Sunteți pe pagina 1din 16

NETIS

ftflHq
$urTtfic
A PTOIIIBIIO
${ gcorrnr0
EoITATi !
cotsfi_tur HATtoi
IL-ItBrierEATfi
Pt{tfrfEB*

,'.. ,i ''
.?r"
a it.€ Din sumar:

# PEHTRU
crTtTgHf
DE TA SATE
# fl-EgTEor{rc
# futotlEltsM
1F EilCICtOPED
# ATETIEffUL
DE ACASA
.?FfiALIUL
t0EttoR
ffi DE LA JOC
r* fttAttsmrE
\
a lmaginea pre.
zinla un aspect drn
laboratorul experi-
mental de chimie
de la Casa pionierr-
FIE A LI Z A HT SI PFIOIEGTE ior Si $oimilor pa-
triei din Briila. Pa-
sionatii reacliilor si
co m b i n a !i i l o r ch i -
. tmaginea infdll$eaza o electro- acest sens, aparatul pentru deter.mi- mice oblin in ca-
cositoare rcalizalA la Casa pionieri- narea sterii de etanFeitate a motoru- drul cercului rezuF.
tor Si $oimilor patriei din Covasna. lui ciruia recent i-au adus imbun6- tate care atesta o
Desigur, asemenea produse s-au tatiri substanliale. pregatire teoretica
mai construit, unele chiar mai as- Din proi€ctele de viitor ale mem- corespunzetoare
pectuoase dar originalitatea celei la brilor cercului am relinut construi- Este semniticatiY
care ne referim consta h utilizarea rea unui minicartodrom (machetd faptul cd numetGr
in exclusiiitate a materiafelorrefolo- funcfionali), realizarea de noi aulo. p i o n i e r i ca fe a u
sibile. Sub indrumarea conducatoru- modele si modernizareaunor carturi l r e cve n ta t a ce st
lui cercului de mecanicd aulo-car- construite tot in cadrul iercului in ce r c a u d e ve n I
turi. Ftl6p Csaba pionierii Kelemen anii treculi. m u n ci to r i , bur
Miklos, Kabas Arpdd, Ridufoiu Ghe- specialigti in dome-
orghe, Ferecz Barna $i Benedek, niul industriei ch -
Enico au redat functionalitate unor mice.
repere ce pireau a nu mai fi utiliza-
bile. $i totu$i, un motor Yechi de la
o magini de spSlat, ufl lighean din
!-naterial plastic, un caslron $i palru
roli de la un cirucior stricat, asam- $ E PREGIT E$AUT
G OM GBILIS TII
I}EMi II{E
btale cu pasiune $i Pricepre, au
compus o electrocositoare a cerei
utilitate este evidenta. o Dupd orele te-
in acelasi cerc s-au realizat $i alte
mentaje ii construclii menite sd oretice de cunoas-
scoatd in evident6 pasiunea pionie' tere a regulilor de
nlor pentru construirea unor obiecle circulatie, dupA
crr aplicabilitate-. Si - amintim in orele petrecute in
atelier la montarea,
repararca, intrefine.
rea - altfel spus la
cunoagterea cartu-
lui - a sosit si rnult
a$teptatul moment
al conducerii. Firi
indoiali cd mulli
dintre membrii de
azi ai cercului de
carturi de la Casa
pionierilor $i Soimi-
lor patriei din Ca-
ransebe$, judelul
Cqr69-Severin, vor
driveni buni specia-
,':li$liin domeniul au-
'tomobilismului.

. Allmcntslorad compler'din imagine a fost realizat la Casa pionie-


rilor qi goimilor patriei din Vatra Dornei, judelul Suceava. Sub indru-
marea conducatorului cercului de electronici loan Pop, pionierii
Radu Drdgan, lrinel Atotanei, Mihai Onciu, Gristi Pop, Dorin Mure-
sean Si Romus Palaghia au construit dupi o concepjie proprie un ali- irurilrurnE crJ vnroFruL
mentator ale cerui pertormanle il silueazi in rindul celor mai reugite
rnontaie de acesl fel. Poate fi utilizal la alimenlarea staliilor de emF
sie-receplie, aparate de radio cit gi pentru experimenteri in labora-
toare si ateliere.

perteclionarea cartului aslfel incit


cu un efort minim din parl€a condu-
CAFIT. citorului sa se obline o viteza supe-
rioard. Conducdtorul de cerc - Ate.
SCcrALA xandru Fazeka$, nea asigurat CA
perseverenta gi pasiunea de care
CU P E DALA dau dovadd membrii cercului de
carting igi vor spune cuvintuf in rea-
lizarea unor modele noi, cu para-
metri superiori.
o Realizat la Casa pionierilor qi
scimilor patriei din Cehu-Silvaniei,
:udelul Silaj, cartul prezintd nume-
'oase avantaje pentru pionierii ince-
oitori in conducerea $i manevrarea
:ui. Cu ajutorul lui se poate insugi
foarte bine lehnica manevrarii vola-
nuiui, a direcliei gi frinei, economi-
sindu-se totodata $i combustibil. De
mefllionat ci Easiul, sistemul de di-
reclie $i rolile pastreazatoate carac-
teristicile unui cart cu motor, numai
ca in locul motorului s-au introdus
pedale Si lanl de biciclete. Realiza-
torii - pionierii lacob Florin gi Mu-
r6an Florin - au in p€rsp€ctiva
f-ctr.Btitatea politici romi-
Fea# a fost strilucit marcata
de lucririle celui deal lll-lea
Conores al Frontului Democra-
tr€i 5i Unititii Sociatiste,eveni-
ment politic de mare rezonantd
-mvi{a tirii gi a nafiunii,inscris,
firesc,in dinamicaintiririi conti-
nue a coeziuniiintreguluiPopor

progres concretizate in
Programul partidului, Pentru
inaintarea Romdniei Pe calea
socialismuluisi comunismului.
in margistralaCuvintarepre'
zenlatAin inaltul forum al demo'
crdiei Si unitilii noastresocia-
tiste de secretad greneral al
partidului, pregedintele
Republicii,Pre$edinteleFrontu-
lui Democr{iei OiUnilitii Socia-
liste, tovarigul Nicol ae *J
Cear.sescu. au fost analizatecu
profunzirne9i clarviziuneproble.

ffiffiME
&ru*A
gffi&ffi$il#ffi
ilEfi-
FH#ffiW#fi $roFepgaEH
mele fundamentale ale prezen- revisti a unui fructuos gi dens floritoare. Pind in anul 2m0 cel mai iubit liu al poporului rc-
tului gi viitorului ptriei socia- schimb de experienti. Marile Rom6nia va deveni o lari socia- rndn, comunistul de omenie s
tiste, indicindu-se ciile de ac- impliniri ale acestei epoci gle listi, multilateral dezvoltati in patriotul infEcerat, revolliona-
f iune in vedereainfiptuirii istori- rioase Epoca Nicolae care toti oamenii muncii, fira rul strilucit. ciliuzitorul aso -
celor hotidri adoptate de Gon- Ceau$escu - fac irdisolubild deosebire de nalionalitate,intre- rafiilor intregii n{iuni, promotc'
gresul al Xlll-lea, cu infelep legitura cu viitorul, cu tot ceea gul popor se va bucura din plin dirz al independenlei gi sutera-
ciune s i claritate, deschizindu-se ce avem de inldptuit pe rnai de' de o inalt6 civifizalie materiald$i nitdfii nalionale, al idealurilor de
noi perspective afirmirii plenare parte ca urmare a programelor spirituald"- prietenie, pace Si colaborare
in vi{a politici, sociald gi ob- adoptatepentru urmitorul cinci- Cu profundi 9i neclintita con- tovari$ul Nicolae Ceatrsescu
$te3sce, a tuturor organizafiilor nal 9i a orientiirilor stabilite Sfnd vingere, in deplini concordar{i Hotddrile adoptate @ c€i d€
componente ale Frontului De- la sfirgitulmileniului,intr-o con- cu interesele vitale ale patriei al l l l -l ea Congr es al Fr ont ujui
mocraliei Ei Unililii Socialiste. verger{dde cerinle9i posibilitili socialiste, ale clasei muncitoare, Democratiei 9i Unita{ii Sooa-
La marele forum al democra- care ne plaseazdpg orbita unui tirinimii, intelectualitelii, cu do. liste, in consens cu istoricqe
tlei $i unitelii socialiste au fost avintsi mai inalt. ,,ln anul 1990, rir{a vie a tuturor c€Etenilor te- hoteri ri ale Congr esului al
prezerti oameni ai muncii care prin realizareacelui de al Vlll-lea rii. ldri deosebire de nationali- Xlll-lea al partidului vor da un
is i desf6soari activitatea rodnicd planrcincinal,sublintatovaragul tate, in fundia de Pre$edinte al nou impuls muncii gi creativititr
intr-o arie de dornenii de mare Nicolae Cearqescu,orapele 9i Frontului DemocralieiSi Unitilii in toate domeniile de activrtate
diversitate, dar gi de o mare comunelepatriein@strevor de- Socialiste a fost reales de Con- propulsind f ara noastra spre
complexitate, tribuna Congresu- veni centrc economice$i sociale gresul al lll-lea al Frontului De- drumul luminos $i mare{ al sc-
tui oferindu-le cadrul trecerii in tot mai puternice, rnoderne,in* mocr4iei qi Unitetii Socialiste cietitii comuniste.

