a
apelor reziduale realizat la Bai-
kalsk era cel mai perfectionat
existent n Uniunea 8
includea o - me-
-,
iar n plus o o fil-
trare a apelor
uzatj naintea lor n
lac. n de aceasta, partea
cea mai a reziduurilor nu
era in lac,
pe loc, in ntregime. In urma
acestor apele reziduale
provemte de la combinatul de
deversate n Baikal, la
o mare adncime, nu trebUiau
polueze lacul. Acestea erau cal-
culele. Realitatea a fost
alta. Baikalul a inceput fie
el supus Dar, ca ur-
mare a adoptate de Bi-
roul Politic al C.C. al P.C.U S.
in aprilie 1987, au fost puse la
punct no1 sisteme de epurare a
apelor reziduale, a , efi-
se la 94-95%. Insa
cea mai cale de pas-
trare a BaikalulUI
a ntreprin-
denlor industriale din
n alte regiuni aie Uniunii
Sovietice constrUirea pe malu-
rile laculu1 a unei retele de case
de odihna crearea de noi par-
curi naturale. O
traditie in acest sens
deja, se are in ve-
dere rezervatia Barghuzm,
prima pe malurile Bai-
kalului, a luat in 1916. Ase-
menea forme de conservare a
naturii vor permite protejarea
intregii faune flore a marelui
lac, unice, pentru ge-
viitoare Se are n ve
dere constrwrea unui centru
mternational de tunsm, astfel n-
ct spre secolului XX
Baikalul prim1 anual
cea un milion de din
Uniunea de peste
hotare.
Baikalul, o a Sibenei, cu
toate problemele splendorile
sale, m1-a ammtm de neUI-
tat.
Mircea
~ 1 5 7
5 8 ~
______ ....... _ ....... __ almanah t i i n i t e h n i
159
160 ~
D
n zeucoumata Sd osto-
rte de aproape 160 de
an calea ferata. o
data cu bonefacE)rtle pe
care le-a adus oame-
nilor. a provocat multe nenoro-
corl pron accodentele care au avut
lOc don dolente Pnma vtc-
toma .. balauruluo de otel" s-a ir>-
regostrat in chiar ziua onauguran
promeo ton11 dontre doua orase
Manchester-uverpool. ta 15 sep..
tembne 1830. cond locomotova lw
Stephe.nson a ucos un om
Ooosprezece ano mat tirzou, on
Franta. pe lonia Versaolles de pe
malul sting al S_eneo avea sa se r>-
tim_ple unul dontre . cele mao tra-
goce-accodente de cale ferata Ru-
una din cele patru oso1.
locomotova don capult[eoolur s-a
in plona voteza Locomo-
tova don mpons trenul cu
persoaroe carbunio
don proma: vagoanete de
lemn au luat repede foc s 120 de
oamer11 so-au gasit moartea in li a- .
caro. Tot un accodent priconuot de
foc s-a petrecut pe calea ferata
a erocana Hudson.- in 1870 un
tren cu produse petroliere s-a
aprons si a oncendoat un trsn de
persoane care .trecea pe lonoa ve-
Pina ce trenul a putul to
oprit. au poerot 30 de persoane
Statisticile vremii spre
secolului trecut.
anuala a accidentelor la caile fe-
rate americane. care aveau cea
mai intonsa retea din "lume. se ro-
do ca la cea 7 000 de si
40 000-50 000 de Cele mai
multe catastrofe erau pncinuote
de podurilor construite
don lemn. ca urmare a repezicounii
cu care se extindea calea
Numai .in anii 1881-1882, 40 de
trenuri au suferit accidente n tim-
pul trecerii_ l_or peste _floduri. Multa ,
vreme a datnuot amontorea celor
petrecute in anul 1876. pe podul
de peste riul Ashabula don Ohoo
s.ub povara unui expres, unul don
pilonii podului. vechi de 14 ano, a
cedat; 80 de persoane au fost
uctse, 60 si numai 5 au sca:
almanah
pat ca pnn monune cu
De altfel. de poduro au
avut toc in acea p_enoada so pe
alte ca ferate . Dm trenul aflat pe
podul Tay don care s-a da-
rimat la 28 decembroe r879. au
munt 80 de persoane. Urmaro ir>-
grozotoare_ a avut so accodentul de
pe viaductul de foer Bors de pe il-
noa cu o
deschizatura de 42" m 73 morto.
131 grav
Nu numao podunle. dar s tune-
Iunie au tacut fl anul
1898. i.n tunelu_l Goovo don_ Italia.
1ung de 3 Km construot on anta
so cunoscut pentru lopsa luo de ae-
risore. mecanocul s1 lochtstul au
munt asfoxiato Trenul ramas . tara
conducator, a porn1t inapoo .. cooc-
non(lu-se de un marlar ce venea
in urma sa. in 1902, la un tunel
don statul New York, don cauza tu-
rnului. mecaiucul n-a vazut sem-
nalul de opnre s-a coocnot cu
un alt tren. Accodentul s-a soldat
cu mort raniti Un an
mao tirzou. un .. grav 10c1dent a avut
loc la calea ferata st.tbteraaa tlon
Pans. in gara _Menolmontant. un
tren a luat loc. In urma sa. un al-
tul a. oprit la semnal. in motlocul
lumului gros: 90 de ?ersoane au
murit prin asfixiere
Una din cele mai inspi!llminta-
toare catastrofe s-a desfasurat in
aprilie 1910 la capatul dmspre
vest al Tunelului Cascade1 de pe
lonia Spokane-Seatlle.
Un tren a fost silit in.
tunel din caCJza uneo avalansa ce
pornise la vale pe
ce se ridicau in apro-
. p1ere. Dupa citeva ceasurr de ne-
catatoru au
cerut onsistent personalultJi
porneasca mao departe, spre sta-
Wellongton din aproptere
Acesta s-a lasat induplecat. Dar o
noua unasa s-a dez-
ea a surpat o parte din
munte a tirit trenul in prapastie.
ingropndu-1 la o adincime de 15
m. 100 de persoane pierdut
atunci $1 numa1 citeva au

161
n om al _
[!]
indiferent pentru care
dintre tabere
pentru a fi eficace tre-
buie o le-
cu
posibilitatea
operativ datele secrete
pe care le ar recurge
la sisteme criptografice le-ar
transmite pe cale ar
atrage asupra sa, la fel de
sigur ca cind s-ar plimba mas-
cat in lumii. Este, deci, obli-
gat apel la metode stega-
nografice care ascund chiar
mesajelor (limbaj
amena-
jata in obiecte de uz curent, cer-
neluri simpatice, micropuncte
etc.). Pentru a dejuca aceste sub-
terfugii a izola inamicul intern
in timpul conflictelor militare, gu-
vernele beligerante instituie
sisteme de "filtrare" a corespon-
a mijloacelor de transmi-
siuni, in scopul de a descoperi
intercepta clandes-
tine. s-a desigur, este
vorba de - anticamera
contraspionajului.
Ca alte informative
contrainformative, cenzura este
veche de cind lumea. Date isto-
rice verificate Alexandru
Macedon a fost primul care a fo-
losit-o ca mijloc de
in anul 334 i.e.n., cind armata ma-
vestita cam-
panie impotriva lui Darius, regele
Persiei, in rindul au in-
ceput se manifeste semne de
Viteazul rege a anu-
lat, pe de
a se purta cu ru-
dele, la inceputul campa-
niei. citeva zile, curierii ple-
cau cu un mare de mesaje
trimise de familiilor lor. Pe
traseu curierii au fost
o de
a cercetat intreaga corespon-
aflindu-se astfel cauzele
numele celor
care se opuneau cel mai vehe-
ment ordinelor date de discipolul
lui Aristotel.
Dar de atunci e mult. Metodele
de cenzurare au fost
pe metode-
lor steganografice. Este un lucru
162
firesc pentru inevitabil, mbu-
unei arme
antiarmei. De la
"trei intr-un
de (semn de peri-
col) s-a ajuns la micropunct sau,
poate, chiar la metode mult mai
pe care, deocam-
serviciile speciale nu le-au
De aceea, credem
o incursiune in trecutul prea
al steganografiei este
aceasta pentru simplul
motiv una dintre principalele
sale metode - limbajul conven-
armura a spio-
najului - este de
la inceputurile criptografiei . Este
vorba de folosirea unor expresii
in inofensive, care au
o sint
incorporata in text intr-o cit
se poate de me-
poate fi maj mult sau mai
In forma sa cea
mai ea cuprinde numai
aluzii la persoane sau la fapte cu-
noscute de cei doi
Un de vorbind
despre arestarea unuia dintre
va spune: "Banche-
rul a intrat in spitalul de
s-ar gindi, oare, cineva numaide-
cit la Este proba-
bil.
intr-o mai avem
de-a face cu seturi de cuvinte al
sens este mult mai ascuns.
cu mici coduri avind un
fond de expresii specifice unui
anumit domeniu. De
pomicultura in care cuvin-
tele reale sint nlocuite cu echiva-
lente de genul: Anglia = agud,
ambasador = cais, Paris =
= gutui, rege = prun, Ver-
sailles = inflorit etc. Evident,
este nevoie de abilitate
pentru a folosi un asemenea lim-
baj in transmiterea unor secrete,
iar pentru a le descoperi cenzorul
trebuie manifeste foarte
perspicacitate spirit cri-
tic, pentru este imposibil nu
se strecoara vreo in tim-
pul steganografierii. Un exemplu
tipic de folosire a unei
asemenea metode s-a petrecut in
timpul primului mondial.
Sestzindu-se de faptul din dife-
rite porturi ale Angliei plecau zil-
nic, prin telegraf, Olanda,
enorme comenzi de cen-
zura a informat
contraspionajul. expedi-
torii acestor "comenzi" =
vase de etc.) s-au dovedit
a fi spioni germani; la 15 iulie
1915, au fost in Turnul
Londrei (inchisoare pentru
politici
in timpul celui de-al doilea raz-
boi mondial o cu
un inofensiv (era vorba
despre a la
inceput, cenzurii.
nuielile au inceput abia atunci
cind una din scrisori a fost retur-
din Buenos Aires cu
nea .. destinatarul necunoscut". Ea
a fost persoanei
ca expeditor, o femeie din Port-
land Oregon, S.U.A). Fiind
in de femeia
a predat-o F.B.I.-ului care astfel a
descoperit mesaj :
"TOCMAI ACUM AM
O FOARTE DANSA-
TOARE EA A FOST
DE O
N PARTEA A COR-
PULUI, DAR ACUM E REPA-
... ". Cenzorii sporit vi-
gilenta in curind au pus mina
pe un alt asemenea mesaj : "0

