l4

ti o suu de sunde de Bng Ba8. proronjj !i neuhnii yau mi fomand nLctee

d. dderin (Iidrogen sEur se apoi. au.redr n(te de h.Iu 9j etnente rtu
8Rl. Din
kulrctu rnmagis au Iomtnucte d. hidrogen. Dup, cer.wore a in@hr pmduG,<,
hetiului
fl apor aprcxmtN un mjlion de ei a co inual sporwa UniErsdtui Er, alte nDdfictui
d.osebit.. h alaa de racR. Cend rempeErma ajLG dos tac6lewmn de
sBde.tekoniiri
nucl.ele au inccpul sn * unescn, tomird alomii.
In urele paqi ale Univ.nului erp4iunea a tosr Incelini$ oe ctlE auacrd
sEumtDMla ti in lelul eesb ra on.ord @teria tomtudu-r sataii. In acBr.r 'se
aglomqzd non de tndrogen ii helu cm s comprina $ se incatzrs-c p&I h dechnp,ea
Aia e ne$ur Stelele, in @e hjorosqut * r@tom in hetiu. !u
deeaj@ unor noi cantitdti de crtdui. Calculele efetuate @u cd Bins Begut s& li pr;dus
Ilhhoas5.

cu

aprcximtiv .i,
3.3.

z/d a,i

in urmA, deci

aesta

fi v&sta

Unir6ului.

Silrenul Sol,.

Sletmul Sold rep@irrd o compoNnta a csL{ei no6tre. El 6te alcad dh Soare,

noun pl4re (mele cu stehi. o@k. elemizi 9i oerori,, la (are
aJaga mteria
pLlv@lent . EMs din spaliul dinrr 6eje coourj @smice.
Corpur cm Jlcrruac Sisremut Sotr y supun ledilor me@icii cercIu qe au tosl
ehbomre de Johoms Kepler
atXVIt-td.
Conlotn pnn?i kBt. pl,ia.b * m){j in ju ul Soeetui, pe orbne io foma de lipsl
Soele grsindu-se in uul db focdh elpsi. Din ac6lA qu2t, db!tuF Sos. plmerd este
-

ins

A dota lege MtA cA @ lecros. Soee - planda d*rie dii .eale h pqioad. de
linp lgale, De aici decurge v ialia viezicu c&e * dplaseaza pleelle De orbilet loi

ffi*-=mh

Fis- 3.1,

Plana.l.snrmului hlir

qtirct.

tor in

,cqri

dn.cti., str .x.crth plan.r.i Pt!ro (scor, t992).

A feia la slipulaza cr lAlatut puioad.i de .volulie io

prcpoiioMl .n cubul senidei nEi a o.6n.i.

este siluat h cahxia nodlra la o dishF d 32600

luni,I faF de ntrul
iei. inpruni cu turcgul Sislem solar el $ dcplasez cu pesre 600 miliode d kn/e

Soele

Gal

juul Sorelui 6re

ei

r5

sprc stq@ vesa c& s and h 8.1 pas6i &F de soue. ca mdrire $ $rauc,!e, Soeele este
stea nijlocie avend o m2l de 696-350 kfr (de 109,2 ori mai Me decat r@ Pime.tutui). El
@ncenkeazi 99,87olo din roe intreeului Siitm Solar, avand o masd d 333000 ori mai @!e
dec.at ca a Piaanobi 9i de 740 de ori mi
dectu cea a tutuor pleetdlor la b loc.
Sodele esle alca,tuit io inhegim din g@ li de aee densilat@ lui esle de rprcrimtiv
1,41 (U4 din desitalea medie ! Prnantului). in oDponeDta lui prcdomind doui ehmenle:
hidrolenul
lotreazA 55o/o din tl@ Soeelui ri
cde repEzint6 44%. Rstul de l%
esL fomt din alte 63 de elcft.te cde se sds6c ri pe Pemant
in inleriorul Sodelui, lmperalura ajunge Ia aproximtiv I5.OOO.OO() 0 K Lr prc$unea
la 10rr ahosferc incal roroia este in stre de pldmA. Tempedt@ cpectivi se datoreste
@crdlo' temonurl*e de fomN a he[ului pe sqm hidrcsenului. carc desojA o nEre
cel:l,te de energie. Ceurare de enersie emisa ir +aliul.osic de cah Sode 6re dc 4.10"
ersi, din cre pe
ajuge dotu a dou nilitrda pane, sufici.ntn peotru a comtitli b@
eEreelicd a mulo! po@e fenooen g@grafice.

re

c*

dl,

llma

Ca sup6faF a So@lui F cosiders nratul sldlucitor crc ennE lmim $i a ctuci

rrrlucirc nJ permle obsePdea i,leriorului. Aesr srEr cu srcsinE dec,reva ule de lilomui
cne numir /oror'[r, iide remperarura dc opmximr:! 60000 r.. Luminozrore- ioroserei nu
esre unifoou .i apd uele po4iui mi str luoitou numite /oc!/s, altele mi putin
sfatucitoare nunit pra s,/a,.. Amb.le sml fomaliui ftcalo&, cu duial, de exislenfe
vdiabild. DNupra broslerci apd, uneo.i, protuberete ca .ilte etuptii lminoae (linbi de
flictui). variada &cullor, petelor solale $ a prorub.rmlelor @\*itoie a.tiritdea tuk d, cre
ue o !.tiodi.itate cu du6ta medi de I I ej ce se manilsa p fondul unor cicluri mi rtri,

e!90

i $ prcbabil 400 ei.

De6upra fotosfe@i se hlinde.fororrla cu o grosim de 10-15.000 kn L. p&ted
sup{ioen a crcmsGrei e produc erupE oomoslerice, @e au e efect c*fterea iluxului de
radiaF cosice c&e ajus pe Pdntul.
D6upra crotusferei se gise9l @roda elarr, @e se htinde pe dishnle de ordinul
milioelor de knomlli Ea este alcsluia dii e@e ioniane (pldnd) foaae tuifiate ri cu
tedpentue ce ajunge Io cetva miIoee de grade, Din corcalle sul emise ouxui de pl6me
Nnite tint solar 9i c@ deprt6c orbi. Pnma ului. Dir caM lmircziteii totorfeEi,
crcmstixa ii corom rcla.e rt n viate dos nr tinrpul eclipselor de So@, is in est por

de 22

obse.va cu a!@te speciale.

Mitc.irile Sor.clui - Sodele e*rcita o ni*Ee de rctatie h j@l uiei d. Srea

geode delemh, ca p. oada de roialie s, [e diferhi de la o rcgiue la altaj aprcximtiv 25
zile teBtre la ecualorul sold $i pste 30 de zile h poli. Deci vitea de rot6fi. sL mi mre la
ecutor ti @i redusn Ia poli. in acelati timp, Soale efectueun $i o ntsc& d. Evolu,ie in
jurul dei mici a Galdiei no6tre, odatd cu i Eaga gsldie, cu o perioadl de 250 oil. ani.
Vil@ de d@l&re p orbna s ste d. 250 lor/s.
In afir, de Esia sub fome de radiaF ri nori de pl3$6 (!tnt $t&) flrnizre
Ptmadului, el exerciti ti o putmic, almlie eEvitalioMH @e intretire mit tuile de rctatie
$ rvoluli. alc Terci li.ookibuie la forrea reelor Totodatr, h.ampulsau srayiratioml
sunl pde $ s mi9c5 corpuile rcci * ce&Ldzedi sistenrl $1 .

Pleiele smt cele mi IEi cor?ui 6rd lmin ploprie, cae g6*eazA itd jutul
Soeelui Sislemul Solr @prinde noua pleele propriu-zise cae in ordifta dpir*irn 6F de
Sode sul umAroelq Mercu, veous (Lucafrtul), P&rar ul (Ie[a), Mane, Jupita, Sat@,
Umniu, Neplm 9i Plnlo{f'g.l-l)
Lurad lrrnantul ca reper, se distis planete i etiaate, ct srnr tuiaprcpiate de
So{e decal P,meniul giplandle a,?.ioa.s ale ctuor orbit se alid h a&ra orbici teresft.

Plmerele mi aprcphk de Som. Mrcu. Venuj. pra$nrut

I, Marle su uneh prop,etiti
edflio&e, cea e au pemis gopeo tor sub nurcte de al,d4
ktutk.. p@n;.;n;^

sl;d lirror dm hw,rs(. steroid.te cu dero are nwe t.3-5.5 gcm,)ip;p,i.trti

dr&se Inliul de Me(u. ete au almst rd ce repl@rr o pmc fo"dmi.j dD ;s r;r
bralr. Urek dinrc msia ru au $reLri(MercLr J venur,lkl ou unrl{pemenrutl uu doi
un @rp

Plrtrch

au dereGrs mic. ,0.?-t,)6 e/cmrr, dd dimiuru nEi (cd

-ercrctr
PluLo @e de de cua pteerelor returice. Dea*o [ * mi spm
$r,/a, .
g,8,arL.. Unele dinh el. au un nunAr tr@ de *t[tr (Sarum ts, Jupird i6, U;us
lr.
Neoru
exept'o plmrei
8).

Allele au

ijuul

$lde (g@ i4hlarer. Cele mi iw,

RpErcnlariw rMr.ele l,pre irete at lu Salun. Ureus m 19 inete iNa de
dtrroiui mai mi.i tdnd ds@perite sbia de.uind.
.. TMre planerele exe.ud milcari de reretctie inJmt Soetui, in @nfomkre c! le8,te
lui Kepler Ir rcelr.t limp ete efedueaz, tio mii.de je rehtie
p.nouaa *, *" r.r1"t
plaodlor lelurie (56 zile Fnrru Mercur
",
penr.,
,2a.5
o,e
Ume, n roi mcr pcnh
ti
preo.le sis hce (16 oE ri7 mhure lEnrru Nepdn.,r oE 50 tu,,. p"nir,pi., giio o*
la oiruE psrru Solm Mirkea de rerari. * &ce in e6 dnq mrerorlc, cu erceplia
plaErelor venus $ Um6 @e r rorsc in se6 rcrroaEd.
rr

m'

lor in le atciuure din pqnicule

!3.1. srtetilii
Saclitij su' @rp& @sDice c4 etedue, mit
de cErutk in j@t plareklor
^ srer{r o impon&d geogla6cd drcsbilA o e .ri
uhrre
Luaa w. de sale[tut natual al
J J J.,/.

,/,,

u diMel

corp etid. de fonnn sRrice cu

de J47l tn g un
mic decat et al prnadutui. Do@ce de6 rtea LuDij e$.
e/c;j
roe
l/8 din
Pernenrului. Drcp
gBvna onol, r Lunn.ne de o
oD Mi reduse decir ea a I emi. Lum
llpsds de .rmsft; ,i de hid.osfern. Ea p rmtjl o
moprnB N un sar de pEr 6n proleni dm d%sRgsa oc,b;. Rcxetut
:ueTra'r

vol@

de 49 de ori

ei6k

e$e

mi

ru.

sl.

(ru,rErE

rj,

ltid!

eprz at prin munti tod ioalti (.x. Mulet. Leibnn arrse

prolocare de inpmrut uor mkoriri si sumGre
a@rd.ntale denmire mA.i. Lrpe armsteEi hce c, supBElr solidn a
t;nii s; iftcEit@
v&Etu rode I@i de lempErri. pe^panea .xpGa spE Sode rcmpmrm
ajugc peste
ruu'1. E p eo op6i scade
lzsv C Acqr. vedj @i p-,oae a*gegi- rJ.ib,
pdn, Ir pEl fn.
MEcnitc Luhii Luna d.cur, o mgse d. cvotun in imt prniitutur pe o orbird
crcuEr4 laodEtetatrEdi. hta de pt rere de t84405 thrl85.0OOvaloft
@runjitdr.
Perioada ace$ei mirdri .ste 21 zil. tebtre 1 otc. 4J hinute,i :e.,adc.-fotodad
L@ leclu*z.i tio mir@e de rorari. a.Ae perioade e$e [aE cu Ffloada de Ehlure
rrD &6ra cadzi" Lum qpu. sprc pamtd meRu aceeai tuf".e
1ap lU;;. c*t"tra
emsl.r[ IrseBul Lun) a purur 6 totosBn/la ti apor otsnara diRr
dbio in perioad.
.zu!

u'.rlE.). @r.E

t,

Ei .;n
f

Daronte
. Armi mi$cdiii de evotutG. Lm ocup! diwtr pozirir in mpon cu prn$nrutr,.u
-soere.
oidd-c.le rrci 6ryui s eaqc pc ,@ajidir;tie. L; fiind inre Som
f,
rrn'5nr, s +ure cA Lm 6re in @,/r,4/i. .u SMrct in ac.s mmnr qisra po$bilnare;
kr c[p$ de soe. Br cind Prnin'ut s ga$. inue so4 fl Lui se ,pue ci Luna se

zu b

opontt._ 1,. aedtl d.r: erjsrd posibilibreo utui .c[p$ d. I untr E [NL Dor I
prlEle su bhh, dupA ruu ii cee ale ubrid cupllhF coeulu,l@inos. Aluncicend
dtrecrin Prninr-Luna.re FrpodLutara pe rs panincsoiE * !p@
ca LuM esrc in
cuo.lratuft, l6e- )-2)

rig.1.2. Pozild LuniiEl

d.so e$Piminr

ds

Cat privelte lcdenul de cuadEtura acesa

ce Sodele ii L6a sdt dispu$ in aja
lcl'6eaI r@le lrele spre Plhani de necre dinlre ele fomaz,
mgni de c 900. LM eslc
dmi in cudr.trl de dnn, .ri in ficc,rc lrn: 3i',odic,
Poziliile pe cde le de Lunn in raporL cu sdrcle l; Psnnntul deleminl nMeinm Lunii
vnala de pe Panant- ln felu I acesla se prc du fazele Lunn i.tl-o perioade de 29 nle, I 2 o re d
44 minure &*ioadd sinodicd).
Cerd Luna se ga*$e in .onjuctie, sple ?Ama 6Ie indrcptali entfeB i mbritIl
cand se ale nr opon|ie, enisfera ilurinald d Sore este orinlati spre p5m6.t 9i Lum s
vede ca
disc luminos; c6nd Lm este in cuadratud spre P5m6ni esle hdreptar, jumnhte
din enisfed ilmirald tijmnlate din cea umbrie 6fcr cn se vode ca o jun ate de di5c

Evolufia felor Lmii a fost fc'losi6 la iotocmnea calendelui de citre babilonieni

egipteDi, chinai ri vechii evEi (poporcle tice)ln afari de lumim pe c& o rcfct, sp! Pbrnt in tihpul noplii, LuM erercin ri o
fo4e d. arEqie ceea ce conlribvie lalomdrta ndreelor.
Cu loate ca incn din primul
al erci malE
ilia 5 rorcea (adicd.idiEea ti
coborer@ periodic.t a nivelului oeeelor) esle i.nue.lad de Soe ii Lunt expli@lia raE a
r'enomenulu' a for dala nllmr dupA 4 b.rc rl.rroo a de!@pe,ir /.!.f, Srorna,rc,
Miv.r"rl.
lo8b (doua corpuri se amg Biproc cu o fo4r orcportonalA cu prcdusul
melor lor ti iNers prcpo4io@E cu pirFtul distelei dirtrc eleConfom pioei p54i a kgn lealtd ca dac! unul din corpui de Msfl dubh faF de
altul, acsra va exercita o to4, de at&tie dlbE i0 raport cu fo4a de atretie Niprcca a celui
maimic. Potivit celeide a do@ parti a Iesii, daca disranla dintre doui msc se dubleaz hta
de gravitalic scadc Ia % din valodea dterioari.
3.3.3.2. Satelilii aror plmere
C6l prileite slelilii celorlalle plrnle. &e$ia au ln ge.e6l dimn siui mult mimici decat
L@ ti nu repezitrln imporla{a gograicn.

sol

ln

3.1.4. Ast.roizii
Aste.oizii su pldetoizii sel corp$ cosnice rcci9i solide, dc dimeNiuni foa$e mici
in npo .u planetele $ satelilii lor. Cel mi lre steroid - Cera - m u dimetru de ,70

kn

Majortalea @lorlalti au dimensiuni de caGla zeci de kilomehi. Asreoizii graliteaza'D

pe orbit situte intre cele ale pla.erelor Mane ti Jupiter. Unn dteoin au int6t
in impact cu PSfrantul formand dimelre de eci de kilomerri ti chid peste 100 km.

juul Soeelui

l.l.s.

Mereorii $ mcreori!ii

s4l corpui @siice mi mici d4 aemnr unii 6rd toane mici. Un

. .Md@+
nrlM
mnsd. t@ri cKuti in spattut inr.rltdde. unii frho auari
de oDtrile mi ;i
supuri ardctieirersrrc. roane murri mereori cad p pdnan
llfll
li.!!1, Acelrh snt corplri
;iacab,a tise
spue l:
mt@rifi.
urpun souoe.
solid, m
un akatulti
ab uiti din
di mrate (m.r.orid tejo\i,
-_i'_.,tri,
aD ocr. k Dtrarea in artuslera. daloriu he.ari
_
:_;_"^
m(6rilii
- ".- ---, "ri se imilzcs p,[a l-h

incande.*p 6,rel
*r^*.-. u.i i*r""
;: ;#;"TIr-":
,trirh se
i{pactur .u $oaia due
".;,,e"
fo"* *,ir"*."
i."i;id';;;;;
ri.
@tr nmit creapa Diavolului, de diamlfut
"-r".
d r2O7 n d adendnq dc l7a-m M.t;;;l

lbeus

crni eft.te yau Esimut

D^in sisleDul Sotff

, r.T b.prlsl s
(oi:L

tur

(mr

@'atueik det' qle

pe

di$dte d.

or

dmut a

dr

de

kh.

fac pane ,i Comr.h.m preinE spectul uor stet cu

2?00 cohere. Eh $ riscr h imr sodelui pe orbire .lip(ie

Ete plarletor
Comteh
p@iota
o
lane @i dns! srb fofru sf.ricA nmir, @pul @netei. in
.
s.afla u Ncreu romr din ponicDle sride $ Be ,i"ga.". c_i;
esr. romre din ce m6are. ee o rorm. alunsi$
,iesre oriinrara riim;ia opuso
:omler
ro&erur, dalorni paiqii qeEiL,te

mutr

l'::il i:y,,

ajupra pdniculelorcomponste de

4.

qre

tsdiatia

eldi.

PiM.ANTTTL cA PLANET,i

{.1. Porili. Prmtrtuhi in Sirt.hur Sotrryi cons.cirter. 3,le

seogmtice

c:
*T placra dinc ek paku ptdere retue g * s.*$e ra o
,,-- .,r99r:,..
oB&B
medE hli de T"
Soue de t49.500.000 tfl. DatoriG a.Nei pozl4 p;rintul
o_ cerue de Bdi.lie srara e{ *ig,a
:cction:ozn
-"Oigii .p,i* r"p a" *r.r,i;
Edi,ti.i $tre la panea supe o.ra
u ,rmsr*,
ae t,yA
K.aJten1tult \@^to a \olor _ Acsa &ce q rempBrua maie es. supmap
6

Prm&lului st fic de I l, C. pleda Me sirura ta aprcximtiv 22?.9

mi.rn i.ia dJ soarc
m o rehp.miuri mcdE de apexjmri, nhus 6l! C (mdim _ 200 C siminim
l;Ooc,
renru cemrdeJ qis'sti u@ u,m de url re ptam6 M{ie. NaSA a organiar
in
eul. I97o doul mtiunj vir@s. Llbomb&<le
pe suprarata priaerei alu
Era d sf,sr do*n comrua*i. a.ip" l,iir"a" ,no,
Mre vlxvcNno@} tn eul ,T:erei
1096. NASA a mDunjcar ce p" o *rorir Lmiae.r l.a
. n

flP.:,f:5.!l T*'q

-i"i." r*"

p'ore r_de p ptffilo Mrrl.. cu aporJmrn ITOOO si

unor kknrcare au rrirl acum 1.6 mitiarde ani pe acBG

in n,mr_,-*
ptareta.

gxi,

",r*i

PInitrltrtui c, pt.tr.ti ri cotrlecint.te torg.osmliN

odce. ax, phmu- ri parn nut peinra o *rk de c.*"r.,i"i.i i* u,

rorir.,r"

4.2. CNEdcristicite

.-

l:r

4.2.1 .

"on*"in1e

Foma ti .lineNihile pdnAdului

-Ptmlrtul q !limid

iN, dir

etichihte. invatatii sEcr au adus o srie dc dovei ci PtuDAftul ee forn

sfenctAitfel Arinolel (184-322 iC., a obsetuar ca rn limpul clirselor
de LunI, otrlb@
Pnmanluhi pc Lun! $le mtunda. Dowzite derenle ale
sfericn4i PamAnluhi sbt multiple

-faptul cI omenn au zbmr ti uvisal in jurul globuli este prina dovad, a sfe.icnntii
Pinrantului. Ca dovad, convingaloare fiind cca adusa de unul din cele ci.ci vde ate
Expediliei lui Maeelb(s sepl i552) qre a reve.it ln Spania ditrprc osr dupi cc plecGe spre
vsl in umd cu paru Mir
-sfeicilatea P5,# ului neo oferi
obse adne maitim. PersodEl
au
calrtorit pe mr au oLsoar ca atmci ca"d o .ave se pierde nr depnnarc, ca parc c, se

6e

!i

ir fapt cn suplafala mtun estc curbatni

-obseflaliile k elipsle de Lur., u.de uhb@ Pemanlului se prczint, ca b arc de
cerc. Din seomti cste cMo$ur Aptul ca singurul corp we arunca brdeaum o umble
scutunda lenl in ocem, Explicafia rezidn

cncuhrd pe o supralhF Dhna este o sfe.4

-fotosraiile luate de $lellii arrifciali ai Pina.tului $ de mverele spaliale de la
disteF foane Imi przinl5 orizontul Ptufnlului sub fom! d linie cuba;
-pozilia Slelei Polee Fentru un obwator anal h Eclaror ap@ la orizont- Pe mdsure
cc acesla se va deplN sprc nord, acede stea pare cI
ioaui tot roi mult pc ccr, penn ca.d
la Polul Nord ea !a fi vazuta de4upra capului;
-ridicErile topogaice eGctute cu instrumente de nlm prcizie dovede$ cn suprafata

-mdodole @deme de Evisafie

inteneiazn pe pemisa ca Paman este .otud.
sema de faprul c, de @i bine de un secol pozitia narelor este delemimla corect prin
mlodej se verGce vahbilitatea prcmisci,
Masuritorile ltri ttmlodenc
Cu loale c5 vechii greci ajunsseri la ideea.d Ptuuntul 6re rotund, ti au cmis ipor*
asupra circuo!.brintei lui: de abia in mul 200 i.C. a fost efeclualn o nrsurftoae
in
'ji@tn
pe
prtuipiu
acest $ns, bet,
u
astronomic @rect, dc cetre Enrostene.(fig.4.1)

Erolo rene a oblc^ar (, la Syerme(Aswr n LErpL toldliure sirJ,tJ pe fopicut

Rrului 21" l/2 lar. \o'o'ca rute Sode,ui ld tu1a2, in rimpul :ots.lrului dp vJra \2. rum)
crd! direct in tundul @i Entani adn ci. Deci, So@le F ann atuci Ia zenitul locului,iar
rmle lui foroau un unghi drcpt cu supdfaF Panfnrului la larirldinB rBpeclivr. Pc de alta
pde. h Alexddra la a{e.t d.L r@le Somluicadeau Ir ni&; suD r, undide t/)O dr

cncuaferinlc(160:50)su7' r2 fat;devedi(ahlocutul
AF cu se poale constaB din raporrul dintre r@le pelele ate So&etui !i tiniite
dJ* oin .enrul Plminrulli 4ul pe.re-l den'ie sLpEtatd Pannn,u'ui i1..e
'adiale
Ale\"nJri, yiS)eme c".e dc aemnec esd..i 7" .l r'dl.)Ooincucu'le.i'l.reRqr;.C]

rtoie $6cie sa s d.lemim dahla rereslId pe Ufla mrd.sud nrE cee doua pu(k
ri
sa * ,mulFa., lalolm ei cu )0 pe tu a afla lunguM circumftrinlei,
hErosrene a @Bidemt disbr. di,ke Atesdria
9iSlere de 5OOO sradtrldeac6la
nu eB dectl o evat6. ipdximtNn. S-a obtinur asltel valo@ de
Z5O.OO0 *dii Denhr
cKutr'larirta Plrdorulul CoNdenind v.toe, ud sEdii echjEllt cu tSs nl.
a r;hd o
chumf.riDti d 46,250 trl cea ce reprezinrA o hloaE apropidE de ca mta 40 OOO krn
Miiimea cub9rii lrafetei pa&inlutui capdrf, npoaeG pdrca in probtemle

, , at @inl- pdh
!ubrl
Ehicuhle spalhte
-P,mlraul o cliNoid tunir

inctGiv

sleku anificiali,

de

P.jftle psupuned privind fom reala a PinA ubi .u fosl tdcut de crE
astrcmoul Eancez J6 Richer, ir eul 1671. Fiind cimis h Cui&a Flmezi neneu
efectu@ de ob6fraE skorcmice, el, ob6eMr., pendulut c*utuisau ramirc in umacu
apoximtiv doud Dinue !i jum,tar !e zi . Ce@l m reehl tucat pendubl lug d. 99,4 cm
bar saud c@re la Pdt.
EI.a atribun, @Ecl, esr fapr smvnarei mi mica laoge Ecuaror, stabuhdu_* nu
peste muh lmp c. ac6t l@hen nu pule 6 erpil(at daA
DresuDurend et rcsiunite
euatoriile ak Prnintutui * a[, roi depane de centrul scsiu; &cir arele sil;E ].
dEtdl!de E@lor.Uhenoi msudrorite prd* ad @trfmat.i fom pAminrutliesre (a
uui elob sGric ru'rr' de-a lunsul si polarc ri ugor bombor tr Ecuror, tomr.uo*ut subd
denu@de elinroiJ tuni. lru.tin3oirt dcmoti..
Ec^mloJul r.nrnc m erc $ e{r. cq mi mae cr.umterinl. po,ibita.
etip$idutu,
-luru P54$nrului
cre arrioud to4i cedrilu8 ,euullal) din reiJtj pim tu, q.
derd,m.,l nN rclarq plnnic. a parutului. drindD{ ,oFu de echitibtu in Epon !u to4ete
de ehviratie $ rclatie. Confre turii prmS utui a fos obtinuL
in s, al XVnt-t@ ;m
lucr.rile a doun etprditii.recr@re de..rE Aedemia Res,lr'a. p-i..
&tivnor.i in Laponia (1716-t717, iar celahA in ap,opiets de Fcudor. in F;ui.tor (tit'.

*ii, a.Gti

r741I

Io ciae rctujite

di:lmiu.a diderolui

ecudioriat ar p.maniului 4ie de t2.?5? kn

ie lungim.a dei pola. esle de 12.714, ralend o diGrati de 43 kn Tunn6 t soiddui
es. Bponul dinrr aceaee dilmnla g
e@toriat. apreL allt275?
aprc;.

dimrr

tD00.([e.t

eli

aeqe crE obtirem v.loea aO.O75 km p.ntru circunferinla (uaro.Eld a

. _FoloMd
remrnlulur,
Ienuu cdl.ule apro^imtile
tutosetr. vatode aO.OOO kn Tunird ptur1,mutli
ra polr
bomb@a e ia Ecutor
ca tunsims mului de lo pe mrijian $ difere d. ta

^.

pori la E @br,

[a

,Prmtnrul ca c.oid
mi pr*i* au pelfu sa e @rorare c. rom
^- - YT!.!l..it Bodezice
r.manuu0lcindx+
rbikmtie de re[ef ene nqeguhrA fird poprie ptsde, noanB, de
urce a powDt.tr deNmtea ei d g.oid. Din puct de \ed*e
Go,elic. supEtaF
*re pcrpmdicular. in fi<e pucr pe dn(ri. fo4ei de sBvir4F. F, @eeu;d;soijutur
Dqiriei
clor n rilor rioc@elor pretusile @sind sub conilnre
)!
Din caua p@nter uei Ei n@ de mc, daupra tovelutui mAni
s conrimme ion,
S^v,lalici la Erelul Darii ere @i mici. In @6(int supdaB wtului rrarii su uprafaia
Eordului depdJ.$e in.inattm, sub contiR e [psoidut cu a.in. sup,urula a. *il,in1i.
lo b@hek oc@ie addrci unde lrc de oca ere intocut. de apa
r", o a.*iiare m, .i.i;,
fo4a rBvikti.i h,Dwlul mani ste superioea_ cea ce face ca supBrat goidutuisa
rEr;

pe sub $pla6b e[psoidului dc Eteriat{ D .renta dintrc geoid

zGru m pe conriftnl. si.te el ruli + t20n

,i;lipsid;r

de obicei

d;

*y9>

4,2.2. CoNdintele

q.n.rui.

fom. Plmantului
.n

Eorm Pdnaduhi detmina o si de .oMcinte, c@:

lmiEln ti incalzitd itr intrginE, b acelati timp
- supmlala Psrnitului nu poate nparlea
expu, Sodelui ste aur, pe part@ opus,
. de cdtre l@h elae Daci h

form Pama

ului sle respo@bil, 9i de

incdziM neuilom, a supmflei

sale.

.ubura suprafefei le.slre face ca ughiul dirtrc r@le sold. $ pleul odental al
lo.ului si 6ire pe suph&F tercsti in tunclie de larirudirc. Asrfel h timpul echinoqnb!,
rele slde ajung perpndiculm pe Ecuror, rs'seot Ia poli $ fac u ushi esal cu ushiul
compkrent al latitudinn p Eslul supnElei; drcfl mre, pe mrsurl ce ne indepartlm de
Ia Ecuaror cdrE poli, ca czultal al oicFl[rii uodiului pe @e il6c rele $la,e cu sprafata
terestrE scade c&tilata de (gldue primiln F uitatea de supra6l5, rakend o $rdm
treplalii $ a tempmluiide Ia E ualor spa poli, Astlbl, la Ecuaior tmpemlm medie anulI,
la nivelul mrri! esre de qpoxinau! 2bu C rmrilaEa-de emrsie soie-5 prlnito fiind de p.{e
145 kcducm'/m; rempeErua mdrinualreslede l7' c(.7lcsrcm' r.
Acedta difer4iere 1mic5, daloraE fotmi Pintuiului, delemjre oxjstenta lnor
evidente deoebili seosEfie h1rc resimile situte Ia latitudini hici $ cele de la lstitudini
rffii. Sprc exmplificarc, regiunile cualoriql p!zi e clime caldz, pldu, rci tot dul duri
cu scuSere bogatn in @ 61 cu @le pole, cu cliha Ee, a@psite de ghefui ii zdFzi

4.3. Strucrun int.mn

. Pnmeriului

ea di@r{ a structuii intme a Pi$a uhi ou este posibila din a@

temperarurilor i presiunilor foarte Mri. cle mi adanci foFje efe.tuat paDd in prercnt au
delrtit dod 12000 h in inreriorul s.o&Fi, id ele Mi adanci ealdii de mnE au ati6 abia
3000 n Prin uru, a Iost !voie a F recuge Ia procede de cerceraie bdirccli a slro.luii
inlem ! Pdsanlului, O prina mdalitate a fost co a cer@t&ii dtuitnlii Pamatrtdui de ceft
Isc Netr,lon. Aesa a calculat cn d6iLtea mdie a Prnantului ate ie 5,5 g/cmr. Dn, 6te

Caet

cmo*( cl rcoe cm

compu sodta rerer,d au demirari q.. nd oepa!.sc J urcmr prin

u,11@. ya dedu: ch in inkriotut pamenrutui rEbuie s 6e mc,"
.,rr mai
me. lnresdsarea derEriali a shcturij inrrne a pdmentuhi
"
p,i,, pi"l"J""
sismmeuice- Lndek *ismce
popoEr o inredorut soa4ei cu"t"**t
ac*toro cste in frDclie de de$mtea mediutu ii we se prop,e. Cnr privetk
""*,tG,i,l.
ripuril. de unde

."

a.*or

vn*

lons udmlc -acestq au v.r* de prcpa8&e Ga m' Me si* propJgd arat in

mdnr. $rde c,ir ri in elc li.lude: undele E seisalc -nu se prcpad in mliiie 0udel
Undelc ep.|tdat. Acestn e tunlqlesonduhtn la supdGt" ;"",1.;k,.,,,"
i.p,;;;
____

Unde

Studiul popaglrn undelor *ismice a demdlnr cd h intriorul pamAntului s

evideryiazi slprafeteL concnlrice c@ mheaza schimM.i brusle tu ftBu! sccstor unde:
apar Enoii, REactii si mdifc.ri ole vir.a, de prcp.E{e. Ac$o au primir num de
:upolete h dKontihuitatc deom@ ete provoacr disconhunAti in propsE e- undetor
se:smice c*a ce m, r d.sconrinui[n ate deNi,atii mrnei ce inrrd ii alcfl;iE; pinerei.
Pe boa virezei de propasar a bdetor seijmi.e ss tcular d.nsitat;,i $a ajM la
concluzia ce Prhantul aE o Jrr!.rutd tuur-conceniicd, frid atcallit di, sl6tu;i cu
d;6n4i
diferire

o i* slroeazd ! M o t$e!tutctustq iasrae $td{ tolrutdoe rccr

tul ,upp'frcol numir si y,ar grzflrk do@e de d.nsikka apopElu d. Fa J
ertuirului. ln Rrlilak oeq jEt arc in @mpom a e pe t.inar rcc:te tsrmiri* ,j, rcci b-i*,
mcrMo'h(c r s(dmcnrd.. srarul smric nu e,rc a muu, ciaDae:ub rorm uno, D.di,ri
La pan.a sdpe

dne*.St

ue

@E\pund uscarurilor conrinenbte. Sub rralul sEtor,c se arb srBrul b,atrr.

ue;sk

alcluir din oci bdzie ti se @nhuu. arar slb oc@rie cil , sb @ditrnre. Conracrutddrre
ceh-douI siEc est dsr de supnfrta de disonti itale Connd, @e s grse$te la adencihi de
1030 km sub cotrri@nt. g lipsegte in rcSiunile octuie.
. AsGl, se indi\idurlizeazA dour upuri dc r@atl:

smrultullic

r@pent pstiltde
stmrul b6zalric r srarulqEniric.

*dinMr.

rco14{ dc rip oc(anic atL.lrun, din

subtin g 3coa4r

Fi*

1.3.

d. ril

con.iDetrtat atcaruir, din

st!d&

inrm! r

P. r

utui

aesor doun dpuli de

scoeF drmini tipul megaretietului
Exislnla

ier$rui b.zinclc o.ertricc supmpu*

*oetei de rip oedic ri ucalurile

conlire al suprapuF eo&tei de rip

condr.nlal, Lr baz skalului b@ltic
se afla supmfat. MohooviEia (Moho)
c@ apare la 30-70 km ad6ncime sub
conrinenre ti 10_15 ko slb ocmg De
aici in jos urmazi nant u. tcGtri cee line paoA h ad6ncin; d 29OO kn Muhu.
suprioar!
htinde pa.A h ademimea de 400 km, in tupriNut siu
iidividutiEa"n
alkmtfero in ere @rera
.na in
ropitA Malerir crR atcdruiefle mtaua,re
deEiEti de
3.5 g/cm'J. Existenra rsreriei lopne tmsmr u armo\ter, ee mluente

LJ

rm

23

deremide in folr@@ rcUetului mjor, i. MncmGa $ cutemrete de lEmani Scoal!

imprcune cu pdtea supaioaa a nat lei atetuies litcrn, 6e atiage grosimi de 100n50

lr

adan.ime se slslte suprafafa wiech.n-ctrI.nberA c@ face @mactul

dhlre m taua ti n@leul rerenru- Faplul c5 intre adencitra de 2900 *m ti 5000 km nu se
propaga bdele seishice llmve^ale, denold ci nrateria 6te acolo io starc fluidi. Acstei
ptuli i s spune n(.k!l
5000 kfr adarcime se.fli suFa&1a Oldhrm-Gul.mbers
sub c@ e prcpagd atat udele lorgitudiml cat $ cele tmv*ale.
D. h 5000 kn adancim pane in ce rul Pftna uhi aoe nucleul intem ln
rureria s comporl4 din ooL e
$[d. DeNirarea n@leului vabzi de b 4.7 y.rn] la pan.a
idperio 4 piE la 12 14 s/cm', in cenlru. Tobdara se 6Bide!6 c0 nucleul e,le skelutr
prcdoftjnmt din nichel ri 6e! o'uIE) ce6
e iopodaqd penlru c3mpnl msletic al

La 2900

dtqi. k

4.4.

ce

ce

Cildur itrtnt . Ptmitrrultri

Stralul superf.irl

vdialiile dime e

6in

al $oarlei teresr& przinte v iaE lemicc diufu d duale.

para h adAeimea d. l-2 n! ie ele euab pan! la circa 20 m in

zonele redpede.Sub ac6ta adaeitu apd n stml tolerr4 a clrui lmpemturn esle eaalu
cu temleratra medie duald a aetului dh rc8iwa respctivd. srrarul izotem esle iNd subfire
li sub el t mt ralura hcepe sA cre6cd, MrsurntorG efectuat id tuElud, dnE li fonje au
snar cI iempenlura creite in sned cu C la
3l d adencime. Adandnea ncc.si
pe.tru crettere lempemtuii id so Jn cu l0 c se nme$e treapti geotmicn.
valorei in gade cu cae cre$re lemD.ralm pe 100 m adiocitr poea numle de
BEdirl Eeoremic. ir' medie valoa@ aceruia ee de lO0. in r,LL'e, in 'egimnc vdlmice
tenleorura esre nuli @i ridicaia d6ar ln regiuile de platfomi,
Av6nd
vdm valorea nEdie a sndienrului sdremio realti ca in enirul
PAmi dlui hFnrua ajunge po@bil la {(]OO o C, poate chir roi ,ffie. VulmimLl aiE
ca in arflosts, Jc6tA kmpduri depitefle l00o-i200'c.
Le8at de clldua i.rdnA a Ptuinlului s-au emjs div@ plre.i:
- o p/ird rrsl, B1e @roidems cdldta i"iliold <Rail.@r',d) tite.i, dinlro fazi h stee
hcedes@ A a pbetei. Ac6td crldurl d fi rcaltat din con@n1ru6 govitatioMld a
mleliei dh rebuloda din cN s-a fomat sisiemul elatr ti efl a r5lm itrmgeinalA i. dmsebi

fee

in

-o alta s!6i 6& cotuidedn a 6 cea tqltati di dezinteErdrile radio@tire rtrodEe in

intqiotul Prorfiului, Se apreiaze ca deiffegrftile ndio&live e produc lndeoebi ln s@ati

{ildua

degajati lrin ..ir,an:ared !,or ni,erale 'D intdiorul Paddntului,

{&tiufi ap@iabile de cadure se desaje ri h unek raaqii cri,tice doter",e, cN se
produc tu inldiorul planeiei.
s-a invocar 9i cauura provoqtn de coliziunea neteorililor,
6nd nruk mi lMe
in faz initinla de forre a lnnrnnrului.

