-4

#E *tr HN}ffiSTHGARE A
ffi?.E:
SNEE EE
4 44ru\J' F*R,EStrffiAgGR.HE
^
2
3.:-.t-Ea
t{,Fi L. EEEE SEEIAgB.iE'

:Erospl-Eiia p--riknomri este Funciia care asigurE homeostazia

-
sAagele o--.enzi, rrin ecirilibot*" pr*siuniior
ceior do-ua gaze: O, gi CO. in
ior de o parte gi aita a membran"i
La electuarea aceseei fi*"Fi participi de fapt rii mecanisrre: ^r"*l*iJoil*].t'-
' - ventiiagia pulmcnarf eare realbaazlpremenirea aerului alveciaq
Fertireia alveola-r€, ce "siSuri apcriul spre al',,eola de sia-ge veEos inct-cat cu CC. gi sisgcrt
i;1!l .1
\J1'
.
aiveclo_capiiarE, ce af,e loe conform graciientiior
rtc
'+? rrree
l''rLr ::::l::T.IATo*braaa
1 e&-e ars ca rezultai atingsre4 in singeie arieiiai
a aceiora;i
pre,siuni Fa#ale
Jln nela frei

raz-nrtnrilren

F.qal+ raree ventiia$ei p uimoaare presuilu ne:

- ataliza m: ;e drii or e u.uioi toraci c e lo u ei:.r:r o gra ii a)
- detemiiuarea fbgei respl-atorii
- deienniga{ea vci'smei+r puirn+care
- .ieterniina"-ea d ebitelor reso iraiorii
- aprec ierea ffii fai-.lrjtiiii ven ti la+iei
- explorarea fo4eiqr ce se oFurlr rci.,s4Evi!e; q;-utiEi iorau-ree (conpi/anfa pulrncnarE)
- explcrarea ventiiafiei ajveojzre
- ca un csnf;'-'i al eficienteli vendlatiei, -* presiunilor
-------t-- determinaiea pai-fiale
r^-ers"r'v' vs aie v
*ere qru CC, $i C, in acn:i
ai'eclar- gl ia singele eiTgnar.
 fonna ui,ei lr-nii ccendenre
<iesceadegl e. (Su.,L q
*". uk;:tr"rr
aa )
Cneare ar fr ciirecfi" ru,o... cuac:tatrzeaz.i
orhtr-a viLeza constanli, qgea e e se n--aC.rrce
pe grafit priat'-o linie ce are ?r intre,rime
aleea;i inciic.aSe, .* **.,iarr,Air-
v+#etlitate djl c auza" bnrscbegii in.sr iragie i.
[xpiraiiq a.pere sub fprma oo*i Lioii'a*,*

Fig-3.
caiiza itezeiuiai sciauie, se oiizoEtalize.nzi.. As
uii€i ioracice in doi iimpi - iainceout are icc
e

rensiune in timpui inspira;iei, apoi continui

cutia toracicE,
ainspiraiiei, se constaE cE e de t J - 1,3 .Fr,-cvelta.
0-30/min la ecpli.
o.gsar:rei, se cct3tatE existeala aDsr
=Srecie
li-:t -E4la 2+ Se fu€jneSie in toats ca:;i;ir je ia care

i anple gi zgomclcass

Respirafiaperio.Jieii3)apare sul, for-n:auaei aita-nil-ipeiialice

de mi,qs&-i,-J- ;, *;"ai
ie aripliru{iine redusd.
ep cu rniqcdri cie
intrerup priat-o
iaiutcxicagii sau
r.J.llr.

or*ML---,.ru--
o -i,L VUUAIyLL_ ,+^q.ae.

a t'fr*!4'ilL4t'r7t'
t'fr*d,ilWrtu' xE@)

Fig.4.

F'espirafia tie iip BIot (5) se earacterizeazi prin apari$a rJe pauze rcspi.zioi-ii ca,-e
i.,-itez=-r c:r
ceed
4 cfud miEe5riie respiratorii, ioaie cie ampiifu<iine marc. Apare in iuibureii cerebnale qgr=.
inrgerstrarea pneumogmmei se face mai mult in scop <iiciactic, peoru
. i"i.h;;;"*ti,ri
exprragiei, a lipsei pauzelor, a rapcrtului dintre iu,gpiia$e
ii expiralie. De asemene4 in cercebre,
peahu a face corela;ia dintre migc6rile rcspiratcrii gi alli paramebi urmarifi.
7
 E. FF{E{JFSSGFAFEA

Peua-u efecruarea ruegiscdrii e nevoie iie un pn

capsuie'-rnite fuEe eie pintr--un af, ur: d:spozjtiv lbrmat <iin <ir
hrb ine,ltensibil. Uqa :apsuie
^--^,-r- .in,-e.gisaat"l"*
,
nurne;ts saps*ia
nurneEte ssFsgia expionatcare, s-: a5eazi pe toiace, *e
ncol-trx- capsula
exrcionif+=ro cealahE
prin internediul i:jiel peaiie_ . t.]}'ffit'ff;;
"
Capsuta irregisirar**r, *r?!*;ltF - *

zulctctt. l

Telcica Ce i';cm

;i :u::1,1 tiie pe sub ftiaruetoaae

eer.c ir-ee
t::p]]:
re (UI4UIU
sir6:rs, iEri a siinjeni nri;eEriie
presirlle In srsternui ceior doua
ransmits penigei $i se vor toserie pe
kimogr*af. Graficul iascris ss eu*e$t€
;ltt.[U#:t
Anelisa p*eumr:graeei
Pneurno8rama- se prczinta sub
forma unei succesiuni ie linii ascerienie gi descendenie.
succesiune fifmic5= {Eri
iuteivale iati,e ele, avin<i
r_r frqqve-4i{ ile i4- l g/mit. In:Firri*
"*"i";"-;;
I

-ln
praedcl se fr-rlosegte mai mult obserrar
rn-r-eaia,-ifm ic i tate, anipliru,iine, prezenla sau
remrrui d.intre ciurata erpiiaiiei 5i a ilrspiraiiri.

Et. F#RTA RE

F+4a !'*^,;-piratorie traduce difeienta d.c pre

Cn ilterionrl al'reo1elor ir tirapr:l in.sni-raliei $i ai
l,rir.o insp,rafie simpiE, aceasiE oifereaf[
io{reiE" presiunea din intciiorul plEnranului noat
iinspirafle eu glota tnchisa).
b. expirafie, presiuiea din inieriorul plEmi
Hg int-o expiralie simpiE, cu 80-120 mm Hg int
-^t,,-\
Diarv6.l, t'
Deier-minarea acestei forfe respiratorii se fa
ce prezinti grada?ji in ambele p6rt' a1e punct':lu:
(1n e;rprraiie) sau negaiive (in inspiralie).
Sciderea for,tei expiraiorii maxiri:e are l,oc
diflcii, sa'J guse'.dzrura stnatE e.!te afeciaid-

tEE. DETEH.IvIINAREA VG

DeiErminarea voliimclcr- puimonaie a rr-pri

funeli ei respiratoni pulmonare.

Fig" 5. r'oirm:c r$pirebrii

-

=Volunn respirator cureutfVfi.Ci, care repf

pIEmAnul intr'-o respira;ie de repaos. !'aloarea sa
- =/olum inspirator de rszerrE (.l/IR) €€tg ae
f+4ate, Flesedatd de o irspimfie de repaos, in medie 3 l.
ltlumul respireial qureni si voiumui irrspilator de rezervi aicituiesc capaciEstct
insairetcrie (C!-i,
- Yoiumul erpiretor de :-eceryE (-VER) e reprg?eniat de vclunul de aei cepdrisegie piamiltu.
intr-o expiragie fafiali cc aie loc dupE o il-.piralic yi o erpiraliq de reoaus, in merlie 1,? l.
AceSte 3 volume YRC, VI gi VER formeazi capaciiatea vital5 (el)care poate fi definitE. ca
$i vol'':mul de aer eiiminat din pllm8ni in timpul unei expirafii for{ate precedat€. de o inspiratie
f'rtat1. ln cadrul capacitEiii vitale, circa 159"i, ii rr:vise VRC, - VIR 9i 25% - VER.
lOn
T

I t"*tuJJi"rtit;Jffil-
a1e cvvari azainmod fltiologic cu vsrsta, sexul, lrngimea rcracerui
- d,zai
t
N
Ae este
"'alori
norrnale pot-H extrase fie din nomogran]e
(ex. fig.6), fie din forroule
cri.,-i ar fi:
i

l-
I
I
l
:

F
t-
i

I
t
I t:- .-
r rg,o.

I
I
I
La detryininaie se constatE cE:

I
I
l"aipi*tffi 'p7,68 - i$,i12x. u*tu)l
I Ealdwia Cquraand)
x inEipiaoea in cm,
p.l,78- i x v€rsta)J
(0,10
x hAliim€€ ie sgi

I
I
I
I
 - vciumul redd.lai
ffi) repreintd.cantiarca de
asr caie d:-n6ne irr piiimiini
ra sflrritui ur:
:{fi +In,-'#;xff#i"H';n";;;ly[i*j'3;,*l;;;,,#Il="*.,.e,cituie$
*tut:o"j.",LlfirJ ", ':-'-o'-una sapaciiaiea vjraia ,"pnoit*t*" cu
-
" roi"::
ttali csria?i ia fimciie
vars{a,
.,l__:- de cv g i dr volumui readuar.
Acesia din urnad. cre$te c:
p capecirarea lotald.
in v6ist gr capacitip iespraiorii
se poate.rua exenrpiui,,:::ui bdri:a:

oRC = 0,61i (tifr)

I .? i = j,*{t
cv = 4,78 t{E}ve)j vm. = 3,!4&s, (56r,0)

l-€R =11 {ztv")

}G. -'t,i9t(2a%) ct2 F =J,lgi,

:j
rii
::e SaLi spirqgrAfl*. Fenh,.;
ile_ d.-ei care, pry1:iic, kqg

se deierminE prin misurarea Crecti

a vcli:.,_.lului
si recinierii
reheje ;i spilcgrcfslc.
t?cFr+6

r. i.iilji €Eiirir
-i. rr-.-l --.- urrrpiut ru apg. cel d,e al doilea

iriir I

F4.7. SPLR OtufETRU Lri,GD

Fig.& SPIROMETRU LrSC,{T
I_ Cilindnr exteicr
Z. Cilindru interior

in unitapi de voluir,. Ei
comunicE
tub-inke api $i f+ndul eilinciruiui
pe banda gradati.
 ;=i
E=
---
F_

I F-=

l=
F ig. 9. Sch*:re sp irogratr:lui
I me',alie iii
care se gise$ie d$ s,ec cle cauciuc,
a2 Sacui csm;Eici cu exlerjon:l or-ir-rir-
I =
-sadaia'
rb r-pi-i1 sacul, depia-sind tija in .91-s- iar
""1ti*r.,
= €s= cii=ite iheeE pe SriE.
Spiiagaful c eompus gi ci C.n Cci ciln
i;gai ul fir-, ce tec-e pestc iis sri-;F
a i se poi imprirna iuia-, i e-u dif€ri
%5 cu circuir <ieschis ise irqpirii riin aer-
-.. €€ qira in ciiindrul iniern). Mi,ssar-ii, ,
d g=fie nurnii spirogrami.
Teh=ica de lrscns
Decarece vcl',reale p'a!:nccerc s-:m.t hflu+n+Fte ce pcei:a ccTulr;i (din caua mccifiedri,ler de

I
7trf I
i
I
I

I
I
I
744- I
I
_t

Fig, 19. lnrcgistrerce'rol';:nelor respiretoni a VEM,\.

"s!
 deplasar caz-rri
:
i-tr foi+sq
tle:'1iinr A
_ afa .^
1n

a^l^.1
L*a L i4l

^ f-\r

di asdei : C\r = Z,g i (93o,6)

E+>,tic.l-t* .Tettt,)tu' U" ft7 F S .li._".t_l I J
inte ltateft:r ,i'

io mod normal,
se acin-it abateri de ra varcnie slaadaid
de 10-1i%,
Scrderiie cY apal in disf:ncliile s.i careciel
:-es#ctiy c--e pci a-/3a csr.r.ze p,:!-:=c..=.e sa,:
e:=:f 3p'.dcioaare, chia: exf ateiaeic
e:

ulmona.*ied.ei-.upu j_Df
.onzr-trfi ei jr-xL.'i j.-ratuicciezic.

pieur:i e, prr-rc es e c ardic-r*- ri carc *_, cr*rs t rre a

utei toracice idefbnna.i arc cutici ioiacice, disf*:ciii

ca ?; rr-;.-onuEci:1are

ri sau aiie afecduni cr.r iccaiizare ab<iominaii.1.

i nici penim o a_ournitE ar-ecliune puirnonalE si

asta'ii cE scEdei*-a Cy cbiar pini !s 4tJ% CE

fr*v.s;6itooi..-tcrii#iiulma_.i*alpuiSndu_
aspra sehimbului de gaze_ -q.cei-,'anoa.o
taage + C=-v'e+g+a!E, O vaicare norrraiE
t-Eiiintee deieroini{i
ne ncrel!.
C1r- i:ci -:a a;=
subiec! cli ctu-,e ocfi.Eu= s€ poarr- rE==: *r-.lsrr.g
53u se pcgte preciza eiri:icirar&l ri.?::
*==e= icr
aie CV de 200-250 ml surt con_sii-=cie
_::Jr.

!?
 b) v+lum-gi re-siduai gi *apacitatea ree_rduel€
funr$a+erii_

Se poi qisternriua cu 2 mEiod,c: _ a: c-rcuit rjeschis

rcuir inchis
, deci care sunt
msninuie ?n a]veol.^_
ei,rei scncentrafie se cunouqt-, fi"

spenai gaa:l in pidmia-

iu: de gtie c! iespirind aff ataosfeic.
abcsfsri, adici 8C?10, Deierninf,nd

spersai:

I rvl
tr--- t\ I
- on 1>'t
-

Piytcda eu elrcuit
an volurn eunoscui <ie o, ert
He din ntT cu oel din ua

tt-
yF ^ +VEp . Cep =
- CF iYp + V\ Ct
ta caie
VD - volu.urpuimona.r
:
ep eoueeabalia ia pi&n4ai
V+ = vsiura ia spir+ne!.u
Csp: conccnfafia ia spirometru
Vf = v+liim fiaal
Cf- coucentafia finalE
€e ejunge ia aflarea iui Vp.

cea rart lblosegtr circuitul descLi*" se m5soari

@preteree rarslt€telor
R'ca:ltatels se exprimF in voiurn*'gi ee cornpard, cu varcrire sta.rdar*

!1R. = CV siandaid x.ZglTZ_ panE ia 50 de ani

: CV standard x 3i/65 - intoe 50 - 5g aai
= eV standard x 39i61 - pesre 60 ani.
F

se obsswr deci cE vR variaza in*ezQ-3l%din

c L Din ca,,"a ae estej dispersii nran a valorijsr
ncrmale se consi':ieri c1.9 aoatere net patologicd
c c.regteie *--n; i; i-* i.
. in genemi, rr:uiafiile Vpr *t" iRp sunt par=lele. teorerie i.
ei ".t-area
ScEderee
dezavaniajoasd ;: -
fiuch:eze aFrop "*;:*"",f.t,:T"uJ#,:
Acest fencnen duce :--_ri ccne entraf e zo exp
rr c^ heg=lil
-a ia
u u.**r,lr l;lr*t" in irupiraric.
dl:l ai':ecie'h h-nn, ceci ia o inegali d.ifuzi,sle a
iui spie singe, ccca cc <iiicc la o i4oaia hipcxcnie.
Cre;ier*a e+i+r "icui va!ori ar-e itr; ?il firo/-r r;veisibil
ir-r obsti-ricfiii; bror4ic; pr:u-r spasi-u
pa"-eaci:.Lnuiui puimo r.ar (e mfiz e n
Aceasid ci€sisre a aerului din aiveoie
ceea c+ duce launeie tiezevantaje ale
rnecaqicii respirarorii. cdt iimp venrilaf,.a aiveoiara
e adaptara acesfpi voi,:m crescui,
dnp cit cantitatea de o'consuB-e't5. d,e crgaaisn p*ua" n adicd, adra
ioio"*iao;o ventilafie, sch.im,bul de saze
se face in condif,i lcmiale. cu ioaie
ac?stea, chiar in siare da repaus,
crescur^ necesiiE o veniilaiie sporiti, <ieci -rrn or.**ir.r?"u;.,,*];,;
coilnrm energeiic ,r"r*oi gl ,pul-L-u i:nei
tszew*i i:l"spiratoni. Drlraceasticawi,i:rnsraslde sr.rpmsoiiei-tr.e, oEni a
rszervele ," irrlr**Hi#:;:;
efrcierfa respiratode scade, ee€s- ee duce
ia c deeompeos"t= ** ;;;;
-rn i#iiurr ai rzoici.
i--- c,r
--
alveole e mai mare.
e ci deter:tii-:aiea ditentelci volurne respiratcrii
Eu nc. ajui* f:i
rrroni:r{g gi riici irr e:rirlei'e--'ee -&irii alluj-r,€ i;iegg4iqai
respira-
iespiratorii joae6roimaiaiesia","*r,::T;:i.iff ff ilffit-H.J#,:ff
ffi;T.I*Tj"'
EV=SETHRF-EEHAREAEEEEt=ELcIR--VEF{TETATORII

ez: giamAnii. iq li!,itatea .qg_Filp

!.=1F_{-t_l=9_G;!-i_i_y_9t1{a.y_1q(e

trEalea de aer ce u.sce pr:n piimirri fot-un minui"

ibru terunic, hsi:.rie de protelae Ce _24 er*).

fr*i, caicuiSndu--"e dir: pr*diirci dirf,a rter.ro=p -respir-aicrie

e ; u,oii*fl s,=e
=-:'rirt
fle eE.;
frecvenia: ldirafo- r
.

liR'C = 0,5 i
i5x0,5:81
- pr r:netoda
pieviz-o^rii cu doud ve
intr-un .sac qarrcir.rca
aen:jui expirat iu sac
sazoinef; umasur6adu-!-sevorumu!,Dca:cap,;:HR#=:*:-J*;TiT;;:;t:;ff11
aai:lui dirr sac e de 40 i, deci debirur pe 1 minut e de 40i5 :
6 vmin.

14
 !1<^
Ji

i-{.! qaztrffiaifu:
----_--1. rt t
.<- sau- ItuudlEi
, I
-

Fig. !.r. scheils irs,.atxrii apsnL{or pcaiir n:ia.rrg sa.rfiii;ii dc

aer in sac ;l rcscltaira .rrcbci Cs aci fc"r,, a::alizi

i*r
faee
il3:ffi',:'.'":il:n;
temperatuia camerei qi
aceasti. tEmoerah:ri i acest eer in plfirnl.r! la
s-qtltra$ia euvapori Ce temperah.:ri), foiasbdu-se inpractici.
de corecSe ic fi'ec$e d'e temperatura cameiei e;it'B$i din tabelul. alitu.=t. ''i9te factori
Dec;, daca tenperaLua
= 8,5 Vmi:- Debitul ventilator de repaus se poate
(ventilafa aiveola# e favorizat!) sai: e frecveniei

De ieryqiDarca sa 15€ i.ae E in vederee caicuidrii unor parameiri

iex. veaiiiaiia alv.-eoiari). Ei ea
aiirre neavdnd o semniiicalie pmf,r: firnegiapul:nr:nari-
b) Etebitul venfliclgr dg egcri. ?n eftrcr frzc deg*i',.*:ir'lal.nrrera amq-iin^al ar inracirz+q
ef brt:h:r,dup;cunrciese#af,
ildi':aie in figr:.-a-
$.ffi
"Ut*=a.A-"*ctii;;i;il;ilft?HlG#;=
C6rrd ace*:'rE ereSt;re a ,Sebituiui e irso-1i'.:i .je o erestere erecsiv€ a ftecveriei
GHt€
40r'rain) ropreziniE un indieiu E: liaitErii capacitEiii orgaaisuruiui de adapi:are
are semdl-rca;ie cu atAi mai trvr€ cri cdt asarl la efornri mai mici (ex.
la eforl,rj rwdV
a si
I

l2b wlirec).
uJ
ii tnin]

. ltq 8A I?& Id? ffi0 24fl w

Fig i3. Vadafla dcbiului ventiiator in furrc{ic d+ ialensitatea efortnlui mu€eular efeeuar Lmja 'ng.o$ere
reprezintl valorile medii; zona haSurata" deviafia standard (dupE Galetri P. - po'.snon t959, t.oLl5. nr.9).
't5
r

Facioni de cr:rvcrsic ai
l,r:ium*iorgazoase
, satuafi vHvalori
-----r^ cu amerer,
";lfi.T**ia
sahrrali cu ,,,apod
H-A /B r F., ) . Fi.C. 1

Fac+-. dq sonyersie pe=f+ vel,la

t-Il^ -Y,e f en.c. gruuju i,.ir$
si "t- sat. su iI:G

i,[i l)

t n?0

i,0i4

l,0Ll0

t6

$i .ii.-r-
l:rl -g:::_tllr':,rili: t-. ,. : .i!;:,lir:.!+:
 I

I 1
I

c) l-clunrul erpirator Ere3i.m pe see undE, dentimii in prar:iie d lEfuKS, reprez-,ntd eaatitatea
cie aff ce poace h eijmir:ai:i din p16.mfui in prima secund5 a uaei expiralii foryte, rZcut6 cu
I mum de vitez-i, cere a tbst preoeda+.i Ce o uspiralie forr,a,ti_
mazu-

Determinsea st fece spircg::afic, pe un kincgraf c-,r o ',,itezd Ce .?0 rm/sec. perru a determira
e Agi u-J de aer au r"ost eiiminad tn prima secuudE" pe
trafic (t1gla) se arelungegte il.,ia da 0 9i la o
distanli de 3 cm (ounci A) Ce laincepuh:l exniraiiei {i see.) se eo-tloaiE aperyenrliculara. Se misoard
lulg:mea perueniiieul-arei de la ihia iie 0 pane ia iocui uncie rntiroe,rte crli'Fa e,rpl'a,riei (AEi - c+ ex,
AE : 17 em' $iiin'J eii ia spircg-tui Een=dict I clr ftraldme core-spunde l3 '.i31 yelrryn de Zc} ml, se
poat-' atls vol'nmul de sei cxpirai in prima scru-Edi: 17 x ?0C - 34CLt ml. lr{ai udlE cste er:pr-i-narea
V-Elt{S tn proeente fufE de CV. in acest s,JL-rp se rrr5s+ai4, d.is'ranp d+ le iinia de 0 ia C*ilexiunea
manim= a curbei (CD) de ex.: CD = ?0 crr; 2A x2}lt = 4000 ml ce reprezintE Cii

J'JtA
+(.rtJU - A AF'A'
IiJUYE
340tl - x

Ha,rl.t00 . ?-'L:
r / zL'Li
-,. :au a'a* i,rJ;rr rr{,
1,-',ft4
'-t=----:-:=:-=tUlb
n, Y r \ ittuui 1hi
:dli>-L,t: (/P4 )
9r
in mcd ncrrcal, l/EL'{S reprezi:nti. uu nai pufln deeit ?09i: {iig capacitatea r.'ir=i[.

4 01-
\r
I il
YttV ,t
II
I
I

i
I
I

)
etti-, +
{t/7Jr'€v //t
'ibi-*a"ilt slthudryd

i!- i I
! tE.4:.