NTR-UN DE RAFIE, VA FI
TOTAL N PRIMA
A LUI FEBRUARIE;
ENGLEZE VOR
MNE N SPITALUL DE
CTEVA LA
REPARAREA DAUNELOR. SPI-
TALUL DE
ZI NOAPTE". Era clar : proprie-
unui magazin de
aflat pe Madison Avenue din New
York, folosindu-se de adresele di-
feritelor sale transmi-
tea, pe cale,
- via America
(Desigur, cititorul a sesizat era
vorba despre repararea vaselor de
aliate.)
O
este incorporarea textului secret
intr-o scrisoare Ca
punct de plecare al inscrierii me-
sajului poate fi prima,
a doua, a treia din fiecare
cuvint sau oricare
Istoria ne multe asemenea
exemple. Cel mai tipic ni se pare
cel al lordului John Trevanion, un
partizan al regelui Angliei , Carol
1, arestat de oamenii lui Cromwell
in castelul Colches-
ter. in timp ce el o proba-
condamnare la moarte, a pri -
mit o scrisoare pe care temnicerii
inainte de a i-o remite, au
examinat-o cu Dar cu
asta au Trevanion, mai
nerspicace, a observat stilul seri-
sorii , precum
a anumitor virgule din text.
ce a cercetat ndelung mesajul , a
notat cea de-a treia din fie-
care cuvnt aflat fiecare
semn de a
care 1-a salvat de la pieire:
"Peretele dinspre est al bl&ericii
in seara zile,
fiind nchis singur n capela pen-
tru face a evadat .
in primul mondial , doi
germani din Statele Unite
ale Americii au folosit un proce-
deu Ei au expediat
lor din Hamburg scrisori
cu un banal. Primul , lu-
ind ca litera a
rui cuvi nt , raporta generalul
Pershing New York-ul
la 1 iunie 1917. Al doilea comu-
nica lucru, dar avea ca
punct de plecare litera a
cuvint. in
loc de se pare
spionii au fost pentru
dezinformare, deoarece Pershing,
al ameri-
cane pe frontul francez
(1917-1919) , i-a devansa! cu ci-
teva zile, trezindu-se cu el
pe capul lor nimic.
in cea de-a doua
stega-
a fost mult dar
nu de ci de oa-
meni pe glume sau
de cei care nu puteau rezista ten-
de a-i trage pe pe
cenzori. Astfel , un american
convenise cu le co-
munice, mascat , unde
se La un moment dat se
sea in Tunis. Conform
pentru a literele T,
U, N, 1 S, a modificat, succesiv,
pe plicul din interior, cea de-a
doua a prenumelui
Din uitase
dateze scrisorile, ele ajun-
gind la intr-o ordine
destul de contra-
i-au "in ciuda
unui atlas geografic la
zi , n-au putut descoperi unde se
NUTSI ". Tentativele de
au devenit atit de
frecvente incit, in 1943, manna a
comunicat echipajelor aseme-
nea "coduri de familie" puteau da
loc la ,,severe
Imediat atacul japonez de
la Pearl Harbour, Statele Unite au
introdus un serviciu de
extrem de sever care s-a dezvoltat
foarte rapid, devenind o organiza-
cu i>este paisprezeoe mii de
persoane, ocupind de
repartizate in
deschiznd un milion de scrisori
pe zi, vizionind fil -
mele cu lupa etc. Neavind inco-
tro, milioane de americani tre-
buiau se a primi
scrisori cu plicurile rupte!
almanah
Spre a metodele de
trans'tnitere steganografice, cen-
zura interzicea expedierea de
obiecte. Partidele
de prin au
fost interzise, iar careurile de cu-
vinte au fost confis-
cate, a se da nici o
Cenzorii , pur simplu, nu aveau
timp le rezolve pe toate pentru
a constata sau nu
mesaje secrete. La fel s-a proce-
dat cu din care
ar fi putut texte scrise
cu de-
senele executate de copii trimise
bunicilor lor erau confiscate, pe
motiv puteau ascunde o
La inceputul celui de-al doilea
mondial cea mai
de stegano-
grafie a fost cerneala
Procedeul este, probabil, la fel de
vechi ca utilizarea .. . vopselelor
naturale. Pl iniu cel spune
in " Istoria seva tutu-
ror euforbiaceelor se la
o scriere Marele poet la-
tin Publius Ovidius Naso, care s-a
din l a Tomis, abor-
el, n "Arta de a iubi ",
problema cernelii simpatice. Nu
este exclus s-o fi folosit chiar in
cu prietenii
la Roma. Filon din
inginer tactician grec,
folosirea unui fel de cer-
din
in epocile de Re-
pe lichidele orga-
nice (lapte, suc de fructe,
etc.), in
scrierea chi-
mice. Cea mai din
categorie, ne spun chi-
este aceea care nu
decit la un singur reactiv.
Pentru a testul vapori-
lor de iod, au inventat, in
timpul mai multe me-
tode. Una din ele consta in a des-
pica o foaie de hirtie, a scrie me-
sajul pe una din ei inte-
rioare apoi a lipi din nou cele
Cerneala fiind blo-
in interior, nici un reactiv nu
putea s-o la
un spion folosise prea cer-
Cum aceasta a
spre exterior, dat
seama de metoda Pentru
a citi un mesaj astfel mascat,
hirtia trebuia din nou.
Dar americanii nu cum.
Atunci au apelat la doi
pentru a fi aplicat
la biletele de unul zece
dolari , care le permitea fabrice
bilete hibride. i-au sal-
vat.
Dar prin aceste metode nu se
putea transmite cantitate
de de care avea nevoie
Germania Giganticul lor
BQ.arat de spionaj mai avea ne-
voie, de altceva care
scape controlului S-a
apelat la microfotografie, de care
spionajul se mai servise, dar mdl
de mult, in timpul campaniei din
1870. s-a ajuns la micro-
punct, la fotografierea de
documente la un microscop cu
sistem optic inversat. Tehnica era
opera profesorului Zapp de la In-
stitutul de tehnologie din Dresda
incepuse in pri-
anului 1940. in toamna lui
1941, metoda era deja
Uliputanele fotografii , de
unui punct, erau lipite,
cu ajutorul unei de colo-
diu, pe orice fel de material - in-
dusiv pe pielea omului. "Era posi-
bil ascunzi - ne spune unul
dintre primii care au folosit
- un volum de
Bibliei in
treci pro-
bleme, prin orice tip de control!
Am pus un punct, cu ajutorul
unei pensete, pe Nu era
nici de unui pis-
trui. .. "
care a revolu-
munca de in
acea a fost drept
a spionajului ina-
mic". la
lor , cenzorii au inceput o
de micro-
puncte. Curind au fost descope-
rite sute mii de "pistrui "
in scrisori de dragoste sau de afa-
ceri , in familiale
etc., etc. Ba chiar pe plicuri.
intr-o zi unui a fi
agent german, i' s-a o per-
in camera hotelu-
lui unde Au fost exami-
nate toate O'biectele sale perso-
nale - inclusiv de corp. in
momentul cind vroiau
valiza plece, un punct mi-
nuscul lipit pe un plic aflat pe
reflectase o de lu-
Cu o a
introdus virful unui ac sub margi-
nea negru 1-a dezli-
pi!. Sub microscop a fost de
sute de ori. Era o
a unui text ce te
singele". Agen-
tul inamic avea sarcina stabi-
unde americanii
cu asupra uraniului.
aceasta tocmai in momentul cind
Statele Unite ale Americii se
duiau secretul asupra
bombei atomice. "Pistruiul " astfel
depistat a constituit cel mai pu-
ternic semnal de pentru
organele de ame-
ricane. iar agentul neutralizat.
TIHU
163
la veacu-
lui al XVIII-lea, omul
a ncercat cu<>erirea
prin felu-
rite care mai de care
mai ineficiente. Ab1a pe la 1740
au aparut studii teoretice mai .
realiste, publicate de fizicieni de
renume, care propuneau utiliza-
rea fortei arhimedice pentru plu-
tirea n aer. Dar realizarea prac-
a primului zbor a fost opera
unor amatori provinciali, prove-
niti din mediul industrial
cu cercurile academice.
Fratii Montgolfier erau proprie:
tarii unei manufacturi de hrtie
aveau ca hobby experimentarea
unor "pungi" de hrtie
care se cnd erau um-
plute cu hidrogen. Solutia pre-
zenta un mare neajuns:
prin porii materialului, hidroge-
nul destul de repede, ast
fel incj sustentatia dura foarte
n scopul de a prouce
un gaz mai Jo-
seph Montgolfier are o idee feri
arde resturi de
fumul obtinut n
balonul de hrtie. Rezultatul a
fost spectaculos constructorul
amator a tra o concluzie empi-
n care va crede
cu prin arderea di-
verselor matenale se pot obtme
gaze cu greutate dife-
mai dect a aerului.
este pnn
realizarea, n 1782, a unui balon
care se ri-
dice cam 20 m. lntuind 1mediat
a desco-
peririi, fratii Montgolfier afirma
puj:Jiic: "Gazul produs de arde
rea unor de nu se va
strecura, ca subtilul <<aer infla-
J64
mobil (cum era numit
nul la ora prin porii
de hrtie. Producrxl.
un suficient de mare, va
fi introducerea, pe calea
aerului, a unei armate ntregi n
interiorul inamice". Se
propune chiar aplicarea
a solutiei pentru finalizarea ase-
diului Gibraltarului de
francezi spanioli.
Bazati pe o
cei doi de hrtie ajung
la o solutie perfect
de zbor pe care au meritul de a
o pune n rapid inge-
nios. La 5 iunie 1783,
Montgolfier fac o demonstratie
la Annonay, lansrxl. un
balon cu aer cald ("cu
'fum", cum l numeau el). Balo-
nul avea un diametru de 10 m
a fost nevo1e de opt vn-
pentru a-1 retine legat de
frnghiile sale. Spectatorii - o
multime pestrita , tu-
turor claselor sociale - au fost
peste de
parcurgnd,
ce a fost cam 2
km n aer, care a aterizat.
Zborul a durat cea 10 minute.
Evenimentul a avut darul
stimuleze "concurenta" cercu-
rilor din Paris, care nu
erau deloc ncntate lase
amatori faca de
cap, ntr -un domeniu ' de
Fizicianul Jacques
Charles o
de a porilor te
de impregna-
rea cu cauciuc. In felul acesta.
perfidul "aer inflamabir', hldro-
genul, poate fi retinut
cu hidrogen
erau singura ca .
:de
franceze. multe dificultati
n umplerea cu acest gaz a unui
balon model cu diametru! de 3
m, Charles lanseze
la lunii august 1793, la
Paris. In 45 de minute, vntul
micul balon la o distanta
de 25 km de la locul
Ateriznd ntr-un sat, balonul
este distrus de localnici cu cio-
mege, furci astfel nct
nu se mai el nu s-a
spart n aer din cauza expansiu-
nii. hidrogenului. .
In acest timp, Montgol-
fier nu stau degeaba. Demon-
stratia de la Annonay a
mare Ludovic al XVI-lea
i se prezinte, la Ver-
sailles, noua Fratii in-
ventatori anun-
tind demonstratia n fata ca-
petelor ncoronate se va face cu
echipaj uman, dar regele inter
zice expres extrava
lurxl. n considerare peri-
. colele pe care le Balo-
nul pentru este
construit ornat
se o ,;repetitie" la
Paris, pentru 14 septembrie. O
l pe
crxl. era n curs de umflare,
spectacolul programat peste
cinci zile la Versailles pare corn
promis. Dar cei doi Montgolfier,
cu E<chipa lor, reali-
un tur de
construind n patru zile alt ba-
lon, mai frumos chiar, pe care l
la Paris, legat cu parme
de sol, la 18 septembrie. A doua
zi, balonul este transportat la
Versailles unde, n fata Curti1,
n 8 minj.lte pe o distanta
de vreo 3 km. In lipsa echipaju-
lui uman, in sint urcati
un berbec, o un
Cet trei "aeronauti"
cu bine; s-a ales cu
o Accidentul este
interpretat ca o confirmare a
clarviziunii regale asupra perico-
l!llor prin
Opinia nu se
net macar atunci cnd nu mai
putin de zece martori oculari
sub au
berbecul lovind cu copita coco-
nainte de decolare. Ludovic
al XVI-lea se ndu.plecat si
almanah
Balonul lansat de
fizicianul )acques
Charles este distrus
la aterizare de dtre
localnici (1 ). Primul
zbor liber cu echipa1
uman (2) . Visul'
strategilor (de cafe-
nea): taxiuri aeriene
yentru Paris (3).
2
aprooa un zbor uman. ingrijorat
de soarta sat,
decide ca n balon fie suiti
doi condamnatt, care, n eventu-
alitatea vor supravietui (ceea
ce nu se prea spera), fie ier-
tati de Prin
energice, prin intermediul
reginei Maria Antoaneta, un t
savant, Piltre de Rozier, l
convinge pe suveran nu e ca-
zul ca onoarea primului zbor
uman unor criminali.
pentru acest zbor
au fost cu o atentie spe
avnd n vedere att mtza
mare, ct necesitatea unet St
gurante pe care nu o
atunci zborurile expenmen-
tale echipaj sau cu ."echi-
paj" Cu diametru!
de 15 m, balonul era n
partea cu un "bal-
con", lat cam de 1 m, n care
neinvidiatii (pentru mo-
ment) Fiecare opera-
tie din procesul de constructie a
balonului a fost de mat
multe ori . S-au cteva zbo-
ruri de testare, n cursul
primul "pilot de ncercare" (cine
altcineva dect Piltre de Ro-
zter?) deprinde foarte repede -
cu balonul tinut captiv - arta de
a comanda, inalti
mE,la de zbor
In la 21 noiembrie
1783, Piltre de Rozier, avnd ca
pasager pe marchizul d'Arlan-
des, n ceea ce con-
stituie pnmul zbor liber cu echi-
paJ uman, pornind de la Cha-
teau de la Muette, din Bois de
Boulogne. o tm
in centrul
Parisului, la o de 8 km
de locul de plecare, n acla
multimii adunate la spec-
tacol. Nici Jacques Charles nu
mult n la 1 de-
cembrie, n prezenta a nu mat
de o din
populatia Parisului, balonul cu
hidrogen al fizician de
din T uilleries
parcurge, purtat de vnt, cam 50
km, stabilind astfel primul re-
cord mondial de
Semnalul era dat. In mai putin
de un an au loc zect de ncer-
de zbor, unele remarcabile
performante aeronautice. Ritmul
n care lumea a adoptat noua tn
era favorizqt de accesi-
bilitatea solutiei. In 84, Blan-
chard zboara peste Marea M-
necit, iar am mai trziu snt
traversatt Alpti Gay Lussac,
marele fizician al timpulw, se ri -
la peste 7 000 m.
Lumea devme cam ne-
de faptul
cu balonul la dis-
vntului . Atunci
constructori inventivi propun
(candide) pentru "cirma
balonului"'. problema care a
obsedat tot veacul al XIX-lea.
Cnd se referea la o chesttune
Napoleon spunea
_, Asta este ca crma
lui" Abia la .,erolulw
apar studii de aerodmamKa
care dau posibilitatea navtu<H'e'.
3 prin aer n dorit!i eea
165
ce conduce la pri-
melor dirijabile.
Balonul liber -
mai mult de 100 de ani singurul
mijloc practic de zbor - face ca-
att n domeniul
civil (sportiv), ct n cel militar.
Qnd prinde vnt favorabil, par-
curge distante enorme (Londra
- Petersburg sau Basel - Con-
stantinopol). Romanul lui Jules
Verne "Cinci n ba-
lon" are un asemenea succes in-
ct opinia cere zgomotos
punerea n a
imaginate. un ba-
lon imens numit "Victoria",
avind in echipaj un doctor Fer-
gusson . un negru Joe, deco-
de la Paris pentru
vntul nu spre Africa, par-
curge 700 km nainte de a
spectaculos (din fericire,
victime) la Hanovra
Armatele care se se
cu baloane pentru mi-
siuni de dirijare
a artileriei. Din zonele asediate
de inamic, aeronautji ies
(aproape) la bunul plac. In tim-
pul blocadei Parisului din 1870,
66 de baloane au decolat pentru
a duce pasageri (exemplul cele-
bru este Gambetta)
Din acestea 58 au
in zonele necontrolate de
germani (inclusiv in Norvegia),
au iar
restul au aterizat pe teritoriul
inamic, unul dintre ele la Mun-
chen.
O cu aparitia avioanelor
importanta miii:
a baloanelor libere s-a dimi-
nuat trept11t, aproape de
disparitie. In secolul nostru, ele
au supravietuit ca aparate
de record (recordurile absolute
de altitudine la aparitia na-
velor cosmice exclu-
siv baloanelor) sau ca mijloace
sportive, de agrement de re-
Tehnologia a
furnizat acestor perfor-
mante deosebite, de o si-
in functionare supe-
altor tipuri de aparate de
zbor.
Toate marile aero-
nautice, pina la cele din ziua de
zi, au fost continuarea ace-
lui salt calitativ petrecut la
tul secolului al XVIII-lea: omul
s-a ridicat n aer cu mijloace
proprii, ce mii de ani a
mas fixat la sol. Un alt mediu n-
cepea fie cucerit!
SORIN
POPESCU
166
,ailiRUL ...
eloterapia consta n
asocierea de numele de choree, a luat, n
muzicale unor anum1te penoade, de
terapeutice indispen- temut. Pe atunc1 se credea ca
sabile, ele aducind, unii muZica ar f1 un remediu specific
o contributie impor- mpotnva acest':i epidemii,
la accelerarea procesului le cmtau muz1cant
de ameliorare sau vindecare n angaJat m acest scop. Dupii
numeroase cazuri patologice. Hecker, efectul terapeutic scon
Marele oftalmolog din secolul tat a fost obtinut
XIX prot Jr Herman von Helm Fapt interesant, n aceste "trata-
l,oll z afirma n spn)lnul melo mente muzicale" are originea
terapiei:
4
"Medicina presupune tarantela_ a
un contact larg cu cele mai va- parte ma1 avea tocma1 ros
nate aspecte ale vietii t_ul de !i izbucnirea bo-
iar muzica exprima in totalitate In. Ma1 tirZIU, 1n 1892, dr. Hun-
omul". ter din Anglia a avt.:t ideea de a
Ideea nu este ntr-ade un pian ntr-un salon de
din antichitate se utili- bolnavi de a-i supune unor
zau muzicale n de ip-
scop terapeutic dar ntr-o special In
folosin- raportul remarca ncetare
du-se riturile magice. Cea mai sau reducerea durenlor n nu
veche asupra puterii rneroase cazuri; la 7 din 10 pa
a muzicii o cent s-a constatat ch.ar. ..
n Biblie: regele Saul era chinuit derea temperaturn. Un medi
de accese de furie, puse pe rus, Beschinsky, a tratat, n
seama unor "duhuri rele". El a 1896, un copd de 3 am care su
auzit vorbindu-se despre un cn- ferea de spa1me nocturne.
din care putea, prin ce toate celelalte metode tera
lui, le alunge. peutlce s-au doved1t muhle, s-a
cnd acel muzi- un tratament melotera
cant, David, a luat harpa a n- piC c.u un vals de Chopin. Qnd i
ceput cnte Saul s-a se cmta melod1a, seara,
grecii antici' sustineau su- se simtea bine; cnd ti';'P de 1
netul flautului, penetrant, cu sen consecutive 1 s-a mtrerupf
cantabilitatea sa !ratamentul,_ starea s-a
dm o cu
tul omului, producnd o stare re1nceperea aud1tnlor muZicale,
avnd influ- care ap01 s-au progresiv,
asupra organismului. Ei copilul s:a vmdecat.
credeau n puterea In ultimele decenii, medici!
a muzicii. Democrit spunea: educaton, ps1hologJ au ses1zat
"Sunetul flautului este n multe recomandat folosirea n scop te-
boli un leac minunat". Despre rapeutic a muzicii, remarcind
instrument Aulus-Gelus actiunea . ei asupra vietii psi-
se exprima: "Suferintele unui . a celor . suferinzi!
om atins de snt foarte sohc1t1nd ch1ar une1
sensibil te cineva i "farmacopei muzicale". Pe baza
dulce melodios din unor. indelungate
flaut". Platon cita cteva s:a a)uns 1':' conclu-
care, prin cntece "magice", zn: !l'uZJca circu-
durerile El s1ngelw e tensiUnea arte-
afirma prescriptiile medicale poate sau n
snt mai eficiente cn- de caracterul muZJcn e
tec, pe care il. socotea ca un . .
proces curativ. In evul mediu n mmn S-a re-
numeroase ale EuroPei, marcat triste nceti-
acea de nesc 1mmn, 1ar cele care
turi puternice ale ntregului au o le accele-
corp, n Franta n
Germania sub denumirea de Cum se actiunea mu
,,dansul Sfintului Guy", n Italia zicii asupra organismului uman?
ca ,,.Tarantate", iar sub Spr.e exemplu, durerea este o
stare a le-
de o de
origine sau
Muzica este tot o spe-
de origine ea
ajunge la percepere pe cale
produce o senzatie
Aceste se ntrec n
a n Ond
nvinge senzatia n-
muzica face efec-
tul. S-ar mai putea admite
asemenea obiectelor nensufle-
corpul omenesc n vi-
de cu muzica;
psihice ar corespunde
cu tonurile nalte, iar alte
de depresie, notelor grave. Pe
de parte, ritmice
snt o proprietate a
corpului nostru.
inimii snt ritmice; ne pu-
tem ritma, de asemenea,
rile musculare voluntare, ca
cele involuntare. funda-
a muzicii, posibili-
tatea mai mult sau mai
de a percepe de a
ritmice,
este probabil n om
se la baza fenomenelor de-
scrise.
Ca melo-
terapia - o parte a terapiei prin
a de do-
meniul umane de cu-
ceririle psihologiei moderne - a
nceput fie organizat
n S.U.A, din anul 1950, cnd
almanah
s-a constituit prima
de muzicoterapie, cu scopul
handicapa-
In 1953 a fost sub
egida UNESCO, Societatea In-
pentru
iar n 1958, la Conser-
vatorul de din Londra,
ia Societatea de
Muzicoterapie, concomitent cu
centrul de formare a muzicote-
La Viena, melotera-
pia este curent n spi-
tale, mai ales n serviciile de of-
talmologie, ortopedie, ftizio-pne-
umologje, neurochirurgie, handi-
motori, psihiatrie, dezal-
coolizare etc. La Salzburg, cele-
brul dirijor Herbert von Karaian
a sub conducerea unui
medic, Institutul de
Muzicoterapie, de care s-a ocu-
pat personal, participnd la cer-
neuro psihofiziologice,
insistnd mai ales asupra recupe-
motori cu
ajutorul !Tlftodelor de
In multe dezvol-
tate se melote-
rapia n majoritatea serviciilor
medicale, n special n serviciile
cu perioade lungi de internare.
Ea este n indi-
viduale (cu sau de grup
de audi-
material acustic adecvat, un
repertoriu bine studiat, variat
dirijat cu Trata-
mentul se cu rezultate
bune n somnoterapie, excluznd
sau reducnd considerabil dozele
de neuroleptice, barbiturice etc.
diminund efectul lor toxic.
De asemenea, muzicoterapia
este n orga-
nice, psihoprofilactice, n
tirea unor interventii chirurgi-
cale, a dureri, n
serviciile de chirurgie
dentare n scopul de-
ca adjuvant analgetic.
In ultima vreme unii muzicotera-
dau chiar indicatii simpto-
rnatice, cu pentru dis-
ciplina n nevroze,
psihoze, de anxietate,
dizarmonii blocaje psiho-mo-
torii, de orientare
adaptare n
ale cerebrale,
de comunicare, la unii handica-
mintali. S-a observat, de
asemenea, muzica are un rol
important de formare comuni-
care la mai ales la cei su-
ferinzi. In gerontologie, melote-
rapia intelec-
tuale incetinite memo-
rie, concentrare),
ritmul veghe-somn diminu-
sentimentul de
izolare.
n protocolul terapeutic com-
plex al unor boli cardiovasculare
(hipertensiune
ndeosebi, n infarc-
tul de miocard), dr. Olaru,
Sectiei de cardiologie din Arad,
167