*sto

Clldua inlmd jorct

rol inponet

stand

wlcmismului cu loate @tr4iniele lor.

4.5.

h b.z

nisc.rilor relonice

Cruvit.lia tercstri

Prma

ndiGsln prin .lageei oricircr ator

corpuli. A.east tu4d, in anfomilale cu lgr arractii urivcBal desoperia de Isac
N.Mon sle exprimln prin fomuhl
exercite o Io45 gEv aioDaE c&6

@6tera gEvitatioDr5
mri nb = ros.le elor dou, @rpuiEc
d = disleB dinEc ete
g=

arBs

md teoreric s @tuidera ca fo4a d. ataclie gaviralio.ali a penirtutui se aptica h

plerei.
.enrrul
ln ae$ ca 6re widmi ctr pe supaaF r.rcslr, valoa.a fo4ei de iE4ie
.rerciktn de Pemiit E ates Elori wiaE ta *@lor si la poli din cae luEimij diterire a
@i rer*tre. TolodllE. mii@ea de rcutG d plrtututui gemFaz. o toq, enirif!8d, nub h
pou
.

In

ri rE&nI

Ia cu.ror. carc

Exprimr.r

s qRil. h ccuadr Ir *m op;

prr eeledtE p. cm o

imprim. @nn

j d. ms!-

d'e

fo4ei

Gtie

to@ tuavnodoGr,

valoa'ea d s78.t (m/sr Ia ecu.ror J de q8t,l c^/sC b poli p;ku a

Dvuue
rceatd r@Ie $ a ie$i din camput smviutionnt
coq u. nc"oie a. o ,itaa ie
I l2 kn/s{Drim vitea cosmicfl.
Mtuurfio,' mulLiple & dcmoBlEl cn in divee pumre de De suDra6E kr.stln ao.r,
gnviration ld 8rc wlori roi hici $u mi ,@i de.t c.tc carcuta"
*p*i,,ia
abat.I de la varo@
Fjrd nntrnte anodah eravitalo&/.. Eh sunt
de
Epditia in scostr re6r{ a uor
de rcci ci dmiiatr dihire; a.olo itrdc skt rcci
wi, d.w oW anorulii pazittw ilr urd. sunl mi puth deN ,,o,ar., ,egary?.

l.Btre ee

rGru u

mmu

ri..ri e"l**

porc;k

@. Mi

Altutir !tuvilorion lf, Rppmd unul dir principltck nvorc gcocmrserie, urc
.oece!.e
o *0. de poe* , tdomne in S.osisrem: cad.re peipir4nlor ahosL,Le,
NrgeH apelor r6urilor. dilmiq .rmjfRi atueci,ilc de l"*,,. ,u.pa. . ri .rrogo[,it.

Fi8 {.1- Coic.rti. mod.

inr.rio

\\\ tt

r srpF ntudrii intdi. I

A . tir6f.n $p.ricd = (68,): lirod.n
r G, s.prEr. d. $!nr,u M. b . ;sE,d,r.-

cup.iozrrnd po4irn' d.

.,tt

pt&i,i16knc

rmid;.. m(cftm. d
rr6bi d. cr.ntid. anvdtn; d: -iu.tdtinr.
mlrri. ft .htiu[ (Ltrrcso. 1930)
@trv.ntr.

jotid.u

Chi& disr.rta g@sisrehului 6re @nd{iomr, de

aractia

Braviiation

ahtie, pin

atusleB
disipa

4.6.

in

ls a

valoa@

Ptuniniutui Ac*rd

ei

acluot

nentire
9i hidrosftE @ in [De ahcriei s-e
spaliul @smic ircel Bosi5lemut ed

M4n.risnulierurru

Globul teBtru coNtituie u imeN msml elual. al.lrui cinp (cimput memic)
prczirtd c@crerc foarte .omplexe privind disribqia lui in spatiu flolutia ln rinp. Linijle
t,

de forla ab campului menetic sul csbe li converg in cei doi poli mgnetici- in eDjsGra
nordicl, polul haanelic este situt nr Arhipelagul Canadian, insula Barhursl ie h emisfera
sudicl polul haBDetic elc siruat in Antecrio in aprcpierea Tnrn Adclic (680 S ri 430 v).
Liniile de forli ale cSnpului g.omgn lic hc un emit uoghi cu neridiarele goglafce.
Ac6t unghi poeL ntrele d! declinrli. nrercticn ri se elte h alculEM dirccliei @dnlui
s@gofic. In aceh tiop liniile d fo4e ab canrpului seomasnetic hc un uighi 9i cu
orizontah locului, ele 6ind Enical h polijeasnetici.

intruc

-,-

al Pinartului

---//'f1

empd mgnetic
depla*a2i l6t

li Montoir, in

aplidea

decliuliei tEbuie$ inmdus

coetii Din &e6la cauzi

mjodlata haldlor lopografce la
sc&n mde cupind .taie aupB
publicilii
decli.afiei

h &!l

nr4ii $i 6upra mtuinii

Fh.4,6, Hirb ia8oihi !Globulu 66@ (Shhl.r).

9i

de fon, ,le canputuiseomBneric slrAbar supmlala palfurrruiFiind D spaliut

.Liniile
-h@qu,br
orotnuind Drgtrcto5ler.. A*dra pEzima .sp(rur uq umbEk uiago ce
porqjea, Pdni{tul dc Ediatiile comie nocive, Totodate ea caprea, }i vinrulsola pe cmldirijeaa sprc polij msnerici unde r produc rurcr(te ioh(. Aera *;4oEs

dscrrr.ilor eleEie povoqre de pl4tm viiruto $hr in dmsf@ imtG rde6ala.

OriSin$ ciimpului gmtu8fttic nu esr. p( deph etucidau. Sc admile blug ca sdM

hsdMenlaL a cimpulur georn gnet( rrcbuie sa 6e phkrd in hrerorut pandorului Um din

erT[elii .oror, in invocdq unui 0u elecrric semt de hi,cnrilc de .ont.cric din n,ctedl
e*em ce es& fluid. Daro.jta mtcfii d. rolatie a Pdmantolui, caopul .terric di, nucleu,
rclindu-s creeazl u canp nugnetic. Apre a9a-nwjrut fef,oftn de dim. Dc me4iomt cd
ri ionosGd (cEe e .ote$e i ea) e avea o @nributie la fomea canputui seoMgnetic.
Car.pul geomenetic sufern unele mdifcari. A51fet, v&l!lsohr, ke ue p.opriul snu
caEp @gfttiq penurb, canpul gsmereliq prcvocend aJa-numitele fimmi @eneiice ce
buiaza comuicaliile adio.
S-a .odlatal n
tEcurul 8@logic al ?rma ului. c6mpul mSElic a sufdir
schihbon de pohribr. A los elaborar, o *xa paleoma$.ric! e srobilcita *himbarile d.
poinsle rle cinpului seorEghelic in timp. Ac.4la serurr. dekmiEea vr$e, unor
rcci h ba inv.sliga,iilor paGomsnetice (Srudi.@ cmclcristicilor .ampului p.l@msrctic
di, recu0. AMeNa ceellri au coBritun egment p vjnd dpLqea confi;deb. -

4.?.

Mit.Ink lamirrutui

coNscirl.t. torgognfie

elelallc planele din cadrut SiJemutui S6tt{, pimanrul etecheoz.i o seric de

mitcari dintrc c@ Mi iDportnte sur nitcrrile de rolal,e 9i de ,r,otrria
Ca

ti

Milc.q d. reralie $

efecluesz! de Ia vsi ctire 6t. potatia se fM h juul

uei
inagi!@
int.6@rea, sup.sfala goidului io dou6 pud; dmerEl o;ue
nMile poli gogBli(i. De aici tiotuumireade de apo[torcese mid6acey(.a. Unutd;k
po[ poafl]l domirca de Polul Nord (e6la 6ind orienr spE Steu pol&a). cehhh potut
Sud. Lajundlarq distdpi dhtr ei doi polj $ aon u erc im8iE dispu
;rpndicute pe
ldlilor, acesia find d.omit E.uaror El divide su!6fata re*t.i io aj,a
emisfeE nordici ti nisfem sudic4 ncc@ altnd ir c..tru cate u pot_ paralet cu E"mjsrw:
ualorul,
intrc ac6la ri poli s. Fr t6a o nultift de GrcGi c@ sn toca prin oric@ puncr de p;
suprafaF r@sl.t Aese
poda numete de n,Btct. g.;gEfie. A;se cerciri
P.nhre su't tot mr mcr F n'r5u.i ce n indepadam de Ecuaror. Disbta d,nk Fcuaror
ooMe ddE.ms. paralele expmA prin tu8imea nutui de cerc diilJc Ecuaror;,r,
4.7.1,

d.

ce

c*ui
s

Totodatt cei doi poli pot fi miri prin liru imgide cm kic Ecuatonrt iip@lete in
ughj drepl Ae$c linii poalra nmele de mcridi.n( gcogntic.. pe $pDfata paninruluipol
fi traste o inf.jtar. de mdde tip.rakle. cu ajuronl ftidi .lor ripddlelclor s po;k
slabilj pozitid odcnrui puel d p supr.GF tc6trA. Di$eF de h Ecuror Ia p&atela unui
pqfl r nueflc lotiludln. amsrrfi.i $q poat. fi nordicesau
duon (mnfen mde
"udicl"
ga*sre
puncrLl
k
ov6nd valori O0 cdnd puc,utse siruelz, F EcLahr ri od daci puncrut .sr.
_

st

Dacr p.etelele
cercui inrrcsl meididele sut jurdtati de c@urj ce przintd
eeer$ lugm !i a caror qo.le se inchid in ooli Dou6 midree oo6e alLituRf un cerc
Meridiautu 0u ii coBpude pe pma opuja merddutde t8oo. p;lru ca toJrr mridtuele
surn egal ea ales .a odgine,
md conve4io@t m*ididul @ i@. prin ObFpatorul
astrononic de Ia CErwich (Londn). Meridianul dar ri cu cet opus tin!rt supGfala rEslra
in dou. .misfeE: Emisfera esrici Gituai. b 4t d mlidimut creenwich) 9i EmistB veslic,

li

(@ e i

inde de la vest de mridimul Grenwich)- DnlaF &f! de prntul @ridid este

afle pe prmul
denumra er'.. eu ve$rci, Ae&rr poare rvea valofl mre oo csd puctul
mefldr&, p6n. la l80q cSnd punclulse siruea, pe n.'idianul opu. Cu aiurorul pdlelelor ri
poate stabili pozili. oricirui puncl dc pc supralata teresrri. Latitudi', ri
@ridimelo!

lonsirudincoNtituiecoordomteles.osmric.

Fig.4.7.

istemu I glo6al

!l tu$lor

orai.- Liiiadc shimbercod

eiipartlam BiriEhr4ii.

Peiioada dc rot.tie a PEna ubi repr@i n tipul re@w ca plareta se execute o rotalie
completa iniurul d.i sale Delmirea acestei prioad se face luind repet o slea d pe bohg
pdioadd de o durati de 23 h 56 mnr
crcscn. Mesurebrie drrcnomicc au &ftat ci
4,09 *cudg Penku ca reperul a fost o stea, Prioada poartd Nml de zi sideroh. Dar, cum
ea mi apropiala stea este Sod.lc, cee poate 6 cociderat repd pe.tru masuraa totaliei
Pahartului, se poste worbi de zirl Sol1rl (rimpul scurs hlrc dou! tMcri coNcutive ale
Sorelui prin deplul aceluia$i trridie). D& Sodele nu ririne ,x pc boha ce@sca, El
executa o mircre ipenid din ca@ mis.ern de relolutie a Prm6rlului. De ae@ Piflentul
mult de o roialie pnrru c. sodde s. ajwgl
lrebuie sa erecute
!rcprul aceiuh$
plu mitctra
zila
siderali.
in
cauzn
soka
6ta
@i
lugA
dccAt
mridid. Din
d@ta
apa! 6 a Soelui pe bolla cerqsd 6ce cu vit@ difsilc in cusul uDuia
6te esaE cu 24.re. ln
ulilizazi ziua sohrn mcdic
nlclor estc variabih. De aceea
pate
dinlr{ zi $hrn nredie.
om
ca
fiind
a
2+a
pncrici @ unit,lc dc mnsurn ea defDn ti
Ac6ta Ia randul ei ea imprrlit in ninute (o orA = 60 minute, ie un hjnlt = 60 ec.).

4est

mi

edla

nu

i!

hc

ce

cdc

complel, in
pdioada de roElE a Pr,Mrului. v m utrshiulnri de rordlir esle &eelsi p. roala supElara
re'srrr. inrucot eruile d.*ne sud inesale vtrez de deDh* inJU'ul eie{. rncxj,nr
la Ec D,o' (465 lr,s) 231ms h knudin de oO0 rr nllr la Po[.

Deome Eece pmct de pe supnlala tresra desuie

Conseitrtcl. nit.Iii de ret.tie

Mit@ea de rclatie a PrDrntului delemhn o *rie

de

c6te un

offecinfe:

ce inrroduce lilmioroLea dihd. in rhput zio se

t,
:!,:::!,1.',kt.'
qegeEa ",,px,/,.
lempeEruii
!i
aerutur noapka remperarur6 \qde, i.r a6b
anem.nB,Nl4E
p6vo..1 rnodificrri d4 ppr&,c;
--^,..-proouce

@t4i^ lo4ei .e til"ee c@ a.lio.e.zd pelp.ndicut r pe qa polilor, din cenltul

_,-_ . - spr
pl@ti
Fqjor. Ac6ta &e v.lo@ @ima'la'Ecuatoi nr
in linp
i \e to to[ csk nutE,
ftpt tutqabat ptia bonbarco pdnantuhi i fuLes e.latotift{ C.k;t*
fi,"- .._";.,;
rctiooeszaalpa uui oa aoar p sup.faia r"rcsd se fac.

,*

";;il;;i;fir;L

Uc:
C = foia cenr.itugd, neqnoni (N)
n = n@ oeului esp*liv (k!)

R=@

r@$ra (m)
w = vilez ushiulara de rcrage a prne uhi
(2tdf @d/3= 7,292tt5 .
sl
T - periolda d otntF a p.mintutu, (2J4.s6 4,0o
,
@ = hftudin. l6d
'lni
. O al0 mBcinrA
EenmG de ol.tia pdmirlutui sre apailia fo4ei Conotis c*
--.
&(oneaz_r
aupra corpu or a!,te in mi!.& pe supEtaF leBfa a*ii*u-ri _* a_"-,, ;
emdrera nordr, 9i tprc stanga .s enislea sudicr, (fis.4,8) e*_.
* .,..**i -",
pukmc NpE ocdrito ttchid. ti
c@obe_ Dc dcea drrak sLna dituDr. irl *- sv i"
ya11s1-o-i.*" sF spE Nv D emisfed sudice. cuEnrii ;ini d+Bzi oe ;
ifotrela
i!^.mlEtr
((juu St,tmut .), De 6mm( se coEiderA ci
..A*." ,ira- ."" *,
puremics.in mtur drepr
$ mi rdE in rututsier:e h;mi!t@ nordca ri irrcF b c;;;

tt\a

.ftisfeB.u.li.^

Valo@ fo4.i Coriolj

cu ajurorul

h
(kcl

se ooat catcura

lomut.i;
Fc=2mvw3inQ
= ne obietutui in mil.tre

V = vitez de dept6@

w = vir% uehiular, de rolatc a

Prmeotului

q = Iatirudi,a puclului

e aoI obiecrul h u momqt dal

Ia caE

Io4a codolis &e en?i nuli

E ualor $

- O dd @6einF,

@jDt

.epez a,o

Ia

cltea

ta

poli.

cihpntui mgfttic

29

ooMinld d.

4.7.2.

Milorc.

ordin pEctic o comlituie $i vdialia orci pe supnfaB

l@st$

(tusele

d revoluli.

Odati cu mh6a in juul dei popr4 globul ter6ttu eB e Ei o miicde in jml

Soelui @e &e cdacter de tmlatie deoece in cad'ul aceslei depldrri e de loratie a
PAmentdui rasaoe p aleE co ea insili- Orbita pe cee * dpl,sazE Prmeniul prezinr5 fomu
de elipsn, Sodele fiind snut b uul dio focele acesreia. De cea distanta de la Som Ia
Pdmar* 6te vriabilr iiid dc 147.000.000 km h periheliu ri 152.000-000 hr la ofeliu
(puclul cel @ilndepafiat d Sode). lj prineuu, PEma ul se aln in perioada l-l imueie

ir

.feli!

io perioada 1-3 iulie.

Parnanrul se depl6e.zB pe orbitn itr seE dnct mrenatic (in sm iNers acelor de
ce6omic) li pecurSe orbita in 365 2jle, 6 orc, 9 mi,ute $ 9 seud, eeasle perioadn nind
denM e
sideral. in confoftitate cu a dola lege a lui Keepler. vitca de deplasare a
P&nintdlui esr. vaubila 28.9 kn/s la otelu.sr l0 ki/s la perihe[u. Aia palilor Prninrului
lormizr cu phnul orbih m unghi de 06'll. lnLli@q ueipolilor sutm uloee moJi6'*i
dh quzA cl globult@stru nu est Frfct @hilibsat mdeiia refiind repdtiztl uilom'n
interiotul lui.
aesla se mi adauga ti atr&lia Lbii c@ linde sn aducn plmul euatorial al
Prmaduui in phnul eclipdcn Radtard 6te m balaB comllex al paklor ciiuia i $a dat
dmmnea de nulalie . poliloi El se produe pe 6ndul u,ui b6lN mimm c@ prcvoaca
a$a numila preccsi.
cchitrocliilor (dupn fede lur al PnmAntului in jurul Sodelni, dei

ti

dupe

fiece 6,

nriudrolile ficute

@Ntala ca pozilia de echinocF

.eptd putin
rezulrd cI ciclicitar@ muaE esre de 21.600 a.i.

mi deme).

Fig. 4.9. orbiri Prmentului 6rc o

sGr.le$rfidii

niul dii

[d .

Din

?lipJ iT

LII

de Soe
cm sunt cele
ai sLriliec.

Pozjia Pendntnlui

ofera unele siruaE specince

din p@crele echinocfialc

Echinocliile reprczi A sftlaliile in

slarc ojun8 taoeente iu poli ii
perpendicllde pe Ecuator. in ace*r
situtie ziua este esa]i cu noaptea in
timpul unui
se individullizazn dou,

cft Iulc

atfl de

momntq 4hinociul

de

prinAu.e Ee se predu@ 'o jurul d.tei de

22 nunie i ehjnocliul de loannn .de e loc in 22-23 splcm6ric.
solstitiile ur slualiile li @e @ele slare ajung p.rpodiculd pe suprafaF bresrrd
in cele mi indep&tate p@te 6li de Ecuator, situale h I02?' ht. Solstitiul de varr se
prcduce la 2l-22 iunie ir el de iarna la 22,23 d4enbric. La $lstitiul de v&n se pro'luce
ziua cea ftai lun85 $ noaptea ca mi scutd in emisfera nordicl i& la slsriliul de iamn e
prcduce ziu @a mi lutrgi si nosprea ea mi sculn in emisfera sudicl

Fic.

r.lo-tdilh

@ror p&D

$eE

.t! f.minNtd, D.

idr prlhrkrul r.i

p.6!irut!i

\-I.\.

irr." tt j

ia

br. eL 9.h

-<Qh,^i{

sacr,,

(,

(b)

Fit,1.rr-unsiiudhd.incidot ib r@tor serc,uj ,. rirpul slsritiltui:

ir

l.

q lollrttiut d.

wd:

b.

$kritiut d.

mi$drii d. Rrclutic ri i ,o2itiei sei potitor. durola zt.tor J o mptitor

. Daronti
vdiaz.
in limput mutui Oc h sokritiul de vs.a i p5n6 Io el d imi duEr.'ahi cie,o

ll
s.dere ajugand b esalia zilei !i a noplij h chjnocliuld. primewr. De la $lsritiul de
imd pa,n h sobt4iul de vre ziu este in crestere, esaliaa zilei ri a rcplii producandu-* la
echi@cliul de pio.ivara Gnulia ese ulabiL pentru misfera mrdicn, in enrisfem sudici csle
'lotodate se indMduari2ea2, dorimpurile cse sunt @i numroase la hnudinile
mijbcn (prituaaa,, vai. roanrA imd) $ nai pulin h htnudiojle @i(vair, ianln).
Tinpul scurs intre prcduceea de doun oricomecutiv a aceluiati echiiocliu r nuNste
m lrcpic (365 ziie, 5 oE, 48 ninuie ri 46 scude) 6ind mi *url dsat aul sid.6l, valoeea
e otunjesE la 365 zne 6 orc de aici rcahand eul calendristic. Valoeea celor 6 oe din lrei
&i e cmulea, adtugandu-se la valo@ celui de al pahulea e - !.zut6rd rnul bhsct
Datoitd forei Pdhantului, a nni.,rii de evolulie $ a dd polilor, unghiul pe cee_l
fac l@le Soeelui cu supniaP tercsird veiud in limpul unui e, La soh(n um din
-oc llntteaea sloti PolarI p6nd 10
emisfercle tercstrc este indrcplad mi mult spre Soare
66031' esl. unbalE in rinp G caloa opun se afli in i uncric La echinoclii rMele solare
sunl plpendiculare p. Ecuror ti tmsenle la poli.
Ca at4 Ilrllxlm de cakurd * cde P6mintul o prinEsle de la soee se imgsrrcnzd
inke lropice: Tropi(ul R,ctrlui snuli la 23027 bl N 5i TmDiculCrnri cornului 2l'2? lar.

su

rcnde tehpehte uode imdlzirea 6ie

ln1re tropice qi cercuile polare 66033 N ti S
mod@E, id dincolo d cercwile polde sunt rcnele reci, ude @ele sole ajuns de dou! od

pe

i, 16r hc unghi(:nicicu

sLpr.faB lere{rPozilia pe orbna leresll5 a puDclelo. echinocliale ti solsliliae impde orbila in paku
*ctode ineeal. adaueend !i vitea vaiabili cu c&e Pdnintul parcuge aceste ecloaE,
rczulti o inegaltale a &olir.puilor: p nivara = 92 zile 20 ore; vea = 9l zile !i l5 ore:
romra - 89 zile ri 19 ore; iena = 89 nle.
ituucat p@esi. echino4inor dep,seze pu.tele echlnociale ti solstiliare pe orbiia
tereslir. in semul .celor de cmsornic, id anudiie porioadc ac61a ajuDg si coincidi cu
pedheliul ti cu ofeliul. i. ss@nea sirulij eoliopurile deyin egale doun cate dou{. Atunci
cand prinaura ele esald cu v@ giimprcund sunl mai lusi d.cat lomra ti itum Ia un loc,
poale prcduce o incelzire climticn, cand toallM $ iam sunl mi lunsi, se poate produce

rdgenle.

5.

5,1, Orisinea

ATMOSTERA

ii functi, atnoslcrci

AtmosleE rcprzintE invebul geos al Pimandui, vctrid i! mnlad dnct cu

hidrosGra. Marta terska si biosfe.a cu cre idteractioneazi incal o sorie de Eacleristici sunl
deteminare d Mste rchlii.
5. 2. ComDozilia

atdosf.rei

Atmsfera e$e cotutiruila di .m meslec de sue cde in@njua Prnfnlul peni h o

in!]tme de nDi mulfi kilometri. Ac6t invelit de ei de deEitalea Imnnn k nitlul ngiii ti
r rrrc$e rapid odale cu cregera ahiludiDi. DeSi aproapc intrasa aimosfed (9770) se 8Is$c
pA.e h iontiea de 29 kn d6upm supmGlei te$tre, lifl1a e sup.rio , 6te snua6
aFoximativ la inntime de 10.000 kh.

lt

32

Tabel5.l. compuilia atmGfcr.i dup, R. Scon(1992)

q.z Fnicurir. ri edicrtarir.ri

p,c

,i.t. rqmhk. (ep,rrd-,!ponid.

rp-;i;le-rtu-E;;

AerulTU $ ccar^.1_srm@ten \e compLne in (ca

roi mre prle dm A.ot (78,084q.

120.046%). Aaruteje @Bided ur.temenl;urtu deodree
in[A ueu
in @mbiEtn chimie cu atLc eiemnk. pc de alrd pade oxiaenut.","

, sr
ca rcrE,J

onge.

,.*.;i,;

;;;T;.

se combim lror cu ahe etoenre t procesul d. ordtr.

Ardere
@mtNlibiflor repe/intd o lonn rapidA de o dde in rmp;e Jmle torme de ah@e
ro('brrul tirm l@(e tenle, d. o iee. Rejut a.rutur ro.o/g"t * conpue ddr-o.e; d;a
dre ee pEcln Argotr (0.o1406r. Dioridul de Hrbor tomaz oDroximliv
o.ot59i D.(
procenrur delmur de ace$a cj. fod redc. prezmd
o mpon;F dmsebir. ii cad;i

menoe

aG armoshrei

sl

fie incrDjk dc radraria \atoric6 provenna

d; h soee,ide

ta

rei

Planrele
fotosec CO: alesfric ln
procesul de totosrleztj @mbsandut cd aDa si
r4fomirdu-r in rudmli de wbon etizi.
procesul de lorosinre2a se desaja m i canuud
de oneo. ce attfet s-ar eDuiz3 roulnenLe ;t
@ciindu-s foane ugor cu air et@nt din
nJner.lek soulci reRsrr. ima de h inceDurdr
rc. al Xx-lea s-a ob6eNd ctstlerea prcnutrri
. ontinurului de cO: din ormsteri (a rezulbr
al faptului arderii unor enom cdlirrli de lem.
clrbune, pflrol,
nauale
benolda
indulriala pro.enrul CO2 di, atmosfera a crescur de la 280 pali per
mition, la 16l pi4i pe
mjlion h anul 1998. Acesri c.ertre a mnfDu'uldi de Cq po,re
avea
nedoriLe
mrerializlt in rid@q @tuiderabila a remperaruilor mdii ot. ahosterei (ftnomndt
de

l;

su

in

miri

,rr, in compoziris
B*. c*
sur n.onur, heriu. l.ir,.otrut,
.^_^-..f.5-L!r:
"..,mun ti ori.tur de arnoshre,
rqonur
hdmacnot sazut
rer qE lode trak h un to. ailar e*
0,001% din^rclumul roral. To6k aeee
a-e (e intr, in compozilia ahoqGrei cd Denecr

l3

st

Alte elemenre cc int.i in comp@ili. atmosferei

vaponi deapl @ndilionalide
su6a re-i oferl si de capacilats aerului de a imas@im acerti vlpori ce h randul ci' 6te
id tunqie de &operatua aerului. vaporii de apa prin prea4a lor inllueoleazr dactrislicile
ffzice ale aqului

(pBiu6

ahosfeEi, prcpriei4ile lemic)- Totodate prb pre&ola lor

derqtuA tom@ cerii, a no' ilor 9id prccipiratiilor ahosferie.

PElul din ,tmosfrn. Amsfera ti ind@sebi panq inferioe5 acesleia (TroposGra)
co.fine 9i panicolc de pml pani.ule alat de minuscule ti uloe ircel clnu ele mi slab
adieri de van te mentine in aer. Ele provin din depnurile Nate, plajle rrine, dlpliile
wlcmice, exploziilc rcteodlior. Aceste panicul. de praf *resc drpl.ucle de @ndose
li juul lor prcducandu-e condffidq vaporilor de apa ti foMea picdlulilor.
VieFiroarcl din armosfGrn. Tol h part@ iderioe, a atmosferi exisld muli. iN@te
@ zbosn. Prin prznla aceslor 6&liuni solide in atmoderd se schimba culo@ tiSradul ei
5,3,

Stru.turi irmdlcri

Aimsfera nu 4te onogeni ca strucrum. Fuclie de difeMlierile c@ ap i.dosebi

pe vedi@li, Cemperatud, deNitare, pr6iuc, 6it de, @mpon{i) a. Ioc ti stlati66ea
amosferei (ng. 5.2).
Paltea irfiorl, a atnosferei, adica &eea cre line in @ntact.u o@ml Phnete ti
$lrsfata usatuilor conlinenlale poanl nlmL dc Tro0o!a.rn. Ac6t3 prezinL o gtosim
de cKa 8-l0lm la pol t; 12.17 kn It Fcuator. CmclerisE pentru a<6b ese faPtul!e lici
/l din @a almosleei. Incalzio "csrei pa4i e face pm intemediul
cnuurii Ediata de supalala lerstr, de acea lenrpcratud .crului sade pe mnsura @$erii
i.dlimn. incnhnea neunifosra du@ la forrea ve urilor, Pe ftndul accslcia ili desfipar!
rig.

5.2.

sttrdun ,nosferci.

Srht6f.n cslc situaa

dedupra Toposferei, TEca@ de
l.loposfd! Ia Sllosfela s frce
priDk-o &ni de lEuitic numils
Trepopaud cu gosiDe &laliv

E,a

:60

erlnd p
redusn. St.absfeo
wrdcal! pann h 50 km iolllime.

,,"ffi;

s
fus

Briri

L,. Fhvin C.(1999)-Probhmc

nodfic5,
Compozilia arului
Gduce cmtn.ta mporilor de
apn ircAt nlmi rori so pot

glob.lcik om.iilii

fom

nod &gintii c&

di.

sunt

crirlale de sheaB.
int,e aliludiril" d" 20-40 ln
apde srntll d. ozon (h md-30
krn). Ace$a e &me,z5 prnr
scier@ nol4ulelor de oxigen
sub actiuea r@lor ulkaviolete
c@ vin de la SoaG ti a
alcaruiti

34

d4crEerilm ele!k,e. Sraul de oan preinu u rotpmEcbr

penku
vhtuiroaele terGtre. et
.fer
broeDd cm tui
pe du Ediarine urrdviorere.in
,tq,i,;*"r;;;"i.;;.jiJ
oe el'u@ nctr. a &stor Ediatii. S. consra!,
ca in utrmut rirnp sarut de o;n;
pa4'ar d.erad.r rp.nind.saui miales in
ens de deaqupra Anrm,,"i,
* ".,"
msnrtr,aupe &mo. rn anut 2000, er[rii
p,vrc rd nu/mea tseurii formu in suarutde o&n de d.
desup.
ii#*ii.,'rl
a.6kia au ajh la 28 mit. tnr' Spciditrii coEider, E ac6lA
degEdk esre deretula
sub6r re chmce r&eonu,, .m au ,"" t,"";i;t"i;;';;;;;i;
nrgonlG i' la inbute[e@ spEiuito.. in ulimul rinp s-aL tu,
d;;;_;;
" _- ''
ctua sorEea urilzlr ii Gonutui in domrune oracte gi
iriiocui@ tui ",..*ip*",
cu a[. luh_hd.
. rnrru padu ormoarh J SrBroster.i sunr specfic. cuMrii dc &r cu mrc !ne/,
r.
*r. r.,:5,i,
r
:,pT:fli ,
uswq EnE a rmpLdruiu
dc ra _{0" c c.ir es,c in pJ,rq inrcioa.,r ojd.ind t" a0
ch
p q sup<nodr ( E$erei tue.loc in $ropaua c@ tsk rM ca spre ueislera.
M4orteE se qtind. in,re inetrmite 50-80 [n Aici mloc
din nou o $Jdeie
lmp@ru., ce dinse -3Ju ( ta pdq sup(ioda. lMp:nd
di" L_ ,-_rr"*i J.i r,"
pd,e suFEno4r a reasr*L skte armsrdice se oezinr sub
oIru m;reculei, ",dl dceo
&esd pde r armosteei roi sr n,ora ,i _""'--!'l
u.-"Ir.
in linn nEi conPontia (himiL)
r,dd[in;

lte

e{

[:;
d;,;
"*
*".d.i;';d*;";;;,;::;
r.,,*i-r.

*.,rd

Measi.

ta panq

u*p"..r'

aupa

s,.."i.., *-r

tIl*

:::,:,-.:":::'ij:

superiotA

ffi

"*

s MebsErci ullnyj

e,';.;;;.;i:;

r.#.?# ;, i;:tr-T,:'":

ff :T:

: ffi
kll'' unde s@ete * g{Bc in slre aromici .onicr. S. i,"ii,ia,"U,"J
state pukmic ioniate da Ercsma lor nu este Dru hin. ti

ce

1000

;dl;i:;:;'il1:;::jff

";.d;;ilffi

ff

":*:"',*

"1"}
,;

:*fl H;.::]ilr,,,,:1ffi

Umre . ionizarii 5htui din ioesEra.sre favomd

krcme( luminoEe dekture de Ediariile eldr corpGcularc produeM ,umr.to.
" "","'ool,m.
ir,_.r _r,"-_

;t :fi ,:l#i: h:*]:1?;

r.,,,,{,":;:fiTj.d;:ffi;:."Hl.ff*lTHF"lil
. De seq.a nu poare 6 nasu.ta

pl,l .,l

psre tu00

th

ii md dn.cr

6e e$e rol roia.n"rs. in

ra iDarrmire de
eoqrle de ra sode g rermure in cmpur *g,",i.
:rj:.i:'r:^1:i,ryi:ukmcrv.
p<nrru hDlete vn. tEiecrorie naklor
couie <vira aneE cu
fleN are
Acare cenruri au 6s deretare in mul rs5r
I tiIII pe @e s afllu irurotatiConron ceieei.
osle eEsrenla umi Gsiunj de jnre,Er ddioacLi"irare ina*rrut *gmmsre,ei.
Un.iii"u
rosl desperire et. dou6 cenlui inete ate
Bdiatiei di$uk conentDc. Ceilrile au Drinir
c^qrurr de Edi ie vln Arkn in orcaM rEici.nutui
r.-. +"";.,1.,.1,
dou

evident,

inurihe

*dm

ati! ExosteB

d. Ediatii

-r.i^,r " *
too0ioitr,,;l;lc;i
rffi;kii

,.^,i,,-o-*.

t\plo{

,le.

* _,^ ,,"ijrijl,,i"i;
Sak[tii"r,,*"ft;p; i;;;;;;

c*

llitl:

,- _-'""'._'

enqoarA null mi inrqsi. ij o dishtJ cuprmb oke

BOOO- r qOOO.r.de rqdiatU vd Allen rcpeinra conen,rltii de parricutc
hcr,care ctectrjc.
prorod,tentujle
n et(troni priroe in tinnh de to4r ate ciimprlui
Acere pdcutc_de n@ emrgrc provin oin'Sode
sJnt capr" t,
ros@top.uzA. ErLptiile de p. suprarak Soklur ,i
I
mresura,e..d, spre
pr"*'
a"
i"u.i.
'''"arepol'rr
_
miinreN ta hrirudinitucrice
"'"urod
'G * pmddcc
cea

p'i;;,t
"*d,t.""_,.
***,rp:,."aJi:,

i**

*li

cdntrd.:E a.did. po urd.

m,,
ii.i.i"i;;;H#;,'il'*
'
--^*ria",;i;.

radio BBc, t. dara

d. r0.0c.2000

5.4.

lncilzire..tBosfcrei

5.{.1. Etrergi. muri e rnni d. .IldurI

Principala susn de mrgie pentru ircdlziM atmosferci lercs1@ o coNlillie So@le,
rui eracr ensgia efr\d de elrc m6ra sub tolm de rddiatii. Somle m L supBGla sr o
rempeaurd de opBlimnv 6000'C. Fnergb
dese ltffiErala a u glup lau ipem de
ude cu lusimi loarte rehie
deplasszi cu o vitez.n de 300.000 l6r/s. Energia e
lmmile diffpre Sore ri m revoie de circa 9 ni"ure ri 20 *cunde p.ntu a pdcurge
distqa de 150.000,000 kd e sepdi soeele de P.nent. Dr hdialh sl,r5 srr,bal spoliul
interpldeta frra pierded de ereAie, iite.sitatea ei intr-o Ed cu o eumild *ctiue scade
inves propo4ioEl cu paidrul distanleipaie la Sode, Astfel, Pamafl prime$e cnca dou6
miladihi din eneqia lorald emili de Som.
SpNlrul radiatrei sols@ se smpre di,:
a) mze X, l:Z g,ma ti raze ultatiolete, @e poand apoxi@liv 9% din energia

$l

es

b) nre

luninoase vizibile-4I%i
c) nz irrErorii c.loric (temie), invtibile - s0%.
S6a energiei sld. s ,ff in inlriorul sorelui D6are ritnul de prod@rc a
c.ldurii esle costdt,
alea d radiatie ste d asemrea inwiabih. A.*la este
cunoscuh sub nmele de corrlar,a rorard $i rc valod 2 calorii gnm p cntimelru pncal /
ninur. Ac6ta ii snuara l,r cm radiali. sG rasura6 in afa6 [milelor atmsfeei trsire
slfel i@at !n nu pitudn nici o parte din ea.