intregul nostru popor a prlmit cu ile climatice au fost mai prlin favc-
ri- inleres Comunicatul cu privire la
:FdeolinireaPlanului unic de dezvol- ffi€pgffiH&EE Pffi&SnE$t'LUl rabile, s-a oqinut cea mai rftrre prc-
duclie de cereale din istoria tdrr
Orientare detinitorie a pohticii parte
:.e economico-sociaE a Republicii
Socialiste RomAnia pe anul 19&4. dului, intensiticarea activitelii d€
Realizdrile oblinute in irdeplinirea Pm0UCIC|AGRTCoLE cercatare gtiinlifica, dezvoltare
GRI$TEREA teh-
CRESTtREA IXOUSTnAIE
PRoDUCTIEI ptanului pe 1984. cele mai bune din - h Drocefile - nologicd $i introducere a progresu-
- h Drocenle- actualul cincinal, sint - Ga cum se lui tehnic - prin infiptuirea prograt
subtiniazi in gedinla Comitetului mului elaborat sub conducerea to
Politic Executiv al C.C. al P.C.R. - var6$ei academician doctor iegirrer
rezultatul nemiilocit al activiidtii Elena Cear,$escu - a determinat
desfesuraie cu abneg4ie de clasa intr-o rdsurA importan6 extinderea
muncit@re, tirinime $i intelfftuali- bazei proprii de materii 6ime sr
tate, de intregul popor, ?n.stdnsd energetice, imbunEtdlirea latufilor
unitate in iurul partidului, al Secreta- calitative ale crQterii econof,nrc€
rului siu general, tovara$ul Nicolae rca|izarca obiectiyelor privird i nno*
Ceangescu. Ele demonstreazi, incl rea 9i modernizarea produqiei as-
o dati, iustetea gi realismul politicii milarea de noi m4ini, utilaie si t€n-
partidului nostru comunist, elabo nologii de randament ridicat re<ju-
rate $i intaiptuitd cu contribulia ho- cerea consumurilor rnaterialesi va-
tdritoare a tovare$ului Nicolae lorificarea superioare a resurselor
Cearsescu. sporirea productivitatii muncii sr a
lnscriindu-se in continuare drept eficientei economice. Au cunoscut c
factor dinamizator al cre$terii eco- puternicd inflorire invatamintul s
nomice, industria a cunoscut un cultura, s-a ad'ncit procesul de fc"
amplu proces de dezvoltare inten- mare a omului nou. cu o inalld cca-
si\ra,iar in aqriculturi, de$i conclili- stiintd socialistd
. IIENTFIIJ elTlTClFlIl E E LA,' EiATE,r
R7 l3 t/, PL RTs Rl8
R2 tk lk 8W 1,7k 2,2R
560 .D I ,
cStw)
Klq
l1 ct ri 3
A R12
'Rl8
c2 2x PLEV2 ?3k
5..25 4.7 D2 9V
k R fs
F5f
56k 2 2
' Klb Tl,T2Bc tlg
Klc
rc:rL'Bct07
Aparatul permite rdsurarea tem-
Faturii drg la 50"C cu o oroare
}5ri Si umiditilii fr€ la50% cu o
pecizie de 1(F-15ct5.
Dercrlee tl funcllorurE
. Aparatul se comirune din doti
rfilt instrumentulpentiu misura-
r umidltalii gl instrumentulpentru
Fsurarea tgnlperaturii (fig. 1).
]Bstrumentul pentru meaurar€a
;idtalii, bazatpe schemaunul oh-
hrc*ru in curent alternativ,este al-
ifrrit dintr-un oscilator (CBA) for-
E
i$incdor
din tranzistoareleT3, .T4, un
de rEsurd in contra-
lnp realizat cu tramistoarele T1, T2
F un instrumentindicator (50 lA sau
4). Alimentatea
e
f -CBA6te stabF
haa oe rqeaua R13, Dl 9i are o
horcrle de krcru,decirca 700 KHz.
Tradrctorul de umiditate este de
F capac;itiv(G1).
CepecitateaC1 este formaE din
li cilirdri de aluminiu,dispr+i c6-
b capul sordei de ndsud (fig. 2,
-tsiile 3).
Capadatea variabiE C2 cornper
E capacitatea dafid de atme
ti.
'lnstrumentul pentru sdaurarea
hperaturii constituie o punte coNsrnucTtAsot{oEt oe nAsunA
Hone care are intr-uo br4
fr*ilsul R16. Alim€ntarea pudli l-- feavi.(durCqnllnhrl,-2- UF (eDwlti); 3-,-eleclrorl pontru uniHilete (alumlnlu),{ - ylrt rcndi lCumt-
* s*aHlizaE cu aiutorul r€Eistoru- hlu; cupru),5 *lcffiblor, 6 - lnel (ebonlti),7 - conectry-
li R14 si a diodei Zelter UZ.

ln fig. 2 se prezinti un alt tip de


cuib, confeclionat din scindurd suh-
tire, subJorma unei cutii grismatice
Aceasta are un ortttbiu de intrare sa

Cuiburile, in maioritatea cazwil.or,


trebuie sd imite.scorburile unde pi-
sirelele depun oueb. De aceea, ele
vor av€a aspectul unei buceli de
trunchi, aQe cum s€ arate in tig. 1.
Dupe cum se poate vedea, o por-
liune de trunchi (lemn de foc -cu
coali) se seobegte cu dalta gi cioca-
nul, astfel ca si se oblini uninterior
cit mai aseminitor scorburifor nalu-
rale. Unul sau doui orificii de in-
trare permit pisarelelor se intre gi
si ibsi din cuib. Din doui bucil€le
de lerm se execute fundul Si aeope..
ri$ul cuibului.

:G TAEIT SPTTE \'IITC'II


la di fidsure se execuE dup6
Sonda
rrla dln fig. 2. Tiia (Fazlia
din lig. (poz[ia 2) sr€
are
Ma numerc Slan
i tdrng
forn€ cilindricd 9i Si se conf@io
confeqio Lu€ian gi iinl €lev
lsi din ebonit6.Pe aceastEtii6 se ih €lssa I Vlll-a la
$cosL Hrh, l|rd
A(.d (cod 28T4.
Yi rog, dsci 3e
potlc, 8i Ftrcdi
ln paglnlle ac"lttel
lctrcrns unul lfd-
croincubtlor, Do-
re3c r5-l cff3lru-
le r c d e o ir € Ge
rrcau si lni ailr€ Va prez6ntem doue metode de fF
tpott l It d'-w{tl- xare pe sol a foliilor de plastic cu
laret gospodirlel care sint acoperite solariile d€stF
IndlviduElf, a P6-
rrnfllor nate producgrii legumelor timpurii.
Cadrul metalic al solariului se
executi ca in lig. 1-
Se intinde folia p€ste acest cadru.
iar capetele s€ ruleaza de citeva ori
gi apoi se fixeazd cu un tirus (fig. Zl
sau ee sapi un $anl in care se intro
Fpe{i cu lac reziatent la afE sau duce capitul foliei $i se acop€ra ctl
En€a tip ,,Emaut",Pentru a izola p6mint (fig. 3).
nirda de umezeaE$i de contac'tul
lecl cu semintele.Tiia (2) ss poate
lofitediona Oi din to<tolit care'va fi
lrpregnat cu gerlac sau lac silico-
tic Avind In vedere ci am mai primit la redactie gi alte sciisori conlinind ac€-
Cel6rere eagi rugeminte, publicim constructia unei clocitorl electrice foarte simplu
Pedru masurarea Procentului de de realizat.
rrnir{tate se fixeazi comutatorul Kl Fsntru a reallza o clocitoare simpld 5i eficientd vd sint necesare urmitoa-
ln oozlia 2. Cu aiutorul rezistorului rele materiale: doui cutii (recuperate de la ambalaie) de marimi diferite {ast-
wiaui R1 $i a capaciEtiivariabile fel incit una din ele ed poatd fl introdcsi in cealalt6); un materlal termoizo-
GZ se stabiiesb limita inferioari a lant (pleci din buret€ de material plastic, vata, line, fulgi etc.); un b€c elec-
ra lei i n stru m ent ului indic a to r tric, cu fasungul (dulia) respectiv qi cablu de alimentare prevezut cu gbcar
eero). AceastdoPer{ie se execuE
imintea fiecirei n6suriri a proceri-
Uui de umiditate.Se introduceapoi

e5-30cm
obignuit de 25 W. A$€zati induntrul cuti€i termometrul de cam€re 9i inchi-
'lL grocentelord€ umiditatefiind li- deli cutia, cu capacul ei sau cu o buc€te de placai. E bine ca pe acest capac
se mqntaii. eventual, o micd fereaEtrri de sticli. Aprindefi becut gi IAsaIi in-
iga, se poate grada scala instru- stalatia aitfel, nemigcatd, timp dq 8-10 ore. lntr6 timp'obseryaii temlgra-
t srtului indicator (0-5s,6)l tura andicate de tarrnometru. Daci ea este cuprinsd intre 38o-4{FG, este
Pentru mdsurareatemperaturiise foarte bine. Oace temperatura e mai mici, inlocuili becul cu unul de .t0 W:
'kead comutatorulK1 in Pozi[ia1. iar dacd este mai mare, punefi un bec de numai 15 W. Ldsali din nou sd
Rebtorul variabilR17 stabil€qteli-
. rita interioare (0'C), iar rezistorul
'saniregtabil R19 limita superioari
FO'C).
- nparatut este
Portabil $i se alF
i menteazede la trei baterii gletrice
e 45 V. Extinzindgama de mdsurd
e umidititii la 10096,aparatul poate
'l fdcit 'la rr6surareaumidititii Si ore, deschideli, verificafi temperatura gi intoarcefi ou6le pe partea cealaltd.
E nperaturii solului. D,upi-?i de zile vefi avea bucuria se cbnstatali c6 munca gi r4bctarsa va sint
Di cemenea, aparatul Poate fi reqpEtite; majoritalea ouilor vor scoate pui. i
rgUe&rt cu un slstem de avertizare in primele iile ei trebuie hriniti cu gdlbenug de oui tiert tar€, mdlai ud $i
iorsnid in cazul deffiirii umiditflii miez de pline muiat in api.
- $i temp€raturii dc. control
pror- CiruCtu Voo;