..,:
.
tn
z
-
N
ce
o
ce
:E

..,:
.cn
z
-
N
ce
o
ce
:E
a indus meloterapia. Efectele
antiaritmice antiischemice au
fost testate prin monitorizarea
electrocardiogramei, pulsului
presiurii arteriale In cazul mai
multor bolnavi care au suferit
un infarct de miocard. Rez!Jta-
tele n recuperarea
socio-prolesionala a acestor pa-
cienti au fost considerate lrx:u
r.tiatoare. Muzi<;oterapia este
utilizata In combaterea taba-
gismului. Mei<Xiile sint nregis-
trate pe casete, la tera-
peutului nu In furx:tie de pre-
ferintele muzicale ale pacientu-
lui, spr-e a.J ajuta pe bolnav
modifice comportamentul. La
noi n In majoritatea servi-
ciilor medicale, organizat sau
nu, se transmite bolnavi-
lor internati sau ambulatori; as-
tazi, In multe Intreprinderi, la (p-
cul de se ma-
zidi, fapt ce influenteaza favora-
bil procesul de productie.
Meloterapia are anu-
mite imite cum ar fi e nerecep-
tivitatea unor subiecti la
e asocierea, deci corx:omitenta,
cu terapii de medicamen-
toase e afectiuni in care muzi-
coterapia este
Mai trebuie amintit
oameni, In special tineri, asculta
In mod abuziv zgomo-
pe care o folosesc ca pe
un "drog": Pentru psihiatri,
aceasta nu este un
semn de "tinerete", ci expresia
unui sentiment de
ceea ce trebuie constituie un
semnal de De altfel, mu-
zica nu este
toare numai pentru urechi, ci
pentru ntregul organism, rx:e
pind cu sistemul nervos termi-
nnd cu inima sau stomacul,
care se pot resimti o ex-
punere la decibeli
excesivi .
Muzica nu
numai la detectarea auzului, ci
are o asupra intregului
organism. Prin vibratiile vocale
sau cele emise de instrumente,
ea o actiune concen-
trata asupra orga-
nismului uman, reactii ce cre-
un factor de o bu-
tristetea
stresul, influenteaza favorabil
intelectul, digestia, tonusul mus-

cular, circulatia etc.
muzica ne poate face mai
buni, de ce, prin auditii muzicale
adecvat alese, nu am putea de-
veni mai
Or. Aurel ROSIN
168
----------- almanah t i i n i t e h n i
------------------------------169
t3
u mai bine de
decenii n Uni-
versitatea statului
Colorado, SHA., a
acceptat o misiune prece-
dent n analele acade-
mice. Era vorba d"e realizarea
unui studiu cu caracter
asupra aparitiilor de obiecte
neidentificate (OZN
la noi, UFO la anglo-saxoni,
OVNI la francezi). Comandat
de US Afr Force, raportul -
va suscita de la nceput po-
lemici de o
toare. Profesorul Condon, pre-
comisiei de
adjunctul Low s-au
de .. . complot pentru in-
n eroare a opiniei pu-
blice. In snul comisiei di-
sensiunile au qtras concedierea
unor membri . naintea pu-
raportului, obiectivitatea
lui a fost sincerita-
tea celor care I-au redactat a
fost la
ani de la -
raportul a fost dat la
nceputul lui 1969 - , am putea
crede polemicile generate de
acest document au fost definitiv
aplanate. Edward Condon Ro-
bert Low au amndoi
lume. Principalul lor ad-
versar, un specialist n fizica at-
mosferei , James McDonald, i-a
precedat, decednd el n 1971.
Dar un student al Uni-
170
din Hawaii , Paul
McCarthy, care era un admira-
tor al lui McDonald, s-a decis
memoria consa-
crnd teza sa de doctorat rolului
jucat de acesta n controversa
anti pro OZN. i-a ofe-
rit doclll1)entele originale ale ra-
portului. In acest fel , ca au-
torul acest lucru,
anumite pasaje din -lucrarea sa
au adus asuprit dede-
subturilor campaniei aranjate de
McDonald contra Comisiei Con-
don. Piesele acestui
scenariu de film au fost
reconstituite de un specia-
list n tehnologii Philip
J. Klass, autorul mai multor lu-
. despre fenomenul OZN.
Concluziile sale, ce au n
revista .,Skeptical lnquirer" ; snt
nete: a fost cu un
complot pentru inducerea n
eroare a opiniei publice ameri-
cane, dar, departe de a fi fost
initiatorii lui, Condon Low
i-au fost victime.
Pentru a putea n-
treaga afacere, ne amintim
n europene fenome-
nul a pasionat doar cteva per-
soane, dincolo de Atlantic el a
avut o cu totul dimensiune.
Pentru foarte americani
credinta n ,.realitatea OZN" a
dobndit dimensiuni cvasireli-
gioase. Mai multe secte I-au in-
tegrat chiar n .,crezul" lor:
OZN urile erau foarte indicate
pentru propagarea ideii de ,,sal-
vare a
Dar faptele. Anul 1947 a
fost cel care a adus prima
turie de o farfurie fi-
ind de pilotul
unui avion privat, Kenneth Ar-
nold. Pe plan politic, era pe-
rioada de nceput a
rece. Americanii sub im-
presia - prin diverse
mijloace - ar urma n orice
moment un atac sovietic prin
surprindere, celui
de la Pearl Harbour. Primele te-
orii .,ozeniste" reflectau aceste
temeri : un ziarist, ar fi fost
vorba de o
n secret de americani; al-
tul, mai alarmist,
misteriosul obiect venea din
U.R.S.S.
Conducerea US Air Force se
afla ntr-o situatie Mili-
tarii erau absolut siguri nu
nici o farfurie
toare sau ceva
tor, care fi generat povestea.
unii generali nu erau
foarte categoric mpotriva ipote-
zei extraterestre sau, mai ales, a
celei care le-ar fi nlesnit noi fon-
duri pentru ; narmare: aeronave
militare secrete venite din
U.R.S.S.; ca urmare, s-a inceput
verificarea a nenu-
asupra
lor de OZN-uri. La nceputul
anilor '50, o parte dmtre
anchetele de
militarii americani demonstrau
fenomenele misterioase se
unei false
a comportamentului unor
obiecte corpuri ce-
(planeta Venus a
toate recordurile), baloa -
ne-sonde . meteorologice, meteo-
riti etc. In aceste conditii, US
Air Force dorea nu numai
arate nu era cu nimic impli-
n aparitia de OZN-uri, dar
acestea nu reprezentau un
pericol pentru securitatea
S.U.A. Truman a
tinut el elu-
cubratiile alarmiste puse n cir-
de anumite publicatii.
Dar sale nu au
dect
americanilor militarii admi-
nistratia fac totul pentru a as-
cunde Teza
a unei "conspiratii a s-a
infiltra! n saga farfuriilor
!oare.
Agasati, dirigentii aviatiei ame-
ricane au se debara-
seze de farfuriile !oare pe
spinarea unui organism universi-
tar a obiectivitate nu pu-
tea fi la
respectabile, ca Institutul de
Tehnologie din Massachusets,
au declj'nat oferta ce le-a fost
dispere
cnd, n luna :unie 1966, un pro-
fesor de la Universitatea din Ari-
zona, James McDonald,
oferit singur serviciile. Compe-
tenta sa n materie de fenomene
atmosferice nu putea fi la
Din el se
cunoscut ca adept al te-
zei vehiculelor extraterestre lo-
cuite. convingere nu
putea oare compromite obiecti-
vitatea Candida-
tura lui McDonald a fost deci

