NETIS

ftflHq
$urTtfic
A PTOIIIBIIO
${ gcorrnr0
EoITATi !
cotsfi_tur HATtoi
IL-ItBrierEATfi
Pt{tfrfEB*

,'.. ,i ''
.?r"
a it.€ Din sumar:

# PEHTRU
crTtTgHf
DE TA SATE
# fl-EgTEor{rc
# futotlEltsM
1F EilCICtOPED
# ATETIEffUL
DE ACASA
.?FfiALIUL
t0EttoR
ffi DE LA JOC
r* fttAttsmrE
 \
a lmaginea pre.
zinla un aspect drn
laboratorul experi-
mental de chimie
de la Casa pionierr-
FIE A LI Z A HT SI PFIOIEGTE ior Si $oimilor pa-
triei din Briila. Pa-
sionatii reacliilor si
co m b i n a !i i l o r ch i -
. tmaginea infdll$eaza o electro- acest sens, aparatul pentru deter.mi- mice oblin in ca-
cositoare rcalizalA la Casa pionieri- narea sterii de etanFeitate a motoru- drul cercului rezuF.
tor Si $oimilor patriei din Covasna. lui ciruia recent i-au adus imbun6- tate care atesta o
Desigur, asemenea produse s-au tatiri substanliale. pregatire teoretica
mai construit, unele chiar mai as- Din proi€ctele de viitor ale mem- corespunzetoare
pectuoase dar originalitatea celei la brilor cercului am relinut construi- Este semniticatiY
care ne referim consta h utilizarea rea unui minicartodrom (machetd faptul cd numetGr
in exclusiiitate a materiafelorrefolo- funcfionali), realizarea de noi aulo. p i o n i e r i ca fe a u
sibile. Sub indrumarea conducatoru- modele si modernizareaunor carturi l r e cve n ta t a ce st
lui cercului de mecanicd aulo-car- construite tot in cadrul iercului in ce r c a u d e ve n I
turi. Ftl6p Csaba pionierii Kelemen anii treculi. m u n ci to r i , bur
Miklos, Kabas Arpdd, Ridufoiu Ghe- specialigti in dome-
orghe, Ferecz Barna $i Benedek, niul industriei ch -
Enico au redat functionalitate unor mice.
repere ce pireau a nu mai fi utiliza-
bile. $i totu$i, un motor Yechi de la
o magini de spSlat, ufl lighean din
!-naterial plastic, un caslron $i palru
roli de la un cirucior stricat, asam- $ E PREGIT E$AUT
G OM GBILIS TII
I}EMi II{E
btale cu pasiune $i Pricepre, au
compus o electrocositoare a cerei
utilitate este evidenta. o Dupd orele te-
in acelasi cerc s-au realizat $i alte
mentaje ii construclii menite sd oretice de cunoas-
scoatd in evident6 pasiunea pionie' tere a regulilor de
nlor pentru construirea unor obiecle circulatie, dupA
crr aplicabilitate-. Si - amintim in orele petrecute in
atelier la montarea,
repararca, intrefine.
rea - altfel spus la
cunoagterea cartu-
lui - a sosit si rnult
a$teptatul moment
al conducerii. Firi
indoiali cd mulli
dintre membrii de
azi ai cercului de
carturi de la Casa
pionierilor $i Soimi-
lor patriei din Ca-
ransebe$, judelul
Cqr69-Severin, vor
driveni buni specia-
,':li$liin domeniul au-
'tomobilismului.

. Allmcntslorad compler'din imagine a fost realizat la Casa pionie-

rilor qi goimilor patriei din Vatra Dornei, judelul Suceava. Sub indru-
marea conducatorului cercului de electronici loan Pop, pionierii
Radu Drdgan, lrinel Atotanei, Mihai Onciu, Gristi Pop, Dorin Mure-
sean Si Romus Palaghia au construit dupi o concepjie proprie un ali- irurilrurnE crJ vnroFruL
mentator ale cerui pertormanle il silueazi in rindul celor mai reugite
rnontaie de acesl fel. Poate fi utilizal la alimenlarea staliilor de emF
sie-receplie, aparate de radio cit gi pentru experimenteri in labora-
toare si ateliere.

perteclionarea cartului aslfel incit

cu un efort minim din parl€a condu-
CAFIT. citorului sa se obline o viteza supe-
rioard. Conducdtorul de cerc - Ate.
SCcrALA xandru Fazeka$, nea asigurat CA
perseverenta gi pasiunea de care
CU P E DALA dau dovadd membrii cercului de
carting igi vor spune cuvintuf in rea-
lizarea unor modele noi, cu para-
metri superiori.
o Realizat la Casa pionierilor qi
scimilor patriei din Cehu-Silvaniei,
:udelul Silaj, cartul prezintd nume-
'oase avantaje pentru pionierii ince-
oitori in conducerea $i manevrarea
:ui. Cu ajutorul lui se poate insugi
foarte bine lehnica manevrarii vola-
nuiui, a direcliei gi frinei, economi-
sindu-se totodata $i combustibil. De
mefllionat ci Easiul, sistemul de di-
reclie $i rolile pastreazatoate carac-
teristicile unui cart cu motor, numai
ca in locul motorului s-au introdus
pedale Si lanl de biciclete. Realiza-
torii - pionierii lacob Florin gi Mu-
r6an Florin - au in p€rsp€ctiva
 f-ctr.Btitatea politici romi-
Fea# a fost strilucit marcata
de lucririle celui deal lll-lea
Conores al Frontului Democra-
tr€i 5i Unititii Sociatiste,eveni-
ment politic de mare rezonantd
-mvi{a tirii gi a nafiunii,inscris,
firesc,in dinamicaintiririi conti-
nue a coeziuniiintreguluiPopor

progres concretizate in
Programul partidului, Pentru
inaintarea Romdniei Pe calea
socialismuluisi comunismului.
in margistralaCuvintarepre'
zenlatAin inaltul forum al demo'
crdiei Si unitilii noastresocia-
tiste de secretad greneral al
partidului, pregedintele
Republicii,Pre$edinteleFrontu-
lui Democr{iei OiUnilitii Socia-
liste, tovarigul Nicol ae *J
Cear.sescu. au fost analizatecu
profunzirne9i clarviziuneproble.

ffiffiME
&ru*A
gffi&ffi$il#ffi
ilEfi-
FH#ffiW#fi $roFepgaEH
mele fundamentale ale prezen-
tului gi viitorului ptriei socia-
tiste, indicindu-se ciile de ac-
f iune in vedereainfiptuirii istori-
celor hotidri adoptate de Gon-
gresul al Xlll-lea, cu infelep
ciune s i claritate, deschizindu-se
noi perspective afirmirii plenare
in vi{a politici, sociald gi ob-
$te3sce, a tuturor organizafiilor
componente ale Frontului De-
mocraliei Ei Unililii Socialiste.
La marele forum al democra-
tlei $i unitelii socialiste au fost
prezerti oameni ai muncii care
is i desf6soari activitatea rodnicd
intr-o arie de dornenii de mare
diversitate, dar gi de o mare
complexitate, tribuna Congresu-
tui oferindu-le cadrul trecerii in
revisti a unui fructuos gi dens
schimb de experienti. Marile
impliniri ale acestei epoci gle
rioase Epoca Nicolae
Ceau$escu - fac irdisolubild
legitura cu viitorul, cu tot ceea
ce avem de inldptuit pe rnai de'
parte ca urmare a programelor
adoptatepentru urmitorul cinci-
nal 9i a orientiirilor stabilite Sfnd
la sfirgitulmileniului,intr-o con-
verger{dde cerinle9i posibilitili
care ne plaseazdpg orbita unui
avintsi mai inalt. ,,ln anul 1990,
prin realizareacelui de al Vlll-lea
planrcincinal,sublintatovaragul
Nicolae Cearqescu,orapele 9i
comunelepatriein@strevor de-
veni centrc economice$i sociale
tot mai puternice, rnoderne,in*
floritoare. Pind in anul 2m0
Rom6nia va deveni o lari socia-
listi, multilateral dezvoltati in
care toti oamenii muncii, fira
deosebire de nalionalitate,intre-
gul popor se va bucura din plin
de o inalt6 civifizalie materiald$i
spirituald"-
Cu profundi 9i neclintita con-
vingere, in deplini concordar{i
cu interesele vitale ale patriei
socialiste, ale clasei muncitoare,
tirinimii, intelectualitelii, cu do.
rir{a vie a tuturor c€Etenilor te-
rii. ldri deosebire de nationali-
tate, in fundia de Pre$edinte al
Frontului DemocralieiSi Unitilii
Socialiste a fost reales de Con-
gresul al lll-lea al Frontului De-
mocr4iei qi Unitetii Socialiste
cel mai iubit liu al poporului rc-
rndn, comunistul de omenie s
patriotul infEcerat, revolliona-
rul strilucit. ciliuzitorul aso -
rafiilor intregii n{iuni, promotc'
dirz al independenlei gi sutera-
nitdfii nalionale, al idealurilor de
prietenie, pace Si colaborare
tovari$ul Nicolae Ceatrsescu
Hotddrile adoptate @ c€i d€
al l l l -l ea Congr es al Fr ont ujui
Democratiei 9i Unita{ii Sooa-
liste, in consens cu istoricqe
hoteri ri ale Congr esului al
Xlll-lea al partidului vor da un
nou impuls muncii gi creativititr
in toate domeniile de activrtate
propulsind f ara noastra spre
drumul luminos $i mare{ al sc-
cietitii comuniste.