un belipor p€ care pasirea ge agaza


cind se reintoarce din zbor. ln figura
3 sint prezentate citeva modele de
cdsule si cutii pentru hren[ peseri
(1 - cAsula pentru graur; 2 - ce-
suld pentru piligoi, 3 - cdsutd pen-
tru l5stuni, 4 - cutii pentru hrenit).
) Cuiburile se fixeaze in pomi, la
3-S metri inilfime. Pozilia lor tre-
buie si fie verticald, ca si nu p5-
trundi in ele apa de ploaie.. Este
bino ca in apropierea cuibului sd se
gaseascd ramuri, pe caie piserelele
se pot a9eza.
Construind cileva cuiburi se pot
face observalii interesante asupra
viefii zburitoarelor, care pot fi co-
municate in cadrul cercurilor de
biologie. Relinelil O pereche de pili-
goi curdla de ifls€cte deundtoare 40
de meri! O familie de grauri nimi-
ce$te intr-o lund 24 fiX) omizil Cu-
cul consumi intr-o sinourd ori 100
8e larvel Nu intirziatil Construili
chiar azi un cuib penlru gredina
voastrA!
Ing. A. Bfflirelu

ATAFI AF]|E \/lfTClF I


I

. M('trlELISM
pe ga,hlon in 3 straluri. Dupi desen, de 4 file de cauciuc de 1 mm
ace,aste op€r4ie. tuburite oblinutc cu hmgmea de 150 mm, ale caror
se sqotde !a. $ahLoane, so us{rc6 in extrsmif4i, din nou prin intermediut
eondifii normale, dupd care se taie trnui'fir de ati, se leagi de partea
la dimensiunile din schili. superioard a fuselaiului.
Folosind un ministrungi ,,Miini in- Fusehjul, ampenaiul ii ogiva se
deminatice".
rminatice". sau^
sau- o. aur_ se
s tru# faur se coloreaze cu eerneluri g+ tusrrri.
,dupi care se licuiesc de mai mub
ori cu nitroemail.
Motorul d6 proyenievtli industriali
de 10 Hesoni secundi {sau ce
struit dupi recomand6rile din lucr*
rea .,Rachetomodele" de lon }t

#r rss
Badu, Editura lon Creanga, 1974 €
introduce c^rt mai fest in fusel4. pe
la baza modelului.
in corfrioesd lara$dei se intre
duc un dop de vati imbibat'rn tdc,
rondeb de sHraot gi par4uta irrp
chebte in simetrae hexagonaE gi
bobinafaporoind de l4vlrt $i teni.
ntrd cu -suspantele.
LansarEa rachetomodelului se vr
face 'ro prezenta conducitorukri (b
cerc, ir alara localitifii, pe o vrenr
calmi, ee'cer-refilrT pdstrind o0c€r-
Yatorii la o dbtade de cel pulin 25
m.
Aprinderea rnotorului se face cu
rm fitil de tipul aceluia <lin schema
sau, 6 preferi4e, fol4t'nd un aprir-
zdtor electric de nichelina de 0.2
mm, cu lungimea de 60--80 mnr
Rachetomodelul pre- lizeaza din placai de *i4ie sau din Gare se lndoaie in ,,\/' ei se intro-
-ClRRuS'
zinta o mare stabilitate in funclio- brad de 2 mm, cu bordurile de alac duce in galeria de ardere a motoru-
mr|e" se cdrstrui€$te din malalial€ gl fuge asculite, dugr* care se lipeac lui.
usor acoegibile, dar, pentnr lofisar€, cu c-lei ago pe fwelaj, r€sp€clind Tensiunea de 6-12 V se aplici (b
recomand6m sprijinul gi indrumarea vorticalitatss 9i unghiurile de 9(r. la dislanli pe un cablu de cel pr4in
cooducilorului ceroului iehoico-a- Pentru etabilitatea ampenaiel,o. se Rachetomodelul trebuie si culi- 10 m, conectat la lilament cu dci
dicaliv de modelism. pot aplica, la unghiul de incldenla s€ze foarte ugor pe tija ramp€i de crocodili, folosind un intrerupitq
Cele doui elemeirte ale tusel4ului cu fuselalul, cite doua baghete de lansare tlin ofe*, cu secfiunea de 5 de precizie care sd suporle 5 A.
s€ conslruiesc pe cite un cilindru de brad de 2x2 mm pc toat6 lungimea mm $i lungimea de 1 S(Xlmm. Cu acesl rachetomodel. mernbrii
fag glefuit cu s€ctiunda tle 20 mm- de conttrl Para$uta ln formi de hexagon, cu cercului de la $coala generdi rr.
si, respectiv, 37 mm. Hirtia de de- Inelele de Siidai se conreclio- lalura de 3€E mm, se confeclioneazi 188, sector 5, Bucure$i, au oblinut o
sen, sau un carton eubtire, se ung neaz6 din tabli de aluminiu de 0,3 din mitase sau lolie de Dlastic; cel6 altitudine & pegte 4O0 m $i o durati
cu aracet diluat cu apa pe ,2ll din mm !!au din hirtie in trei straturi $i $ase suspante din ali pGcareasca de intoarcere .te tS minute.
arie. dupn care se ipfagoar+ striEs sa lip€€c rigi4 in poziliile indicale- s+ bqe&|fa ogvei se fixeard, ca io Dco|. nh.at Zr|*

o cClNTAcr. coNTAcr r coNTAcT r cClNTAer r ccthlTAGT r


i .r,ti r)rnodeiti p..fl :i l l yc l fi g. 3), i ar pcnl i u natvornodel i $l t,rL\c t ti u i ..
i rt.; 'l ; ;,r fi guri l e 5 Fi t se prezi r-ri ao el i ce cu S u tl ort c -rrrj i rrmei r,: .; , -

VELIEFT trtE CTTGIAZIEF|A


Avind luqgimea & tt5 metri, Eli-

S mea de 145 mdri, deplasamentul


d9 900 ton€ $i putind naviga cu 1O
pini la 14 noduri, ,,Wndcruiser"
ggte o naYe noui <l,e croazieri cu
pinee care a fost conceputd de gan-
tbrele navale finlandeze-
Datoriti coastrucdtei Sale. noua
navi igi pestreaze atit farmecul navi-
gatiei cu ping cft gi confiqtul oferit
ri,) . ! j n A r e n e - a u so ljc,ta t d e ta lii d e sp r e g r cCu se le rtr.rl i 7.i l ', 'ri ,
-': , '. . - i g i , - : t 'd i n T g - M ur e s, p r e ze n ta r n cile va , o e la !- g inl eres genl rrr
'l
' -: 1 , . ! u . ; r e s t e r e d a t b u tu cu l r o a ta cu Cia r n e ti,ir ld e 92 nrrn'rr 'rr
', . r : . i i . r J $ l i f t P e n t ru a u to m o d e lr $ ti, in tr e p r ir :d e r e a p roduce i r,rr:::

E r STantT SPFIE VltTCrFl


I
ll
-ognn
cui de @&ufi Q75

ircl de ghrdol Q6
pragta
suspante de 500 mm

ltselaj .
fija rcimpeiQS

--pr of Idtfiri ( staniolJ

de votd
ductie

casrc de hfrtc
comb-sti5il reprwt (0,5€I)
canal an rcmDustibilprcnt sat intirzetrsrh ?,5
'8,f3,9fuP#Eti8t'dilU,9hP,&Fotir*u
lttstiblt didpretrl

tntdrifuri de brad Z*2


-goleriede ar&re cucomh-st ibil, rryrwt

b de hirtie b+
;ombustibil'di d presat

d deqo
,l

---+i*
r
Qn -ri
l.'.