Din fericire, o candida-
s-a profila!; una mai ten-
aceea a din
Colorado, n persoana unuia
dintre ei cei mai re-
Fizician de interna-
Edward Condon a fost
unul dintre principalii colabora-
tori ai Proiectului "Manhattan"
prin care s-a realizat prima
el
a condus Biroul National de
Standarde, Inainte de a se an-
gaja la universitate pentru
continua riie n fizica
particulelor. El a prezidat Socie-
tatea de So-
cietatea pentru Progresul
almanah
telor era membru al Acade-
miei Nationale de orffii
nism cu un prestigiu incontesta-
bil n S.U.A. Contractul ntre
USAF Universitatea Colorado
se n octombrie 1966:
trebuiau
n noiembrie. Contractul preciza
"Studiul va fi n condi-
tii de obiectivitate de
tre care - acest lu-
cru va fi controlat cu - nu
au nici un fel de preferinte sau
idei preconcepute n ceea ce pri-
fenomenul OZN". Aliniatul
referitor la impartialitate l nde-
deja pe McDonald.
Aceasta nu il de
a veni de ori pentru a m-
rezulta.tele anchetelor
sale personale. In ciuda insisten-
telor sale, nu este direct
asociat comisiei.
Alian Hynek, unul dintre
nii astronomi care cred n de-
barcarea mem-
bru al conducerii NICAP, cea
mai asociatie
a iubitorilor de OZN,
printre invitati. Ceea ce
este normal, deoarece prin el se
obtinerea unof date pre-
cise. In schimb, oamenii de
care se
rt mpotriva OZN,
acestea snt sau false interpre-
ale unor fenomene fizice,
sau iluzii, cum erau astronomii
Menzel Philip Klass, nu au
fost invitati, manifesta-
dorinta fie de a n
fata comisiei, fie de a coopera n
calitate de consultanti.
Clauza de impartialitate su-
un alt atunci cnd co-
misia din
un psiholog, ,numit David Saun-
ders, pentru a face parte dintre
anchetatorii CII strn-
gerea depozitiilor.. Mai trziu,
Saunders a trebuit recu-
nainte cu numai c-
teva luni de angajare el ncepuse
frecventeze NICAP-ul n
urma unor lecturi de
SF a numeroase de
senzatie '-OZN-istice. Era deja
convins guvernul
In snul comisiei nu a
ncercat strecoare
opinie, dar a
unei deosebite cazurile
de ce a implica
o origjne a OZN-u-
rilor. In iunie 1967 - la mijlocul
drumului - , comisia a o
n persoana unw
inginer electrotehnician,
Norman Levine, absol-
vent al din Arizona,
el converbt la Ipoteza ex
OZN sub influenta
lui McDonald. Planul de lucru al
comisiei prevedea
spre studiu a unui de
de de OZN-uri,
n de gradul lor de inte-
res, Unei echipe de oameni de
Aceste erau cu-
lese de circa o de anche-
tatori repartizati pe ntregul teri-
toriu al S.U.A., majoritatea lor
fiind la NICAP lu-
crnd cu un entuziasm ce tre-
buia luat 1n considerare. Imediat
ce a intrat n comisie, Le-
vine s-a numit secretar al
comisiei de cu misiu-
nea de coordoQare a
investigatorilor. In functiile cheie
pe care le detineau, Saunders
Levine au avut posibilitatea
cazurile ce au fost su-
puse oamenilor de
Chiar nu puteau
chiar totul: sugestii ale lui
Saunders nu au fost retinute de
Condon Low. Una era aceea
de a informa publicul pe parcur-
sul comisiei a
tepta publicarea a rapor-
tului de USAF. A doua
prevedea deschiderea unor dez-
bateri publice arupra "proble-
melor sociale care s-ar pune n
lume In cazul n care
comisiei alte ulte-
rioare ar confirma ntr-o ma-
vizitele extrateres-
tre".
Aceste prime dezacorduri n
snul comisiei ncepu-
tul unei serii de evenimente a
o lec-
tura a tezei de doctorat a
lui McCarthy. la n-
toarcerea din cea de-a doua
la Boulder (sediul univer-
n august 1967,' cnd ex-
pusese rezultatele anchetelor
sale ntreprinse n Australia,
McDonald era descuraja!; el a
acest lucru secretarei
Mary Lou Armstrong, asistenta
a Comisiei Con-
dan. De ce nu lui Condon sau
lui Low? Pentru
McCarthy, "McDonald putea
fie sincer cnd vorbea sau i
scria lui Mary Lou, dar nu
membrilor comisiei, ..care se
tau foarte rezervati". Cine erau
ceilalti membri? Saunder Le-
vine, probabil
La 12 decembrie, ntlnire se-
la Denver. Snt acolo
Saunders, Levine, Mary Lou
Armstrong , McDonald
Hynek. McDonald rapor-
tul final al comisiei respinge clar
-------------------------------In
vtzttelor extraterestrt.
Ceea ce ar putea rumeze
sa de a vedea
de guvern o
in care el, McDonald, fie res-
ponsabil. De aici descura)area
de care scria Mary Lou. Punctul
pnncipal pe ordinea de zi a ntl-
nirii de la Denver: lansarea unei
scrisori de informare, care ulte-
rior ar putea deveni pre-
cum crearea unui organism
care studieze "serios" pro-
blema OZN se prezinte in
Consresului concurnd Co-
misia Condon. Era vorba deci
de a distruge anticipat credibili-
tatea raportului ce urma fie
publicat de acesta din
Arma a campa
niei de trebuia fie
un memorandum ntocmit de
Low n august 1967, deci nain
tea contractului Uni-
Colorado cu USAF.
La Boulder cad
McDonald i-a trimis lui Low o
scrisoare cu citate din propriul
memorandum. Convocati
de Condon, L..evine
Saunders recunosc i-au
transmis o copie a acestuia lui
McDonald. Snt imediat
tati din comisie. Mary Lou Arm
strong
Klass, ea este aceea care ar fi
memorandumul n arhivele
comisiei fiind la originea
acestuia n exterior. Utiliznd
memorandumul ca o m
potriva Comisiei Condon, ad-
versarii angajau o juri
pen-
tru textul fusese redactat n
momentul n care se purtau dis-
este sau nu cazul
se semneze contractul de cerce
tare cu USAF. Intitulat
asupra fenomenului OZN", _el
era adresat unor ai
Colorado. Low
172
exprima punctele de vedere per-
sonale. El nu angaja n mei o
comtsta care mei nu
exista inca. Dar, mai ales, el
sublinia a se atinge de
concluziile absolut negative -
este dificil demonstrezi
ceva nu -, de
tind zadarnice.
fraza care a declan
scandalul: .,Trucul' (artificial),
mea, este acela de
a prezenta proiectul ntr-o ma
care, pentru public,
complet oferind
munca
unui grup de ce fac
totul pentru a fi obiectivi, dar
care cred de zero
probabilitatea de a o farfu-
rie ... "
Ofensiva s-a de-
la 30 aprilie cu o confe
de a NICAP; Comi-
sta Condon, cu care
asociatie a colaborat,
este cu noroi, iar VIi-
torul ei raport respins namte de
a fi public.
mai trziu, revista de mare tiraj
.,Look" pasaje din me-
morandum pentru a denunta
contractul ca un .,truc" pentru
care USAF a o
de milion de dolari spre a-i n-
pe americani. Articolul
lui John Fui
ler, un autor specializat In farfu-
rii avln o lucrare
cu o apa
ratele co.mpaniei aeriene
"Eastern Alr I.ines" snt bntuite
de .. : fantomele unui echipaj dis
n .timpul unei catastrofe.
aeiiene! In Camera Reprezen
tantilor, un anume. John Rush
din Indiana acuza Comisia Con
don a cheltuit banii publici
ntr-o ale rezultate
snt dubioase. El cere ca USAF
fie de problema
studierit OZN aceasta fie
Congresului.
tezei lui McCarthy, se
lui
Rush parte dintr-un plan
abil, conceput de McDonald.
Cei doi se n anul pre
cedent, cu timp nainte ca
lucrul Comisia Con
don. Intr-o scrisoare din martie
1967, McDonald l ntreba pe
Rush poate provoca o se-
ne de audieri n unei comisii
a Congresului n cu
OZN-urile. Expeditorul insista
asupra cererii sale n mai multe
scrisori ultenoare. La lui
1967, Rush este .
mat bine se acest lucru
publicarea 'l'11portului Con-
clon. a to
prin a se convins, pen
tru n luna mai 1968 ia cu-
vntul in fata Camerei Reprezen
luni mai trziu Vic-
torie! Comisia de a
Camerei Reprezentantilor (al
rui membru era) va un
"simpozion" de o zi cu tema
OZN. Acest termen - "simpo
zion" - a fost preferat celui de
"audieri", care implica dezbateri
contradictorii, deoarece din cei
oameni de
participe cinci (ntre care McDo-
nald Hynek) erau partizam
ai farfuriilor
AJ astronomul Cari Sa
gan, inclina pe atunci cam n
Ulterior, el
schimbat opiniile. Cu regret,
poate: sa
il probabil de
la ideea unei ntlniri cu
Ca om de
a se incline in fata
probelor. A devenit chiar mem-
bru al comitetului al
revistei "Skeptical lnquirer". Ul
tima de
McCarthy n hirtiile lui McDo
nald: acesta a fost autoriza! de
Rush selectio
neze ce trebuiau
mvitate la simpozion. Pentru a
le contacta, el a utilizat cartea
de credit pe care o
Rush, ca membru al Congresu-
lui, a telefonat la mari distante
pe banii admimstratiet, din bi-
rourile acesteia.
Nimeni nu poate spune pina
unde .ar fi mers campa
nie daca Rush nu fi pierdut
locul de reprezentant in 1968. A
fost prin alegerea n
consiliul de conducere al NI-
. CAP! Cit despre de la
{Continuare in pag. 188)
---------- almanah tehnicii

174
t3
. u la fri-
gidere agregatul fri-
gorific este montat
in zona a
carcasei, din considerente de
sonorizare stabili-
tate. De curind s-a descl'lperit
in prospecte ziare vechi
primele frigidere nu utilizau
Mo-
torul condensatorul erau
montate pe capacul superior
al dulapului , deci qeasupra
cutiei de alimente. In acest
fel, de aer cald pro-
de moto-
rului nu mai cutia
de alimente, ci
energia direct in at-
prin
de
acum de secol a re-
. venit in actualitate,
de economie de
sum de energie de la
este de numai
10-40% (in de capa-
din cel al unuia
nUit. Acest lucru este posibil
unui sistem
special de alimentare ce face
NOUTATI IN TEHNICA
' -
fRIGORifiCA
energie. Designeni anilor ur-
vor seama de
aceasta, mutind agregatul in
partea a
carcasei. In acest mod, frigi-
derul va deveni mai
mai din punct de ve-
dere estetic, crescind aparent
indicele de utilizare. a
lui in volumul dat.
termice prin fo-
losirea de noi mase plastice
va compensa, cel par-
pierderea de energie. Un
frigider ce
poate rea-
liza un consum mediu anual
de energie cu 10-12% mai
mic decit unul
O de specialitate a in-
ceput comercializeze un
tip de frigider al con-
apel la ajutorul unui panou
de celule fotovoltaice. Un
acumulator de tip auto sto-
energia o
compresorului, al
motor a fost rebobinat
pentru tensiunea de
de 12 V c.c. in
cazul in care energia
in acumulator nu este sufi-
un sistem electronic
alimentarea de la
Consumul este depen-
dent de climatice
ale zonei in care se
frigiderul, un mare de
zile insorita favorizind
rea consumului de energie.
de comercializare este
mare in primul
rind, costului ridicat al celule-
lor fotovoltaice.
C
mplasat n ve-
chiul . vad co-
meTCial al Ca-
pitalei, Maga-
zinul Universal "UNI-
REA" dispune de o su-
de "cea 30 000
mp, pe opt
niveluri, cu teh-
nice la nivel mondial.
Compartimentarea inte-
a magazinului, va-
rietatea puse
la dispozitie in cadrul ce-
lor 80 de raioane, modul
ingenios de prezentare
conduc la servirea mo-
a

Parter: cristaluri, arti-
zana!, cosmetice, arti-
cole pentru
Et. 1: articole pentru
femei copii
tricotaje,
Et. 11: articole pentru
galanl
Magazinul Universal
terie,
turi (bumbac,
tase).
Et. III: sport, electro-
nice, articole de gospo-
portela-
nuri.
IV: decoratiuni inte-
rioare, aparate electro-
casnice, electrice.
Et. V:
Et. VI: unicate, arti-
cole de serii scurte exe-
cutate in mod deosebit
pentru garderoba femei-
lor
Subsol: produse ali-
mentare.
Magazinul "UNIREA"
este deschis zilnic intre
orele: 8- 21, iar duminica
ntre orele: 8- 13.
Adresa magazinului :
Piata Unirii
nr. 1, cod 70004, telefon:
22 50 50.
UNIRBA
~ ~ ~
-----------almanah t i i n i t e h n i
-------------------------------177
n scopul
emisiunilor
de televiziune, pentru
a satisface
posesori de televi-
zoare care locuiesc in imobile
ce nu dispun de de an-

de propagare mai difi.
cile, ori dispun de receptoare de
tipuri mai colectivul de lu
tori ai Intreprinderii ELEC-
'ffiONICA a finalizat - n con-
- a pus n fabri-
catie un de elemente de
anteni individuali cu
toarea amplificator
individual de canal TV din do-
meniul FIF; amplificator indivi-
dual de canal TV din dofneniul
UIF; alimentator pentru amplifi-
cator de dispozitiv de
nsurnare a semnalelor 1V (su-
mator canale TV); convertor in-
dividual de canal TV din dome-
niul UIF n domeniul FIF.
Schema bloc a n va-
rianta sa este
in figura 1.
Se folosirea de an-
tene exterioare
canalului de amplifi-
catorul individual. Pentru adap-
tarea antenei (cea
300 !l) cu cea a cablului coaxial
de coborre (75 n ) este reco-
mandabil sa se foloseasca bucle
de adapiare in A./ 2.
Amplificatorul individual
de canal TV (FIF sau UIF)
Acest produs este destinat
n cazurile tn care re
TV este
toare (imagini sunet zgomo
toase) nivelului rric al
semnalului la borna de a
receptorului TV.
Conectarea amplificatorului la
la televizor se face nu-
mai cu cablu coaxial (asimetric)
' cu de 75 !l. Amplifica-
torul se va monta pe pilonul an-
tenei, in apropierea acestuia, cu
cablu de legatura ct mai scurt,
asigurtndu-se astfel un raport
Semnal-zgomot ct mai bun
O de
cu amplificator individual de ca-
hal este n figura 2.
In figura 3 se modul
e montare a ansamblului ampli-
de pe
pilonul antenei.
Amplificatorul se
de la o de curent conti-
nuu de -12V, direct prin cablul
coaxial de coborire. In nici un
caz nu se vor folosi ca de
alimentare receptorul TV sau
alte surse
178
de la
"ELECTRONICA"
din punct de vedere al electro-