I ='rElviS-ui poaie scddea Faraiel a-a CV, ia ac--si eaz proc€niu1 nu se ao*jjfica (e ca.rri
:disiuner,iilor resdd'r-ive de:pre eare aro vor'oit ia c$ dar poaie scEdea ,ri ic<iepeniieni de ev fi
ah-::rei prce eniul scedE sub 7Dlo..^-c+astE dis-jurefie iste -vEivis Fi CV apare on qle e-iie cri expl*a;ia
I ge face mei inc"'i
ffis Cin cauza s#mioi5rii l:.lmenuiui b;-onqic cs si pcate ds.tc.e und, spasm (a:tn
broqic) proces inflasrai-rr ftrongite) sau dispariflei suportului elastic al broqioleir-rr (ernfizem), fic
Cir-r cauza sciderii fe{ei rnusculanrii cutieie toraeice (miastenie)1. Ea pirCeaz-E in seneral, penrro

I dkiunep fi! car-'acier obsii-'uctiv. DupA Sadoul, dacd 'v|Eh{S procentuai seade sub 4A% fagrarie Cv,
iar ca valoare absoluti sub 1200 ml, e un indieiu pentru o hipoventilarie alvecrlarE-
*.
t in legifurS, cu detenninarea ITMS-uiui se folosesc o seri€ de p'robe farmacc<ihgmiee. Astlel,
penb.r a Ciferenfi.a un sindrom cbsttictiv prin s'Fa-ct1, Ce unul prin lezirni crgani# se folose+te
iesti:tl cu aoradr-'eua[ni (sub formi de novudrin, aliipent. aleud*-iai e'rc.). Subi*;t'.r1',ri i se "rE€

r ae{e.,qql _cu una <1in ace.src sub.iranfe li dup4 5-i0 qtin se rupeii \EMS-ui. Dacd aces'.a cre$te ea"
peste i 07i, se inteqpretaaei ic f+voars usui sFasm brorqie .
Testul cu acetiicolind (1%) este folosit pent'u a aprecia tendinfa la spasm, rnai ales in cazr:i
f;orrnslor laientc de astm bronqic. Scmnificadvd din ace.';t punct d* vedera fiste o scigere a \T\15-
I ului eiupi aerosol cu acetilcolinf, cu peste I09'0.

ll
I I

,i
;l
 d.e aa'ee pcare ventita ptam.3nii
3-""3ii;:-jfll;::1'^::T1_:_u,o.1lnilmaxfr ir,q-:
3'fffiT;li;:ff j.i-':Ti':'";;;;;;:;;+t'#;ilitr1:i:i:
:T:.:-,:'":':iT4Gt'iJ;;ffi,'fil;:llTil','#
;:.,ffi ,".:irTT-t,:;'bjl'Y
ilJ:ii,*:n":31'::.YlT:T""1'*'y*n"#;;;';;t*:?jTT#:'J:l:;
c?tt
cie un spirog:af sau de ua sac
nougtu., i-r;iil;;:;i*ild11:

Fig..l5 itfnree manemekicE pech

mritand subiecniiui s6-9i aieagd

frecvenfa (4A-?Ai_,
crl qirezrj+;;;r#Joryn
urrv-qErs;svrtrule se eSFn COaldUpE
doardup' mai niilieh.c;
niiliehc;
obFniilg'A ; ;",;i H#f#iil:H}l 1l *-;-#"il:''" t*' tioo'a"li, o ec \ s =

Valori sienriorri Aroa*o,,-r^-'-r- t

t*ryri,1.2a:
llYr
1
='* i.rilrL**"*
iar pentr'* deterrrinarea direai se deduc
din
faErcri'.-:
,*--*if;
!-i!iuii.-.-
ta
la barbaFl
iairhdd
= fPl < /.\ F^A
- [9d,5 _ (0,52? x vd.=ia
in ani)l x m:
la femei = l?1,3 - {C,474 x vArsra i"
extage Cia nomogracre in functie de
* *,
"*ijsi sre*r cory-o-i
in6ltirne
Ia n:edie- r'a'i'ed ir,r.o ?( 'r 7 o tr-.-'f--
"r, irm. n, I a;'A;
-1- T--'
;;.'p iri d;ah- un ar-ri ;s rec d e Fi e E aii,c 2
. *? l*'JffirTrT*r
careoiros+s"*,T*:::THT1
trffiTtr;.:TT=:::..:**_lf:::_,*f._,* o tuiburare de venrijafe. E o c:
mUseUlatudi
a mus re*:i:=tt
eu ! atudi rccp
Y*!e ier-n-r-o:
rii .r*o*--
r:*to +i ie*esa in
.t,=
-:- as- -r-,Tf
i: mi te ni
:;;lrd;;:#Hff
- :ei.
r
"T;::::=.$.d;*
*-
oIo a/E an s ..r--: tr
p rar€GE csir eoie i gr
;; f,i,:lf es reae I rat+is r oblia u t e la Ceterminaiea Ctr', cu
Daci anbeie deterainiri a:ag r_*tsi
-
ncnzale _ Eecan ca re spiraiorie se
ar*"*f;*"'.ir?1.[,,.TTt
*
1EMS eryinat ia procente ia.ta a.
e
de5f[5eard ac
v e nomr.i. . -.o+u
*-t" t:::l'il wYi. * e sc{asq evsm de-a &cs cu o disfi:nctje obsirucrio;i-
;::::. ;; ffi-d;;,r;: ffiH'i. ;_HHil ;
da indicicatii r<tt-* exis
aiii asupra owiei^-+^i..-.-:
ien ! ei *; ;;; ;ililr;
-
?r:*liil.*:ffi ilfr ,T
Pu rrrirrotui"u*hr-

lo
LO
 v. FE ?E Rrvtrtr iaRE ;\ GRABLq.,Ljg FE El:r"EFs Ri$drrATE
AL \at i-lT gLATtE t,4L*",€ GLAi-E E
?-
iii *^,1
muij r^-^! ^--! l:spi.-ai +: dist-ibuie
1

=oinal, aar-:] i-elaiivimifor-m, pri-netin,j h aaeeaci rn.Esrrri rn-qig

";*.-'.q.h;;.;;"",;"
aceioragi gradienp dr presi':ne,
ra,lsure.
pervenUiate cd altele hipcveatilar?, s€ea se are
diept conseci-'rgE o presi'ane parfiali a O. 9'i. CO, ce diferd de la o regiune
alveolar-l la ai,,a si deci aie
loc c afredalizaie inegala a sAnEelui ia vene. aesl o mai mar-e canriiate
de Hb red-rrs;.'ra circuiaiie.

Di .lifl i E Ltii z U iii f tifl#;

.nzr{etft ft), A.i-A^ /164 .t I
rArJarl lu ,aztlt

D IS I R i A U TE ii E iIH I FD F,H i
J.*l.l/'t! I I
^EI lev t. tlzJ ozigcn(oi a2)

' Fig.tii Disrribuilaga:uiai iru3i,-ai

Feterrninsrea acestei disg'ibutii a'ae-rului irspuat se poate faee pna dlfente teh-u.isq
diate
cse muit fciosit3 e cea s inspira$ei,.xrice oe O,.
Ca priasipi::, aceast6 rnetcd.l re baaea=5, pe observafa cF, incae;lresplrafi.ei
in aer ah+:f---ic,
ia ca;e conc+ntia$ia de N" e cca ECY', sret in cazul veniilatiei i:aiforme, cet
$; 1,: ce1 al verdia&ei
ne,irdforme, N, dio alveoie igi ment'ne aeeste eoncentrat'i de g0%-
DaeE se inspird O, c,.t1ar, c singr.:r
in aceeegi cesiteta ta ioate alveclela,
fig.I S, H, : 4C9l,). [n timpul expirafici
cEiie respiiatoiii, apoi ln aerui dinaiveole
{C
expiraiiei uiterioare N" aiinge aceasrE valoate gi se menline ifl piatou la aeesi nivei.
io cazui ventitagi'ei inegale, Orva pdfruntie ia carrtiiate rnii inare ia alveoleie hip€rveniiiate
gi di"r ce in e e mai pulin in alveolele ie s,:nt din ce in sr mai slab ventilate.
ln coilseci"l4 diluarea
N, in alveoleie hiperventilate va {i mai mar€, in ccle hipoventiiate din ce ia ce mai rnieE,
prcpcrlionald cu gradul de venlila{ic. in timpul expirafiei incepe si se elimine Ciatii aer,rl din
alveolele hipewentilaie {bron;ia mai bine descirisd_ mobilitatea eretelui alveolar mai mare) deci,
f
dup6 elimiaatea q dio cdile respiratorii, concerfrafia N, sc va ridica <iintii la vaiori mai mici,
apci, p= misura pitruuderii in c5iie respiratcrii . rc*iui din alveolele din ce ia ce mai slae
veaiilate , aceesftr concentra$if crcqtr:.

l9
F -V

r";1r1r eirirar dupi o ia-_1,ir_aeie dc o, ne purrllr

fiXi"*=:-:*::y:T,i:Ii* ::
;ffiif:i"T1T"1"":3:'_':ll'..:lit.^l:**Tt{varoarea'"1;;;1"r,',**;;"-t.i#;
sau nu (vaioarea N, Cin aerul expirai in cresiere).
{-= iiir:aiaL$ia,
r.'. an^--+.,-l
e nevoie de: un.sac ja'r su-Dit,jful
cil e", din care
conceni-de N- ,jjrr aerr_ri e:<pirat.li ,:n .pr.o*ii.-"' '-L':L!

'fph n ico rlo

ge !"--"' !
4gi_r

Cr"^i-^+',t a- -^-ir.: -
;;::H,i.11,"-:::T:*-i"3.":io_4ar<iint-un sac.c'i o,, apoi expirr i.rr-',m s::iro-r=:
aX r'--+.il^r.i- ^ ---lr-
;il.pili,;;ffiilj:;HT;..
t, t n
y:_1T_y1 oluL ae 00 v ; -.;;;,T ;;; ;;;f;#;:ffi ,;3?
;:";""1T*1:5:;:=i:..-'11;1^.11*:\prezin*r".*ii*..ic-,Jti;;H;;:#:H=
veniiiatia neunifoi-mipoate acare
5 n:rr
inir-o serie cie or.";i*i.i" il;;;;;;ci--.'! ca,,7a:

ivroiar
lor
em fi zeirir: i piiirn o na r,

-vH.$E?ER1€LF{AREAcGF'EFLEAtr;TEHptig-,l+€***ap,E

sienfa elasric4
so
v^qul
'
?...i

onard
acrui rcnsie

atacsfgric5 h c'.r:sul determilirii nu s.- seh.imb

va-riatiile pmiuaii intapieurclq),
etem:iaF spirografic, coaeciind subiectui prin

e iasd e iti;ii
are ier. e m_ir:ere pul m a naj
puim on
crusiiie catiei toracice, opun6ndu-i nai puiiai

stetice are loc_ ?a toaie sitr.raiiilc in care plimirrul

devine mai rigid
rtv rrbroza puhonarE) se oPune rnai mnlt
ti'{' "--:i:::,comFlean$ei Ia disr'ensie gi soiicit6 in mai mare masurd, forta
:luscuiaru-rii toiacice.
 Determinarea con^gleEnfci ir tiinpul respir:1iei cbignuite va. face c: disiensia plaminului
s3 depinCn qi de rezisienla la fl'.ixul aerian din cEile respilatcrii. ln acest saz, s€ vsibesie cle
conrleaEia dlsainiei
i!
s{rn,ciiraie, pnl daterminarea compiean{* pulmonar.e istaticE rsi dinarnici) Ae dam slarga
d* gracul ,;e di-qtsrr;ia al lllmlliior in rjrnpuj a+tujui r+stirarcr. C,-: a_iurcr.'.rl aeestci detrrnindri,
cuten aprecia ps ssgma cirtia drnE'e ceie dou.l rs?:stiafe sE facs modjficereg ecestei d.i;ten:,ii in
usur
^a-.; -^+--t^; -:
F4:uIu5tL!.

:-)-i'.,\,
>.J r. I
2- tl
ilu
t!
II
l= E'aDnm.eiFtl-
I t1.t-...-.'
nL, .JDA iitt
lt
il
l M!
I lli | - -r--
I I 1F--.-titt
lilt--'l-J
tJ \t
l\-,4
t:

t iiit

FI g. I Z $! -rpc zi tiv *"*, drtEeinsea errmpi ru ;ei

S+ier=itar-€e eaffipleanfei neces"ii5 u.i d.isp+ridv fern:st dia*-rra spir+gref cii csie s!^
c+iaeit.=,-i r*bletfcl pria iaiermadi::l r:aei pie+: bucala, iianf,,i d-atau:lar=a variefi-ici de ';olum
*ie plSmirrilor; de r.:eme!.ee, inetld; c sondi subiiie de ceuriue, c= se telaiaipriats.o: balc,rag
,<i
care s€ iatuoduce in escfag prinir-una din foseie nazaie. Capiiui iiber al ssa,j-iie ccne,lt-sE la un
manomerrd cu apE-
-vbria$itre
de vslum gi e*le de presiune pot t=i-inscrisr ccncomitent p€ 2 grafice $..lluraprise pa
I
aceiqi rimcgrai sau ocz fl rat"sduse inE'-rsr osciioscoo, pe ecraaui c4r-rie sE aparE, o surDa rea-,rltanta
integr*ii geler .laui vaiori.

Tehniqr de I.'t*^rq
ia e":t-tl eonplreniti stad-e+, ia hsc-Futui uae i iaepiraFt s9 ciie.gte voii:mul aeruiui dia spirograf
ca gi pr";iunea din eso&g, Ln coadifii Ce zpnee; spai s: face o iaqp:-rafre a llnui vo!':rc preeis de aei
din spkograf (de ex. 40C nil) ce sc dererminE printi=o anu:aiti anpiin:Cine de dsplasare a penilei
fue spiiograFul Benediet 4tC nrl = 2 cmj- La sfEigilal acestei irispiraiii, subieetui e oprit din ncu in
apaec gi i se deienninE din nou pfesiulea €sofagiaae. S'a prcsupiinen eE presiil:ea esofegi*nE la a
2-a cifire a scS.rui cu 2 cm I!0 faid de prica ce€a ce insearnx.e cE" unei fi€Sieri dc voium a pii'*E;'-s-
de 408 rnl ii corespund.e o scidere de presiune de 2 cm lIrO int'e pleur, complean;a starici e & 0J
lpelr*40.
Cornplesnia stetie"tr se poate determiaa gi in tot trmpul unei ilspirafii fcaite 1*- T@
rea:liatgie pc ue sisiene dq soordcnar^e se obsei-vi oi relaiia dinire prssir:.,re gi vohia r-=F '.+:Fii
(AOB) t'si e4 inelina;Ea aeestei iigrr fap dc orizoatalf, depinrie de dirctensia pq-teq@E- E sd
comp!":nn{a e mai mere - linia e mai vei'ticaiE (emfieern), - eu eit e rnai nriea, Iinia sc +raeca-=*=-

3l
 Cc:npieaafa dii;:mici se deierminl'in
acelagi fe i
vanaiiilor au pr-r;un.;;. in
cloar cd cetii-ile
unei respiraiii nonnale, <ieci
hir
in pr.r.o,ru fi,.*-rf ,ri A_=
aei pe ciiie re.spir-aioai. fntociu.;_-rd
rezullateie pe tt
,. un stst'm de coordonaie sau
trcanri inrr,,,-.,'*--''-
lt l;.*!s
't
{p)nole
{s
.ratori
"*
**. lo*. o;il. ;,[i; i:;;T;T=':l
"
.s-

.4..=t!!:.!E :;:,-:s;Af i ft- it O)

Fis.tr.q-

€
rn cagui r:nei yenfilafii neulii.ciae,
existd un flux de aer p;n chte
,.rpirui".ii,
di|tracgelor de presiuje) eeea,.
iodffi*
statiri Eu
static5 n'rr s€ F"F'..^r.--- cu
cE silprapune r.
-- diagonala coanplegniei ciinar:ri+e,

REa Gz o'q' A c*? Eff{ aERLtr- E};PRqr

Pi:in aer e=-oirat se ineielge serui exFirat inh-_c
e.xpinp.e
e, i"rpir-1. c, ,.pr"r. s ro,_", d;a r,,EC.
i;Jjt ff ;:!i*,pt*.*cJra " a.,,tud in areciie
A anriql-o^l
volumul 'ieaumii cFJ, <i*ei aicdruit
din vR- qi vER
""'r=qi"#i#ffi;;H!:iin
veniiiatiei Bulmonare
o,= i,
0,3 resie
,, ..l],-u*oui
ce reptus,
'"t'*u:' *.1"1 0,5 I
'lin.cei u'' c a-lEg
u ajmg pfu5 ia alveole
aiveole Coar
r.esprraterii, deci
coar cc"
c
p,:-ect de
i:ici iin rei o:_n
fuocdcce_l aeavdn:
ircr Dumonare, rcl f,ulcf.cl.al "ed"re
0,3 i, care rez\zeu,avenditlia
are Ccar ace: canfitate d:
alveolaa
* --ij i';Hff*- conci'i*a.u' i,, *;;;;;#:T'Hff* a-ro;<rErsiiv ii,-llic
"-,tiiu=*
*o'il4i:' ai."=cierE se gEseEie fu e.:hilibru
eu schimbui <ie
u"*" gg+ dilr'e arveaie ;i e€*gels
nfiaerea consia-EiE E Eon46pslprt:i
,.'fr;
rqq 5"6n/".
d. ;, . G, lu *r*r ah,*rar h

iii gaz dhf;-un Er-nssi€.: e aeea

oiiirnui :nnesiecuiui) 9i <ie faphri
tia ciez:voit6 o presiune de +7mm
irac6 fi Se c'Jnoa+te coacer,tralia.

100 vol- 750 - 47

i 6 r'nl

5,5,713 in
f _
=--
1C0 =u

concluzia c5' in mod normal, acesie pru.siuni

*, oo stinr de cca 100 mn Hg
J"t"il%tla L
Fcnlrr oz

?t
{4 t;*.
r;E
 een! eapirai, ccnc=nt'a.1ia. C, 9i e CO, d;i"iA d+ s+le ais aeruiui alvealar, deqareee
tmpulI exprraiiei se realizeazE'.rn ames;.ec intre aerul aturcsfelic rlmss pe ciile respiratoii, i*
o,
a pa.'-ticipat la schimb',r,iie r+spiratorii ;i aerul alv*olar. Coacen*afla bl in cons+cinli, "*.
olu fi mai
rnar€ ca. ^rn aerul slveolar (cca L6%), iar a CLl, - mai mici (3a%):
C';aca{terec alestor concenh*alii a1e O, gi CO, din a*rd aivealar gi e-:c-pirat e nscE€are
dia
pi.inct de vedere practic, decarece ne dl relapii h legdr.:rE c^t:
- presirrnile parliale aie acrsor gaze dic aerul alveolar, ca,-e coadifioncazi schirnbrjnle
respiratoiii gi care ne dau o ir:ragine deqpre capacihtea de adaot'are a veniilaiiei ,.ilr'una{-E ja
n*cesitdgiie metabolice ale organisnuiui;
- ventilafia alveoiar{ al cEnri cal,cul ne perrnit^: preckarea &ci vendlatia pulmonar-d se
realizeazi lc re+C econcs-.ric pegtru orgenism galr nrr

,EecsliErea aenniui eqoirai gi aiveolar

aen:i expirat $i eiveola- se poi reselta i.$ balsn$e rle cauciuc (ca.=reie de mia€:i Ce volei) sau
in tonomoh+ (fig.i9) (vase ciiindrice de sticli" delinritate ce 2 robinete). Recclta*air baionsge se
face raai simplu, puna.'rd subiecLrl si cxpire nefo4at
{aer expirai) sau io$at {asr alveoiar-, in acml
caz' 'se recolieazi doa,- ulti,:la par-ts a erpirafiei) i-,: balonarie. Accasti
recoltare prezi.,:ti ,cezava_ntajui
rA COZ difi.:zeaei desfai de repede prin perer.ele ,le cauciuc, de aserrene4 r.-E'
i,-, t,aoong" aerul se
glsegte sub o presiu:re ceva mai Eaare ca cea abssfericE" ceea
ce adaugf; ua fasto-r cle eloare ia
iniro<iucerea aeruiui in aparaful de dozare.

Fig.i9- Aparat pentru ruciterapmhi de aer ai.reaiar (dupd merc<ia Friestiry)

i. tub; 2. tonometm; 3. vas de nivei cu mercur

P--eeoitarss ?n t+aorcetru se fac+ cu ajuiorul diryoatinriur iui priestie,v-Dcuglas-

Ae c
tbnnat diru-un nib lung da 1-1,2 m, cuun dianetru de cca 4 cm, avflnd launul din +a;--'+.gaE+e
Pies5. bucalS, iar in irnediata ri apropiere - c h:buiurE lat*rail pe care se fi
TonotrieFul, in partea sa inierioard, comunici cu un vas de nivei, umplut
cu

:i
 h.rr r
inch
i:.ide
orm rntermedir:l unei piese bu

car-e se aspiii brusc aer.ll C::

Ilczaree (-i . Ce
el s
O, $i flr-r se
-^
flzalea 1;u,'
Fr!=c:'piul ciriraic .orrr^.:i in .
sau 10O rnl), la presiune atunosferic
face f]-x5-re-a CO,, vol-umoi
C. u.r-r. AzAnf,cu
-$ ye vojumul
r L,rq!!rJ! de
utr CO.
L\J
^./\ 2

: f rx aiea o,, L.'n'ot'omul aei-urui sea<i q .r i, no'o ....

i.]: :'.*:,jjare
I+iiv,irlti. volu.,=ul de aer inh.ndus
_": a-ri=i=-+ ?- - t
afla- CC- .
*;;i in aseraf s: :
f.:=_
i-er-
voiurnul o, din *.+G;ul. i"?,i,"i-.ffi ,;-
h F^
--:

L -r
^gr
l!qll a+!t
u
r)
cipiu ds dczare:

t!
,1,

,-= \-t

/l --.t lE
lli
E r =
=-ll!