STAI|T SFHE VIITCIH r 7


ffi
trffi
_t

ffiY-,*i'-'
l::'::ll

"--:"r.
:',.,.':11
*.;ii
;;i;s
"lil€J{

date, radiotonice Si de televiziune.


in ultimul deceniu caracterul global
at legiturilor de telecomunicalii {in
sensul leg6rii intre ele a doua
puncte oarecare de pe globul teres-
tru), cresterea volumului intormalii-
lor transferate prin refeaua de tele-
comunicalii Oi diversiticareaservicii-
lo{ oferite de relea au ridicat pro-
bI,emetehnics pe cit d€ importante
pe atit cte dificile, a ceror tezolva(e a
losl posibilS datoritA progreselor din
domeniul lehnologiei electronice $i
a calculatoarelor electronice. Ve
propunem sa ne insolili intr-o incur-
gune prin lumea cu adeverat tasci-
r€nta a telecomunicatiilor, atii a ce-
lor ,,clasice" cit $i a celor ,,mo-
derne". Vom ince.ca totodata sd ta-
clern S! o succinta trocere in revista
a elapelor strebatute de dGcoperi-
nb secolului XX in acest domeniu

Orice mozaic cronologic al teleco.


murricatiilor secolului nostru trebuie
sa inceapa firesc, cu tizicianut ita-
lan Gugliemo Marconi, primul care
a solicital un patent pentru ,Iel6gra-
fra slntonici $i multipla cu o singura
rltena". Nu la mult timp (1 an) fizi-
ci a a u l german Ad olp h He inr ic h
.Sab'l patenteaze circuitul acordat
lr acelagi an, 1Sr1 este realizata
Fma transmisie radiotelegrafica
Fte oceanul Atlantic dintre^Poldhu
9 St, John's, Terra Nova. In anul
rS5 la Constanla se inslaleaza
pnina stalie de telegrafie fird fir din
brn6nia. Ciliva ani mai tirziu, in
!9i4. este consemnata gi prima le-
gatu r a radiote leg ratice in t r e
fuminia si streinatale- Un an mai
&zru inginerul romin Nicolae Vasi-
bs.u-Karpen instaleazi primul post
(b putere (150 kW) de radiotelegra-
le din Rominia.
Printre datele de reterinti din pal-
litanta istorie a telecomunicaliilor
inscrie gi ziua de 20 noiembrie
3
-IQO cind s-a inaugurat la Pitsburg
Fma stalig de emisie pentru radio-
dfu:iune. In Europa compania Mar-
qri construie$te in 1922 o stalie la
Londra $i una la Paris (Radio Paris).
Tret ani mai tirziu, in 1925,sub con-
drcerea lui Dragomir Hurmuzescu
ls Inslitutul Electrotehnic de pe
&196 Universitatea din Bucuregti, au
bc prim€le emisiuni experimental€
e radiodituziune.
Ufla din etapeb de referinfi in
ezvollarea telecomunicaliilor o re-
p.ezinta inventarea in anul '1926,de
c:tre fizicianul iaponez Hidetsugt
Yagi a antener care ii poarte nu-
rnele Anul 1928 esle importarrt ir
rs! o r i a cornunica tiilor roma ne gt l
pr n intirnlar€a ..Societetii de dilu
r-ne radiofonicddin Romdnia".iar
i.t= un an mai tirziu ia fiinla postul de undi, cu multiple avantaje: rezis-
radio de la E!6neasa,primul post de tenla la perturbalii externe (nemarl,-
emisie romdnesc. Caularile conli- ind necesarA regenerarea semnalu-

t rf

' . I:
:
:.,j'.::
.:.aJ!i
nuau, perfecfionarea aparaturii de
emisie recepfie tiind in centrul aten-
liei speciali$tilor A$a se face cd in
anul 193r, r'n Marea Britanie $i
S.U.A. la firm* ,,EelFTelephon' se
lui a$a cum se face in prezent la co-
munic4iile prin cahlu), precwn s,
multitudinea de convorbiri simultane
care pot avea lgc. $-au gi inaugurat
exparimental, linli de comunicaFe

E
fac primele experienle publice de cu libre oplice.
'.::: ).t stereofonie, iar in 1950 la laboratoa-
rele ale Institutului Tehno- l|AS$reD]A ARE CIIY|-NTI'L
i.. :; -Lincoln"
log din Mirssachusetts sint puse la
_ . 'l punct primele ,,modem"-uri. Desi- Conlorm definiliei pe care o da
:,: ;:-. gur, ,.era electronicii" avea sa-si dictionarul, mass-media reprezinte
t.C en trri spuni cuvinlul gi in acest domeniu. ansamblul miiloacelor si modalitai;-
de inlormare In 1951 se realizeazi gi se prezint6 lor tehnice moderne de informare sr
2. Sistem sidea public primul tranzistor cu joncliuni, de inluenfare a maselor (exemplu
de rf spl.lns descoperire care deschide practic radioul, televiziunea, cinematogra-
posibilitili nelimitate $i nebdnuite ful, presa etc.).
3. Sistenr de pe calea modernizdrii acestui sector Ce inseamnd o relea mass-media?
te!econ{erin{E de care beneficiazi miliardele de lo- Este o retea complexd aga cum f+-
cuitori ai Dlanetei. zult6 gi din figura pe care o prezeo-
tl. Siste*] Dar, sd recunoa$tem,posibilitalile tim, in care informatiileparcurg un
d+ reproducere electronicii ar li devenit limitate intreg circuit tormat din emisie re-
dacd la un moment dat nu s-ar fi ivit ceplie, prelucrare, transmitere si rF
5. Cenlreld un nou impuls pe drumul dezvoltiirii l r a n s m i t € r e l a d i sta n l a , i m p r i m a -
telefonicE telecomunicaliilor. Avem ?n vedere relinregistrare $i redare, acest ciclu
6. $t*!ie cercetarile spaliale. Utilizarea sateli- asigurind o comunicare rapida sr s,-
lilor artificiali ai Pimintului in acest g u r i c u p osi b i l i te l i m i n i m e d e
de emisie domeniu reprezintd cel mai specta- eroare. Transmisiala mare dista^l:
7. inreglslrare culos salt de la inventialui Marconi se face acum prin intermediuls€ie',-
a e m Ss l e! la epoca moderne a iransmisiilor de tilor artiliciali ai pdmintului. ianse:
tot felul. Oupe lansareaprimului sa- pe anumite orbite cu scopul cje a
tl TetretBat telit de telecomunicalii,,Telstar-D" capta informatiile d6 Fe Terra de :
9 . Si s te m au urmat numeroase proiecte Si rea- o stalie de emisie $i de a le retra^-
d* mufliplicare lizari spaliale toate avind ca obiectiv smite mai departe catre stalii de r+-
principal, facilitarea transmisiilor ceplie sau de retransmrsie
a $unetului prin satelili, Nu numai rapiditatea A$a cum reiese din prezenta(ea
1 0 .Er* i s i e clevenea spectaculoasii ci s,i cantita- schematici a unei astfel de retea a€
vf{Fiur-rF tea mare de informalie ce se putea telecomunicalii,semnalul de sur'ei
omite gi recepliona intre cele ryrai $i cel de imagine sint transmrseg-'
11" Tra*smisi+ indepartate puncte ale planetei. In- i n t e r m e d i u l sta ti e i d e e m r sr e ,'-
cantinud tre timp, o noua descop€rire a fost spela, a antenei parabolice drn t'-
pusi ?n slujba acestui sector: fibrele guri) citre satelitul de receplie L:
a imaginii optice. Despre utilizarea acestora in rindul sdu, acesla,relransmiteinfcr-
12. Rezolufie prezent gi mai ales in perspectiva malia la sol (in alla parte a Pamifl--
mare s-a relatat pe larg in revisl6. lui) cdtre o stalie de receplie d€ ,:
a imaginii Releirua Ue telecurrrurriculi!din care, dup6 ce este prelucrata, infci-
Romania este una din cele mal malia este transmisi citre postui le
13. Static vechi din Europa, in faia noastra televiziune. Prin intermediul unu
de ernisie existind o preocupare constanta rninicalculalor (home computer) s€
pentru d€zvoltarea acestui s€ctor, pot selecta imaginile transmis€ s€
Benlru saleiit putin<l li amintite nume ale unor poate comanda o imprimante p€
1il. Satelit de profesori renumili ca: Nicolae Vasi- care si sa imprime anumile corr€n-
ernisie-reeeplie lescu-Karpen, l. Constantinescu, T. tarii sau chiar desene daca inqr,-
Tinisescu, G. Cartianu, S. Condrea, manta este graticd, se poate interco-
15. Antend N. Marinescu care au adus contribu- n€cta cu o videocaseta pentru ;nre-
de receplie lii importante la c€rcelarea in acGst gislrare sau redare, sau ce€a c€ este
de la satelit domeniu. acum de mare actualitate, se pcate
cupla cu un videodisc-sistem ca.e
1G. Sialie cE slilT poate asigura inregistrarea sau re-
de comunieare darea mult mai compaci in seisu;
duplex O legituri de telecomunicalii cantit6lii de informalie inmagaz -
poate ti prez€ntate astfel: sursa de nata.
17. Sisleme informalii car€ emite un mesaj co- De asemenea, prin releaua telefo-
cu circuil respunzetor unui ansamblu de idei nici se inlesn€Ste legitura cu cen-
inchis concr€lizale prin cuvinte scrise sau trul de informafii, de la care se poi
vorbite, prin imagini sau prin cilre obline date diverse chiar pe ecranu;
18. Slalie ce trebuie transmise la utilizator. TV, care pot fi inregistrate in acelasr
de rnodulare in Mesejul este transmis la distante mgd prezentat mai sus.
a,nplitudine {*lA} prin canalul de tolecomunicalii, care In imaginea prezentala disting€'.:l
reprezinta calea unilaterali com- gi releaua radio care poate asigufa
19. Statie de pbte $i de csle mai multe ori com- emisia gi receplia semnalelor stereo
multiplexafc (f,{F} plex6 intre sursa de intormafie (emi- sau cuadrofonice care, de asern+
20- Statie letorul) 9i acc-eptorul de informafie nea, pot ti inregistrate Qi prelucrale
(receptorul). fn timpul propagirii prin mijloacele cunoscute.
stereo AiYl/FM prin canalul de tran$nisie, semnalul E l e c l r o n i ca $ i te l e co m u n i ca ti i i e
21. Stalie util €rte supus unor influenle per- care permit sA se transmiti in spatri
de radio turbatoare de care este necesar se $i timp sunetegi imagini folosinc ra-
se fini s€ama atunci cind se lace d i o u l , t e l e v i zi u n e a , m a g n e to fo n - ,
22. Sistem reconstituirea semnalului. sau magnetoscopul, oleri gi posrD'-
local stereo Aparalura de emisie-r6ceplie litatea de a conserva $i de a tolosl
poate ti alcetuite din circuile elec- pentru ralionamente similare cu cei€
23. Disc trice Si el€ctronice destinate realizA- care se desldsoardin creier, ceea ce
audio digiial rii unol comunicafii multiple, sau in mod normal se pistreazd in oe-
24. Cornputer lo- destinste transformerii semnalelor in moria omului. Mai mult decit aii:
vederea emitarii lor in spaliu sub electronica gi telecomunicaliiie 9€f-
cal forma undelor electromagnetic€, mit si se comande de la distania
25. Reproducerel cum este cazul staliilor de radio sau navele cosmice si vehiculele aflate
lmprimare de televiziune. la supralala Lunii sau pe alte pla-
Mediul de lransmisie poat€ fi o le' net6. S€ poate spune, iara teama c€
?6. Sisleme g6lurd prin lir, almosfera terestrS, a gregi, ci omul a reusit sd cuce.
de inreglstrare sau spaliul extrat€restru. reascdspaliul,in mare misura datc-
si redare Viitorul telecomunicaliilor va be- rile eleclronicii$i telecomunicatiilo'
r '1 i : : ri
neficia- dupi cum mai aminteam
;r:! ': - '.::- ;i 'i de fibrele optice li ghidurile Ce Ing. Mlhaela Gorodcov