Caracteristici tehnice:
e Amplificarea: ? 20 dB
e Factorul de zgomot: S 8 dB
e Factorul de reflexie: p S 0,5
e Tensiunea de alimentare:
12 Vcc
e Curentul absorb1t : :S 10 mA
e Canale amplificate 11n11 l
Fig. 1 - 1) TV
FII' cu nivel
de 2)
TV FIF
cu niVO!I mic de SJem
3) TV a -
nal UIF cu nivel _____ _
din canalele 1-12 FIF sau unul
din cana1ele din domeniul UIF
e Banda de trecere: un canal
TV
Dimensiuni de gabarit : 108
X 74 X 69 mm.
Alimentatorul pentru am-
plificator anteni
Alimentarea amplificatorului
de se face prin cablul
de SJemnal; 4) ten
TV am/ UIF cu niVO!I
mic de SJemml ; 5)
ndi vi-
de din
domeniul FIF; 6)
plifiator
de TV din do-
meniul U/F; 7) ali-
pentru .1m-
almanah
coaxial de coborire, alirnentato-
rul installndu-se tntre cablul coa
xial televizor.
Caracteristici tehrice:
e Tensiunea de a ali-
. +IV
mentatorului: -12 V _
1
5
V
e Curentul maxim debitat: 30
mA
e Tensiunea ondulatorie:
rnax.. 50 mVn(100 Hz)
e Tensiunea de alirnen1are:
220 Vea
Dimensiuni de gabarit: 150
X 175 X 65 mm.
l.eg&tura dintre amplificatOI'
alirnentatOI' nu se poate face
prin cablu bifilar simetric de
m n chiar se
dispozitive de adaptare sime-
Se va utiliza exclusiv
cablul coaxial.
De la un singur aJimen.
tatOI' se __eoate alimenta un grup
de amplificatoare incividuale de
canal, suma ab-
sorbiti din alimentat OI' nu depA
30 mA.
Con'f'M'torul Individual de
anal TV din cton-Hul UIF tn
domeniul m (fig. l).
ln cazul In care se re-
ur11i canal din do--
merWul UIF, iar receptorul TV al
utilizatorului este de un tip mai
vechi, deci echipat doar cu se-
lectOI' FIF (canalele 1-12), se ua
utiliza conuertOI'ul incividual de
canale cu alirnentatOI'
tncorporat).
Comlertorul incividual de ca-
nale permite receptionarea ca-
naleb TV din domeniul UIF
prin transla1area lor In canale
cin domeniul FIF. Com.tertorul
este construit In mai m..llte va-
riante de utilizare, pentru con-
versii din:
canalul 34 (UIF) In canalul
2 (FIF)
canalul 24 (UIF) h canalul
8 (FIF)
canalul 32 (UIF) h canalul
2 (FIF)
canalul 32 (UIF) In canalul
8 (FIF)
e canalul 39 {UIF) h canalul
8 (FIF).
Alte ti de COI'M!rsie
sint:
canalul 24 (Uif) In canalele
2,3,4,9 (FIF)
canalul 32 (UIF) In canalele
1,3,4,5,6 (FIF)
e canalul 31,33 (UIF) tn ca-
nalele 1,2,3,4,5 {FIF)
canalul 39 (UIF) h canalele
1, 2, 3, 7, 8, 9 (FIF).
La beneficiarior se
poate conuersia oricanj
Qnal din UIF tntr-unul din cana-
lele FIF.
Amplificarea: 15 dB
e Factoru de _zgomot: F :S
10 dB
lrnpedanta de intrare: 75 n
Coeficentul de reflexie: p :S
0,6
lrnpedanta de 75 n
pllflator de anteni ;
8) corwertor Ind'-!
tlual de canal TV din
domeniul UIF in do-
meniul FIF (se intro-
duce in
lan!ului numai in ca-
zul t ipurilor mai
Alimentator
wechi de receptoare
rv. apablte re--
emisiunile
ucluslv in domeniul
RF); 9) dispozitiv de
inswnare a semnale-
lor TV (swnator a-
nale TV).
Rg.2 - 1) anii!N a-
nal TV cu nivel mic
de temNI; 2) ampilfl
aw anal TV (FIF
sau UIF); 3) al/menta-
tor P!_ntru
vnpll(lator anal TV.
Fi g. 3
T ensiuJWa de alimentare:
-220 V, 50 Hz
Ct.nntU absabit: :S 4 mA
e Dimensiuni de gabarit :
138 X 75 X 56,5 mm.
Dispozitivul de irwumare a
...,......,_ TV FIF -Uif (su
i
tOI' canale TV)
n cazu In care se receptio-
mai multe canale TV (dn
domeniile FIF UIF) pentru a
folosi un singur cablu de cobo-
rire, se dispozitivU de
tnswnare a semnalelor de teJevi.
ziune FIF-UIF. Dispozitivu de
tnsumare a semnalelor TV
FIF-UIF are patru bome de in-
trare (maximum - la ce-
rere) o de
riie stnt asimetrice, cu
impedanta de 1 z 1 = 75 n.
Dispozitivul de lnsurnare a
semnalelor TV se pe
pilonul ce antenele. El
permite, prin constructia sa, In
chiderea circuitului de _alirnen
tare a amplificatOI'uui de canal
TV indivi<l!al.
e FactOI'U de reflexie la una
din bornele de intrare sau la
bornele de cind celelalte
sau sint lnctlise pe
Fig. 4
iupecanta caracteristicA (75 Ol:
p :S 0,5.
Dimensiuni de gabarit :
162 X 91 X 62 mm.
nstalatia de antene cu dispo-
zitiv de tJ'ISUD\aft! este prezen
tn figura 4.
179
D
mboga(ind cu no1 va-
lori platforma indus-
triala a Cra10ve1, n-
treprinderea de Utila)
Greu este o unitate reprezenta
pentru inaltele performante
' nregistrate de industria grea ro-

din do-
tarea sa, furnizate de firme cu
din
sau provenite din autodotare,
ct personalul bine instruit
onstituie cadrul cu care
I.U.G.Craiova pro-
use de calitate. Alatun
ce gigant folosite pen
tru prelucrarea cu precizie ndi
a pieselor mari, parcul de
tilaje destinat productiei de
utilaj tehnologic
este ntregit cu de prec1
ie de mare productivitate
entru speciale De
semenea, precizia ridicata este
att de halele climah
zale n care se prelu
crarea pieselor de
ale montajul
ubansamblurilor componente
le acestora, cit de
rocedeele de artifi
ntre operatu, care
pieselor prelucrate stabilitate d1
mensionala
limile specia le pentru prelu.
rarea pieselor grele super
ele, cum smt su
pate mari, ca)ele turnate nentru
arninoare berbecii masivi pentru
rese de fonat etc. sau lima de
prelucrare a cilindrilor pentru fa
bricile de hrtie a de
rninoare, posibilitatea
pieselor cu greutatea
e la 250 t a cilindrilor
cu diametrul de la 2.5 m
5 m) i lungimi ma-
xime ae 14 m, inclusiv echilibra
rea a acestora . .
Sectoarele de montaJ preva
zute cu platforme de dimensit..m
man, cu podun rulante puter
ruce cu standun de ncercan
adecvate permit livrarea de pro
duse bme venficate scurtarea
ciclurilor de montaJ de pr'e
dare 'a benefician
n domeniul unelte,
:.U.G Craiova livreaza rele !Tldl
r1ari ut laje din gama respe( tva
n 1st
fel
e Strungurile paralele gre-
le de 1 400 x 6 000, 1 800 x
8 000, 2 000 X 000, 2 500 X
10 000, 3 500 X 12 000, 3 150 X
30 000, , oate acestea dispunnd
de
e de frezat longitu-
inal u unul sau cu por
mob1le, pe batu comun tip
I=RM 3200 NC FPM 4000 NC
on Cll portal fix lip FLP 3100.
e pentru frezat
tip FD 3600 FD
6000.
P de fabnc"ltie c n
trepnnrlerii au .nrat strungu
nle automdte mulhax echipate
la (SAM :60/8 M SAM
200!6 M)
O pondere 'nsemnat'l n pro
duc(ia curerta a intrepnnderi1 o
utilaiele tehnolog1ce desti-
niE .'ldustnei metalurgice SI
derurgJce. Dir prima tre
bwe e'lurnerate:
e Laminoarele de tras
la rece, realizate n vananele:
l.APIR 25, l.APIR 75 l PR 90,
LAPIROL 2x6 - 15, l.APIROL 2
X 5 30, l.APIROL 60 120.
d n
180------------------------------
frenat tip M IS 12.
e de prendoit
marginile tablei tip MPMT 25
12.
e Presele de ndreptat ta-
2 000 tf.
e de roluit

e de polizat bare,
blumuri tobe
oare. Din cea de-a doua

e Liniile de turnare conti-
n blumuri (reali
zate integral pentru prima
n ntr-o unitate).
e ramele blinda-
jele necesare bateriilor de
almanah
cocsificare, meca-
nici etc.
Pentru sectorul industriei de
prelucrare a lemnului, I.U.G.-
Craiova a devenit unicul furni
zor de prese hidraulice, dintre
care PH6, PH15,
PHM 2000, PHM 400; presa
pentru elemente ornamenta-
le PE O 440, orizon-
tal cu EPO 1200 x
4000.
Pentru industria hrtiei ,
I.U.G.-Craiova ma1 poate li
vra pentru mdustriile rnetalur-
cea a lemnului
complete, precum
separate.
Coopernd cu firme de re
num.e sau lucrnd proiecte
elaborate de institute de specia-
litate ori n atelierele de concep-
proprii, I.U G.-Craiova mai
poate livra produse
proiectele beneficianlor.
1 U.G. -Craiova produce Pentru suplimemare
care n corn- adresati ntre
ponenta liniilor de a prinderii de Utilaj Greu Craiova,
hrtiei cu a ba- Str. Tehnicii nr. 1, telefon: (941)
ze1 d O 000 mm. _____ 44100, telex: 41323.
181
-
eco
spre
calculatoare
O
storia jocurilor
indeaproape is-
toria
umane, Implicit, isto-
ria tehnoiCJ!jei, a chiar,
lnterconditionarea fiind reci -
spre beneficiul amindu-
rora. a intra in detalii,
"era" jocurilor
folosind un echipament
simplu, accesibil tehnologiei de
acum, zicem, un mileniu:
dame, GO (cu ex-
ceptia celelalte jocuri
sint, modele de eco-
nomicitate, avind nevoie doar de
o de seturi de
albe ne-
gre, alte cerinte suplimen-
tare), Vremurile mai noi au adus
in jocurile care
o participare in
realizare. ne gindim la jocul
14 - 15 al lui Sam Loyd, la Tur-
nul din Hanoi al lui E. Lucas, la
Inelele (inventate, se
pare, pe undeva prin .. , Penin-
sula Exponentii cei
mai reprezentativi ai acestei
clase sint jocurile din familia cu-
bului Rubik, eubul Domi-
noul, Turnul Babilon,
fermecate (ultima creatie a cu-
noscutului inventator maghiar
de jocuri solitare).
in calculatoarele. O
(realmente
deoarece abia citeva
decenii, o de secol cel
182
mult) - informatica -. o
categorie de jocuri - jocurile
pe calculator. Un uni-
vers. lnglobind in mare
jocurile anterioare '(in principiu,
orice joc logic poate fi practicat
avind calculatorul ca suport,
sau, noutatea care impor-
domeniului, avind calcula-
torul ca partener ,Jnteligent'' de
intrecere), dar aducind un
larg evantai de ine-
dite, deci de jocuri inedite. Este
vorba despre jocurile de indemi-
nare in primul rnd, bazate pe
reflexe, pe decizii rapide, ur-
mate de actiuni rapide. Condu-
cerea unor autovehicule sau
aparate de zbor, deplasarea
unor personaje prin labirinturi
dintre cele mai subtile, deghi-
zate in fel chip, in prezenta
unor obstacole avind n
obiective bine precizate. De ase-
menea, este vorba despre jocu-
rile de in care un
personaj, reprezentantul
rUlui, trebuie un
drum (din nou motivul labirintu-
lui) cu repetate, cu
obiecte de
De data aceasta nu reflexele
sint importante, ci
drumului de parcurs, intuitia,
buna organizare a tii" ;
inteligenta n rezolva-
rea unor probleme date cu mij-
loace acumulate pe parcursul
drumului.
Subiectul este inepuizabil. Ca
dimensiuni in timp. cum
jocurile pe care le-am numit
"vechi" suscite inte-
resul, uneori chiar amplificat,
din partea noilor generatii (gndi ..
la la GO, la Reversi),
cum totdeauna ne va
"invrtim" un cub Rubik
(chiar nu cu fiorul de la in-
ceput), la fel jocurile pe calcula-
tor nu se vor epuiza
inceputul erei informaticii,
s-a spus asta de
ori. Calculatorul nu numai va
ajunge la fel de accesibil de
precum ceasurile (de
de perete etc,), dar va fi
implicat att de profund de
masiv in viata de zi cu
zi, incit vom avea de-a face cu
el continuu, Inclusiv ca partener
de joc chiar de Prima