Fig. ?0, Scicma analizatoruiui de gaee

 ${ociul de lucru
Se hcepe prin pregfitiraa aparahrlui in sensul nd.icErii aiveluh-
KCH oi al pir-ugaloluiui din
vasele laborator pflnA la liaia de O.
Se ar'ageazi 6*1g1"Ful sau tonomettli pu qrr= riin mmr:n1+
FTiE care apararui corn*nicE cu
exieriorul.
iio ooiacte o:
'.-:1, Eu.r'rrli; :- ,
-----.1 ^-- - dinbe
*paratLi ie rer, frcanC ccm';idcalea '{l-L
birua,,I qi acrul amosfei-icJ{
# r,
;-1
ridicaad veul de nivrl pi,rE ja idicarea ar
a pdf,-unde oe aceasr.,a_
Apoi, se t'ace com
biureti un volum corespurzitcr capacitifi
6i aer .iin tubuir:ra iatereii, aceastE prirEi eUmind in
dear:r'c;iti "Ce sp4lare" a biruetei. Apoi se face o a recol,,ar-e,
sroba inhaiiusa iabi'irsiE si fie lapresiu-ne atuo lla sfE+inrl
bir:reti 9i oel arn vasul de nivel se gEs+sc pe aceeagi onzof,raiS rit*ra io drepF.rl
divkj,rnii infericare
il00 sau 0) a biureteil. Apei se ir:chide roblqatul srterior.
rJrinc^ei. tscccrcs aenilui
dil bi',::ea pes.'e s.:!uiia KOH. in eeest scop, s€ dsscil'dr ri:binetui
da comu1icare cs soluiia KoH gi se tir:eife ierui d biuret5 spre selufia
KOFI prin rici:'carea vasujui
de ru'rel. Dup[ ca,rua r'imiteri zuccesive prin migcdri de ridica.-e gi cofor€.-e
ale vazuh-ri de aivel (5-
5), se a<iuce niveiul KOi{ la linia ae O ii se citeqte la ce divizilrle s-e ridjcat
lichid-*l din bi.reii-
icitirea se t'ace la presiune atmosfericE). De exemplu, aceastd prine cirire + de 96. Se verific5 rioc5
fixarea COaa fost complet+ prh repeiarea eperafiei d+es{is* in cazut
si in care lichj6.rl iljn biureti.
se ++c!ue le *ifrc d+ 9S, se coneiderE ci Exares CO, a fost comFletd.
IJmee-E f,tarsa O. le pirogalol prin timiteiea'aenrlui d,ilbiii.-eiipeste pirrcgaioiul
dirr vasul
laborator (a ni-:. se inv.ea slriins3 da455ij, dggarese pirogalolui, fiirrd dizstr.at
in i<OH, fixea*i,
arubele geza), HumErul migcEriiorde ridieare gi coircrae aie vasului ds njvei
e mai rcare in cazuj
ryaFii.O, ii5-20) deoarece gi cantitatea de o, e mai rrure cs cea de Con. se read:re ai.relul
pircgalclfuui la 0 9i se citegte poar, la ce ciH u-l.id.i"ot apa acidulati in
nHaof--i-X\
biur'eta (ciriie la presiune
Busust!a 4!gjr,
(t:
Da ---------- --
PtesiiPireem citire e de 80. Se conirslea.EE rjerE J-l.".arsa O, a fcst cempietE"
cE aseas'ri a 2-g
apoi se Eece la ealeul:
!O,: :JT (r'olume intoduse) - 95 (citire dui:d firarea pe KOEfl = 4, cieci CA. = 4%
o, 96 c.citire ciupd flxarea pe KoHj - B0 (citire, dun6 fixarea pe
-uirogaloi) = 16, icc-i e,: i6%.
Aparatul Heldane are o stuciurE foan'e iemindtoare cu a apanrului Crr*uf cu +eesebkea cd.
bir'sera (") at" us vqhrm n+i mie (10 ml), va*lde nivel e umplut cu, siercur,
ir-r loc,de apE acidula{
vesale lar--\rratcr sr:rt mai mici, ier pirogelol,rl e prciejat de ccnta
c. F1adul *e
lu{l-.r e identic cu al a;uar-air:trui omai doar necesiiind o fineie gi nigi--Eri.
La c-alsql se pne seams ci volirzr-n:-l aeruiiri re coltat sste de i fEcdndu-se
a .^A
tl_ lliil frrt
 a- biu,rta F!g. 21. Apararui Haldane
sradaiipenu.E aET;r -;t;"-ri#arerul
; c - bvas cu pirogalol; d _ recipieni cu n:ei.cur_

se teduce ue*i,L.ort;a"or
f 1'":l'IT#*:"T..::?'J:5.T
arq' $E aaz-taz' j:,10:',1.,.*rns*vorumuruieucare
vorumuruieu care
i.'-.-".-itilff
"n-*j:r^lr_-gerieia. ",i*i'ffi.:;Y'Ji-LrT;*t:,f::*j-':=
$i deierminarea co,
- -l aiu i.*i arvecrar cu
Aparatul esre
de fapt u_n rub de sticll
seinrocuc,u"*,,,;;ffi
ocuce uerut gi;;l;;,
;#;"r",'#.Tfjffi in fo.y:u.literei u avdnd
m,y,,,r,i or,L r^-- , o ramurd tubulari
*:1Ti#,il".:t3trff (a),r .;itf*:;pria care

ig
 u4 rob!.net
v---. I
ax --_:-.:
41
inl-rF va
- !.f - -.;i-- cF yLca.lLtL4
.amu-:i ints pr:ierri fac€

t
I
I
I
I
l

t-

I
I
I
I
I

E
d.
i
h

-=Ej ,roi k o,y /o 74

y td ')'t

Schene epaletElix Fred,-nca

Tchnica de luc,-u
^
fu ecest
Se desshid cele 2 robinci
scep,;'oi';il;;".*"' :ce prin ceie 2 ramui ei ieqi atlrd-
le <loud ramr:ri aie
ry*raniiui, iar
\\i/
robinefuI "c" - sE areraiul csl €Eteriorui- se expiri fo4et
"u*#l*
se i*citie doarrcbherui *c".
pnn ia*ura tubrlarE (aJ.
ar; t -*poi se cufundi. aparafrl iuk-,-* vss cu
tru a aduce 3'eml alveolal din Esnuss "b'
ili
:a='r voiumui si se
_- 'la cpmpreia cu
l; as#st' ierE'€ratu"r-i,
: din i6p13-'3 ";1 ,:##;;
alveoler. F;pi acffiasti oaeraiie, se ilcUje - lii_q* 'ersi avem
iabri,'_-eri rin vplem dc
-Vr
!l
iSO el e=r s,lveelfflecol..at le c prcsiuEe
rc'oraend -d" in 4a fH incdt iam'a-,-a
egalE cu
c[ Se p;esiun
"l" sE c-,r erted
intrsiuee "o**ir-
aparafr:l como-ricE gu e,*:terio*ii se rc.biRe
ixii:u' u* au
KoFi pind ia aproximativ 3i4 dniirdiiimeaia*ruilp"r aspir5 rc
iJrerurrgt. robinetuli.d.,,In 6ga fei inc6t
sd se sta-niieas€E cornunicarea
inhe ceic
in brapl t'bo'' Apamtul ss agrt5 peeu'u
dcui;;.
[od-va pet.rnc" inrr-un volrm de ci.liva mr
a fa'roriza-; icrinderea KoH

=#
YY itr pe biureti gi, iir. coruecingS,

€F
db-
f;xarea co' din aer'rl aiveolar- oe acest KoH.
fae e,
Apoi se iniroduce aparah:J
ei ajutoru! rouin*. a:tui.l:,.i**?J;;iiooiran'l.,.a."b,, i#i; yss eu apa gi
#.8::- a Ibst absorbit,
ap ci,.,
presiunea.**t*rui;;ei ffi"#]iff**
exteicr, edici
tls"*:
;= aLIIiii r.,o Jo+--i-- -:g-- J_ . ir

/-t
I

fel incit apa dilt vas s.i fJn lr _^.-:^

-. vel cu aFa din
Ia care s-a iam:_Lra .,n,1..*":
rirlicaf an
i::r;':ll1'T-'"o
ra ci
pcare face citrea
:::#:1:l:T:1'b"'*qepca,eracecir'reanjveiuju;-:
io.uc_
tuveiului :,:ir
;:;f,Ti:|e
inifiat
ir &mur6 ,,Nr il:TF1":_j.*:t-=: i:.1. .J,"_i,1.0*si :r.^, :_.
sivgQIarlnr--
ynhm-?^' - -
T'1.
-.. -raci.'::
yiwruiii,parFaier.
Presi-*'
n-+:_1 d ,:":nrnd seam.a {i€ leg6
pa4ial--(,.r_,r,4
paiial- it, a'Io#".i.:.,.
COr:
CO-: 5.5rti e.I t":f,*dseam-a{i€leg6.1iiip,:.
Ei q.
S.Slti gi r< <0.. penlru 16 Daj:- "

pentr
nab+>,- ;; -
-ot"
"r=r.]
"r=r.* :: ' = 1_i._igr,'
A:'J;'c)
'-t- 'n) a afrz cg nresi:
'renrre, CSr:
-^

i00 voi 75A = 47 {pres. vap. rie an.i l

5,5 vol _a
-..

* e5.773
*--lE-=€&enFlg
penir-ir G.;

1 00 vol. .. -.. .... 7i3

I5,5 vel.......-- x

i55. zre
__v j iU
;-=--_.t:.1 _ rru,DrE:nlig
i.$
-lryE'"SHTHRrVfl
Ventilaiia aiveolarE 'HAREA_VENTTLAT'EIAL?8,--1L.-^A-D-E
repiezini{ pnodu-.ul
o:itn:ade ia alveole cu dinfu tecr.en ia respiluro.;e
fi9ca. 15 respirage. gi cantilatea de aer
ee

1tffi:"-r'":::ff :::T_ -":r*''{le, fi r ri inrssrsrarea

- s nri;ciriro r
e-
-- Yva'r
d-ui ui.
.

rcc pib.: a.i" tu Lin

."J #*T:.-i'
aaars'r'ie. "r;:;f
c"?tc);iaezui*'a**";;Hj;&t*'i,:ffiTffit1;.H"tr#
Pen f,u d ater-..i i rq aj.ea ea p acitE pi
s;l efl u! u i lac
:"8 = i,A +
v-s,{ l";{.r^* s+,src ecu=Jra iui Eohr:
vl\ =
;;*t
ia"
Dacd ne refenm ia
ca.rtr-tatea u,rui gaz
tH spafiu
nort
ide 3esic volu.,-ne ajr:ngcrii ia eeuafia:
'
._-m= % -- eo^ ,-ir-^ + cs* .1r*
Cum ,' :-
se poate scrie ".i=YE-V*'

cozr' vu = co.o(!'" _vo)

cie uade + cs=. . vo

(co* - eo_ i.v_

----*--l- ,-q
(co* _c3_)

=-,,,"1#Ji;-.i?ii'i,li,1l::il1"ff
tff j";;ff :il:ft,'*uhrrexpiiaiieiesiecu$iin
-
d
- -. rr ,i. rr{li: ilic . l:,
 1t

CO, dir aa-:i +jv*clar ti expinipcr il dst€rnnete su t€hnicilr dsscnsr"

Si prasupi"raeia ci CAu.= 5,v7at't

LLJ.. = 470
VE:5C0 El fvT.tJl
in aeEst cae:

1 /1.F. aa
fr -- *Wu

Dcqi, -41u vsiulBul d+ 500 rt1l, 145 nni Srn-e,n pe ciile tespiratorii, restul d.e 35-c mI prm:nzdnd
cu fiscrye rcspirafc in elveolr.
Doci frec'.'33.1e 1ec-'i-tcde este de lSinia. icseamni cE'rendl,et'a al,,,eciarl este de
5430 inL/mn faii dc veliilat'a pulmorrd dc I5 x Scc - gcc0 ml,/rafu:..
lf x 35j
=
Fe',-rt]-u a exempiificaiilpo.raaiacun,;a;ieiJ veldiapei alveola-e,
s€ jTiop-i.jr€ e;emploi atei
subi;cii. toit kei a"'€nci o "renfl.iatie ouimonar5 (debif respirar'or rigrepuus) ds g
Ud..:-n.

-VRC Frerv. DRF- Ventilstie slv

!
250 x 3? :8000 sl i]0l"i 3?) : ??nlr -i
4
tl
500 x i6:8000 nri fa?4 r4
l-1:l!, lni: antfir
EI I
I
I _{850. 8) = 6800 nl

ccnsirieraa<i ci
spafui norz anaronic esre aeeia.qi in rr:aie rei eazusiie (i-<C' re'ii s; poai;
dduce cq cu cii respiratia esre mai iecveniE si <ieci mai uuiin amplE, cu at6i se acceniueazE ll
;'vntilarea spaliului rc,ort in dauna ventil{nf spaliului aiveoiar-
o aifa nFiicalie a dozirii Co, +i o. <iin aerul ex4irat gi alveolar este e alellarea sahuErii lib in i

Q+i 1_vglumelcr de co, din s€agile arier-ial pe baza'mei nomcgrame.

'/ai9ri]e 99, C;t aenrl alveolar ce depagesc presiunea pa4ial6 de 4c mnr Hg s,.:at hier;cretate
ce rettrftgii aie CO, din cauza unei hipoventiialii.
 -tB-fr
iX" FETEF_il,iiiqAEEA G, $I A CS,
=-Er
trfu\*, Saf+Cg
AceastE <ioeare a gazeior amincte se f,ace dn
sangeie ar1erial. penrr.1 a exliora in cc
firnctia p u lmonarE s atis t'ac e neeesitAliior organi :
smu.lui.

:::i:]1: g?::1": din s.dngeie u.""., nici chiar din cel,. qili=n!v'i4t
amesteqat din iairaa c,rea:.:
uln lI.lIiLa d,rea:..
::T:l:li:Iil:ii::-
de oebitul circuiaior.
funcriei respii.aionr csoarece depinride iarensis,""
p*".r.i**;; -

A\ yvrzat
a) n^-^-^^ii!. urlguJl#tul
--i---, ' .
Gxigenul sd gdse;re in s6.nge sub dc,.:-E foriae:
- dieol.rai
-- ft'2 ET-r.
- ne rru
r'^c-nc'-ntraila
f-nr^--r--g- -
sa sub cele doud forme esie Drqoortionald cu presir:nea
rct,4,rc
up uJ !d.lrl.trlV.
parliali a o, ia ca::
intre eaniitatea cie o, rtizslvsl ;i aceasiE presiu-ne parfiald existE o relatie
llniar
fie lfi tnm lfrr n n? ,u^l r\.o/
\__ - v .-4.r1 ^^E -- vlvJ \)Llo
la 20 rn-m Hg - 0,06' mI 02%

La 100 mm'- _-€

FTE - 0 ? rni n?0./^\

F":ra *
tl- n YF
j:11,::1 proporiie de 1,34 mi o, ia I gr Fro.
::.y:": i|lT"._'.a-o, *."*ll*"io'i",;iil_ Ac._:.sia rt-,
*1i:f_-::t,:."-i:"t::,:="j5,:ru
paaiald "*;.. unui i.
gi cantitatea de C, fixat6 caperiaspectui
r:;;.";.?*?;;;
o, din Jange se poatc iace sub iomri
-L,*
rr v r- l:iT*t*
lrr !,Ats g-tt.
de volume -oz sau sub fonnE de sarua:.:

Fdn satruape .iefeiege

se rauortarea coalinunilu: in oxigen al sangeiui
ia capacjtatea ma:
a' Hb
^":,*:i".::1-j}l
:_*^t]:::1'_:,mai
lT-T_9-::^*',9.
bine capacitatea ^.*:?i.a
pll.ndrului "i;"1;il;;G.;;.",:"r.:'[:_T#;
de a odgena d;;=J*.,';;rri L44til iij}1.!l]i;i=:-__
sangeie svvu!!!t
rieci""*r?".i;i;r;
+___-._r_jj
rc:trri1turu, orgalusmul reactioneazd prinf-o polielobuiie
compensatorie-
--'----t '*vvr irrsu-r .?-rj.:-*
ni-inrr_. uqi!::
r-reqnrr+a d^ tfL
f."r,"11d_d-
-.-
FIb, chiar
^L:^- -t-.-.y
11"E lu
-
se *_4i"_l;;&;;#;:"";*;i-
san:reaea complet-cu Or,

-o_'j-.:3'_*._lili1p"
e.,tpresie
ldngd o.vato*, oo'*lii"".o,irli"'ijt*;t;r:#:,Ji"; i;,;l."|, ;
a u-oei disfunclii respiratonr.

.rv1.e?Dd,€ se {iozare e G? in satge

o\ F-f
-+^-f ^ ---l-! - ^r- ?
consid in.aprecierea gradurui de cianozi (cororagie
:,1=;::"_"-i,su.uiec.a';1 -.,ioiace :
;;;;r;;;i;, j
_
uncie pleruriiccapiiere zubpapiLrc s.rarmai .u*,a"",)j.

:: :i
#,
f:T::iilolregiuni
g.^,"I t s c i ci erg a,
: p ri h-r.* c,
care iin de subiect (culoarea tegumeltelor, grori**
** E;;"T ;;.#::
;i T : ; 5#J;: - _

f€sutului adipos, gradul de aneurie..,,ii?z:.

a sdngelui) ca Ei de cel ce spreci:rrn aceacti culoare (unii
::
1ir1u-lafie o sesizeai la
Y ?-vr4vr&ir r+ v
o sat. a Hb c.-
de 8570, alpi abia lz75%). -
b) R'ietodeie obiectiv imic, t-ie unul fizic.
chimic se
Frincipiul
---
H2o - sau cu saponini) eliberari din hematii pdn hemoiizi'.: -
este oxid.ati in prezenga fericianurii de potasiu, transform6.ndu-se
:-'
rnethemoglobina gi C2 nrolecular, gazos. Acesta poate captat
fi inh-un re cipient gi i se poare mas..:::
- fie volumul, dac5 recoltarea s-a fEcut la presirure anncsferica;
- fre presiunea, dae E recoliarEa s-a fEcrit intr-un diispozitiv cu capacitate
fixd - de exem:. _
ce z ml.

4E{B*l
 i) Het+da vr+iri;n+#ii, drei cu ciie eE cet+rfidrd votr:mr.r,l oxigeaului eii-bear,
eFeretill Lr:nge. utiiizr**5
Aces"a e fornai ril'iff-r bir:re"E Eradati {3) ee cemunjcf;. c-.l ]3n vas
de nr-;ei (4) ..mpi*rj eg aoE
acidulalE. ln partea de sus a biurs'tei se un robine^r cu irei cai prirr car-e se fr:-;;;;;#;
-eisegte
cu exteriorui sa'.I cu un Yas <ie siicla numit vas de reaci'ie (i) ifl
mrjGeul eiruia se gisesie un mic
cilindr,r ce stic16 (2). Ft'i!:aieraedic aceluieli rcbiner. *i J* react'enoate comunjca ..r scteicn:1.

frs -de rsaciie

{uru[sti ryntr:!5
E!urdii grad--t5

'ias dani,iet tmpiut tl: -

I ,sol.,/s uid le#ie

I
Fig"?4 Schema apa.-ai.:li Lu:ig;

ft€o:lul rie lucru

omruricare ir:,t-e biuretE gi exledcr si. eu ajuicnrl
biure'G piaE 1e diviaunee 0. Fenr.: ca in biure#

east6 a<iucere ia 0 se fbs+ cu hehiful din vasui d.e

nivel exact la aceea;i irE$ime ca cei din biureiE.
f:lg
\lJ_/
tr aeeasiE cfipil se krchide robinetui superio SJ-scoate dopul din vasril de reaci=, iii epr*beta
reabai5 se inkoduc 2 ml fericianuri de potasiu soiugie suprasaiuratE. in jurui eprubet=i cer:.haie, in
I l'asul d'c re acfie se introduc l0 mi apd distilatL Se rlsucegte robinetul cu fei cii psnl-,: cornunicarea
dinte vmul de reaciie gi ert-rior_y*[. apoi se int'oduce dopul in vasul de rsacEie- il acest fe],

I ed$#e
pe-esiuaea aerului
o solulie ds O2 F{b
df&eile devine egald cu cea a aeruiui atucsferic, ier iB !.'as sE
din vnsui
rurrltatl din hemoliza sAngelui sub acflunea apei distilare. Se comutd
robinetui in pczilia inchis
I {5, apoi se rdsioarni sonfinutul aprubetci cenkale peie s6agele
hernolizai qi u* .gitA#'a ninu'.e vasul de reacgie in aga fel ca tichidul sE nu pEln:ad5 pe
I

I ru'pul de caueirrc ce facE legltura intre vasul de resciie 9i biureid. ln ilmpul agit5ni, sub ac;i'.raea
t-ericianurii de potasiu, se elibereazi O, gazos, iarpr_e?iunea din vas cregte pe seama O, elib,e'-al Se
face cornunicarea inu'e vasulde reactrii gi biuretd

l .+u
{3
3r
 p?niiu deterrninare s-aii ibiosir rJ
i mi san:=r
te cu 1fl, cjer:i, 2, i x iij :
?l mi, e.Ta.
,./ lYletoda
Frincipiui Aozrl.i genul':i din singe cu apaiEiill
\,1ar. Sl
-
iem:ini presii:lea dervoitai. ,ir
fosr captat intr-un O.. cr'--

i lvlanometru,
Ti n
PIUI i..--J:
ELd

Jet f
.E Eprlrbeti
i E 'r?s derii,ie!
iFn -F,_aj ry.niru. insepirt=-!
I
=v'1,, t,t'd€ilyt pa S_q.
E

=/u 7T!

nou
I

3an

J
7
a,t.a
JiI 2nrl
f __
1'JU
) T
{l
frv
2
J
1!ii
=tu

Fig.25. Sch*s qaran:iul }iL1 Siy_ke runonctnc

Apera{Ei v'an siyke este alcin:ir

rub lung.
dvizar (Ij, celbacr ro1 de ma-iiqme ij.*. -
psr{-ea sa in-trioarL el Tu-*
comunica eu un vas de reacyie
sunt Lr legi tirl, i",r,ir.ie aceste componenle are apalai-_
!'a.st;i
nivelumplut cu mercur (l$.
notat+ cu:2 ml 9i 50 rnl. in partea surerioara,
prezinti, un :f:tf::!ii acesr ;-.
serveere ra inboducer",,uos";il ilX_'"Hi#",-ri,r_T;:r;:,J_,1'.1;
gi reac.tivii dupE <ioza:e. l"_]_:JiJrl"_;,t;_ ;

32
 . Tehaiea Ce lucnr
se irrceered robineiele pe'nf'r *
,,u ,,rrsjilT#u1:ffiI!:l}ercur, oe*it*t*. rn eprubetd ss ir,h-oduc
I
fericianurd de potrsiu \ /177
-r- ci.
I saponinl 1m
alcool cctilic Imi
apd disriiatd e{i. i 0t^J inl
I

l- Deoare
rirndn
de reac
reactil'.
I
sinee s'

l.
a
in vid j-4 minute. De dara Eceasia esr-.3
I
un93
Fig36
.5i5JO rer-erie
iar iir *perat rEmAn O, qi
{, Se ridicl ni
asrfei ceic doui gaee inu_ira volum dc
mercuml (de ex': 67 mn)' Penru a elimina
presir"uea dea'olta..a de sei 3,5 mtr
o, +i N. din aparat gi sc rearluce niveiul ticliauul din liciuri" s,- evacuear'
vasul a, ..""gi- la 2. se face a iicua cit',.-e
T roason'eirr: {de ex.: 5 rnrn). hesitrEa dezryoilata pe
ds ceig dsud gaze esie repreeeatalE de dilerenla
dinu-e ceie doud citiri
I i57 ' 5 = $? mnHg). um"J;6;ea presir:di ?n voiu!:r,
sea*a de temperaf'rra indicatE de teiniome-trol flndaciu-ee
inkodu.s in crrnaga ce carc prctejerri
reafie de varia;iile bruste aie temperaturii. =pi, vasu! de
ln .r"*tl-oo--ilar-e. se gine seana de regea gazelor,
I
le de corecgie eu care se inmuigegte rezi:isrui, se
teinperatuia la care s"a Gcut Ceterc.in$ea este d*
run Hg - 62 x 0,2414 = l4,gg vol.9/o
N, s* tiizolvE in *Ange, in propo4ie de I se
I - 1,2 = 1j,68 vol %. "?,5,

ie o dozaie precisd, dar laborioasd gi, ia r-:zrl

Din aceste cauze, +ciizi se preferi dozirjle cere
acest scop se nunress..oxirnetre. Fle au,
pe aert al deterrninerii Hb, permipnd ^ne
l8ngd F
oiprim*i.
 Tabel Z
Corecjia Dentru trarufcrmarea prceiudrcr in volune. i:r fonciie 5-_- f-.-- dt--t--\
dc t9rfiP, \Y dul urLrv_\tr,f

T"C fl
"z
n 'l
1) A a\'1
o,2i3s
16 t!',,-/lu
1n
ll 0J473
ia
1U u,J+Q6
I L'C-\{i
U.-{:g / J
n rin u14DOL
11
0.244i I,t. I hrrx
a.l
LL v,z+J4 t1 1(Zn
fi 1d)'1
urLu,a.u
^'t11fi
24 n )Al tt
v,.!.DU I
25 A -t'1) f\a
rL w)
r.t
0.2594
?6 ur.1) D I
an
v#.Jyv tl ./1fiu
v,/)d! u,/Ji I
{j
_r
vjJ t4 n 1<,4 €
_10 fi J7,AA
JI J! "l? (o
9rlJJa u,l)lz
u.l,Jf u Ir -zi l1
3t v2J+./- n t{fv1

Difereaiierea dinfre caniitaiea foratE .t- :e:.