BTAFIT s'PFIE
EE LA JC' C LA TVTAI=STFIIE r
\
excludem. el fiind de prisoe.-Tot cu
tratoraiul continuim se debi€sn tie-
care figuri geometrici care for-
meazd ansamblul celor trei inele

i+t+iH*i,i'rt.f
concentrice. Trebuie si avem in ve-
dere faptuf ce, ?/,alararcatrebuid qd
se efectueze cit mai precis, pentru a
nu rnai ti nevoie de aiustdri ulte-
rloare. care pot da nepoiriviri atunci
cind dorim sa le asambldm potrivit
regutilor jocului. Finisdm cu hirtie
abrazivi liecare formi rezultati prin
tratorare. Toate figurild geometrice
care compun jocul nostru vor fi vop-
I
d o"ut pe care vi-t propunem $i pe -T. t
site intr-o culoare distincta, ,pe o
singura lal6. Utilizdm pentru aceasti
care vi invitam sd-l realizali singuri
are ca obiect nu atit planeta Saturn, - t.fittt V tttr
I
operalib culori de acuareld gi o
pensuli. Fentru a nu conlunda fala
cit inelul siu. Se $tie ca acest inel,
care inconjuri planeta, este format
dhtr€ raullime de mici corpuri gi r,f l-tt uof-;1-r-
1 cu spatele formelor geometrice ur-
miirim, toarte €tent ltgura nr. 2.
Odat6 teryninatd coloraraa tuturor fi-
p,ulb,ericare se rotesc in iurul astru-
lri aproap€ in acelagi plan. Diame- +-"*dftA., ,,4ffi?r- gurilor. ele se vor inloarce pe spate,
vor fi asamblate $i numerotate avind
tnrl inelului este d€ 276 Ofi) km, iar
greimea sa are mai pufin de 20 km.
' yt/ry++
-+:tY-\+$)ts?i1 ca model figura nr. 3, copia fidela a
figurii rr. 2, rotitd cu 18f dupd axa
verticali. Aceasta numerotare are ca

-t",-l-
btreg inelul este impdrlit in regiuni
scop verifibarea corectitudinii asam-

l:,
concentrice diferite in diametru.
Tocmai de la aceaste particularitate bldrii, cit $i evidenla totale e nurna-
rn pornit gi noi acum cind vi des-
criern modul de confecfionare $i de
praclicare al acestui joc.
Fiind un test de inteligen{i, rezol-
-t,.ifrffi-r*a rului de figuri din care este compus
jocul nostru.
Dupd ce l-em invitat. acest joc

nrea iocului se adreseazA in primul


rind capacititii intelectuale. Aici vd
gutati valorifica cu mult succes cu-
Gtintele de geometrie plana, el
-f't+irJ_|f rrt-tt-
constituind prin caracterul competi-
lmal o partidd a dibiciei gi rapidi-
titii.
I ' ui numai unul din cele trei inele con-
Jocul respectiv se confeclioneazd
barte bine utilizind placai gros de la
il centrice. Esto de asemenea util de
observat cd axa verticale este teiata
3 pina la 4 mm sau placd de mate- de sus pini ios cu doud linii frinte,
rial pJasticcu grosimea cuprinsd in- care se intrerup doar in centrul ine-
te 1 si 2 rnm. Pdstrind o oareiare lelor. Privind cu atentie, observdm
Fopo(ionalitate fate de dimensiu- cd linia'frintd de sus iqi incepe tra-
ea reali a inelului lui Salurn, am seut spre dreapla, in schimb, linia
hut o abatere in ceea ce prive$te lrintd de ios se cofitinu,a spre.$tinga.
FAiunile concentrice diferite ca dia- Ncutatea, dar gi dificultateA
pentru ca jocul nostru sA fie sta in a constitui doar figurile-qr:.Fon-
geo-
dru.
ci mai etractiv $i spectaculos. metrice care contureazd aceste
tkmirind figura nr. 1, tras5m cu doui linii frinte. Acettea ar li doar
rytorul riglei qi echerului centrul ind egale. Tot cu ajutorul rigtei, toarele de arce $i bercurSle dintre citeva din atractiile jocului cu inele,
comun al viiloarelor cercuri. Cu vir- echerului gi al compasului, con- ele. Pregetindu-ne trusa de tralorai. la care se'pot adeuga gi altele, 9e
ld compasului in cenrul pe care struim identic dupd schila caroiate decupdm unul cite unul inelele care care vd invi€m si le gisifi gi sd le ,
lcrn figurat, desenim patru cercur!" $i cotate in milimetri, toate figurile rezulte din tdiere. Discul din miiloc; trimiteli pe $adresa redacliei. +
srce*ltrice, distanlele dintre ele fi- geometrice ddsenate, respectiv sec- de altfel cel mai mic in diametru, it Georgc tflufel

UT JOC

.DISTRACTIU
I r EiTAF|T SFFIE VltTClFt
FTilNTA, T E H NT CA, CUT VCIAF T - EF IE
in amd 19fl1 a frost quasarilor Gzuna $i hptul cA el tre.
descoperit un obiect buie s* tie foarte strilucitori. 9a
cosnric dr emi$e radio cdcuH ci unii Spari ernit de-t00
foarle intensi gi cu as- de ori mai multe ene.gie decit cele
pect stelar. Obiectul mai mari galaxii. Ds rflenlionat €i
acesta, iruscris cu nu- laptul ca slrilucirea quasarif,or va-
m6rul "3G-48r riazi;- uneori- in-d€cue detiteva zile
ca o nNlGa aeesste dublindu-ee.
slabi stritucite' op$ca; Problema cea mai importanta care
din aceste molive s-a se ridici 'rn cazul quasarilor €ste le
benuil, ce este vorDe gatd de natura doptaserii liniilor lor
de o ,,radiostea'- In sp€ctrale gi .deci de distanlele !a
1963s-a descoporitun Gare se aflii. In ultirnii ani s-a reugit
nou obaecl (3C-273) se se dovedeasca pentru o serie de
cu acelea6icaract€ri$- quasari ci ei sinl situali, fiecare, in ind@edare in cadrul procesului g€
tici, ins6--eu-€ -strilu- centrul-unei gataxii; Jonnfud nucleut neral de evcdutb s universrkri.
cire optic& mult mai sarigi-aIin+aceca$i depMt lini- Foto 1r cel mai cunoscut dintn
m a re . Studiindu- s e ilor spectrale ca gi galaxiile inconiu- quasari, 3C-273, a ficut dqvad
spectruf siu, s-a con- retoare. Concluzia ci quasarii ar fi unei intenso activitEfi. Acesfe parr
statat ci liniile sp€c- nucl€e da gafaxii so batraaza F cu- imagini, oUlinute in iulb 1977. rnr
tiale sint deplasate noa$terea uoor tipuri de gaLaxii-al tie 1978, iunie 1979 9i iuli€ lgl a
spre cryiB rcryo al c*or nuclgu €sE -tctrt6-strdlucitor. ddrpnstrat ejec{rea unei .bufe- d
spectrului; -mcomPara- Avind in vo@re distantele mari la materie. Vit€za ac€stti guasar e3l
lie cu un sp€ctru obti- care se afl6 quasarii,galaxiace ii in- apropiale de cea a luminii (aproapr
nut in laborator. cenigri nu mai pot fi obsewatq efe 99lth Foto Z-.Adq&zA lafi a qn
ffind ,,in€cate"in lumina quasatilor sarilor a fost relwati cle qu:saru
ce alcituiesc nucleele slralucitoare *-147, deecgperindu-se un Fr d
de galardtlor. matgrb cu o h:rngime cb 5 E

BUASiAFI!I Sadar, cel pulin pentru unii qua-


sarl s-a Pgbt_dd€di cL et siat- crr
clee luminoase ale galaxiilor loarte
indepanate, ca depl*arca tiniilor lor
ani-lumind. Aceste imegini au fc
o4iHrF lolosiftt tchnba irn€rfero
matriei, prin combinarea imagiri+o
cafdts de mai rnrhe radrotedes
sp€etlele se datoreari sitezei lor @ coape.