intregul nostru popor a prlmit cu
ri- inleres Comunicatul cu privire la
:FdeolinireaPlanului unic de dezvol-
:.e economico-sociaE a Republicii
CRESTtREA IXOUSTnAIE
PRoDUCTIEI
- h Drocenle-
ffi€pgffiH&EE Pffi&SnE$t'LUl
Socialiste RomAnia pe anul 19&4.
Realizdrile oblinute in irdeplinirea
GRI$TEREA
ptanului pe 1984. cele mai bune din
actualul cincinal, sint - Ga cum se
subtiniazi in gedinla Comitetului
Politic Executiv al C.C. al P.C.R. -
rezultatul nemiilocit al activiidtii
desfesuraie cu abneg4ie de clasa
muncit@re, tirinime $i intelfftuali-
tate, de intregul popor, ?n.stdnsd
unitate in iurul partidului, al Secreta-
rului siu general, tovara$ul Nicolae
Ceangescu. Ele demonstreazi, incl
o dati, iustetea gi realismul politicii
partidului nostru comunist, elabo
rate $i intaiptuitd cu contribulia ho-
tdritoare a tovare$ului Nicolae
Cearsescu.
lnscriindu-se in continuare drept
factor dinamizator al cre$terii eco-
nomice, industria a cunoscut un
amplu proces de dezvoltare inten-
si\ra,iar in aqriculturi, de$i conclili-
ile climatice au fost mai prlin favc-
rabile, s-a oqinut cea mai rftrre prc-
duclie de cereale din istoria tdrr
Orientare detinitorie a pohticii parte
dului, intensiticarea activitelii d€
Pm0UCIC|AGRTCoLE cercatare gtiinlifica, dezvoltare
teh-
- h Drocefile - nologicd $i introducere a progresu-
lui tehnic - prin infiptuirea prograt
mului elaborat sub conducerea to
var6$ei academician doctor iegirrer
Elena Cear,$escu - a determinat
intr-o rdsurA importan6 extinderea
bazei proprii de materii 6ime sr
energetice, imbunEtdlirea latufilor
calitative ale crQterii econof,nrc€
rca|izarca obiectiyelor privird i nno*
rea 9i modernizarea produqiei as-
milarea de noi m4ini, utilaie si t€n-
nologii de randament ridicat re<ju-
cerea consumurilor rnaterialesi va-
lorificarea superioare a resurselor
sporirea productivitatii muncii sr a
eficientei economice. Au cunoscut c
puternicd inflorire invatamintul s
cultura, s-a ad'ncit procesul de fc"
mare a omului nou. cu o inalld cca-
stiintd socialistd
 . IIENTFIIJ elTlTClFlIl E E LA,' EiATE,r
R7 l3 t/, PL RTs Rl8
R2 tk lk 8W 1,7k 2,2R
560 .D I ,
cStw)
Klq
l1 ct ri 3
A R12
'Rl8
c2 2x PLEV2 ?3k
5..25 4.7 D2 9V
k R fs
F5f
56k 2 2
' Klb Tl,T2Bc tlg
Klc
rc:rL'Bct07
Aparatul permite rdsurarea tem-
Faturii drg la 50"C cu o oroare
}5ri Si umiditilii fr€ la50% cu o
pecizie de 1(F-15ct5.
Dercrlee tl funcllorurE
. Aparatul se comirune din doti
rfilt instrumentulpentiu misura-
r umidltalii gl instrumentulpentru
Fsurarea tgnlperaturii (fig. 1).
]Bstrumentul pentru meaurar€a
;idtalii, bazatpe schemaunul oh-
hrc*ru in curent alternativ,este al-
ifrrit dintr-un oscilator (CBA) for-
E
i$incdor
din tranzistoareleT3, .T4, un
de rEsurd in contra-
lnp realizat cu tramistoarele T1, T2
F un instrumentindicator (50 lA sau
4). Alimentatea
e
f -CBA6te stabF
haa oe rqeaua R13, Dl 9i are o
horcrle de krcru,decirca 700 KHz.
Tradrctorul de umiditate este de
F capac;itiv(G1).
CepecitateaC1 este formaE din
li cilirdri de aluminiu,dispr+i c6-
b capul sordei de ndsud (fig. 2,
-tsiile 3).
Capadatea variabiE C2 cornper
E capacitatea dafid de atme
ti.
'lnstrumentul pentru sdaurarea
hperaturii constituie o punte coNsrnucTtAsot{oEt oe nAsunA
Hone care are intr-uo br4
fr*ilsul R16. Alim€ntarea pudli l-- feavi.(durCqnllnhrl,-2- UF (eDwlti); 3-,-eleclrorl pontru uniHilete (alumlnlu),{ - ylrt rcndi lCumt-
* s*aHlizaE cu aiutorul r€Eistoru- hlu; cupru),5 *lcffiblor, 6 - lnel (ebonlti),7 - conectry-
li R14 si a diodei Zelter UZ.

ln fig. 2 se prezinti un alt tip de

cuib, confeclionat din scindurd suh-
tire, subJorma unei cutii grismatice
Aceasta are un ortttbiu de intrare sa

Cuiburile, in maioritatea cazwil.or,

trebuie sd imite.scorburile unde pi-
sirelele depun oueb. De aceea, ele
vor av€a aspectul unei buceli de
trunchi, aQe cum s€ arate in tig. 1.
Dupe cum se poate vedea, o por-
liune de trunchi (lemn de foc -cu
coali) se seobegte cu dalta gi cioca-
nul, astfel ca si se oblini uninterior
cit mai aseminitor scorburifor nalu-
rale. Unul sau doui orificii de in-
trare permit pisarelelor se intre gi
si ibsi din cuib. Din doui bucil€le
de lerm se execute fundul Si aeope..
ri$ul cuibului.

:G TAEIT SPTTE \'IITC'II

 la di fidsure se execuE dup6
Sonda
rrla dln fig. 2. Tiia (Fazlia
din lig. (poz[ia 2) sr€
are
Ma numerc Slan
i tdrng
forn€ cilindricd 9i Si se conf@io
confeqio Lu€ian gi iinl €lev
lsi din ebonit6.Pe aceastEtii6 se ih €lssa I Vlll-a la
$cosL Hrh, l|rd
A(.d (cod 28T4.
Yi rog, dsci 3e
potlc, 8i Ftrcdi
ln paglnlle ac"lttel
lctrcrns unul lfd-
croincubtlor, Do-
re3c r5-l cff3lru-
le r c d e o ir € Ge
rrcau si lni ailr€ Va prez6ntem doue metode de fF
tpott l It d'-w{tl- xare pe sol a foliilor de plastic cu
laret gospodirlel care sint acoperite solariile d€stF
IndlviduElf, a P6-
rrnfllor nate producgrii legumelor timpurii.
Cadrul metalic al solariului se
executi ca in lig. 1-
Se intinde folia p€ste acest cadru.
iar capetele s€ ruleaza de citeva ori
gi apoi se fixeazd cu un tirus (fig. Zl
sau ee sapi un $anl in care se intro
Fpe{i cu lac reziatent la afE sau duce capitul foliei $i se acop€ra ctl
En€a tip ,,Emaut",Pentru a izola p6mint (fig. 3).
nirda de umezeaE$i de contac'tul
lecl cu semintele.Tiia (2) ss poate
lofitediona Oi din to<tolit care'va fi
lrpregnat cu gerlac sau lac silico-
tic Avind In vedere ci am mai primit la redactie gi alte sciisori conlinind ac€-
Cel6rere eagi rugeminte, publicim constructia unei clocitorl electrice foarte simplu
Pedru masurarea Procentului de de realizat.
rrnir{tate se fixeazi comutatorul Kl Fsntru a reallza o clocitoare simpld 5i eficientd vd sint necesare urmitoa-
ln oozlia 2. Cu aiutorul rezistorului rele materiale: doui cutii (recuperate de la ambalaie) de marimi diferite {ast-
wiaui R1 $i a capaciEtiivariabile fel incit una din ele ed poatd fl introdcsi in cealalt6); un materlal termoizo-
GZ se stabiiesb limita inferioari a lant (pleci din buret€ de material plastic, vata, line, fulgi etc.); un b€c elec-
ra lei i n stru m ent ului indic a to r tric, cu fasungul (dulia) respectiv qi cablu de alimentare prevezut cu gbcar
eero). AceastdoPer{ie se execuE
imintea fiecirei n6suriri a proceri-
Uui de umiditate.Se introduceapoi

e5-30cm
obignuit de 25 W. A$€zati induntrul cuti€i termometrul de cam€re 9i inchi-
'lL grocentelord€ umiditatefiind li- deli cutia, cu capacul ei sau cu o buc€te de placai. E bine ca pe acest capac
se mqntaii. eventual, o micd fereaEtrri de sticli. Aprindefi becut gi IAsaIi in-
iga, se poate grada scala instru- stalatia aitfel, nemigcatd, timp dq 8-10 ore. lntr6 timp'obseryaii temlgra-
t srtului indicator (0-5s,6)l tura andicate de tarrnometru. Daci ea este cuprinsd intre 38o-4{FG, este
Pentru mdsurareatemperaturiise foarte bine. Oace temperatura e mai mici, inlocuili becul cu unul de .t0 W:
'kead comutatorulK1 in Pozi[ia1. iar dacd este mai mare, punefi un bec de numai 15 W. Ldsali din nou sd
Rebtorul variabilR17 stabil€qteli-
. rita interioare (0'C), iar rezistorul
'saniregtabil R19 limita superioari
FO'C).
- nparatut este
Portabil $i se alF
i menteazede la trei baterii gletrice
e 45 V. Extinzindgama de mdsurd
e umidititii la 10096,aparatul poate
'l fdcit 'la rr6surareaumidititii Si ore, deschideli, verificafi temperatura gi intoarcefi ou6le pe partea cealaltd.
E nperaturii solului. D,upi-?i de zile vefi avea bucuria se cbnstatali c6 munca gi r4bctarsa va sint
Di cemenea, aparatul Poate fi reqpEtite; majoritalea ouilor vor scoate pui. i
rgUe&rt cu un slstem de avertizare in primele iile ei trebuie hriniti cu gdlbenug de oui tiert tar€, mdlai ud $i
iorsnid in cazul deffiirii umiditflii miez de pline muiat in api.
- $i temp€raturii dc. control
pror- CiruCtu Voo;