*:""-e'j*:::{:X*},:,=-o*..H:,*"TJ:L1f
ffi,h
T',"#ro,##.iT:il:
Fl ce lumina ro;ie e p;;Ju-irr'.-i*?",'"-=
luninE "b""'bi;;
:t;_1T^""=TL-:.;:: ?,Ia coaseeui.F'
i-i1?ll:3:_mchisd
ilici
in+++.'.-o-tx\----
-'i S&-rg€,
--1----
ic:. tri-il.ii,r sFiE suva
TT;-tl'i,i
-L..---:--'
ebSCfOFs
rntucsie ;-- 1ob;inuti fiir
c-ii ajutorui uaui ii:L
\vv_-e.*v44islsagluu
acesiei iirmini va dtp inrie de eantitatea tcU.i5 de lt_l
!i
di.*'-^":
$szisala J^ - 4-r^--r rv
Ge o ioloeeltrl5 ;i irregistra€- prin de.rieree
Fului galvanomet-u. s. Dac[ pv fr
M*tu se q:
iurcilE rogie, absorbtria acesieia dr eite sfuge va depinde dc prcpc4ia
:l:: T:"Eprcporpic. e- mai
aceas'd __-i
marer cu a€t absoibiia va fi na; nicq * oJu;;;;;Ji;;'
de o, Ii'D, s:

fcicceiuiE qi acol galvanomeb-ulr:r va devia nai mulr Din cele

douE ciiin pe _ualvaiiom€rrd;
- Lina" &pd tr-irriterca iurninii iafraro;ii spie crivi (de
er43).
-a doua' dupl tri::ritErea lurrunii rosii ipii cuvi
{-de- ex.73} el-i ajurorul u::ei .Jisrdse (.fs
Se n{.!i'-'---t5-'
e:rbqop'
rr.I f\ b/ I-rl
ec,i.'J17D, i.1O ,_6,1 --L !r^/ F - r
Ff.7'o, SEi.i-ib?'o- lOiOSend gj.freie Ji- -i\i*asi{
.=---1,.r ,- mfl'sl:.q
L! -': .i3.-i,-_-i.ii r--i,
voi,o.= ISr,%
! \ zidzo/^
l]_t-' = Lj jv
oal ltu - n<o./
s{ta. ?-rL iJ ls
4) Fcze:'e*- CG, ._z__se face cu aparaful rni=noraeiric ai iui van Siyke. Se
. r-' ede"zr ca i
rsgllvr+r+airvqrlul<1ilJly5.E-Jer-trr}r:F.tF'lzacalnnla:j
- - proe -rrrr
d4-'-:
*ieilor;-doar
^-c--'---
l^^*-: f--t.-r- .:
sE, ir:a.inte <ie inh'oducerea i.lat-lH in vasrl de
l-.1-5. reacAie, ,* nivelul lictic:
se citegtepresiunea deevoltar5 de data aceasra d" "d,r."
1? **-:le1l
sl rei ga:e degazaie: o-.
pi CO'. DupE inuociucereaNaOH, se readuce sivelill licirifului din "eie vas ; t i,,sg;;"";_;";;'-
aceasta, e v31ba de presiu,rea dez-yol-rarid,e amestecui gazos
*r_T_T:TlT;l^""dgta fEra CO., c
' 'pe
sunom"tulrp;;;Gi
),_ a ,

CO, in volurrr
la L\, se r'".; E"*i;;;;,;-.;
Dozirile de co, eiin silnga se inssgesc, de +hicei, de d--trr:aig-*Eri <Ie pll, deo*rece CO, pc
R+te sau scidea nu nurnai gub Lrfruenp unor frei.ori ce iin d.e respira;ia
Purmonara, cl ;1
$E

- ,94!4S. *
irrfluenie meglxiiee. Asdel, cre$tsraa csnceakirflei C%
ry*. !n acidozs respiratcrii qar ;i ic alsaicze
mrtaboiiee, iar sirEderea - in aicaloze respiratcrii gi h-acidoze mrtabciice.
r;vantaj'"il rietcdei chimice de dozaie il reprezinG tocnai faphrl cE diil
acelaTi vci.uia de
singe, aproape concomiient se face dozaiea ai:rbeior gaze-
Eemniiliffifia dei*nmirit'ii gnaeior d-in sfurgeie arteyial qcixoi din fupzuj
eE valoa_rea a_eesiar
gaz?ntr poaue arita nu nr.uaai egstenla u"ei iwficiente resuirarari!
ci n* ariu-d is.cre,'zprea cai*ei
care a dus la insullcienti
d. -+9-I !!j
-ca--ciiel:
?-
'J*: sai'- i*ib it c?, ee"necraiieli *pare c retenFe g CC,.
/.1-*.,-

ln * ra+aaii3 de C1' rqie, ronceniiafia CC. cin .*;;; arierial

"''"ilb'ar
ea sal Hb is O.se eorec E-xA priniairaiarc
u O, pufa-
cEzt$4 darnu se cciectsn?e rcrrpier prin inl.alare
CO, este slabE-

76 2E Ei .rr* J,5
leltu 14

e.7c HA

n!- 44
.4tz. Lt
 KH

h,{EryOBE NE MTVESTIGARE A FLTNCTTILDR.

SANGELIJI
dnE.ffi{Jffiq-IgANU

$A.ngelc este aJcfr,trdt diot-o componenti licbidd. - Flasrna sanguinl, -rn

car= sunt di;
elesrentels figurate (eritrocite, leucccite, rombocirc), eriu,ocitel. *p=o="J6nJpeste
Wlrr.
VoXumuI snngu.in - cartiratea de sioge din aparaful cardio-sascular
re=rrftE din ins
vaiuuecr[ui plasnraflc gi a voturorului gi6bular-
Fropo4ia cetor dnui conlpoiledtc sc dptermind priu centrifirg,area singeh:-i recokat
Fe rE
anti ca agulant, ink'-un dispozitiv uumit h e tn a tocrid
llernatscritul este format din douE tubule{e capilsre de sticlE, avdnd fiecare o hrngirce dc:
3silun gi un diamchr: al lumenului de 0,5mnr (Fiecare este gradar tD 100 diviziug-) Tuburr-le se
inkoduc intr-o moutrut mehiich, ce se artapteaz,r la axul unei centrifugi.
Rccoltarea sf;ngelui se faeepe ncm'dncate, din vcna plicii cotului, in eprubete p€ pcreFi c.tsrsr
s'a r€alizat o peliculi de anticoagulaor (oxalat de potasirr-sau h*panind).
.)
Sf,.ogele astfel recoltat pe anticoagulant se iorroduce prin capilarim&
in rubulegde d€ $icli
als b;smatoctifi{firi.
Ceotrifugarsa se foce ump ds 30min., la 3800 nre, apci se cilepte diviziunee la cate a ajum
nivelul elementelor iiguratc {coiorute in rogu din cauza eritr-ocitelor)_
 AceEsiA citi-ne vupraeirutd proceut*r3 elemeatetror frgunafe din tataiul sEagrlui gi sc rnrm*gte
ca ryi aparatul cu carc se dsterrninl hematocrit.
Hem*tocri{ll-l venos kcbuic cgrcctEt in raport cu doi frcroni.:

X) pen*na plasn:a incirugn$

3) pen'tru hematocritul sonaatie

B) Ftaoma iucEtarpt[ repreziutE plasmarlmasl inh'c elementek figrrratc duptr centr-ifugare.

h 3000 trrre +i. 30 rai.d. ee repreeintE aproximariv 4ok, decihen:atocritul vanos deterrninat este cu
AYr m.ai tnere decit cel real. Pentu Eorec'$re! valoarca citid, se inrnuliegte cu 0,96.
?) Hlematocritu! s+nnatic rcprczinla prcccnhri volu.nuiui globular tohl din vohmui sanguin
tlrtpl Hernatocrittil venos deterr*irateste maimare deSJcsl arterial sar: capilar, e$e difCtin diferitg
orga.ns gi este cu 9".6 rnai mare dccfu ccl scmatic, de accea corecfa se face prin inmul$re cu 0,91.
Deci, dacE dupE ceou'ifugare aro ciril diviziunea 45, heruatocriful soruric rcal cste de: 45 x
I 0,96 x O,91- 4O,2
Valorile normale ale hernatocrinili sunt 43 -45y"1aadu$, -<4% la copii.
Volurnul sauguio a fost fili$'ral peqtru prirna oars prir exsaaguinasEn enirnilelor ffieikr
I t854) sau [a orn in cazul crirniualilor coedafiirali la ruoarte prin decapitare @ischof;-
A-zi det.:aninnrcasc fesc prin metcdedilect sau bdrrecte toate bazAndu-sepe principiul diluliei.

l Metodele directe se bazeezf, pe diiuarea elernenteior figurate duga injectares trnui rrolgm
f,rr@Dsclrl de plasrni oormald. Gradul ds diiuare sc apreciazl prin deteonir:areg inainte 9i dupd
edminisrrarea plasrnei a hemstocdfului, a dcositilii s3ogclui satr a concentrafie i hercoglobrlei.
I Calculul se face dupd formutra

h
I V: v incsf,c:
h' -4
V - volunul sa:rguin
' v: r'oiurnul plasrnci iojuctatc
hl gi M : hematocritul ineint? gi dupi injecbe
Metoda prezintH avanmjul slmplidiii d2{ dE o eroase noarc dc *.\Sys
I
frI**cdeie iadirecle sosstiau in deterfiirarea v*lamului ptasuratic sau a celui giobutr apei-
csi+-Llarea vclumului saugr-lin tobl ginerrd s€anur de Serrxtccrit
I
@e er.eneplu:
- voluroul pl+srnaric = lE
I - hcraarocrihrl (IX) 45Y" :
lfP: [0iJ- 45:55Ya

I w---,----,55
vsT'------- 10s

t --:
vST =
VP' I00 o"
55 rF'=t=-T=.
lOD - Fs{45)
sautmparfindcu 100:

VF
t VST =
i - 0,45 t[i/lffi)

I
t' i
I
 Ls baza detErninBrii volunrului plarmztic sau al celui globular gtd princfplral diluliei: ri
Xutu--un valum necuErsoclrt (10, se inffsduae s eastltate cueosrufA (Q) dintr-o suhstat

co.nceuf,ra$a c ce se ohfine este c =

-Q d* unda y=q
VC
F entnr determinarea volumului plasmatit se fplosouc suhsfau{e ce ss fiEess.il pe e3bumfi
plasnoatice, iar penfru voiumrl globular. ccle ce se incorporeas5 h bemedl.
C oudi{iiJe ca o assmfileasubstanlE- nruniti trasor, sE poatd fi utilizaii. p<nku determinare s
a) si nu he toxicE
b) sE nu Provoacc hernolizA
c) sE nu se cataboUzeze ln tirnpul cirnrlaliei
d) sd fie ftenliuute in circulafie timp sufrcient penmr amcst€c somplrt
e) sE nu sc eLi$rine prea rr?sdc din circulatie prin fr,tarea pe sislanul retic
endot€lial sau prio excrclia rcnalS sau hcpaticd.
fl cantitatea injectatl str fie suficientE penbar ca rnetoda sl fie precisA iZrI a fi noc
Trasorul sc iojrctcazE inhavenos ia cantitatc curroscuifl, iac preievarea singelui pe
determinarra concentrafia hasorului se face in majoritatea caguri]or la I0 min- de la iajeutarc t
in sarc 'mcstesul substanfci cu siugclc s-a lacut Gomptet, dar nu a inceput brci elinainaua Fg-son
F eter-ooi-ua.res vslumului plasmatit se f,acc strtrason ce sc frxeazi pe albruoine ls plasrna
cei mai folosili fiind; colorantul albast.u Evans fI 1824) gi RISA (radiuro - ioil - s€f,l,m alburni
rnarcetE cu Iad 13lJ gi are Ia bazi principiul dilufei fiscubt mai inainta
Deter-nriaare€ cu RISA
- Se injectca'i intraveuos o solutie de RISA, cu radioacti'ritatc de ?5grC, acirei radioactiv
se mEsoarE in irnpulsuri pe minut cu ajutorul contoarului GaygepMiiller.
- Dup[ l0 rninute de la injectarc, se reco]tead din vsna braplui opus injectarii, pc hepzu
10 ml sfoige.
- Din singele r€ooitat sc determind herracritul, '
- S.Srgele recoltat se canhifughcaza gi tn piasmi se determintr redioactiviratea for irepulsu.r
m.ililitnr gi pe tru-trut.

1'o!umul plaswatit

Nr, deimpulswi pe rninmatr mL iajecute

[w): F[r. dE irapulsuri pc nd si pe roiar. a plasrcui recoilae

Fe eremp$u:

HrjmpulsrUi pe'roinut s. sol{ici = 1680/Ecl.

S-au lolosit 100 inl deci radiosctiviutea solugiei = 1680O0 !mp/rr&in.
Nr. impulsuri pu nl $i rnir- aplasn:i recoliate- 60 i:upulsuri

VF tu*l*
60
= 28oo nrl

S& p'resupunen'l cE determin6nd hernatocritul s-a gfuit valoarca ds 40%

Volumul sanguln totatr 6vgtr

lrP
ar"i 284 4.66o n:l
1-0,4 =
_-
I - H/1c0
Ar,:antaj el e ta te, repifitate
rnetodei : corec titudine, sirn pli
NcccEit5 laborator utilat pentru f,olosirea 5i dozarea izotopilor rsdioactivi.. i
 Bet+rmluarea cu eltlcsftru Evasg
A fsst pneconizat[ fu1920 de Evaru 9i Blpple- lst€ folos]$
gi azi io labor-atoare neutirarc
cu izotcpi radioactivi' Renlrai;l€ *"t'io*p"r"bite
I
I
ffiffirll:ffiil cu cele o@nure c-u tr1*ode
Psntr-u o detennhare oorscta bebuiE
ca:
trorant arlrninisfrat[ sE nu satu-{ee
co*pl_et alburnina pla-<aratici /€e*.u
*" r
"d-?,
z) dep{eascE in plasrni cooc. dl z me%}
ff#*
_ In post de !Z ore
* in repacs fizic de 30 m.i!.
- in usbilibnr teffiic
e RISA gi anuaae:
asfu Evans{soiutrie 0,52"t rupid
oprls o probE de sf,ngo (10 nl),
pe heperin{
ceabifug}eaeigi ia plasrni se deterni'a fotsmehic coucmtra$a aibash'lui
i" *sFiffbase Evae*

VP=

De exernplu;
- ae injecteazl6{l mgr
- in plasmfr,- 0,02 rng#ml

60
o* = 3@ nrl Hemaroaeit 45%
mZ ,

3SS0
v$ =
I - ops:54ffirul

Crtl, Fe98, pn

t anesie.cE cu cromar dq
TT Na gu CCr. in acesr
.4^j-tLLrr-1..*" i-r:r.r.l_, c r=, qtnJoL, /.*_-=il{;

iui opuo InjcctecrErii 10 nl de

s6uge.
;

in5 radrosctivitatea elementelor

I
{igu"=te in
I

VG=

t YF VG
H/lm

I "q

I
 I
t
Fol.oslrea CdI are avantajul c5. Ct'r hexs'/Blnag se fi,veaei pe hematii, excesrrl risras tn plasmd
pfiabe fi Fdr,rs cu acidui ascorbic l,a Ct'r h'ivalsol carc rd.rniac to plasmtr gepu€hdil-se fr*a pe hfinatii,
I
aerfel iac$t Cdtrnarcheazi. gi henratiilc ;i ptasnra-
Din proba de sAng+ rccoltat se poatc dctcrmiaa radioactivitatca sEngeiui total dar 9i
radioactivitatra plasmei obfix$a dupi ceuu'ifugare, d+ci se poaE diterr:nine dirert arEr volrrms:l
l
salgiJin total cdt gi cel plasnulic, cel globulm rezultind din difvrenp setor dcr:5 lra1oi.
Delerrflinarea su Fes I
h acest caz rnarEarea hemariilor ge faEs uin vivo"rprin injectarea unui doD.ator uaiversal @
apa4ine grup€i sanguinr 0, RI -) a unci sEniri de FCt. Dupd 2l ziie, timp ia care Fdta fost imorpcmt
3a hematiile Eor.r formate, se preia o proM dc sfnge, i se detefininfl radicactivitalca hsmaiiilor, apoi
I
se iojecteazE subiectului de ccrcctat,
tn courinuare se proc+deazE ca in caflil Ct'r.
E<priiuarea regu3tatelor se facc:
I
. rapoftet la grzutatea corporalh 1a percoanele la crrc grflrht=a corpcralE
corespr.rndc greuHgii staudard
- raporht la suprafafa corporald
I
Ln pviwari oae geu$ateastandnrd la adult se cakele.*zi dup6 fvrruula

P:H-100 tr{,150 in care H e indllimea{dupi Gibsou

I
I
Ei trwans} ..l+ :-rb

\hlorile nornale sr:uf

le bErbn$ VS = 76m1,&E: - 1? :
- VG: 30ml&g
46ml,rkg

I
!a fruci VS - 66mUh: - 1ff:43m[&g
- VG = Z3mYkg I
Saaprafoln coryorols se deduce din nomogramE in firrclie de greutere gi inElgimc.
ce= valoriie normglg sunt:
h acest
I
la bdrbagi VS - 2,89 i/Eu}, VP* 1J5 UmZ
VG: 1,i4 iftaz I
le f,rymei VS - 2,44 Vm2: lP:1,58l/nr3
VG= S,86Urrz I
[-oterpreta ree rsr.rltate3pr
I
Volrrn norrna] E norrflovolernie
Volum crfficut : hipcrvolcnaic
Volum scezut : bipovolenric I
llematocrit nonnal = oorroociteffde
lfl+rnatacri t crescut = policiternie
t
hlematocrit gcdzut : cligocilemie
t
I
t
 Cl'asl{Ieeres yolemil]or dnpE Re*a
tree

4it Nomolplemir
norrnc,citerflicl I-a pcrsoane sgngtossc

Noruovoleruie trnhip"*ia do airitudine

ptrrcitemicd i-aryonivi

Nnrrnnvoks{e in ant:tii rooderate

oligocifenrdcd Dlrpi hernoragii irr stadiul
cornpersdrii

4r.4
tr?Z=t---.---r
q4-4__l Efu-povolemie
nornrocitemice lsrcdiat dup.i h ernoragie

>4r(
Hipovolemia
pcliciteraicrE

FEipovolemir
oligocr'temicd

F{ipenrolernie
nomocicqficici Drlp$ h.*nsfi,:zii

4t./
Ffiperrolernie fn him.lil sl sa!-cinii
policifemicil [n *polieitemia vera"

< fu-f
Flipervolemie
oligocihnric6 3n +linostatisrn scurt

@
lggi
,l\
 &ef erminarea p ropriet#{itror s$ngelue

Froprtetgqiie s$agelul: culoarea, tef,nsccarura, densilatea, vascozitafe4

p*riuaea osmo{icd,
echilibrrrl scido-bazic, depind de compozilia plasurei qi dc
gi aspeclul clemenrelor figu-
rate (in special a hematiilor) deci, dererrniflarea 1or ue di froro4ra
fndic4ii .*p* ,*i".o1ri unor relalii
normaie sau a unor dezccirilibre tn
Densitatea sau greu*atea dE de nusrarul hematiil.sr
proteinelor plasmarrcc li a sin:rilor rninerale. FaEE <le deusitsea ;i d.e concentrafia
dengitatea s6ngelui int*gral estc de: "p-iiooo iuga c;*i:oE), normal,
1057 - Lo6'l Iabfrrbat, l05l' l06i Ia fmneie, l0d0 - 1066
Ianouaascur
de$sitates plaonrci este de lOZE - j030
deusitatea plasmei fiirfr proteine, de 1006
DelermdBsrca se f,ace pnn rnetoda Phtlltps vaa Sly&,e
{vezi Ariexa 1,), prin cqmpsrarea
densitafii sdngtiui sau al plasmei cu ceir a unor solulii de sb4cu,
c. a#igf, .*^"*r.
Illod de [ucru:
- se folosegt€ uxl set dc 9 flacoane cu solu$i soncu av6nd
densirttriJe iaEc 100g qi 1074,*
se recoltee':{ sllnge vet
t6 cu v6rf efilat sau clr un aE dc
s.aing5, de [s o distan]E dE I ci
e ]asi sS cadi o picatrud de sfuge
sau de piasrn^il (aceasta din
ricerurapnnunue panr la !r!.. Xll?*-.rder[ esre ncutaliza.td,
cxietr uua din rrrmitoarele trei pcsibilitEli:
- pic{nfa se ridic6, daci <lsnsitstea ei e mai micd decit
- picirr:ra cade la fund, dad densitatea ei e
a solupei de SO.Cu
mai mars ca a aolu$el
I'
- rarni'ne l5-20 sec. la mijlocut flacouuiui, apoi
cade la fuad, dacfl densitzlea pic$twii estr
egel5 cu asolufi+i de SeCu
Deterrrrinand densihtea sdogrlui gi densiraea prasmei sE
For deduce:
- cancsnt alia proteinelor plasnuti ce
- concerbatia hemoglobinei
- nurnEn:lhemaliilor" folosind formula
luiilEo*re qi vaa S3yliesaq n:ai simp{u, o nomograinE,
*lrco reiese din excmpiul preacnet.
se observl
-,IP*^-d pe gra{ic punctul ce corespundc densitifii ptrasnt*i ii026,4) cu cel ai
densitalii sing+lui (t 05s) print-o dreaptS, accasfa iuiersecteiai
?0 gr%" conceBrralia bernoglobinei ia 16,2 gr% a nunirului proreine lor la vaioarea de
cDnc.
+i d+ Ue*.di corespunzirr<i
hEnatocrirului de 48%
Intelprot*r*e reeulhteiur
Deoarece detrsitatca depindc de urodificfui ale concmhafiei
proteinetorptrasreace gi d+ varialii
ale num^*rului hcmatiircr scrderea densitigii poate fi detJrinard
de:
- cregtere* csntit5$ii de apr (pdn ingestie
masi'r*sau in hemoragri conrpru.safc pril tecer*a
piasmei interstigiale in sfrngc)
- sc$derea homatiilsr (anemfi) rau rcAderaa proteinelor piasEotice
(aport scduut prin
alimerrtalie, sinttzi scnzuf - in afec{iuni hepatlcr r* *ti*ii"rea
crcscut6 ia afe$uni renale).
Creqterru densir5$i poate h det*rminarl dc:
- plerderi rnari de lichidc, deci de plasmi {arsun)
^cregterea numdmlu'i ds hsrnatii (policitemie) sauaproteinclorplasmarice
(bcliale sistenului
miurlo-sndotclial)'
dapE o chin*gicalipcate sd spEri: polipnee, pub frriform, rScirea
ioerver:1ie
ce pol fi detrrurinat3 fr.e rle o hemomgie inrcmi,
Iu primul caE arE loc o hemodilalafic"d+ci o scrdcre a de nsirzgii (prin
i" o,L go. p{.rop€rsrc,'
trccera compe nsatone
a fsner i.orersri$al* in sdnge).
 h.
dfitdD
gldsni
rl ileni,itete
ttStt
I

fuaqeilale fuolei'e
I 0 i5*. 795
tl|' ',f H
- t0, ?4

J€
a4 J l0 :, i7
EO
JU
180
lr )9
.JJ t+0
6.
J2
S5 -24 L,u 4t
T 42
z1
E
IJ t +J
JI 90 r
g
++
+5
to 00 d,f 4 3O +8
1tr
t" +7
c.v 11
,lJ I +fr
-15
Zfl 1,,'0050
51
27 17
J.]
1t
JT
55
25 56
ltl
ql
fl 5
57
24 \c, 5fr
5E
a
A
-fO
-fC
16 (! t060
t066
1t
55 \N \ 6l
2e J4- b frt
82
6:
65
2t D+
Dr
20.
6i
fr0
1a 20 66
6t
21
67
6',
27 55 6E
$i
40 5s
5.
t070
l07t
7
71
t(
72
7.
7J
7,
I
7+
aE
I ..1
7
.ill

linia ce une+le scara I cu scara III-a

GRAFTCUL PHILLIPS. van Slykc *, "",XL:'J;ffttJ "**
ingetaie scara a l1-'r wall valoarca hemoglobinei 5i hematocrin:lui
 hcsde arsuyiarclocd+
si gravirateaarsurii sc apreciaza 1ffiffiHf,i
VSscoritatea salr frpcale e sratr:ri air unui
fluid ln rcigcare, arirnate de vir
SE detcrrninE !n rnsd absolul prin cocficlpqtr{.d€.v{v9-izi14* c€rn
se oefucqc ca n:ilsurfurd
unul de alful de 1 crr gi aflnate
gi care reprezintX'.:r ..porse*.
'pgJ{t. in cszill lu Z0o,
"pri,
Deoarecc m5surarea coeficicnrului de vfrscozilate sste dif1cil6, in practicf, ee recurg+ b.
m6surdton relative adic5,la deterarinarca viscozitdfii singelui szu a plasmei in raporte.r cea
aipei.