5.4.2. In teractiu! er mdirtiisolare

Pih@zind in atmstd PaDa

atnoslcrr $ supnf.(r tcr.rrr.

dui

adiada $lari supoaa o *rie de modifici.i al

spectrului sdu Ediativ.
indltilH d 150 Im spelrul de rodialii posdA apoape t007o din
enere'a intrrla. dd dnd aJMg. la .trca 83 kn deNup'd ipraEte. reRr'e ,adiltiile X tr o
oMe din ulrrauol(e au losr abilb e de atnosfere. in acea.tA rcnd a armoshEi ia mrlere
ionost h, pin eliuea @1or de IEe enssie (6diaF x, sam si ulkaviolte) 6upm
mlecullor ti atomilor de
9i ongn.
Pe oEsurE ce radhlia pftEnde in slEte)e mi deoe ale atrus&rej. fioleculele de gd
provoee devierca mdialiilor lminoe vizjbib in bate direqiile, EmmeD e poeld numele
de dituziunq Rayl.igh. Dacd in koposfdn disri ti pral dituziuea est inreNiicatn.
Inrresul!rccs se nMegte rcn.xie difrzi. Culo@ albdkl a .erubi senin $ explj.e prin
diftrziune. R,yl.igh a Bdialiilor vizibile cu lugini de undn mici. Ca
al al aceslor
fome de diftziure a undelor sult, o eumil6 cmtitalc din erergia eLrd e reentotrce in
spEtiu ti w pierde in rinrp ce o aumie
titste de erersie de undn scuna ditual, se
indrmprit slre Pn rn Ei poand nurcL de ndiale.lilun a@tolti.
O ati 6uza ce arc pied@ de energie o @"slituie skahl de obn ude moleculele
de oxigen sunt desomplse in atomi ti ecompue in mlelle de obn. Pierdre a energiei
produce ti in mmntul pdttunderii radialiei solare id atmsferi. Aret COr cal Eporii de apa
por absorbi dircct odialia iiAuotie - radialia caloricl cu lugim de una, mrq cea e duce
la o cre$tft $tuibila a remperaruij aerului, Daca CO, prezifia o&ecun \lode comrans rr
as (0,035%) conlinutul de Epori de api lariazi @miderabij, de la 0,01% in conditn de
desrt, pann l! 4 % in regidile eualoriale mede. Cr ate ab6orblh vdiaza ti a de la o bne
la alta Se apreciaze c, toaL fomle d ahsorbtie dnd menliomte vrizn in medie intre 1030vo, al*le utinl valoe h coodiliile uni phfon de nod. Retlexia daloritd @rilor poaL
prcvoca inlodceia in spaliu a 30 p6nd la 60% din radialia totoE. Rezdld dci cd in cohdiliil

t!

al

ra

uei mourari

putemice, Eoexia g amrbria darorirs norilor poar! provocs prrderi

de 15S006dinrndElE primu, la 5ot llmim s, aiunEo h iqde4547!o.
$i suprafaF u*alutui li a nuritor re04u impoi in arnDsEra
miL6 prcporli. din
radEri, de und, *une. Prccdaut de cNsie mdi&rr ren*rara ae o suprara[ si nrim5re
dlbedou. Ac4ra 6re o poprierare imporeF o supmretei rercsrc,
qpacilll@ de imrki( a umi supdtete erpuse la iroolrtE. Athedould@ee e dsprtura
@i supEftle d( ala
Ate Idue mic pe ru rale ce qd venil (2qor d& esle tone m* pqrru lMk c; qd :lb
sto @qn. rre GmeR. sG toMe mE prr ztpsda,iehqla145-95%,.penrucrmpii.
prdJri9i r*nui ipsne de ve8er.lE, ltb.doul de %lori(e vs*,t inu.:-2s"". *t,r
&e un olt dou dc cn@ 3- l2%

*i,,

Tdbl 5,2. Albedsl lipic at mardiat.tor

cr6h

(d!p, R.sm[,

1992)

. Radialia 6e nu a fos rcoeclat. de sup6f6tu teEs(,l es. h pane co6umar6 pn(u

roro:inlea ro,leo). ewpoumpmtie ri ehporl@ ipe de pe sJraretek rHrie d;
sot
n
x*tul esre ab$rbir de spBl4n kGr) ce o im,s&ine.zr s,U fo,-a a.
,.',r.r

suploJrF teBrr e incslzefle daroriL6 radiatiei sotm

"aa_a.
On6tn incslzilA supDfrF tersrr, dile mdinh inrEeoid ratorice, dinR.e o pme
rsvo)
inrom. in spatint@mjc, celltla esre ab$rbit, de almsfse. Ae$ Drces
nhele de mdhth 3olu,ui su mdiatia ralra. r'f%la radialE
Ltu. mi @ide l-a miconi riesle nmu mdiatie d.
. rungi. Rndi,tiile sloice
rD$rbrrc de uete comporenre ate aumsferci ri co rihui. ta incdlzi@ a;osferel (CO:;
No,: oaNI O,) Mut,i erereloJr coEde.A ca D erapo acrudb s. produce o imdtzire

,^. *

.lhe!.

;,rd
rlne.$..; 6,i;
u
s;
;
dsrorir, crc9t.rii cdlitEii CO, din ahoster{ Asrtel e podc o incatzre a

arrcsteeipesre noHDl (efedul de era).

Inclr@ supBLtei tcE:tE condu( ta udtom@ cjldurij Diluitor uxerioa. atz
almsleiei. Aerul incalzn
rk6,za ti i(epe se (M p. rcnicall L
fer
de @ <tE
kmporllt crldura in parun mi idlr atc hposteRr AsA
"p* aDroaN
"m"rit
Dlre5ga caldur, \e a losl .ImguiErA de ca(e supmoF k$lrA esk ceoaH
ahosfeEi
incsrind koposfem In felul ac6ra en6gk sotea sr. e[bemD in spatiul @smi( doar o nica
pde * coButr', in pocesel. din Beossrem su * itmg.uinaza m;oEtusr,b{ii ,iosili.
ul effigGi
in @drul rosisremutui eje deslut de compticar in cadrut
.('rcu
msrJid mi inrefrenind $ pG6eh tuice si b.otogice cu coNu su euberaE d. ens8E
po\njr! inithl Lor de la so&e. In tud norml poate catculs bihntut rudiariv c;.
Epuiae diLrent, ninre irrrAri (rdice ndiatiite eceptiodre, g ieiir tEdixt,ih emjk dc
suprarah lercsrl} Dacn m$m cu s radiltia dirccE, cu D radutio
e arunge de t.
srmslerr ra spBrqa kresr( A BdurD emjsr de ahDsrer, Jruns. tr' supErad k;srr, R
ir
md'atE rrr(ratd de sprot F redrr. r ,adiatia .mis. de cfie jupmfata
ler$rr. poar.
qprim bilat,l mdiariv sl supdletei rc6rE (e).

**r

$Lr

d(u

Q=(S+D+A) G+a)

ln genenl biloful radialiei 6te pozniv in aoa @ld, pe,n h 200 in lol cusul eului
(laliludini nicD, i& in am tempeEtd doa
In @nele pole id @d pelmrenl ti in
anele tenperale, im4 bilanlul radialiv este negariv. Un apect imporlfut legar de bilelul
caloic, este @l al prek.ti usrulli $i a apei. Cel doult mdii F compodn diferit in ptivinta
ab6oiblGi ti odialici c{ldul. SuprafaF uscatului s ircaLerte mai dpid ti ,Bi n m sub
@tiunea r@lo. eleq p cand suphl4a apei s lncdlzege lenl 9i modual. Pe de alta parte
ucalul se rdce{te mi rcpede ti atinge leEapemtui mlt mi coborate decet slrahla aPei
atNci cand radia[a solari imeteun. Co dtele temice sul deci mi Mipe inlinderile de
ucar li nDderale pc ele ocupale de apt De emnea, cu cal sunl mi moihdndeiile de
uset cu atet vor fi mi ,@i 9i co r6tele lmice szonierc (vqi foane fierbinti, iemi $pre).
Deorcce incalzica sur6felelor d usal !i de ap, inlluenfeazn incnbirea ahosferei
de dasupra lor, ac*le obenalii e aplid 9i tmpsarurii aerului,
O @u2i inpofimo a contEstului nenlioral o @Btituie faptul ca apa kbuie sd
absoebn o cmlitale de erergie caloiica de aprcape 5 ori Mi haq 'm rapon cu solul eu
locile. pedru a-$iridica 1emp.6l@ cu ac@a9i valom. Daci mrbele suh6tmle sunt nrcilziie
in modegal. elulva arige lempeBruiinahe cu muh inainlea
"pei.

w,

5.5.

T.n!.nton.enlui

Din ele preznlare sa v,zul ca aedl se inceLe$e pe b@ adialiei sold, De a@a

lempeBlua idegisl.erz! wiilii in limp $i spaiu datoritd unor vdiaE @EsPwabee h
eparrilia hdi4iei p. supralala rerslri, siarea de incalzire a atmoslerci esto dara de
muhe 5tale
kdpediuF e. lemp@rqa arultri s erprirnA in 8dde. in prcrnl ceh
lolossc sisremul nor ii in gEoe Celsius ere exprinu o r@ l<monerica in c e 0"
reprezinu pLncrul de inglq a rpei dulci !i 100'C pu,clul de 0e,bre Jl rp.i L pres.une
tulos$le ri:lcmul
norml, la nitclul mru. lxslA stale pl*!m SUA, arelia unde
trhrenh.it in cre s.a,, pre7mr, pltutulde [erbere la 2120F puncrulde inghelalrpei h

fti

121F.

rn = 9/5

ct 320 sauF= l,8oc+320.

ror in SUA' r folo*tte scira Kelvin la ctre gladul Kelvin ste e8sl cu gEdul
Celiur ds sclm Kclvitr pomerk'l de k O ab$lur (-271u C). Ca er z@ pe sda Celsius
cu 0!.

Dc semen.a mi c\nla ri
cel de 6erbse cu 8()o

sop

R6rmur ir cde puncrul de inehet al apei

is

r'oleu:r

co=8/10*
.trull al tcnpcmtuni ,erului
mil.lrii d rctalie d Paminrului ap&e su(cesruea zilelor ri, rcplilor, in;l
in*re-z. s' e l e rrceste. ln mod norml
zud 4e loc iMlalE
r.mpratua amlni iMp. se cr6cn. Dupd Esrlitul Soelui, dd, deti insolatia atinee
inteGiLt@ I@jna h;motullrecerii Sodlni h,Midim (ora l2oo) teDpenrua aerului
devine nBimi abE dup, oEle 1400 il4-1600, deoaee slul @nrinue I c@* @ldur, r'
dJp, oo lr!u. Dup, eed rempmrm aerului imepe sd radc alinsdnd vsloa@ nLinirn-,
iroai ea rlsiritului Sodelui. Ac6ta vaialie de deplasma relor de aer rd sau cslde @r
5.5.1. Ciclul

Darorid

por produce

penubalij apaiand

veialii

cidentale.

Varirlia atruah. Datode poziliei dei polilor ti mitcnrii de revolulie a P&nA,arului.

z'lele sdn i'esale in limpLlaului E Sodl.6rinE. nrllimi diferire pe bolla ereGai. itri'
se produce o qiatie euha lempedruji aerulu' ln aM rempemrs So ele atinge itrellimq
mind la solstitiul d v&! (22 Vl), id valorile minoe la slstiliul de i,mi (22 Xll). Dar
valodle l:uime ale lempehturii rerului apa rie obicci cu o Iua mi tdEiu dc prcduc*a

33

slstiliului de vee daod@ atmosfera onrinur sn &umul%.dd@

cedale b contin@ de
calr $pafaF acLM. aproximriv hci o tun dupd solslitiut d tr pe de
;;d;;
@sa elstrlriui de i4na li au iftepe sa qeNa de supaGF kBslri 9iaXi
drmosfec ;i
prdo dD ddm tor pan ctud nu devine desrut de tungA
sprc a podue crqlercJ

Difetup drlE !lorile

@jm $ minime in oali.ui unei zne s& a unui s

nutu$e rmptitr,.lire remi.r diurna sau eu,lr. a*,a o *ptr"ai," r*i"r
, u,utofltoi
medu sj o nplituditr ahsoturi (c_6md s iau in ahut wtor
;
rlrcft). A, ;;;;;
Eprd ca kmpeolLa Jhtui sre inlr{ conlinu. schimbk se roO** ,.t*it.
*Oii *. ."
oorh prh mdle@ celor partu masurfion e * e|cruea?l in 24 oE. Medi,
luna.a *
wc!E@ pe.bM hedritm zitnice, ie cea tuuatA cu ajutorut ftdiitor tunm. ].mren.um
m.dre muln poar vuia dr ta u e h alut. du penku c@croiz,e
empoauii meaii
malc a unur mumjl toc * i,u roi mutti&i. o %lode oplmn kebuie s.bi]lli pe
bu utrui
v,n2iitc sp{irtc .te rcnneEturii rerutui
. sp,riu are renremruij aedrui por fi pus in videore cu ajurorur
,__.---YIIljjLi.
Eorerhcror(Ltu'cu sc*rJ wto&e de temFrarur.r,
@smo pe d o pde $, cei SeogEfrci pe de atll pane dererminl onuntre
,Fa-toiu
pdrculan
ale rsFmluni *rutul Facorii cosicidekminA dmrtri inreBlaka
6ota e,
(d@la molatie, - rimpui de Ia ds.rirul lc apsul so .lui. rn,"*t"i*
Ir,-r,rr"i r*rr,,j,L
5.5.2,

de radEp pe

uirde de pE&F.

.*r.
dei
*i

in ujror.a d. rmp) depnd. d. *gr,i,t p.

r""
supEIilta LeBrA. DatoritA fomei pernendui, hjFAritoi $t. "J*.i
pozitrei
a
t,
polilor. Rpanitin Bdinlie, $rse q dmr g inkBilre ere
anura, ioai,ii_ri,l*,j-*

so6. cu

o rotrn

eltlt

@ ledFralui medii eua]e

mi nEi d. 2Oo C {.elc mr .idisie

eual.
2627'
c.
se
iffieb!relz!
la lo0 tar. N ta Ecuror Laesra
9f-..1,1-*9'j
consnumd
Eculorut remic)l
dod, zone rcmpem... cu remperalui mdii ex.le d. 18-t90
C. ldm la O0 C r limra
._
pot
spre
6te tuE de ,@lem de t0"C. thij ceieimicde);
- doui2one rei a rempmtM medii duale neSativ. ti u u mShq pelrr]m .
totte Jactotii 8eoga.lici @ intuenleaza tempmtm aerului suL: circut ri,
atoosrenc{ cu@tij nunri alrirudima g dispuneH Eletutul
p:g,c
eu r&iE climrurui (resp*ril ft$erea i *dderea
.rehp.Eruru).
__-_lTnqhlre
_@hi
li..ekiiea
cuenfn caLi
cel mi eprc@ta 6re c@.ziul Ana icutui;. N rcut
ir.u,r/ we conlnbuE h hc4zip gr.rele@ tempehluii in pane \v a E@per (A!aL;
s:llh11d,
(s rapodei). in rini cc unii cui*1i *.i
ra .aii*
lenimtru
ren'pedutr (ora siwoI,Ioiwg
"om,,u,i"
N. Pei6c,, Cuentul Humbotdr (V. Amencu de sudl.
Catiforniei rV
rual, Lrenlnt cnEetor (Anio llN,. Ckntut Bensneki(A6io SV,. Toiodat E.diris
neunxormd a ulqilor ii ceh doua embtere condue ta incAiziaa
difeGntiaa. U\stnl q
s incdzes, r rnce$ diEr in aceteai conditii de i,.ohr". De a.; p. ;;;i ;
'pa
reaxz@, lmpq.(ui foae ,Mi vd ii ru, mici ituna compMriv cu enindoie
oc.eE
we ap8 $ ocstzesre mi srcu de se raei mi 8eu.
obs@a in figud aELmra,(6g. 5.1r, tzor.md lmn ie@,ie
, Lr.(tut usarip, * po.re
i spre nord F dpa. Tenpdturite de-a tueul el.htr paEtele
sunr mcr p. u*ar , tu pe apr. In iu[e. c.ind ihrema rrcce prh
rcrdul c;i;cnrutui

in cu'sul eului izorelfule s depla*azn cu cllew eade dc larhudin., in tumri. de

d6liatia SoaElui, d4 rtu6n h umrA cu o lunil. Pe ruiL inrinderi de apd fpa.frul de Sud),

deplerca mual, arinse nmai

50 de

htnudift, itr tiDp ce dsupn reloi

&6la deplMe atinse
Fis. 5.r. Disribqis sien id a pozitiei
iDrdn.lor pr scit ri pc@ai. in iuua.ie,

Pe slob exiin entre permnle de

A eciida), Cu
@6idel. ca

temp.Etu

le

din

Gme.l.nrla nu atiru klo.ile qtrere ale Siberiei de Nord in imu&ie. in N Sibriei

mplitndina ste aploxjrnaliv 610 g roi me deal oriunde pe glob, lnrr@n apoi panea
ceotBl @dicd a Camdei (V. de gohl Eudsod) ii Coenlanda cu amplitudini de 400 C.
Cele tui ,crure tempe,arr, -au ifteisrmr in Anrecridr. SEtra vorrok,1488 m !lr.r
r 8q,2! C,. ia cea mai ridiclla lt8.lu C) $a prcdu h locdiul Al Aziza. sud de lripoli. n

D& $ Flietul prin alliludiEa e c@a2a dilErlnte foarte Mi de lmleratue. Se

consideri ci h geddal temperatua amlui sqde cu 0,60 C/l 0O m altitudine. Ac6ti valo!@
comtuuie gmdiertul termic vcrli..l. Exisia li situaii inverse c6nd se prcduc tenlperaluri mi
mici la altitudinj mijo6e, $ lemperatui mi mri la altitudini rui. Astfel de situatii apd
liecvcnt toom4 dar nu lips6c nici in celela[e aoti,Tpuri cend anul rce coboari spE &nele
jo4e ia cel cald se ridicn pc v'sti. (6s. 5.4). asfel de siluatii se produc in deprsiunile
ilochise de zonele cu elief iEI (deprsiun intruontme lipsite de ventilalie, exemplu,
depresilnile Giuseu, Ciuc, Brasov).

Fig. 5.4. kvdsiure

\- ,\
tempe6tun .mlui apde evidentE ri prin
diferenta ce
obsdve po veGmlii expuri
sldic faE de cei orientali spre nord. Dato
orientsrii aceslo& ushiul De
-l fac
rele Soarelui cu supdEta Ior 6te difdit,
iievident ape ti difermle de temperaure.

VeEml cn expunerc sudica sbt llvodbili cultivrrii unor pLnte dai prctentioase
neesnn cnkura li lmirn mi multi (!ita de vie,legme), -o schimb, pe veBmtii cu expozili
pol cuhiva pl,nte mi putin prelenlioas h cdldud (canof, sfecL). ia mmte
nordicd
ac@r, diferenliere este bin cunoscut, d cdrre localnici hcat deosebesc fa(a Mtelui ti

5.5.

Apl itr rrmosfcd

cu

ri ii

s-a ddtat, in mmpozilia amosfeei n

vapori de apr. Cdtnatea
przmli
vapori,or de apd
in atmsfera la un nonent dal wiue de la 6 loc ta atlul. Ea poate
Dupn

vqE de

aed rcc( ti usor .l E8iuilor @r.( in rimput Emii. pim h 4-5% din
Ggimile e.uabrhh stdr $ meie Ddr apa ornos,eI, nu
ersesre numai sub
rolm de v,po[ cr ea podre sa e{ste sub torn de pEilui (lictoda, sau de c,isrle de
sheap Golidd). Din srrca s&asi ea poale ree i0
Ichid. prin co.densre su dac.
lempelalurs este sub puncrul de ingnel poare tr4e diEcl -D srarc solid, formend crisrab de
prces otNndr suoli@e. Prin c\apore. mote.Jlete de ap, p.:rse* suprJi"t,
-gh4J
lrctudulur 5r kec m stde 8@as5 sub tornu de vopon Modlfcma rlloasr
sh p.netr
\apon de qp, \e nuhesre rot rublihrrc. Pe dealt, pane apa poarc lEe din $ec [.tud,i in
slorc soLds inshetad 5i oin {s. $[da in slm tictudr lopmdL-e. ToJre a.elle sctinbrn ]te
strrii de agrcgre por n rcprczorate shenalic.
De
imponanF in mt@rclogG sut shimharte de energie caloricn e i@l6c
mdifi.tuile stArilor de gsregee. De pilda, cind apa e evaporn, cdbrA pscedbnd p car o
purem sinti, t' e inlro fonn dcunsi in v.p.ii de apn, fond e se num$e iruu; l.rcnrr
dc cvrpotue. Acedti ehintqrc duce ta scrdeM icmperarurii in r.srut tichidutri. Un
ermplu cuoscuL e{c racira pielii prD evapo@ rmpiEriei. Apotmrtr oOO calon, ne!
in tom larenh (u frMe gran de apa c se .vaForr ln proces;l in"e6 stcon,lenssrtr se
elibeEazA o qrirate egal5 de en.rgie care devine ceuurn pMptibitr, ie tnpcmrura oe$c
co6puEilol In mod simjle, la inghel fiheMzl crergie storic, in cmlitate de
aprcxi@tiv 80 carer de apd, ir tihp ce Ia lopip se aberb qnlitrli egale do cnhuii. Cand
c loc sblinffia cdrilaka de cldura lL6orbia prin laporizm su ehbeBh prdcr.sla[aE
eie 5r mr nm pcnrru hecde ere de apA. dco{ee cltdm t.renl5 de vdpor-rc
cuuleaz5 c! eo de n4iunc.
rclum

la zerc in

r
d;

re

Orisins vrporilor .le ,pt din itnolferjt si umtrat, r.ntui

V,pod de spd pdtrund in armsfcr. prm eEpo,ed de p. supGfelete de ap, e4rue
rocw. kck. riwi su r.qri Mede,. o_pone din .c.rn ,Jpo;i s; prclu5l d( ;tMre p,in
eeapunanlpitatp u o ltuctie 6ziologrc{ In gene6l. IMite inrinden de ap, ,te Oeanutui
Plmero ri Egiutole denj inptdq e ale etobxtdr @dnuie rsk $pmLie oe De.N *
produce eupolnJa 5e aprecia-dr c, h armstera 5e {ta c@ I t.oo(] kh' apa din;
cee qO"
"
esre ima8@inad in slralu' inlerior .l roposterer pnd h 5 km indttlne RaDanizrb
De roall
supE&F reRrrt. oce6u apa d tom un st6r cu Crosihea de 2r m. ln reatiraiea *re
repan@lJ *unlnm pf iupEEra Clobulul incdr q ar produce u srar de l5O m in
Flori&, ir rimpul veii, si doa caiva mitimt in nord-estul Siberii_
5.6.1.

5.6.1.r.

Um@.ll rct.tiva

Capacilite ierului

de a

ilmeeiE

vaporii de rpA depinde de rempemtoo

s.

Cu

ci

rurald.cu idtmtirareade Epori !e 6e o poare ( uprmde e$e rorn@.

Exiiu o lmrA bine deflmA a c&ulrrii de qdn de dp, dj aer. Ac6ri lmill se
rmqre pun(l ur srur4ie Propo4ia vaporitor de apa esrenli in oer lala dc tanurdrea
nErin posibilr @nrliluie rmaqla rchrni, caE se e\primn'D pmente. L! punuut de
sqtumtie uftreah rela(ive esl IOO%. Schinrbarile de umezaE ehiv, a acJui F pot
prcduce ii doua feluri, Dace qjsta o supnfalr de apn expusr. uoeata poate crerre
iria
erme. Acesa ere u p'(ei l.nl in (e vaporii se d u^u acendd prirl J.r A d;u
cle o cocntuie shihbark de rmpenrura Chitr dr.r nu s adaue, dlliupor. de spA.
sedcrea rdpedun dnce ta cre$q umszefi rehliw. Dacn rcrut r raep in rmput milii
lemperaruE $ade, umeeh relariva cr$e suronEr Ia iOO% aliogald purcrul ,te srur.ii;.
CaM tmp@tlE aerului continu.l si sad{, umrala rlarivi rrmile ta IOO%.;r
condMa co inun, apa puland lua loma mor picfturi minoscute de rcua eu caF.
aerulesre

de satuali.) d$mezn lmpdtEa ditic. la care

crul este oomplet sarmt ii sub c@ se prcduce itr md noml conde6dea. (ex. blobo&ele
fomte vm pe u pald pun @ ap6).

Temnul putrct dc rcun Oucl

5,6.1,2,

Umeeal..bsolurl

Dli Lmz!.la rclaliv, sle u indicator imponel .l mnfinutului Epoilor de apa dn

aq, ea ne mte doe @tit tq relativd h rapod cu o 6iit.le de salwalii. Cbtitale r*h de
apa d aer esre indicau de Umla ab$l!t-N- ad ca ltN vaporilor de apa @nlne irrFu
Mumi volunr de er. CreuBrq s. expriro in srm. .a lolmul in mkicubi Inn un anumil
s6, umeela ab6olutd @tutituie etalonul folos de geograf in nisudea unei r6uNe
mtuEle esenlrnic .pa. Ea rc$dB dlilata dc ape ce poale fi d1msd din atnDsErA sub
foma de precipilaln. Aerul 14 nu poate da decat qn 4i nici de ploaie su zipad4 aeml
cald, pe de alln pane, poate tumia 61il4i eoome. Um%alo se hrsail cu lngomem sau
dacn exidn proba imgistrrrij higrcgEt Se mai foloseste psihomelrul p4nie.
5.6.2, Condcnsrrer vrDorilorde lpi din at osfcri 9i fomEre nonbr
suQlus de vapod, se
Cand aerul satuat de vapori de ap, s dce$e su Prnne$
produc condeEaH vaporilor de apd, cu turlMea pic*uilor de a!6 !i a cistalelor de sheald.
condeMea vaporilo! se poate ft@ in atmosferr su la sol. Cand se pmdue ln sttalul de
Ensa sol se fomeazi c@lr. id la ind\imi @i, nodi.

Norii sunt @nstiluili din picntui 6inu$ule de apt (0,02'0,06 mn in dimtru) su din
c.istale minuscule de theald, @e su,t s6linute de c6 @i u$dd di!@c dcsdedn a
etubi Penlru toiMea picdluilo! de ap, din nod 6le neewd exisienla mr pdricule
micrc$opice de pEfcre sn seredce dr.pl nuclee de condensare. Dac, hpeFtu.a aefului
6te cu mull sub pucIln de inghel, norii Pol f folmli din mici crisllle de glEl5.
Pe bz fomei, norii se pot lrnpdrli ln doud grup prircipal. noriltntilonni GkauD
(d. rip msiv slobulao.
nori
.umuliforni
ri
No.ii Cirus sut fomti din crislale d. sheF bmaod adcsa dunsi su Iatii pe
inliEul cqului Ei nu impiedjc5 pltrundeM r@lor de $&e sau dc lmird. Se gt oc la

Norii ciro-stmlus coNtiuie slhlui nEi ampact, prcdu.rnd haloui in iurul

Norii 3tntur sul Io@li din picrlui de apn 9i cristale de slralr, Se pEzi a in
smtui aproap. continui $i ueori pot da prcc,pnafi. in aesri snuafe suot ,r-Do-srrarls
Norii CuDulus sun fomti dir picdlui de apd la parrea infqioad $ cristale de
supedodi. Semtud cu n41 baloturi dc vatl.
No.ii Cunulonimbns sut bine deaoltali pe vertic,ld pulard sn se extinda de h
300.600 m 14 bazi pan, h 9000- 12000 m a[. lE pdr sup*ioer. Snr* alcttuili ditr picilui de
apa h p&ta infeioar. !i distale de sheafe Ia panea supeioad. Au cul@ virc& inchisn $
dau pr4ipnaF bogate de nule oli i@lil de sindi,ln $ inrersilictri de v5 .
Roua repEzinlI coodeMs Ia $l sub forme de picatui de apr. Ea se produce io
sercrul cald, in noplile senine, cand slul li obi.clele se ricesc prin adialie, tuat vapod de
apn vcnili in co ad c! eh se mndemeai fodind picatui de apa. Roua se fodcue pe
pl tele veoi 6igurand surplus de szjrc o elului, cel putin la pdea superio4a.
Fnomnul este tecvent h rcrel unede {lbci deprcsiui) da $ L munte.
Bdn!- CAnd lcmpedtu6 $ade sub puclul de inghet co.denga apei se h.e sub
foml d. cristale de shalt Fenomenul apae ii noplile smire determj,at de inveroiunile
termice. Bmele su mi tecvente anele jode (vai, dePesiui). Sunt pagubilo&e
produc p.imrvaE taziu cand pomn sut nrloli{i ri veseta,ia a intral in
brMele 6e

sleaF

la ptutea

,ll

erivitaE rbruro d. la 22 mi 1952. produsi ii Motdou cde. c@l mip.sube NUp,a

viilor). 5{l pedcutou ri bruGte rimpurD de roomi cad octut resdar i ;{ imhe:ir.
Aesa afectea"n Egu@le d, ti cultuite de porumb.
C-hiciun (rromdmar ene repezenlsln prhl.un sral a6ncl de crist,t. de
shealA
ke se lomed, arer p. supEEta rolulu.',or ti pe obierele suspcndrc n n rcrenei;e
arbori.@nducrori etecric, rr reteronic,r. in eumire lirulii crB,uide ch.u, poare ,;iise
erosimi d.stul de @i, Prin grsrared s po,re Foroca -pe,*..ng,o, uib".ilo. y o
condlcrorilor eleclnc,

Pol.iul * podw. b seanul rc* cSnd dupA o perioada rccc. pe londut ffi ircna,
s prcd( pEcrp alu sub ,ilrmn de ptoah. pe $U inglRFl lr pe obfcr(te Gi, Jpa ioshlar.
romesz. q s@r de sheat, srrtos numir potei. cd 6te d.srut de perhdtos pe iu cuiuririe
de ti penrtu pomn EuctGn.
p irrfile rrh orfricc
Precipihtiilc se fornrc!"jatunci cerd

5,6,3. Peci

5.6J.1. Tipuile de
lapov4a. zlpada ti ErindiE.

prcipir,tii

su

poduce

@tucnsc! Epidx in intsriorul unui

[chide rploaia

bumila, ,i $[de. nr)zerrhe,,

Conditiileil.rorm.rc, prccipitrtiito.
$ produc srmci c&d a.rut$ trElt, g

se.rce.rte adEbaric subpmrutde

^Precipirariilc
F-qoNnul s poare Hliza pe rrei ctu: conve iv. orogrd!\ cic otoc su rronraL
ri
Prccipitrtiile conv.ctive rczulte dinu-o elula ae on.epe
cumt
cald ce.se ridica ra aknudini superioft darorn, iaptutui cn er. m, ulor
cerur! 6re-comprerata de un cuE daerderu de
mr rece ,i mi
::1,T1'l
dezEo[re je ircalz.e roi npid
kmmir cdduE radnnLa aeruiui de
oeasupB ror pm ulrMe
s. aflA in dEptut ud supratete tui catde inc{zerE mi
puremc dai' aetut din @nek limiuofe
,i irepe s6 s ridiae su6 tomd d. @tom iMlte. pe
masurn @
ndici. &rut
nl.e e adiabat., 6rfl hc& p6n la um]A el va avs ace.ri
lempemrud a li riul dmprcju d*eniid $4iontr, inJinh ci rcN
,Jdiu s, fie srinl ,cr;l
poate rro sub pu(utde rouA. trcdiar E incepe mndelMea
i&cototua deG sendent
pr.rd bdj.. niwrur criric deaupm c}ruir a roc
"."!rei
@menfua. v&tut h tomAde
compid atnoruJuirepEziflA panea sup;oad a cotokide
ro erd,
pdrMde in nnruite sup.rioare ah dmosaercL Daj acuD coloanr
de
@n@tr (ontmu, sa rde6otle. norutpoarr deveni o trE\r cumuto-nihbu,, ddhd un
nor de
Mui. ca. vr produe o ptoaie tornlialA.

rou-

f,:$1' l:.*:li
'i
*

r
l: llT -,l:',:-m:r*
ce

ec *r u
I
*

ml *
*

be

Prcipihliile orogdfi ce
doile! m_kis s*mror de
.nsffia91m 1"
-"1 cu EIntuL (fig.5.5).
kgriua

pqip,utii

nunejre

oosdfic

eq e

Pe nrsu, @ derul se ridica oe-o lingut ve'! uu!. et .e mceire cu \ e, Jdiobqrci.

lJ.cd ra\i,ed e.rc su,icEnra \or tuJ naieF pm'p alij. Drp, Late6dcJ creqe ,nunretui,
aerul incepe sn se -Dctlzesca, tEand printFun proes dc incAlzie atobolic4 incat acesi
verc&r ste uscat timi ferit de prcipitatii. v6nturile ce bal aici sunt yenruri tocr,n,t.,
Precipit,(iile ciclon.l. 3atr .le frcnl
Pr{ipitafile cm se lomeaze nr acesr fel F nMesc ciclooate sau de nonr si s prcduc
ina@defle{ecrdo!.: 6ontuiuulcd.o ?retdklr r(e

ul p rec ipitili ilor

Rpadilia 'o timp a peipiainor de pe un
teinoriu @nstiluie rua,u,t
yecipitatiiloL lnpnna este rcsimul anual al !@ipitatiito., adica rcpdtitia acestm in
decu6ul unui a. Ac6ta Epaniie nu 6re unifornln nici in rimp li nici itr spaliu, Ace6ta
poare diferi de lr o lrE h alE
t0 Jrut
lirarea d. Jp, prodr)i de
n de ta un
qp mn in Lni/m'. sJ nm. p,e.ip rtu I lirru apd es..sal cu un rrur dc I
p.*rptralu
Rcgi

amit

dr

5.6,1.2. Dilcrcnli.e.

sD.ti.ln a rcgimutui ti chtitntibrde preciDl!lii

Exmjnedd o hErr, a rcpaditiei pEcipitaliild pe glob se Foate coBtala o IBe
vaiabililate a regimului $ a cetitaubr dule. Apar tolu$i anumite resular ati carc sunr
derenninate de hmlitate, de ctculalia atmosGricd. de caracterul supmfetei rceke (hde 9i
uscar) 9i de eliet Difsentierea spatials a prccipitaliilor s poare &pezenra cu ajutorur
iahietelor 0inn ce unsc punct cu aceeari enrnar d precipitatD. Functi de distribulie e
dilere4idt nui multe regim[i.
Regimul ccurtond se dbpue d+o pan Si de ealaltd a Ec@rorutui 50 N ti S.
Ac6ti ann se c{acleli@za prin cet[ili m i de prccipilatii carc depqe* 20OO mn/d j]n
cel mi mlhe resimi Ajci cad precipitafii coovective, provenite din ne de nori
cumuloojnbls ri dnr ude d cicloni euatoriali cee se deptasaze km spre est. ploile sux
zilnice in tol culsul eului,
Rginul rubecurrodal e hlelne$e tutre latiiudinea de 50 l20N tiS, Ace$ regin F
c@crerizaze prin doun sezoae dislincler un sqon ploios in timpul vsii ti un szon sacelos
tu limpul icrnii ehisferci lespective du mlirilil nedii anuatc sunr dc pesle l5OO Dn.
Regidul lmpicll ste caEctrizt prin produerea accidentoE a ploitor .(e
iNma21 inh-un e inlre I00"200 lm li se Mit$! de-o parle ri de atta a lopicabr.
Resimul subtrepic{l (medne.meeai) pEzinri cmritali de precipitatii de 600-700
nn/an iepatizale in ca mi nEe pan h erimpul ree (de idnd) cu p@ipirari no nare
p,fie sub aorhn de ploi, mi rd zpezi. iar verile sunt ecto6e.
Rcgintrl tcmpcnt eacterizat prin precipnaui mai abmdeDte in saDul cald csnd
cad 70% prccipita6 sub fomi de ploai, mi edlse iem sub foma de ni6o&e cee
fomet nral de zipa&. Reeimul prezbtn doui tutule: o nwld conrine ali spe.ifici
u$aiurilo. inttue, unde qntnelE de preciplaii sunt mi redus 3O(]-5OO m, ,i o nuanF
ocemicn unde

ala precipitalnor esle d 700-800

Rcginul pohr

lm.

nuilestd in rcnele reci, ude

indeosebi!tua tuumind circa 200

produc doo

ninsri @ cad

ap5.

Regimul musonic jn Dm s'n{ i sud.e\rica 6i.,rci se milesa ( regim

Iluriom.lric muenic cu un s%n ploios ru runpul verii, ir un *^n qeros rin rimput
Se comiat, cn, in alrsmblu, pe clob. rclietul idluenteud c&titata de precipilalii prin
orientarea veGmfilor hte de cncuhtia nNlor de aer. pe m.s@ crc$ern

aldtudine

alitudinii relietului, cre

existd
oflin pluviomclic,
ti cetnatea de p@ipitalii
dincolo de 6e ca.tiraLea acesloE eade. Pe de ate parte, io unete cuuri, Elietut inalt
comtiluie u obslacol in calea norilor, prclocrnd desnrcer ac6rora (@ul Cbetrapundji),
unde ctu*nat medie muh ste ln jur de 12 n, de sau imsistrar pann h 2l m/e.

5.7.