un belipor p€ care pasirea ge agaza

cind se reintoarce din zbor. ln figura
3 sint prezentate citeva modele de
cdsule si cutii pentru hren[ peseri
(1 - cAsula pentru graur; 2 - ce-
suld pentru piligoi, 3 - cdsutd pen-
tru l5stuni, 4 - cutii pentru hrenit).
) Cuiburile se fixeaze in pomi, la
3-S metri inilfime. Pozilia lor tre-
buie si fie verticald, ca si nu p5-
trundi in ele apa de ploaie.. Este
bino ca in apropierea cuibului sd se
gaseascd ramuri, pe caie piserelele
se pot a9eza.
Construind cileva cuiburi se pot
face observalii interesante asupra
viefii zburitoarelor, care pot fi co-
municate in cadrul cercurilor de
biologie. Relinelil O pereche de pili-
goi curdla de ifls€cte deundtoare 40
de meri! O familie de grauri nimi-
ce$te intr-o lund 24 fiX) omizil Cu-
cul consumi intr-o sinourd ori 100
8e larvel Nu intirziatil Construili
chiar azi un cuib penlru gredina
voastrA!
Ing. A. Bfflirelu

ATAFI AF]|E \/lfTClF I

I

. M('trlELISM
pe ga,hlon in 3 straluri. Dupi desen, de 4 file de cauciuc de 1 mm
ace,aste op€r4ie. tuburite oblinutc cu hmgmea de 150 mm, ale caror
se sqotde !a. $ahLoane, so us{rc6 in extrsmif4i, din nou prin intermediut
eondifii normale, dupd care se taie trnui'fir de ati, se leagi de partea
la dimensiunile din schili. superioard a fuselaiului.
Folosind un ministrungi ,,Miini in- Fusehjul, ampenaiul ii ogiva se
deminatice".
rminatice". sau^
sau- o. aur_ se
s tru# faur se coloreaze cu eerneluri g+ tusrrri.
,dupi care se licuiesc de mai mub
ori cu nitroemail.
Motorul d6 proyenievtli industriali
de 10 Hesoni secundi {sau ce
struit dupi recomand6rile din lucr*
rea .,Rachetomodele" de lon }t

#r
Rachetomodelul pre-
-ClRRuS'
zinta o mare stabilitate in funclio-
mr|e" se cdrstrui€$te din malalial€
usor acoegibile, dar, pentnr lofisar€,
recomand6m sprijinul gi indrumarea
cooducilorului ceroului iehoico-a-
dicaliv de modelism.
Cele doui elemeirte ale tusel4ului
s€ conslruiesc pe cite un cilindru de
fag glefuit cu s€ctiunda tle 20 mm-
si, respectiv, 37 mm. Hirtia de de-
sen, sau un carton eubtire, se ung
cu aracet diluat cu apa pe ,2ll din
arie. dupn care se ipfagoar+ striEs
rss
lizeaza din placai de *i4ie sau din
brad de 2 mm, cu bordurile de alac
gl fuge asculite, dugr* care se lipeac
cu c-lei ago pe fwelaj, r€sp€clind
vorticalitatss 9i unghiurile de 9(r.
Pentru etabilitatea ampenaiel,o. se
pot aplica, la unghiul de incldenla
cu fuselalul, cite doua baghete de
brad de 2x2 mm pc toat6 lungimea
de conttrl
Inelele de Siidai se conreclio-
neaz6 din tabli de aluminiu de 0,3
mm !!au din hirtie in trei straturi $i
sa lip€€c rigi4 in poziliile indicale-
Rachetomodelul trebuie si culi-
s€ze foarte ugor pe tija ramp€i de
lansare tlin ofe*, cu secfiunea de 5
mm $i lungimea de 1 S(Xlmm.
Para$uta ln formi de hexagon, cu
lalura de 3€E mm, se confeclioneazi
din mitase sau lolie de Dlastic; cel6
$ase suspante din ali pGcareasca
s+ bqe&|fa ogvei se fixeard, ca io
Badu, Editura lon Creanga, 1974 €
introduce c^rt mai fest in fusel4. pe
la baza modelului.
in corfrioesd lara$dei se intre
duc un dop de vati imbibat'rn tdc,
rondeb de sHraot gi par4uta irrp
chebte in simetrae hexagonaE gi
bobinafaporoind de l4vlrt $i teni.
ntrd cu -suspantele.
LansarEa rachetomodelului se vr
face 'ro prezenta conducitorukri (b
cerc, ir alara localitifii, pe o vrenr
calmi, ee'cer-refilrT pdstrind o0c€r-
Yatorii la o dbtade de cel pulin 25
m.
Aprinderea rnotorului se face cu
rm fitil de tipul aceluia <lin schema
sau, 6 preferi4e, fol4t'nd un aprir-
zdtor electric de nichelina de 0.2
mm, cu lungimea de 60--80 mnr
Gare se lndoaie in ,,\/' ei se intro-
duce in galeria de ardere a motoru-
lui.
Tensiunea de 6-12 V se aplici (b
la dislanli pe un cablu de cel pr4in
10 m, conectat la lilament cu dci
crocodili, folosind un intrerupitq
de precizie care sd suporle 5 A.
Cu acesl rachetomodel. mernbrii
cercului de la $coala generdi rr.
188, sector 5, Bucure$i, au oblinut o
altitudine & pegte 4O0 m $i o durati
de intoarcere .te tS minute.
Dco|. nh.at Zr|*

o cClNTAcr. coNTAcr r coNTAcT r cClNTAer r ccthlTAGT r

i .r,ti r)rnodeiti p..fl :i l l yc l fi g. 3), i ar pcnl i u natvornodel i $l t,rL\c t ti u i ..
i rt.; 'l ; ;,r fi guri l e 5 Fi t se prezi r-ri ao el i ce cu S u tl ort c -rrrj i rrmei r,: .; , -

VELIEFT trtE CTTGIAZIEF|A

Avind luqgimea & tt5 metri, Eli-

S mea de 145 mdri, deplasamentul

d9 900 ton€ $i putind naviga cu 1O
pini la 14 noduri, ,,Wndcruiser"
ggte o naYe noui <l,e croazieri cu
pinee care a fost conceputd de gan-
tbrele navale finlandeze-
Datoriti coastrucdtei Sale. noua
navi igi pestreaze atit farmecul navi-
gatiei cu ping cft gi confiqtul oferit
ri,) . ! j n A r e n e - a u so ljc,ta t d e ta lii d e sp r e g r cCu se le rtr.rl i 7.i l ', 'ri ,
-': , '. . - i g i , - : t 'd i n T g - M ur e s, p r e ze n ta r n cile va , o e la !- g inl eres genl rrr
'l
' -: 1 , . ! u . ; r e s t e r e d a t b u tu cu l r o a ta cu Cia r n e ti,ir ld e 92 nrrn'rr 'rr
', . r : . i i . r J $ l i f t P e n t ru a u to m o d e lr $ ti, in tr e p r ir :d e r e a p roduce i r,rr:::

E r STantT SPFIE VltTCrFl

 I
ll
-ognn
cui de @&ufi Q75

ircl de ghrdol Q6
pragta
suspante de 500 mm

ltselaj .
fija rcimpeiQS

--pr of Idtfiri ( staniolJ

de votd
ductie

casrc de hfrtc
comb-sti5il reprwt (0,5€I)
canal an rcmDustibilprcnt sat intirzetrsrh ?,5
'8,f3,9fuP#Eti8t'dilU,9hP,&Fotir*u
lttstiblt didpretrl

tntdrifuri de brad Z*2

-goleriede ar&re cucomh-st ibil, rryrwt

b de hirtie b+
;ombustibil'di d presat

d deqo
,l

---+i*
r
Qn -ri
l.'.