Yiscoaitatea rclativi rezultE din raportul disus vascozitatea celor 2 lichide y, = il

%
Aparatetc folosite 'ur accst Ecop se bazeazi:
p* mdsurarea tiurpului d+ scurgerc liberi n celor 2 b-chide (viscozinretrui Gswald)
,j F
fie pe misurarpa tlistanfei Farcurus de cele 2 lichidc, iurpinse sau nspirate de acwagi
forl6 (v*scozimetrni tr{ess).
Deterruinares cil vfutozirnetn'ul Hcff are labazi urmdlonrl principiu: lungirca
druauiui
parcurs de fivcare din ichid fule+tni sau s64ge qi ap{), impiasc sau espi*ts,,
aceeagi fort!, in ruburi este invers propo4iorialx cuco*ficieoful de v!.scozimre,
d.cci in cazul apeiiung mai mar decEt a piasme i sau a6ogclui.
Realizarfra accstul principiuse gEsegte in caanl vascozinetrului Hesslcare, rv6.nd
uprmtajuJ
coutoditifli este folosit in medicini.
Ilescrierea aparatulu-il:
Viscozinnet-ul Hess esfe fors:at dif, doul tuburi capilarr, pmateie, ggedgte.
31s m3t uoite
printr-un tub de sticlr prevEzut cuutr robinet $r rtro tubularala +ste uiuituuo pard de cauciuc
c1l care se Foste realiza o aspiralie diu arnbele tubud capilare. ""r*
&flod deluens:
Se arpirtr in tuhd E apf, distiiatE pFnEledi
A. pla.snr5 sau s&ngepf,nf, la diviziuuea 0; des
cu aueoa.;i forg cele 2 lichide pf,_rrtr cf,:ld singel
asgiraqia gi se citeqte nivrtr:l la cerE a ajuts epa
incagr:lplasrneila 1,55-1,?0,decivSssositateenormalf,nsfi.ngeluiestedc3,g-4,5iaraptrnsmer.
dc I,65 - trr70.
Vfucozitatga sf,ngelui integral depinde de v6scszitatca plasuei (deci
conc-proteinElor
plasrnatice) de vdscozitrt*a henatiilor, (uumdnrl lor, conc. henroglobinei).
Scdderes vilrcozitEgii (in scidcrea nrhearatiilor sau cre$terca vohmului plasnatic)
in caarl
singelui integral poatc ajunge pana la 2, iar ccgterea poate ajunge la valorile ae tS+g.
 ,// *:-"::.S*rea volumull Pl.asmatic)
in cazul
(in ,f9:r": n i.rou,iftot
Sclderea v6scozitiFi po"tt ajunge la valorile de 15-20'
poate ajunge panlrla z"i;;;;;';;u
siogelui integral

ImPortan$a visco d.ac'

- *"pt""i"taun exc
-'--:ii arteriai€GA),
;;-**.
prina*eastalavaloarcatsnslu
vitlei
-Participd larcaltn
de
scdderea it*i'*ii arteriale' creqterea

ardiei,iarcregtereavsscozitE;ii.a"g-i"i-lacrEtere.aTAsuprrnfudinima
e cu tinpui l^ t"#;;;ooe,
i* il' crescus' la hemoragii cerebrale'
r1*fu.ro;il *upru activita$i:Tdtitj...1t :a
e la normal se repercuta (refacerea volumului sallgum'
unor substi*ta inft"'-ei saoguile
circul rarea irnei vEscozitdli
normale' redurl
TA) e iotegral' in practica medicaiE af,e o rnryortao. {
scozitifii patol0gice din orga:riso idormeaza
'aog'f"i
Determinarea v6scozite!"
,^"^1*.11;i;;r-";;ii.niau
desPre conlinutul
Presiunea - zlE*uri€ ooliunea de osmozE-
Psotru a inlelege cen*4ii difenite sunt separate PFO-o.-Tl*ce
Daci dou5 soluqii htori€ -ii"arif"rbrowniene &particulelor,
cermeabil5' cu timPul
"";;;t"*[ rnernbrasa in ambeie se!'strn'
Acestprocss se nr:megte
difuziune'
Urmep"rme"iilipentrusolvent,d-F"-t-1gi
spre solu$ia mai concentrata
, solv"ot*lva tece
mazL.

ce se desvo
osnaoticEeste presiunea
P
; nE seniPermeabilE l
Aceea5idefini{ieu*polllexplimagialtfel:esbpresiuneacetr€buiesEoopmemproces:lui
* "'Hfr#nffJ.?Ht H:if"horfomrd cu numenrl pariicuisl6l
dintrc solulie' indirerent

demirimea lon particole intotdeauna t molgr

dint'-o substanf'
au acelaqi ni:roir de
cum soluliile echimolre
presir:na osmoticE, adici zz,4
zfr' n'mitE I osroot'
nedisociabil' in 1 1 apn va deaolta""r*.ri 6itssiez'
a"pi"at l' o'*arul io rilor in care '"
in cazul electrolifilo, pr*ri -tl-"il"i'a
' elecrolitui' 2 ioili 1 molgr va dezryolta
o pres' osmoticE de 2
B
Astfel in cazu 3 ioni - * totgt va dezvolta3
osmoli-
osrnoli, iar in cazul de ordinul mgr' se foloseete
in cazul organ *:nt"nlrln#t
$
osruul*,. da6
ca'c'itate de mdsr:r 300-310 mosmoli/L este
(ser
lu$i de ClNa de 0B2 gtY"
guind'
Lma de concanfaf a Particolelot
. de metoda de determtnare
dinPlasntigirYzul ue osmom
Rfetods de ce se umpl'e cu plasma
sanguinE'
Presiunea ce se dezvolte
in cazul
terstiiial6 5430 mm Hg'

- ;t/;w't
+JaCt
-s "fr,fffiu* 1 &a o4 J'fi u*' k ant,-
 0 N,fu i*q/,
v-( "fl-&
o temperahrrE r'rai joas5. de cdt ternperatura ia c
de inghefare a solveafului gi cea a soiufiei se no
El este direct proporlional cu presiunea os
in cazul plasrnei sanguioe A : -0,5680C -

, b) Metodn'de determinare n rezistivitEfii eiectrice"

Ruzisten{a pe care o oplrrle tecerii curenfr:.lui eie ctric o solufie'este invers prooorfionald.
cu
concenhatia particolelor (mai ales a ceior inc6rcate elect'ic - d.eci a elecholililor).
Fentru determinarea rezistivitdlii elect'ice a plasmei, se folosegte "puniea lui
Kohlrausch,, ce
are ia bazA o punte W.hea*tone cu cursnt alterni tiv. Rezultatele se exprimd.
in Ohmi/cm
Peufru plasma sanguin5 valoriie normale sunt
la lSoC - 90-100 Oh:ni/cm,
la37oC - 70 Ohmi/cm
in organism nu exist5' membrane semipermeabile gi ia nici uo rdvel Eu s€ exercitd presiunea
de 5453 mmllg.
Me:nbranu .1P1tn11,4ste permeabild pentnr apd gi substanfele d.izolvate cu excepiia
proteinelor- Aceste substanfd-&'lc prin membrana capilarl in ambele sensuri prin
difi:ziune. Deoarece
membrana capilar5 este aproaoe impermeabili pentrr: proteine, presiunea
osrnoticd. a lichidului
interstiFal u giutr,r*" i+so **Hg farade 5453 mmllg
(diferenfa inelor denrunitd qi pr.rlrro. coloid osrnotici
sau oncoti
Menmbrana ceiular6 prezinti. o permeabi
H+ gi puFE permeabilS penbu cationi. prin ace
egalarea presiunii osmotice dintre cele doui co
Varial'in g Presiunii osmofice
de exces de aporlhidric sauprinpierderea cle sdruri
Schimburile ce au loc la nivelul membranei capilare
himburiie la nivelul membranei celulare d.eterriind
svvu'!v':<
.. aceston
ui
Hiper-toniaplasmei f:XT:
(ingestie de apd de mare) :iJffi
reducerea volumuiui ceiul ea pres.osmeliss .iin ceiule.
Ambele situafii nu sunt, favorabile desiEEuririi activitdgii celulare,
de ahfel org;nispgl g
eiaborat mecanisme sflciente de men$inere ale presiunii osmotice constanie-
Puterea fRmFoElaplasmei
in plasmd existE tnbrt*1* ce au capacitatea r- a fixa
-^-^^:!-r^- de e sau ceda H* cind conc. ac€st'ui,r-
ffi+esa se
modificE" substanle ce se nurnesc '3r.s/ern tampon" gi care menpin constantd.
conc. H*. .A.ceast6
capacitate de tamponare a plasraei saaguine se poate demonstra practic:
Capacitatea de tamponare a acizilor se
cealaltE, cu acelaq volum de plasmE. in ambele se
de pFI ce vireaz6 de la rogu la albasku-violet in
n/10 picnhrd cu pic6rurE. in casul apei virajul c
plasmei - dupd cdgiva cm3'
Capacitatea de taneponare a bazelor se evidenliazi asemdnltogfolosind ca indicator
de pH
fenolftaleinE (vireazd in roqu in mediu alcalin), iar pentru alcalinizrre'- t
t^Olt .,/tO.
In acest caz pentru alcalinizarea apei ajunge ad.dugarea unei picdturi de NaOH, iar pentnr
alcaiinizarea plasmei e nevoie de mai multe picdturi.
Se constatd cd puterea de tanrponare a plasrnei este mult mai mare
fald de substangele
acide decdt fafi de cele bazice- tr'ntr-adevd4 organismul a elaborat in special
sisteme tampon ce
 i{* pEtrunde meleu in organisnr in
metabclice
cl€Darece, in urrna proceselol
Fr€vin a'cidifierea,
comlrinare in cantitate de 100 nrTz+a;
llio*uoturiti flactat, pirrat' "o'pl :*l':t' 1o';:,to;-l
- anicni Cor+u'or: Fl?cor' 12'500 m Eq/za h
""i^;i;'
Expxorareseefoinlbnunuiaeido.bazacatrsfingeiui
El defineqte atit aciditate a (pH 0 - 7) cat
se exprimd prin pH t"s
Echiiibrul acido-bazie frl
tt "t'";'5-Ti?,1"Y*];tlIHi;:"ttJf,7,35 (in snagere venos) ei 7,40 (inlangele arterial) cr': variasii
ale viabiiitaFi inr* 7,10 qi 7,70
(i00 - 10 nmol/L)'
fi.ziolosice d* 0,0;;;#-iill*ir. pH :5,9. De$i valcarea intracelulari diferd
<1e cea
in celuie qa"J a'ui*menre frg;t.)
aceasta din unrtl'
extracelul'ar1, ea depiade de (alcaloza duce la tetanie, a".dw-a duce la
comd)'
Fiind i*p".,*ra
organi.srnul a *" *"ft1pf* de nienli:oere ale pH-lui' ce se gnrpe"zE tn:
" "o*'ou"iri'c;.;-,l;
1) mec
ce

tJrffi"rr"#rT-1l1t&*?e ta:nponcare fixeazi excesul de F{+

sunrreprezentate desisremene

saugedeazdH*ci.nd'acestascarleinm*diu.Aceastdcapacitatedetamponareaplasmeiafost
anterioard ['-u cE puterea de tamponare a substanlelor
acida I
descrisE in tucrarea practicd 'onstotat a reac{ionat in acest fel deoarece' in urrna
penfi.u u-*. org*lsmul
este mult rnai mare decdt
r' - .'"1 :
i1 :1"-t";:il,1- :f ;rvv
;f; * ' ffil;?::
I
nev(Jlzluu - !v4
- "*' or-e
"
- ailctr11 ,-
volatiii - 12'500 mEq/24
- anionii G12CO3) la norrnal a pF{-
dar au o acliune incompiet5' de readucere
Sisternele tanapon intervin rapid,
lul.
de ua acid siab care disociazE par6iai:
Un. sistem tampon poate fi' rop,rezen.Lat
AzJ --+ t*;ii'LT;]
-#-;*are I
fixeazE, iar prin a'Jlus'ere
I{+ se r.rxeaz
sri'qe. deci H+
se cns:riec:i cnre siiirge,
. , -', - -^ ^-.--fan=E sprz.
de HF reacia
;;4, '""*'H4 d'in mediu rnenpindndu-se constant'i'
d.e CFl: sp* *J#;, ;;'dffi;fi
r.e rnrm iegii masse'-'
u!llrL'r!g
EH = g (constann de acidiiitc) de unde:

I
a extras Jog obiinSnd'
(ecr:afia lui HeCerson) Hasselbalch
fl
.
fi.flrj - ,- +
!7
-!ra-

A.
Pll = lkioeg
Tlircrea5|iecuapieaiuil{endersr-ln9i}iasselbalchreiesecdpE.ununeiso}usidepinde13*k
iJliu @?Es I
(eu cfrt pK este uear apropiat de pFI sisten:ul
tanrpon este r-riai eficient) $i d"
#' "l
A- se menline in echilibru: principiul izohidriei
in orga*ism ar tuturor sisternetror taftipon
- I
'q*{
 Sistemele tampon din s6nge sunt reprezenlate de:

._ _r-_ _ Y. colH2
rnDlasma: '\
ll-
HCO; (de Na)

in hematii: it-' CotFt

HCO3 (oe f)
.,, o2IIbH
/l

' Orlft- (de Iq

_

- .\l_ IftIi
a
'ilb-(deK)
/.o^,,,^j

rn cazul Pa u se formeaz5 sarea

(de Na sau de K) a acidului respectiv, iar H+ acestui acid se combinF cu anionul ramponului formandu-
se un acid mai slab (al tanponului). De exemplu:

H"CO.
HCOTNa
-I ac.lactic
svrr@qv +
-
r4e6l Lls Na
lactat de + rtzl-lJ3
lr4 ? H'CO3

Cele mai importante sisteme taenpon sunt:

1) II'CO3
- F{COrNa
deoarece:

:
iaterve
;k?.;*JJ;l]
ologice (IICO;
fiT,n*
- conform p rnenginerea raportului a"terminx nrenfinaea in
echilibru cu acest
ffi
elor tampt n dinorganir-, ,o.-nginAndu-se pH-ul la valoarea
7,35 -7,40. Toate acestea deqi pK tamponului = 6,1
{deci departe d" pFr)

2) Tamponul hemogtrobiaei, care €ste de 6 ori mai puteraic decAt cel al proteinelor
piasnatice deoarece:
- concentraF" FIb este mai mare ca a proteinelor plasmatice (15gr"/o falE de 7gilo)
- fiecare moleculE de Hb confine 38 gnrpari imidazeli." ale histidinei, grupari care cedeezi
sau fixee"i H]
- FIb la nivelul tesuturilorpierde O, devenindun acid mai slab, deci cu o putere mai mare dc
fixare a H-.

5l
 ai sus rezuldcamenfinereapH-iui depi de de menlinerearapodulut ffi
!9 , adic6 2a, ceeace corespunde unr:'i
pH in sdngele arle-
constant- valoarea Iui normald fiind de
3
rial de 7,4-
in tinpul tampondrii unei substanfe acide - bicarbonatul se consumd deci scade'
adjcd a
il#;#d;*toi deci a pH se face prin interven{ia mecanismeior biologice
organelor, mai importante fiind pldm8nul 9i
rinichiutr' il
pe larg la fins au urmEtoarele roluri:
Aceste *."urrirro, biOlogice studiate

/.rramanuielimindCo,rllltatdindisociffeaH'C0.+Co.+H.o.
OmEq U* dq oo'-h cazul ta care conc'
cale se elinaini CO, corespunzdtor a i2-3
Pe aceasti
excesul de corse elimini'
sunt stimuiali cenu'i respi,atoti, aparepolipneea 9i
co.
"; in sange crette,
"i#f;;;i';td H*, anionii nevotatiti corespurzand unei conc. H* de 100
.
g.Bq!24 ore qi
t
t=JUt"ffi;Pi t.genereaz6 bicarbonatul de Na'

Reverrin$ la raportui
#t.
=
+ = 20,
in caerrl unei invazji a o smului cu rm acid t
ic.ai taie dec6t E["CO3, HCO-Na scade'
exc ui de asfel inc6t raport'l €mtne il
ln acest 0." pEil*oi iot *ior prin eliminarea {CO,
cornponente ale rapornrlui scad-
Z0 darresulg dh +, * .*. . . deci ambelE t
,"tadp" scade capacitatea de tanponare a unei noi cantiti;i de acid-
apare necesitatea detsrmin5rii conc' HCO.rNa
Din aceastE car:zE, pe ldnga determinareapH-iui
poartd denumirea de "rezewd alcaiine"
din prasmd, care atunci cand respec* anumite cond.ifii
(introdusd de van SlYke)'
exprimatE in cm3 C!" lxistel* i"
Rezerva ,l."ti"ir"prrzinta cantitatea de bicarbonat,
parliald a COrde 40 mmHg 5i presiunea
100 ml plasm5, t" i"np*rutoru de 380C, la presiunea
voiumrric al rui va,' slyke pe baza
air*csfe-,ca ce zio -;Hg. Ea sE deterrnina cu apararui
dinh'-o piasmE echilibratl cu presiunea
urrnltoruh:,i principiur ," *E"ourl voiumul co, eliberat
COr: a0 inmlr.g, 6O, tetulgtil drn HCOp;u a"pa tratarca plasmei
I!iO, (acid lactic, acid sulfuric)
cu un acid mai puternic decit
t
- Volumur cola"g*at se aduce lapresiunea atmosferic[ d'e 760 mrc]tg gi timp ce 380C
(corecfiiie s€ extrag din tabeie)'
DeterrninanJ* n."u*ei alcaiine se face cu aparafui
votrumefric al lui van Slyke' :
I
Acesta este format din:
-o pilnie G) in care se inroduc reactivii
- u:: tub de evacuare (E)
I
- un robinet cu 2 cdi (Rl) care face conrunicarea
infre:
- pAlnie gi o PiPetd gradatl sau
- pipeta gradatd 9i tubul de evacuare
I
- o pipeti gradatE de la 0 la 2,5 cnr (E)
- o l-lota in cre se face vid 9i se petrece reacfa {lK)
a inh'e ampula 9i unul din bra'tele unui
I
- al doiiea robinet cu 2 cdi (R2)care face cornur'ic
hrb in U
- hrbul in U cu cele 2 brale: T1 9i T2
i cu tubul in IJ prin intermediul r:nui u:b
Iill

- un vas de nivel umplut.u *.** (V) ce comuni

de cauciuc
APararul este fixat inn'-un stativ' I
:3
I
I
 Tehnicq de lucru
1. Recoltarea s6.ngehd se face din vena plicii cotului pe un anticoagulaoq A* grron.'f acienhrl
trebuie si fie la post de 12 ore gi in repaos- SAngele se centifugbeazi sub un stral de ulei de parahni
9i tot zub parahnE se extmge plasma pentu dozare.
2. Echi?ihrarea plasmei cu COrla presiune de 40 mmHg
p CO, de 40mnrHg se gisegte in aerul alveolar.
Se inn-oduc 3 ml plasrni intr-o pAlnie speciali, care comunicE cu un vas umpiut cu perie
de
sticld. Se deschide robinetul de comunicare dinke pllnie q;i. vas qi se gflE aer aiveolar (ultima parte
a expiraliei fo4ate) peste vasul cu perle de sticlE. Vaporii de apd zunt refinufi de perle, iar aerul
alveolar cu PCO': 40 mrnHg kece in pAluie" echilibrAndu-se cu presiunea CO2 din plasm5.
MEsurarea cantitSgii d€CO2 din plasmd
inaintea inceperii determinArii, aparatul se umple flr mercur prin deschiderea robineteior R2
9i R1 gi ridicarea vasului de nivel.
- in pdlnia (P) se inhoduc 0,5 ml apE distilatZ gi o picntrun de alcool octilic (penh1 a impied.ica
apadlia spumei).
- Sub apd se infr'oduce I mi plasd echilibratE.
- Se face comunicarea prin robiaetul Rl cu pipeta gradatE in care se inkoduc plasma qi apa
pria cobordrea vasului de nivel. d
- Se inchide robinetul Rl inainte de pdhuuderea aerului iapipet6.
- Se intoduce in pdlnie I ml acid lactic, care apoi se aspirE in pipeta evitand inh.oducerea
aerului. Deci in pipeta gradatE se gisesc 2,5 nl lichid (l nrl plasmE, 0,5 ml apE, i ml acid lactic).
- Avand' robiaetul R1 inchis gi R2 deschis, se coboar5 mult vasul de nivei astfel iacAt mercurul
coboardpdnd la d.iviziunea 50 situati sub ampuld gi deasupra robinetului R2, astfel se creeaze vid in
ampuli. inchide robinetul R2. Se agrtE ap
Se tat din bicarbonat
zub acgiunea acidului lactic este degazatn ula in care a fost
creat vid.
- Se deschide robinetul R2, coborS.nd lichidul intr-unul din bralele tubutui in U
ff2)-
- Se face legih:ra a'npulei cu braful Ti gi prin ridicarea vasului de nivel se rid.ici mercur in
arnpuid- Mercunrl nu va urca pdnd la robinehri Rl, cieoarece in aparat exiit5 C}rdegaztrtin plasmL
Peatnr ca volumui de CQ si. fle la presiue atnoosfericE citirea acestui yslrrrn * f"". in urmEtoarea
condi$ie - nivelul mercurului din vasul de nivel sd fie pe aceea'i linie cu nivelul mercurului din
pipeta $adate
Se noteazE CradaFa de pe pipeb gradatE-
Dupd terminarea determinErii, se golegte apar.aful de CO, gi lichidui existeat prin tubul de
evafltare gi se spali. cu o solugie amoniacald-
Calculul
sd prezupr:nern cE am citit valoarea de 0,d5 cmt cq (din I ml piasmE).
" Se face coreclia acestei valori findnd seama de temperatura gi presignea atnosfericd rtin saeerE
cu ajutoml tabelelor de corecfie van Styfe.
Prima corecgie se face pentru a aduce voiurnul CArhpresiunea ahroferici de760 runHg.
SE presupunem cI presiunea din camerE, era de Z4+ mmHg in timpul determinirii.