Prsiunc! ri dir.miq ernorferci

Fo4a de dhclie a Plmaduhi

Mifsu ti dupE at6osfer6i sale. Diepl umre
aenn stmsfe.ic exercild o pesiure snpra supdGtei lreslre, La nirelut mdJii, in @ndilii
nolmle, presiunea atnosferica are o valode d ?60
@loana de n@ur, Dci i"lreaga
coloana de a(dn b.taarm:aera cL sup'.iitJle I cmr apaj, cupra suprarepi
.,io
lorl, ectuwlenrs cu co a colotueide 760 rm. ln @d (uEnt aceJsL r.pE/mrdp.d,,"pd dr
o o,,,rrlr. Presiunq almsGrici se m5ear, cu t arosmfut ie lnnarea de rasura in caE s.
qp m, vabrnc esle barul- Presiua de 760 @ cor6pud. Ia l Ol mb su l,0ll b. Dacn
s-ia presiunq nedard l0l3 mb 9i se vor obsrya cini sureiorc acaruia, cde depbisc
l0l0-10a0 mb. s. spuoe cI Mse. sunr p6imi iDtr.. in,rutia in 6e \rlorLe.unt;b o82
mb se nmsc pEsiuto joffi. In g.n.rat, (fttrete de jos, pesiune jun( oe ,.guti sociare cu
@ndi$ne de instabilitate, imoure su tudu.r, j]o tinp c cenkele cu prcsiu.e imltn
caracrerirer"i de obiei reDe Awasa ri uscal6.
s.7.1. vrnrf ilc 0rsiunii
Prs'unea erului nu sle @Nlerr, ea sufera mdiEcbri alat in tinp c61 i0 spaliu.
,i
laioliile in tinp ole presiuhii atnodeti@
Vdoaro p@siun atmsfeiice depbde de o erie de Ectori inte cm rmpedrua
@lui rc un rol inpon t. C! cal aerul esc Mi &e cu alrt esle mai de6 Osiwo 6le
hai tl@ $ inv6, l@l prin hcdlzire devine mi putin de6 g arc presiuea_mi nica. Oe
,\*a. presiuncq Jrmo:lenca (re're noapred ti scJoe nua. esre rur nrffi in rihpJt iemn rur
nic.,lT_canj qFnq
c,ldr. Exnk
in s\qra peooad. sirut; in @e;pm
vealii inr6mplrroe produse de deplM mr me de aer cu presiun diftrre tatn de;eh
dinlr-o rgiune odk .

rdr

sk

ie r

farialiile lpdtiah
PEsiunea atmoBferice idegistrazi mele rdialii ti in spafiu. S..o6tal. ce presiunq
sede ! mdrurA ce cEge allitudinq, d@eee aerut F rsefiaz. A@Ntl scrdm ; pBiuii
s fa.e aprcxnrEd! cu l0 (13,3 nb) ta fecarc suti de nelri atnudi.e_ Acedte rddqe o

sifi

foarre bine cei ce urca pe mutq prcum

pitotii ercn.lelor B au @binle
pr*uizr.. V&ilrii al. pres.un tueelslc.zn g intiptm olunkt niwlutmrii. vdialio
:pqiara a pEiun pode 6 replenilla cu ajurorul ihbm.or rlinie ures p@k a aa.ali

1 i@le ustui ale Asiei g Amri.n de Nor4 dspn4ir de edodde nordie alc
O(tuelor Allturic ti Paci6c. exerc& o inluenla mae supla @nditiitor de pEsiu. din
emsfera m.dica incdr dispunerea in b6ul smrdist:ce emsfeEi $dEe, aici ;$e Jb$ ra
DeBupn spmllei de u*ar s deaott, iam cdtE de presiune inalr, in shimb, !a6 pe
i inderile de u$ar se d.^olra entre de'oae prj,une. vclonte remperaru,ii aqului ie
d@upm aeyom ddiclndu,* mult Drsre cete rte aerutu, d. de^,p* oc@Oo,. O.o,po
trceelor ;au m)reE lomrio b ice conlm c.tor de pe u*al. Ii@ onkstetc de pEi;ne
sun' maidupe cm )i conuasrete de rempeErure iur mii mi. DedupB pd4::ce;kak
ri
nordice a As,fl se [ome,2-l Anticictonut Sibcrian cu pFsiu med'id;
tOJ)
mb
i;
reile
regiune. pa4ii errEle a Anericii de N apee o ant de presune inatrr- d maiputin inknsa
. Anriciclonul Cxtrrdiar. Pesie irlinderite oraie )e Lsrdea, dcpEsiunn. Aknrina _ in
Paci6cul de N - J Isl dzi - in Alltuticul de N, dnumnib provenind de la regiunile
seogEice bde se dezvolia, Cele doua deprcsiuni beice s eracierizea:a ianE prb ;nea
i@urale g tu uni, ii rinp ce h ana anricictoniror continentali * ireeislu; un me
nuDnr de ziL senioe g usare. v&a ondifn d. pEsiune sud exacl 6 ;
.eb! din tinpul
ieoii. In Asia ri Aroica de N s lormoa depresiui, cea din Asia iind mai inle;st
Desuph Oc@elor Atl tic ri Paci6. xisG dou, elute bin deaolate ale zotri
$blropile d iMlt, pr6ime, deplete spE N faF de pozitia din linput iemn si

@Niderabil

efliE.

Ele

nunesc Anticiclonul Azorclor (Mu

Bemudelo, g anticictonut

Ariile de presiue Mimn sul iudte g arinc b.ric ,,tvl" - eu dii anticlimle, ie
de mi"inra pEsime ninih. brri.e sau depEsiuni ,,D". Maidile ri minimele bsic.
mi pofia nutrEl $i de fo@liui b&i.e su centri btuiciIn cadrul cenlrilor bdci, particulele de ae. sut supus rclimn gradintului b*i. da
ti de dGrenla de presime ti d ForF Co.i.lis, C6dienlul baric esle perpndicdar pe tobarc
ii intotdeaw oriedat di6pe mnele cu nHimi presiune sprc ele cu oinlni pesiuDe.
Cradienlii barici lBi dau nartere unor vanlui pulcmicc, p cand @i nici dau nntrers u@.

dile

.""[u.4:,.[t-*t:
r:s.r.6.Prc.iu1a0.uruir1nn(rstobltintrnr,rtrrJncluto iihitibrnl
combnEa lo4ei corialis cu &tiud gEdientului bui irptunn etului o mirare
.otritusn ri dcsendenrn'!d ednl ciclonilor. Cum fo4a Corialis abare coryurile spre dreapta
io emisfed mrdi.n ri sprc stansa h emisfea sldice rezuhi o mitE in puul acelor de
cedomic id dri.iclonii din emisfera nordica g in cicbnn din emislla sudica. Migdea
&rului e loc in stu opus mhcsrn acelor de @emic -o ciclonii din nnsfera nordict si h
mliciclodi din

Cicbnn

emisfera sudici.

ti

dticicbnn pot

6 slafioMi

Deprcsiunea Aleutini 9i Anticiclonul

Sibqi&

sau

ehnie

sau po!

, cm sul

@ iilui

sple

exemplu,

ceolre care se deplNaza

foone rapid crand perturbaE relorologice. Influcnla dilerenlelor de reopsalura ti a
dbamicii ahosfice delminn o munitd eialitale ito aaiulia spalisld a presiunii
armosferice, Anfel in eoa ecLa'omk s dfeHUzi o presiue uur:r d,ro,tr, in.rlrlii
pule'to(e d mruldr tr rteNifcitrir .onvecliei (urcm in udtim a eului incAlzil). ln
reeiunil kopicale apd cale o ane cu pEsiune almsferici Mq de origire dimmicn, Aici
&e

1oc

o mi9@e

desdde

d a aerului,

cre

provoacn creqtere presiunji la $1,

,s0.

1xi

\|

Fig. 5.7.

Prsiuoe

i.rdri

t. nivd gtob

ii tlniiutie(v.lori

in

mjtir.ri)

Pa4i,l pes. axle tspeEk ri cele pol@ L conlscrul dhlr. eh *

$nit@..ek o
,
an?, d
Jo.s. pEsi@e. ind@*bi dedupm oc@utui, Acasu e". *i *"*rr"rj i*" a..,i
v&a EE s daroE* cuEnlitor cal2l du gico acrutui dinrrc cKuhro diNDF
vd r in ?oMi.
..mpcEt.) rr cea dinsprc d'D erete potee. In Egiuite pold. dominr'msete
de sho;
c e mmlD o p.ll@ota tehpsarlril scaal..
5.8. Dinrnic. rtDosf.rei
5,E.1. Fom.rc. ytnruritor
S{,eatat dejs c, imnlzi
neuifoms a sa4ei teresle h c@ se ad,ueA fl akaclia
,kEnra
_ , _ fl drreEntd de pci@
delmina s.rut atmsferi. sA execute o serie de
Jrdr'i.
pl& orizontal
g in pls. \dical. Asteterur iicdtzl de b
v.nicrls sub romtdecrmtide @nveqie we sutcu 116r mr
lempBtua. tue Io( mirceE 4rutuipe venicaE. Do tocutesrcim*
erc r*r Oe. rua
0e er dmfi-o aol.invrinaltr,
loc dai mirc,E pe orizonklr. In acsr fet ais,anr
rol@* varurilor. InrorderuM m$ma aerutui e f..e d. ta p,""r.t".,
ipii
cele cu_prcsiuR nicd. Dacr diteEnFr de prcsiue esre rl@
@rurire ,or
urce rdr sl.crurerizlde urmnto4b elemnre. dnecrie. vit.,t- t**np, au,uri.onqnie_
Dns(ir
rlui
pdn(ut csrdinal spr caE
deptsea, lEs dc aer. penh
acaa dtelfuee tulo*g.
veruntor ln afar! de ;iferenF dc oEsiun.. suDm
pntrokbr de as h tu)qe actiomr2j Fo4r Corioti, cee abale
oreapra m emstaE nord.ca jispF sr6mea in @ sudrcE. DevElio
ruetor de ffidab, , "i,"
( oroxs. Aproape de supmfaG pdminrutJi
En Ia inittfts de oOO-900 h ro, cxisra sr o att,

;$!ri

;,;;;;;;;-,t;;";
J
p,;,.;;i;;;;i;i;;;;"i.

ri

eu

oa

p".,*
t ^"

ma" a",*

da

fo4e cm modinca di@ra lantudlo4 folfa de newe cu $lul. Acedt. fo{, .dacterize@a o
pane din fo(a Coriolis qiiftpiedi.e dvieroa vartuilor pao. h atinseh unei dncfii puahle
cu izobdel. Ca aire v6nlnl bate oblic, adics de-a curmenlul i?obselor sub un unshi de 20-

Vil@. vnntuhi s. expridd io metri pe secuda su in kr/ora Se delermina cu

rrcnomet.ul $i s reprzide pe ac4ati ro?a a vanturilor, i0 procente. Per*,u expri,ndea
ftid yadudlor se {olo*ge o s@a nmjta Bcaufort (0-12). Coiform acctei scri se
consided caln la v eza sub 1,6 kn or4 v6ni pokivn 20,9-29,0In 04 vent putmic 62,374,0 10/016, vielie ?5,6-86,9

kn/or., uraga p4te

120,7 ktr/ora.

5.8.2. Claific!rea vanaurilor. V6ntuile pol 6 clsificale dupt diveae 6nerii. Astfel
dupn dircctic ti areeenl! pot fi, vA"tu.i pemdnenk (ce s\fl. tor timpul mului din @sea9i
dtectie) aF cum sut sprc exmplu, alizele, v6nrurile de vat ti vaduile pol&q vd,r!'i
periodi.a (ue 4i schimb, periodic dircclia cum sul tusnn, brizele $ vantuile muntev.).);v,ntutile ne.esulote set v6ntuicde ap rempor , ctr diBlii diferire.
Dlnn lrellul p. qrc se mrnilsstii deosebsc !r,r,/i regionale <qe af{teaA
zone foade inrhe (v6ntuile oBoni@. anzeele)a, vdntui locule .de apar p leritorii reslxanse

In lips ye udlor s @ifesld .al$ul amosfe c cae s @nifene mi 6awnt in

Egimul aliciclooal indeo*bi in anle depresioEe (Depr.siu@ Pelrogei = 64%,
Depresiunea GiurSeului ia.)- Snulia d calru allnosferic ste periculoasa in zonele cu $rs
potu&re {frr\ Fa[ ge) in strarurile iderioar ale atmosfeEi (exmplu, Baia M{q zlatia,
5.S.J.Sisi.melcdevirlun pc!npmt,l. P.m:intului
l-n _ahegul ecubliol (50 \ si \0 5) eaiir, o pl*une @borao. (dldurs solm inrers
hce ca arul umed sA formze coloane de convctt. Aici nu exist! vnnturi de suplahll
donitute. Se goduc ades tuiluni violenle cu vijfi ti d$irciri el@kice.
Alizcel. e evdentEe sprc mrd vi.p'. tlo de oceGrl am care acopea aproxtuiiv
reg'unile ntre 5u.l0u lar. \ 1i S sunl vAnluri deleminale de grodieitul bJ'i ointe ana
suolropEald de nall, ps ne ii Eheerl ccuorori.l de joal pre.une. in ernishm no'di, rr
aliuele snlE de h NE spre

Sv.

id in emisfeE sudicd

dimpre SE spre NV.

,.xiii4rffiaE:s

f,,;:>4si(#spD

tlY;,/.;-: Y1\
.^d--i ./^:.: . /.,./,',
-\ . :\*"1 'q'l'i=tr- .j
.- -r-\ "'\\\..
.\

affiiI

Aliale

pome* din zoneic tropiole

l.r. r, inrinreazg spre

{urtor I2u. 6 lunpul lcrii
3Oo

enislerei rcspeclive si prna

la 50 lar. i. rimpul ie'nii (fie.
5.D.

Fig. 5.3. sclle'na smod, r

cncublni dnosr. c. p. ol0b

13

Ciclonii .ropicrti * rortrE, ta taliluoh (uprim ioke l0-a00. Ddorra pRsidor

tu' cee xietr vinrl dinBe viF& {ode tui pnna b I2O tmh insol,re de ptoi abundenk
cm. proloac, inundat'i fl dijtueerl Alegi crcloto sunr cuosculi sub drveM denumni
huft(tue,. qphmi Ap& mai cu samJ d@dpra ndnlor catde mi purin d*upB
VaDiurilc d vqt s l@ifestn htrc lalirudinjle 3t650N
,iS e m.ifsl5 pe toate
eroiimea rroposfeftL A!6re !nrurisuflr dmspre .okte .ubnopi*t a" i*rra p,".,,'"..1i*
deDE.iunile slbpohre
<dnr obirnuir. penrru acesr Uau eu @ dor'. ca
_v{eliile
ri /itete

moMre

cu pEcrorralu tsecrede.

vi ntu.ile !ot,E d. !t ssr cmcreri{i-e pentu .alirudirte eric. drmt ic..

vin.unk mu.otri.e rep,ezmtn v rur c;cmder priod,c @ iri,i $hinbA dietra
.e&rc! su,land @ dinspE (m sprc @ntinenr 9, dms inrc6 O,isi,* io. *k .ompk;e.

hieryenird atel ca@ demice .er ti temie (@nrEru de incd2r atnrre ucar si ocea.i
In lom tor rip'.d muetu * mtrtest. in sud.esrut $i enJt tuiei itr Asia d; e,r
ca@ remici a msonilor ap&e clara deosece incdzirea usrutui ciarr air lihpur veiii
dm",e e, in hp e !E Lnrindente oee,ce d; jur
_01.j
rcrn.M tu,mc brne."_*fun
itrir mGondt lufll oind\p,e olcr 5pR 6or. hm
s
na6eoz. In sudd rr iud-erdl Asiel in hpLI rerii prcsiuned b icj scrau de pe coniinenr
,e e inde mJh sprc sud inc.l hce conhct !d zod e(uaro E ahednd @tiiJtr ffi.de

!,."*,- ,:"t*

rElh

jcr su.t v6 ui de ve$ ce bal in stdrril snlErioarc ale armosGEiJ

umeu trai@lorii ir *rpenrini, cu mnde dand ,agrere unor ud h fimosfrn tsha
in cidrul ctuom v,irrurik je Dd@pa ei inrii ,p" E"*r",. ,.
,p-;;i. il .;;t
acesor unde. i2 akirudio de t0-t2.000 m turA nirre &ne inssle in;m
"p"i ;duril. er alinm
r)u.4ro ktr h. A.en rsomh esre nMil .!p,/ 1., ,i coNr. dD mbcrn de (ip puteion,. p;
stern.drul undelor.din imrek suprrcde ate armoster.i, derut cJd din b;airopicet6, ele
rlmponar depMe in nord,
aerut
sl regiunito! po,e s a"pt*-a 9,. t",,o,. in
'4 msrecRce
Jcesl
are lo. s proces de
orizonrat@e
po,te pemre schihbutlc dhur; inlre
'hod
Ctrrenlii

dnd sn

rqrurule cu iroolatie puremcA

l' ete tu lMtatieslabL

in cakgoria \enruiJor peiiodke * hcndre.-zn fl hcle. Acesr.d sunr uinlr,:labr,

a@ dmpE nM spre uq( id ooapra tu _eN inre^. Ele se tome!26 dh q@
dderente' d. prerue cde apm inrre li@
ti bcd trua u*ilut * dcarirc nd pulem.
d(ar opa mnrL 9i aerul &e oraiu. roi micr deoit cet de d@dpm m6rii No;Drea ieh k
nreneazi dco@e apr m&ii 6'e msi catdr I desupla ei presrunq +re mi i_ci
acc;i *,
@e

suDa

vnnturir. losle

iau narrere dstoriu

uente,or mdi,re ak eMului inconjufiror,

dc pEiue ce p,oduc vairuire
;mh ri
roiotes ir Ladrut climutui tocal.
:nrilnerc ,am h pane 6ricr s Euopei. d,roNi dife,entei dinr,e
rumur b.rrc srbem ti un minim bdE medilerei @e k d.ph*zlr sBe M@ Ne.era
In 6'teldecondi i. ierulrece se dcpL5eai dituge NE spre sv
9ip--*.r ri*"r..
FoeiNI - este @&reristic yersolilor .ordici ai Alpilor. Ae,ut se deptsenzi dinsp@
s:4 urc;ald vqstufii @ntaT se racerre prcduc&rdu-se conielee
dc p;;ipi;iir
", r,JLsr.,iali'ujl. ,!,
r o smcne u %pon de apr La oboraes pe l4]srii nordi.
devine tor nBi usar. in suA se tnrarne$e ahimok_h As{el d. ,6.","1
Esioni unde aerul esr nercit si lEve6eze obnacole de rclief i, R";a.L';
wEdul rcrdic al..Crrpatrto' Merid,omti rDcp,esiLnq F.sarar,. t" .u,U.o C,,puq,toi
onenEIi, enul Munlilor Apus.n'.

y.l !:!-t d.Tl in cd,ur _sisemror me,

Mude m8Eto purmice. Sunr impodanre

. fl*ltll.."

*.r*

c.d;
J;;;;;;
t.;;* ;

Bor! * poduce pe litomlul esLic 6l Mi.ii Ad.iarice, in Croalia. De obicei sun, i..m ri
*te u. vart usai Ei rce.
Mishlul. Prezinl- crcclertsli(r akmAoiLloue Borr Se htaheic in sudul Ftutei, nr

I.

Nemifr,
timpul iemn, Crivitul pdirunde prir trecatorile carpari@ in dFsiunile
inleme $ sufl, spr. Depresiuea Braowlui, rcprez end deci o @ntinum a Crivilului.
Vanturilc dc la perifri1 baachirelor dc gher(I ale Antarcticii $ croenlandei, sunt
vantui .atabatice cse se foftad d+a lungul sradientului supEGtelor de sheaF, dend
nagl.re mor vis@le puremica.
5.9. Mrs. de acr ti fronluri alnoslerice
5.9.1. Mas.le de aer repraintn po4iuni din lrcposfer, cee e cxthd pe distmte de
sule $ mii de kilomelri, cu erosimi !r!a h 100G15000 6 tu cuul
de aer rece ii
cdlela nii de delri in
melor de er cald, Msa de aer prqinti valoi specifice de
lemperstuE, uDidilare, ll@pmnF.

relor

cal

Caracrc.isticilc ti .larificar@ mar.lo. de ,.r.

Propnet4ile dblincle ale unei lt]N de ar
daolti aturci c6nd mas de aer
stalionez, linp mi indelmgat d@upra unei supratele nunir. egiu.e de tor@@ @e poate
ti u$at sau ocem. Ce.d Ilrm pnrr*ge regiuna d fomre deplsendu{e dossupn altor
supBGte teEtre sau oceeice, aerul e ricalre eu se '6cauege, cdgid sau piede u@zeaE,
in tunclie de lipul sulmfelei pesre care se deplasazi. AstEl, me de &r se dezvolta, se
$hinbd. in limp e-!iurmeaza traiecloria, cre poare duce la niide kilonctd de iegiunea de

Cllsincarea mas.lor dc lcr

inttucat rcmpehlm
miditala aerului vsioz, de la m Ioc la altul, in troposfer, se
individuuu.za mse de ad distincte cu Escretudci spsiice:
a) mse de aer cald !i u.d. ree de er @ld 9i ueal, ms de
r{c d umd, mae

O nase d aer se considde ca6, aluci celd provine de la latitudini inGriode 9i

deplasa2i spre laliludini superioae deci ajmgend in regiui mi reci. InveB, o Im, de aer
se consideri ree cand prcvine de la laliludid mai ii prlrunde in reeiuni mi alde situate Ia
ladrudini jo6e detemiand ricnea vrenn.
b) Dupe nalura suprafctci active deGupra.keia s-au fomat m6ele pol fi ,anTrne ri

c)

iNutn e remdinmjce

tule

$arile si ,,yarre.
Prin.ioalcl. tipuri BeogHfic de m.se dc.er
Aerul arctic se foneuA in beinul Ocdului Arctic. Este cea mi rccc mN, de ae!
dnxrc ccle ideLnte in enristed nodici Se d@sebsc aerul arctic conLinenlal $ aerul rctic
Dtrp,

de aer pol n

n acr lbde uscar ri rece. Nu di precipitltiiAetul at ti. notitid pitrunde in Europa dimpre Croieolmda $i Spitzbergen.
Reprezinti o n6, de er ree cu urzeaE scrzuts. Vda detmind ploi Eci $ nilsori io
munli tosm njn$ri timpuii
,1ertl palat e lone&z.la \^tiludini mijlocii. Dupi locul de foiDare esle rer pohr
coniinenra.l $ aer pold o.edic. A.rul polar se lonEaA in tirpul iemn in spa$ul ciclonilor
temici din Europa rasirilednd uneori in Pentuula Sc dimvE, precum ri in resiunile
sibeiere ale Aiei. Prezide rcmpehtui scrute, maijode d6at aerul mric. Este numil ii aer
polat suprodcit Vt^ atut r6la, cobtimnt l s fom.za in mticiclonii slabi carc ape h
Aerul utctic continental ste

Preintd remperatui foane ridicate,

er;n

totre cu

anl

tropi&I,

da rardne rce

_d

,lerul poldr haritin pdint\de in Eulopa dnEp.e res1. Iam pometle din Ceada, ca
@ntinaGla pokn, sldb.te Atldlicul ircdzjrdu,* in cu[-S1r.d, e inB.n cu vapori
ti ajMge n Empa c aer polu ro.irin Ajunljnd pe codEenrul Eur dekmiri incit2rr
qemii $ pEciprt t-. in rmpdl verii k tomeaz la tal udm sdper@@ dqsupd Allanticutul
P,truEard peste continentul incalzi! prcvoaca p.ecipiralii bogal 9i rlcorirq vB6ii. Este
rua de er c@ @i &ecvenla in Euopa de vest, P.in lmvelua continentului d la V spre E,
ili pierd treptal propriltlile devenind msd de a.r
itim conrrEi aliar.
,4eru1 topi.ol se fonEzzA h regiuile domi.al de micictoni subtropicali, atAi in
Oceeul Arl tic cit d pe co.tincnre. principalete .aractoristici sht datc d; lempearna
ridicara ri de srabilitatea Me. Se deoebe* aerul n6iim tropiql ii aed co;riftntal

@i

fr

A.rul n itin uopical e fomazit in Arliciclonut Aarclor din A aoticul d Nord.

Daroil. rempedurn ridicar se i0gcn dealpra Ocemului cu o @e antitare de v.pori, A,
siabiliiate re ii pemir. @ndensrri numai in stEturite h{.ioare, d& numi sub abtui d

ldtul

continental ttupic.l
fomeuA ir detnlrit subtropicrle din A6i de N,
Arabio
vara chid nn PentuuL Balenid, Asia Micr, Asia CenlEL. Va6 e qracteriu.,
prin lempmturi ddioie, pe sosimi mri si csrc trBi u$at dccrt acrul msitim kodical. Esr o
6A ubrabih" indeoseb tea &vorzird contecriaripto e in ansa.
Aetul acustarial
fo@et ia ana @utodati atat pe contineht cal d pe oceee,
Este aerul cel @ield riplezirte uiidir.ra a mi ddicat( Circuld io rroposfera inferioar'd
de la Ecualor spr mpice, prin inlmediul musonilor.
5.9:2. Fmnturile.hosfdric.
Dscd dou,
de er vin in @n@cl inrE ele, acesre ane $ num"c 6ne Eonrate.
Dcodc. a.6& Inln sui rclativ insust itr Epon cu intindrea lletor d. &r s vorbege dc
supEfeF &on!ale. Linid de fr6ectie s supDlerq tonrate cu supohE kEsra 6r. d.numiu
lrc4t atnrsttric- ln 6na de onracr a douir rue de &r proJuc tenomenc v. ?,o(ee
specGe, deleminar de intuqiunea di.tre cte doua me de
Fotua sijre;ebr de
nod $i a prccipit4iilor 8.@6te de aest a sut prccse
apd cu Egul irate in anete

ir

lle

*
&i
e

Frcntwi .ulJe ti rcci

In c@lcnnd o @d de

cAej

aer Evrde.?l o Esiw cu a.r crtd -e loEidera

Eont
rec. Mas de &r @q c@ es1 nai sreq rarnane i0 contacr cu solut
ii
oblig, n@ de aer cald sa se ridi.e d@u!6 ei. Frcnlurite Eci sunt dociale cu purerni@
penu'balii armostrke. inkuci[ ae . dnbq (cald, care
rdhr (und nafrere
uo!
hrr@i vrclenre. In unele curi mesre tununi viotenre au toc pe o tde snura Lu mutr inaidea

s. nude ero,r

iortului

id*a

codrituind 1,,i, .ra vr?i,c.

F,oatutile cal.L svt de rcgtli m@ de aer cald 6e * deph*aza dinl.-o ,egiu.e de
rcr nai rece. Si oici @a de sr ranane in @nra.r cu sotul. iar ae t ld esrc obr;al s, se
'!oallc. Frcnturile calde sunl de rcguti i@tile de conditiire aloosterice srabile,
neep;renra.d
rubuhntele de M e c@cledudzi frontuile
in ceul cand arut qld eslc itutsbil el va
genE celuk de co.Blie cec vo, produce averr pulemice 6rnui imfie de d$rrcrri
!i
rece

r*i

Frcnludh Eci s nig.a de obicei de-r lunsul $luhi cu o viteza superioata celei a
&ontuilor c,lde. Cand mb.t tipuri de &onturi se an, in aceeagi egi;e, ara cun se
inl6npld in cat Eonluilor ciclonice Eontul Ece loaF dp5ri nonol qtd rczuh,6ndlro,,,,/
@16. Ae l Di EG al nmului ece se depra*azE Bpid
,j remAnc tansi sl ob[ennd .frI
caki cA 9i aetul mi putin .ece s5 se imlt dNup.a lui. in occsl fel me d aer catd 4re
izolau de rcsiuna suEe fomArdu-* r 6ont oclus, Sus d. u@ati nergia tiind 6tfl
bloorr, tununa ciclonic. $ sd,rge reptal 9i nonlul pola i5i rcia rbma initiat!.

5.10. Vrcmcr

li clima

! !

5.10,1. vrcmea.
rm inlelq sl&e almsfrei desupra uui loc, la un
moment dal. De obiei wma 6te definnn dupn um din ctrrcleristicile evoluale ale
ploioasi, wm us.a!., \nse ceuumae,
ahoslerei. lrme l6oris, rem norodl,

reft

De, wenea ste senint si cdlduro6t $ ssege &o.t rce, acsta st de vrem
va 6 iilocuita cu o
bor.as! cu awrF de ploaie iMtite d ddcercsri lect ice 9i ad6ea
de slindin! ri turluns. Ulerior
B deveni mi rcce, @i lin4titr, dr tot noroas.{ ti cu
precipnalii pentru ca trcplat sn
produca dispdilia norjlor, wmoa dvenind
r4e.
pMedot,
p!cipi4n.
uicald
de
lol sd apdi mri cumulB c& nu dau
Sosi@ 6ont
4le

Em

wM

minn

.pdtia norilor Chu,i cre lpptal sut inlocuifi de nori Skatus care pot da prcipitalii
linistite, @ aDoi uel@ se ddine @ldi $i mai mull enjrd.
inrr-u toc orecre, wme poate sa s shimbe ii tunqie de prc@Dta ii de ripul
Eontdui atmsfic ri s Mei de &r. De la un mtinrp la allulstdlile de vrem se $hin$6
@tuiderabil vd wm este caldurodd, venjrea Ao uilor atmsf ce adue ploi, ueori
cu avc6e ti srindina i2m vrenEa este 8eroa55, noDturnc aduc niMri, uneo.i insolic de
viscole. Dacn vm ri ima stnrle de vreft sunt mi stabile, datorila r.gimntui mticiclonal, in
dnpu e de ti@itie {eJ@ este mai pulin srabils din caua fievntei nEi Dari a cicbrnor
ri mdifcarilo. in cn uhlia

alnosf*i

5.10.2. Clin..
Imporlanfa climei ca Ecior gogEfic 6re atet de pronuBn ti aGctez! at6t de multe
4p*re lic3t nu po.te subslimta. D9i se @Biderd ci clm reprezi a o stm medie a
elemenlelor mteoroloeice (adici edi imaeinq mijlocie) a aGslor elemnte, ea rprezinl!,
lotuqi, o nalium complexa li abstrel! c@ nu are o exislenli conqeld la un momeni dat, nu
constituie cva cc poare fi e!d@t cu p@izi. Atunci cend .e fomdn o imgine despre clina
u&i reeiuni dumile nu pulem tile smra de fectul rduror schjnbdrnor mereorologice ti
sirntem puli in siruala de a simptf, de a gneralia Grcutat spo$1e 9i @imu[ cand
ioceed dsciieEa mei rgi@i htinse,
Haiile cee reoezintd repaflilia anelor de cljma Dor c@ adseo unle ercd drte de o
linie subF e despa.le dou5 anc c[mlice, c&e
coNtiluie q o linie lm,tdu (dald uneori
de tenra d culoaE sau haruri) or, h @litale ac41e limit riebuie xp mte prjnt.o raDilt.
O alt inenctnate este dals de limitarea brelor climlice nlmi la supralilele reEslE.
Lu6nd ca ele@t de b6zi elemntele @leoroloei@: tempeEtui" Drecipn4ii,
prsiunc, v6nNri, umiditat armsGncr, pot n ehborare dirte chinceri clioBtjc, urele
6arle urile d,n p@cr de wdere pacdc. Exislt ri sistere ce foloss lispandnea regetaliei

ii

mod inreligefl, remperatuia a deveni fadorul de b, in majorihlea

Futrctie de acesl elemnt se pot delini lci grupe prircipalc de clinrn:
climi caldi (tui imO de Ia Iatitudini mici:
- c[rn d h lalitndini nedii cu var, 9i i&nr;
clne iEra v a de la latiludi.ne superioae.
E&clul fi@ipit4oor @ baz. li cl6i6cdrile climtice @nduce la difereqieea a 5
tipuide cliri dupi cm u,erz.l
Fotosita

chincer or climtice.

Mi

clitrn aida" cu precipnatii eduse 0 250

clini semiddt cu precipiaF u9od.250-s00 m:
c[hn suhumdd cu prcipiaE mderale 500- 1000 Im;
cunn medl cn prcipilafii abudente 1000-2000 mn:
climd foan umede cu precipiialii foane abundenlc, hai mult de 2000

m,

5t
O harla climtice elaboBtd pe ac6l, b62, ar coincide cu hlna pdipiraiilor medn
muale, Ac@ld claiiftu .u .s1e mulluritoare &o ce @ grup@a cItutc
sialice
lebln cu climle dlnuilor fierbinti d. h hfiudinne jo6e. D{i, se pare ci un sish
.limtic uil rrebuie sd combine clasele de ienFr.tura .u cele ale pEcipiraliilor. in &est fel
vo! rczulla @mbiqii climlice cum $nt: caldl usetai ricorcasa umedi. sau ree

r*i

Vesctatia ri sluile ca bazi in .ldi6c*il climdce, fosl iNocali 'odeo*bi d

boldi$i 9i p.doloSi @ umre s &prului cit pl,rtcle rea.lioMza prompl la difercnl.le de
cli,n6. Da, alet phrneb car $lurile E0etA dif.rcntele de climr, d{ nu le caurcizn.
5.10.2,1. El.mentels clim.tie
Av6rd in vedre asp.crele p@flarc, se @Nidern A elmnt.lc clioarice $
coNliluie din tenpmrua rrulur, newlozilare& prdpilariile armsf.rie. diEcti4 v 4 ri
E{Enra vdnrului. ldruclr ac*le elemnk llimlice diEd foane mufi pe suprutaF reGka,
apar div.s. tipui d. c[,na Acesle dem.L s@t refl.fiale 9i dc fa.brii climlogeni.
Dinfe facroij ctmaro8mi
inpunt Joctorii cotnici (fonn Prninl ui, mi$rrile lui
pon,ia
poliloo
dei
deteminl
@dul de eparriie al radi.ti.i $l@ pe suprafito
ti

se

ln$e Jtcto,ii E@stdici sont trntioiali rclietuL dilMi@ arnosGEi, c@nii deini,
teEstre.
Rclielul i.Iu@teazd cliM prin c@teridicile sale
sut aritutli@ ti orient ea
,./ra,rilor Iat, d diNtia de .irculatie a Melor de a.r. Pdn attiudine elieftl prcrcrc, o
eraj . a conditiilor dimatie: in brcL monrme se diGienti@i er.je cu clinr5 tot mi rece g
mi @dd pc masu! mrr allnudi@. Acedta esle dternimtB de &ptul ., mutele
situiazd id strztui tol mi rci li 6ai unEde ale troposferi. Ca
io .egiuDih monr@
miIsl5 o .iaje cliMrici vftiqlE suedendu-* t.je de clinn
ce in ce mi reci si
mi lmde. tutCl pe m6!ii co inilimj tui, chi& h zo@ caldA domi.a cumn aiel de ec.
ircal sa poata me4ine z.pzi perpelui $ cnie eheEi (AiEi, KninEjeo).
Deri se obiFuierr. o @mpaape idte aElirar@ vedicah ti ea htnudimtr, in
rcalilale .nc o difsenF apr@iabild irtE @ndiliile clitutice din erajul zlpezilor pryrruc d
F (nilajeo cu o succ*i@ ! uor zih sitropti de durai.d apmap. sald, ri clim cu zi ri
noapre d jult tare de e din rcgisne polatr.
Uneori, pin orie.trc, lanturiL de mud oNlitui obsracote h cala ndelor de
d
apte o .linA de otldpoe. Fler.plu: Muntii Csuc,z lantul Carpalilor @e oprcilc ium ll@le
d. aer 6e venil dinsprc eliciclonul sibritu s, pntrundit in Poditul Tmilvtuiei
CuEntii m.riri iniluentazi mul condiEle climtice din egiuite lnnirofc. Crcotii
rcci i.r.pesc clima ficn xl-o r4e 9i Bcata (xmplu, eslul Ceadci und. aqioneaze .urentrl
L'badorului, Pniffula Kmciatc4 supul innuenti cuentului Oia - Sik, V. AnEricii de
Sud, P!ru Chile. inlluentad de cGnrul Hunbaldt, V. Anicij. cuMrul Besnelei 9.a
C@lii calzi delminn o cljfln mi sEn $ @i medi. tutGl de clinln s alne.$.
in v. E@pei (Anslia, kleda, Penituuh Studimvi) datonla curcnrului cald Nord-Audtic

cmterul supdfeFi

cu

lm

*
s

ln urele cduri, particulaiirt e cncuhfiei armsfericc inllue4eazi

vedn @ndtiile

cli@licq h aftrd de clim subsuroriall ude ap&e un san u$ar (cend suna alkul) ti'm
rcsiNile cu muoni und aprc un san u$ Gend sulli nenul dinspre usar spE Ir@) $
e s*n uned (cnnd sufla musnul ditrprc nrm stE uqt).
Un elcrenl impolt t in coditio@. climi este dal de !upr.f.F .ctiva GupEhta
ce eceptiorcaza Edialia solars) e iiiluenla,r nux 6.ditiiL cli@ti*. Astf.l suprafata
acvalic{ a Ocmului ?lanelar iuegislrazi vai4ii temjce Mi slabe ti o&ra tuposlerei
conditii mi de wpon de !pe. Din ae6E .au?n cIDa dir jurul Oemnlui Plml4 $te
aracteriz6 d. mplitudiri lermie mici 9i de pr{ipilalii alrcsferice mai Ml Uscatul

conlinenlal e lncdlzegre 9i
ricerte putemic smpmtiv cu apa !i oGra ahosforei mlitali
reduse de wpori de apr. De aee de6up6 u$aturilor clim esle c&aclrizti prin vai.lii
mri de temperatud, caniiteli de pr4ipioF rcdusc.

O iniluentd dosebil, dupB clmi este daE $i de legetalie, iddeosbi de Mile

rcgiuni impidurite din Aiica $ America de Sud, cee inluenleaz, pEipitaliik, rcduc
mpliludjnile terhice, mtuesc eEpotra6pimlia lrufer6nd ahostuei mi cmlilEli de apr.
Innuenfa caacrerului supBfetei active $t evidenti in difercqa climtici dinrre enisleE
su.tica ti c nordica. in emisGra sudicE, in cre suprafata acvalici domin6, pe c
cominentalii clinu ste nr Bmral mai moderata ri zonalihte! climolice esie Drai putm
dermjalr. in enisfera dordicr, .Bite Gcatui fav6dzea2i Mnifesriri cli,aatice hai kide $

m.if*tea deli4n.

perturba muft
5.10.2.2.