Si] ]\ITJGLEELE
J:

trrE GIALAX]I
cu cit este mai mare viteza de inde.
pirlare-- Becoai e lost dsseoperit-un
quasar cu deplasarea liniilor spec-
trab egali cu 3Sl% din lungirnea ct€
undi, care cleci se deFiaseazicu o
viteze egali cu glrt$ din viteza lumi-
3l* Corpurile retpctive' eare gina Fi+,
alunci se num€au ..obhr:te cva' ln cazul gafaxiilroc a ffi dsdusa
si-stelare', au primit numele de qua- din observafii o lege care leagi dis-
si. Toti qucadi au o emisie irn- tantele la care sint ele sihrale tata
portant& in domeniul ultrayiolet, po. de noi de viteza lor de indepirtare.
sedi linii & 6fnisi,e Si de ab€orbtie tlaci agicim acoastE legegi guasa-
in spectru 9i au liniile spectral€ mult rilor, constataim ci ei sint cefe mai
deplasate spre ro6u. indepirtate obiecte din univers.
Quasarii se in&pirteazi faln de {uqg0rd pine &a 12-14 miliarde de
noi cu rnare vilezi, deplasaree linii- anHumini ta|6 ds noi. Din aceaSa ff
lor spectrale fiind cu atit mai mare concfuzie cu privire la delArlarea 3

cod (CFlaOH) incotor. infla.nebil gi lirde, &lp6 ce s-a wdficat cu suc- i/tctanolul are o putere c_alonhc
nepoluant produsii sii de ardere fi- ces posibititatea gefieralizirii aces- mai redusi decit ben:ina, fiind rE
ind apa gi bioxiifui de- carbm- Et tuinoucomhrsti$.larndoardeau- cecari 1,6 litri pankt' un litru d
poate'ti pregar€l prin sintezi din toturismGlor, se fac cercetiri 9i ex- Wzind. Are o cifri octanica srp€
r6turi.n*laise, A*ct,*inOugiAq 'rieri benzinei: l3O tati de 75-fl
cu ardere inteme, in urmi cu cinci- avaatai 9!F ry
zeci de ani, a fost nletanolul. s-a in- constructivi a motoarelor' ddail
cercat totodata li la motoareb @ comprcsiei mult superioare'

lli$,#fuiru"fr'ffi$; oLuLufii',ilftH5
Dupa @l-.qpatea ctizei petrotiete
-
din anr.d 1973, 9-e keeut le-e$eels*' baze ai nrotoarelor cu arde.e h
terni-
rea G-cerceibri id.pbxe in vede.
it la-"a no6tre s--au.fhrt ftr
rea lolGirii €ftcieails a m€tanolufui -S
la motoareleautoturismelor-a;;a- qisturi losi- mai-iefiine cu consumurire.
tizi' -bitumingaee.
nice,cirbune, .materii,orga- !H"*,l1l"irrfft. H*1ffi
- lemn-gi chiar
- - din
- Fe-
'- d,F" qg cnCrgit prnt* fabricarea iii-irr bune rezultate.Tarinre
Defapt,
fapt'c€ estem€tanolul?
un al-
Un trol!
rrqu' - industrhna detariot+lui.Oe
in?istifrrfi-;;ia;athri. oe eiem-
eiem: 6i.ii"rs0o"-au
6i.ii fostincercatefo.(
au ,osrincercatefoa
- actuale, ^' .institute
-" ifl "r.0o" iomUustiOit
irr faea specia- ptu.proaucirea metinolului
din c6r- ;il- j;;pi benzr

,-rezervor:2-
c oond
'\ 4 iT r,,'.*=/tD-l;ir l*;r{"trff.*:1,,-,rut"'#
r - rGz€rvotiz -
u c-ti alim ent
nduc-tialimen
\
ta.ea.tSer s \\
-
| , I #ffi*ll,i#;*lli?i
l| l l - l I
/ i \hJ I L/
llii F AlEAI
V V
/ ll
ii ll ll ,l
I/
etapeintabracalie:inpdma,sepre
du;aodddeci
d u;aodddecerb rboni
oniCOC rOtsi
s i n i ihi
r oi-tro-
orelucrarealemnului.Gons,rmrd
f , i i''--;ba;e
ffi - x , - * r -st
.l €eae/
a 2 ttrri,/t{r
2t it}br i/ r 11lh
-su p Sp i ;1 . - elec : s.1' (H 2),i ari nceade-adbri ameta-pi us-z,slit iim er anoi, t ar inab.
t r o ve n ti l (h s t in& r s ; 5 '\ \ ltrf*
l l l i lq U 4 # J )r1 /l l i
nori ri i i catati zare.
.4 1 /.1 I / brasui tiislit r ioCoenzinasi6, t o
- rccipient gaz; 6 -
c arbur ito c7 -_ va 3deffi j t'/| | /l Il * f''l ?l '" $ 3 l. | 1 ' # : : " ' ls T iJ i' H. Hi; " " m e t a n o | u t u ia r e d i $ e fl
expan-siurre;
pompi ase;sI -* fffiIHl W l/ I ll FLr!,fiifffi,"i"a"TXillioir,JJii,i J;Ht'"',Xff#H":"ffi*ff1
schimbitor termic; 10
-- conducta evacuare; ffi/ I 3TH#*?3f,i'-ffi#il:il
Brazilia, metanolulse ca
*1,?l;;;;**i:x,fftr"#
reduceco.rs
n,Ul1 fisegte si segiiviata motorului,
11 - cheie contact; 12 1-=\l benzina in stafiite.@ itimehtare cu i t;i-or ioit i,
- soc; 13 - traductor ffif comuuttiUiti, iiitosiiea tui devenind
presiune gaze. E:I-=:: in ultimul timp generalizati. ri||||t C|'

BTAFT 5I'HE VIffC|FI r I


. A T E L I E F T UL EE ACABAT

2
t_ Dercrlera montrluhrl
PEHTHUA PRTJUffGI,DURATAOT FUTCTIOilARE EI-ECTRICE
A BECUBITOB Sch€ma ds pnncitri, a montiiufui 6te prssF
VA PROPUI{EM sA c-onsrBurTl
ut

nend becul sub tensiuneln momentulcel mai fa- Fundlonqrea


vorabil,a{icd in iurul treceril prin zero a tensinii La irrchiderealntrcrujrdtoruluide rqea tenshr.
de rgea In cursul primului sfert de perioada,cu- nea se aplici divizoruluide tensiuneformat din R
rentul produce o incdlzire suficienE a filamentu- z $i Rs.Git timp tensiuneain punctulnodalRlRe
lui pentru ca la prirnul maximde tenshrne,curen- 6te rnai mice d€dt 0,7 V, Tr gi T2 sint bloc4i-
tul, 9i implicit temperatutapunctului cald, si rd- Practic se poats spune ci Tt gi T2 nu pot corF
nird in limitele previzute. ducq in domeniul de € la r€V aproxlmativ,cu
n alte cuvinte in momentul de trecere prin zero a

*rea prin 4).


.Recisteda la rece a filarnentelor bectrilor de
tirat ete de 3...16ori mai micd dedt la cald.
h ruast6 cauze,nivelul virfului de curent care
I produce la punerea sub tensiune depageqte prin T3 in momentulfoarte-precisal trecerii prin
ril niwlul celui atins in functionarecontinui, zero a tensiuniide rqea..ln restul timpului,T3
f ales dace aprindereaare loc in vecir€tatea este blocat prln T1 sau T, (conform cu loral,
Eimului tensiunii de rdea Triacul prim€Eteclecicomandi numaiin punc-
ftrrtru a ir{elege mai bine corsecir{ele unui tele de zero ale tensiuniide alimentare,impulse
rert de anclarqare ridicat este important de rile de comandi flind de duralti relativ micd in
ll cd un filament nu are o seqiune perfectcir- compar4ie cu perioada tensiunii de alimentare.
Ee, ca urmare a ,,rotetwilot" datorats.uturii Ds|eltl congfrwllve
TranzistoareleTr Tz, T" $nt de tipul BCY58
sau 8C337, iar triactl de tipul TBONI|(ln fundie
de puterea becului electric). Desenul circuitului
imprimat gi imdentarea componentelordnt pre
zent3tein fig. 2. Triacul va li montatp€ un radi&'
lor suplimqntarnumai dacd se depdg€Steputerea
de fr)OW- In cazulin caie s€ folc€$te un triac de
fOA s -reduce valoarbareiistorului-Rula 33!-O