Valoarea cititE. (0,65) se inmulgeEte cru H adtcl,cu 0,979 9i se obfin 0,64 cmrCOr.
760
A doua corecfie - pentru temperah:ri - sE presupunem cd in cameri erau 200. in tabel, in
dreprul valorii 0,64 gi a tepm. 2ff apare valoare de 51,9 cmrcor la 100 ml piasm6.
Deci in cazul dat rezewl. alcalinl este de 51,9.
 Pitnie eu P[asni
7ik deilicld

fr
:J'

E= Tub de evacuare

9 = Pitnie Pentru reactivi

B.= Tub gradat ( pipet| )

X = AmpuLa cu Hg (unera de reacfie)

Rr-Rz = Robinete cu dcua cii

Tt-Tz = Ranurile tubutui in,U'
de nivel iq Pqzilla
' -VzL =
Vt Vasui
superl0arcilnlertodrd

d. Aparat vAU SUXI vPtu

Figurr 29
I
I
Presiun,ee(PB) Factori de
baroenefrici
Valoni normale
732 0,963 756 0,995 - la barba{i 55-65
734 0,969 7sB 0,997 vaI.COZ%
760 1,0m - la femei 50-60- :
736 0,967 762 1,003 vat.coT%
738 0,971, 764 1,006 Rezsrva aicalind scade
740 a,g1 4 766 1,009 - dup[ masd
142 4,976 768 1,0i0 - dupa eforhrri fuice
7M 0,979 770 1,0i3 -in acidoze
746 0,991 772 1,016 - in encefalite
748 0,984 774 1,019 R.ezerva aicalind uqte
7s0 0,997 776 1,021 - ln son:n
1\'.) n nof
urToJ -in emfuem
754 0,992 778 1,024 - h pneumonie
- in regim vegetarian
- in caz de medicafie
alcalind

.iiarj
 il
alcaliili a Plasineio/o PB Rezerva alcaliniTo
Pts Rezelrya
il
160 150 200 25u 30' 150 200 2f 300

0,51 48,7 49,0 49,4 49,5

0,30 18,8 19,5 203 20,8
50,0 50,4 50,4 ;
20,4 21,1 21,7 0,62 49,7
0,31 19,7
i1 tL )1 1 22,6 0,63 50,7 5i,0 5r,3 57,4
0,32 20,7 q
n7 J75 0,64 51,6 57,9 <)) \)?
0,33 2L,7 23,9
24,0 )A5 0,65 52,6 52,8 53,2 532
0,34 22,6 23,3
)a') lAg 25,4 0,66 53,6 53,8 54,1 54,7
0,35 23,6 {
26.3 0,67 54,5 54,8 55,1 55,1
0,36 24,6 25,2 25,8
2'7,3 0,68 55,5 55,7 56,0 56,0
0,37 25,5 26,2 26,8
0,69 55,5 56,',l 57.0 56,9
0,3I 26,5 27,1 27.7 28,2
29,1 0,70 57,4 57,6 57,9 57,9
0,39 27,5 28,1 28,7

0,40 28,4 29,0 29,6 30,0

31,1 0,7r 58,4 58,6 58,9 58,8
0,41 29,4 30,0 30,5
31,9 0,72 59,4 59,5 59,8 59,7
0,42 303 30,9 31,5
32,8 0,73 60,3 60,5 60,7 60,6
0,43 31,3 31,9 32,4
33,8 0,74 61,3 61,4 6r,7 67,6
0,M 32,3 32,8 33,4
33,8 34,3 34,7 0,75 62,3 62,4 6L6 o'/.,)
0,45 JJ/
aa7 35,3 35.7 0,76 63,3 63,3 63,6
0,46 34,7
36,2 36,5 a,77 64,2 643 64,5
0,47 3s2 35,7
37,4 0,78 65,2 65,3 65,5 65,3
0,48 36,7 36,6 37,2
38,1 38,4 0,79 56,1 66,2 65,4 662
0,49 3'1,r 37 "6
39,3 0,80 61,7 672 67,3 67,1
0,50 38,1 38,5 39,0
40,0 40,3 0,81 68,i 68,1 68,3 68,0
0,51 39,1 39,5
40,0 40,4 40,9 41,2 0.82 69,0 69,1 6e2 69,0
0,52
a1 4 0,83 70,0 70,0 70,2 69,9
0,53 41,0 4r,9 42,7
0,84 7L,0 71,0 71,1 70,8
n54 42,0 42,4 42,8 43,0
a)q 43,8 43,9 0,85 71,9 72,0 72,7 7r,8
0,55 43,3
44,9 0,86 72,9 72,9 73,0 12,7
0,56 43,9 44,3 M,'7
'73,9 74,0 '73,6
45,'l 45-B 0,87 73,9
0,57 M,9 45,3
46.7 0,88 74,8 74,8 74,9 74,5
0,58 ^d5
.Jrv
R 46,2 46,6
0,89 75,8 75,8 75,8 75,4
0,59 46,8 47,1 47,5 47.6
48.5 0,90 '76,8 76,7 76,8 76,4
0,60 47,7 48,1 48,5
 Valoarea normald arsz'ervei alcaline este de 55-63 crniCOr(in 100 ml plasmn)
sa:a 25-27
mEq/T, (rezulbafi prin impergirea primei valori cuZ,24)
Aceastd valoare reprezintd CO, din ac
CO, de a0mmHg) gi cel eliberar din bicarbon
reanltE din scdderea din volumul CO, obtinut I,
Fentru aprecierea echilibrului acido-b azic
principii elect'ometrice. 4, et ;-L-/ c{.,rt'c4-
mai sus reiese cE.ryz.ewa aicaiind ne indiid intervengia organispului penhrr
9i ce rezewd mai are organisrnul iu acest sens, iar uuioo.J pH-rui ne iadici.
are. 2ualrrlo d w;V'i.
de^sistemul tampon ai hemogiobine! un progres
l_a p. In acest caz se recolteazE singe arteriallau
cap etermindri de pH:
1) ?n singele recoltat: pH actual
2) in sdnge recoltat gi
3) in sdnge recoltat gi
Vaiorile oblinute se ins serie de paramebi:
- l) pc9r din singele de examinat, valo ea conponentei
pulrnsnare tn cazul r:nui dezechilibru acido-bazic
2) bicarbouatu! standard - con$irauhrl iu bicarbonat al singelui lapCOr:4g
mmHg deci in
lipsa pertrubErii con'lponentei pulnonare

3) bierbona' ul actual - ,oogiouurt in HCo; al sdngelui pacientului. N"r.";;

suntegale'24rcEqfL.Cregtereabicarbonatuluiactualindicaoreacfiecorrrpensatorieint-o
b 2lalon
acidozA
respiratorie, iar scdderea - intr-o alcalozirspiratorie (in ambele cazuri bicarbonatut
standard, este
normal).
4)Eazele tamponreprezintEsr:maanionilort^mpon rlin sdnge (HCO;,hemoglobin5"
proteind)
ca.repot accepta H*
Peatnr r:n conginut in lrb de ts gp/obazele tarapon reprezintE 4g l:rEqll
5) tsazele !n esc93 reprYzintE cantitatea de acizi sau.bie fu EoEqlL
care ar restabili echilibrul
acido-bazic in I litru de s6nge lapCO;40 mnlig.
Valoarea e negativd in acidozE gi pozitivd in alcalozE, normal
oscileaz5 intre *2,3 g:i -2,3
mEq/L.
P erfurb5rile e chilibrului acide-b azic poartr denumirea de
:
- acidozi - deplasarea pH-lui spre partea acida (sub 7,4)
- alcalozE - delasarea pH-lui spre parte alcalinE (peste 7J).

Cum pH depinde de #- , c0t timp

H2CO3 '
s acest raport este 20 ,pL{:7,4

O sc'ddere a raportului dr.rce ia acidoz4",iar o cregtere - la alcalozd. Rapornrl ,. po"t, rnodifica

prin modificarea HCO;.d.:1" componentei metabolieEszu a ftcq- a
-gi componentei respiratorii
deci atAt alcalozele cdt acidozele zunt de doud feh:ri - respira.iorli gi metabolie.
....

f?O=; < 20 prin scdderea HCO; : acidozi metabolicd

H2CO3

J?lj
.H2CO3
< 20 prin cresterea Hrcq = acidoz5 respiratorie
/ t -

57
F
r

I
HCo; ) 20 prin creqterea HCo; : alcaiozd metabolicS
H2COI I
HCO; ) 20 prin scaderea 4COr: aicaiozE resriratorie
HzCO3 I
deter@ind int-area in joc a mecrnismelor bioiogice
Modif,carea unei componente a raportului
De exempluinh-o acido?dmeizbolicl
--
care modificdgi cealarEcomponentamenFinindraoortuila20.
opoi creEte reabsort$a HCorNa ra d:."11
Corli raporurtr se meolio" La 20, I
se vorbeqte de acidoz1
rapcrtul se menfine Zd, d*ipH_d nu se mo<lificd'
apH-rui se vorbegte de acidoztr decorrrFreflsatl
corrpensat{ c6nd apare gi moaificar."*porr,,rt,ri deci
^ penfiu alcaloze'
Aceea5i obsewagil este vaiabild 9i

Exempledercodifrcirialediferi$lorxlaranaetriinpertrarbiri
ale echilibrttui acido-bazic

i
Acidozi mataboiici

' i{Col 19,5 (fara de 2o)

HzCO3
=

A.cidozE rePiratorie

-\'
1da fiziologicl
de
r^^^ro -^ancnoore rnnrlificarea oH-lui s
.&Deci,inacidozeiecompensate,modificareapH-luiseincadreazlinvari:
zub 7'35'
0,05 usitni, io cele decompensate pH-ul scade

5S
 AlcslozE metabolici

7,40
=30
=50
HCO:
=20
Era"r- = 28'6

Alcatrozi resoiratorie

zo

ln alcalozele compensate pH-ul nu cregte peste7,45, in cele decompensate cre;te peste

aceastE valoare.
PCO, an l/1.
t lJO
./ ^
uo
/a
loo
r. €O
ao
/u
M
to

fo
J6
co

2,t

ffl, qe zo 7/0 7?0 730 7a 7,t0 7s0 270

Elgra nr.3l
NOMOGRAMA SIGAARD - ANDERSEN
 Folosirea raomogramei '
Pe abscisd sunt trecute valorile pI{
Pe ordonati - logaritmic PCO, T
. Se r.ureqte print-o dreaptS. punctui pCOl:39-*d-g,
pH oblinut cu
pCO, 60 mmHg, pH obgi:rut
=
Pe aceastd dreapG se fixeazd valoarea pH actuai'
l
Din pr.ncnd OH-tui ,actual se duce o paralelE la abscisi care intersectezzl ordonata in dreprul
pCOZ din sdngele de cercetat-
Dreapta ce ruregte cele 2 pH-uri ( la pCO2:30 mmHg gi pCO2: 60mnrllg)
intrelaie-flirba
bazelor totale, a bicarbonanrlui standard 9i a excesului bazelor la
acestor parametri din singe-
valori ce corespund valorilor
I
ln exemPlul dat
ia PCO': 30 mmHg - PH: 7 !'6
la PCO.:60 mmHg - PH:7'05
I
pH actual :7 20 (normal 7,40 * 0,05)
PCOz:37 mmFlg (normai a0 mmFlg)
bazeiotale: lQ mFqll- (normai a8 mEqll)
: I
bicarbonat standard: 14 mEqll (normal 24 nEq/L)
exces baze: -I2BEqlL
deciestevorbadeoacidozimetabolicd'decompensati.
I
TOAREA EffiMATril-f ,OR
I
SAngele este alcetuit din plasnE gi elemente figurate: hematii (eritocirc), leucocite
E>,rpiorarea seriei roqii (eritogra.ne; gi a ceiei albe Qeucogram[) noarta.aea-un11a
gi t'ombocite.
de hemogramE'
I
Erif,rograma presLpune Aeterml"rrea henatocritului, ce ne di indicagi.i a-supra

total al eritro;itelor (reprezintEpeste 99% din elemntale figr:rate) qi a concenkafiei de hemogiobind-

DcaE valorile obginute indicd o alenie se numiri hepaatiile pi se caluuleaeE
iadicri educcitari-
voh:mutrui
I
NunoErEtoarea h e matiilor presuprur e tr'ei
. - recoltarea gi diluarea s6ngelui
timFi:
I
- num6rarea hematiilor la microscop pe camere de uurnirat (hemocitometre)
-;"JtH*a
s&nselui se face din pulpa degetului prin puncgionarea cu un ac sterii (dupe
intr-
I
d.ezinfectarea su alcooigi gtergereaprimei picEturi de sdnge cu vatE uscat6)- Recoltarea se face
o pipetE speciald numi ti'pipetd Potain" cu caxe se face
,* ilt
""ilt*
gi diluarea singelui. Pipeta e forroatE dinE-
cu douE aivizi-:ni 0,5 9i 1, grmeazdo porFune mai lirgiE ce congire o biiup rogie-
I
porgiune in care se diiueaz6 sdngele 9i din

de
Se aspird sdnge pdnn la d'iviziunea 0, 1' Lichidul
hematiilor'
de 200 ori
I
de ilar'
T
Dupd recoltare se prinde pipeta'rnue doua degete 9i se agitd.
NumErarea se face Pe camere de nurnZrat
lame groase de sticld avind: - o porfiune centrald Pe care
- de olarte 9i de alta a acesteiporfiuni centale - cite un dr
I
porfiunea csntrald cu 0,1 mm astfel incit aSezind 0 lameld pe a
relelele de numErat se creeazi o camerE cu inil|imea de 0,1 mm. I
@
t
I
 Refelele au dirnensiunea totald de3/3 rnm gi indiferent de tipul camslsi (I-homa
Bfirker sau
Bfirker - Tfuk) se pot obserya douE feluri de pEtrate:
- mici cu latura de lD} mm, p€ car€ se num5rE hematiiie
- mai mari, cu latura de 1/5mm pe care se mrrn^dri ieucocitele. Pentnr mrmdrare
se acoper'
cemera de numi.rat su o lameld ce se fixeazE crr ajutorul cav lerilor sau prin
a.d".;.'.,,,e (ceie 2
dreptungbiuri se umezesc ugor) dupd ap5sars (daca adaiunea e br:nI" privild fu lrrrnini
io Cr.ptof
regiulii apEsate apar inelel luiNewton).
Se agitE pipeta potain in care arn ditrrat s6lgele, prirrele 1-: pi"anoi se
lasi. sE ca,td ( provin
dJn capilan:l in care a fost doar lichid de diiugie), ur:n5toaxea picEtrrd se aplicE
cu vtrful p;p"t*i t^
margiuea lamelei in dreptul porfir:nii cestale. FicEtura nu trebuie sE fie
Frea mnre pentru a nE
pEtruade in San$uri (anteneazi in acest caz multe elenaeate figurate). NlrnEr5toarea
se face la'
rnicroscop pe obiectiinrl l0 gi o luninoziarte mai skbA
Se num5rE hematiiie din 80 pit'ate nici: toate din ineriorui pan.at;ftd gi cele d. p*
2 lah*i
aiEnuate (sus gi 5t4nga sau sils gi dreapta sar,rjos $ s€. etc) gi r" oblior o ci15 de ex- *X,'
Calculul
X/80 este valoarea medie dint-un pEhafel
ori suprafaga pfuahrlui cB latura de ll20 este rf201ll2Fll400 mm2
Numirarea s-a ficutint'-o camerE in care zuprafapbazei este reprezentatii de acestp5trat (l/
400 mE1, iar innlgimea llla mm deci volumui l/440x l/10: l/4000rnne3.
Cum exprimarea r€adtatului sc face p'e I mm3 gi deoarece diiufia a fost d^e llZ0O, in
s6ngele
neCih:at nundrul va fi de 200 ori nrai mare deci )V80 x4S00 x 200. Dupd sinaplificare
se rc,,sia.'1 ci.
num5rul hematiilor se obfine inulfiind valoarea obginutn in 80 pEk'Elele cu 10.000

Valorine normale:
la bErbat: 5000. 000/mm3
la femeie:4.500.000/mm3 ,
la nou nEscut 5.000.000 - 6.500.000/mm3
cu o vriagie de t l0%

CreEtereanumirului de hsmati.i ce urrse$tellolicitemie gi se tntfllneg-te in sc5derea aportului

de Qla fezuhrri sau in hiperfuaclii ale miduvei oioase-
sc5derea uumEn:trui - eritropenie apare in hipofuacgii med:,Iare, io (feripire sau
henolitire)
tehnicE se bazuad.ry
iaUe 2 vase p-in care
ser fi.ioiogic ai obiig=t sE teaci prin aeel onfici:r
de caqiva rnicnvni diametrr la becerea fiecdrei cefule reastsnF q,qgtp.,g,ltrgnend
sistsmul ce nu:nErare-
i:t l.:!. :.1'
iilfricii.. erifrocitari.
Y
se ob;inprin calcul gi ne d_au em a tii incircarca
date-despre-volurruiriqei_bemarii-
qe-i-h incircarc
ranlali-X a|^ Ei
Ei -.-+. ---'-----'
hggoelg-!_T3-eic. sunt:
T
tiloarea glotularE
--I Exprimd incircarea hematiilor cu Hb (a pacientutui) fale de normal- Se calculen-E. astfel:

Notdnd cu X valorilepacieutului:

conc. f,fbX
_ conc. FIbX 5m0.0m
=-Nr. her:n" X 100
Nr. hematii norrnale adica 5.000-000
 Dacd considerem cd ultimele 5 cifre ale num5.rului de hematii la pacient nu au importanfi se

Doatescrie:conc.HbX.ryprinsimFlificareS€ob}ineconc.lIb)v2.AB.Deexemplu:
AB00OO0 l0og

Be exennplu: l{b = 80 g:zde hemornetice

Nr. hetn : 4.300.000/mml
val. global[: 80/86 :0,97
Valoarea globuiarE normai5' este 1+-0,10
rraloarea superioar5 iui 1,1 :hipercromie
inferioara lui 0,9: hiPocroEde

2. Volum eritrocitar nsediu

(VEITD :(hemtocrit 0/* deci hern.t x 10) / Nr. he atii ( milionul ca r:nitate)

De exemplu:
hemocritul:45To
Nr. heroatii : 5.000.0O0 Jgrm3
1.rEM : 450/5:9-S#${ormal 78-94 yt3
g0/j
3. Elemogtobins erifi'ocitaid medie tffiM)

HEM: Hemoglobina in gf. %"/Nr- henatii (miliouul luat ca unitate)

De eremplu: IIb= 16 gr0/*deci 150 F 'l*

Hematii: 5. 000. 000/mm1
HEM : 1601 5:32 1y Nonnal 27'32 yY

4. Concentu-a$a erikocttard medie a hemoglcbinei (CEEB[)

CHEM:( lfb ing% x 100) / hematocrit

De exemplu: hemoglob)na: L5 gr%

hematocrit:45Yo

{?
I'igura nr,7
 b
1,1

B0 FK e il
lt
lt
rt
G-
i1
!i
B
s
';i"
r4

J r,5ur 4 rrr. cl
Camera de numdrat

Figura nr.9.a

i tl li ll lil lr il

rJ
 tr':'orrrc Q lt
tlqg I u]a

F'isn:-r Qc
I\! ilcu4 .L ilur_Ilii
 t
T{una6r Staorea leuc oaitetro r
l
cu urm5toarele precizEri: ;
Se face dupd o tehnicE simiiara numdri.rii hematiilor
volume (in loc de
R.ecoltarea se face intr-o pipeta Potainpentr-u leucocite, avdnd doar 11
1 01) 9i o biluf6 albi in po4i't-eu
d" Ciluare. Se r
din pulpa degehrlui p5'n5' h' ciiv' L
Diluarsa pand la diviziunea 11 cu soluiie
ine acici aceiic oentru ,iisti-;gerea :
a;
tad'
h:n'laiiilor;i albaslr'.r de metil peniru col€iarea
iiun.ii-;.re.r - pi p.;n'ateie :;rad ait ca-.rcle i d: ::lirLll
:3irair (iilcl'.rslv 2 irruri aiir'rai:)
(irl.::: ii5 n'rr) 5i a=.'-n:e, pz ?5 4=
l
CiJcui 6i?5,tx- -?50 x 10 =X'100
lt
1'aloarea aor-':ali:
- la bErbafi 5-C00-8.000imm1
- la femeie 4'000-6-000lmm3
Ii
'
- la nou ndscut 14.000-20'000/mm3

Varia$ii flziotroglce (5.000-10'040/mmr)

Cregteri:
-- : t
- in eiort fizic
- dupd slinrentafie
;
- in solicitdri hormonale: ma:struafe, sarcini, lehude

Variafii Patologice:
I
I
-
in infect'i acute sau cromce,
Leucociteza (ciegterea nurnErului de ieucocite) se intAlnegte
ffiama$i, stEri septice, intoxica$ etc'
- in infec$i v;rotice, stiri de gcc, febrd tifoidE bruciczr eic.

t
r,eucopenir(sciderea
"u*"*t"i;
n,eucograms presupuoe gi dere:minarec loiraulei ltueatitaie. Fornule
ieuccci-.er-i r=::;:rll

l:cc:nt:l rliieriteioi iericjie nia roralirj leucociieio-. Vaioriie nci-maje:

--i ^ ^: ra /-^l :

t
^u: -^-dst14.tj,14v I uJ:rir- - ^-|-^-"^'loa-o't'

ii,:':l:c hj i 5:1 -.6iii.

e:zi"qfiLe 2-41lo
b'='oiile 0,51'i
-a-?ran uicc iie (rnononricieare)'
lirnfocits 2l-25%
nonocite 4-8%
Aceasti formuld leucocitarise stabilegte cercetnnd iamicroscop (cu obiectivui cu
imenif un
t,
tioiiu de sdnge colorat cu Mey-Grunwald4i.enasa-Graqulocitetre sunt celulele cu un di"metru
de

),0-Iz .* cu un nucleu formai din mai mulfi lobi uniti prin fraggrenie de cromatind- Eiementele
;
;;";; J;"*r-ui"uastona5, nesegmenLat ir lobi, olr-rtol lobilor crescand pe mEsuraim'i€tridrii
.=1"1.i1" ,lopr**o de culoaie Ecz se gasesc granuia{ii cu aiinitd,ti tinctoiale pentn: c.rloianlr
neuiTi (neutrofile), acizi (eozinofile) sau bazici I
il
Grenuloclteleneuh-ofileauin citopl
Fiin,i cele mai nulileroase granulocite ser'r
ele mntelor cu nucieu nesegmeniat, a ceicr cu 2, cu 3,
Normal iorinu"lla Arneth:
mici, decuioarebronEinca:s'
ei Arneth' adic5 a prccentuiui
et 4 sail cu 5 lobi' l
neu tro fil e nes e gm enta te: 5,2o/o
neutrofile cu nucleu cu 2 lobi 35,59/o
tr
neutroiile cu nucleu cu 3 lobi 4l%
neutrofile cu 4 tr*bi i 69/" ;
ineutrofrle cu 5 lobi 1,9%
da
T
 ti senume$te
i egte'"deuiete