STAI|T SFHE VIITCIH r 7

 ffi
trffi
_t

ffiY-,*i'-'
l::'::ll

"--:"r.
:',.,.':11
*.;ii
;;i;s
"lil€J{

date, radiotonice Si de televiziune.

in ultimul deceniu caracterul global
at legiturilor de telecomunicalii {in
sensul leg6rii intre ele a doua
puncte oarecare de pe globul teres-
tru), cresterea volumului intormalii-
lor transferate prin refeaua de tele-
comunicalii Oi diversiticareaservicii-
lo{ oferite de relea au ridicat pro-
bI,emetehnics pe cit d€ importante
pe atit cte dificile, a ceror tezolva(e a
losl posibilS datoritA progreselor din
domeniul lehnologiei electronice $i
a calculatoarelor electronice. Ve
propunem sa ne insolili intr-o incur-
gune prin lumea cu adeverat tasci-
r€nta a telecomunicatiilor, atii a ce-
lor ,,clasice" cit $i a celor ,,mo-
derne". Vom ince.ca totodata sd ta-
clern S! o succinta trocere in revista
a elapelor strebatute de dGcoperi-
nb secolului XX in acest domeniu

Orice mozaic cronologic al teleco.

murricatiilor secolului nostru trebuie
sa inceapa firesc, cu tizicianut ita-
lan Gugliemo Marconi, primul care
a solicital un patent pentru ,Iel6gra-
fra slntonici $i multipla cu o singura
rltena". Nu la mult timp (1 an) fizi-
ci a a u l german Ad olp h He inr ic h
.Sab'l patenteaze circuitul acordat
lr acelagi an, 1Sr1 este realizata
Fma transmisie radiotelegrafica
Fte oceanul Atlantic dintre^Poldhu
9 St, John's, Terra Nova. In anul
rS5 la Constanla se inslaleaza
pnina stalie de telegrafie fird fir din
brn6nia. Ciliva ani mai tirziu, in
!9i4. este consemnata gi prima le-
gatu r a radiote leg ratice in t r e
fuminia si streinatale- Un an mai
&zru inginerul romin Nicolae Vasi-
bs.u-Karpen instaleazi primul post
(b putere (150 kW) de radiotelegra-
le din Rominia.
Printre datele de reterinti din pal-
litanta istorie a telecomunicaliilor
inscrie gi ziua de 20 noiembrie
3
-IQO cind s-a inaugurat la Pitsburg
Fma stalig de emisie pentru radio-
dfu:iune. In Europa compania Mar-
qri construie$te in 1922 o stalie la
Londra $i una la Paris (Radio Paris).
Tret ani mai tirziu, in 1925,sub con-
drcerea lui Dragomir Hurmuzescu
ls Inslitutul Electrotehnic de pe
&196 Universitatea din Bucuregti, au
bc prim€le emisiuni experimental€
e radiodituziune.
Ufla din etapeb de referinfi in
ezvollarea telecomunicaliilor o re-
p.ezinta inventarea in anul '1926,de
c:tre fizicianul iaponez Hidetsugt
Yagi a antener care ii poarte nu-
rnele Anul 1928 esle importarrt ir
rs! o r i a cornunica tiilor roma ne gt l
pr n intirnlar€a ..Societetii de dilu
r-ne radiofonicddin Romdnia".iar
 i.t= un an mai tirziu ia fiinla postul de
radio de la E!6neasa,primul post de
emisie romdnesc. Caularile conli-
t rf
' . I:
:
:.,j'.::
.:.aJ!i
nuau, perfecfionarea aparaturii de
emisie recepfie tiind in centrul aten-
liei speciali$tilor A$a se face cd in
anul 193r, r'n Marea Britanie $i
S.U.A. la firm* ,,EelFTelephon' se
E
fac primele experienle publice de
'.::: ).t stereofonie, iar in 1950 la laboratoa-
rele ale Institutului Tehno-
i.. :; -Lincoln"
log din Mirssachusetts sint puse la
_ . 'l punct primele ,,modem"-uri. Desi-
:,: ;:-. gur, ,.era electronicii" avea sa-si
t.C en trri spuni cuvinlul gi in acest domeniu.
de inlormare In 1951 se realizeazi gi se prezint6
2. Sistem sidea public primul tranzistor cu joncliuni,
de rf spl.lns descoperire care deschide practic
posibilitili nelimitate $i nebdnuite
3. Sistenr de pe calea modernizdrii acestui sector
te!econ{erin{E de care beneficiazi miliardele de lo-
cuitori ai Dlanetei.
tl. Siste*] Dar, sd recunoa$tem,posibilitalile
d+ reproducere electronicii ar li devenit limitate
dacd la un moment dat nu s-ar fi ivit
5. Cenlreld un nou impuls pe drumul dezvoltiirii
telefonicE telecomunicaliilor. Avem ?n vedere
6. $t*!ie cercetarile spaliale. Utilizarea sateli-
lilor artificiali ai Pimintului in acest
de emisie domeniu reprezintd cel mai specta-
7. inreglslrare culos salt de la inventialui Marconi
a e m Ss l e! la epoca moderne a iransmisiilor de
tot felul. Oupe lansareaprimului sa-
tl TetretBat telit de telecomunicalii,,Telstar-D"
9 . Si s te m au urmat numeroase proiecte Si rea-
d* mufliplicare lizari spaliale toate avind ca obiectiv
principal, facilitarea transmisiilor
a $unetului prin satelili, Nu numai rapiditatea
1 0 .Er* i s i e clevenea spectaculoasii ci s,i cantita-
vf{Fiur-rF tea mare de informalie ce se putea
omite gi recepliona intre cele ryrai
11" Tra*smisi+ indepartate puncte ale planetei. In-
cantinud tre timp, o noua descop€rire a fost
pusi ?n slujba acestui sector: fibrele
a imaginii optice. Despre utilizarea acestora in
12. Rezolufie prezent gi mai ales in perspectiva
mare s-a relatat pe larg in revisl6.
a imaginii Releirua Ue telecurrrurriculi!din
Romania este una din cele mal
13. Static vechi din Europa, in faia noastra
de ernisie existind o preocupare constanta
pentru d€zvoltarea acestui s€ctor,
Benlru saleiit putin<l li amintite nume ale unor
1il. Satelit de profesori renumili ca: Nicolae Vasi-
ernisie-reeeplie lescu-Karpen, l. Constantinescu, T.
Tinisescu, G. Cartianu, S. Condrea,
15. Antend N. Marinescu care au adus contribu-
de receplie lii importante la c€rcelarea in acGst
de la satelit domeniu.
1G. Sialie cE slilT
de comunieare
duplex O legituri de telecomunicalii
poate ti prez€ntate astfel: sursa de
17. Sisleme informalii car€ emite un mesaj co-
cu circuil respunzetor unui ansamblu de idei
inchis concr€lizale prin cuvinte scrise sau
vorbite, prin imagini sau prin cilre
18. Slalie ce trebuie transmise la utilizator.
de rnodulare in Mesejul este transmis la distante
a,nplitudine {*lA} prin canalul de tolecomunicalii, care
reprezinta calea unilaterali com-
19. Statie de pbte $i de csle mai multe ori com-
multiplexafc (f,{F} plex6 intre sursa de intormafie (emi-
20- Statie letorul) 9i acc-eptorul de informafie
(receptorul). fn timpul propagirii
stereo AiYl/FM prin canalul de tran$nisie, semnalul
21. Stalie util €rte supus unor influenle per-
de radio turbatoare de care este necesar se
se fini s€ama atunci cind se lace
22. Sistem reconstituirea semnalului.
local stereo Aparalura de emisie-r6ceplie
poate ti alcetuite din circuile elec-
23. Disc trice Si el€ctronice destinate realizA-
audio digiial rii unol comunicafii multiple, sau
24. Cornputer lo- destinste transformerii semnalelor in
vederea emitarii lor in spaliu sub
cal forma undelor electromagnetic€,
25. Reproducerel cum este cazul staliilor de radio sau
lmprimare de televiziune.
Mediul de lransmisie poat€ fi o le'
?6. Sisleme g6lurd prin lir, almosfera terestrS,
de inreglstrare sau spaliul extrat€restru.
si redare Viitorul telecomunicaliilor va be-
r '1 i : : ri
neficia- dupi cum mai aminteam
;r:! ': - '.::- ;i 'i de fibrele optice li ghidurile Ce
BTAFIT
undi, cu multiple avantaje: rezis-
tenla la perturbalii externe (nemarl,-
ind necesarA regenerarea semnalu-
lui a$a cum se face in prezent la co-
munic4iile prin cahlu), precwn s,
multitudinea de convorbiri simultane
care pot avea lgc. $-au gi inaugurat
exparimental, linli de comunicaFe
cu libre oplice.
l|AS$reD]A ARE CIIY|-NTI'L
Conlorm definiliei pe care o da
dictionarul, mass-media reprezinte
ansamblul miiloacelor si modalitai;-
lor tehnice moderne de informare sr
de inluenfare a maselor (exemplu
radioul, televiziunea, cinematogra-
ful, presa etc.).
Ce inseamnd o relea mass-media?
Este o retea complexd aga cum f+-
zult6 gi din figura pe care o prezeo-
tim, in care informatiileparcurg un
intreg circuit tormat din emisie re-
ceplie, prelucrare, transmitere si rF
l r a n s m i t € r e l a d i sta n l a , i m p r i m a -
relinregistrare $i redare, acest ciclu
asigurind o comunicare rapida sr s,-
g u r i c u p osi b i l i te l i m i n i m e d e
eroare. Transmisiala mare dista^l:
se face acum prin intermediuls€ie',-
tilor artiliciali ai pdmintului. ianse:
pe anumite orbite cu scopul cje a
capta informatiile d6 Fe Terra de :
o stalie de emisie $i de a le retra^-
smite mai departe catre stalii de r+-
ceplie sau de retransmrsie
A$a cum reiese din prezenta(ea
schematici a unei astfel de retea a€
telecomunicalii,semnalul de sur'ei
$i cel de imagine sint transmrseg-'
i n t e r m e d i u l sta ti e i d e e m r sr e ,'-
spela, a antenei parabolice drn t'-
guri) citre satelitul de receplie L:
rindul sdu, acesla,relransmiteinfcr-
malia la sol (in alla parte a Pamifl--
lui) cdtre o stalie de receplie d€ ,:
care, dup6 ce este prelucrata, infci-
malia este transmisi citre postui le
televiziune. Prin intermediul unu
rninicalculalor (home computer) s€
pot selecta imaginile transmis€ s€
poate comanda o imprimante p€
care si sa imprime anumile corr€n-
tarii sau chiar desene daca inqr,-
manta este graticd, se poate interco-
n€cta cu o videocaseta pentru ;nre-
gislrare sau redare, sau ce€a c€ este
acum de mare actualitate, se pcate
cupla cu un videodisc-sistem ca.e
poate asigura inregistrarea sau re-
darea mult mai compaci in seisu;
cantit6lii de informalie inmagaz -
nata.
De asemenea, prin releaua telefo-
nici se inlesn€Ste legitura cu cen-
trul de informafii, de la care se poi
obline date diverse chiar pe ecranu;
TV, care pot fi inregistrate in acelasr
mgd prezentat mai sus.
In imaginea prezentala disting€'.:l
gi releaua radio care poate asigufa
emisia gi receplia semnalelor stereo
sau cuadrofonice care, de asern+
nea, pot ti inregistrate Qi prelucrale
prin mijloacele cunoscute.
E l e c l r o n i ca $ i te l e co m u n i ca ti i i e
care permit sA se transmiti in spatri
$i timp sunetegi imagini folosinc ra-
d i o u l , t e l e v i zi u n e a , m a g n e to fo n - ,
sau magnetoscopul, oleri gi posrD'-
litatea de a conserva $i de a tolosl
pentru ralionamente similare cu cei€
care se desldsoardin creier, ceea ce
in mod normal se pistreazd in oe-
moria omului. Mai mult decit aii:
electronica gi telecomunicaliiie 9€f-
mit si se comande de la distania
navele cosmice si vehiculele aflate
la supralala Lunii sau pe alte pla-
net6. S€ poate spune, iara teama c€
a gregi, ci omul a reusit sd cuce.
reascdspaliul,in mare misura datc-
rile eleclronicii$i telecomunicatiilo'
Ing. Mlhaela Gorodcov
s'PFIE
 EE LA JC' C LA TVTAI=STFIIE r
\
excludem. el fiind de prisoe.-Tot cu
tratoraiul continuim se debi€sn tie-
care figuri geometrici care for-
meazd ansamblul celor trei inele