du-se aproape "uman atUOCJ
cind in fata tablei de e
GO, de Reversi.
numai la Reversi este uman ca
un la este uman
ca un puternic, dar nu
de mare n timp ce
la GO se ca un nce-
... Progresle snt conti-
nue, D. Levy, un specialist cu-
noscut n domeniu, pronostica
acum citiva ani n anul 2000
numai 1% dintre posesorii de
calculatoare personale vor
mai putea nvinge calculatorul la
-----------almanah
jocul preferat.)
introducere nu
a dorit altceva decit argu-
menteze necesitatea n
"era a
torilor de jocuri, oportuni-
tatea unor concrete n
acest sens un
cuvnt de pentru recenta
a RECOOP, n col<!bo-
rare cu Institutul de de
Calcul (ITCI), de
a trece la comercializarea de ca-
sete cu jocuri pentru.calculatoa-
rele personale din familia Sin-
clair Spectrum (TIM- S, HC,
COBRA).
De fapt , RECOOP
de mai mult timp cunoscute in-
tentiile de a aborda acest "ca-
pitol'' al productiei de jocuri. De
curnd, a fost pus la punct
un program detaliat privind or-
ganizarea desfa-
cerii jocurilor electronice n
cadrul CENTROCOOP. ca
n alte contexte, RECOOP este
decis
o campanie n
cu jocurile pe calculator.
Incepind cu organizarea. S-a
luat cu institutiile care
pot contribui la buna transpu-
nere n a ideii, cu insti-
tutiile interesate n utilizarea
acestui mod de educare/instrui-
re/ petrecere a timpului liber:
ITCI, Electrecord, MEI, Consi-
liul National al Organizatiei Pio-
nierilor etc. S-a constituit o
comisie de avizare, incluznd
persoane cu munci de
dere n domeniu.
Se vor organiza concursuri de
creatie de programe Gocuri n
primul rind) - deja n cadrul
concursului de jocuri logice or-
ganizat de revista
n colaborare cu RE-
COOP n 1987 a existat o
de jocuri pe calculator
(unele dintre acestea vor fi pre-
luate de RECOOP n vederea
Iar popularizarea
jocurilor se va face, evident,
multilateral, ncepnd cu reclama
pe canalele
mass-media continu-
nd cu editarea de rpa-
nuale (cel de BASIC, cu lectii
pentru cu aplicatii
dintre cele mai diverse, de la
manualul de la
realizare de jocuri, este .
aproape de finalizare) in-
cheind cu dotarea cu calcula-
toare a unor turistice, de
sau cu ca-
racter distractiv pentru tineret.
Aspectul trebuie fiind o
completare a deja
fraditionalelor limitatelor ca
,jocuri mecanice".
Pentru spuneam, varietatea
jocurilor pentru calculator este
practic
Bineinteles, nu va fi vorba nu-
mai despre jocuri propriu-zise.
Pentru edificarea cititorului inte-
resat, tipurile de
produse informatice, cum
sint ele n programul
amintit cum vor fi ele n
curnd accesibile n magazinele
CENTROCOOP: (1) jocuri (de
ndemnare reflexe, logice, si-
de decizie), {2) Pro-
grame de instruire (n utiliza-
rea calculatoarelor , pentru
(3) Utilitare pentru
dezvoltarea de
{agende, editare prelucrare de
texte, baze de date, editare
prelucrare de tabele,
(4) la
cheie pentru diferite dome nii
(programe topografice, pentru
aplicatii medicale,
grafice, calcule n
domeniul constructiilor).
mnem la jocuri. Cele cinci
jocuri cu pretext chimic (utile n
chimiei la nivelul gim-
naziului) au fost deja discutate
n revista La
fel jocurile prezentate n ca-
drul concursului din 1987. RE-
COOP are n vedere alte
titluri , unele originale, altele
ale unor jocuri aflate n
circulatie pe cal-
culatoarele din familia Sinclair
Spectrum. Ajunge amintim
programele de Scrabble, Re-
versi, cele de Nim Bonol, pen-
tru rezolvarea Turnului din Ha-
noi mai departe.
in unele detalii
in ceea ce un program
referitor la un joc inedit, proba-
bil, pentru cititor, cunoscut n li-
sub numele Iepurele
copoii. El este analizat, de
exemplu, n Winning ways for
rour mathematical plays, de
E. R. Berlekamp, J.H. Commy,
R. K. Guy (Academic Press,
New York, 1982). Tabla de joc
are forma din figura 1; un
tor dispune de 3 piese (copoii),
iar de una (iepu-
rele). la nceputul parti -
183
-1
dei ca In
pe rnd, o mutare constnd in
deplasarea unei piese din punc-
tul unde se intr-un
punct vecin, tiber. Desigur, un
copoii, ie-
purele. Copoii nu pot fi mutati
inapoi, ci numai inainte late-
ral. Iepurele poate fi mutat in
orice directie. cu co-
poii
imobitizeze iepurele in fel in-
cit acesta nu mai fi
mutat. ieourele trece de li-
184
nia copoilor, atunci el nu mai
poate fi blocat partida.
De asemenea, cu iepu-
rele copoii nu fac
nici un pas inainte timp de 10

Jocul este cunoscut din
secolql trecut este bine stu-
diat. In particular, se cine
nvinge in functie de
care primul de
de start, care poate difere de
cea din Mai mult, se pot
folosi table mai mari, ceea ce
serios .analiza.
Nu voi aici toate se-
cretele jocului. ob-
servatie va fi de mare
ajutor (inclusiv impotriva calcu-
latorului). asociem numere
punctelor tablei, ca in figura 2.
Prin examinarea variantelor po-
sibile, putem verifica faptul
suma numerelor aflate in cele
patru puncte ocupate de piese
in momentul n care iepurele
este blocat este la 3,
indiferent care este fi -
Aceasta ne o
indicatie de mare va-
loare, att pentru iepure, ct
oentru c9poi: si unul si altul din-
tre trebuie iJX:erce
reatizeze la fiecare mutare o
a punctelor de pe cmpu-
rile ocupate de piese care fie
multiplu de 3. Adversarul va
strica urmnd ca
la mutarea ncer-
s-o restabitim. La fiecare
mutare, suma sau scade
cu 1 sau cu 2 aceasta este su-
ficient pentru a reatiza obiectivul
anterior, aproape in toate po-
Pentru s-ar putea ca
iepurele nu muta
cum in timp ce copoii,
conform scopului an-
terior, ar putea scape iepu-
rele in spate. Asemenea situatii
sint destul de rare, dar e bine
fie pentru a scoate
din cadrul numeric
descris mai sus (pe care l
foarte puteti fi si-
guri de asta ... ).
Revenind la RE-
COOP, n-am spus nimic
acum despre importanta aces-
teia. nici nu trebuie spu-
nem prea multe. hnportanta
este cu
mult cadrul aparent la care
ne-am referit - jocurile. Copiii
care se azi cu calculatorul
snt informaticienii de miine.
nici o investitie nu aduce un be-
neficiu mai mare dect
cea pentru copii. In
acestora. n lor n
fel incit ceea s-a numit, preg-
nant viito-
rului, nu fie deloc un
pentru ei.

In general, jocurile
produse de RECOOP pot fi
site n toate magazineJe CEN-
TROCOOP din In Bucu-
o serie de
magazine specializate, n Bd.
Repoolicii nr. 80 A, Calea
lor nr. 135, Str. 13 Decembrie
nr. 26, n holul Teatrului bn
n Pasajul Victoria
(Calea Victoriei nr. 16 - 18) . .
La cerere, jocurile pot fi expe-
diate la domiciliu prin tile
"Comertului prin sau
"Cartea prin Str. Serg.
Nutu bn nr. 8 - 12, sector 5,
cod 76324, Se ono-
comenzi n valoare
de cel putin 100 de lei, cu plata
ramburs, la primirea caietului.
Comenzile din partea
se pot onora de RE-
COOP cu plata n numerar,
prin CEC sau virament.
Dr. Gheorghe PAUN
1. PUNCTE UNII
pentru cazul 5x5 o itdude
pe cea pentru cazul 3x3 (figura 1).
Riinire de acesta este
cel mai mic de segmente
care problema (de remarcat
de data aceasta se trece efectiv
de mai multe ori prin unele puncte;
in cazul 3x3 facilitate nu
era
Rg.t
2. PE TABLA DE
Pentru avem 8 piese pe
iar negrul a pierdut toti pionii. re-
el are toate celelalte
piese. Cmpurile d8, e8 nu pot fi
controlate decit de piesa dm a8,
deci aceasta este fie o fie re-
gina avem o la a8,
atunci cimpul b7 trebuie controlat
tie de piesa de la b1, fae de cea de
la g 7, deci in acele cimP.,Wi avem o
sau regina Cinpunle c3, f2. 14
g7 au culoare lnegre); la
fel, f5 g4 au
(albe). Un nebun se intr-un
grup, al doilea se in
grup. Unul dintre cimpurile 15, g4
este deci de un nebun.
la c3 nu se o sau ri!Qina.
atunci c6 necontrolat ori-
am celelalte piese, mai
necontrolat un cimp pe
Ioana d. la a8 este o iar
la b1 c3 se
regina, atunci cimpul 17 nu poate fi
controlat decit de rege la g7, iar e7
de cal la f5; necontrolate
cimpurile dS g2, sau g5 h2. in
fUIICtie de nebtlnilOr. Cort-
tinuind astfel, vom la cort-
cluzia in a8 trebuae sa stea re-
gina la bl nu este o
atunci la g3 trebuie fie un
nebun, iar la f2 regele. deci la f4 se
nebun (Jielltru a
controla cimpurile g5 c1)
necontrolate cimpuri pe linia 7
la g7 nu este o sau pe
col031)3 Il. la b1 avem o
In felul acesta. din aproape in
almanah
aproape, ajungem la concluzia ca
paesele sint ca in figura 2
_ (regele alb se deci la d6).
D
R
'
"
c
R
"
T
Aa-2
3. INrfRPRET ARE

T
c
Pentru eroarea este de 60 de
zile, deci de aproximativ luni,
ziua din carnete! este
QJ mai mare decit luna
(exemplu: 7 - 5 - 1988, s-a
5 - 7 - 1988). In felul acesta, intre
cele date s-au scurs luni
zile, in total 60 de zile.
Asta cele luni to-
62 de zile, deci fiecare are
cite 31 de zile.. Singurele perechi de
luni consecutive de cite 31 de zile
sint iulie-august
nuarie; a doua pereche nu satisface
conditia de a avea numerele
lunilor la de
de este deci
9 iulie (luna a 7-a) s-a ir(eles 7
septembrie (luna a 9-a).
4. aJ PIESE DE GO
O este cea din figura 3. Se
o

o

o
o

o

o
Fig_l
P.oate vedea problema are solu-
tie folosim piese de patru
aJiori: suprapunem figura 3 (pentru
peste rotatia ei cu 90
de grade (pentru celelalte QJ-
Iori).
5. TRAVERSARFA REJE_B
cite un sirt-
gur cerc marcat a1 cifrele 3, 4 7,
deci acestea sint puncte obligatorii
de trecere. Trei dintre ve-
cine lui 7 sint marcate QJ 8;
se numai unul dintre
segmentele respective. QJ
drumul de la 7 la 3. Pentru se
trece o printr-un cerc
marcat QJ 8. la plecarea
din 1 trebuie mergem in 6, deci
la sosirea in 10 nu trecem prin 6, ci
JI'n a Avem deci ccqletele de drum
1 - 6 10 - 8 - 7 - 3. Din 3 putem
trece in 5 sau in !l din 5 putem COlt-
- tinua prin 9 sau 2. dar ambele
riante se citiva
avem 10 - 8 - r- 3
- 9, QJ jJOSibilitatea de a continua
s..-e 2. 5. 4. Primele variante
se din 4 putem merge fie
in 5 apoi in 2 6), fie in 2
apoi an 5 6). deci so-
lutii: .