,,u*.,ffoolfrT:H;l;5_T;';;,::ffirHte 5i cere segmentate este nornal de u16 si se numcete

-H-t ofi)e,(24T0; au de obicei un
i?ucreu birobat in desagE,
iar -e-anuragiire drn
"*"0,f3""r",Il:-5,i' slencer de accea"si
vfangiuria. culoare cu hematr'ile pe
frctiu, a','dird aspecfui icreioi
de
Cranulocitele bazolilice au ad,essa u.rl nu
uf,.ne, cie rnririnei ciiferite.
* cutoare ,""
de .T
jt:,Tl:l1 !T
t'ifoi) iargranulagiile oroplasmarice
' " ",
Tl:.'^ H:,5H ""+'#fi ;lrH:,i fi tr
X l::j :t ".".:,.
lTl_".:Tf -f ?:gi:i:"J."Xi:l_:',5h:T:.",|:iii[i",],*5ahenatiilcrciepe
ff n.T*ffi l::l?ff ''* u';;;;;;;;#i,il;li1.r:"lHltil.Th-,i,T,f::
:ii,."g-"":"Ti;"11T#I'J#'.":1ilH.HlTil:fi ff J;
esie cen'fral
:'1'li?:::L^l:)'
u, .,'#i"",Tit3:,t:"YHiH::ffiT"til:,-.-gu diarnekur de tytru,cu,,r
ruci=u rsiiiror:a
'- o stabilire
coieciE a fonnuiei leucocitqe-r
frotiului se face ai6't la marBini unde predomin; i"r- dupii cercetarea a 200 ieucocile. cercetarea
isusqci-te;*ari, cit in-"eot'.,,,
$i rmde predomind
;:""ffi lninffi :""Tff ffi *:ll;l-.;,"y,,.:ffi **ra.r'.,,,.,;;;;**-ra200Anoi
De termin area fo nnule i ieucccitare
es te necesaii p
afecfiuni cieEie sau procenrul uooi ani:mi: fei
scad,e rn ani:rnite
Neufrofiiia (cregterea polinucreare neuh-ofiie) rie -m
Eotiaofiiia _,in:fecfiuni aleigice, in paraaioze,apare infecfii ac'te
Eozinpenia (scdri;rea eozinoiieror) - in heh'::tias,-
ro sten ae;il sau dupE
Eegofilia: in ieucemii, in boala Cusirilg a .starea cle ACTII
Lirnf,ocitoza (cre
Limfopenia - in
fecfi cronice
or:raiod malignr
F{o:iocitaea _ Ia r
'ase' ?ac*onotT"':u*."
D'{+lociicpe=ie - nlbciioasd
ca-,rci o,r*-a*i torai al ieucoc*e10r,r:..^*,"-.i"tJo"#H:H[?"T""*o.nterij
prcceutuiui,nui anumit tip de ieucocite nu nur-rai a
ci a,ral0rii absolute a acesrr:ia.
Aceasti vaicrre se calcuiaezE. din:

Nr. total de leucocite

100
Nr. neutofile (de ex.)
Nr. neutofiie
= ( Nr. torat x 63) / 100
asrfel aflandu-se numErul elementeror
figurat respectiv pe mm3 de sanee.

67
 Fszarea hemoglobinei (E{-b)

Concenlrafia llb din sAnge poate fi determiaatE:

- prin dozanes I?erului (Fe) cunoscind ca X g:'. Eb conliae 3J6 urg Fe.
- gazomefric, prin mdsr:rarea volumului de O, dil singele oxigenat, ir"and seama de faptul
cE 1 gr lfb din s6ngele complel.oxigenat fixeezi 1"34 m1O, I
- fotometric - tofi derivafii Hb absorb ,t = 40004 - to-o'o 'l!'"f
- colorimetric cornparind absorbfa lurninii de cdE'e O$b sau unul din derivaiii acesi'ja
(cianhemoglobina, cloriridratul de henaiinE) din singele de cercetat cu cea a unei soluiri etalon- 1..
t
clinicE se utilizeazE curent rnetodele colorimet-ice ca frind expe ditl'e. Cea rnai trE'ec'i:r;aii. esi:
cea a hemo/nretreior ba:arE pe principiu! S*hli pi e-'aiomt-E <lupE. s-,al.ilaideis Sivii (Sa.:ieial.er pe nrnj
Jviedicind internd).
I
Frincipiul r:etoCei - se comparri clorhidu.ar,"rl de hemetind (clorhrmina) obiinur din sineeie
de cercetai cu soiufia etalon a...paratului cs coresF'$1cJs unei ccncentmiii de 15 g{"%,
I{emom,err-ui Sahli esie alcdirii din 3 epiubrie: 2 later-ale coaiinind subsiania eiaicir (c1ci1:;i-Li:i
I
in glicerin5) de cuioare naron sau 2 baghete de sdcll de aeeraSi nuanfE gi o eprubeG cerirali ce
serve.Tte psntru determinere. Ea este gradata de ios irr s-*s
"<i
praziniE 2 scale:
- una de la 10 la 140 - di'riziuni ce r=prcziniEprocente faiz de concer#la noa:laii de Hl'
I
considei-ai6 16, gr% <iiviziui ce iie nuiilese unit,11i S=irli seu grade h+:ucureiiice. Decl la ii.,-tiu*e a
100 corespund i6 gr,.5b96.
- a doua, care uneori lips4te, repiezintE sraire ilo?'". Stativul de susiinere ai eprubetelor are
rrr perer^. posterior oe sticlE ra:iE, faciliiind corapaiarea soluliiloi.
r\pa-r-rnrlui ii este ane;raiE o pipe'E capiia€pelii-: re coltai;6 sin,geLui avSnC o si,ig';i divizj's:
- 20 u1 (0,02 m1) gi o baghe^ri de sticlE penhu omogenizaie.

r.,t^l l^ 1..^-.-

ie epi-,:beia centsalE se intotl'cce I-ICI N,'i C pi;i [-1 di'"'iz;.';lea I0. Cupipet: capilari :e i:rro'3.::
cei 20 ui cie sdnge, recoira;i prin puaciie ciir. puipa d,e geiuiui, tiupi o prealabild. dezinieci:e cu alcocl
ftirima nicituri d,e singe se gterge cu vatE uscaid).
Pipeta se soaii cu HCI diri epnrbeta s€rduilE. h m-inutele un'nitoare singele cin epruberi
capdtl c culcale :rsrcn di:r ce"ze fcrrrlrii clcrhe=ri::ei. A-cea"ia se diir:eazI treptal cr.i apd disnla*,,
omcg=r-izlncl amestscui cu i:agiiei4 FeaE la obiic;rea -riaei li:anie id.saiice cu a eialcaulur. S;
citegte niveluL la care a aj',ns licb.idul in eprub'eta cenf;aii., cifra reprez:,rii concffisap.a 1ib7i, i.-.
-s?ame
rg
sau in unitEti Sahli (procente).
Dacl mrube"iz cs:iizlI:iu este divizali ;i iq g o/o
se face rrrmitonrl calcul: De exempiu 1a

ulrll€ - o-) urulalr Jslrl-t.

100............ .16,9'
35..-......-....-..........-.....-. x
- : (16 x 85) / 1C0 : 13,5 gr I{b9"
Valori norrnale
. - La -rlrbat adui! slnltos: 15-I7 gfA
r- c--- -: 1't
sau 90-ii0unitigi Sahli
( 1 tr < -.A/ ^-,, on rnn..-:r;s; C^Ll:
- Ia IglftCI LJrJ-IJr) Br /O tdl! oV-luv rilulr Jurl
- - la nou n6scut fl^2A gf/osau i10-i35 unitdli Sahli
in general varialiile fizioiogice gi patologice ale Hb urmeazi sensul de varia$e al numd,rului
de hematii.
. Iv(etoda coiorimetricE este, a.r,lecvatE scoptrlui clinic, dar pentnt detennindri exacte se fclos esc
fr tom et'ia sau spec tofotometri a- I
6C

I
I
 Edemtif?c&r€a h emo glohim ei pnira
m etoda cnistaiograficd

- Frincipiu: - hemoglobina tratute cu Hcl in stare ndscdndi, rezuitat dia reacfia

lt;Htffi:i"??$;*";trteie ciorhemrnei, ce se preziotu ,.,ri ro,*u *o, *i.irJ d. .uto*e brund
PXod de I'.acru:

HT,'y*:, i,::y. : :Tq:T " arsi. e usuc i la nac iri Eri a tp {s i 40_4 :, c
o l s
,ltH""=T f d

5J,:T..,:"",ff lmr"T":::Tffi 'l-t:*;*;;;".;"'*#:T:T:-,:ff ;l1,1;f

..";il;:'J:?ft l":i*^T^ll,T:.111;l:-'::rr1;:;i+Jfi ;."f#ft ;rfi :"'lTjT,:fffi :i
f '#i:"*:;*::'",=illl;:::*::"*r-tlLdi;l;i."*:1:H''X';#J,1..##l
rin ic ir e en 15 e ob n ri
!X Hil:fr1{p
de clcrh.*::inE-
r r s g e m ari), -. ;o. -".,r .;Tl.?i;:i.T:
i c s.ra 1

ff ; ffi.I:
indic e s6nge tr medicina iegald- Frezenia cn-qialelor
rera ::i:l,T_T:ilffrt
prcsietic gaen'.r) est.
'- F - rl .-

,_ |g!tl-l:_tti3_ h*---cgiobin*i ei u a*.ir=,tiio; ;-) 2 j"

---_-_- f
o.ice substanfd in soluFe absoaibe din lumili-
aau-mife ruegimi de ur:dE
pui6:rd fi astfel identificatE gi dozard. (?), cancteds.iice
Dacd inhe ochiul nos'hu lurnina descompusd
9i cu ajutorui unei prisme interpunem
t" drephrl lungimiior a' uoa. abso,uit"'a,n".r,-pe sorutia
;fi#:::"f.#'J#I;: specu-;i
:' cu benzile negl'e, rie absorbiie,
i,,*itl
caracteristice ( ca pozilie
al substanfei respective. F tumfu-ea de speclnrl
de absorbSe
acegta A iA*aifi"uii fu sftrg
hemoglobinei qi denvafiior ei,
^noi inmecicinS legald, h comeruui
boliior profesionale gi'in cercJtarea gtiinfifici
Spectr=ai de ebsos.btie s
mai iad ir-i gaiben (5o79 aj, oic

ccnirct cu aeiul se c*g.-reazi.)

cpuiui on'ssiai sprt c, s.:,=i. cs
speetu-ai de a-hscrbiie al hemogiobinei
reduse ffibE-) se.caracierizeazi
print-o banii leag'r,
ffi,,iiltlX i;,,;ili_cu ma.ximu.i c, ,ot.*il;; i;,#, A (.rnr.e n iE'n:-. rui F_u*naci_er)
, -Se cbpne adiugda
,' liiiu. Criioarea solufr'ei
c.are sdngeie venos este mai
irrc
5 gTo, apare o colorilie viol0cee a tegumentelor numit5 cia'o"i
carb+xiile
cteiztazdPnn 2 benzi de
(5700 A), Hor ciepiasare spre ,,,iciet
Dat firnd. HbCO esre roqis dsschisi,
rncaeuiHbco,bln:ireo.:l;f#il.iil1".f :ff
nu se modificd (in cazul ozHb dupr
cum am vdzut upurJ cuioarea vioracee
ft 3#n',l-'g";tt,",:*ljffi
sala de lucrrri solufia de coHb este gi banda srokes). in
pregEtitd clinainte- ilu co r.
a co de Fe+ al hemului. R.eaciia for:neezE pdn legarea coordinaiir.i
.ste i.u*.sibilE, da;fiuru,.u
Hb penrru co este de 2 I 0 ori r'ai
I

mare decat penku O., deci in prezenfa CO in aerul de respirat lio il leagi preferenfial 9i este asilel
bloca,ui, deci inaptd de a transpcrta O, spre ltsuturi, fenomenele toice expllcigdu-s.g prin hipoxie
tisularS. Blocarea a 40Yo din Hb cu CO are consecinfe leta1e.
Spect-ru-l de absorbfie ai nethemoglobinei (fo{etI{b) se carcateizeazd Pdn 4 benzi de
absorb[.e (negre): una ingusii in rogu (6300A): banda earacterisfici, 2 beozi palide in gaiben 9i
verde qi 1na f. latE in aibasb'u. Practic se face o solu$e de OrFib (:r-6 piclh:ri sAage la 20 mi api
<iistilatn) in- care se adaugi B-10 picanri dlrtr-o solulie prospdfd de lericianuri de potasir.:- Hl
oxioare irs+*-Fe*", caie fi;<eazi siabil Oi{ in locul iegalurii labile a F:* cu O,; se icsneaz5
;-neihemoeloblna, sclupa cclo*ndu-se i.n brun. LeeiLlrz ra O, (-'-u'a forrrL <ie Ci! fiind slaliia,
for-m3;ea rle;:ie&ernc,gicbinl are ea reztliat un giad rie hino,-'1e dsuiaia- I+ mod norrnal ;niioc:iel:
rr U, 1t -JrLr
COlif:l ^
n .{ ^-n.' ."ntiiati
it-;' dln oxidara iib i:r eriuocii. caie pe nisu:a ibgl-ii
!;1 ,z: -rrhe*oalnhiri
rtrl'--ri:ilju5:Ju:j:;
esiaredusl la i{bl-; pri,r ac!iu.,:*a mrlheincgiobin-raduciaz;i gi a act'ruiii proiecrcaie a giuraiionul'ii
qi a acidului asccrbig. Dacl sisrer:-reie enziraaiir:e tu sun'i efi+eie (:lng,:nital s:Li rnediiemenil: -
iin cceiina, aniipirini) prc;oo {ia de methemo gLobina cregte'
Ar:ee$i ereiieie are lcc ;i sub acpulea ui:cr substarr.ie o,i:Calie ca Psffiialgrnarui c: ll,
feicianrxa de K, niirif, nitiaiii, coLoreni:i de eriiind elc' 'lii,
ln propo4ia met Hb ie i 0-20?i' apare o cololaiie inf-:ntcaii. a pie la35o,/o apar i'enoslerie de
'coinal-ui succnb'i- Su'l aciiu-.rea tiLcr subsiaei': re'luc'rlcai-'
hipo;..-i.e {dirp,tr"", crfalr=) tar\a75ti6
cor,-'pu;ii Hb au o band.i d.e abscr-uiie llt<i:-.i -
lvitaminz c injeciaiE i.v..) r:ret Hb se reduce. Trrp

banaa S*iei i* ,1, - 40O0,'i

E{EF"5*LlgA
tr:I
:.w,U^v?,
gSTEIT{TA
a 4 Gg,#B UEA-RA
,

prir irecrclizi he*ogiobirei dln eritrccite qi trecerea ei in mediul arobia:ii-

se inielege eiib:rare a
in vitro - hemolLa poaie fi obiiruia pril diferi$ ageri heraclizarfi care d';oi nah-r;r lor pot fi
eiasiiicaii in: agenii fizici, ciriurici 9i biol'ogici.
Heaaliza prin agenf fiziri: se procuce pdn egitt+a mecariici a s6.nge1';i. ccate,ci prel'.:.-'g:i
s,: stj,cl*, irac!.ielea cu iaze ultayioiei, sau Rontgen, pril u+difrcan'on4le de teraperaiurS' ingheia:'s-
clezgheiaie, iacElzire pes?e 50oC etc-
]ienoiizs prie age;:fi ci:h=ici. se cb;ice cind eaf,ociiele ''rn ?:r con+-act cu: solvea$ iipicieior-
clorofcna, alcool, fusnzen, etc: substanle chil-nice care precipita pioieineie ca: eleaiii, si_r.::il;
metaielor erele, s[ruriie biiiare gi saponineie - prezinti o iniensE acf;lrne h.e'-nr-riizanii-
H*=obca Pri:: agens bi+logiei:
j.- Toxir:e, nnimale qi bactenere ,l'eainul de cobr5, de a:rumifi pdienjeni, veninul de albine ;i
ai larveior d.e mruc! cie cai, exhaciui rie botiacefal, to;dne u:.icicbiene, sFpiccoc, hematozoar,:l
patr:s.h.r - factori care pot callza frecvent aaemii hemo[tice-
2, Toxrne specifice (hemoiizine) - care eparin sdngele speciilor anirnale ca un proces de
apdi"are a organismului iicpctnva erihocitelor striice, sau il cadzul aceleie5i specii. ca o conseciniS.
a incornpatibiliiEtii de grup sanguin-
S-au putut evidenfia la mirlroscopul electonic dou,l tbrme de hemo[zl
a- - f-ari rnodifieari vizibile ale mernbranei, dar cu rnod.itrciri in siaiea coioidelor
iin inteicrul
celuleior care va permite ie;irea hsmoglobinei in rnediul ambiant - numiE hemoiizi coloid-osmodcS'
(ex. hanolize prin congeiare, expunere ia ulfavir:lei sau in mediu hipoton)
b. - neosrnoticd - ig care stom{ gi membraneie sunt lezate sau distuse - fenomen culoscut
s,rb numele de stromatolizi. Acest gen de herr,olizE este produs de: agenlii chimici, ultres'.rnet;,
unii agenfi bioiogici.
iritrocitel.e prezinilgrade de rezistenira diledri fafd de agengii hemolizanfi in fi.rncfie de natura
aeenfului hemolizant. Eritrocitele tinere suat rnai rezistente.in raport cu geie imbeh'aniie.
-0
 p^erroeb.ilitafiiselective a rnembranei sale, hemati
?l"lll
sensibil. in mediu cu aceea.;ir
ta se comportE ca un osmometm
!o11a"
i'oionic - _'""
Pfesliune osmotice - daii cle hlaCl _ -casiapl
*l
P-g.Tfi1 !l
t19J;. - pot
n, rnintinuti
g3F-q-u-t-q qg, C-re ter a p
g
' uni ig e resi
ccntractd.
ntractd hematia
h ematia-
sci.dere a presiunii osmotice determid
agurnularea de apd, turgestenfa
h-emoglobinei in mediui ambiant. hernatiej eiiberarea

a mediurui este muri

__Jm:;i:r""Jx;::::i::":::xd.I",:lT_a;11otica
oofinela _^.-. . .:.
_-_::_, _v_r usrlfr!.u_lt t rr.l1 ldct{jl nzioiogr.
nZlOlOglC
mai rdcd decit cea
o. i,.*oi#;::T:r,l1tr;"_1",:1';:
;
;:rjlg'l'*.i""::";:l:r::.:.,:
aprecreie a rezrsientei giobulare u;or Tror
cie realizar

I
3i:'*lnirilffi
- y:.2..--
*. I j:u! cl in:i:t:iT^n:-.:ig"i::*=':steconcentrafiaer.crle:.tdingrane
uvr qLrrI
"_1 T:.e.- _q-^v4 fl " U *- n'* oi oi *-lad; #;
1\<l\Jr
Na r.l.r Eilre nemogloDula iace^oesd pEiEseasc.i
" ha*"l
hemaiiile easc d
mai p,:ge rczlente
illT,-*l-i"_Tr-T:r:. j:T:ly;i".oi,ip.i-to.*.i;;"#"esreconprei iii - toate heaalile
h-9$-g.'-E.alt s:nr
; {izistiaia n:asi*ri prin meroda ivlosso-}ia.:rinl lrgPr
i#i1tffiT::=-#t:::',::t"".=."-:::::yry;i;-concenrraf
inke 0,05 gi 0,9 gsrz6. deiendn.adu-se iide}iaci-cu'ni,sg
cc,ncentafia solutici rs care irni.-epe
Fc+a
L J II +^+^l:
LU L3IId.
hcrno[:a 5i i: c-e 3cejsE

iri condifiie in caie rezisienga globuiara scade

^iacepe Fi de-rine tc'uld e':!t - ;r,. si=rociz,J-lz-1 g:'g:ii.p:-i - h:=cilz:
ra crcentropi e lu; crescuie.
i)ii'=renF inhc conrsniraii' soi'.ifiei in
esie tciaiE rcprezir:tE scara rrz-isteaiei.
cere ince:re h:moiiza;i concenlra,fia in ca* 1--+ni--^
4.r:ri
!_, !3 d

"{/JTESA trs slr,*IBgi,i-TAF.E A ilglyiaT{E dJR.

fi/.S"H.)