I
d o"ut pe care vi-t propunem $i pe
care vi invitam sd-l realizali singuri
are ca obiect nu atit planeta Saturn,
cit inelul siu. Se $tie ca acest inel,
care inconjuri planeta, este format
dhtr€ raullime de mici corpuri gi
p,ulb,ericare se rotesc in iurul astru-
lri aproap€ in acelagi plan. Diame-
tnrl inelului este d€ 276 Ofi) km, iar
greimea sa are mai pufin de 20 km.
i+t+iH*i,i'rt.f
concentrice. Trebuie si avem in ve-
dere faptuf ce, ?/,alararcatrebuid qd
se efectueze cit mai precis, pentru a
nu rnai ti nevoie de aiustdri ulte-
rloare. care pot da nepoiriviri atunci
cind dorim sa le asambldm potrivit
regutilor jocului. Finisdm cu hirtie
abrazivi liecare formi rezultati prin
tratorare. Toate figurild geometrice
care compun jocul nostru vor fi vop-
-T. t
site intr-o culoare distincta, ,pe o
singura lal6. Utilizdm pentru aceasti
- t.fittt V tttr
I
operalib culori de acuareld gi o
pensuli. Fentru a nu conlunda fala
r,f l-tt uof-;1-r-
1 cu spatele formelor geometrice ur-
miirim, toarte €tent ltgura nr. 2.
Odat6 teryninatd coloraraa tuturor fi-
+-"*dftA., ,,4ffi?r- gurilor. ele se vor inloarce pe spate,
vor fi asamblate $i numerotate avind
' yt/ry++
-+:tY-\+$)ts?i1 ca model figura nr. 3, copia fidela a
figurii rr. 2, rotitd cu 18f dupd axa
verticali. Aceasta numerotare are ca

-t",-l-
btreg inelul este impdrlit in regiuni
scop verifibarea corectitudinii asam-

l:,
concentrice diferite in diametru.
Tocmai de la aceaste particularitate bldrii, cit $i evidenla totale e nurna-
rn pornit gi noi acum cind vi des-
criern modul de confecfionare $i de
praclicare al acestui joc.
Fiind un test de inteligen{i, rezol-
-t,.ifrffi-r*a rului de figuri din care este compus
jocul nostru.
Dupd ce l-em invitat. acest joc

nrea iocului se adreseazA in primul

rind capacititii intelectuale. Aici vd
gutati valorifica cu mult succes cu-
Gtintele de geometrie plana, el
constituind prin caracterul competi-
lmal o partidd a dibiciei gi rapidi-
titii.
Jocul respectiv se confeclioneazd
barte bine utilizind placai gros de la
3 pina la 4 mm sau placd de mate-
rial pJasticcu grosimea cuprinsd in-
te 1 si 2 rnm. Pdstrind o oareiare
Fopo(ionalitate fate de dimensiu-
ea reali a inelului lui Salurn, am
hut o abatere in ceea ce prive$te
FAiunile concentrice diferite ca dia-
pentru ca jocul nostru sA fie
dru.
ci mai etractiv $i spectaculos.
tkmirind figura nr. 1, tras5m cu
rytorul riglei qi echerului centrul
comun al viiloarelor cercuri. Cu vir-
ld compasului in cenrul pe care
lcrn figurat, desenim patru cercur!"
srce*ltrice, distanlele dintre ele fi-
-f't+irJ_|f rrt-tt-
ind egale. Tot cu ajutorul rigtei,
echerului gi al compasului, con-
struim identic dupd schila caroiate
$i cotate in milimetri, toate figurile
geometrice ddsenate, respectiv sec-
I ' ui
il
toarele de arce $i bercurSle dintre
ele. Pregetindu-ne trusa de tralorai.
decupdm unul cite unul inelele care
rezulte din tdiere. Discul din miiloc;
de altfel cel mai mic in diametru, it
numai unul din cele trei inele con-
centrice. Esto de asemenea util de
observat cd axa verticale este teiata
de sus pini ios cu doud linii frinte,
care se intrerup doar in centrul ine-
lelor. Privind cu atentie, observdm
cd linia'frintd de sus iqi incepe tra-
seut spre dreapla, in schimb, linia
lrintd de ios se cofitinu,a spre.$tinga.
Ncutatea, dar gi dificultateA
sta in a constitui doar figurile-qr:.Fon-
geo-
metrice care contureazd aceste
doui linii frinte. Acettea ar li doar
citeva din atractiile jocului cu inele,
la care se'pot adeuga gi altele, 9e
care vd invi€m si le gisifi gi sd le ,
trimiteli pe $adresa redacliei. +
Georgc tflufel