Prin.ip.lele sirteh d. clasilicarc climatict

Siltch l K6pDetr'C.iB.r se baaazi !e valoile cotitdir ale rempeatuii aerului 9i
pecipitafnor ahosErice medii anusle. Este sinplu $i ulor de aplical folosit indeo*bi de
Sislcmul do d.siffsrc Emm. deMartotrn.
Trisitu@ principaL a a*slei chsficnri coffta in caEcrerul g@grafc ti pomelte de la
,m maisrolA grup-rc a ( limrlor in: slde. rempcmlc )ireci.

/+10
Totodarr, EIrm de Manoec (1926) ae m.rilulde a fi ehbomt indheh de didibte:
undei P = precipitalii
t = rcmpedua medic aouah
cde exprimn laponrn di.tre sum hedie elald a pEcipilaliilor gitetrperatud nrdie
anuaH O. Imponanfa ac$rui indicc $a dovedir in agroclimtologie. OiSinaft.tea clasificarii

De Manome rezide 9i din epddu grupelor de climale musdce,

(nEdnqmeeDe) 9i a elor de lreitie.

subtopic.le

Nmrrulnee (341 de chse de clnni

greu de allist.
Cla5ifi carea climrtelor dupn Brg.
S beazl pe m sisEm fzico-goelafic aemanator cu clasincarea Kirppen, cu uo
prcnuIal cdacler fzico-geograic. Conceptia lui Berg esl cu! nzitode, reGrindu-s la
inbdqe.dentn dintre alehehtlla cotnponcnte ale Nisajdui Geli( clini, ape,
vegdafic, elui). BeIg ecunoa$ ci dinlre toare el@ntele peisajului, v8ialia ogliadefle
CEutaiea lolosirii acestei cldficnri esle dala de

he

ceea ce o

siaM

cel mai idcl eGciDl clinatului. Ace$tI lasificar evidenti&i amtitalca in hdudine si
eiajdea i0 altjtudine a climrelor,
Chsificrror.lihxt.lordupl B.P. Alilov.
Alsov comidrs diept oireriu tundment.l nEete de aer prcdomiMnte d
poniculdnalib sbniere ale cncubtii loi Dupd el. condiliile cncuhtiei armosferci lrobuic
p vile cu un adevaet tu6eism temo-hidrodineic prin c@ * realiaoza bgatuo dUn.e
procesele cLirnalice $i factorii fzjco-geografici cre le dau naSt$e,
ChsiEcro Alisov cup.inde 7 zone climtice, patru tundmentale 9i trci de

mnu ecuabriala
bm subcualorial,

su a busnilor ecuatori,li

- ana ropicaE
- e.a subtrcpicala
5 - &na ieope.ata
6 - mm zona subdctici ti
:l

@na arcticg

subanErctice

ti stdcticn.

tr@ilie.

in cadn, fiecirr ane sunr sepMre subtipm @nrmenrak g oeuic. ale

_ _rnene
Fmu d
- si ipu*nr ale continenEtor.
rtu
deosbi< ad( in privdta circutatiei arrusf;ie
9r
pm mr@ cuEnlilor oeuicice te infuentead. ejceplic fAc.lnd ana *uaro
clr unde ete
dou! Eielrti (o*ei.A $ @ntinenbh, nu pezird deo*biri smificalne.

Clim ul cu orirl cmcreriz.t de ctirs @ldd si uffidd cu cmpBrui dedii aruale

de 25-260 C. cu prcipiraii zijnice e iNmeazi pqie lt00 mn/4 Ace5l
no d clinu eie
r.iptudir i0tre latitudinil de 50 N 9iS. in cad,ut clinarului se evid.ntri2a cl;Lul ecurorial

contie.tal d cli,Dtul eu.torial ocesic.

Clinatul ecuatuiol conliMtot

N e
Mim
lf

el

deosebgr prea mulr d

oce ic.
TempeErum medre m@la 24-280 C. cu doua
chimcrEle si douA mim $tsui,E
Tdp.ratu6 lBih, absotuD dep,iien. @
C, i& cete ninim n,.oUou,r suU.:0" C_
UminnaE abelura a aerutur nrtr. poar. depqi los/mr, undilarea tskivl nd
pEip arirre ppinri cazcrs de
b
,-o.o" r,mgir" a. rcno*n.
.-7.9y1.
(mdiilc
orcioee
I000-3000 mmr
clirut't cddotiol-oce i. prezinlA rmperalui medn th@ oe 25-280 C. peipiratii

roPrd

u,.*.

, ulle in ju
trEdii

de 1000 nm a.B climr 6le c&clerisic Frmuito;: pacifaecudorimo{olmbien, G. cuinei, Sudut truuletor Shnj-Lallka IBulele Maldive,
)un!lu, ,Lb,\Lutun!!,, ttunc
f.stc dcr(nn Jr J( J,trtL.
. .tliartul
"u:onilo,
depBone
d. p. @ntinenre pJremic in.Atzile cm
pem pekunderea mMtor (udro ale
spre lrcpKe @antuind mconii ec@roriale.
In dnpul nuerdui de En prdoni,, vrnluit Brie i& iMa vanturre dice

Clinaltl subectoto.iat n tonic contirentat. Se *tindc in Asia de Sud (tndja

Indochi@). Trnsit@ @cterbticn a mstui climt de ontdtul scani{ aed;ar
utualii V@isl foane lmd4 cu rebubznale Iffiq cu ploi @nvecdve inl*e, iam e;ai
sa.roaA. Ploile ruenje de tip contcliv Nigurr mlirati medii de cpe dittrire (Conorry
Cuiner 4016 rm Che.pindl Indi' - lt j5O m,. Regin,r
autia
o* 6lE ti am ecuarorial{ tuirnd prinuwa roama Acd clml esr< ospecifc
sldului Asiei (Poditul
Indochina ChiE dc Sud) AusrEtr. de Nord, Amica
CentraE, Aticii {Ansola, Madasd@)_

Dke.

ii

a*,i*i" p*i,ti

Clinat,l subecnlorial nutonic omni. se @clerizeazi

orimtala iam diNpE nopie spre Ecub.. w inv.,s,
gli dtd zorelor tropicala_
In &@ rropic.lr, pe mndenr .ste o clhn caktd si xscali cu p@ipitalii pulire din
a@ reBimlui anicicloMl. Aralele cele mi exri.* lrde apde acest
* i,iOGesc i,
Ani @egenuilq Sahd, k.tat8i), Asi4 AusrEli.
"riut
al,no ,ubnopicold este qiate. Aelet spre @nlactul cu &m trcpili apse clim
\ubrcpiLaE ,mdirer earr) cu veri cr]dmse i20d C) si u*are ddoriia pilrundsii
&rului
kopkdl @nrinenral ri iemn blind. (r00 C, si mi @ede cu 500"700
precipiratii
deremiffle de .ontanul tonl ului pohr cu cet rropical.
Clina tenpemtd se runfestd ta tarirudh mjjtocii, ii pEzinta a dolimpui cu
veirrii lermiq 9! pluinerice. P ituuh li Ic @nuctut cu 6;eh ocuice mnritr dim
iehpeBt ocemiL4 vd6lii temic. mai mti, roi mcdJ {teir rAcoo4e g ieni bhnde). ln
irtsiorul conrire.tlor domina ctim tahpqatd cohtinantatd ct vsi cilduroe g seeloN qi

Mi

srbpotard Gubaflic4 subaretici). se oMiftsti la tadrudini tui Mi,

_ ctina
prsinG
velscune tira.omse, iem lunsi. gcroae. cu pr(prlatir putirc indeoebisub turu

Clina polara este fode rece cu precipnafj nciMnure g nu@i sub fomd de
zapadx.zon litarea clirulici estc tulbur.ta de inlluenFle locale ale unor f.crori clinrarici qrc
nrtroduc panicularitei clmlie (clim uui @iv muntos, a unui eeal de p5durs).

6.

UIDROSFERA

Oedul plaEte

imprcunn cu apele @nti@tale corotiluie 'ovelisul geogBfc nmir

hidrosGrs. Pe uqt apa est. hlaliila ii lacuri ti billi. raui ri fluvii. in shqei precm in sol 5i
subsl (apa sublcr.nA) dtr .a inkn ti in @mponta cbimici a uor rcci, a orsaisrelor
vegelale d tuimle, De dererea, apa
sdse$e in atmosfeld Ia altitudini de 12-15 kn. $i
rocile @4in o admia odLte de apn. Se coNidern cn apa a fosl elibraE di. mntaua $
scoart leGtra. Unn cererdlori aprcc.., cd alum
4 n'ld. mi \oldmn, ll6'osl'c'e, eid
dou de aprcxiruriv 20 n{d, kr', da ullerior a,re*ul prin clbedea de apd dD runrr. O
oumitd paae de ape a fosr descompusd prin folosinteza iu o .tn pane a inlnt in ompo.enla
unor minqale din smela tercslrn.
i-n preknt
apreciazA c.l volumJl de apa de pe l era a cE5cur trcEd 6xd dc ,180
nJn.
Din resra qlirale cq maioae pane esre Ielooau in Ocemul PhneE r97. r"r.
Urmua apoi ea din glalei ri zdpezi pemmenre (1,77d c@ subrenna (1,270 !i apoi apa
db celelalte codponente de hidrosferci.
6.1, Circuilul apei itr Ceosistcn
Invelitul ape, (hidrosfeEl preinrr o mbilhre roi mie d*ar drmosiea de cu ,ode
eestea trmfomdrile
au loc in hidrcsfera suot foane vdiare (fzhe, chimice. necanice).
Apa parcurge un circuil complx in cadrul geosistenului care podtd dotumirea de circuilul
apei in Mturn. Acesla ste detmbal '6 principal de citrc enetia solara cm produe
evapomtia @ F produce L srpEfiF ocemlor ti mirilor (cG 447.900 krn), hcurilor ri
rAudlor c3t qi de ! suFafa9 soludlo. wde (@a 63.000 kmr apa)- Pe hisi eneBia sohi, L
pm@sul ehporaliei particip, rivarlulcre preia qpodi de apr
indepdrteaz{ impiedicand
satmiia OdatE prcluali, ace$i vapori smt puna,i de vdturi d6upe uscatunlor si chid a
oceeului unde se forme.d pMipitalij ce s pot into&ce in octu direct (circuirul mic) eu
prir inle@ediul rauilor (cn uitul ltre).

fa

lit.

lii

ce

fornd de idoae
alimntqza
inloarce inoce cca 35.O()O kmr. in

in rcgiuile cu nuli imti ri ele pol,e ,@ipilatiile sub fomn .b zapadd s

k4fo.ma trepiat in Bheati, cea ce cotutnui. sbcea u.ui imenut lolm de api. La
circuilul apei in Beosisteh padicipA ti omul ca speie a viepiloelor, cotrumdnd 5,5% din
apa de pe

usor

La scara regionaE ciliele pEzefl.re difeln muI in nmfe de rempedrurE,

spcciarcul covorului veselal etc.

unidlak, compozilia petroedlici a leritoriului,

T

.l(esurkle de

aDd

ale

ltrei

Ap.l. subieBre indicate sici s raponea?n !a cle dii apropierea

ncmijlo.iti . supraGtei teE e, la ape n arice.
6.2. Strtrcttrh hidmsf.rci
Hidrosfeia e$e odiruita din dou, Mi @mpone.l: Ocuul P|rete
6.2.1. Occrnul PLnrar
SLpEEta rorale a oetrlor iNumuz,:

O*eulPhnekr conline.ea roi Me pane,

16l mloee tm:

ti

apele

(7o.8qo din supafrt, TereL

hjdos,ereiriechivaleaza cu ljao mh
de

apa (97,lyd din

volmul hidrosGr.i),
Confom iporezlor laborate pard in preftn! lceasln irensa qrirare

ln

de apa

d pule

al@sfem primordiab a Pan nrului

- d*otrllurea rocilo. wLaice;
- prin rcumulma apei de-a lusul inoriei geologice ! plaretei mastr.
Ads,cihca medie a O@ului Planer& esle walutd Ia 3700-l8OO m. pe c6nd
altitudin ucatului esl d. 840
Adancima Mxim. a ocdnlui este
5t6 n in
Grcapa Cook din Oceaut Pacii., p cand uscatul nu deprFert 9(]OO m (vf ChodolungE
(EveEst) 8848 m). Se coNidere cn dee u*alul continental s a scutunda in oede, apa ar
folm u nrat coflhu cu o grosime dc 2400
Ih qdrul Ocmului Plde'a se includ cele paku oc@e sr mArile diJ*nr. ce

de

comuni(

cu

a*sla. ln ordinea nulihij lor cele

pd ru

o*ec

sunr:

Oe.nul Pacific oElnuie @lmi Me ocai ocupand o supnfald de 1797 ntn.kDz,

do !i cel mi darc, cu stupi ocoica (fos) @ dp.9$ I I km ad6rcire (croapa Marianelor
in Grcapa Cook l1516 m). Esre limil.r dc lantuinmroBe ide fosc flancale de mEliel

wlic,

cu

ei mi nnfto$ hLei

aotivi (cercul de foc al PacificuluD

mi

ii

cu o seismicit

mjcl deat precedotul 93.4 o ,. lor $i o

ad&Eime medie de 3926 @ Lunginea e ste de 15.000 km i& ldlifta d. ,esle 5000 km. Se
dispune intre conli.e ele @rd qi sDd Am.iene (in vesr) Eurepa g A&i@ (in esr).
Coircide.t uimirore a conns@fei tilomlutui b@ilis ri a celui aEicdr serw$e drepr
arguftnl ce @nfme unir.lea cominentului a&icd ti a celui sud-afii@ pe., Ia dschiderea
si apdilia Ocdului Arldtic,
O.c,nnl Arlunti. ae o supraEf,

Occrrul In.li.n e sup.afaf. d 74,9 mln. knr . in Eporl cu celelalt dou4 Ocetuul
lndim ocup, o ponie predomi.mt in zonele ecutoriah si tropioli. Acest 6pet *tc
,e04or de,eeinullemic alapelo, eh c e su maiolde.
Oceanul aNtic ste cet @i nic, c! o supmfaF de 13 D]n. kmz si ocupd supafala di.
j@l Polului Nord dinte Eu@ia $ Amica de Noid, prpondrc.t la nord de 70'750 N. Fiind
in l:lm parte eoperit d. sheats a roi fosr nuir $ Oc6ul irghelar (.ea ce 6t irpropriu).
La peliferia ocanelor smt mrrile 6e ocup, snprafele ti adancimi mai teduse. Ele
mnunicd prin strantori cu oceeul (c@tr1 ndritor inchis) su uneori se @nsliluie @ne
msrgimtE ale oce lor. En$! i cazuri cand urele n,ri poara numele de Bolftri (Goltul
Bensal, colirlMexjc,GoltulHud$n,GofxlPeBic).
Dupa pozifia gcogEfics ri sradul de comui@e cu testul oemului. * doseb.sc mi

Miril intno.rc sunr hconjuraE de u6t ii comunica cu ocemul prin skenbri

iEea Medit@r, Mds Neas4 Md Ro$e, M@a Balicd t.a.). schinbul de

(ex@plu
ape cu

o*sul

est red$, eea ce inluenlazi slinjtatea] rcgihul lemic,

dinmi4 aPlot

9i

specifcul lumiio!s@e.

Mnri mnrgitra su.t pdlial id@njunt de contunie 9i Fp&ate de oeme prin

rhipelglri inulde d/su peninsule (qmplu Mrea Galhnr, Marca Bding, Md
Onod().

cadrul aeslor4 schimbul de apd cu ocqnul

e f@ utor, iocat N pluhe

Mirilc dqchile comujci

btrg cu oceanul $i diGr, de rstul ocqnului dod p n

(dmplu
adencimi mul 6ai redus
Mma Ai5bi.i, Marea Ross).
Mlrile inreiinsubft sut slab delimitate de uhipeieasuri insule (Maea Celebes,

Maro

Meea B&da).
6.2.1.r. Caracl.isricile fui.c ti chimi.c ile rplor Oe.nrlui Pl1trt2r
TcmDemtum lpei ste o rczulleld a cdldu i plimite sub efetul Edialiei sole.
Tempe6t@
diGnliazn in tunclie de sradul de latitudine Ia c&e
situaza ana
rspecdv.. TehpeErura medie sle de aptuximtiv
C, find
ridica6 in edbfeE
nordica fald de ea sudicf, Temperatud apei ra supdae crc e in limpul zilei li scade
rcap]at d\ anphtudnca d,ma nJ oepdt$re l0 r.
ialiE dium5 s pop;gd pind la ctlna
mr""drn.ne Mai mm esk ,,,,litudinca E dkr ahuah acrt.ivrlom ajdree b r-l0u(
Pe hngd radbra sohre h tenpffitm api ontrubni ti d,a,icd h6.tot de d.r ti^
^pelor
Javei,

l/
v

ei

Temleratu6 alEi atinge lalori de 25-lO0 C la aualor ri kopice cu sp4ficaE c5 i)

enele lroD,cale urfluenlole d. curenlii recider. v,lori d.a l)-zou C. inancle remDerale
remperarura o.c'le% inre IO0 C - O0 C $ sdde sub O0 C in cenuul Ocuului A(ri! t-20 c)
urde apa nglEte. Cele mai ridicate rempeBuri r trcgisrca, d Lnele deri ropi@le
inch$(Oolftl Pmic, Mar. Rosie,.u !aroripste l5u Cl.
Curcqn oceeici pin dkeneea uor n6e enorne de apn seDercoz devie.i pe ain
deslul de exrine a lenpentu.ii api. Teopentura 6te mi nEe in skatul de supFfaF si
rade spre corncim. Jnoe h 5OO m adamire atinse 4-50 C. q la 4OO(] m !, ,jmsa la l0 C.
+20 c. Temperarm iuiru a,pei
sLb acesre adAncn Elorile por o.c a de Ia 20 c
"prc
supEfetei oe elor se idegislHze tu llm egust in cmislcra lordicA ti in l@ f.bMie i!

Resinul teinic al apelor oemice de o imponaqe IM

factoi limtogen. AslfI,
apele alde din nordul Oc@ului Allanlic detemind o clihd mi blardn $ @iunrd, pmlm
(Benguelei, Perului) detemiia o clma uida din lW An@icii
nord-vestul Eurepei, ia cei
de Sud ti SV Anicn t,a Exist,
snE$
amlii tmice delemiEle d condtii locale
(eruptii vul@ice oe tundul oceeului, shei@e loc,le, circu!4ia Deste prasu.il i@ltel

6i

de

*mplq

apelc calde $ misemie din M@a Medt@n , fii.d @i sete, qd pe tundul Mdiii
Neere povocend in zo.a resFctiv. o inversiue de tempeElurr.
Culofiq allci oce"nic. este in legfturr .u sEdul de r@pdenF ri cu pdiculete
ninemle li orgmice pe
le conlinc apa nn sGpreie. lD slaie linpd apa esle incoble d.r
apde olh$ra deoarece radial0e albdtre din speclrul lumirn sol5tre p.rrund paDd h nEri
adancimi De obicei. cu
apa este nai siraci itd plMctan cu alat prezinta o culoe mi
alb6ha. Trsp@nta se expriid pria adancim pa., h we
,oale ledea u. di$ de
culo@ alhd. Cl mi m@ grad de ra@pde{e e ideeistrcaz, in Mma Sarselor (50-60
m). In mirile intem.
sad find d. dnmi 6,8 nr, in Meea Atbd. in anetc rempcmtc apa
derine vezuie deodece uefl c41i1at@ d. micrcorgei!@, La l.mdi clloarca esie galbe;I
veuuie din ca@ orseismelu ii aluviunjlor tufrizre de uete fluvij
unor neri inchise
Meca Ro9ie, Mara NeaSrI).
De,rit,tc. aDci m..inc le dlermiml! de doi aacro : slnilats si ie.lperarum_
O sali.itare nde inplicr o densitale
h@. Scrdera lmpemrurii doe la
(etterea dcmitalii pere
punctul
alinge
d itrghelcee este de aproxinDliv -20C.

ce

(cal

mi

li

G*

De6nakr coBxruie un &cro' de prim6 imponan,J in .mutEia

"pe, o.@ce.
deooree dilerenle de densrare p.ovolcA deplsAri ale .pei
Con0ozili. chinici r.pci (srliniratcr)
Apa oceanicn ti @inA antin c.mirali enome de saruri dizolwre, c poak Ii

cosideala

o solulie complexd. Salinitatea hedie 6te de circa 34,5 96. Aeste sanri s@r
lunEul unei perioade de limp geojgk. prm apoflut cpetor de pe conlinente
dnde iaruile ou najlee p n rcacttrte chimice dinrE dcizri shbi ri roci. in apa IEin! 5e
g{se$ um. din cel putin junnlare din elemenrele chinice cunosurc_ Sc considerd cd dacr
dpa s-& evapod pe tundul oceodu! -ar acumLla un srar de s]ruieros de 60
cea (e
e(hivaleod cu 2 I 660 d.. kmr sn 48 l0rr L
Salidtalea apelor wie! ln 6Dqie de zonaUhl@ climticf, Asrfel in ana ecustoriaE,
prqipiratde bosrle lac a sltor6r@ sa [e de ,4 *o in rcsiunite dd^e lropicate, cd e,"mEIE
inreBl $Unilare! cre$e la 17.5 !h. Ir Ma* Sarsase.or l9 \!. in Colfil perrc )i MNd
Rosie 42 $. l0 zn.le renpeBre, sainrarea ese oe 15 \.. Spre Fliunnc potaP, un,le
evapoEtia tule EdD55 ri
mi prcdue ti o ropm a ghelsiir de ;rBire
iimDr4
sali^irarea sede la l2-ll9iin mitriL int@ unde eporrut d ap luviar depai.qte cv.poBtia, ,atnnaka scade
N;agd
6k
"ub I0q6o. rMm. Bahic6.5-6so. coltut Finicr.l*{,. in
".linirarea
l3 \o la *prd&F t.rerle spE adancmi unde ajdnce Id 22\o.
In cadrul ekrentel
coopu saruile, 9ae el@c e principatc (clor, sodiu,
msnerq su[, elciu, poldiu) Eprezintd peste 90 % din total. itr apa Octullui plmetar, in
aftrd de stuuri, sunt dizolute ii u@h
endrdtile tor fij.d ioveB popo4ioiale cu
rehpBtrm. Dintre aceqe4 (et mi mpond penrtu qata orEmism6r {vati* eee
ongenul al cArLicontiut oelk din &d {uaroriat, spE pon. tn unek nl1lr [plitc de curenli
v.niali se obseryI acumutqea unor .a itili
de hidroge. suinjd cel m;i
*mincar'v.^emplu. d acei
il ofd. Meeo NaErr, ude dc la
"dancmi mai mide
150-170 d se imBiireM pezenta hidoeenulur suuud @ ihpiedic5 de^oh"Ro
vietii.
6.2.1.2. Dinamic. loclor Oce.nului Ptatrcr.r
Apa ocanelor qre inlr-o conthud mixare
ales h stralele de supofald. Cakle
cee @nduc L accEti mii.e sunr dale de crtr frcrorii cosnici (fota de atnclie exrcnaG
de clke Lutr, $ Soae 6upn aFto. g radiafa slre) si de cdrE uii facbri eeosFici
(virturile, culrcmurele, eruptiile wlca.icc, dGrcnB de d.Eirare 9i tmpeoluO.
vahnh ocdnic. sunr prcd@ in cea mi n@ pane de c{E 64a de Eecaea
!;nrulu' ti doa in dLde siruatu d. cake mis.rrile seijmce. vrlL(te de vi.t a.dr unui
tip de mirff o*iLro,ie prcsEsiv. deodree lotu \atutur
ktumire prin aDa. lndrineJ
acu,Lldre

de-

i\

vm,

se,

*s

insmr
di

valului csle diil&la misural! ! venical, inrE crecta valului ti dpresiu&a din!rc doua
crcsle. Lungimea valului stc dislnla n]6surari pe orizonhh inkc doui cEsrc sau doui
depGiuni succesive- Se qprinri in netri. Distmta parcurse de lal (cEa$a valului) in udrareo
de linp se numlte vitm vllului li se qprina in meui/secund,. Valurile eoliere prezin, in
bsul marii nr5$mi de l-l m uneoriajuns depnse* 15,20 n.
In zonel litonl, mde ad6ncieea apei esle mic4 aspeclul lor se $himb, mdical,
apairnd noi torme de mitcm a apei. ktGl iau na+.r valui putemice, deGrlmte, ri curnti
capab i sn producd o inle.s, aqiune de abraiune asupra co6tei. Cand wluril * apropie ds
acNtn an ! io @e adarcinea *ade, yitea se reduce,
r4tele $ apropie iotre ele.
inAlrnea ri pmla v.ludlor cre$ rapid ie cmtele cad spre lnainte prin deErlaE dard Da$ere
ara numitelor %luride 6ac5 6e s spes spre ucal. apoi sub a4iur graviralieie rerms
s!re m@ dand na$tere uui co mcurent de sprlare. (fis. 6.2).
rolul de timp h carc doua cresre suc@sive tec prin drcptul unui pmct fix
coEtituie peioada valului. R*ulatul Elului il cotrtituie tidponul unei md @titqi de
.pr- In ocqnosEie se dining doud categorii ae uhri: vllu.i formatc ri inarclitrute dc
acliunei vnntului pe suprafala apei 9i hula cde denv, din valuile de vnt ierne din regiurea
oe folmE. de rdn.rclinure
pioo x.prar inrr o resrtr de cal,T su cu linturi dabe. in
oc@re, in tinpul tunuilor e fomeazi obignuit valuri de 5-8 m intllim, cele mi tfui aling
l8-20 m inalime si 400 lunEim.
Valurilo produse de .ltremure, erupfi subBin, aluBIri subacvatice sunt iode
nd' r'dgdm inrltni e aJre h 1r itr Japord .unl nunrle /,,afir (valui*Fni!er. In
largul ocemului e por deplasa cu vitez foete @i 350 noduri/h, : 650 kni.
Marslc se mifesta slb aqiuna fo4ei d atracli a Lulii qi SoaElui. cre delemrir
ridiwea nivelului apei ri ioainlarea ei sprc ucat (lia) apoi Ernserea ei fr.lo). Forta de
arr&ie qercnati de cdle cei doi agtrii Eprezidn 60% (Luna) $i 40% (soarc). M eete se
produc de dou! ori h 24 h $ 50 min. adicl.tu.i c,lld Luna trece la turidimullocutui sau la
meridianul opus- Dillenta de 50 min. fili de pedoada de rolati a ?rmantului euhn dll
faplul cA Lu.a se dllasea2a in jurul lnhantului, acesra unand sn ex4ul mi muti de o
rotalie penku ca u meridie se ajuoga din nou in dreptul Lu.n. Meeele sunt nAime b ingii
- caid PrmSntu'. I una )i socele aoa pe deeasi deqr lr minime c&d Lm afln in
cuadrcrurr. In largu. oetrlor Lrer.rea d\elulii apei nu rrcce dc I m, drr in Lrcte solturi si
$lude, dalorila confsuratii l5mdui mplirudinea mdeelor deprte$e 15,18 m., exenrplu

Goltul

lmdy

de pe

timul

arlantic al Canadei,
Curentii ocsanici s6t mi$tui de deplsw a uor nde de apn ce. cuprind hu nutui
apa de suprafua, dar gi cea de prctuMime. Cea midaE pane dinrre cuEntii oemioi sunr o
rcauafl. a v6nlurilo! rcgulare periodice precum g dGrenfa de dcNitate a apelor. curenE
fomli de ye urile regulare poant \nm.le de .u.enli da deriyii. Majoiirale curentilor circuld
impinli de apa din spate iu dup, ce ies din
de acliune a radurilo. devin curenti liberi.
Vilca ti direcfia creDlilor sunt i, iuentate de nifceea de rclofic a ptuniDtutui ri dc Fo4a
Coriolis. Vitez varia",'ore 0,3-4 kdlt.
Di|rslele de rempeEtuE ri d6nak a apei dau nagtere uror cuanli te uhpe*dtid
Dlpi tqnperatura lpei tra.sportate de curenli in apon cu lmpcralula rrelor de api locale.

ru

curenlii sunr clasilicati i^ curcnli caLi ji curenti reci. li a6ra curenlitor rori, caE se
rmi&sti la s , planetari, existi ri curenli localj deteminali de ropogmna timDritor.
CurenE pe verticala au ihpoftmG in rcdisk'bunea saliniafii p verricaL g aerisiea apei.
Principalii cure.t oceaDioi, ce se produc la nivehl Oceanului Plaretr, sunt rcdati in fisura

Ilrnz.(r.ntilor oc.,ni.i

6.2.?. Ap cle

co n

tinntalc

Dupr Pozilia lor,'n raPort cu suprrratx scorteL Lcrcslre,,pslu conlmcntJl\' * clsili'i

de suprshfd qi ape suble@.
(duile), ,Pc
6.!.2.1. Alelc d. 3uprafs!. * prezintd sub lorma de aP? c,rgdtu,r.
s,,irrlooro (lacud, bdlli, niatlini) ri a/&lzr,.

aptlrcuryntMrc
ll compteiaea cinurutri

pore vi Lprd*a rurgeiea d aptude prcce'ul

u$drulul "Lr pe pde oir )i in cadrul riurilo' |i lluvnlor'
ae ceoLrae , ari ae .
'upr"fala
al,ar dn ptcrpi;riire dblndente cio dpr 1J reusere s;
i:,;;:;;J
fi
"l-o,ir,
poare 6 .rine;'' a din subrerdn de-o runsur urcr rru Jnde
;, ;r,
i"-""J"

r,i.i,"-*

apei nu

*.

;o[nda aoei i.terssle.z supra&F Loposalici.

d; ce in (e @i @bor're .r in ek din Lnd n_'o "aL
ri,,ta
sinemd de dFmj *re un oeumm
d.
I i,resreu romrle 'ite mi mo ri d%tdonak {oeare os+')
ain.. in ce mci admciri tui evold'r' 'albtr'
. pe bi.. a.
TiDuri d.scuE.r.
m pericure. paee su (Jsri 'on'mtr4r o crrinderi-rur
un druri bse deltr '
]di qu mcinrlci* nume*scd*re p. vchont Scureererrface dntardcanar
ineJ{ lmrat do
p'm ;rbie'in cadrur c'e'a Jpa ocupe
;"br,;;-;;;"
m,1' laLealc. O @ziLie d mediar, rlre {urgerea pe \ertul curePrea prm aoE deo
m';a;k r)rru purin adoci) ue 6dsmen'.* prnde in(-un-$on
i r:solele 6u tu,rer in perioadele de ploi rorenliale dd 'canur
i"
,i
".ir"r. 'n,t"
p.
snl mur nL 5-"u luat masur de esrompaE'
i"ra. o'".,
d(eiorc rr I'mfom''ed in canJe rui nwr numi e 'z'r's'
a,1.. r,
npei csre bine dtru,r spre o rom'i m'i evord' nJnird
e
""*1,"
.r rereau" ae aenaj qunge ta o @ supe':od" de e\olJne Se Po"

'

*.rn.-fo**i
* ^*,r;o".."

Ii-*'*,ii* *:-J

//"o,

**s*.
;.:iJ;;;;;i;; ,-,.,
;;s",*
;;;;;;;;;..
.-*
.-i
,-"r. -'. ""i o-.r
,1.*'*.-,i*"
iii"ii i,
*''.'",l,mur
,,l" li ".L,
"-i,.

}'

Elencnicl. unui rau

l
I-a s rau se deoebe urmetodele elmenle: albh rculdi, baaul tudrogEn.. i2vo

ldrse a raubi.
nulu' se oteziataslo loma

Iaului, sum de
'Athto

tdl ,ug rr ingusr 'ilurl inre izvo' 5i Er' deI

vrMe, laruk apek c;rgaroue ii oau lotu cca m.i'da!"r' pcnsu d'plsdd rpei n
ii seomeuie
*i*i.r,i,i i.,:ii. ,.*-,,;, ai, b,inul de 'eeprie. ceotrris rlbi'den@ira
dislanla pe
renrtuta
h.a,lica, LLe .are.ktuk de o -e'ie de pJd.Deur 'dl'cl'r- de l" .upEhla aPei Pin l" Md rs. misoai in rElri,: ldrzta d6l ra m{sumra
unui

'enicald
intG cele doui m;hd (D;_ s;p rufup Rclirkii \A) ,eprezintd suprahF ecliunn m'sveMle
aa,bieitnl I D{indru,,Jo; \PJ ltngimea lnieide.onra' dinlre dlbie J opi.

o m.;delA omselsli., a aurito, o repraro rulr hd'aulEn tRt det;e\z co

,i perimlrul ud,r. Ln alr perimelru nporrrl tl Seomer'iei
-..",iai.t* suonr"n *qi,^iia"r6;,i
defi'it a ."for.ul dn aodn mcd (l', tr l'rimed (l)
,iii"i ir .r"-r" -.r,.-,',r
'e
sou rrroo' in soltir' un
'i*dlrii,i;i;6;;, *p,i., p'^u'i, rra-r.e r/roo
lirlill i,i.