,:m:,x1";n:*y:;l.Y::"]11*=,'T*srspe.ilsiaomogsnsahemartcrhpiasrii
ff ;-;l;H"-1#,,tr:
-l;:;X:il::r:.':in.*i*u,,,i,."_-.-"}iil;#il:#,i#;ff-;fr:;::::i#:=:Tffi
:;T".TrT,:1""*:i::T:-,T*j"";p'*.;;;-"J;;ff ;
:j-i.T,T:,1'::3::::i:l'::'ilu""ug"r=u*;;;;'"1*.::;:1-"fr rtT:,ffif.i:sJ;Xf;: cnJ r c- Lrv 4'*e!
l, Jtr

l*.T_1i'i:.ii".,_X::Tl"^1.:r:*o:*Tr"p**"i"r.;;;ililJ:..hT=::;*T:
tt u*:-",::y:- r o ydJutui s€ se
fi derermin re rir:' mtuurE to ri a interva
a p
: :,ry" : 1 e rec e. I i p i s

iardizef melnrlc At Apt*l-^- *t*"i"in

'r cdn i,*
to cariu
*rul r>'4+ es rer=yeen
-- : r . ''r
ilifiali - in care viteza cr*;te pe mEsurd ce hematiile EEI ITZE;
l.,t**
(fi,*icuri) se aciund in a_e.emie ma,i
?' faza de decentare - in care vitezade co:oorare e.ste marimr
corespunz6nd sedimentarii rapide a practic constantd -
fiqicrinlor tbrmate.
 3"fnzzdecoborfirelgntE(sinerezd)incursulcireiavitezadecoborirescadetreptat
pe o sdufie de cimt deNe
- ufrllzesi s2ngele .1g1!:l[reco)rat
"""t"#:;T"'#rrrrorro i" rututi gradate aqezate in pczilie
punclie vioasa - f:ri goroof"r."* *,. in19a1 de timp aleasE (de
3,gyoprin
i-. i.-utiii. se sedimenteazd in unitatea
verticald, r.rrrairindulr" *o"" .u
roqii qi nici sE nu mc<iihce
A"ti;";;;*l utt' t"il1la no
"tt--'::1t-':i"bulele
aprox. o o16)' . scbimbarea presiunii osmotice sau a reactiei mediului ambiant'
deoarece
dimensiunile acestor.a
p Solulia de citrat d.e so<jiu de
o...c,i-..,'"t",".;';;.,;h*"it'eaaatiei.
un factor i*p,,,,*t^ii'vite;a venoasd' ;re nernancaie' intr-o se;ngi
sdngele este recoltat prirr punclie
conc. 3,802/o esie ,'o,ooi"r. z v z c'' sange. s 6 ngeie
t
;. *i. astrel : r, f Xil:qT'*f1*:T;gilF IJr-'
il,L"::5:
mm' Tubui se lasi in
e o lur,gime de 30 cn' ri'Le nonnale: 3-5 rrinl
ieqte niseiui rie sepaiare
lz
ori la femei' r r:- r-:^r^;- f,
iepind= de factori
d* i*rno'ii b J" f;'icu-'i (ruioun)' Acest pioces
SedirnflltzreaesteafectatidedouEplocese'TT-]estedeord.trbiologicfi.hdieprezeilutc3
f;J;
fornarea ugr.="r"iJ,
plasn-ratci gi giobuiai reprszscat c: se-1ffir':ffi;:;:;
,dimenrarea agtegatelor fonnaie.
A1 doilea d" nahrra frzici" fiild proie':rleror
"'* r.,rtocitafe de.ohde de piezenta
Factorii p];;;riri: dimensiun"*^
^g.caor i! l'!, A, G' aifa glicoFieieiaele
r*o"r..siea - fibi'..r;;,;il rroacrcglob,Jln*", boli
pLasmaiiee. tJ int'mpla itt'ioi'ctt acute 5i crcnice'
- i-a,,.orizeaza agregarea li 1e1e1.";.i{. ; "o*
a t'#;T J;4i
h en a ti c e, ne fr oz e Albuminel s i'hib
{# * :::i*:t* lX 5 -;;[# ;
diie'1qi anioni ce acf ;;n; ispt:lsie
;
riele de electosiaflca dinke hemaii. S:
albuni;lei. Formarez ri c= =*;i eiecirone-=.:u"1:1"*p
ce giobuihele'
ccrisiderd cE aibirmine e nilrea' La actsie
efecte repulsive a'l- conti'oui 5i
n=..5=iizinri aceasti i n"9"i1^1" -=tg*--o- De-aici cre;tel;a
vEsco?iinf;l
plasmei u tltt-t cte$tere de
consianta dieiecti-ici a qi globulinJei*ittlaia'v'iscozj'tateapinsciei
ir.s.*+. - fi'o-"t]oi'oul
derer-rllini uc..i.tur"a '-'rt-ti
i,s o-i rcai muit ce albur'inc1e') r-*.i:arpe fi;-'cunloi
rniiin t a' d--rs i'ate a
F a cis rii e ii? o e:'; a''-i -
rnoribio-ria 9i con;
esie influeniaia- d'e numft-ui' ce rulo'':-ri
dic a rorueiea de
ruri s reroci roze' pc ara imrie
;: ;t']T;m::-t*:;;;IT',
iia
;XH;
;J;?:.1"::f;riJffiffi'"j#1Ti',"u,. eiecncneg,rr.ve la e.'iterir.'nr1
neinbraiei s=mcit'te

acceleleaze VS.H'
 &eteriniuanea grupetron saaaguin e

nurnit
suut d
care celir mai impoaanie p-oii-i: prrciicd.
suct s:-sieneie AoB ;i
cai'aciedsricc orui i:iiiviri deter-mininc g*p"
," sangiirni qi nu se mcdii:a
S.lrllilJi-l*ii ir., cu_r-s.ii.

?E sisie:lrr-:i AtlB agri-rEnog:nere s;

um;sc A ;i E, iai- agrutininere; (cn:orc;;;i
6i - lr.:i A) 5l
iomoioagiluiB;'Elerrnnhleacesruisisierrra'riibsioescris;rieLa;*jsieio.rtrvo,;,;ar-;j<rii907)
;iiu'Ioss (i908).disi.ibuiiaagluiincgenelciA;iEgiaagiuiirurieroi
^- -si n <=rrr.,,_.::--_._ ____.!.-..
"exciucierii reciproce'" a lui Landsteirer adici. in
sangele i. .-. .*T;;f ;;;-;,;ilffi:;
:H,l'lll ".*,#tl*fi,i,ffi1Tff#:-r'5, in aceslsi,'"** sunt peia-i ,sirj!€ princir,:ie
d: sange
- gr-,-:pul 0 sau ].c'_,-e *i are aglunnogsfl,
d:i sie agl,,rdri.r:.: G ;: ,
- gnrFul A sau
9; ugf"i"i"+
aie agiurinogenui e
lJ_***
- .rn:pr:i B sau III c_are Ere agluiho_lenul B gi
- grupu1.4E sau rv care agrriiir:og='iui A.1i "_=l.rrli,.^-"
europearr gi".rpa c repiezii:iiJt+:r;;, g.upo =
gi;.;'.gi.,n=^-,= .|

r,,4'2-4+?i,gTupe r. il-i5?;
o"o^t;ou":ri;lia ,si

Telr,-..lgs dete.i=inriii g:-iipei srugaiqe ia sisien,;r AoE

1) cu *:etc'dr slutlin se ceferaind aglutinele
dinh--un singe necunoscut cu ajurorul
edkcciteic,r ea{i cilocscuie d:r grjorr,a A gI) qr
njlq
Betb-='*'i="-oi.o-. deiernind.agiutinogenglg
iir sangri; de
"-,.".,ili,j1li,:i?t"r"ffii;;-;:;'"ta i)' A(Ii) 9i Biiil), p*"*-ut" ,iirt
'.:nitElile releielor Je Fan--"fu2:e ,*:
I sangt-iind respecti.,_i..
- J_Terncs
- 1Jsr+nr

- n"*".,."1Biili) are agiuiim-na u

Teh=ica de lucn:
 I
Y-
{lf ia-
i!l Uirrloq-n yoa'T*n*ol^:
Lrsi L4 1!&rlLiialUi

ou,+,) ,t(*) Al, I. blu se obiine agiutii-.,ar-e ?a niciurra din picanrriie de ser
test deci subiech-rl nu are a_zlutinogene gi aparfiue
grapei 0

Ii. Aglutileazd in serurile

au aglutinina q.
test 0 gi B, deci in seruri ce
Are aslutinoee(ul A, deci auariine
I
grupei A

iil. Agiutineazd.in seruriietesi 0 9i A deci uncie existi

I
OCc aglutinina p are aglutinogenul E deci apaltine erupei B.

IV. Aglutrneazilin foate piciturile de ser test uade eisti.

I
ort,n I l,lry) Bkl ambeie aglutinine. ln acest caz s6.nge1e are ambele
aglutinogene deci aparfiue grnpei AB. I
V Agludoeazi
subgrupE a grupei
agiutin
ru.:mai iq serul test 0. Esie vciba de o
A(iI) Si a.nrxne A2 sau A-3, h caie I
agiutinina
I
e fafE de
o gi nu t=st 0 in care tit-ul
aglutininei c este 1/512 fatE de sen:l test B in cere tibcl
acesteia esie de ii 126 (tiu-ul esta dilufia ma.ijrcE Ia care-
agiutinica urai prcduce aglutiaare), deci in semi iest 0
aglutiaina a este mai puteraica gi poate aglutina
I
aglutinogeaele A2 F A3.

coariifi-ile ce hebuie respec,tate pentru ca o detenninare sE fie corecil

I
1) Serui test sE nu fie inr'ectat
?) in mcmenf'.:l deterrninlrii sen:l test t'eb,::e si fie la temperafura camerei pflrtiil a e*.,ifa
acti-v'ar,'a agludneior "a figori" ce dau o agluiinaie aespe*_r5ci.
I
3) A se eviia amestecaiea seru-rilor teet
4) Dimeasir-iaea picaturii de sAage s.i fie de iC cii mai EicE CecAt a s.':.:-iui test i-:c:iec:
fi'lnnogett:i &n s$-age favonzetzi adunanea heriratiilcr in fi;ic.:.i ce tr:is:erzi agiudarre".
I
5) sa se f-olcseascE serui test 0 penilr: evidenfeirea gn:pe1errtsJ f Fl-;
6) Cerrrea si se faci ir primele 24 rninute decai-e ce agiuilrdnie nespeciflce apar i:.ei t6,'-iu. I
Sister.-ui Rir

ie a e
V'/iene
er qi
hemaiile
n:.ambrane
r-'s
hematiilor umane u.,: a-eiuhnogen
(1936-l:-r-tE), pe care 1_au den-,lr2rir factorul
I
F"h- <iiscoperit diie: Rh', R.h", :-rr0, Hr', H.-", Ri i-d;ial fii.nd
denumit RhO. Toate acesie agiutinogene aicLiuiesc sistemul R-h: dintre ele Rirg are putere' entigenE
cea mai mare deci ciln ounct de veCere practic este cel mai irnportant qi se det-mind cu.reni.
I
Popuiaf,a europeand are in proporgie de 85?ir lactorul Rir0 deei este Rrl pczitvd, in l5yo rLu
il are, deci esis Rh negativi. in plasml nu s-au aglutinine anti R-h preflomiate. Ele se pot fonna
-easit
la persoene R.h negerlveprlr izoimunizar; a<ilcE. infroducerea cie hematii cu agiudno-e.o R.h0 p.irt
iransfi.rcie, hemoterepie sau la nagterea unu,i copii Rh poziti,;.
Deternisarea facto:-ului RhO se face ca gi in cazul metodei Beth-Vincent cu aiuiorul uaui
ser tesi care confine aglurinina anti llh (se poate obgine din singeie mamei ca.r-e a ndscut un copil cu
b;aid hernolitica).
I

I
 TehrLi*r de iuir.r;

- in v..'X
- F€atr
- in medi

in caeul t."rrzuXriPl
CAed cantitatea de s iizcgnrp.
transiu=i ei : a giutiec genui
, ltw+ r.,lf,+ig".o
o/
-l
r&

?'l

Jii^

Biorrinii srr;iae
#[a=c -*=
c oi:_3esda tt,tei,
d.istne e
Fi-r prin fi i rrl rena.i e.:=
blocajul lenal-
Fe::iru a preve=i acesie
ecciieaie, in ai'aia ceternindrii
FOaie i-a+-; carecie a
-er-,:p*i ssng-:ji1g 5*

1x l"eeil--:rel Rh

de se;l{bninl:- Daci c itme ie

(Rh-uf talEiui),
ia. "gluti:,.ie unri
t F.h pozitiri copilul se na.st:
in circulap-a
=arnei putdnd
zzte rn
^
umta ila$ierii unui copii
Rh pozrrir,, u.*.lro"r*"
ri.e sarcinE
maraei, R-h negalive prin
naqterea m:ui .opif Rh pozirrr.
re aglutine anli Rh care
bloche".A n.il"riile cu fa.ctorul

75
 Expi*rarea henros't azei

la cprllea soonianl a sinScrlriir;r din r'"';:l:

Prin hrrnoslaz:l se inirleg iactoi ce la:-ticipi
. ,.1_,::
mlcl $i Il).i.J IUUtr.
Acesr proces se de si?igoarri in tre i etapc:
vasc':io-placheraq ia care pariicipd vaseie de singa
s:
1. I{erql0strza primerE sau trmpul
sing:rarea piin.iasoc,rn-fiicie .,si lormaie a tromtro*i::-
tonbociter,. gl .lrrreJi 24 minute gi opre;te
aib piacireiar' sange',..r'::
osi*_za cei-iaitivlin care trilmbosulpiachciar esic inre-ii'Lpr'n, coag,:ir-ea

1/1 t 1 -^^

i;i retacfla ciiiagului 9i e ste urmal cre lia c.t:e guiu

va'<r-il'
fcnnat prin frlrinc,tz| ce repermeabiTizeaza
la acesi; Procese Pa-'dciPE:
- peretele vascuiai
- kombocitele
- o sarie de factori
'olasmaiici
- factcitisuian
Tuibr.*-rariie acasior necanis:-ne <le
irimini fie o ten<iinil ia iren-roragii (si-'rdrci-- hencraelp:'-
o1i nombo-e rob oiice)
fi e la co agulabiiitaie in b"avas cuiarl [o
ce ie d,etermini sr face cu ajuioi-,il iesieior
ce
Elucidar*a acestor illburir'r gi a factorilor
L-mnciazX
!! rrlvJ rcL@'

Lalucrfu,iiepraciice'.iv,JrefeciLiaciievatestedeheiiiosiazlliaisimpl.e,:*.p?t'aefec]1;:
heii:os'*'z:'
in sala cre
mai ger.,sraie asupra el'ciufiei unor tuib.:ii.i aia
lucri,ri gi'"ur- ne dgu i_n<iicalii

El'p1 o rare a hen:'cstazei prirnare

t' isrui
rragiiita;ii caPria.'-e
2. Delerm:-narea timpului de sAngeiare
3' Numirasea uornbocilelcr
capii''-
Tesi-::l fr.agiiiiilti c*pii*re pcrrrriie aiJr-ciir-a rensi=-,-,iei inecanicc a eadotei'iuiui

F.u"nFei-Letde saie s€ efecr'rea:"4 apl"cdnc

"53
it' sn p1"-5!-5ea pial !a "'aioa;ea nie Cie i9+-iu'

de hemostazi pri
La bolnavi cu tuiburiri
F'rc!
rrluLr PfefOf€
_^j _-.1
illd! rllu
ngerare
rea'lizatd ?n condilii standerd'
SedetenninScurrreto.lasuke'Penlruaceasiasr:in|eap[lobulr'rrechiicuunacsteril(dupi
prealabili dezinlectare cu alcool qi Sterge rea acesruia)'
 Piaga trebuie si aibi: - o addncime de i -2 mm
- o iungime de l-2 mm
- prin tamponarea blanda la 30 sec, cu hdrtie de flltru si se obfind o patd de si.nge a cdrei
diametru sd nu depd;easci I cn-
Din 30 tn 30 de segunde se tamponeazE ugorpicdturiie de sdnge c€ apar la suprafafaplagii
pEaE la oprirea sAngrrnii.
Nor-nal timpul de sdngerare arevalaarca de2-4 minute.
Pesie 5 min. are semnifisnfis patologicd; el cregie in vasopatii, troiabopatii, insuficienti
hepatici-
NumEnarea kosrbccitelor se face la rnicroscop dupd o tehaici asemi.ndtoare numd.rdrii
erit'ociteior gi a. ieuccciteler.
Recoltarea se face in pipeta Potain pdnhi leucocite, se folossgte ua iicirici
ryeciai de eiulie,
iar nurndrarea - pe pdtratele mici (latura li20 -o) ai reielei de pe carnera de numdr-al
Valoile normale : 3 00. 000-400-$00imrn3
ScEderea n''-!m'erului - trombocifapenie apare fiz:ologic la Feceiea din pozipe crizcniald la
verticalS, premensb-uai, la nou ndsrot, dupd iradrere elc_
Cregterea numiruiui - irombocitozi, aparr fiziologic in ti:rip"ul digastiei. a ei,:.-I'rlui liz:c,
in sarcinE, la aiti.'-:d.i',i ir.,ar-: sau e;{puneii ia uirav:oieie, deasernenea dupi ir.lerventii ciiru_rgicaie
sau bau-matisse fusopite de distnrgeri tizulare- <j

I <pl-r"r rare a coa guta bili Si gii gicb ai e a s nt g:iu i

i. tiinpul de coaguiare
2. tinpui de i;caicifiere (iiorvell)
3. Timpui Quick
Tlmpui de ectgi:lire ccnsti. in deien:iiraiea dr:r-aiei de ia recoiiaiea unei n?.4
yr,_,
h
yLo uu JrrUiV
p8rr[ ia coagr:larea sa.
Se foiosesc roai multe metcCe priatre care muli f,siosita esie n*toria iem,elor cere coosid in
urmEtoarele:
Se sterilizeczd cu alccci pulpe degeirilui, se ias.i sI se usucs apoi se ?rrieapd cu un ac de
seingl st*rii- Flirna picSturd se gi:rEe cu riali. uscald. Se agreaptE epanlie altei picLt*i iErz
ccmpimaiea teg.'r.i-nenteLor- se aplici picinua pe o iani cis sticli,.. pentru e erlira -r-lscare.lr la_na se
agea:lir iriir-o placE FeC cu hirtie cie fiit-u umeziti gi se acoperl. Se iace coa5.oiul ,iin aniout in
ndnur prin inch:rarea lame i, pand canc picriur-a nu se mai defbrmeazi prin inciinarea iai::ei ia 90c-
Normal - trmpul de coagular,' cu acesii, irretcd.E este de 6-8 m::rr-rte. Tinpui d* coag,:iai*e
ind.ic5 o acrn:.o-S,per- snr o hipcg:aiabiiiare a s,lngelui flra a indica in ce fazd se iir,:erzi. i;flcirui
gi nici ce l'acioi esie impiicat.
Tim.putr de recalcir"iere (lioweil)
ConstE in detenninaree tirncuiui de coagtlare a1 pl'smei proaspeia oxair"re qi recaleifiate

,t3;;;i;rrd i -2 ml a, ,ang. pe oxalar Ce soCiu ( I 0 ml oxaiai de sodiu ! ,34!t|+9,,,sir rnrg d€

snnge), se centrifug\eaz,15 minuta ia 1500 t/mlr 0,2 ml de pl'asmi asifei obiinuti inir-c eprubeiE
de hemolizd se iin 10 mjn in baia de apE La3i1. Apoi s.- adauga 0,3 ml ClrCa L\,1i10 decia.,r,r5ndu-se
croEomehl.l. Din 15 ilr t5 sec. se conkoleazl prin inclinarea eprubeki coagularea plas:aei.
Normal:60-120 sec.
T'inBul Quick
Prezintd coagularea pe cale extrinseci, explorind tirnpii 2 5i 3 ai coag:lirii, primui iimp pe
cale intrinsecE fil'ld ocolit-
Se denmind iimpul de coagulaie al plasmei o,{alalate dupE adau-earea de homboplasrind
tisular5 9i ClrCa.

1-
 il
Se obgine piasrn6. oxalatatd.ca r'rraisils.
I
0,1 ml din aceastd plasm[ se inlroduce intr-o eprubeti de hemoiiza
ani ln 7'7nr-
iai acaesta

Pesie ea se a,Jaug5.0,2 ml. troirrboplasiinE calcica (0,1 ll-l. troir.,boplasti.,ri iisula.-i 0,i
in[--o baie de
I
C lCa ivV+0) declanSAndu-se cronornetn:l.
Pdn inclinarea eprlbetei se urntdregte din 5 in 5 sec., apoi dr12 in 2 sec. momenLrl ccazularii.
Prtlu:rg:re: acesl,:i tlrrp aDaie in def'-cir dr lzctcr VIi X, { plr'troinbrni s:n fibrr::c:::: ca si
= rrri
I
iLr exces de ai-riicoagula'-rii.
Normal - tirnpul Qik este de lU-15 sec.
I
ar
In praclica medicall, cu ajuiorul acesitii test se apreci'e:zi concenh-afia de riofor..'oind ]a
prcienfii h'"t:lii cu enticoa3ulari= - Ceriv\; ai dic'':-nlrciului (d: ;r. 1.cnbosiop) cais fiiz:l z=zl:tv:
F: _--'s___:_
yrrarlu[ct _.. Y.- -1-_- l- .-:-I^_--
.(.- uLru ra sUaijere f, cOiiCeuuZiiiei C- FfOifO.r_C.DIEA
I
in acest scoP se fac dilupi succesi,re a unei piasne oxalatate cu €oncearaiie norcaia d=
protrombinE 9i se detennind cu fiecare.dilut'e, tirnoui
EecS'rd pe abscis5 diluiia plesmei ial p: orCotati ti-rap'.i! e.:rck.
Q:ick. Apoi s.= traseazd curba d; dilu;.s t
lr ul
ul
Se deieaaini. ir-inpul Q',tck in piasma o:l.a:;.tati
a pacientuhii traiai cu rombcsiop. -vraioarea
se trece le ordoaaii se duce din acest
Fl.;.nsi o
I
-?-l ! ii
pamleli t
la abs;isi pind ?nr6bre;te crrrba. Ca
acest pucct se ccboali o pelpeldicule:I :e T
abs cis E ciiincu- s e prcceni:ul rie pro Lrcrnb iri.

-4--
iG .?; $o ?o (cJ-c i'" 3. :b 1.-- C
faiS de normai al pacientului.
De sxsrnolu:
Tu:':n
^ Cj'.rick : !v
15 i!!sec -- LVr::l-----.--
coJi,_-er1tr-rl:" 4
t
I
-
roirombinei : 50?'0. Il cazi.ii traianieniLilui cu
kornbostop concenka$aprot'ou:bi:rei nirtebuje si scadi stb 20olo pectrr1 a nu <ieten^cijr3,.i-r-F:. sin<tom
hemcregipar.
pSttagEl chjasf:lgi inlepe Ia 30 .':il-,_:te CucI ccagr:i-e q-i
se in-scie,ste de e;qpuizarea ;aiijhji.
- riatoie;ie irombos;eahei - o pioteiiil coa.eciild. riin g.6;s5s"iie
St cr-e ;^Lxiaiu-se,e le:=ua i: T
irbnrr!', apropie iriamenteie expurziad. serui rlin ccil,:nle rereiei-
Se deieariai cumettda lz-nin-Palei?ae Daie cor:stih r="+itersa a 5 lni si::geinu-rr
efilaE, inchisl la ca,rInrl efiiat cu o rtrid. Se iasi 3$ n:tnr:re ia ieimosiat la 37.' tirnc i:1. cG,ii==:ubei:
cir gi:larea s3ngel'ui.
er-: i,c., t
DupE 30 cie minuts se rupe vdrfi.{ efilat declesubt':I p*riei de sdcli, ecrubeia se fh.-::.i v:rri-
eai intr-un stativ ndsurl.ndu-se di:: 30 iir 30 de ili:lute ser';l excul:ei-
Fjomrai:
I
- in p;:n:a cri ests e;',pui:et :rili niul.t de 50?/" din set
- in prirrreie 3-4 ore pesie 90?'o
R.etr:rcfia chiagului este deficitali in trcmbociiopenii; dai in f,:nbcpatii cr: i,::in::.- nornel
I
I
,si
.de fuombocifr, <isasemenea in oolicjtemii,

I
I
I
78

I
t
 TgOf,lBffiLAST|NA
ftgALA RA

€ ?yt pL EX
ENZIMATIC
ACTIV

ga+++

FROTfrfr /'18ITf, VfrBrW INA

FlgfrtNs8tN trISRINA

Figurn- nr.3I
Factorii impXicafi iu'Timpul euick,'
 ACTIVARE rxrpf usstA
,,Ttgut_AR

coMpLEx.
P9ETEZEl!

F lXa+ FIX

3{
a Ca' '
r{. ELIsEPAPE
q E PLACIJET
Ptl
\( nnun, Fv
r.u,.r/LE/\ t?fi,+tot tr Y
EilZIhiAT)E EITZIP]AT/C
h,rl!v t n-tirt

CEtrALIiNA

ce+'---+.

TRCT4EOFLAgTiN
fdi /,
p,q0TplPtsiNA Ca + *------>
!7o Tp0t49iNA
I
I

FISRINOEEIJ t|r'A
trLZA OLUElLA
ut-g ua"
n-rl+ I
;-I< rv'
FX.:I

-rddt^!A
t I.IEfi II YH
$is1L uEtLA

Figura nr.32
Schema Coaguldrii (dupE Caen, 1970)
e+
 FI.A#HIFJil#EN

ACTIVATOR
t,sulan
-Acl.
uro k in^za
-
-s!reptolri,
-mtd|ramenl.
( clsrsiot m)

PLAg N Ii'JA
(ilanwoLtztNA)

FfgfiiAJS6Srv

Pp 0 0 US I tNTtfrMfB! A.Q !,Xsi

pfrscusi ftft ALt At

PIgBINilLIZEI
tt*
nil ,ta E, gLU.
aln

Figura- nr,3J
Schema fibrinolizei (dupd Caen, I970)