1-6-2-5-4-9-3-7-3-10
6. UN CAREu DEOSEBIT
Careul trebuie dewpat ca in fi-
gura 4. a reasamblat ca in figura
4.b.
1
a)
s A T E
ul
L u
(
M
N A
A M A R
N
A R
T
Fig_4
b)
7. SIRURI FARA REPETI1ll
direct cite o solutie pentru
cele probleme:
A88A8AAB8AA8A88A
8 A A 8
A8C8ACA8AC8A8C8A
CA8CAC8CA8C8AC
185
Pot fi de acest gen
de lungime oricit de mare, prin ur-
procedeu simplu.
de la A B, respectiV A B C,
de ma1 multe ori
rele .
A B, B B A
respectiv
A -A il AC B, B -+A B C BAC,
C-+ABCACBC
(orice a lui A este
cu A B 1n primul caz cu A B A C B
in cel de-al doilea etc.). Orice
al unui astfel are pro-
prietatea nu
adiacente de 3, respectiv, 2 ori.
8.
de la 7
presupunem ea este Re-
6 8 sint false; dar 8
spune una dintre 6 7
este deci ea este
contradicJie. 7 este dec1
dec1 una dmtre 6 8
este Trecem acum la
5 o presupunem ade-
4 este
Asta inseamna toate cele-
lalte sint false, astfel nu
pot f1 111ai mul te decit cele
rate. Dar observasem deja una
dintre 6 8 este contra;
deci 5 este
ceea ce faptul 4 este
deci si nt la fel de multe pro-
pozitii false cite (cite 4
din fiecare) . acum imediat
2 este 3 este
Revenim la ultimele
8 este atunci 6 este
sau 6 sau 8 este
In total , astfel patru
propozijii false; tinind seama
propozi ia 4 este 1
este (deci 8 este
6 Am aflat , in
cum este vremea ...
9. CU NUMAI VASE
Rezolvarea se pe obser-
in vasul de 4 1 putem ob-
1 1, 2 1 sau 3 1 de lichid in felul
Umplem vasul de 4 1, il de-
in ce de 9 1 ope-
Um_plem din nou vasul ' de 4 1
1 1 la vasul mare, um-
plindu..J. 3 1 in vasul mic.
Pentru a 2 1 i n vasul mic. go-
lim vasul mare, punem cei 3 1 ilin
vasul mic i n el, apoi 4 1
cu vasul mic. 2 1 pina la um-
pl ere, deci, lichid din
vasul mic, in acesta 2 1.
de la a avea 2 1 in vasul
mare, ce 4 1
apoi 3 J. in vasul m1c 1 1 de
lichi d. In felul acesta, in vasul mare
putem orice cantitate de
forma 4 + 1, 4 + 2, 4 + 3 desi-
gur, 4 + 4). Evident, ..4, 8 9 1 se
obJin din 4, 8, respectiv 9 1 de li-
chid. Pentru a obtine 3 1 deci
pentru 2 1 1 Il. vasul m1c se um-
r
le de trei ori , deci sint necesari 12
de lichid. Pentru 1, 2, 3, 5, 6, 7 1
aceasta este cantitatea ne-

10. LABIRINT CU UTERE
nu mai de 1 020 de
diferite de citire a textu-
lui REVISTA ST. In loc
direct acest lucru, este de preferat
retineti (eventual demon-
stratii
pentru asemenea probleme: daca
avem de-a face cu un text de n 1 i-
tere1 (aici avem n= 9), atunci
2"x - 4 de a citi acel
text plecind din centrul rombului
termmind pe margine.
PROBLEME DE PERSPICACITATE
PRIMA

Primele trei automobile sosite la
au avut nu-
mere de concurs : 1 - 1; Il- 9; III- 5.

Se doar un singur aparat
era in cu D.G.P.T.T.
numai o era
presupunem
ar fi fost cea de biletul pe
care sena: .. Acesta este
cu D.G.P.T.T.". Ar fi msem-
na din dreptul celui
de-al doilea aparat, care preciza
acesta nu este in
cu D.G.P.T.T., nu este ca
atare acest al doilea aparat are
cu .D.G.P.T.T.
doar un singur aparat avea

ne nu pu-
tem ajunge la un rezultat corect
nici drept indica-
din preptul celui de-al doilea
aparat. In di-
o are cel de-a treilea aparat
ZARURI <:;OLORA TE
cum pot fi imperecheate cu- zaruri, astfel incit nici una din
lorile pe fetele opuse ale altor patru aceste perechi nu se repete.
Il
Alb Alb
Negru Galben Verde Maro Galben
Verde
Maro Negru
LA
Schita drumul parcurs
de care nu trece de
ori pe canal nici nu se in-

DOUA DIN 40!
Am procedeul prin care se
grupul de obiecte defecte,
atunci cind un singur grup.
Tot de la idee se
atunci cind grupuri.
Revenind la problema
nu o ci
lazi cu obiecte defecte. Diferenta de
200 de miligrame in plus,
indicind prezenta a 20 de obiecte
nu ne mai
III
Alb
Verde Galben
Maro
Negru
IV
Alb
Verde Maro
Negru
Galben
poate spune lucru ca in ca-
zul dinainte, si nt
nu una. Cum le putem descoperi
efectund o
intre cele 820 de obiecte 20 sint
dm cele cu defecte?
5-a redus mult aria de investiga-
tie. Cele 20 de obiecte nu pot apar-
ci numai unor
.,Pe!echi: din acestea. Cfi intele-
geti ma1 Ideea,
de greutate ar fi fost de
numai miligrame, 3 obiecte
Ca din
se lua 3 obiecte, ele
nu pot fi decit nr. 1 nr. 2.
Pentru 4 obiecte, avem, de aseme-
nea, doar o posibi litate -
nr. 3 nr. 1; pentru 5 obiecte
". nr. 2 nr. 3 sau nr. 1 nr 4 etc.
In cazul nostru, cu 20 de obiecte de-
fecte, aceste .. perechi" sint formate
din cu numerel e 1 19, 2
18, 3-17, 4-16, 5-15, 6-14, 7-13,
8-12, 9-11.
Mai departe, ce am stabilit
.,perechii( , se
Este suf1c1ent, m cazul nostru.
obiecte din numerotate
de la 1 la 9 putem depista ime-
diat ., perechea" pe care o
Ca la inceput, extragem din fie-
care din 1-9 un de
obiecte echivalent scris
pe ea. Operind cea de-a doua
rire observind, de exemplu, di-
este de 60 miligrame (deci
avem 6 obiecte defecte). vom sti

ele provin din lada nr. 6. Cunoscind
"perechea" sa este 14 . am des-
coperit astfel ambele
1856: INCUBATOARELE
-

Diferenta de 5 bani din ur-
se fac grupuri de
cite 5 pui care coste fiecare cite
10 bcihr, acestea ar trebui fie al-
din 3 pui albi 2
Avind :Il de pur albi, ar Insemna sa
se poat 10 asemenea gru-
Jllrl, 10 pui
In cea de-a doua zi, puii vinzindu-se
de-a valma, cite 5 la 10 bani, re-
pui au fost
vinduti tot cite 5 la 10 bani, obtinill-
du-se pe ei 20 de bani. Or, in prima
zi puri s-au vindut mai
scump, respectiv cite 2 la 5 bani,
pentru 10 pui
nu 20, ci 25 de bani. De aici provine
diferenta de 5 bani.
PROBLEME
DE LOGICA
1. DISTANTA DINTRE
TRENURI
Oriunde .s-ar cele tre-
nuri, cu o rnaintea intilnirii lor
ele se vor la o de 110
km (70 + '10). .
2. CE ESTE MAI GREU?
Un kg de IJ!etal este
mai P.reu decrt 112 kg dm
meta .
l P.ENDUI.A
au durat 20 de se-
cunde, deci p11ntru 12 vor fi
necesare 40 de secunde.
gri} it!
Crnd pendula a de 6 ori, lll-
tre au fost numai 5
fiecare din ele avind o @ ""'
la 5 (deci 4 secunde). Intre
Pflma a
sint necesare 11 intervale a cite 4
secunde. Deci pentru
sint necesare 44 de S8C!Jnde.
4. MUSCA

Musca a zburat, se
exact 3 ore, deci a zburat
:JlO km.
5. AFLAll NUMELE
MECANIC ULUI
Se conduct!Jrul
la Crarova (21. Unul dmtre pasagen
la (1), rar
la Drobeta-Turnu-Severm
primul nici al nu l!
derati drept cer .mar apropratr. vecrm
ai conductorulur !4). Cel f!!al apro-
piat vecin al conductorulur n!J est!'
Ilie (2) nici Marin (5) a
nu se imparte exact la trer (4),
ci Liviu
almanah
. In acest caz pe conductor nu-l
Liviu. Nici de me-
canic nu este Liviu (li). Prin exclu-
dere. Liviu este mecanicul.
6. CUM PUTEM SCRIE?
Se P.Une intre 5 6 o
se obtine 5,6, care este mai mare ca
5 mai mrc ca 6.
1. GAsm NUMERaE?
84+1.=79..!..+5
6 3
8. DRUM UBER PENTRU
UN ACCELERAT
Mecanicul trenului compus
dintr-o cinci vagoane
impiPtge pe linia de garar.e
trer vagoane ale trenului rar
restul inainte. Trenul
rat a avansat In urma acestuia
ajungind in dreptul liniei de garare,
a cuplat de ultimul vagon cele
trei vagoane aflate pe linia de ga-
rare; cu ere a plecat ina-
por, unde le-a decuplat. Intre timp;
a intrat pe linia de garare locomo-
tiva cu cele vagoane ale tre-
nului de serviciu, eliberind drumul
pentru trenul accelerat.
9. CARE ESTE MAI
GREA?
Deoarece ambele au
in una din ele bilele vor fi .
a.ezate cite 5 in rind,. iar in
crte 6. fiino identice, ill-
muchiile lor sint egale;
prin urmare, diametru! unei bile
mari este de 6/5 ori mai mare decit
diametrJII unei bile mici, iar volumul
greufatea ei vor fi de 216/125 ori
mar mari (deoarece volumul, ca
greutatea unei sfere sint
nale cu eubul diametrului). Fiecare
mare trebuie fie de 216/125
on mar grea o in
schimb bilelor mari va fi
de 216 ori mai mic decit al celor
mici.
De aici ambele cn-
la fel.
GEOMETRIE
F
1. t DINTR-UN TRIUNGHI
ECHII.ATERAL UN PATRAT
Se un triunghi echila-
teral. Fie D E mijlocul segmentu-
lui AB, respectiv BC. Prelungim pe
AE cu un segment EF = BE Fie G
mijlocul segmentului AF. Se duce
cercul cu centrul in G care taie pre-
lungirea lui BC In H. Din E ca centru
se duce cercul de razl EH, care taie
pe AC in M. Se uneste M cu E. Din D
ducem DP 1.ME. Pe AC se ia MN =
BE. Din N ducem NOJ.Mf
Cele patru care
sint: 1 BDPE; 2 ADPM; 3
MON; 4 ONCE.
2. DINTR-UN TRIUNGHI
OARECARE UN DREPT-
UNGHI
Se Ja fel ca la triu!l-
ghiul echilateral, numai se ob-
trne un dreptunghi.

PROBLEME CRIPT ARITMETICE
TREI x TREI = xxxxTREI
SASE x SASE = xxxxSASE
NOUA x NOUA = xxxxNOUA
ROMA x ROMA = xxxxAOMA
PISA x PISA = xxxxPISA
BAAl x BAAl = xxxxBAAI
SION x SION = xxxxSION
LASK x LASK = xxxxLASK
JIUL x JIUL = xxxxJIUL
CUPA x CUPA = xxxxCUPA
STAN x STAN = xxxxSTAN
BRAN x BRAN = xxxxBRAN
Toate au ca
9 3 7 6 X
9 3 7 6
5 6 2 5 6
6 5 6 3 2
2 8 1 2 8
8 4 3 8 4
87909376
187
Pentru .. UNA. x UNA UNA
"DOI" X = DOIDOI
"OPT" x = OPTOPT
"NUL" x ... = NULNUL
se prima cu 7,
aPQi cu 11 apoi cu 13. Expli-
este 7x11x13 = 1001. Ace-
rucru se obtrne oaca se rn-
multeste prima dala eu 7 apoi cu
13' si aooi cu 11-.
NLOCUin ,.X" -URILE. .
123x 234x
7 7
8 6 1 X 1 6 3 8x
1 1 1 1
861 1638
861 "1 6 3 8
9471x 18018x
1 3 "1 3
28413 54054
9 4 7 1 18018
123123 234234
345x
456x
7
7
2415x
3192x
1 1
1 1
2 4 1 5
3192
2415
3192
26565x
35112x
1 3
1 3
79695
105336
26565
3 5 1 1 2
345345
45645 6
567x
678x 789 x
7
7 7
3 9 69x
4745x 5 52 3x
1 1
1 1 1 1
39 6 9
4746 5523
3969
4746 5523
43659x
52206x 60753x
1 3
1 3
. 1 3
130977
156618 182259
4, 3 6 59
52206 60753
567567
678678 789789
..DIN FOTBALUL IT AIJAN'"
1 390625 = 625 1 141376 = 376
, ... o
Memoria
A) Din cele 12 litere poate fi
.ormat cuvintul: CREATIVITATE.
Inteligenta
A) este format din literele
atfabetutui limbii romne. Sint
transcrise primele litere
cea de-a treia; apoi
sint transcrise trei
litere, trecndu-se peste ti-
tere consecutive se
va completa cu literele: U, v.
W, Y, Z. intrucit au fost omise
patru litere: R, S, T.
B) Regula de formare a literelor
din dreptunghi : din cifra sutelor
se scade cifra Diferenta
constituie cifra zecilor.
intrus este 611 (nu se
regula de formare a lui).
Spiritul de observatle
A) a) Erau desenate 15 fise.
. b) Fisete erau de 4 valori (10,
20, 100, 200) . .
c) Fisa cu valoarea de 100
o
B) a) In locurile indicate prin cer-
curi erau plasate literele: F, R, F,
E. O, A.
b) Din aceste litere poate fi
format cuvintul : FLOARE
C) al Segmentele de e, j,
1, m sint egale cu segmentul c.
b) Segmentele de f,
h, i sint egale cu segmentul b.
c) Trei segmente de
(d, g, k) sint egale cu segmentul
c.