".
een,sn nnDondr esc s: pahto dlbtci ad'ca u'shill rorrur de slPdldld aue'
ori?nnml'
- _" l;i s exDrm, s mek/krlomeku sdu iMloa prc(entuLe lt";)'

'u PhLr

sdDnlBla de pe k c un riL sr adud _pele' BumJl

n",i'i,,i r,ii-r,*n.
"o,uintJ
de L $o I Lm': pea ld mi' o e Je kr' depade de o'dinul
hiorcd;Lc ooate dq 'rpuftl;
i" -!ii-.',,:,r,i. ori* iaa hidroEmlc se del'niezd de bdlin<le vecm' prlt-o
rlinidae drn etr. rle mimdi inl\imi)' ^
-Jmorddecoe
' bor;l rnului
reDreorl lo.ul.m da nalere EUIJ:' ln n'od rornjlse 'or$detr r'!
p"riaai *r rui tu"e. J(i * puncrul dc iz\or srmt ld cea nLi md dntmlJ fala de eL"

rj,! m pudur d. er pe Jiur de vesr. @Niderar mi rosr Di$era

f:!i ?rd
fl:Tpl,.
hrft
$ locul de ve'e at rjdtur lungimd .iutui rN ul .ee cet mj luni mu,
m,. uu murur Fpr.ara Iocul in cee se larsn rdut rcesra nind o mde eu un olfuooTl
sau

Uu ridui s m,inumcsre trpuncrde@ntLenB hpatjutde inlitnire aooua

rrun). @ !iy!,./.r,rc cd mar mutreoEle sau o zonA ttueit, cytu.
Sudele J(,lincntlEri rerimutdcscuEer.
Apa din riu'. preift dr ptoi, topiEo zlp;zii
ri a Che@itor. din ape subttue, tacuri
,
rDagrm.
rn recrun e c.tde predomina.liftntoru dm ptoi rptuvraldm r;ulitor; in cete
fl
tempeBre.mnteea din ploi ti z_rpe/r r in cete cJ frutE dDade, ehetai oEdomi.,1
Jrmnrdea niwlA L" slimn@Eo niu.ilor. de obic.i pdicird *i"rtr. *,"j. in *.**,
@un * dEl[B rnuric! allmte ptuvio.flwte, du L o-Elacier etc.
Riuile (nuviner cd debikte cete tui moi * se** m anete cu pmip atn
rbude e dn zom a ubrrlt AE@n. ZaU unde prcip atijte se produc ziluc.
'
La EU e alime de din
zlpeTi ri ghepi debirek sunt turi in pqioadete de ropip c
_r-.
grct0 fl zpea (pruhawa ti var.), de aeu i(i vom intnhi perioade
de spe rEi ce
@apurd^ aesrui ran ti perioade 6e spe mici cind por$ul de ropue E iedJce
eL
dcereaz, in totatrrale (im)
&b'tut rnutui {er Eprfura votumut de ipa * q *urEe inlr-o uniidre de rmn nrin
in mrri llbrKrda _
iiuiror cu debik (e s.por
111-i'll,:1iT,"
qp,rm acearr u raret eu ys -. Debirul rdutu. lJ erc icdur
corot_r. a p,"ena
a. U d
zirc' rrsre depended +
a,,1' a.
un ldu

mr mee

r .:pd
:l'1-.1:1oll' *n*r

coNuur
"'^:':Ij,

oe apr

r:!l';k

",r
*"a. a!,r-*,'.

dr bu4.
sur tra\Dre ra

rrdtrire hidorogie (rosrur. hidrorosie, zilrnc, darete

s rcr obrje debiE ftdii zilnie. tun e, anu.te. penru mesihrite
pEcnce se rdau $. debirer. I6im
fl minihe. Se tbto*"c ,isisulari, atukicind este ro;ba
de amenatan, aceska consiluind debilele 6acrer,(i.e
Debilele niuntor sul deremiruie de diverifacbri
- tiptl surldor de dlnenorc niur e,tinenhk nutui dii pEipiraii p@inlit debne
lichide si.ins l8aie de acesta, cu valori cr$rre in perioadele
de ploi ti rEdue c6rd

^.., - nhd !retuciak:

ootuuk

tenperctto ndicatd ia b@ia flce o Mn. din apa p@ipnaliilor su

chie apa din
sol se se evapore 9i sa tru 6isuE sliftnlma.a,,r,,i.
- tipul ji gradut de acoperire c, yegetolie'fac .a o
pdle diD ap,

tue

s, fie lininal,

tipul reliefului rcpezia$

ntt etement ce innreqaza dbireb duilor. in
bDele
montoe cu expozitie &B de D,ec,o arii ac.qs vni,Fr wt,r
pi
t
,.
io debirLl reulur (cremptu, reurit. d; \.qul Romrniej r. in
@,t-mn
,ot a"o*ii, ,r
paa /p 6tlel. cu cdr &ska vo, n n,A
rDrp.e drIrare sau ewpoEei
",lr,"*gr*
- tuturu tocilu tjfEnt
s.xrserea rauritor, fris[ roci precm cdl(!rcte
@ Drn
ca61 .cdE con[ibuie h piodera mi caurqi de Jpo
a. *a. ,i,""" r,"i-.

ru,.,

.;
* * *rl*"ii
ti *
*r..,ir*r","r * *i",,i"j^

*t,.*

superior pierde apa ir" tavo&ea NelilulJ,

rn, tunqE de reeinut hidBtogic, rdurile
pot ctGifica h: p.rtuRntc,
,^^^,, o o E !rt^ a
kap,u,!
su J*o,(, c rrdcj in fi4a; er.
tr

hul

el

'*(aoln

r
iatemte c
ctid.lici s disiinR melomek tipuri d. regihuri

relalie cu,onrlnfea
...
hidrologiR:
.cginccuatotial -cu oebn rebrn srabit
!itovet@[ brmul
t.eiD
ltbccuatonol
z,ra,/.
cu
cErleri
ti
tur de debn in
,

dedebir

p;n

Ja

*(e

in sezonnr

herns

,ca,, dqerr,c coBpn.d resiuilor lipsit

de *uryere

reui inten rente (nordul Sanrel;

regih heditqsrean drtqiat d debile

IMi iam

rauri lemporre !i

p.i@HlB

unde predomird

mci vea' nulre din rdurile

su remoorml
t.pid t.hpcrd \t @irlii de debI ti njvel in tuktk de rihdciklea precrpiEtilor
lDreciDiralii;cem;, conrinenlole. msonicer 5i de rolul din ce i,r ce mai rure al zpezn $

rcsbrcrive 6ind intemiten'e

rihi. area r.mperatuilotI

-r.snpato,cr! i4nde d.oir in tu(tEde
pe
;,zcozrL( dereminat de Egiunile cm le lra"ers.-zi iiul rfluvine de
&tu
\ilul - Nis;rul au debik lMr la izvode I'.duse spre v'Bde detmituIe 'Eicane
Transponul fluvi.l
incdrcttuE uui reu esle t@portar, ln irei mdui: sub a.lele dizolvare se
deDl6sz. invnibil .Jb foma de ioni (hjnicl aprorpe loak durile avind o mumld 'mnlae
de sEnli di4ivaLe (@ ce inpind calitalea apei rddlor CrcrErrua chnic.r). Aced B 4le
.letemimte de modul de alinieniare, ahdtuirc; seologica a beinului de BePlie, @nditiile
cumti*. Paurile cu dinenlse prepondeMt subtetu, @nti! mai mult snruri di@lvate
d4tu cele alime.tare din ploi. zEpzisau ehelad PrercnF snrurilor solubile in b@in du'e la
mh*aire" *cenua1i J,p"i durilor, inJ@;ebi'o Egiu.ne s@toe. in stGlde cuui, l'
uma evJnorariei inlense . etulnbr din $L la supafaF ul {oar !i rcmular' d'ferile
siiuri, c; apor su spalak de ape $i ajuns in albnle dunlor r@ul durilo, dir

'imp:

Moldovi). Di1 pect d; veder chimic aPeb nuviale se chsincd h ap kboetare, sulfate 9i
clorude- Coniinntd d sldi de calciu $ de mgnuiu.o6litui. dvilateo dpei t?M)lor. Ea
se esprime nr iode, cq mi utlizatt fiflJ wra Sernand. Vnui grad d durnate diD &mslE
$se ii coEsoud l0 ms clo std /,142 m! MgO / I I ari
rmn'ronul soli,l .epreTinla roralildea aluviuilor trdsporlate de rau. accsred sul
sunt ell@ta1e de lurbiditalea rAului, aluviMi
rmsponate iub bnnE de errea,l
ta;pan^\e Fin fir,nre $ tostogolile pe 6sdd albiei GePrezintd tucrfntM de nbd d albie
e\ debitul taraO.'fotalia atute alelor solide trsponale de iau co nslituie dcb itu l solid
dtrlui (Qr. Ac6ta exprina rihnl cu cre deslbtode prceele de rcrue in buinnl
b-in exisli dereBltui ce conduc
hidrog6fic respectiv. Cu cal es1a 6re mi Me! cu
la inreNiicdq roziunn. canlibiea de m1ial slid tresponat de rau kbuie .uosula,
mi ales alunci cand 'D bazinnl rdpectiv meaza a se eleclua menai&i hidiotehnice cu lacuri
(neqetice, peoru nisalii alinentari cu apa etc.).
Rcgimul temic ti dcinghcl reurilor
pemtum ocrului ti oodnl d.
Temperarea api raurilor esle io stl'sl lesllua cu
alimenlare. Iac ecceptie mumile sectoare de rauri ir qre aportul de ap, sublerann poate
i.fluenla secrodle respetive.
Tmpmturile oegative din lnnpul ieioij se Epcrcutun ri 6upm apei di! dud'
ducdnd la r kir& treplar6 a aper 'mcepand d. la suPEEF spte .da^ um.
lomer thqF cdc aluri c.6nd
Card lempeErua cade sub 0! C iftePe sr
retoperaruile mEauve duE z) deLemin: loMea Podului de ghula ln aecu l:v)
oe pre'ilno hidrodinande menlin. ilul m sraE de
.emperatrd .p.. cobodi sLb ou

.l

atel

Apcl.sttlIIolr

-r dedveEiile de rclif (excavaF

de api acnmnlals
Apele $atnbre repzid,
,e usacstului @ntioental) utrde fomazi lacuri ri bnli.
trcurilc ocuDi;Ka 2,058 nrln. I'm: ('eprwLind 1.8'h din "upralaF uscrd,ri, 5i
mnrin ci(a I?6499 Lr' alr (O,Ol /qo din olJmul hid.o'lcric). Dmensidnile lacurilor anaz

mle

fode mult. de L criteE sre de mefi petEt, pttu h sJle de mn d kr'] (exemplu, Marea
capicr d24000 ln']. De emne4 ldlncilM poale merge de b calva mctripen b pesr
1000 m 1.r,. Lacul BailGl . to2o m). Orieinea tocurib; este diveua. ftnqie de originea
cudei Eind apr4Br ti Iipul laculdi.
Cl.silic,re. Iq.udlor dupt originq cuv.rci
leuile ted ice stnt .tffate i. qcalaliile realtare rr, acl i,h.o osenlilot te.tonici
Dr@i. I. rcead *tesmie * i.clud laclrile din AEica cnrmld: I-3cur im;anika, Lacul
MalJwi.l dul Ki*i. LtrulBdnilrdo Rusm). I d.ut lilicaci lBohvEr. ).r ror ir acri,r e a
i,.'orilor
sur t /ac,,i/. u,t.aa,c( 6e ocup, cErerere.rponr e !u de prabJrue
'e,tonici
ale couilor
tultrice. Frempld. Ld.u..mrer (SUA, tre o adin.ime o. oO8;[ Lcul
BB!iano {lralia), Idcul Kelud tlndoneziai. tr roi in Itrd cii,r5 rn cintsu h. wtcr,c
lolizl ln M6iwl Cionaru ri aume Lacnt St AE.
Lrclri fo.mct.ln dcpresiuni dstcrminlre dc asenti e(emi.
Ieun
:-an loml in reeiunile qrc au to,r ocupare de ghepri cuare.@ri.
-Exemp.u. Mdleeldiorc
lacui de pe conrine ut nord Amncrn. Suedia pob; Trrk Bdkie,
Fiilmda (numill !i t@ celor 1000 de racud, unde exisri pen. lo.ooo lacu . i&uri
stacia;
snu Iorur e: n lirrurile $i ,aite Elac de in spakte mo,aneb, kmirate. Llcu k L:usdo,
M-asiore, Boden Cordi rAlpir. lacL te oin Carpatr rcmtueflr rBuc(", zrnoasa. B1|e.

conic. sst sitvte lI) dprsimi.le aparute prin dizolvdea

...deLquti
qmplu, lacnrite Ponoe, ZatoG MehediiD,

pol4

,ocilor (dolin.

,j

hcuti Iotndt. k dcp,6k,r de ra,E. de obrei pe rcc, to6$ide rexenplu. tacuite

din BArAS.a Lacul SArat, a@, i.a.).
de bodj Mt"nl lomte in vtrile b&6le prin alunecri de l!n (.xehplu, Lacul
fomal.id 183? prio baraea cursnlni iaului Bicazj Lacut Cu.jdel tn hzinut a!.jdiutui
ao@talBjstriti Moldownertilolrut h t99l) cut Suda di. pmn - fotut pin b&aEa

- Ro

Iawi

cu*utui .aubi prin $rpdri lac!.ile Euingo dio Atrica, Sve din Armnia fomte pdn
berca raribr de cttl torcnte de Lv,
tnon.tc llLrial. eau lormr prin inchideE glfllor de \rMe a unor
(acuile: Smsov, CAldrdlai, Ollim er).
Logwele litotole foffii. $inntudcrea unor golIui @ire
Lewil. eoliene an apirv in dcpresiunile dinlR duete dc nirip (Calaet, Reci t.a.).
Fuctie de pdsistentd pot f: pr@cnre g lempore..
licurile antropic. sunl rallate sub direda mcnqide a omului, penlru diverse
mcrse eonomik rhidrcercreie. pi*iculrnr6, resut ie.a *urserii. atin;nRri cu ,pl.
nisatii indusxie ercr.,ln lum *slo ta ora rtJah pene tt0OO hcui, de bdaj cu vorum'd;
aprde pesle I dr. mr. pe ru fieore.
In Rominio: LacJ. I^orul Vuretur lpe Biltrilaj. vdru rtuee, cu b&j D dubtu
r(,: vidra (l ordr. Finldmle (SomesLI Cald) lnk cek mi Mr lacud de aceri kt $ :
Kaliba (Zsnbei- in Zinbdbwe qiZsmbia - h. bmj = l3l 4 v = 181,4 d d. mrt owenFalL Nilul Supqior - vidoria, Lseda h braj- tt m v = 204.s tr d mr:Asu rNser,
Eqipr h. bsmj ll m,v = lM tr d m. salm EnteitRusidt h braj 242 rr v,Ii,l r d
m'. Nur-ek-Vatsh Rusla h b&aj = 125 rL V = I 0,5 r d.
ln.atqo o lacuilor anrrcpice se ioclud ti iuudte amMjare in vdra stocrdi api
penku perioadele sece@e (Cdmpia Moldove,
a,.,r,n ,r/k,.. lNe ldu,le lEi !e oclldc ri rcsunl. uor to{e m&iinteriom cac
au pi.'dd lesdrumcuoce&ul inrRac6r.. \4er Capla (4l4.oo0 tn1.
Morlomtri, lr.nrilo.
Diflrc elemntele mfomelrice imporrele ale Iacurilor f tuntione.?r: lunsimea,
l4ima, supEfala, adanciM ri volumul de np, cae dephd de c&acleristicite bazinului

lacstru. Fuctic de Msti pu@tri pol xista la.ui alungile (lndosbi hcu e de bmj,
lacuril fo@te iro u.ele depMiuni leclonice), Iacui ctcultrc fomale in datercle wlcmie,
lacud cu extinde mm iMrea caspica - 424.000 km1, Laul superior dh Arnrica de
Nod (El.ooo kmr)i lacui adtuci (.xemplu Baikal - 1620 m). supn&ta d aditrinEa lacurilor
riua foa e mllt tulctie de perioadeh scetotw (exemplu, Lacul Chd, Ma.a Capicn,

fizi.. ti chimic ale aplor lacustr difeln tu clie de o serie de f&tori

seogBrci hlrc cre: lipudle de roci P. cN se mpleaza hc!I. bdioul dc 6lire ee,
relietul ri cli@. Dintre propieuli F renlioneazi: compozlia chinic, 9i sEdul do
nheraliae. Prczenla rocilor salin in cuvcla lrcuslrd su h bui.ul d alimentN a hcului
poale prcvoca o putmice nin ralizrc a ap.i (Lacul UBU d la Sovata)- De 6denea, cliro
Proprioandc

usc*a aetemte o int"nsa wapoEe

a apei c@ ce duce la

D\pd conlinut"l de sdrdi, bcsile se clasifica

- lacui dulci {slinilat < 0,3 960;
- lacui enEre (salinjtarea 0,3-25 %)r

concstraea sarurilor (Lacul ssral

-D;

- lacui!n!ab

Galioitaiea > 25 %.).

situalii cand elinitalea apelor aringe

vabn extren de hdi: lacuil ,ro, ri

Bntunciak dh Canpia Cspice (cu salinilate 290-300 94.), Marca Moutd .n satunltea

E\ist,

medie 260 %,325 e/lla addnchu de pene 150 m

R.gimul r.rmic ,l lpetor l..u{re. ln l urile dulcidin ena crlda--tmpeolm dPei

oer.qre de la 'uprahB spre tundul ls.L,ul uoe ac rcmPeraluE de 4'C. O Nn'ena
1onala.ln bnele M-iren'pe'atud din
rempeBLurii poana ntRle de nratiltolk
cre$e de h supEEIs spe adrc ude ojunse ir aceea{i

epdilE,
lacri

i;

timpuleului, in

ad

rempmtt slBrincali,

valoK dc 4' C. A@stc

ulera modiEcaril vda

esrc

iorrne.2a o

dici hornala, Bttu se orodnce o atottlicolc t.rnkn t vcr*i.

in ezut .rufuor s.,ure pe masrve de sre tr Jnuenli oBlilu r oin cpe dulci. L
dulca s compona .a u, geanr
suprafata lacului ape fenoms\l de haliotcrnie, lrtut\l de
^p6
d *rd pem#nd tr4er ndiarjlor solat dr iDpiedi.3 treerea radialiilor calorice dinspre
adanc spre amosferr, In ac6t fel apo de ln adancine este nui caldd dcet cq de la supraialn
Exenplu- lrcul Unu- Sovata.
Exi$a ii laclri /..,a/e alimnLte d i^oe te@le (lacuile Pela de h Bnile leliq

shat

fi.atir

tet

Rcsimul temic al Imuilor srmt cse diaerit de cel ol hcu lor dulci. Apa a@slor
hcui F cmclerizaz, Drin mplitudini ternnce sezonere 6uI mi mri. van reDpenlura
apelor samte poate dep4i lo0 c, iarda datorira elinjtatii adrge lempeEluri ncsative ti nr

fre

Atmenrarea lacuriloL Se hce di! pBipitaF Oloaie li ziPad4, i4oarc din pam
ice, reuri(exemplu. Ms Capic5 - volsa) dh Ift (linmele tilasuel D ine).

Di..ni@,pci

dtu

llcui

leuilor
emite xsctri sub fordu de v.lui 9i cuEntl
,fuLl,la sun fomale de rtnt ti prezirtd irntimi fimqie de intemilat@ acestuia. O
inE\im mai mae a lBlurilor se re5fiuua pe lacudle Mi (MaM C.sPicn, Baikal, trDrile
Apa

pei

n *urgere, Sunl deoebit de pulqnici in cdul

apar la &ele lacui cde
(xmplu,
Lscul Ceneva stidbdtut de Rhon, tncul Boden
strabdtuie de ,auri ndi

C,/e,r,
lacuilor

poate execula

RnspitrdiE. lacurilo. pc gtob

Cele mi mulc lacui sut snuar in regiunile Ee h Cuale@ .u fosl ocupale de
calote slaciare. Pe t ritorill Fir ar{eiensE cele ejmulre Lcuri(pesr. l0o.0o0);m@i
apoi Suedia, No sia, Ie[ile dh Polonh, lacuit. Ah*icaoo-CeadGtu snuad h h il
Naratii ltuole dc Bltii ghel&i. Acest6 sunl lacuri cu ape duhe di@nrar de prccipnaliiii
Mai re$raroe ca romrr sui la.urile shcim din zonete nontae (Alpi, Carpati, pdn,
^
r-a.). ln Ca$afii romrretri exisrA lacui ghcie.
ln &nele cu cli@r aid, numrrul laou tor est.
aceste suni oicii cu apA puiri
$ cu concntr4ii nei dc srruri delmimre de evapoEtia intensa
Btllil. ti mlit.inilc repeinr) dlmutari de ap, de dineNiui hutr nEi mcl cu
addrcin.
cm sagneaza p +phraF sotutui. ae mdtre ori, remenut6le totosir 9i
'edusA.
pentru zon
hurdabile ples.6rare c! nMeose lacui (belik Dun rii, ba4ile plurului |.a).
Mlarlinile reprczinta rercnuri acoprire tempom cu apr ocupale de veseratie
.cvalicn. Mla$inile se clasincd ini enrofe, oliBolrote ii mezorrofe.
Mlo$ihile eutrola se fotftazi pe supEfala ptd, dir luncih reurilor, a depresiunilor
la.uilor col,utate ri sun alircnlal dc ap. supelEciate 9i pEjpnalii Sunl bosote in

dli

ii

Mtqti\ile olisdnfe (ljJoa\e in corpatii odenrati) sunt sdi& i. subsrante nuiririv.

au suphfata bombal! din caua stralurilor de mulchi Gfagnm). Sut alimmat dod din
precEirslii fiind caraclerbricc climtului umed 9i
Prpinll un nEdiJ purerni. a(d
lTmoal Mohor din Meiwl Ciomrul)
Mloyinile neotrcle Neziitn wate.islbi iffe Ediare. imrc cel enrate si oliflotrafe.

qe

Ch(arii rcprezinls apa stocra sub fodna

std!.

Se

forrez! a@to

und

temperalurile sunt ngativej deAupra limjtci zipezii persislehte.

mm ccuaroriale, ghq&n se fodeazA la altitudine d pesre 5O(]O m (dup{ unele
aprccied chid la 5500 n) h cq tenplatr, h
d 3OO0 ttl cobod.d la 600
in
Spilzbergen, id ir Egiunile polar chid la niretul mlrii. in pr*ent, gheldiiocupr o supEfat,
d cca. l5-260.000 km: ( t t% din snprabta Barului).
Dupe foona, ntndm $ conditiile dc acmule *isln doun caregorn de
Chetari.
- Gn tei continenlali Galore strcim) si Chetai mntmj.
Ghct,rii dc crlotii reprezDrJ
lEi de shedt, cu grosinn de pes.e IOOO E! Dn@ri
a@ped complel reli.tul. ln prezenr ccl. mr eKnM catore stacEE .Mr in Anrtrcricr (8.o5
rJn hmr) fl c!o.d&da (1.72 mln. kJ,. in uretc zone.;brek e\rind,i in domruut
ndiI fom44d shctaa de plf, De Ia D ginea calotelor sc dsprhd blocuri iftnF de sneat,
6e pahnd in apa mirilor ri ooed.lor unde pluresc in derivE ri sunt nMji,irrerrri.
in

j8

m{

Oemul Arldntic ajLne h htirudini nEdii, ceie mai mutle iisberguri Oo!m d;7on,
groenlrnd*i, acela.Llorile viteui m&i cu 6e curg sh@la aici. injuulaisbergu ror

temperarua est rui $,zura ti se forreaza maF. Aisbe.guile au dineBiuni cotuidenbih

depirind iednl lungimj de 400-500 m ri chid I kn !i htimi d 4010 m. Sunt in ddild,
punal de curalii
comrituind un peri@l pe.tru mvisalh ocemicr. Esre cunoscur
dccidenrulprod6 in noapl de 14-15 apli,ie lol4 cand y6ut rires ea .o\il de un aisberg
dupn cee ea scutundar. (410r6'N si5O0l4'u,1.
Ghel ii
ini Nop.ra inti,de nEi din stprafua mnrilor ti o.etutor din r.giunile
polarc. Se preinls sub folm unui strat coNduind 6a,.lrz p,la.. s.u sub toimn dc abiui
imn e cue in rinpul iehn \e u(s. ri lomszl un
conrinu de gmrtr numrpJlx
Chetarii nonr,ni . 5J4.000
oin supdfaF ctobutui tl"0ro(upa ir cete mlr mutle
curi aolmele ftgative din muoli. Dup, dpatul morfologic, shetarii monltui suhamp&l
h: gheldi dc cic, gheta.i de EIe (alpi,i). gheEi de ptarou, gh.lari de piemont.

Mhi

lr'

q'

C4arii .1. cnc /Jin@i) se przinl5 sub forma unor lentile de gheaF cmtonate ir
mici deprdiuni cu loma de ahfteattu nnnle cicuri gla.iarc:
- Aheprii de wte Onpii). Cdnd hilanlul de sheaF din circurile alaciare 6ie poziliv.
din circul ghciar pomelte o lmba glaci d c e coNtituie gheFul de lale (Fedcenro Pmn
77 kmlAlelsch Alpi 24 km),
- Ghela i d. ptato" (NEi4i, $i tip Scmdba, s Prei e sub hr@ unui scur de
eheal, di! de pornes mi nulte ljhbi.
Ghel ii de piehaht ltip zlstim) prezha o zona de acumutare a shelii situals la
poala unui m6iv muntos, Acestea prczinl, o fome de ttuilie d la ehclarii monbni la cei d
calols (Ghetdul Md6piB din Alata) S = 4000 lo'.
Ohetorii d. tip Kilinatuljara su repeetalili pentru nruliicu MlaSi nume sunl
turalati in foste cralae, din cd daloritd sosimn sh se rewsd pest bua crataului sub
tomi de liDbi elacitre cre se displn raditr pe supmfaF conului. Mofoiogia de man$lu se
prein6 slb lorm mei slele uiate de Cheatd, AstEl de Sbetari * intah6c n1 nusivele Kenia
Cheala e$e plaslic5 ti de aceet delrii $ mi9.i prin slunec@.
Vilea d deplME Eriaza de h
Chq la altul- Gheldn de vaL din resioile mootee se
vilea 3tinednd pann h I tn/an pc sectodele mai
depldea?a cu vitue de la 20 - 2OO
inclimte. Cele tuai nrsi vil% au fosl nregistEte id torenlele glaciare dlr Antarctida $i
croenlarda unde s-au alins valori de I-? knve. Ghetarii groenledei sut r4unosculica

MigMm gnEii.

ireai$Iand

cele

de,

nai Miviteze,

6.2.2.2 Aliele subtmtre sunt acelea cmLnate in inledorul s@a4ei t@sirc. Ele sunt
acunutate in $nluri pe rocile porose, in roci fisurate su in eoluri subterme. Apele
subteree se divid h doua md aleso.ij: ape frlie ti aPe de adancim.
Apele ferli.e sunr acelea canio@le !o slmtul situat sub orircntul de sol ti
fooea"n pin iiflirdea apelor din pEcipilalii sau a apelor de supdfala. Daci pa@ &viGl'
*te inte*ecktA de o forml negativ, de elii aple pol iesi slb fomi de izvor.
Apetc dc rdin.ih. se fomzn din prccipitatiile infltdte in $oa(,, Ede stmrul
pemreabil esre dispus intre strale iipemeabiie. tloeoriadincimea pe la care ajuns ste de mii
de meui. lL dlel de
ele se incdlze-c prelutid o-pde din.,ldum rocilor. Apele
-uhme p'olenie din precipiratij se num* ,p! r'aloat? ln subl.tu eris':l t'.pe provenirc
din
de apa elimjnatidin n goe, @s1a fiind denumir ape./rvedle. Apele subterme
in situatia in carc ajuig l, supnc4a dircct sau
de adancnne pol avea sdesa presiuni mdi,
prin foraje dau natrerc la
d,le2iehe. Cend .pa nrcn pe *.ticaE dar nu atinge suprafala
elietului poarta denutoilea de apd orcrou,,/r.
Dac, apa de addocihe p.zinri tempeaturi ridiett la iettea la supralals fomeaz!
boorclc tcrnule. A,pele temble s intaLEsc becve nl rcgiutrilc vdlandc (Ccrcll dc Foc .l
Pacihcului (Japonia, Noua zeelmdr, Kmcsalka) apoi in lslanda, Italio ia. In Rooania
izvoele tdale se ahee in v6tul larii (Ondea, Herculane). Enosia s@rcimld poate li
capoti ti uliliatn fie in centrale geotemice fie penl.u incilzirq unor orale sau *!e. Cenlrale
electrice su.t ammjat in lralia (To*m), califomja (sUA), Kmeatka (Ruia), Noua
Z.elerd5, Japonia ia. Lesat de apele trMle. !o tenomn inlcrcsml $i specirculos il
coGtnuG grd?.reb (izvosle de apn qldn cu eruptie i.iemilentr. mde aPa este arunlE la

ae e

c4ri

uloii

ie,/z

i{

?.

LITOSTEM

Litoste reprzide hEli l e{qior eld al Trei su @aja sotidr a prmtfluhi.m

se e difeMraza doue pituri, sep@t prin discontinuitatea MOUO: lilosfera supioad eu
crusra $ litosf.n inleioare ceq iiclude parlea priorl Golida) a mnratei supeioae. Baz
Iitosfdei preintd o supra&F nEgulati sillali la ade.cimi de ?O-t2O kn, adicn h suptuta
astenosferei. LilosGra plulti pe srrald vnscos de la supra&la stenosfr.i
7.1. Compozilir lcor4ei rerestrc
Scodl. te&stri esr abntuira din rcci a cdror oriSine st dstut de divers4 acesta
avand mmponie chituica $ nrireBlogice toane diferitr. Rocile s-au fonml prin procGe
mturale in .adrul sodlei lerestre $ s cdaclc.izeazr p r $ruclur 9i texrqt
Dupa gerezi se subanrpan h rcci @gmalice, loci sedirenrae li mci rct@rnce.
Ro.il. n,gmrtice su agEgate, dc BguE polinrineral., fomre pir coMlida@
mgmlor. Dupd locul unde s,a produs cooolidaa aesta shr: roci,,f6ive - tomal pin
ctrslid*a @emlo. in mrele prctunde ale scoarlei te&srre., roci eluzite - totmte pti\
coGolid&ea eehelor la supraqa eoa4i.
Rocilc rJimrnt.re $au fomr din &agmorele ahor roci (eresile sita, +au dur
p'ccrprrJre chmc, d'n Jpele supjeruh,e cu sub6r r. minemte rqLntr. pre(un
r, dL,
rcsturilc unor orgmbre (calcele rcciaale. calcarcle ochililbrc).
Rocil. ncl.morlice au rczult dh Irmfotua rocilor sedine are sau @tmorlice
in um'a lDcesulLr de meGmrlism rsupunerer la remFEtui ti plejur roir In e*nld
metmrnsmul cd. o r'tutume in stue sotdA in e.. @rsarJzrk mreuJlului prin& se
lace sm dituzi., dJerenli*. resErat@ ti. pr7enrr ftJdclor, p,n mdamrto; Dtr R
rocile meramrfrce * Emarce glunle criyaline. cmite, mmurE. cuqir elc. Rocite
reaqiorcazn io md divB I' acti@a apelor, shet lror ri vedu)ui (modelffi exrerra).
DupA alcfiuna petrogafi.I ri dupA fetul cum sau fomal F deosebesc dou6 tipu de
s@ali trcsrrA: $odB de tip oc.mic ti $oa4e d tp conrinnlal.
Scoarta a..onied loitE zA tunduile oeai* !e o grcsime 5-8 km caE inctude 3
rrduri*arLldc ydimenre de pe frudul oeeelor (media p. ocean in ju de 5OO m)i $mrul at
doiles cu gDsime de 1,75 kh conniruir din butte ri er;ul atlrcit; cu o
sosim de 4 km

ceur coturrlulreeste m' outr.uo$ure

S.@4a t.dbt kkn4l annruF phurd \uperioara a TeIe, trm s,osmoc ,'krr
penru alle lontine al., i& sub vahile \urui purtfld diuBe h 80
iitura mfs:o,r. .
crusei terestre 6te dale de dhmnrinuitatea Moho, ce o spire ae mra care opa cm sa
9i
rrlat, prczintA o supEftn nercgulata.
7.2. Rc[cful rco!4ei terestr
Relietul eprpinta rola[kka lomlor er{enre la ponea superio 5 o *o{ter leresr.,
lome ca!." $nr polrive ri rcsarive ti ce ou Rakar pm actiune tacro,ilor endoEe
ri
ercseni Fomele de Flief preziiri d:eeM inrilirai rdrepte. conaE,
dc, fM;Ie de
Edodi caR iu
bui la lot@er rliettui
inldrnes Rtietu, turuk sub (tumd
lacrorilo' endogeni iireletun rczulate <dbscrima ta(ror or exogeni
7.2.1. Crtegorii d rlif ru.li. de odiut dimensiond,
Aveld id yedere ordinul dimcioml al diGrirelo. rclietui, pe s@&la lercslr, se
deosebsc lorm de elief de ordinul
esoetieht)t form dt reler ie ordinul Il
tnoctdtlpl,A: lanne d. t.tielde ordirLtltt rD.,zo[ti./,/) Ls occsa <. -dauE. si tonF
mr mc' cuprEe sub denmjru de ur..urelr?/. O rcpd&nldre am[c, I sJpratelci reresrre
scoaE in evident. formele najo@ ale rclietului !@stru (6s. ?. I ).
a

tn

od

t\

--cet hot ;not

.id nlntu

a,o.8

.F

t-'
.E

t".

it:
sl

!Pf

5li

:ia
-!s

!b

.i!

,t

,t

slDtototo .an!|1ti
Fie.

T.l.CrbahiD$m.riclr supmr.Fi Pamantului (choneeL

ul., 1935)

M.s,r,i.tul cpEzid6.ele @i sdi fome de rlief exesrmre la nivel plmel&. in

drnl Gsiuia sul cupriN artu fomle nEi pozitive, reprcaotare pin coddneffe cAr !i
fomle mri negarive, rcprcze .le de bdinele oc@icq Coitinektale svn bnil. din
s64i gr&itici (d tip conrin.nral) id buinele occdhica @r.spud sotrli de tip b@ltic
cuprinde rortre de ordin mi-mic cm se Bds6c alIil pr supra6F
p'ecum
corr@nrelo'
r' pe Mdul b, n<lor ocean.*. lnrE rorn)elc dc dccl ordin. inroLdLc p.
contine.te, sunt mulii, podi$dle ticampiik,
/lrJri suot ibrme de re[el csror lugimi se exlind uneori pe sute su mii de
kilomelri ti altnudini de ordinul a mii de netri, In od.ul mu.liloi ti cnergia dc relica csc
uare. Dupt modul de forM! nmlii smt
n@ dep4iid 500 n! vrslii au pmle
teclonici, munti wk&ici, de ercziue ti muli mic$i. tunudi.s rclietului rcpEzinli !n alt
criteriu d caleBoritirc a nulilor, Dupa a[iludine se dosebcs: ,r,1, ./b!', (sub i000 n),
te intli
nzunti
olilrtlihe edia (1000-2000 m), muli tuali @000 saoq n) $ M/"|i

M*roEli.rul

ir

Me

Podhuile pp@ittn fotm de elief disple sub fomi de iderlluvii ldgi su

sub

fonrm de platoui sep@te d lAi ad5@i. in eercral, altiludirea re[ennui Dodittlui depatetle
200 m, enersh elietului in iur dc l0O-200 m. Exi$e 5i podi$uri situale ahnudinal sub 200 m

10

,j:$ll,

prcum g unere podiid sru.re h arritudini de aoo0-0000

m (podiJur
?df.:']
PodillPnn\, eska fmd priM in(drul unor tetunmonkne.
D:a::x.tle *a rome de rei. poz Ne cu inetrimi dr
idn. td o00 m (Ecvenr ro0.
.
huo
mr.
^
inlst$tre conve* r.upoL ,orunjird,. Cim cuLrle
I rbtldlu_L

r;r

.olin.

atungire, dqturite

nurner

ryl iom de Etiet tuo,, camckriare de o supEbF nereda sau 40,

, _!^r,!".
onouEla
cu dlllJdn cupriN in senmt sub 200 h Camp,ile por 6 de mri muke tetun,
tuncrie de-goea lor:.d4r,/, d.,./-,1,,. nuvidt!"
Bh( im, fum;. pienonrdJ, @t@J.
t atuph ac p4ltutu {scdtprumle) cm s-au folrur in urro mtune. ind(.ungare a une,
. .
unirali de E[ef(penjplene, ab@ive, LtoEler.
Relhlul lubmen ne ordin ll rctJde: phtturm @nrucnrah su
ipjlut. ralJut
cont menral, piemonrul conlinsra.. doAatete ocemce, tundut buhelor
o*anice.
Pta{oryh ntk?dald reprc7inr, sjpBllrr shb inctdrri cm tac. tesarura inlE usr
ir talml (onlinenr,l Dupr dnii auroir aceara d reprcanra pana h li/q din supEhls
rereltln. E: se ala pe sedh.nte nw4e i nuvi,l. $r pE/inra Jn rc[?thriJr lorur dei,tn;,
curcnl', m@. Supmf.la ei *r. derut de dede. mEEea 6rd inre 0.5 lo. p sup,aftF
s
s. pturrcr25 Lneorivri subBde (o prctugw o vd o, de pe ccar.
.oatk? al t,brupr. po@it, .oNrirure nreou btoculu. conrine rl jnud
-inue --rohzul
200 h )i 1000-4000 m.din!in,c. LnrM ptarturmJ conrtr,cntor in N co ruftrnlr
)r tundui oce dlu. in pdea inferioart prezintd p&te mi .de ririaz, inrF4-<00. ;eo Lu
pro6l in reple cde.oboajr de h hrBnetr rellrtui 1pF tLndjt oceeic. poare
fi brrzdor dc o
sene d. vii cuno*ule ,ub ndmete oe cmorne subMme a crror ddincim.
djunge ta /OOO m
$ lungimj de surc de kiloheri,
Picdontut con wibt rgtacir co irenLl, repre/inrd k.apla de rchutR ta bu
conrinenral. tue aspd de c,inpie drb inctin,[.u
dnle de 2.]0 ot,$u. din
'rLzuldr
mleinl hn kanspoet de pc hruzut lonrir.orit. tundut ocmic
* inrodc h pe feria
piemontului conrinenral, dc ta adancimi de IOOO-4000 m p6,l5 ta 6000 nr. Rep,einit
ctua
l07o din supralata bzinelor oceanice. in cadrur @sluia Jnr cupriN canpii aii.at a crrcr
supEfele sunr a@poite de sedimente mebe. R.lieftr d. cinG esre dom;al p atocun de
colh,.podi9uri, munti c. sc por iodta -ote 100-5000 n. Fom:re @i balr. se siprapu uor

DorelcL oceoica s6t forn de relief smdios prezntrrd o ahiludie mdic dc

2500 m. lttfle mdie in jur de r.JOo km vr tqgm pea h 4OO0 km D6punere.
aceeora D pds mediana r ocemetor i-a dekmim pf sprciali.$i sr k dendneMe da^,t,,
EcA:a-tr@re. Doual.le .rrrbar roale
cre StobLlui pal1q (enrED a doMler poare 6
stabarud de o enn depEionra denutuo rin su vate de riR cae prezinln o adencine de I
km, faF de haigi.jk docali,
l&gins d. IO-20 tm. Se desb$ do6.le mediooceei.e d. ip atlmtic crijd\ine de l-3 ktu g t ieitr de l50O km, cu reriefacce.rut cu
ri
tifr,_@oral; dotsole nadioac.o,xe pkilce u adiMiB de 2-3 km g hrgime de 4OOO kre cu
relii mi nodGot ri Gra ,ifl .enlnl DoNtete medio-ocedic" sunr pjroore inrinao"o ro,
i.vetsate de latii tra$lomahte.
Fore& abBald (sropi abete' :unr oepresiuni inSusr. tr slurg e. cu 6pcr de
saL
groapl. Au ddAfimi nwj de 5000-b000
profil $ihekrc cu u percre ini.m abrupl spm
contuenl. tr unul *rem lin pre ocean. Au contudt dtunen 600 700 Ln, ta suprliira i[gu{
ri
la tund l-J kfr. tugiunile foselor !e codclerizn2i pm risme pueme cu toere rcr-nai
p@flnd pe ndsuB ind.p&rrrn de pJaca in ,cutund(r. Adnnciro mMr a toslor poarc
dcpdgi I L000 m(l1.516 m - Croapa Fi[pinelor.
Mezorli.lul rrc[etul de o'di ttt) inctud. fome de reti.tmi mici a dimsirto.ae
jnrre el. * evrdenliazl depresiunne, qih.
apar in cuprhul lomelor dc ordin
ure,0uvn'e

cna

ok

ir

ll

tq

ju.