EI{ERGTA P0ATI ft EcollotilsgA cu AJUTonutuilul


EtfCTRtCA

bntaiul propus permite reglarea circuitul basculant astabil realizat cu -D5, rezistoareleR6$i R?constituie
fri dorida a nivelului de ilumi- T, "9i T2) se aplici W baza lui T5 de un detector d€ trecere prin zero. - Releeua Cg Rra proteieaza triacul
lmpotriva efectului duldt.
F al unui bec, aslgurind astfel o la iegirea unui circuit- SAU-NU Cind tensiuneasursei de alimen-
Eare rationali a energiei elec- compus din tranzistoarele T3 gi T5. tare trece prin zero (spre valori po- Paglna reallzati de
be Tranzistorul T& puntea de .diode Dil zitive sau negative),tranzistoarele lng- l. Chkolu
Transmiterea in sarcind (bec €lgc-
bl. c€ la releaua de curent alter-
Iv. a unei put€ri variabile se reali- T96Nr,,
nA prin comularea periodicd a
ririi. puterea medie fiind deter-
ir*i de raportul dintre durata $i
rbada de rep€tilie a comutirii.
llesiere
bntajul
1l funcllooarc
este compus din urmi-
rele bkccuri funclionale: detecto-
I de trecere prin zerc, blocul de
lBr a puterii $i blocul de co-
ri',*vH '17n
Ela-
Gondensatorul sursei de alimen-
E, q, se incarci pini la tensiu-
r stabilizata de dioda zener
tlV2 prin D' $i Rz. fl zxBC 107 T2
Tranzislorul T5 comanda curentul
, poarte al triacului (blocul de re-
!e a pi.rterii) furnizat de sarcina
lrnuiat6 pe q. prin rezistorul Rr.r.
rnraful se comandd (furriizat de

-. STAJIT SFFE VIITC'FI


. FIALI1JL ltrlElLGlFl r

DOUE IDEI
PE}ITRUAMEilAJAREA
CATEREIDE TUERU

Ediiura ,,Mlada fronta" din R.S. Cehoslovacd


a editat un supllment pentru tineret din carc
reproducemdoud imagini ce vor a fi sugestfi
penttu amenaiareaeamerei voastre de lucru.
Imaginile spun aproapetotuf dar iategf cileva
recomanddri N cara le considerdm utila. Lu-
mina naturald va li utilizatEdin plin iar in tim-
pul serii se recomanddiluminarea locald a lo-
cului de lucru. Mobilierul va ti cit mai modulat
asttel incit sd poatd deveni polituncfional,in
mport de nevoile imediate.Cu fantezie.dar mai
ales indemlnarese poate adaptala partea su-
peripard a mobilierului un raft demontabil pe
care se vor 4sezacdrli, valize, cutii, coteclii de
reviste etc.
Pentru un aspect cit mai pldcut. punqi po
mobiller gi diverse iocuri, iucdrii ori obiecte
raalizate de voi, inclusiv tablouri cu desene
proprii.
rr|
Itodelul { se executa'$idintr-un ma- GE
EEA.|ERE t€rial textil r€zislent rafturi din
placai. Baza, pd(ile laterale $i par-
iea dil sus se croiesc din material de
cca 2(X) x 26 cm. Dublura rafturilor,
u$onDEREAUZAT
Cu ajutorul acestor etajere prac-
tice puteli folosi in4nod util un spa-
liu mic, rimas libei. Pentru mode-
lele 1, 2 si 3 se folosesc scinduri sau =
resturi de crton presat, care se vor
tilia la dimensiunile dorite. Se fi- clE
xeazi cu aiutorul'unor sfori groase, c to
chingi sau pangliei de ialuzele.
u-
Pentru realizarea modeMul I se E=
vor executa gduri in scindura etaie-
relor, prin care se va trece sfoara, Scaunele uzate, care inilial au
care urmeazi si suslind raftul cu ayut tablia gezutului din malerial
aiutorul nodurilor. lemnos sau au fost tapilate cu btJ-
rete, pot fi recondilionate simplu' h
hdelul 2 se deosebe$te de mo- gospodario, estetic, eficient $i eco
nomic, doar cu aiutorul unui ghern
de sfoari groasd de iute sau cirep6.
ori cu fir elastic din material plastrc
(outi). in acest scop, inliturafi mai
i;rii ioate cuiele, resturile de cler

perete si in cazul in care existe gre-


utate mare Pe €dalera.

mele de cuie- Retaceti apoi ltlstrul


lemnului cu nitrolac incolor sau pfin
vopsire. Dupd care nu vd rimine cF
cit si imoletiti sfoara, asa cum re'
deti explicit in detaliile figurii alittr
rate. Pentru ca sfoara sa Poata fi
mintuiti cu u$urinle. e recomand+'
bil ca la caDatul firului ,si fixali o
bucatd de sirmd, indoit6 in lorma de
U (ca o andrea). Eventual, in loc cb
sfoare, puteli folosi gnur (procurat
de la merceri€l de dou+'trei culo*i
asortale.

BPBE VlIfOFl r'


r F|EGFIEATII TEHNIC'CI-FTIINTIFIGE r

GORITFTCILi-I L R/IATEFIIALELC] FI
fude lmi gufin specEculoasa decit atte rarnwi ac€t€ pril€iwi @€cte aliestat'lcii, dinamH, r+
ab crr.e&irii tefidcs-qffinfifi€. {tar de o mar* ristenpi 5i sacwitffii ln domeniul toloskii odd
importanfi pntru dezvoftareaindustriali, csrce- mai diverse matertale da constnrc{ii.
larga. controlul gi prelucrarea materialelor a inso- lrnaginea 1 itrezinte un control al matsrial€{o
lit iD ultimul secol, parci veghind din umbr6, lun- dia punctul de yedere al r€zistentei la foc.
$d, coilorslonalul gi aventurorul trasgr, al tehni- lati in imagine€ 2 cum o traversi (b betofl €*
t i st@gm. $i:B**errr+mlanqis6.+a- arydeeinii. @iib &fitr flmir sF
-'rrtmnirdustriah care€a fir. JiA$oefi * rszul- dszii trerme asspra dimn€fumflor zomi ayaEra-
-1s6fu::fospscffhr *'ffi. .€ftrt r*diate cu

FLAftITE. l M IC F tOS C Tf F'


SAIJ AhTIIM.AL? fkma reet-gwmmi Jraftrcrt-tlnisr' a rea#rarr
micuscopelestronic cu iradiae.fr aiutonilctria se
Gurdataflinld din imagine - pe rurne*e ei gtiin- yGdeachia gi,urmelede dirirensiunea unuian &
Itrc Acantha,stsrplancl - denumitii curstt .co- Iot
rmfli de spini', a s$mit de la o weme in lumea fiet {dlaelArut 035 miliodmi de nilin*trsf. Acrr
b.(togilo( Si €cologiitilor, yii dezbateri. Proi. 4aat pano-teo mirirc a imaginiid€ 480 000 rlc ri
CiaorgioBarbne" de la Stafiunea htutrobiologic6 ceeace iiseamni cE o linie de un centirnenu cfi*l
lfhno (ltalia) declardrec€nt: .nu va dura mult Si dimensiunea de 4,8 kilomari.
frumoaga dar distrugitoama de mare" va
eugs barisr€b de corali "Ft€a
a doUi ocean€'. $pe deosebire de miooscoapele eledrooiced4,
Tr-isti penpectiv6... noul 4arat pantite widenlierearu nomaia dsl?dll
htr-*mr, mirifie apadlie (c€le mai frumoase de la tugrat4afietalofuil ei gi a celorcristentcin ir+
sdare pare-te cA sc ge$sc in minunaM ,.ac- iiorul acs$tri€.'flinoscopuldectrsnicco kadise F-t
wiu.rerervafie* oqturall cs o r€prezinti Msrsa
no$iel pentru ochiul scufunditonrlui e o incin- si serv€fici. de aemsn€a la detegniareadeacL
ta&r, cu forma.ei ciudati gi paleta cromatici. cftimice.
Da..- o cftdlurt pe.,f,dnoyElat'€lsa de maie iloul apaat estc d€sfifiatsi c-on{rituiila crcttcrc.
seurilflii construcliilormctalice mai alesin ceal Fe
-selu pentrucentraleleelectricenucleas

mafiS ssrin-

LJFII\/|ASfi
trIIh'l$ZA[-IFTTLCTFI
$oplrla lepoaaee din inaglne asld o demnd
urmes.ea gigantieilot,dinozauli. Numai ed
vieluitoarea zitetor no€stne esta de dimen-
*iuni mtci $r*se afri F cale do disparilte.
fspile W carc le arc - $i oata o 4,ere de
elima losfte caldf gi oecefoasi -'mo$fenosc
etruclurb de plfui a dinozeurilor: Adaptatd
in exclusivitatecondiliilor de degert,gapirla
a last gqrfte din aeastelocuri datorltd extin-
derii irlgaliilor. A$ezi ea mai Wate fi'intil-
nite doar.pe un aeroryd pftresit dln statul
american lexas, und6 mai existe condiliile
specitice def,enului.
Specialiq,tildepun eforturi .orrntru a o
salvd de la pieira" existenlaei liind pericli-
tatd de vindtoarea amatorilor de animale
exotice gi curiozitdli.

n . ATAHT EFHE VllTC|Fr


t
t

r DIALCIG o

$TrTr8uiltP lzolali noui cimpuri


Din 24 de piese s-au tormat 20 d€ ale unui coll dinlr-o ta-
rinduri a cile 3 (desenul de mai
sus).
bla de gah aga cum se
vede in desenul de mai Fc'SiTA
Vd rugdm si scoateli 4 pies€ qi sa sus. Dace veli a$eza
transformali desenul asttel ca sA re-
zulte tot 20 de linii a cite 3 piese.
J
=
un cal in oricare din
cimpurile acestui careu
trIEtrtAGTIEI t