UT JOC

.DISTRACTIU
I r EiTAF|T SFFIE VltTClFt

in amd 19fl1 a frost
descoperit un obiect
cosnric dr emi$e radio
foarle intensi gi cu as-
pect stelar. Obiectul
acesta, iruscris cu nu-
m6rul "3G-48r
ca o nNlGa
slabi stritucite' op$ca;
din aceste molive s-a
benuil, ce este vorDe
de o ,,radiostea'- In
1963s-a descoporitun
nou obaecl (3C-273)
cu acelea6icaract€ri$-
tici, ins6--eu-€ -strilu-
cire optic& mult mai
m a re . Studiindu- s e
spectruf siu, s-a con-
statat ci liniile sp€c-
tiale sint deplasate
spre cryiB rcryo al
spectrului; -mcomPara-
lie cu un sp€ctru obti-
nut in laborator.
BUASiAFI!I
Si] ]\ITJGLEELE
J:
trrE GIALAX]I
3l* Corpurile retpctive' eare gina
alunci se num€au ..obhr:te cva'
si-stelare', au primit numele de qua-
si. Toti qucadi au o emisie irn-
portant& in domeniul ultrayiolet, po.
sedi linii & 6fnisi,e Si de ab€orbtie
in spectru 9i au liniile spectral€ mult
deplasate spre ro6u.
Quasarii se in&pirteazi faln de
noi cu rnare vilezi, deplasaree linii-
lor spectrale fiind cu atit mai mare
cu ardere inteme, in urmi cu cinci-
zeci de ani, a fost nletanolul. s-a in-
cercat totodata li la motoareb @
lli$,#fuiru"fr'ffi$; oLuLufii',ilftH5
Dupa @l-.qpatea ctizei petrotiete
-
din anr.d 1973, 9-e keeut le-e$eels*'
rea G-cerceibri id.pbxe in vede.
rea lolGirii €ftcieails a m€tanolufui
la motoareleautoturismelor-a;;a-
tizi'
Defapt,
fapt'c€ estem€tanolul?
un al-
Un
,-rezervor:2-
c oond
'\ 4 iT r,,'.*=/tD-l;ir l*;r{"trff.*:1,,-,rut"'#
r - rGz€rvotiz -
u c-ti alim ent
nduc-tialimen
\
ta.ea.tSer s \\
-su p Sp i ;1 . - elec :
t r o ve n ti l (h s t in& r s ; 5 '\ \
- rccipient gaz; 6 -
c arbur ito c7 -_ va 3deffi j t'/| | /l Il * f''l ?l '" $ 3 l. | 1 ' # : : " ' ls T iJ i' H. Hi; " " m e t a n o | u t u ia r e d i $ e fl
expan-siurre;
pompi ase;sI -* fffiIHl
schimbitor termic; 10
-- conducta evacuare;
11 - cheie contact; 12
- soc; 13 - traductor
presiune gaze.
FTilNTA, T E H NT CA, CUT VCIAF T - EF IE
quasarilor Gzuna $i hptul cA el tre.
buie s* tie foarte strilucitori. 9a
cdcuH ci unii Spari ernit de-t00
de ori mai multe ene.gie decit cele
mai mari galaxii. Ds rflenlionat €i
laptul ca slrilucirea quasarif,or va-
riazi;- uneori- in-d€cue detiteva zile
aeesste dublindu-ee.
Problema cea mai importanta care
se ridici 'rn cazul quasarilor €ste le
gatd de natura doptaserii liniilor lor
sp€ctrale gi .deci de distanlele !a
Gare se aflii. In ultirnii ani s-a reugit
se se dovedeasca pentru o serie de
quasari ci ei sinl situali, fiecare, in ind@edare in cadrul procesului g€
centrul-unei gataxii; Jonnfud nucleut neral de evcdutb s universrkri.
sarigi-aIin+aceca$i depMt lini- Foto 1r cel mai cunoscut dintn
ilor spectrale ca gi galaxiile inconiu- quasari, 3C-273, a ficut dqvad
retoare. Concluzia ci quasarii ar fi unei intenso activitEfi. Acesfe parr
nucl€e da gafaxii so batraaza F cu- imagini, oUlinute in iulb 1977. rnr
noa$terea uoor tipuri de gaLaxii-al tie 1978, iunie 1979 9i iuli€ lgl a
c*or nuclgu €sE -tctrt6-strdlucitor. ddrpnstrat ejec{rea unei .bufe- d
Avind in vo@re distantele mari la materie. Vit€za ac€stti guasar e3l
care se afl6 quasarii,galaxiace ii in- apropiale de cea a luminii (aproapr
cenigri nu mai pot fi obsewatq efe 99lth Foto Z-.Adq&zA lafi a qn
ffind ,,in€cate"in lumina quasatilor sarilor a fost relwati cle qu:saru
ce alcituiesc nucleele slralucitoare *-147, deecgperindu-se un Fr d
de galardtlor. matgrb cu o h:rngime cb 5 E
Sadar, cel pulin pentru unii qua-
sarl s-a Pgbt_dd€di cL et siat- crr
clee luminoase ale galaxiilor loarte
indepanate, ca depl*arca tiniilor lor
ani-lumind. Aceste imegini au fc
o4iHrF lolosiftt tchnba irn€rfero
matriei, prin combinarea imagiri+o
cafdts de mai rnrhe radrotedes
sp€etlele se datoreari sitezei lor @ coape.
cu cit este mai mare viteza de inde.
pirlare-- Becoai e lost dsseoperit-un
quasar cu deplasarea liniilor spec-
trab egali cu 3Sl% din lungirnea ct€
undi, care cleci se deFiaseazicu o
viteze egali cu glrt$ din viteza lumi-
Fi+,
ln cazul gafaxiilroc a ffi dsdusa
din observafii o lege care leagi dis-
tantele la care sint ele sihrale tata
de noi de viteza lor de indepirtare.
tlaci agicim acoastE legegi guasa-
rilor, constataim ci ei sint cefe mai
indepirtate obiecte din univers.
{uqg0rd pine &a 12-14 miliarde de
anHumini ta|6 ds noi. Din aceaSa ff
concfuzie cu privire la delArlarea 3
cod (CFlaOH) incotor. infla.nebil gi lirde, &lp6 ce s-a wdficat cu suc- i/tctanolul are o putere c_alonhc
nepoluant produsii sii de ardere fi- ces posibititatea gefieralizirii aces- mai redusi decit ben:ina, fiind rE
ind apa gi bioxiifui de- carbm- Et tuinoucomhrsti$.larndoardeau- cecari 1,6 litri pankt' un litru d
poate'ti pregar€l prin sintezi din toturismGlor, se fac cercetiri 9i ex- Wzind. Are o cifri octanica srp€
r6turi.n*laise, A*ct,*inOugiAq 'rieri benzinei: l3O tati de 75-fl
avaatai 9!F ry
constructivi a motoarelor' ddail
comprcsiei mult superioare'
baze ai nrotoarelor cu arde.e h
terni-
it la-"a no6tre s--au.fhrt ftr
-S
qisturi losi- mai-iefiine cu consumurire.
-bitumingaee.
nice,cirbune, .materii,orga- !H"*,l1l"irrfft. H*1ffi
- lemn-gi chiar
- - din
- Fe-
'- d,F" qg cnCrgit prnt* fabricarea iii-irr bune rezultate.Tarinre
trol!
rrqu' - industrhna detariot+lui.Oe
in?istifrrfi-;;ia;athri. oe eiem-
eiem: 6i.ii"rs0o"-au
6i.ii fostincercatefo.(
au ,osrincercatefoa
- actuale, ^' .institute
-" ifl "r.0o" iomUustiOit
irr faea specia- ptu.proaucirea metinolului
din c6r- ;il- j;;pi benzr
-
| , I #ffi*ll,i#;*lli?i
l| l l - l I
/ i \hJ I L/
llii F AlEAI
V V
/ ll
ii ll ll ,l
I/
etapeintabracalie:inpdma,sepre
du;aodddeci
d u;aodddecerb rboni
oniCOC rOtsi
s i n i ihi
r oi-tro-
orelucrarealemnului.Gons,rmrd
f , i i''--;ba;e
ffi - x , - * r -st
.l €eae/
a 2 ttrri,/t{r
2t it}br i/ r 11lh
s.1' (H 2),i ari nceade-adbri ameta-pi us-z,slit iim er anoi, t ar inab.
ltrf*
l l l i lq U 4 # J )r1 /l l i
nori ri i i catati zare.
.4 1 /.1 I / brasui tiislit r ioCoenzinasi6, t o
W l/ I ll FLr!,fiifffi,"i"a"TXillioir,JJii,i J;Ht'"',Xff#H":"ffi*ff1
ffi/ I 3TH#*?3f,i'-ffi#il:il
Brazilia, metanolulse ca
*1,?l;;;;**i:x,fftr"#
reduceco.rs
n,Ul1 fisegte si segiiviata motorului,
1-=\l benzina in stafiite.@ itimehtare cu i t;i-or ioit i,
ffif comuuttiUiti, iiitosiiea tui devenind
E:I-=:: in ultimul timp generalizati. ri||||t C|'
BTAFT 5I'HE VIffC|FI r I
 . A T E L I E F T UL EE ACABAT

2
t_ Dercrlera montrluhrl
PEHTHUA PRTJUffGI,DURATAOT FUTCTIOilARE EI-ECTRICE
A BECUBITOB Sch€ma ds pnncitri, a montiiufui 6te prssF
VA PROPUI{EM sA c-onsrBurTl
ut

nend becul sub tensiuneln momentulcel mai fa- Fundlonqrea

vorabil,a{icd in iurul treceril prin zero a tensinii La irrchiderealntrcrujrdtoruluide rqea tenshr.
de rgea In cursul primului sfert de perioada,cu- nea se aplici divizoruluide tensiuneformat din R
rentul produce o incdlzire suficienE a filamentu- z $i Rs.Git timp tensiuneain punctulnodalRlRe
lui pentru ca la prirnul maximde tenshrne,curen- 6te rnai mice d€dt 0,7 V, Tr gi T2 sint bloc4i-
tul, 9i implicit temperatutapunctului cald, si rd- Practic se poats spune ci Tt gi T2 nu pot corF
nird in limitele previzute. ducq in domeniul de € la r€V aproxlmativ,cu
n alte cuvinte in momentul de trecere prin zero a

*rea prin 4).

.Recisteda la rece a filarnentelor bectrilor de
tirat ete de 3...16ori mai micd dedt la cald.
h ruast6 cauze,nivelul virfului de curent care
I produce la punerea sub tensiune depageqte prin T3 in momentulfoarte-precisal trecerii prin
ril niwlul celui atins in functionarecontinui, zero a tensiuniide rqea..ln restul timpului,T3
f ales dace aprindereaare loc in vecir€tatea este blocat prln T1 sau T, (conform cu loral,
Eimului tensiunii de rdea Triacul prim€Eteclecicomandi numaiin punc-
ftrrtru a ir{elege mai bine corsecir{ele unui tele de zero ale tensiuniide alimentare,impulse
rert de anclarqare ridicat este important de rile de comandi flind de duralti relativ micd in
ll cd un filament nu are o seqiune perfectcir- compar4ie cu perioada tensiunii de alimentare.
Ee, ca urmare a ,,rotetwilot" datorats.uturii Ds|eltl congfrwllve
TranzistoareleTr Tz, T" $nt de tipul BCY58
sau 8C337, iar triactl de tipul TBONI|(ln fundie
de puterea becului electric). Desenul circuitului
imprimat gi imdentarea componentelordnt pre
zent3tein fig. 2. Triacul va li montatp€ un radi&'
lor suplimqntarnumai dacd se depdg€Steputerea
de fr)OW- In cazulin caie s€ folc€$te un triac de
fOA s -reduce valoarbareiistorului-Rula 33!-O