Drpreri",/o sunl fome

mijoe

de relef negaliv cu altitudini

Dupd orisirc, depresibile pot n: tectonice, .te erozjue. de b&aj

decAt teretruile din

wLtujc.
pdn scutundsa unor @EpoMte ale

fomt
s@a4ei
terestie (dpBiuni pe grab.ne), ASa sunt Dep6iwa TmNilvaniei, fo@li prh $utunda@
unor blocun din orogenul Carparic, depresiunne tectonie ce apd pe alinimotele unor rinuri
cunr esle c@lderresiunilor din esul A6ict Deprsiunil Mdrii Mode !.a.
Deprennila de erc2iuhe eN fomal pfin &tilitatea eroziva a apelor cusilo c, a
ghl 'ilor eu vAnlului. Srpdfala acsror depEiui 6re adqs favorizal, d ahdluirea
petrosEficn din @ci @i mi,
Depresiunile de baruj vutcanic sau fomal in urm sp&iliei uor muti wlc ici la o
aumili dindF 6ln de lanl mmios, Exemplu, dep@siuojle inlra.arpatice: CiE, Boec,
Depr.sinile tectokice s-au

,/a/e sunt form de ielifnegalive &zultat prin adrEirea unuicw de

apa sau a

uui

ccui

Intqllwiila Eprczint foffi & elief pozirive. .uprin* irnt! doue

din vei
vccine, Ac6tea pot avea fome pEluSi, i& in pofl lElesal prczinla la lEnea suprio&A
6pct ple sau ,otunjil, Mute dintE rcestea se constituie cupne de ape.
Microrlieful rprezinid fome de rcliei dc dimsiud dici
apdr nr cadrul
mezorlietului (mvile, ogare, roenti, reraF, co.ui aluvial, croui, fol* 9.a.).
7.2.2. F2crori! egenli ti Drocese d. nodclarc
Flclorii noifog.n.tici rcprezinta tolalitates componentelor din gosislcm !i di. afsa
lui cd lnftqid in spatiu ti timp ge.z ti evolufia relietului. Atadd, ei sul factoi @sfrici ti

Agentil nodel.tori sut coaui solide, lichide su g@as pEun ti energiile

rezultlle din dilmica lor, we etioMzi Eupn eo lei lerslre mdincendGi srde fizice
sau chitric5. Rezultalul acstoi acliuni s mlerializeaz{ prin apditia fotulor de eliel, a
cIrc. dimeEiuni depind de actiuue dd.ftatA i de lolmul nrardialelo ediskibuite. Ageotii
care provin din xteriorul sortei consliluie calegoria agenlilor extemi i cei cde provin din
inr'ioiul $oa(ei sunt sNpati in asnti inrdni. in cateeoria ageotilor erremi * bcide ap! ri
aetul_o mitce, orgeiffile vii ti omul.
Ascntii intcrni ilclud dod tug@ wlctui.d.
Prosdc morrog.n.lic. rcpEzinta tot lilar fnomrelor ti actiuoilor re.ice,
sau biolosice ce @nl.buie Ia crt*a Elietului. Dupd nvorul ene'ge'i( * deosebea
prc(e.e Dteme sar endoeen. g.prccerexreme sou erosene. ln cdeeord Ooe*lor endosene
intri mifcrrile tectoni@ (mil.dri orizonr.le 9i reidcale atc *odtei tercstue) procer
ms,nariceeu wkm(e. proe* .e,nice 9i erdvirdlionr.e.
Dh ategoria proceelor aosene p pot dislinsei proccsele iuviale, gl&ide eoliene,

.hn.e

7.2.2J. Asetrlii interni, proce$ ti

P@cesle eodogene de nodeltre au h baza hdile$rea fo4elor din inreriorul
PEmertului. Mit ii]e tctonice inslobun toal. hi$rrilc @e !u la bzi ereryia tctonica ri
crceaza mdincrri ale s@arti lereslE. Mbc5rne lectonicc s. chsiica dupa Elul cum
sclioneazi- Dtpd di@la de depiee a Drclor de mci se doebesc tuirctrj o.jzantah

(talgeiliate)i

y.

itc?|ri
icate.
Dupa modul de rnctre a migc5rilor tectonie in reljetul

$odlei lerstre

nlitoiri ongeheti.e Gde detemina forrua de munli) hircdti oscilototii

* disting:
ii n;tcd!)

epirogenetice @re doc lz tidi(ma sau oboreM bbcMlor @nlinentalPrincipala ce&le.islici a litosferei o rcprei i slructu ei in plsci ce sut despdrite
de rupturi (6acruO nuoite
$ de pldruri de incdtecaru Q'tan a.,riolr. Ptdll Benjonse
idahe$e h leinilat bei 6se oeeice reprezndnd ub gigaotic plan inclhal gereral de

/1,,

12

atundea litoslerci oedice {placa oeejce) sub o placn conrineotaE su

@ ituul&
pul6ld ajurge pe.i h adancitra de 700 km. (68. Plrcil se mjl.e i. sens divrgenr fali i1e
rinuri @nverg.nl spE alini nentele dc
subducerc. Vil% de deptdde a
pEcilor veiazE de Ia o bni la aha fiind .upi.sn re l-12 c,r/o. O atte cmcterislic, a
pBcilor esle faptul cl .c6tq hi EcicluA continu b@ fornraln de mrrie de rip b@lric
c&e se airdd in aicnosErs pe aliniuentele de subducfi, in tinp ce scoarla grdilica va
rirDarc de obicei la sup6lhF. Molorul dinmjcii pllcilor il comtilnie curchtii .le conwctie Ai
6knosfe.r- h Iormea 6ora sra ceuu a mlernn a phner.i
Se coNiderd cd'o cadrul lilosfrei exilll 7 plrci majore, 7 plrci intcmedide (medij) ri
o mutime de micrcpBci su suun i. (fig..). Plncik najore smri Pl@ Pacificn, Phca lndo,
Ausrnlied, PIa@ Anr.lcdce, Phca e@ialicI, Pla Afice4 PIa Nord Aherican , plrca

hcile.e
i

Pldcile dadii 3uni Pla Filipinilor, Placa Nacq PIea Cocos, placa Cdda placa
Caaibelor su Cenkal Aftri64 Plas Arabe ii Placa Somlezr.
Mi.ropldcila teprezintd br.Ali tuFe dh pEcite nEi lmi $! resruri ale unor plrci
mjore existenk ioai @ celd etualc. Crmteftlic pentru aest a 6te faptul cE e ;s.a
nuh mi repede decat pLcil mjole.

%
fuiduritoro.dri.. Ltrdsfdr ceri ti zond. d..rpirriun..sr.
@iima6 tn..t.d..omprBi.Gir. Drpr Bh,hu, 19331.

Fis.7.2. DinamiB

Fii mNE eliorenza u lirtm de pah mc,optdci: microptoca m6(J,

micrcpl&a rmiltra, microplao rctdaE si mcoptaca Man'NegE. Mioptacd M&n
NeeF Evseu @r rapid sprc cubra Crpatitor sicrceizr o 6na da inrensA seirmicmle in
zona vr&ei (zoM cu ele mi mulre cutEmu'6).
ln hm

Un ah aspefl

dm

oe

*Irutal

tegar de acese placr, ene acela cd

pe lol SbbU. pdn mreire

pjr(

e se reuoiesc

\ t, din srercst<d.
riiur:. se ra(fle g p,in,cRfie nrarefle @sre ptdci impirgAndcte hrcnt
Dtua(e exprBihs oemica duce la exlinoe@ suptsteter ciEtate, desi idmdnrut nJ iri
m e$e circunferinto in ,cessi mrsura in:eamn cr undeva e toc o (unare
@respun roma 46kia. ARs p@c* src loc inlqek,..a,ic. in cm scoa4a oce ic. *
ino oaic$ pnrundc in pretuujm plnr in lMra ude ese 6o,bira Ac.s prcces o tosr
denumit &br',c/,e. Prin mue 6xdul oedetor ee 6tfel o viaB timnaG, ce ;e desmroara
'ane,attelea i, rifi
si.litpor|is t /oM, et 6ind 1 E cele doua;.e i.tr{ @nrinua dept;m
mrcu ticre*
Magma

m,

in

pe

sdpibrA !u,irca 2 kn?/a

plan idclinat sub un usti de 55-600 (Pl4 Benioli:)

ca o b.nd. rulanti. SuHuclia de loc pe
materializl prir cntEmurele de prmant,
loc
suMuce poart{ loldeam in spinde !n ocd. Pla.a sub carc
Placa cre
oced Un exer,llu de suHlclie
ontinsl fie 1ol
subduclh poare puna pe margine n
subduce $b Amrica de Sud, and
sub continenl oa.rd Placa ?acficului de esl
ilor ddini. Un exmpln de suMuclG d plac, o@ icn sub
cunoscuta prin sismicitalea
pla5 oc@icn il gtsin pe latua de rest a P&ificului. Aici topira pEcn suuu* a dus la
ridic@ pan la supBeF a urei mri @dte! de lave.e au edificat isuL wlcanice. Astfel
au luat na$ere Nurilc insulelor'Aleutire, KuiL, Japoniei, Mei@, Tonsa'Ke@dc +..

wlc

Fig 7.3. Moaicnlxdul d.

plicilircldie

e@iati@,z - autraE-indidn: I
sud-eedcadi 8 - aEicei.

Pldci nari:

,furicd4

qe *

Me@pldci: 5

4.

-NMs.-9 -.etual-alMicant

14-Bimh 15 Eilipina.

l0

paci6 4

Cocosr I

tmticer

Cdda;

12

nod_

Solomoni

Placi in ddann424 - en-a6ic nA

(c at dupe Bbalu 1981)

in lugul dffuilor e toma?n Lntui mutode alcttuile d! blocui eu reljef in llepte,

cu inlllim ptun h 3700 m deGupra tunduilor oceanie- Lutgim@ lotaE a dorslelor trdio_
ocesice ajuugc h cna 80.000 rn Laimih lor sunt npritrc inlE 100G2500 kn Mi$nrik
laterale ale pEcilor. @ vin in contrct in -M de subducfie, dnc la ape(ia umr fo4e de
omDresi regenlirli, @e rezuind sdimenlele de pe plM subdua Ie culcui. Ib uma
ac$rorpro.6e rracelor deinallm* lol1@n hnlun J o4..
imre plecile $oarrer por exii8 conlacre ,e doua phci de aeh$i rcl ldour plrc'
oceanice) 9i contete intre plrci diftrite (oc6ice !i @ntineotab), Ala cm s-a oetat, h
lu.sul riffurUor pltcil se migci (deplderzi) b smui opus (cont&t divergeno, hr in a.a
alinimentelor de i8d6de esL u conlad @nveeol. Aiemn@ contacte pol avea loc inlre
o plac, ocmicn qi un! @ntinedalr, irtre doud plnci oeanice, dr 9i intr_doue co ireotalc.
iAfa
Uriimur tip de co;vqe6F este del@it ti conlerye4a de ip himlaian In a"*t
prinlFo
place
c@
snMuE
sub
uE
dintre
el.
pEcile conlinentale sunr separaie
o.edici
e
pl&a ocemicl se suhduce 9i $ .osumr, plsciL conlinenlale
ontinentale. Pe mdsui

-z

aprcpi

ti i0 elc

din umn

prcdue @liziuna lor Msrdiatele *diftentde ac@utat

ir
:ubdm]r
comprimk.
curar puimic ri rdrolmre inr.un rmt
!l-..
{. cbsn in mee sE *re l2ntut muroJ de
rc u. f*
hlemplu
@lirrune al Htrhiei, und;

,aSmcnie du placrocesicaau fosr ridiGle .junsam pecEsrete druote hirolarne_

Co tr seci r f.t. rsctonicii pEcitot
MiJ.&ile pldcilor Lrosteli.e .u coMcmt un
de ftnome cu rcpeduEunj
hpondR pe ru RLd n $ru(ua $oaFr leresR Dmke rcesrea oislmd mir.&le
oro8enelice, tui.Aile orizonrate. prc.*ete wt@ice prccesete \eismi(e.
)i
Mt$cAnk olrcntole por
de d,srn.idne rdrlergenre)
de ompresium

ti

fi

*
su

PrimL dereminit aprira rinuilor co.ti,eorale si in 6Et fomaE ocemlor- itu 12

*srd r.ercnnl! S.neredzA SBb.nele de me \ersurt
Mil.alilc oribntah d. compr.siue au loc cerd doun complnimde din sa4, e
Jpropi.. der.mjnind defomari de compresiue Sunr na{cri led ce prcpriu-ae (e
ia
)cm plaGlara eeno.aza dene munrose, E la *tu, Gsomt apa4m'dia ebr lipu.ide
struclu de compGiure (elzi, disnafi, p&E de &operiE).
Mqca_tib toEercti. de diskaie de pe tdndut oceellui s produc Jarorirl ieririr
mrsmr pc resprdruri,c de pe tundul ocmdlur ,jr sotid,ticniioccn{r pc rnbct( pJ4irtr.
an.i de rup'urr. recroruc. .e dirreNie podre area toc >i h cad;t esiuniro; ;ede
(onrinenbL. unde in l& flliola ee roc mj.garer de in6lltue c soa4o cee
;e ulmd de
Eaduleo g Eliqea i hreEr. Mijcdea diferentia,r 4 btocu-or. hdivjoutzak prin hti.
due la fo,mea hunltlor de hp bto._
Form. d. rctif t..ronic ti siructunt
Relietul crcar de prolsetc inteme poMa numte d. rEli.f t.ctohir, tu ftnetul
qrucrcl rcpredr.d acel. fome aprruk
ii d.lemime d. mdut de omJft a rocilor
(dispuier@ &esloEJ cum ta afujsE $nrtor pan:cipa ase.rut
reronjc. ;[etut poaE 6
ti
t..,orc-srtu turol. In &nele cura. Fore exisrd relief @,tlom cu $iud@ rad;phr t
iruduri - eaemplu. E[etul Muti]or ,ura, precum ri inE6tuni de retiet (sinctmte

susDendat.vride dclimlr
S1ru.iuil. de phtfonna sut .c@cIerial. de mbilirat Edul. a $oa4ei
-indeo:ebi
oor miscri ositabn, in ac.re unir.ri di"pum@ ol,onrrE ;

supusa

sn"ieror

i2qz latuea plaroufltor. podi,untor ti.enpiito, srucirae

.in rel:ef
.. h snuatia clnd inal@ea "raretor esle n.@toma cu b6cutd.a inrr-o &uniu p.ne,
apa! lom e \mcreris,re ca: ptotoui ,ttu.tu,ah_ c,ar. _ rerca reorehta
prenc.mc[tur Dreu dneqiei de inclime a srdtetor pecum,i !6i cmcle e(e hsanri
ae{ol
raror

zone (vd coGcvenLe,

lrr obecvenle).
j. rcpreinrl Mle lbme de rclief naeure din acMulae
yulqr
Rclieful
mrsrialului
eljbeBr in oBu. &rivir,lij wtcuice qu tocul de ap&lie *ts.., t,,,p,"i
;";;;,
teBrre. ro srucrutu wl@ului s dbting: rc:.^ Lt dc "rsnn, qd. crut t to;ut
)i
a/.4,r. tumue dr eriv ars csrorE por fi .rm5i riE(Ni- exemptu. ClliIMi *J
rrni
lEha dh sicilA Fujiym Japonin r,al.
ptresmfic cuprinde lou]ilatea fodelor de letieI a .erc.
.innuenkrd
_ Rclielul
eensn Bte
in,?roopal de mlura rccitor (rLtulcarsric. rclietut p.
ers, ri ;;;;;;.

reueturpe aIgde fl nmeia.)

Ptu.csc gHvit tiotrdc ri
SJnr cuprEe in aceste

lo4e'

sal

atjoml..

Di

re

tom.le dcrutif

qkgori.. (.te proe* cm sunl dereminare de rdune,

ptuce*jur: surpErit , ronosolirit., rlun{rrile de rM

Ag.rtii cIe'ni pmcelc!i tome d. rrtict.m..

Induded in sregmia aeentilor exlemi, rohljralea corpurilor (Ichjde, slide
eeo6E @ prin acrivnats lo. sau cn.rgia p @e . aaiir
r.
7,2,2.2.

-*.iUuie

sau

fiog'b;

elietului. Dintre asentii xlemi tac ptle: apa $i

trocesele pe cee aeslea

autl atnbsltic ih

h d66.9oda sut:

i$cav, tiettitoaftl.,

de Bozimc (dcsrructie), rE.sporl

ii

Formlc de relicf qre realti sur J el de destruclie Fu de acumulare (forme

torenliale, albii de reu, vdi le6t!, peneplene, pediplene, dune, circuri slaoiare, falea * plaje
Iitolale, dele fluvhle, cempir.
Dintrc tomele reahar in uma adivnE$i biosene relneo. in pirtul nd, pe ele
majore: Mi6. atoli dd ri cele rezultale sub dircct innuqn a acriviteE unrm dinte cde
unele de .rensuli. cum sunr ffiile cdier. 9i .xcaElii rezultat din acdvitilile de mireril,
hald de stcril, naril bdrje hidrclebnice, canale de Evigalie ti de nigafii t.a.
8.

DIOSFERA

Biosfera cuplird touhatea e@si$emelor de pe Pim6.t- Nolimea de biosfer, a fost

inirodusi i! tliinfe de ctlre geologul.ustiac Ed. Sues (1875). Ca gmslirt, bioslera esie
donEniu de treilie deoare@ viata tuvdluie $ stdbate patud sdinentda inclusiv Ocarul
Pldetr ti troposfeB. Altfel s!u, vieEno ele trtiesc De supmfala lere n, in lroposleri in
$l 9i ape- Dclimitd@ Eclt a mtedei vii de sditrnle in spatiu 6re imposibila.
E,l. Comporenla biosfcrsi
6ind cupriroe viecluiroare
Biosren plezinti o alc uire complqd, in componenF
L,ane divee de la cele nono@lular micrcsmpice paIrE h gig&li atal in doreniul lumn
vegehle (exenplu, Sequoia dir Amrica,
e atinge 140 m irn(im tiudiametrupannh l0
e au lu.gimi dc 30 m d areuta& pane h
m) cat ti i,r doneniul lumii mimle (balenele
1200.
Biom.ra (@teria vie) exbten6 pe Tera este eslirute la 2429,01 10e t @ea c
(me
.runei rcreske. Bione 6le alcrluie din
reprezintd 0,001% din
vegetafei) 9i zoozard (n@ fauneD. Biosfao nu poate n repe* ati prinr-uo pioil pin
Globul P,hantesc, Eindci din caM volumului sdu redus, dispre in comparalie cu cletalte

r
r,,zai:

Cal prive$e spaide invenleiale $ descri* pane in pre4nt, nunrirul acstom sle de
750.000 spccii tuecre,248.000 specii phnie $ 41.000 specii
1,4 nrln. specij dht.
verrebrate. Se aprccida lotuti
nunlrul total de specii cnstente ste mult mi
ajunseld Ia 2,5 rJ,. specii $ ctid 80 .Jn. specn.
Toiodarr e cotuidii ca dea lu.sul cxislcntei biosferci 5u trdil ccs 500 Dln. speci,
mjoritatea tor fijnd disptste. Acedt, dif.rcnlieE exlraordinarl a yietuiloarelor pe Prmrnr
coastittie biadiwts;tute. .te 6te rczunatul evoluliei do penc 3 dd. 5ni.
evolura vieluitoarelo.
fost posibih p Pananl dabtu, exisienlei
Apd4ia
Geosistemului, viata a aparut
ea devolLal nr zom dc mnlad nnerpirundcre a
geosfeElor Amestecul de s@ ahosG e $ sub$&F dinerale din scoa(a terstri au cBt
conditile nr ue sa se deaolte {ala.
8.2. Fro.tie..lc biostcrci
Bioslera @ rorugitnite nind delimialn de oumite ftontierc.
Fro tieru sup.ritufi n bioskrei esl condiliomla dc intemnato criticA a nadirii
$laie de unde nu mi poate exisla viald. E. mrespude apoximliv cu inellinEa de 30 km
acrahtl dc ozan- De rcsuh ituecle mici $i pdi&rjeni ajus la inelimi de 4000 n iar
^di^
spoii d belerii ajung la 22.000 m. Col@ptere ctre lrtie$ pe sol ati4 in AEi lihita
i.ferio n a z.pezilor etme (4.900 m); pe Evercst unele spen de fumici ajung la6.710 n.
ftontiero klqiaafi a biosGrei ajunge pAni h ca ne potundn bnn a pituii
scdimentare, stab na cu ex&titate a celei mai adanci rcne de oaura sdituentdi populatd cu

6e

mq

.,

ti

ii

16

viqurom 6te u pread irposdiL dD [ps uor dale sieG. Roq stida
im.cdicd
D adtuade !bs'.rei. o cate d. D;rrundere e\ilrr rorLria qk repR4r;i
de
.lalM:?,o
rorMrudc aArre \dk ridd p@enji .mrun.ri.Ll

ir
din adancuik p$rsitor. O Jta.dte oe
parrundere a rrtu.m Jdamsite librierei :uni pfluri.e
perrcMk. O"cierr maero* pxruna
p. aceali cate DAra h ad,ANimi de 4.OOO nr Cu prite,ut ettrruJrd
ion6r.,
petroluluL sd Errn ba-lflii in riteiu, prcspar
rs
i4njr rupraiaF. Z.jcemideje de mine,eu de
ne.sunl dedemma acop<rire cu o pe[cuta de bac(erl.

o,i,uu

In adeftuile oc@jce. vEta pirrnde a cele roj mad adancihi. int-un

erm de
n,noldmeat din fosd Filpinetor, de h t0760 m r.au pasr cnca I mil. bacledi chiar
pe$ti
si
,b6arr cu orgee foroeene. tinird iiteroea . brcstcrci poare
fi @nsideEtn dNi /arda
inJetioora a hidroslarei ( lt.OOAd.
8.3. Mediul

d.yista

Mediul de vist, rcpreznl.e roraj a@ condiliilor *rem de MixE

fizicr. chm.a s,
dob8trd u .rc
desE9oard viap ptmretor
imktor. Aceeea mi poanE nmeE d;
J1_4ot.le. ha..th rnruc;r m6,Ln uner [Dlc ere arcrrun dr nErerie nevie (ab,oriqr. dd \i
oh cekEne vrturtoare s vork$ede Ecrori diotici racrori Diorri.
si
3.J.1, Frclorii rbiorici
lntr ladofl
se rnd,c, m ordinea mpon Fr: rempe6r@. apa iumina,
"bioricr
v&lul.,

, ,

ti

solul si retietut.

..

T.nptanru

reprczata uiul dinre cei mtu impontuti t(ro,i de hediu njd.a 6,nrcte
l:.perarui remperdhra mdiurui si proce*re qtare u uenre;

"11 ': A'T"

orglrlrmk yr s{u,adapr in di\eM modur. .wprabp,iJri, *r" _ p,o._
i,i.* *
c,Idm
corputui
hetuiroelor.
impEdilrnd
rer;Ea
9 f""_dl
ex$n, a
:-.]].,]ry
G pcrctu'tr
tor. L srA addpr&, tunct,e de clnnl srFL jr.o ctmi MIdi s.
eqpotrdspGlE a pure durer. drhidr-rma orsanjsetor ind@*bi pl
"*-r;
relor. D. ee;
"
acors-r-,cu ur stEl e,c_su perijon d Eu@tor. Adapldri d.o*bite ppinr.
tbde rrzule. Acdrq poeda bhna dasr. penaj uria;kia
smr de
:l_11-11']

ce ihpiedic! DErdcro cdldD

'lempeDturite roan. sce-r" por provoca
dghelul [ctudulur din elJte. cr.slalii

e6sm i Fsut adrpo,

, a oahs memrre (rularr

de
sT
tieu4d2^ moms ce.uretor. SikmpeBrrrre mitui;a
u r por plormr d Er rugeEa r tbun inelo r ceea ceduce. de emtrea la necrorc
cetuletor.

rorusr, cipJlrlara de adJprm a rielu.romlor 6le e*aordDde

.
incer et. nrh*.,
re8rru,d
cdrc,crpeBr@ 6bo4e I. --40-00! C d& in m.dr,
t""..,ri,I""
r@u tuclnxs 6e rrries in izroetc terointi p&A ta ttO,"",..p.,",",,
C
*oaa..,.*i.,*"
suomune,. L1 errrem oDusr su cnob:ohn rit" /r nc banchizere porm.
in.aoia graciad
conhe ata diD pa4,h enlmle ate AnrNricli. in
tiadiacm
eros;ea
de r9?:)er;r
supGvEtuR* ba(eru. ciupe(i ii drcjdii in sm d uDbior.eieri!
rd".nod..r"
_.,h ,..*;t;
d@ la_ Iempemr(. de _5?, c pe jincile trbrre a. gmp
i,,
in*,"r,U) ,in,*ii.l *
crzvork s'oboerc^ dc srrenl sp(i,liaE n o nord de [chenj.
se Jprci., c, e$la
spoir oe_oacre k Rzbrl prna,a remproru.de .2)J0C
In
, olvinp rempedrii lorputui Jrrmtelor. eris, urcJe ,nimt. td core reh.e,aLui.
(orpuru,olsro,a
wE6 mutr tu ctiede
nediutul ara nuntete annnte,:u.k,.
rece (poahttokt@) - specn de s(re suporl,
'enpeErur
*6der.a renp,aluii corputdiEAn b 2t.e
;;,ilJf$,H1".ji.iff"ffi;Hla4:0?:atre aes'u* a corpurui 6ere sPecii de

Umle mmie prczljf ldng? @ld $j iri mnlD @nsrer.

,
(,oa.u^ra?r,
Aflrutete c4e nd supon, decnr veiarii mci a"

".p"i.*,a

* ^i,"ri

anindle stenoterha (.reoplu, coEln). Altele in schiab, supona mri onlrGte de

temp@t!.r, &esr 6ind nunilc c,/rcm,.
Dupn cerinlele faF de renperalu.l se deosbs:
- ahimte nesateme (ttiesc Ia tmpeBruriidi@re):
aninak neokr e lat revoie de lmpeaturi moderate)i
- .hinalc nicruterne (ldties.latempcraluri$ealq pineuirii,inui'npohd.
Ap, rcprezinri un alt firctor abiolic impond. E3 i ri mmpoziti! @ryulni
vietuiiodelor ti participt Ia pro@sle vilale. Apa reslea, umidiratea slului.are Ia Iandd sau
influentwa dezvolt ea plantelor, aici trind nccer! in poceele de kaNpiratie 9i
Iotosinteza. Toiodaa apa deteminn mumjle adaptdri corcsPunzatoe .le plantelor. Exis6
plante cre cree d se deloltd intr-u mediu ucat nunnt rrofito (wtuli): cele 6e cre$ in
api se nmesc hidrofite (.u6r, iBti4 paP@), ia! cele @re prefera u mediu umed. fiind
numire hisrefit. (badbusul). Majodta&a ptecr, un nediu intemedir de uredall a@stea
ni.d plete meolite (prdui de foio6e).
adaplat. Cdc mi
Potru a rezi$a la conditiile de umidnaG, vieluilorele
'au
eumie adapteri
pMinH
plmtle
carc
au
suferil
rcioile
camcterislice adapteri b
(1@sformea Eurelor i0 Fpi, acacia). o adaptare esle ii ea a planlelor din bnele
semideprtice $ dcsertice (Asia CenilaL) ue siau rcdus ciclul vitat la 2-l s&ssad,
valoriicard uredab rezulals din topi zapezii.
Lumina reprezinta m ah factor de nediu ce exdcita o lre inllue4a sup6
liefuitodelor. Pentru plaotele wzi lumina est yilale ea slA h b@ procesului de folosinlezr.
Functie de necesihliie de lunin, eaist, specii de plete c iubsc lumid (iedud din stepi 9i
saver, slqNl, baobab care prefed ImiM sohd dl4te). Aeslea sut nudie ii/A,orie.
stqonalnnin
Eiste ii pla e care crcsc tj se dzvote h uobra allora, pla,le le / btoJilc
^\
care nu au
dtectd si sc dezvolti nu@i la unbri (fdigl nru$.[ de pidurc). Exisri ti mnmE
nevoie de lumina (cadiF, orberele, Uiecii, mimle cavruicale).
Fwclie de Iminr, in lunea eimlelor e diferenfizi a.imle diume (&liE ziua) ri
mntuE nocrme (&tM roaEca) (liliccii. buEiFle .." )
Ventul reprzintn d demeoea un hnpon&t 6cto! de mediu care exqcni i.Iue.fe
atal 6up@ pladlelor cal ti a mimlelor. El EvoriEazd poleniarea $ rrspendirea sminlelor
udor planle. Conlribuie ii la inlluenla,ea stlucrurii ve8etaliei id hnek foete expue (tentul
provo.cn ucarea excesivn a po4iunn expus din planE, id io dePrt nu pemile deaoltdea
vesetaier, in dnele oonLne imlt, p podea expusi va uhi husurii crengile suot rupte,
rboij capata fornlr dc srag (exemplde de oniferc situale in pdta supe oai a pidurii de
Solul (faclor edafr) se epercuieazi in privnrF daolttrii plantelor, el reprezendnd
susa dc hmhd apn, suh6tanle minerale penru pl,mc. Plmlelc sml fixate in sol pi! sistenul
de ridicini plin care absolb apa lnctucar, cu substmte lriniloare. Influenla solului asupra
dezvolGrn ph elor se iace prnl propriclrlilc pc carc lc pEzirtn: skuclurn, tcxluli, can(de
humus, ahalinilare, acidnate (plt), slinitate, &tivilai@ bacteiilor ia.
Dpndeola unor plere fal, de sol esle foane Ddq incei diesc DLmip soludle ce
p@inr, arumjte c acteristici- Exehplu, plnlele de sirEtud, pla ele de nisipui ia,
minMlelor.
Rcliful innuenleoz, dir4t 9i irdnect respandn pb elor
giadul
(altiludine,
pda)
de
ilunintre,
expozilie,
inl@nteazi
Caracleristioile relietului
incdEnea $ etajarea cli@telo.. veMlii xpuii sudic sunl @j imoriti $ mi bine lunimfl

a*nema. etajdea cli@blor se reper.ule@5 in lsjarea vesetatiei.

8,3,2, F,.lorii biolici
inlrc racbrn bioiici pulen minti etivitarea bacreriilor @e dcscompun fsutudle
planrelor moar'te, adilnatea rambr ce 6odilic, Si aeieue slul a iMctelor 5i ierbircelor
c e consunri pldtelei a inscclelor, pasaribr cde aieur, poleni2ara 5i nnprnrtierea
De

7t
.eminrclor, De semenq

lactor bionc

inpond

poJre

[ .onjdeEt omrt c

e m]luenlqzi

ri L@ in zilele doalre. Rolul srr a fost rui ales dErructiv. de racfomam

@6demhD a inveliJrui bioric. S. apreciaz ct in deccut bronei ete. onut d provoc,,
disptuit,a a psk 120 specu de @irere ri pelre I5O specn de pasAlr lorodau: a avLt
\.CerdlG

hrluenle m'pondre sJpm \egerarieimrural care a tor i, ocuira inl-un poenr dprecEbJ
cu vgetqie de cultura. L5 $prafap rercstra
cunosc circa 2O,OOO spcii pldle d; cullur,
c&e eoperd I,5 tr d. ha loren &!bil.
.Lfecl.le indn(k ale actiunn omului .ud EpEre de oe potum rptor d.ide, putbea,

vr.lulo&ele rrre ele, Relalin. hrre qetutroarc por fi tude vride. de Ia \inpta y.cor,,rc cu
inluente slabc, prnr h mrimr \rruirodetor ud 6upB a.re,a taborand; .oduciind su
lupbrd. O roma de relatie &ec!e inrdlnna o ;pkzinLt conpetitio \tu. rcqel0tz
concurenla penh hrani, lunind, spatiu. Pentru 5 @ista vietuito@te eau ad.prat limiiandu_ri
muin1i daolrm h perioada cu conditii tavorabile. anihatele misrcr; i& srt re i;i
delimirer, rerenul de pe cR * hrrk* Retcliile de cor,D,/,/. capard aomc dinxe cete nhi
diverr. Ex:5u unele planre (eDdrete, cm se hrane.c indepndeni d folos* supod rlk
plamc (de exemplq lidele)_

Conentulisnut .orell ia canveFne. mor anjmle, dinrre s,e u.ete se l"rrec cu

resrurile de hranJ r6lfue de hdlr.te reremptu. to eceledc c-s.l.e tuane$e.r crurirrae
dclJomcorao'icrc roto*screju dD,nreriorut Jnorsoit.J.
Stnbtozd rcptezinta o .onwluire aroEjoasr penr,u d$i parereri. Se cuo"c
.
_.
sintioe inrRspecude phme, inrre planrc J aJmate su inne eirute.
Concurento rcptzjJtit mponurite dinke \ietuirom cde toto** aceteq sur* de
mersG $ hraI.. in condiriile in c e &enes sur iEuficienre penrru a rcduce .omperilia
planlelor se etajead h 2-3 eraje de ebori. Tol datornn acestui motiv, pltutele irbo;e
din
prduri it, desDsora odul vital immre de ..illwea copac or. prin comperitk
*
rede.zt si
deairareq dborilor d, pidure, ebori stab derctkg fiind eumoli. ir lLmec mihdh, dou,
:pe!tr trudrre, cee au aceleasi n4esiralr bDlogice, nu por onE4 in acetari rftilo u, dru
din spaii 6ind elminara.
Pu@tBnul se @kriasza prin ae.r cr pduitii 5e hrAnes p{ :W
etudelor
,elmplq wur emparur ce sug. set, brurA a aboritor pe ctr * fired,
dar
eleirw5 lorosmler,. To4elut suCe din kifoi !u tucmr sbjetete nukirir.. sata
elaborale. Unele ciuprci eu bacteriipa@ita, animlele, Ittuj,au-* cu suUctanr r*r..n;
corpul.lor (cIput, ptorn,te r.a.r. O cadcrerHice a retariitor dinrm rctuiroe. o repr./ur:
rchtiil. Je-p,bd..,uae. .trderizare prin aceea ca unete \Eruir*,e ro*axorl * r,,e"e* .,
alrele [enG). Animlel ,erbeoE se ttt esc cu prute: mete iro(k
rl chio p{,iris hreres
cL recrarul phntelor. dtu te oduc ace toro se ic.i rpotenure!,. Elisre
pinte iffecr.ror
ce prmd eumle uMctc i te descompun. corputrberbind eubst rele )rorsaie !inuerate
Relaliih de prid.ciue sui ti in dndul &ituklor. O sd.e de aihal se hr.o.$ cu
nm &imlelor i.rbNore. Relarile de pirdr.iue su, cete mi r&perdik h biosferA. cel
mporlet pradrtor esre oml Se ind,viduliar, eltet /aa,,u rz,l.p. IerbroEie
$r
rczatodele se hrenes cu mtei wgeralr, dtu ete $t1e ca hmA ca;.ircrclor
coryul
ti
rcaloB ene .oroUrur de o *ne de rieruiloee @Me pdna ta bderij cm te deeompun cu
elib<Erea subsr&tetor mineule ri a ape, in Etut aceira subyoFle mineEk
ri oig ie
e^kae de cJUe planle din sol. lur supu,e unor serd lugr de hrofomEri, cee in fiEt;uc L
eliberared elemenlelor prin denompunerer fl t. rEcerea tor in eL de,, apa. Se inche,e asltel
cncuilul codplex al mteriei in geosislen\ cu paniciparea acdva a ,inlelor ;ii.

cadrul rclaliilor @iDroce ce ens6 i.tre vietuirom (planre. anitrle) mediul

imnjurnror se inps a 6 .mosute doua nolinni eologie d bazi; biotopul d biocenoz.
Biotopul (habitsrul) 6te locul de exirtoF sau poqica de mediu .at!61in c@ 4i
duc viala orsmisncle regetale $i mimole. A.est sediu (lo.) .l vietii esre un sislen abiotic,
populal cu ;lgsjme
tEnsfothe neconre.it. Datorjlt imporralei relaliilor dinke
vGtunode ii sdiul lor de vialr, in cadrul biolog'ei s-a bdividualial o $iinF cde studiazi
ac.sle ielalii Nmite ccolosie
aninDle cm
Biocenozr rcprczint, tolalitatea vieFnodelor, a61 Plmle c,t
orgmisme
sn't leSate
populea, un eunjr biotop 9i s adsprcazn h condifiile acstuia. Acste
eb pinti-o dpende4, diEcr5 eu indirdle (Prin emedtul biotopului) fomand u tot
uirm. Iiio@noa la r6ndul ei ste Ib@15 din firoccnozi (comunitale pldelor) 9i
zoocenort (comunilatq mirulelor).
iirruo inlc vieluiroae n tuediullorde !i2P exjrE k8eluri toane suAde de inlluenle

io

;rel

id;

dleocdune, boeroa ti biolopul alcAtuEs d sislcm tucrionol nunLt

t.orircm (aemplu, o padue con$iluila din dbori abuili. ierbti. eimaie. inprut't cu
fomele de rcliei sol. ;ndiliile climtice, apel de supnf.f6 li subterde e coNtituie in
ecosbtem. Toate acesre .lmenle se influe{eun i rc el. ti aclioneaui ucle supra lltora
Pe Tena exist, o divesitale de mosistetue. Uel smt t@tre, adicl s. afln pe
suoafala uerului alteh smr acEri.e fiind tepr*ntate de apele cus.tod (reui), apele
Eciprcce

l&ustrc,

,r

rtuin. giocaicq

cu vieluilodele existenle aici.

iftucat @ndiliile cli@rie au u rol nnPofl&t in cadnl e@sislemlor terest,e'

aMlitalea climei iiprimi o diforcolierc zomld $ @osiscrelor, indeosbi cele teEslre.
reratrc
EcoGterele rer.stE au o extindE v.stn $ dEpt ul@e
8.4.1. Ecotieteme

cadrul ac4tom se
adapt&i oanistulor 9i

o mlllitudine de conditii de mediu, ce imprird emiie

expljce grupeea lor speciicr,
Elemenrul de bazn @ 6&1e aze e@sistmele le6tre sub 4pect biolic il @rotilui
wgetalia sub Eportll @ilor ane ti eciatii inGlnic la suPrEfala teetn. Dh a@sl puncr
de vedeie, eimalele apd -&ciare" @relor de regetatie de 6 de alfel depind.
E.Gistemel de Diduft Epzinl, unul dhtre cele roi imPondrte tipuri d
deosebesc

Trasdiura comuni a e@sistemelo. de peduE este da1n de inveli l vegeial compact.