$tili c'um? (afarA de cel central)


rrl $i-l veli muta in acela$i I|ARIUS GABOR - Hunedoen. i1, --
E
o=
-- sens, veti avea surpriza comandim sd iei legdtura cu cercui -'
Cll J se constatati c6. dupi aeromodele de la Casa pionierilor Qi s.-
El milor patri€i din localitate lala sa leie' *
CITETRIUl{GlIIURIP l-
Care num6r diminuat
gu 1% dA 4Eg 932,115?
c)3 ce calul va parcurge
toate cimpurile din nul la cars pofi cere detalii: 11726 S:^-
= l -J tem convinsi ce vei primj tot sprijinL
= q Dar care este numerul marginea careului va
Nu m drali cu a ten lie nu m dr ul cu 1%da C' < rezuila un octogon ste- AttlDftEl AUGUSTIII - Sucurelti-
triunghiurilor din desenul aleturat. = 6 ;8'i.f''%i oc3 lat. Erisle numeroas€ ca(i din care poi! cc-
tin€ d€talii pentru prelucrarea lilmu!ui 'e-
versibil color. lli recomanddm de ase-.e-
nea se consulli revista ,,Fotografia a€
care o poli procura de la raioanet€ :-
Au raspuns coract la lntreHrllc publlcaie ln hJna decembrle 1984: Adrian Bunea - Bucur€$li; Marian Badu - Poiana Tapului, materiale foto din magazinele brEui?s-
tud Prahova; Bealcu Alice Livia 9i Bealcu Andi Mirela - Giurgiu; Mihdilescu Ovidiu Cdlin - D€va, jud. Hunedoara;He4oiu Marius tene.
- Sibiu; Bart$ Eugen - lagi:.Banu Vior€l - Gal{i; Mirea Adrian - Craior/a;Munleanu Traian - Bucuresti;Stenciulescululian - FILIP llARlUS - DumbruYe no+i€ -
com. Costegti,lud. Vilcea; Gigi Tansse - Braila; Rusu Mihai - Suceava:Negriu Mugurel - Arad: Hulus Florin - Rectdqi, iud. Su-
ceava:Dan TArnauceanu Constanla;Gheorghe Mitea * Oltenita, iud. CSlirqi; Florin Buliga - Constanla: Mihai Cristian - TimF lud. tLrml. O instalalie laser nu po€l€'
realizati de persoane particulare, E-<:e
: soara: .Daniel Dorcea - -Constanla; Marius Titaru .- 8ra$ou; Marius Bodea - Sibiu: Flusu Daniel -- Bucur€$ti: Marian Bibicu - mult pra complexi. Despre utilizarile a-
Braifa; Cdlin Gheorghe - Bistr4a, jud. Bistrila-Nesaud: Lucian Cazacu - Cimpina, iud. Prahova serilor ai putut citi in numarul din ciec?--
brie '84 al r€vistei
POP RADU - Cehu-Sllventci - in(L
. . Dan Ceaug, cod 5478 Moinegti, Falticeni, str. 30 Decernbrie, bl. 1, solicitd schema unui convertizor de Sflrf. Privirea prin luneta nu produce r.
- str. George Enescu, bl. A-4, sc. 2, sc. C, et. 2, ap.6, jud. Suceava,soli- c-c.-c.4. burari ale vederii. Constructii de iun€:F
ap 15, jud. Bacdu, solicita urmetoa- cite schema unui emiletor-receptov . Liviu Alexe, cod 5041 com am prezentat in revista. Consultind c,f-ec-
i rele scheme: sirena electronicd, ra- pentru radioamatori. Tom$ani, sat Loloiasca, str. IAS nr. l;a pe anii treculi vei gasi rdspuns la c'c-
blemele care te preocupi
di o r e c ept or simplu , ca 6e tot on Benoni Kvasnicek,cod 1756 Fize$, 83, jud. Prahova, solicita schernele
NK-125 ,,Unitra", str. Titulescu nr. 295, jud. Carag-Se- casetofoanelor ..Star MCl2",,,Elec- olilcA vlcToR FLoRlir - Yacif!+r
. Tiberlu Szasz, cod 29@ Arad, verin, doreste schemele radiorecep- tronica 302" Si amplificatoare de au- - Jud. OhboY[l. Dupd cum ar obs€r!?.'
am publical intre limp scheme de :o-.-
str. Calimenegti nr. 12, bl. 35, ap. 2. loarelor: ,,Pescdrug"qi .,Cora". diofrecvenfd (max. 15 w) cu circuite struclli op-tice gi pentru incepeton ,r.
iud. Arad, dore$te schemi de tele- integrate. 12/191341.ln ceea ce prive$te inlreb.a.e:
comande de tip proporlional. o Vasile Cristian Dicu, cod 8700 pe care ne-ai adresat-o iti raspunde..r c€
o Constantln Radu, cod 2000
Ploie$li, str. Frasinetului nr. 7, bl. 7
C , sc. A, et. 1, ap. 4, cartier 9 Mai,
crTtToFtil Constanta, str. Liliacului nr. 6 km.
4-5, jud. Constanla, solicite urma-
toarele scheme: amplificator de an-
pini acum nici-o nav6 spatiale coftst'wE
de om nu a ati ns v i tez a l umi ni i
ITUGAFEAil DANIEL - Slt{u. Am p-
jud Prahova solicita numerele 5, 6,
7. E fi 9 din 1984 ale revistei ,,Start GATntE lena pentru televiziune (cu desenul
cablajului imprimat), redresor pen-
bl i cal schem el e nec es are c ons !r-:: e
unei lunele in mai mulle rindurr Coosu-
tind coleciia revistei vei putea sa reallzez
tru incdrcarea bateriilor (cu desenul
spre viitor".
. Lulu Vlasceanu, cod 5115, Po-
goanele, str. Unirii nr. 95, jucl. Bu-
crTtTcIFil cablajului imprimat) 9i ientratd eo-
liani.
o asemena construclie.
AVRAIIESCU GEORGETA - 8r€4t
Despre Metroul bucure$tan s-a scr:s :-
z6u, solicild schema unui ,,pdstor . lonel Mircea, cod 51'17,com mai multe rinduri in paginile revisler o€-
electronic" alimentat la baterii. o Mirel Georgescu, cod 6100 Scutelnici, sat Bregareasa nr. 39, tre Poni a tost unul dinlre oronlerii cr -
. Vasile Popescu, cod 100O Rm. Braila, str. Focaani nr. 79, jud. iud. Buziu, dore$te schema unui mioi romdnegti. A creat 9i a condrs -:
Vilcea, str. Dacia nr, 2, cimin 115, Br6ila, oferd numere sau colectia detector cu cristal Si schimburi de multe laboratoare: cel de analize ce .e
sc. A, et. 1, ap. 18, iud. Vilcea, soli- completd a revistei ,,Start spre vii* piese electroniee. linga Ministerul Agricullurii. 9€ care -=
cite urmatoarele scheme: amplifica- tor" in schimbul unor numere din . Mihai Amihaesi. cod 580O Su- ridicat la treapta de adevarat instt-iui :
cercoteri, laboralorul de chimie din rG:'
lor de antene pentru televiziune, ra- revista ,,$tiinl6 9i Tehnici" sau a ceava, str. Tdbiciriei nr. 4. bl. 63. lul Uniyersildlii din lagi, unde a lost ;':-
dioreceptor, emilator gi sireni elec- tunor publicalii cu temaiicd S.F. sc. A, ap. 6, et 2, jud. Suceava, do- tesor ani dea rindul.
tronici. I Eugen Mihala$cu, cod 5100 Bu- regte schema unei stalii de ampliti-
. Dan Cristian Opariuc, cod 5750 ziu, str. Cdlunului nr. 3, jud. Buziu, care 9i a unei sirene eleclronice t.Y

GIFTEgEALA ISiTETILGIFI Desene de NIC NICOLAESCU

.IJN APARATDEELECTROLiZA - 5A-a FACEM


NO5TRLI
P5NlRU LABCRATORUL Fedaclwlef: tlHAl HEGULESCU
Golecllvul rodaclbnal:
Ing- IOAN YOICU * sscr.ls
re.pont8bfi de redaclh
lng. tLrE cHtRotu
NIC NIGOLAESCU
REDACTIA: Brcuregd, Pi4a Scitndi nr i
t€leton 17 60 10, interior 1444
Administefia: Hitura,,Scirfraia". Tipa^d
-sl ,Fisnrsir iNstnlnrlALr:CTRiCA? lstqul nostru a gre$lt din nou. Vd rugAm sij aiutati,
Combinatul poligrafic,.Casa Scinl6ii'
Abonamento - prin oflciile 9i agentr;|e
scriindu-ne respunsul intr-un plic pe carb nu uitdi'se ii- P.T.T.R. Cititorii din strdnEtaie se Doi
pili, aBluri d€ limbru, talonul de mei ios. Cblig6torul va abona prin ,,ROMPRESFILATELIA' -
primi Oiploma ,,Start spre viitor" si ufl premiu in obiocte. Soctorul export-imporl fesd P.O. Bcr
Rdspunsul coroct la ,,Gr€Seela istqilof' din numdrul 12-aJ1, telex 1@76 prsfir BucurE$ti, Ca-
trecut condensatorul electroliti€ 3 x?.aJ y are polaritatea lea Grivtfei nr. 64--€6.
inversst i. trnrrcd|.la n€puHlcd. nu Ir.-
Ciitigdtor.ul etapei: SlmtonAdrlan, Bd. Uwrturll nr. fO. pohri
bl. 1, *. 1, .p. 40, rsctond 0, Bucun+t -

16 prg'lid Z5O ld
ctru nlsPB*BtcfiTIE SRtSEAttlSTITfr .sn
t-L---r- tE
lu
I 0
I

It oF T

tr ltl
z
f F
zug
ts tu
It J {

F UJ E

I'
J t' tf t.tfJJ

Petre Draice