..
(Urmare din pag. 1721
s1mpozron, 1-au furnizat lui
John Fuller materialul pentru o
carte, unde n mo-
pe Condon, Low Univer-
sitatea Colorado.
Raportul predat USAF a fost
public la nceputul lui
1969. In timpul celor doi ani
care i-au mai de
McDonald a continuat acuze
Universitatea Colorado a
"aranjat" raportul pentru a-i per-
mite lui US Air Force as-
americanilor n
cu invazia
lor. atunci cnd
n fata mediilor nu
cea aluzii la memorandumul
Low: n prezenta unei asemenea
audiente argument-ul ar fi avut
un efect contrar. Denigrarea
a raportului Condon a
un efect durabil: scepticii
nu se mai pot folosi n comba-
terea teoriilor OZN-iste de 'te-
zuitatele unui raport att de con-
testat. De fapt, dintre cei care l
188
sau 'Il foarte pu-
tini I-au citit .cu n
mai toate limbile au
despre OZN-uri, ra-
portul nu a fost aproape deloc
tradus, cu toate multi autori
fac referiri directe la eL Cine l
studiaza este surprins de
- ura pe care a generat ,o. Rapor-
tul conchide simplu membrii
comisiei nu au "nici o
a fost vizitat
de echipaJe extrateres-
tre" "aproape 90% dintre
obiectele semnalate
au, toate aparentele, b le-
cu obiecte sau fe-
nomene ordinare", cum ar fi
avioane, sateliti, baloane, lumini
exterioare, faruri, nori sau alte
fenomene naturale. Ipotezele
care guvernul american ar
fi intrat n posesia unor vehicule
extraterestre le-ar m-
cu echipajele snt cate-
gorisite drept iar re-
feririle la guverna-
. mentale de a zvonurile
ca "neavnd nici o
Din cele cincizeci de observa-
tu selectJonate pentru a fi stu-
diate n detaliu, unele nu au fost
pe deplin clarificate; raportul re-
acest lucru, ceea ce con-
stituie, o su-
a cinstei lui Condon,
mai ales n conditiile cnd a avut
de-a face cu colaboratori ca
Saunders Levine care s-au
comportat ca spioni ai
lui MacDonald. A1ilip Klass a
reluat mai multe dintre cazurile
neelucidate n ciuda timpului
care a trecut, a reu$it explice
cteva dintre ele, inclusiv un fals
al unui astronom amator.
McDonald a murit, dar dis-
puta a continuat. Cu ani
nainte de a muri la rndul
Condon a scris aceste rnduri:
fi unde
vor rripinge angajamentul afec-
tiv adeptii OZN la ce ex-
treme vor mpinge nebunia,
nu fi lansat n
realizarea acestui studiu". Co-
mentariile snt de prisos.
Traducere adaptare
revista "SCIENCE ET VIE"
almanah
.. AUTOBUZUL" MARll OR
"Transparent evoluind ca un
monora1 la 30 m adinc1mel"
proiectul cu vocatie
- denum1t .. Sea Bus" - prezen-
tat de COMEX (Franla). Acest
nou gen de transpert in comun ar
putea "plimbe" in
apelor cea 30 de ai vietii
acvatice. care se
transforme in
pentru satisface curiozitatea.
El va deservi, de asemenea. o se-
rie de module submersibile, ven-
tabile parcuri de cu ho-
teluri restaurante. la o
profunzime de 20 m. In ce zone
vor fi ele amplasate? in Bahamas,
Caraibe, Coasta de Azur?
de Se pare pri-
mele "Sea Bus" vor face apari-
chiar in acest an n citeva dm
balnt-are franceze.
PRODUSE NOI... DE-A DREPTUL INUTILE
Se pare uneori, inventatori i, designerii dintr-o ra-
oarecare se plictisesc se realizeze produse
noi... de dragul mai jos, ci teva.
O din Chicago face, de pe ... schiorii comozi, of&-
rind o de schi de Un fel de covor rulant de 4 m x 3 m, pus
i n de un motor de 15 CP, pe care iubitorii de schi la domiciliu
pot aluneca (simulat) cu viteza de 19 km/h. Tot pentru
schiori a mai ceva: o cu aparat de lncorpc>-
1'1111 Schiorul astfel echipat poate transmite primi mesaje pe o de_
100 m de la ... perechea lui, cel d&-al doilea posesor al aparat.
mai iei o pereche de vedea peisajul pe
car&-1 chiar este bintuit de miniventila-
toare se lentilele imediat ce un microprocesor
umiditatea a 70%.
Chitara de fapt, cu orice
Este vorba de un aparat care o de 12 persoane.
Scoate 5 feluri de sunete de - pentru acompaniament
- trompeta, mandolina ... clopotele de Ea utilizatorului
12 stiluri de interpretare (de la rock, pop, 1:9untry-music ta bossa-
nova). Ba din la chitara cu pricina: are
rector de sunete ncorporat.
Cu Meure Mate se poate cu mare exactitate lungimea sku
casei de locuit are mai de 11 m ... ) printr-1,10 sistem
ingenios care cuprinde, printre altele, un de microsunete un
mic radar. Rezultatul exact apare-pe un ecran cu cristale lichide. A
trecut, ehei, vremea ruletei...
Tot un aparat de este c:l,._ul electronic: cu care te cn-
pe o de nisip (cu ca inclinarea nu
30' ). Rezultatul se va foarte exact, pe un ecran cu cristale
lichide; ba, te lansezi intr-o de de il inscrit>
in memoria aparatului.
La lista de mai sus s-ar mai putea vreo citeva gadget-uri
"utile" din zgardi elec:tronlc:i .,tlpuric:l pentru c:lml ,1 plslc:l,
Yeiou care aprinde nu la apisarea lntrerupitorulul, c:1 la atmgerea
beculul, telefonul ac:tiYat de voc:ali sau clntarul vOI'bltor fi),
unele numai bune pentru snobi ...

BETON COSMIC
Ce ar putea avea un b&-
ton fabricat din ciment praf
adus de pe Lunii, s-au
intrebat oamenii de ameri-
cani, colaboratori ai Centrului de
de la Houston
(Texas), unde se
trele de Pentru a pu-
tea ei au trecut la. ex-
Rezultatele au
toate BetontJI cos-
mic s-a dovedit a fi considerabil
mai rezistent dect cel
tean" . elucideze
secretul acestui interesant feno-
men, au efectuat apoi
analize care au dove-
dit praful lunar nu nici
un fel de Or,
tocmai 11cest fapt face ca betonul
cosmic fie de aproape_ ori
mai rezistent decit cel prescris de
regulamentele americane chiar
pentru cele mai con-

Un grup de biologi de la Row-
land Institute of Science (SUA)
au antrenat un auriu
culoarea
intr-un mozaic expus la
rearanjarea pla-
chetelor expunerea la
in care galbenut se ve-
dea verde, a
reidentifice corect placheta ini-
Concluzia pare a
fi aceea auriu nu
obiectele numai prin
simpla a lungimii de
a luminii reflectate, ci prin
perceperea culorii compararea
cu altele existente la locului.
in prezent se
astfel de cu oameni
calitate, ..con-
de percepere a culorii", nu
era ca fiind
unor vertebrale mai simple, ca
de exemplu. sint
foarte utile in realizarea. ..
soft-ului necesar altor
echipamente dotate cu sisteme de
a imaginii optice.
189
MEMORIE GIGANT
Circuitul de memorie din imagine poate stoca pa-
tru milioane de echivalentul unui manu-
scris de 400 de pagini dactilografiate la rinduri.
Aflat in de testare pentru a fi lansat pe
de IBM, acest circuit de tip RAM
mult mai rapid decit cele antenoare: once
in oricare dintre celulele sale poate fi re-
in 65 nanosecunde, astfel incit intregul
nut poate fi citit i n mai de un sfert de secunda.
SISTEM DE
Modelul de automobil "AUDI 198T' poate fi echi-
pat cu un nou tip de sistem de in
caz de .coliziune. Pornind de la cOnstatarea la
ciocnire blocul motor de
acesta se un cablu de In caz de acci-
dent, cablul trage de centurile de intinzin-
du-le pasagerii de scaun. Concomitent .
volanul este retras bord pentru a se evita lovi-
rea la cap sau piept Simplu eficace
190
DE ESTE SOIA!
O opfnie a fost recent de dr.
William Balisteri, Cincinnati, S.U.A. El
hrana de gheparzii in captivitate ar re-
prQZenta principala a acestora. Ex-
Proteinele din soia, de cal,
prin digerare producerea unor peptide
estrogene cu efect contraceptiv. Actualmente, se
ca eliminarea lor din acestor ani-
male reproducerea a speciei,
specie - deci un ghepard vinzin-
du-se cu 400 000 franci francezi.
NOU N
Controlul rapid al sudate ale conduc-
telor de diametru relativ mic se poate face acum fo-
. losind. acest miniaparat gama realizat de
britanici considerat a fi unul dintre cele mai mici
din lume. El dovedit deja utilitatea la
transportoare de petrol , oferind radiografii ale con-
ducteior cu un diametru cuprins intre 52 457 mm.
in principiu, aparatul este format dintr-un corp exte-
rior din protejTnd partea bateria de
alimentare, motorul de angrenajele. El
dispune, de asemenea, de un cap de expunere cu
raze gama. Prin conducte este deci o
car:_e un film situat in
exteriorul acesteia. In cazul unei un sis-
tem special aparatul.
\
}
almanah
CABLU DE CONECTARE ...
OPTIC
nu de mult cablurile optice de conectare erau
rezervate numai tehnicii militare uneori, calcula-
toarelor. ca in acest an unele seturi audio au
inceput fie livrate cu cabluri de conexiune optice.
Considerind un cablu clasic induce cimpuri mag-
netice ce contribuie la zgomotului de fond
pierderi de curent (infime, ce-i drept),
firmei .. Kenwood" au pus la punct un sistem de digi-
talizare a semnalului transmitere a sa prin cablu
optic la amplificator. ln acest mod, autorii, su-
netul ce ajunge la amplificator este identic cu cel ci-
tit de pe disc.
OMNIBOT 2000
FOTOGRAFIT
seria de succes a
calculatoarel or personale, ur-
firesc seria ... per-
sonal i. i n tehnologii ce
le un de cost
nu cel convenabil ,
casnici (sau familiali) au
multe fra-
lor .,industriali ". Astfel, ei au
umerlor, coatelor
miinilor mobile, ceea ce le con-
posibilitatea unor
complexe. Cele trei de-
gete. de asemenea articulate, le
permit apucarea diferitelor
obiecte. Un asemenea robot
poate fi operat pe baza unui pro-
gram prestabilit sau prin teleco-
cele mai solici-
tate s-au dovedit a fi cele 1:1idac-
tice. Cuplat cu un calculator per-
sonal, OMNIBOT 2000 este util in
deprinderea elaborarii programe-
lor pentru industriali, in
realizarea unor programe pentru
efectuarea unor amu-
zante, cum ar fi servirea unor
sau ca
partener de sau in transmite-
rea de mesaje nregistrate.
Imagini celor pe care vi le se
din 1964, prin utilizarea unor blitzuri speciale cu impulsuri de
a unor filme ultrasensibile. Absolut necesare in aceste
fotografii ce pot timpul au fost conti nuu
existind posibilitatea de a fi executate pe o nu-
Ca de este utilizat un laser cu rubin de circa 10 J . Pu-
tem observa astfel efectul unui glonte ce trece cu circa 900 m/ s
printr-un sau o ce surprinde spargerea unui pahar.
DETONATOR EFICIENT
Actualele sisteme de detonare a
unei explozive, atit ci-
vile, cit militare, o re-
prin care se tri-
mite un curent. Atunci cind
aceasta atinge o de
circa 1 200" C, ea o
pulbere in jurul
ei .
Timpul de a explo-
ziei este de aproximativ 3-5
miimi de Un nou dispo-
zitiv de detonare, format dintr-o
punte semiconductoare, poate
realiza acest lucru de circa 1 000
de ori mai repede. Bara H-ului de
pe chip-ul de 1,5 mmp este puter-
nic cu fosfor. La primirea
unui impuls electric de foarte
intensitate, ea se
in (un gaz puternic ioni-
cu foarte ridi
fapt ce duce instantaneu la
explozie. O foarte o
constituie rachetele alte dispo-
zitive ce cu viteze de
deplasare foarte mari care.
atunci cind scapa de sub control,
trebuie distruse rapid.
-------------------------------191
TELEVIZIUNE

LASER IEFTIN
Un grup de fiZ1ctent ngtne.ri
britan1c1 lucreaza ja realizarea a
ceea ce ar putea deven1 cel mai
teftin laser comercial dn lume. El
prin uner
f1bre optice dopata {se vede fluo-
resce'lta in imagtne). Spre deose-
bire de laserele
acestea nu necesita oglinZI sepa-
rate nu sint atecta e de conta-
mtnarea cu paf putind fi jnfasu-
rate in restnnse. Uti-
lizind fibre de- aces1 t1p se
poate ootme o gama de lun-
gimi de unda n spectrul VI.Ztbr
pentru d1verse Aceasta
este o calitate in plus de mi-
cile lasere cu semteonductoare
uhlizate de obicei in unitajile cu
d1sc opt1c ce functtoneaza in In-
Ele pot fi pompate cu
asere semiconductoare, efttne
de operat.
la ultimul Salon International al
de la Geneva unul din-
tre exponatele cele mai apreciate
de vizitatori a fost brevetul
obtinut de li Chang de la
Institutul Civil de al R.P.
Chineze din Tianjin. Imaginea tri-
este prin
prelucrarea unui semnal video
bidimensional. Trecerea
de la la trei dimensiuni se
face printr-un procedeu ce
ochiul: este prOiectat
pe o in de
Snt distorsionate atit liniile ori-
zontale, cit cele verticale. Cir-
cuite de intirziere balele-
rea in timp a ecranului.
Pentru de efecte stereo,
imaginea orizontal este
prin dublarea impulsului
de sincronizare. Se astfel
imagini separate pentru' fiecare
dintre cei doi ochi. 8e sint pur-
tate de magenta verde la
intrarea .in tubul color. Ecranul
este privit cu ochelari speciali,
avind o magenta pen-
tru ochiul sting una verde pen-
tru cel drept.

CUloarea este un
principiu ce se in
contrar aparen-
fotografia pe care o publi-
nu produse farma-
ceutice, ci boabe de porumb
de floare&-SOarelui "m-
in albastru, mov sau roL
Avantajul l}nei asemenea .. vesti-
In primul rind, culorile
vii de pe
ogorul Apoi
chimice utilizate pen-
- acestor nuante pro-
tejeaza vntoarele plante impotriva
a bolilor induse de
ei. este, inge-

GULMEA MODEUSMULUI
Pentru ferate, trenurile americane
din Vestul sint o Sfidind orice
a ating
tehnice de ce nu, artistice) ce nu sirt intot-
deama la indemina marii industrii. Trenul din im&-
192
gine a fost realizat din de argint, la cu
un de detalii ce este foarte apropiat decel din
realitate. Valoarea intregii garnituri nu este nici pe
departe de c':a a i119lobat, de
miile de ore de munca de tnalta caltficare.

Almanah Stiinta Si Tehnica 83

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Almanah Stiinta Si Tehnica 83

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

"Este necesar tineretul copiii patriei noastre

n spiritul celor mai naintate concep cuce-

..... cele australe,

S-ar putea să vă placă și