EI{ERGTA P0ATI ft EcollotilsgA cu AJUTonutuilul

EtfCTRtCA

bntaiul propus permite reglarea circuitul basculant astabil realizat cu -D5, rezistoareleR6$i R?constituie
fri dorida a nivelului de ilumi- T, "9i T2) se aplici W baza lui T5 de un detector d€ trecere prin zero. - Releeua Cg Rra proteieaza triacul
lmpotriva efectului duldt.
F al unui bec, aslgurind astfel o la iegirea unui circuit- SAU-NU Cind tensiuneasursei de alimen-
Eare rationali a energiei elec- compus din tranzistoarele T3 gi T5. tare trece prin zero (spre valori po- Paglna reallzati de
be Tranzistorul T& puntea de .diode Dil zitive sau negative),tranzistoarele lng- l. Chkolu
Transmiterea in sarcind (bec €lgc-
bl. c€ la releaua de curent alter-
Iv. a unei put€ri variabile se reali- T96Nr,,
nA prin comularea periodicd a
ririi. puterea medie fiind deter-
ir*i de raportul dintre durata $i
rbada de rep€tilie a comutirii.
llesiere
bntajul
1l funcllooarc
este compus din urmi-
rele bkccuri funclionale: detecto-
I de trecere prin zerc, blocul de
lBr a puterii $i blocul de co-
ri',*vH '17n
Ela-
Gondensatorul sursei de alimen-
E, q, se incarci pini la tensiu-
r stabilizata de dioda zener
tlV2 prin D' $i Rz. fl zxBC 107 T2
Tranzislorul T5 comanda curentul
, poarte al triacului (blocul de re-
!e a pi.rterii) furnizat de sarcina
lrnuiat6 pe q. prin rezistorul Rr.r.
rnraful se comandd (furriizat de

-. STAJIT SFFE VIITC'FI


DOUE IDEI
PE}ITRUAMEilAJAREA
CATEREIDE TUERU
EEA.|ERE
u$onDEREAUZAT
Cu ajutorul acestor etajere prac-
tice puteli folosi in4nod util un spa-
liu mic, rimas libei. Pentru mode-
lele 1, 2 si 3 se folosesc scinduri sau
resturi de crton presat, care se vor
tilia la dimensiunile dorite. Se fi-
xeazi cu aiutorul'unor sfori groase,
chingi sau pangliei de ialuzele.
Pentru realizarea modeMul I se
vor executa gduri in scindura etaie-
relor, prin care se va trece sfoara,
care urmeazi si suslind raftul cu
aiutorul nodurilor.
hdelul 2 se deosebe$te de mo-
perete si in cazul in care existe gre-
utate mare Pe €dalera.
. FIALI1JL ltrlElLGlFl r
Ediiura ,,Mlada fronta" din R.S. Cehoslovacd
a editat un supllment pentru tineret din carc
reproducemdoud imagini ce vor a fi sugestfi
penttu amenaiareaeamerei voastre de lucru.
Imaginile spun aproapetotuf dar iategf cileva
recomanddri N cara le considerdm utila. Lu-
mina naturald va li utilizatEdin plin iar in tim-
pul serii se recomanddiluminarea locald a lo-
cului de lucru. Mobilierul va ti cit mai modulat
asttel incit sd poatd deveni polituncfional,in
mport de nevoile imediate.Cu fantezie.dar mai
ales indemlnarese poate adaptala partea su-
peripard a mobilierului un raft demontabil pe
care se vor 4sezacdrli, valize, cutii, coteclii de
reviste etc.
Pentru un aspect cit mai pldcut. punqi po
mobiller gi diverse iocuri, iucdrii ori obiecte
raalizate de voi, inclusiv tablouri cu desene
proprii.
rr|
Itodelul { se executa'$idintr-un ma- GE
t€rial textil r€zislent rafturi din
placai. Baza, pd(ile laterale $i par-
iea dil sus se croiesc din material de
cca 2(X) x 26 cm. Dublura rafturilor,
=
clE
c to
u-
E=
Scaunele uzate, care inilial au
ayut tablia gezutului din malerial
lemnos sau au fost tapilate cu btJ-
rete, pot fi recondilionate simplu' h
gospodario, estetic, eficient $i eco
nomic, doar cu aiutorul unui ghern
de sfoari groasd de iute sau cirep6.
ori cu fir elastic din material plastrc
(outi). in acest scop, inliturafi mai
i;rii ioate cuiele, resturile de cler
mele de cuie- Retaceti apoi ltlstrul
lemnului cu nitrolac incolor sau pfin
vopsire. Dupd care nu vd rimine cF
cit si imoletiti sfoara, asa cum re'
deti explicit in detaliile figurii alittr
rate. Pentru ca sfoara sa Poata fi
mintuiti cu u$urinle. e recomand+'
bil ca la caDatul firului ,si fixali o
bucatd de sirmd, indoit6 in lorma de
U (ca o andrea). Eventual, in loc cb
sfoare, puteli folosi gnur (procurat
de la merceri€l de dou+'trei culo*i
asortale.
BPBE VlIfOFl r'
 r F|EGFIEATII TEHNIC'CI-FTIINTIFIGE r

GORITFTCILi-I L R/IATEFIIALELC] FI
fude lmi gufin specEculoasa decit atte rarnwi ac€t€ pril€iwi @€cte aliestat'lcii, dinamH, r+
ab crr.e&irii tefidcs-qffinfifi€. {tar de o mar* ristenpi 5i sacwitffii ln domeniul toloskii odd
importanfi pntru dezvoftareaindustriali, csrce- mai diverse matertale da constnrc{ii.
larga. controlul gi prelucrarea materialelor a inso- lrnaginea 1 itrezinte un control al matsrial€{o
lit iD ultimul secol, parci veghind din umbr6, lun- dia punctul de yedere al r€zistentei la foc.
$d, coilorslonalul gi aventurorul trasgr, al tehni- lati in imagine€ 2 cum o traversi (b betofl €*
t i st@gm. $i:B**errr+mlanqis6.+a- arydeeinii. @iib &fitr flmir sF
-'rrtmnirdustriah care€a fir. JiA$oefi * rszul- dszii trerme asspra dimn€fumflor zomi ayaEra-
-1s6fu::fospscffhr *'ffi. .€ftrt r*diate cu

FLAftITE. l M IC F tOS C Tf F'

SAIJ AhTIIM.AL? fkma reet-gwmmi Jraftrcrt-tlnisr' a rea#rarr
micuscopelestronic cu iradiae.fr aiutonilctria se
Gurdataflinld din imagine - pe rurne*e ei gtiin- yGdeachia gi,urmelede dirirensiunea unuian &
Itrc Acantha,stsrplancl - denumitii curstt .co- Iot
rmfli de spini', a s$mit de la o weme in lumea fiet {dlaelArut 035 miliodmi de nilin*trsf. Acrr
b.(togilo( Si €cologiitilor, yii dezbateri. Proi. 4aat pano-teo mirirc a imaginiid€ 480 000 rlc ri
CiaorgioBarbne" de la Stafiunea htutrobiologic6 ceeace iiseamni cE o linie de un centirnenu cfi*l
lfhno (ltalia) declardrec€nt: .nu va dura mult Si dimensiunea de 4,8 kilomari.
frumoaga dar distrugitoama de mare" va
eugs barisr€b de corali "Ft€a
a doUi ocean€'. $pe deosebire de miooscoapele eledrooiced4,
Tr-isti penpectiv6... noul 4arat pantite widenlierearu nomaia dsl?dll
htr-*mr, mirifie apadlie (c€le mai frumoase de la tugrat4afietalofuil ei gi a celorcristentcin ir+
sdare pare-te cA sc ge$sc in minunaM ,.ac- iiorul acs$tri€.'flinoscopuldectrsnicco kadise F-t
wiu.rerervafie* oqturall cs o r€prezinti Msrsa
no$iel pentru ochiul scufunditonrlui e o incin- si serv€fici. de aemsn€a la detegniareadeacL
ta&r, cu forma.ei ciudati gi paleta cromatici. cftimice.
Da..- o cftdlurt pe.,f,dnoyElat'€lsa de maie iloul apaat estc d€sfifiatsi c-on{rituiila crcttcrc.
seurilflii construcliilormctalice mai alesin ceal Fe
-selu pentrucentraleleelectricenucleas

mafiS ssrin-

LJFII\/|ASfi
trIIh'l$ZA[-IFTTLCTFI
$oplrla lepoaaee din inaglne asld o demnd
urmes.ea gigantieilot,dinozauli. Numai ed
vieluitoarea zitetor no€stne esta de dimen-
*iuni mtci $r*se afri F cale do disparilte.
fspile W carc le arc - $i oata o 4,ere de
elima losfte caldf gi oecefoasi -'mo$fenosc
etruclurb de plfui a dinozeurilor: Adaptatd
in exclusivitatecondiliilor de degert,gapirla
a last gqrfte din aeastelocuri datorltd extin-
derii irlgaliilor. A$ezi ea mai Wate fi'intil-
nite doar.pe un aeroryd pftresit dln statul
american lexas, und6 mai existe condiliile
specitice def,enului.
Specialiq,tildepun eforturi .orrntru a o
salvd de la pieira" existenlaei liind pericli-
tatd de vindtoarea amatorilor de animale
exotice gi curiozitdli.

n . ATAHT EFHE VllTC|Fr

t
t

r DIALCIG o

$TrTr8uiltP lzolali noui cimpuri

Din 24 de piese s-au tormat 20 d€ ale unui coll dinlr-o ta-
rinduri a cile 3 (desenul de mai
sus).
bla de gah aga cum se
vede in desenul de mai Fc'SiTA
Vd rugdm si scoateli 4 pies€ qi sa sus. Dace veli a$eza
transformali desenul asttel ca sA re-
zulte tot 20 de linii a cite 3 piese.
J
=
un cal in oricare din
cimpurile acestui careu
trIEtrtAGTIEI t

$tili c'um? (afarA de cel central)

rrl $i-l veli muta in acela$i I|ARIUS GABOR - Hunedoen. i1, --
E
o=
-- sens, veti avea surpriza comandim sd iei legdtura cu cercui -'
Cll J se constatati c6. dupi aeromodele de la Casa pionierilor Qi s.-
El milor patri€i din localitate lala sa leie' *
CITETRIUl{GlIIURIP l-
Care num6r diminuat
gu 1% dA 4Eg 932,115?
c)3 ce calul va parcurge
toate cimpurile din nul la cars pofi cere detalii: 11726 S:^-
= l -J tem convinsi ce vei primj tot sprijinL
= q Dar care este numerul marginea careului va
Nu m drali cu a ten lie nu m dr ul cu 1%da C' < rezuila un octogon ste- AttlDftEl AUGUSTIII - Sucurelti-
triunghiurilor din desenul aleturat. = 6 ;8'i.f''%i oc3 lat. Erisle numeroas€ ca(i din care poi! cc-
tin€ d€talii pentru prelucrarea lilmu!ui 'e-
versibil color. lli recomanddm de ase-.e-
nea se consulli revista ,,Fotografia a€
care o poli procura de la raioanet€ :-
Au raspuns coract la lntreHrllc publlcaie ln hJna decembrle 1984: Adrian Bunea - Bucur€$li; Marian Badu - Poiana Tapului, materiale foto din magazinele brEui?s-
tud Prahova; Bealcu Alice Livia 9i Bealcu Andi Mirela - Giurgiu; Mihdilescu Ovidiu Cdlin - D€va, jud. Hunedoara;He4oiu Marius tene.
- Sibiu; Bart$ Eugen - lagi:.Banu Vior€l - Gal{i; Mirea Adrian - Craior/a;Munleanu Traian - Bucuresti;Stenciulescululian - FILIP llARlUS - DumbruYe no+i€ -
com. Costegti,lud. Vilcea; Gigi Tansse - Braila; Rusu Mihai - Suceava:Negriu Mugurel - Arad: Hulus Florin - Rectdqi, iud. Su-
ceava:Dan TArnauceanu Constanla;Gheorghe Mitea * Oltenita, iud. CSlirqi; Florin Buliga - Constanla: Mihai Cristian - TimF lud. tLrml. O instalalie laser nu po€l€'
realizati de persoane particulare, E-<:e
: soara: .Daniel Dorcea - -Constanla; Marius Titaru .- 8ra$ou; Marius Bodea - Sibiu: Flusu Daniel -- Bucur€$ti: Marian Bibicu - mult pra complexi. Despre utilizarile a-
Braifa; Cdlin Gheorghe - Bistr4a, jud. Bistrila-Nesaud: Lucian Cazacu - Cimpina, iud. Prahova serilor ai putut citi in numarul din ciec?--
brie '84 al r€vistei
POP RADU - Cehu-Sllventci - in(L
. . Dan Ceaug, cod 5478 Moinegti, Falticeni, str. 30 Decernbrie, bl. 1, solicitd schema unui convertizor de Sflrf. Privirea prin luneta nu produce r.
- str. George Enescu, bl. A-4, sc. 2, sc. C, et. 2, ap.6, jud. Suceava,soli- c-c.-c.4. burari ale vederii. Constructii de iun€:F
ap 15, jud. Bacdu, solicita urmetoa- cite schema unui emiletor-receptov . Liviu Alexe, cod 5041 com am prezentat in revista. Consultind c,f-ec-
i rele scheme: sirena electronicd, ra- pentru radioamatori. Tom$ani, sat Loloiasca, str. IAS nr. l;a pe anii treculi vei gasi rdspuns la c'c-
blemele care te preocupi
di o r e c ept or simplu , ca 6e tot on Benoni Kvasnicek,cod 1756 Fize$, 83, jud. Prahova, solicita schernele
NK-125 ,,Unitra", str. Titulescu nr. 295, jud. Carag-Se- casetofoanelor ..Star MCl2",,,Elec- olilcA vlcToR FLoRlir - Yacif!+r
. Tiberlu Szasz, cod 29@ Arad, verin, doreste schemele radiorecep- tronica 302" Si amplificatoare de au- - Jud. OhboY[l. Dupd cum ar obs€r!?.'
am publical intre limp scheme de :o-.-
str. Calimenegti nr. 12, bl. 35, ap. 2. loarelor: ,,Pescdrug"qi .,Cora". diofrecvenfd (max. 15 w) cu circuite struclli op-tice gi pentru incepeton ,r.
iud. Arad, dore$te schemi de tele- integrate. 12/191341.ln ceea ce prive$te inlreb.a.e:
comande de tip proporlional. o Vasile Cristian Dicu, cod 8700 pe care ne-ai adresat-o iti raspunde..r c€
o Constantln Radu, cod 2000
Ploie$li, str. Frasinetului nr. 7, bl. 7
C , sc. A, et. 1, ap. 4, cartier 9 Mai,
crTtToFtil Constanta, str. Liliacului nr. 6 km.
4-5, jud. Constanla, solicite urma-
toarele scheme: amplificator de an-
pini acum nici-o nav6 spatiale coftst'wE
de om nu a ati ns v i tez a l umi ni i
ITUGAFEAil DANIEL - Slt{u. Am p-
jud Prahova solicita numerele 5, 6,
7. E fi 9 din 1984 ale revistei ,,Start GATntE lena pentru televiziune (cu desenul
cablajului imprimat), redresor pen-
bl i cal schem el e nec es are c ons !r-:: e
unei lunele in mai mulle rindurr Coosu-
tind coleciia revistei vei putea sa reallzez
tru incdrcarea bateriilor (cu desenul
spre viitor".
. Lulu Vlasceanu, cod 5115, Po-
goanele, str. Unirii nr. 95, jucl. Bu-
crTtTcIFil cablajului imprimat) 9i ientratd eo-
liani.
o asemena construclie.
AVRAIIESCU GEORGETA - 8r€4t
Despre Metroul bucure$tan s-a scr:s :-
z6u, solicild schema unui ,,pdstor . lonel Mircea, cod 51'17,com mai multe rinduri in paginile revisler o€-
electronic" alimentat la baterii. o Mirel Georgescu, cod 6100 Scutelnici, sat Bregareasa nr. 39, tre Poni a tost unul dinlre oronlerii cr -
. Vasile Popescu, cod 100O Rm. Braila, str. Focaani nr. 79, jud. iud. Buziu, dore$te schema unui mioi romdnegti. A creat 9i a condrs -:
Vilcea, str. Dacia nr, 2, cimin 115, Br6ila, oferd numere sau colectia detector cu cristal Si schimburi de multe laboratoare: cel de analize ce .e
sc. A, et. 1, ap. 18, iud. Vilcea, soli- completd a revistei ,,Start spre vii* piese electroniee. linga Ministerul Agricullurii. 9€ care -=
cite urmatoarele scheme: amplifica- tor" in schimbul unor numere din . Mihai Amihaesi. cod 580O Su- ridicat la treapta de adevarat instt-iui :
cercoteri, laboralorul de chimie din rG:'
lor de antene pentru televiziune, ra- revista ,,$tiinl6 9i Tehnici" sau a ceava, str. Tdbiciriei nr. 4. bl. 63. lul Uniyersildlii din lagi, unde a lost ;':-
dioreceptor, emilator gi sireni elec- tunor publicalii cu temaiicd S.F. sc. A, ap. 6, et 2, jud. Suceava, do- tesor ani dea rindul.
tronici. I Eugen Mihala$cu, cod 5100 Bu- regte schema unei stalii de ampliti-
. Dan Cristian Opariuc, cod 5750 ziu, str. Cdlunului nr. 3, jud. Buziu, care 9i a unei sirene eleclronice t.Y

GIFTEgEALA ISiTETILGIFI Desene de NIC NICOLAESCU

.IJN APARATDEELECTROLiZA - 5A-a FACEM

NO5TRLI
P5NlRU LABCRATORUL Fedaclwlef: tlHAl HEGULESCU
Golecllvul rodaclbnal:
Ing- IOAN YOICU * sscr.ls
re.pont8bfi de redaclh
lng. tLrE cHtRotu
NIC NIGOLAESCU
REDACTIA: Brcuregd, Pi4a Scitndi nr i
t€leton 17 60 10, interior 1444
Administefia: Hitura,,Scirfraia". Tipa^d
-sl ,Fisnrsir iNstnlnrlALr:CTRiCA? lstqul nostru a gre$lt din nou. Vd rugAm sij aiutati,
Combinatul poligrafic,.Casa Scinl6ii'
Abonamento - prin oflciile 9i agentr;|e
scriindu-ne respunsul intr-un plic pe carb nu uitdi'se ii- P.T.T.R. Cititorii din strdnEtaie se Doi
pili, aBluri d€ limbru, talonul de mei ios. Cblig6torul va abona prin ,,ROMPRESFILATELIA' -
primi Oiploma ,,Start spre viitor" si ufl premiu in obiocte. Soctorul export-imporl fesd P.O. Bcr
Rdspunsul coroct la ,,Gr€Seela istqilof' din numdrul 12-aJ1, telex 1@76 prsfir BucurE$ti, Ca-
trecut condensatorul electroliti€ 3 x?.aJ y are polaritatea lea Grivtfei nr. 64--€6.
inversst i. trnrrcd|.la n€puHlcd. nu Ir.-
Ciitigdtor.ul etapei: SlmtonAdrlan, Bd. Uwrturll nr. fO. pohri
bl. 1, *. 1, .p. 40, rsctond 0, Bucun+t -

16 prg'lid Z5O ld
ctru nlsPB*BtcfiTIE SRtSEAttlSTITfr .sn
t-L---r- tE
 lu
I 0
I

It oF T

tr ltl
z
f F
zug
ts tu
It J {

F UJ E

I'
J t' tf t.tfJJ

Petre Draice