DiGrcntieE condiliilor climtice seneEa?n o I)@ witale a e@sistmelor dc pidure de la
elc
prdurile luxulianle din &.a ecuato;olr, pain k pdduile d mnifcic, de tip rai$ din
tenperare. De aici F sube4ebse cn $ celelalte @nponente biotie (Iaun , soluri) difern de h
un lip de pnd@ b altnl. SupEIlle ocupate cu ladui eau dimjnuat continu incnt Ia nivelul
anului l98O pidurile ocupau 4,67 n d. ha (3470 din suprafala Batului). AYAod in vcdcrc rals
d$pddurnilor aruale, se apreia, cd Ia nivelul aDnor 1990, padulne ocupn doa! 3,625 nnd. [a
acesta se mi adauga 650 mlrl bo rcoper e cu 1n69uri d
(25% din supEfaP u$aiulur,

.upElalJ Rvme Prdur:lor troPiqle cL

in caddl supatelelor inpadurite, cea mi
193? nrln. ha (54% din suFalsls pldudlor)r umui piduile borcale (de .onifte) cu 920
min. ha (25%lr apoi padude bioe din anele rcmperale 767 n n. ha (21%). ln cadrul
a.6tor eosistcme pEdonini o f,n.d ehoricoE (@i multe pnsnri, ifficte, rcrloaE ln ana
ecutorial4 ptstui, spcii de Mj&r in am lenperall).
EcGblmcle dc najitle
condiliilc climtie inpuo 9i h cadrul ecosistemdor de paji$e o oae witale.
Cmcteristic pentru ac*ta ste invelhul veg.tal codnun prcdominmi din plmte ieftoNe.
Dupe @z exida J sitlalii undc apd ti arbod d arbutri (Plmre lemoe) dd ac*ca sut

pre.,ralc rol b (adtur p,jLtitor. in ce,

e priv.rre .tc.tuGa ,i dr6 sEa qc$ror Daii,n
ex6i, diferenre icenure inrre s,anere cu o
reL,:atre
d. o pane g sepcle cu k,bui {unde mre eu rdd,erenorisri., ei,",r*,i*,* 5, a*JI.
ri
din -*i.
i, *j,ii".",,1,.
<cNeft predomin o fJur, cu .erbivore
^".
roatorR. SupE{aF
)i
*,p";1;;#"
e@sdeme ertr de I nnd. hn in mut I 980
Emlirtcnd. d. delcn ru dererminare de uslrcruea excesrva
a climi. in.rr
m\eraur ks.bt esre r.p*anr doa prin ptere
*b"*.,,
;6$"t
;.;,:;j^idi:iJ
p'edG adaplali h (ordil h de u$Jci;ne r;adac.i
t* **," r.p,, l]_i,,]
sp(. or *k in reneml Rdus.onpud,y cu celehtte e.o!Lrm".
"Oa*i S.,,..b;j_:;.;t;;;
ror $rutuc propou-zi* Iipsac.

Delistemdc blemn. sun ceacrelltie &nelor

cavemiole (pe$reri, luneturi)

h:,,.,..=
ihpied,ca dczloheea prd^er*.*
:1l"l11l: !:
!e
ese h sene,al red6i
"r*,;lJ.n,",.iidtu coEknrr undiirea tue I r.-.,a..i.
'."npeErura
tj.-..-*
numdai speciiloi ar e * daolri aicieje,edus.
iihqie de {",i.n,i,"r. a" r,.r",i",. e-.t!il
rorLlr rr poducaton primr in peger.. repre&nklr prm
ntud connirumd-o $ mreria o,g-i"r .i. ta_ uau,i a" d-roors** *.,-f., " ",L-a.
ap" a.!r." p.r,",ir., iii,,*.i-.,i
a).zisur iec dc eeired ,sordru concenija,e oe c"r"..
..; ;;;"lpii,"; ;;;;;
fl"ire?ifrii
8.4.2. EcNisiem.le acvxric.
hrucn hd.te de ap, difer. DUtr
ele p, ctu,crerrr ic .
ri {cisemeL(u,ice
ta tctdc vuiorc. ctu d"* r"

,rc p]eir{

hh

turo- hmie &

c&e
r;;,;;;:;
(a sur @rom'e. zo@karo cliruric5
|i ctrnr, @in dereftin, .i,,."i,;";;;;;;; ";:;
drercnF remice ale apeto, oe supmto6 de ra o,e5idne
op"r"
olenr ah. cond:ru de
a*eL ,.a.
'nrealopicalr
sunr o @e pane dn an
insneFr.. din resiunir. $bportr"
",ri
'ue
Pe rdns. dire,enrie'e,
krm(i ape sium chihic, apeh *"r6rd."
uxemnJe @i ftesiskee sr slituGrea aptor (14,0
in reg.udle (udroriole. lrese ta
,_ r-. h res,ute
r,r/y.
ropical. ri scaoe dir nou h iur de t.)9o in
cm shratea almSe wto[ *rrem. cm d 6 unete ta.un
eu n1,ri Llchise cj
suakro wiu. de ra
'" aoein
",. cre

ur

t,,r,"

*'
;, ;;d;;; ;:;
b.;".';:;iB,:He

*ia"iJ,.--

dt^i. il.;;;;rj;;;;

6-12

\._ Md*Batr(Epinrla

42 oh,

; ll*" n-i"]'

",

.*.

eoysremelor ha,ice, RpEamma esre airerenliara

. .,n. .adrurexislenre
ca umwe a
pdrkular:tstilm
conlentBlie in sirur. m@e. remps.rud. de6irde,
ddrrcim
,p+ rulcma apei Aj fet se d@sebesc.
"
E.osirtcmete rpetor mrrinc !i occrtrice
ei cracrsisucJe subsrErLtJ @r su etemenrete de boza
, , td*..11
"p"
.1r:1.
dirijdd
celoltalti tacrorj. ihp[cn repanitia
"te
Ti,y',,'
)i looria,* o;E"^;t;;
Med'ur IMin prin panicutriratite sate
conDona'ov &
?.n,
Elikre de adiincme rlenicah' ri um
orieflalr rde l. Fr; spre hl8;'__ '_- '"'P- '"
eutolrcs repMmta skarutde ta iupriEk
aFtor. cu crosft sub t00 n\ f cffe
. ,zona
parrunde
ttm incar aici s podre p,oaue tor.sirie_.
D..".* t *$ ;;; ;
co-rcenlr.z prddetc xwrtce vi frropt&cronut. Ai.r
se redtiz.di .*e, p,";;;tt.;;;
eia se deaoha ri r.,eie tume". ra-r.i".
**,L )i,,
f ! rcrerkazi ptr,bosdrEle sp<n or
)i o Ee deNir e wcetaA rlmall
zonq. drro(ic. ri rroricr rcppzDu ms de sp, inc;
.
* pi",,". r,_i,r. i.r;*
i,"j_,1'-.,"1::,',*
nu se poare ,earia !i .a prcdrcj:o,i
Acsta obtin ene4ia Drh d6com r
.3",1 r,"* .i a.
;1,"
prin rcesrd duc.ld
rom@ rrd,"*.i,"rJ
_\qts s' d*onpke $lrarii.
qal,
mp*drJ
atror orsdojsre. rn acesre &ne r,a*\c in eqerat,h;,ti";_;;;;;;;:;
",rn_ii'sJ,*-.1
rerunle oBani.e ce cad din anaetrtori, r

.*.

;ya^',,[;:;;

d,.ii ";;;;;fi;.;".::;

il:lf,':fi ,l[:j'l'flH"#il.,1:;

Zon. rbimh * eninde de Ia ni\elJl ami atorLe doa la ele nEi ndr adi,cimi. ln
/onl dontrte in'
uldeplin. 'e'nperJrur d0 O''C, prc{Lnea rdiu i Dc-cteri"
'neri.
,hra lnor microorgaoisme uaero&, plantele lipsesc. Ani@lele pre2iiit uDele adaprrri

r*Lr:

speciaie (adaptari biofotogeno capabile de producerea hnrinii. Organele fotoere suIll

h voitul musalilor
len.acuklor. pe inorJrode linso ocli

sr

Bio@noele

@ine sut

@acterEale prin obundnld prccentuaL

aseale

umaloarelor

plancto! (din srecescul planltos = rarrcnor) co.sliluil din vieluitore cae plulesc
p6iv in sosimea api. Ese alcriuit di. divcrsc specii de alse (vezi, alb6t, brs.) ere
d.At ie$ ltapld dohul. itr mimlle (protorcee, vitui nropode) qrc fomeazi
zooplonctonul, Pltu ton sfleSte ca tren pestilo! altor 4ndah @ine. Chid 5i balenele
se lranes cu eoplaElon fomal din cmtacei nErund (kiu).
Deuslon (sreescul neuo - ale@) orgmbnE cre alun4! pe suprafala ap.i:
-ootitoare,
necron (srcce$ul n o = a inora) tui@le libr
deci iooatd activ in msa

lre,

apei. Este lomEt dh petti, ubeb nE4te acEtice, crustace. $eQide

apd ri mmiGrc (balene, del5ni).
Bctrtosrl (gr. b4othos = adelciEe), rprrental prin plantele

brca$e lestoase de

!i aDimlele cde trdiesc

platfoma
pol
pe tundul buinului evatic. P
lilorals
lrai diverc plmle (fitobentosul),
indeosebi olse, iu in Mde Neasri cege ti iaba de ntue (bsten M inn). LuEa al@li
esre roere r'crhri ri bosdri- rep@rrrrr p'd s.otrr. viemi. !rusaei. ifficre.3pongf".
comti, unii petti (aob.nlhosul).

9. PEDOSFERA
geogEfic
invelirul
al elului cotrtiluie pedosteE

id

Eliinla cde studiue solurile se

sohl este m @.p @t@l cu o compon$e compkxa Ee de pri,Dipah

c*actetuttt/utiitatea adicn capacitatea de a oferi plmlelor apa ii subsidlel nftnive. El
ea

bmt

in timp

indelungat prin itustomdea stralului supe!ficid al s@eFi tercstrc

L!rure a inieractiunn &*tda cu celelalle eeosfqe.
9.1. Prcccr pcdogcDetice
La
uui sl mncul nmerode procese nunile p'ocers ,e dosenet ice d8
innuenle debmite fsctori d
a solurilor- Un prim proces n coNituie dz"8zeaa.a"
areturea rocilor.at.
soldee^ cu fonDrea sodlei de allcrN. A@st6 suot denumile

fo!re

foru

ti
r,

$oa4! de alteEre hep sn se ;.Etzrea pi:nre il.e.io&e ti unele vipnoe.

in nateriatU aAoar se inflteaza apa proleniu din precipiladi, apa @ spala ti
lEmpofie h nica adarcime serurile 6ne d parri@lele aryilode. Acsl prcces poa a numele
de d/,,rere ri determina o diErcn{iere in sol prin iMiyidualirea urcr orizonturi distin te.
Tolodott apr o s ie de lrocse chimice oferile $ de panhipdea uor or8misne
maiu.te. .arc duc la d6conpu.erca resturilor leeelale itr subslele oremie corc impreunE cu
o pde din @teria minemla cons uie ,,,,r,1.
9,2. Faclo.ii pcdogcnctici
inlre hcroni c@ particrp, la iomde solurilor sut: @tedalul pdimlal, rcUetul,
clim 9i etivitalea biogen!.
Maleridut psr.nld este s factor pedosenetic pasiv si Eprezinta st6tll rezidul eu
r@Nfolmt de roci deasreeate. cee consiiiuie ce roi nare parte a $lului. in dumne bc$
mlerialul parntal poate a@ 6&ier pronunFt 6u!ra te{urn (nisipuile, &eilelc). Rocile
pe sem. crrcra se lorl:lw, solul influenlqza mut d&tensticile &esluia, Pe iocile dure s
formeue un sol subFe, -6 t6p ce pe rocile mi su ne@Nlidale se poale founa sol cu
Pe

gros@

Iwe. De &merea

chimice aL

elului

chinisul mrerEtrtui plrenral oDditioneM prcprieul

rprezinl otl lacbr pEit cu rpl,carii in toturea etlritor pe vetstutii cu

-^_,_ _R_cliefuleoam:a
ftce mai,epede id pd,runde*a rpe, in.or e!; ha
ryl:.,:to?te
r."due decit pe pmrete lineV,araF
tn coMcinla, pe
re.e nEn, sotut $re roi *brue decjr
,id.: .:rgT.a4 soruri ootunde o arl, irxruenF a rerEuur .; melc5llii
:l!|1T1.1:
me\puneEr verstror lil6 de raete So:r.t,,i
Timrul se (onsidst cd cetde at reila tacror pan in fonEm iotului Cu @r trmnut
oe orfu4rare a proce*tor pdogeneuce esre miindetogar.
cu dir uerctJn devine"oiul.
rorniH huNI roru neesi'. cdGvd mir de
in milooe de ei etut a evo.uJr narural,
dar o dau cJ l,rq(riw@ aBncdluru dc cirre oo in eptud
din rcojic, a inkfrenil falrorul
arioprc . crrur utxuenta +a inreEG. mnqr,

!l-.

Dinlre Ectorii pedos.netici aclivi. clina este er mi impor1afl. Eleenrele

ctimtice
tujor h dezrch@ soluhi n au: pr.cipitatiitc, eEpoEtia wzalJ, rnp.hlura
!i

cu untrol

. Pt?ctpitatiil\ tumjz@ rpd hr, de.are pro.e\ele biobsne nu juhr mslhil. ann
6'surr,mgliG, dsendsr, a cohponoktor $tx,ui prin perc";* p.;;,fi;;;;.;":
{cumuE a r| depunerea coloi2ilor ir o,anrut B poMe nuEre d;,/,q..e.
i,, ctxmLele
cdrde. cu" plecip alii bogite. sd(ea Slo,,
$re in nfu; pde i,ldeprnaa d, ,ot si rENDon"ti
D raun u Jrmo p,ocesutuide J.,rdr.r?. D,.pt u,tuR
$unh di,
*i"ro,,"i.r.,;i
dcficnlrc.in rt'cc c, ri in ba4 rc,[iu. nEstr;tu
^*
porciu)
r"ind
sclzuta ln clindrele s.or. $tlt ms. sr-, rrdin crua.J i" sc,Edt E,r,t;;i;
p*ip aliite Apd &. ,.o. drci sprc Npmed dao, iu a*qici ;;p; clJootuu d.nrr.,e
;;,:;;;,.d;Tili;
r

rdrEd( wuruc

cee le conluea contnbu nd la $rrlfiem sturitor.

.mknsiier,
.-Tpnperuturu rctioneazl pe doua crr in primur nind scliviorea chIicl tute
ld khpemru,, mai,,d.cqrc
$, Edus] Ia 6i;. ineiina r" rcna,ri, oe .grrq. esiiei
pe

JU u tur:iar poe dr pukmc ar*hr. pe cana *r,,ir. -,,gh.r,i

d. ,,d,;
::ryT-:1-ol::aI
.u
nE'crB h m e pfe df memte darFosra ne.mc. in al doitea
iino
remDoduite
roi ridicare din sol mt.NiIc5 ernirarea bacrer;r. in bnek c"ld. b,.,.,,;.;;;;;;:
vegeratia-motutI de pe $t, iar $llnje contm
roarre pLlm hmN in 6kie Kr. mrivnaa
bacrq'n r redu(. $tdr rintue acoprrir cu un bolai jhr d. ,"e.,,r*
, ".;#p,;.i;
Hh6'! brul s pE$rerl ta suprafltJ stdlur
V tul .on,nbtie ta cre$erea elaporatier cpoi to ero/iuei sdpatete. sdpenom
d

orianruluia

Frctorii pedogcneti.i de nrluri biotosicj

prin nodnc ,i descodo.E asisuro Ehcoa
,h randDl sru Aisurd teni[ratea.
hun6utul o {eturd
.ot rbaderr ciupri, @6uhi hhLj ln ctimre,c
r*i. imuldtu
.--_ .,,Yto.l[:-

R+nul v(:ebr
,

-Jii

climrde. rophate inrmBo lceea1ie, mour isre oriaarr

* "r* U*",1, *r,i
ilr& in humus. O or r tuRri. a dmiro! badsii *k Ge.mpia
",i.
le . p*r*
,i u*r.*" *i,r
ooaerrltso tornr.t arcesibile phn(tor. proesuts nunelk
firaeaerulu
httuenl, rnimaktor 6uprc stutur esre in to!rc pide deqnicr
,
)i nu esre nes[jabiE.
-.
l(inElejoac,
m ol mpoi&I in sapeea unor can,te de conrriDur h rh:-h,-,
,;.;_i ",
omporxer chm* a $tulJi. Fmi.ile ,onrribuie la $hjnbs*
*"*r.t,|.
i.,"i**i.
6 )opd<d u( g,Gru, mprospatarea e amnecul snl,,t
9.1. Componcnl.t sotutui.

Subsletel .e ab uis slul apa4i, cclor uei sttui de ag@g@ a mtcriei: solidd,
Iichidr, ee6r, pnitu cleltera $i deaonara plmlelor fiind nc..s un echilibru adccvat !l
acestora. Ptrl.. rnorgrnicl a $lului rcprezide s&emnturile de roci cee dupl nrrrima pe
@e o preinra por ft p,marli, hitF,ti. prai utgila $i alcatuiee .oloizti ni etuli. P2rte
org,nics $Ude ede formtd din substmle vegelale ti animle (lEdominand ek tgetale)
fiind .odtituita din: .ddi.m, r'e dante, ciuptci, bact ii, vie.hi, iecte, rczdtoare. lK@*^
esie amteatd ct pdta mrgeice fomand complexul orgeo-oinenl

Fis. 9.1. Diltibuti!

prcrt ud.

incoryodte $lului. prin llsfomra

ei de citre nncoorgdisme, poara
nmele de n!z,r. Acsta aE cuo60
idchjsa (reaeri eu bnul) joe5 u rol
deoebii-in cea e prive$e terliliLlea
$lului. In hmE s ptsrreui o mre
pane dnl slbstanFle tutririve necsre

Peie

li.hidl

solulni
Golulia solului) esle o solulie chimic.
(compbxe neks.!, poeslor ce au loc in sol). Fdra api, solul nu Doate 6isua r*cliile
chinice !i nici nu porle fom u ftdiu hvoobil viefii. Apa provine din prcipilatii ti joacA
lol inport t in fom
acAtei sqn 6e Epezintl sma diectl de alineDtN a

Componenta I'zo n repreznt td de geh din porn dechhi ai solului. Ac.sla

provin dh al@sferr, la qe se adaug, ele raltale in u,m activilElilor chimie 9i biologice
9.4.

CoBtilulir fDi@-cbinicl r lolului

Culorrer solului sre

cea dintai

iles.laa c@cteri.licd a shlui si poale vuia tunc(ie

rpll de sl dd ti pe orizonluri Aceati vdiatie poate inepe de Ia alb la brun sau oesru ca
o coNciln a @nlinutnlui de hu6ns. Caatitoteo htnts,lti depirde dc bogalia legelalii ti
irteBnatea @livit lii micrcbiene, c@ Ia raodul lor sul det.mina!. de clitrL Daci traEilia
de

ro

de la alb ln negru refl@ti cdtitatea de hudus, @a de la salben la

Eflctn compurii
6erului. Spre exenplu, in climlele tempeml, orizontul superior .l soldui ests ,eg&
bro,, ds in pbLiuri r6de.,}re .uloriJ.J./, . ddo'iL lipfi de rorere orgdxcr, in &ndc
calde d unede, culo@ este rorie Si indica adesq o dDI@ boA pe cand ca aolbe,a indica
o zoni de drcnaj slab. Culorile cenutii ti albdslrui
nn k de clme umedd indicn ade*a
prerenta compuJlor de fie! rdud J existenla unei nrlaitini sau drenaj sLbT um solului erotituie o c@teri$icn prin ipaE a solului $ refera Ia nr5limea
paniculelor e alcituie$ slul. Acesle pdricule sunt clsificate dupa tralim in: pieuii nisip,

r,!

Ni5ip

2,0

-0,07
0,02- 0,002

3.1

TflEa .sle impoildla de&ece q determin id nee mrsu,i prcprietah

$tului de E
c*a
p.rli , ni,pur. paftr. are,rar *ni in poenr. *rr,.r.,e
lEi
I!,,T.ll
" "r".
""te
tde ur. Fundk de krlE orentutuj de;rpEiaF, $tu e *
mpan h 4ol? rurpo6o. !m * tucreoz.e ugor dd sunr sara.e
in etetunk nuknivej orete
dar pezinrr iNuriricninie buner,//,.ii (iuroscer-c e
8Tu
:T_I"j:l:T.':':"*125
prezDra
kaclerEt,cde cete mi bD.e
modur in (R p,ni@kle de $r s
srupea in dBrcEare roi
T,l'1,1:"
mfl
^...11:ilf
aJurorut cotoErtor
-"", cu
du et. Dupd rom dgeSaretor se de*"**
poneon@-su nuciJorm,: sriu(rud
"-"*,ii, ,,,*rr.a
e.auntoasA: srrucluri catumiu psmatica,
slruclur5
rmqara. srrulruid pphrs o @e imponantd pentru retineRo
@ei R4fre de aDi m st ri
cx.d
podre fi cutr^d. spqiir. oin* ue*eur"r" s..r,i,J.
slul
Tnr:.}r@ra
x;r
crcuEtE
eBv olroots a apei, ir de aici orm caD arir,ie
absorb a trnrnur' rimp

l:ll)]

'i
*i'^a.r,i'g*'.,.ii-ii. ,#;;,.;ffi.';#f:;I "" '""
R,cttu lotului s.u ptr-ut solutui.
sot eu in . $t ri pluk. un rct npof,am il Ju.otoizi,
,,,, l:,:l Tl]fibd'il.
"r,iTcedin
*,:
*
ereckic..
airr.rci eipo,.crEse u *ri,. i""i. i"r.
Tjp*
*
lT oe
:,1:
T1:t
rur
selm
d esrrctulH ri mjonul OH. ondritd,
".rii"
g a.
). in ee,..t.
iotto,
srrE $rutJr rafld,ratQ) ere curc*uta sub denLmnea oe pH, c*a"on*n,atiu ,te
., e
H qle @i mta de 7 \otu le sunr ede. cdnd
6k mi lE.;r,|iir" *,-n.*i.p
,r*lini
,u,""1.
le cu pH-ul inlre 6.8-?,2 sunt consideraie neulle.
",
l,oru,irrt(,
stutui
.\pr.mj
r!poflutJtrnr.
Lotumut
. rokl rl arequa po,o.irarci
UUtuitur J{ ,trpo,i. c,ip{uir^i
,
rclhul
pemire
I

pdr rdeEaae,utuisiIapc,in;L

Pcmqbilnrrd lotului Eprsir. Fopnerarea sotutui de a *mne recE, anci

ar6k 4le slriitu c.rtald cr rrput poronlAtil
pemjabdiratea *"
."i ,* r" *r,.I"i.
c@r po.r prezDD du]muni mariai. Nm sunt c.te cL sructurr gbme,ul,a.
Soturit. cu
r*ru, fi,r. 3i nesuu.ruere .u o pemiabillar. tode Rdusj. A*^-,,
,,";;;; " ;;1,;1
rEDde cuosculA. @r 6tes atunci crnd so tu ite naes a iriAatii.
9,5,

Ornor.urire.orrr"i

sl

ln cadrul uui profil

se pot d.osebi

fiece

orizonrui,

@i

de

Dulle

pErentand

prcprieGf specifi e.(6g.9.?).

a*:e:Zs.gtiE
Liricm se fooEoz, in

padure
acolo unde pe sup6fat. solului

se

acumulea?n un sral din

frll@ moane, crcneute @re
Bigura
prolerie solului
imporiva eroziunii
rcd&e

Ori&trtul

ep@inta aca

grosme pe c@ eslc rcunular

hudusulgqE@oculom

.qsr5 sa! brun,

O.izonhl E numir ti orizo,r
itrchjsa,

35

c/,y,,/ din cde au fost spitare sarurile ii

padiculele tueiloaehcat
*a inbogrln inpdicule deLLrl. acesrori4nl dparenumi
mir.aresorj dcsotun
Ori?onrul
ori^nlul iluvial* st*rr? sub o'6nrulde rumule s hr musului. in
acest oriadt s-a &umulat egila cre a losl anlrenar. de apa de inlilra e din orizonrul de
de6upra. Tot aici
&umulenzi
d8ila ere se fomeun pe bc, prin .ltemrea uno(
minEle- PEenla dgili in acest or@onl li Urprina culotuo gdlbuie. !a sluile din
rcgiuile .! o clind s*etoase oizonrul iluvial lipseste d@ar4e infltraiia ap.i .ste rcdusa.
Orizontul C Epraintn
orizont in c& e acumulcrz, crboElii Acagia precipil.
paniclle
pudrea,
sub foma de
frne care
cu alb grdulele de $1. Exist, silualii.end ace$ia
romed concreliuij de dilese nErimi (numile $ papugi).
Onzontul D umszn in conrinu@ sub odzontul C, @nstituind naterialul parcntal
sau.a.a ,anr. se ootea, ou D. in aDele in c@ $luile sunl folmle pe rcci dft (calc$e,
rcci wLeie, melamor6*). TrceM se Iace pri r-m orklot d. elrial deagEgat
(sfEr6hdluri dc diverse dineciuni). Eaist, ti situalii in c&e li iotr celelalte orizo.tuii e
videnliazn oizonruri de t@ilie, A/B; NC, l^ eludle
cde lpeste orientul B. De
asereoe6 ia unele dpui ale $lului apd oriantul sleic (notar cu G) rormt in cond4ii
aaerobe. Acesta tre culoae @nutie cu pele ruginji eu negricioe forMte din oxiziid

la

B
s

li

ii

fi*

In (ondiliie de rublri. unde etc6d de mdible esre ffi. rcsurile \egerale sc

&muleze, fodetzn un oriant lurbos, a crni ercsimi sut dferite, ii c@ r notqzi cu
T,

Chsifiq@ ioludlor
lactorii pedogoelici se mmbird in mod difedl pe suprafala 1er.sit5j hpl c o
dlemimt foMea direelor tipori de sol. Docuceev a slabilil cd $lurile reprezirnt
produul indelungat a rcfiun mediului 6upra rocii peentale ti aedta. @nstitun pnnctulde
plec@ pen1ru pedologia conrenpotun. Uc di re pimele cldficari Idg utiliztn a fosl ea
.aturalistice o c!rci b@ le-a pus chje Docucaev. $coala sa a fost pri@ cde a dar o
ciGfic e genetico-geo8.afica a elurilor chsifi@ ce tine sem de @diliile de folM a
9.6.

soluilor gide G&reristiciie lor.

In preunt se utilizeazl diverse cl2si6ciri la bu cdrom srau mumite cmcteGtici ale
sluilor prccu p@nta 60r orizo un de di8nostic, lenui, chihismul etc. in acest s@
este clasiJicdrea ameri.ann preredatn in 1960, h Coogrcsul de $tiinla Solului de la Madi$n,
claifice denuhilr,,a ?' apmrimntie". Ea s-a impus cu succ6, de$i mi Breu la incepul, in
prerenl ace6tn claincarc omila..soil Tlronony" prezinls o struclurd iertrhizt, coDsrnni6
din 6 unit6ti tdonomice ti eu6. ordinul, subordinul, grupa, subgrupa, Iihilia ii sria. iD
czut @stei cldiicfui sau sparal ll ordi.e. Elc sunt defoiie pe baa oriantuilor de

r. Ebtisoluri (solui primitire) sut solui tinere mlolnat. ,ira od@nrui bine
deuolaie. Elimologia vine de la cuveaul rcnt d * prescurt*zA cu e.t.
2. v.rlLolurile $lud arsilose inclise care cEp5, au conlinui ridiot de orsle
gonllabile. De unnea vine de la Iatinescul ,err,r qE itrqm, ,n inroaM' $i s
3. ltrceprioluli (solui imt@). Denuniea derivl de h hti.esul iMptm 6
ireamna irceput $ e preeunea2i cn ept.
4. Aridholrril. (elu le d9enie). Etitulogic de.mne! denvd d la Istin scul
aflil,s cue iMmme ueal ti s pEsunozn cu \iL
5. Molisoltrrile {soluri de ierburi) snt cele mi produclive din lume. Ednologic
de.mirca vine de la lati'*cul z,/lir .de hsnDa hoale $i se presufiazn cu mol[s.

36

6, Spodosolurilo Goluri acide ale teremrilor ocupate d. prdlri de grcse)_ pEzinrd

odzont B spodic. Etimlosic, denmirca ,ire d la gEc.scul rrDdor @e lGeamna c..xt,
lem, Se pFscuneszi cu rrodar,
7. Altuoludlc (elui cu multe bE sclimbabil. de sub pIdurca de tuiode). pMinta
u oriant rgilic sau nalric. Erimologic denunnea alf su8.r.azn ieil]oul de pedafe.
8. Ultholudh Goluri de padure, cu bee puine din regiuni cald4. Erimolosic
denunnea viN de la latine$ul ullihE cl din @i. Se prescuneaza cu ,r.
9. Orbolurile (slud mpi.ale foarte altqare). Elimlogic. deouoiEa vine de Ia
cuvintul&atrz oxid $ e pEscult.lzi cu,r.
10, Uhldoludl. Golurj oryanice) sunt acumuEri de nated oryoice i6 trdii 6e au
fosl um.d.. Etimlogic denumirea vine de la ere@scul hjslos
i6emn tesur g se

ce

t r- Atrditoludlc sunl fomte p roci vulcai@ ti

Pe langt @ata.ldi66e cncuh cea edit,tjl

,d.

pre$urlazA cu sutxul
(1956). Lesile rviaile in

d. FAO

t986.

Nome.clalm solurilor adoplara dc FAO,T NESCO folosegle aret denmid rad4ioEle

ca cdozio4 cGtmozion! podal, &lonq, elencac elc., cal ri denumni noi ce $au
sene6luzt in ulimelc d.qeqii q4 veniel. ando$|. E ter.
9.7.1. nrlitatils l.tirrdinlL gcncrrlc dc r:spindir. solurilor pe glob
v4rele ld orii din supEfala uscalului c&e prezinta eumire mndilii climtice ti de
vegelltie, cAt $i prcdomintre. mui tip de sol, F numes ,od .re id, iar dGftrurea
succcsivi a JccstoE poanl numclc dc zonllit!.cr rolu.ilo. Pc sup.afiF usc ului se
d6*lei,e o .o dtitota latitu.tinala Mu orhohbla , solnrit \ .M.rerislicn zorrelor dc cnnpie
t d. d.alvl ti o zonalitate verti.alt sau altitndbab, speciicl rcgiunilor muntoase.
Legs zomh4n orizont le sau latitodinale dalI c, prircipalle ripui genelie de sl
su1 reapardile rcMl in rgiunil de ses ale uscatului. ln sendal a.4te zone au o diEctie
latitudbaE lir6 i.s! a umnri stict dnera pdalelelor seosEice. Dnqia zonelor de sol
poste 6 muX schimbaL (d enhd uori @ridiana, in tunclie d. disiela laF de sure de
un4.lr, di$aota laF de n6iveL monl&q dc dieqia loFilor mnro@ ri pre&nF
Zonele de sol nu coincid inrfl lol.r cu aele de resetati sau cu &neL de climi,
dode.! la tblrlwa elului participa ali f&to .
In interiolul mi
de sol, d%olrtrs upului de sol srecific csteia nu esre ta tet
^m
pe loarr latire, &nei. ln edrul rcnei apr 9i sutaone de rL cu MCEF dijrincre de soturi
Pamkl cu sbimbft. cli@i
veselaliei au loc ai schjnbdri coEspuEflod in
pmpriet4ik soldlor. l.zoE de undre cu clini ree, $lnrik sunr subEi. nedlferential sau
shb dife(sliaG din punct de vedE @.Iologic. in hna remperaln medi oc@ica cu prduri,
solurile sunl bine d_aoltar. !i inteos diGrcndale din puncl de vederc mo.folosic g snrace in
sub$anF organic{ In zom de stepd, cu vsctali irbosn $i clitui seniumedn emiaidd,
solurile s. corr(terhnza prmr-o dilercntrere mdi rcdd9 r profilulur prs colorirul inchis:l
orizontdlu, superior. bosar in humu ln zonele de repa drorr, rnipctDn.e ripusuuri, ci
uffie a diditatiiclimei $ a sirnciei covorului vgetal, $luile dvh rot misubtiri, mai slab
difercnliate, mi srl@ h humus ti nai bogate in s!tui solubile acumulal Ia adalcimi lol

ti

Tecod la bia elda, pe masui e cretle midital.a 9i legetaia devine nrai

abudenr., s mutar, o dao[@ ri o d:feEitere din ce in ce @i i ens. a solurilor, ca,e

jma in zom feElsluiilor de sub p5duile ecualodah,

Spre m&ginea onlindtelor, pe hirur, ce se modifica mndliil climti@. spectrul
mEl al elurilor se schinbr, ca lltlMe a faptuhici unele ene de sol lipi contirenial trc
in lhele, specifce clmtllui oceeic.
devine

cadrul fiecnrci

are

Izico'seosnfrce de p elob. tunctie de shjmbeea @ndililor

de umidnate (cond4iil lermice rnr,rn eeleati in .up.insll 2onei oallrale) a.e loc o
schnnbde a iB!$tilor eenlinl ale $luilor, Gpr ce se tuncrctiuazi in exisGnla nno. r?rii
9.7.2. Zonllil.le. vcrticalS.Legcr arrlil5lii vcrricrlc a $turilor mta modul de
rrsp6ndne a principalclor lipuri de el in regiuone mnlse. Ea se malerialid3za sub tomi de
zone (etaje) de sot,. e
suced de la poalele nuniiloi spre lari .0' mod Nemrlator
suceeiunn @nelor de sol din regiuea de canrpie, nergAnd spre latiludini r.ari.
Zonel venicale de sol nu reperl amle orizontale, su*osiure! etajclor de $1, dh
rcgiuil @nt esr mi bine individualilla decat cea latiludinald $ p. dc alt, pane,
prezi e d@sebiri de la
Msiv mo
la altul. Legea dGrenlierii wrticale a irvelilului de
poale manifesta $i in Egiunile de cenpie sau pod4 6aamnLt, cat ti in rcgiunjle

u
e
sl s
mlirue. Aici.a rprezjrti o fomrn de ll4erc intrc zonalilatq
m me) 9i zon lilalea orircnlah specifrcn zonelor de !6.

ve icaE (srecific, zo.ei

Solurilezonrl.
9-?J.l, Solu.il. 2onlle condtiomte de cl'mtul med ecualoriol ri lrepical.
Aceste ene * ca@teriaaza p n tmpealui Mi tol linpnl eului
(2,L280 C). cu mplitudini ojci, precipilatii abnndenre (pesie I50O m) Ibpl ce esre favorialn
allerrea rapidn a pr4n mircrale, dssmludEa suklatelor org&ie pSna la mher.lEde.
Tenperatuh ridicar. $iprecipitaliile bogare deremini li spdl{@ silieicarc sre indepnrtarr,
in loc iAtrlA.end do& hidloxizii iNlubili de Fe ti Al. In aeste nre se formazi fdohotni
GolM boeate in Ie $ Al.). Cand acesEa se usucd, ele crapa ti * intires, de acea suDt
.mile li plidorolr, (deamirea vine d la pli,til, plinlhos in limba grmcn = cirimidi)- Sunt
soluri sirae nl humus, bosate in Fe ri/*u alminiu, proporlia oxjzilor de Fe, ajungand pand
la 80%. Suprafala tolald ocupaa de feral$lui esle aprccias Ia circa I nnlidd ha.,
suprap@andu-s @rei ecualoriale din Amdca de Sud ti Aftica CnlialI, caleva tuuL din
9.7.3.

Ocsul

Pacfic- Fenilitalea

estor

soluri st slabE.

Tot in mna prduilor kopic.le umde 9i chid in save apar ti nito9lwile lAnba
Eiiopi4 Kenya, Zan, C8!Mu), Asia tropi@L, Arcrica de Sud $ CenrBlr, Australia.
Niiosolurile sunt pri.tre mle mi prcducliw solud diD reginnile llopicale (ebori de caeo,
cafea, cauciuc, oma, cullui de .amp).
,4/irotur,ie apd id sp6ial i. mnele topi@le sublrcpicaL umede (Asia d SE,
A&ie, centrul Anericii de Sud, SE- SUA), Acstea pEzi a loncihle h nncd addndm.
datorit?i mtitdlii de aluminju ceea ce inpiedici dedoltda ridacinilor ri creeizi stresui in

Zdirol*rft sLfl spdiice teenurilor plale shb incii,al, iodeosebi rcsiun e musonjce
Si senidide, Acop*A supraGle @i mri in rcnele lropicale , snbtropical indosebi: partea

central stice a Broiliei, Itrdia, SE AEicn. Ca toate soluilc tropicale putemic .lterate,
Msotuile au rezeNe slabe de oukienli disponibili.
9.7.3.2. Solurilc rcgiunilor trcOi.rlc d.teriicc
Soluile tdruro' deFf,urilo, sunr de r'p ed (oid&lurir. dor tuNlre de ana llinoriqi
pot prcrnu deo*btri en.le. ln dcFnur evaporrlE dcpJrqte de rmi mulre ori ce(ilatea dc
precipia$ cM ce l^$ize a usarea solurilor, incir.aea nt rsru a apelor de supEfati,
cee e
$ la acumulrea de srrui lD solurj.
^duce
l.veligul de solui esle reprezenlat de .alckoluri (cele
nenenle), s,lo,,l,n;

'mi
Colcisohrile (.rosre calcarcde) s i airE$ indeoFbi in deFrtuile hpical ti
lemperare, unde * apreciaz! cA ocupi circa I mild, IE Cele @i hri suprafele snDt in Aiie
(Dejeftul Sabm), Asia, Autralia, Ameri@ de Nord, Ahdi@ de Sud, Sunt $luri irprcprii

33

ciro 260 mn. ha ,i sd raspddire in 6neh lublrcpi.dte aride.

mi nm h emteo nordicr, America de N;rd nordut atru. Ari; Cenrat,
I
mro.ie emislem $dr6: Aftrs de Sud ti AusrElia. Sotonceacu,it. $au forur acoto
und;
tura o $apotmpiatie @6idemb tr rur mE d(Ar peip.rat le dgatiitc. Srrurite
di&lvae o soluria stltui pr4,ptr6 dupi mpoded dpei
t" i,p,urq" *, r"
$;e
So/a,.aa.!rilc

o. LpA

Au e{hdere

"i*,r"",a

Soloaaturile s-N lo,@t t* tuteriale parenrale oecoNolidate, Cmcrerislico *liala

a
acLroa e!. dau dc p@enF orizontulur Bt n,.ric
un proenl de $diu schinb,bit
n1d @e de I 50 o, Ac*ls .sre deunelor diB( su indiBr ptd eb;.
Cipwtutile apar in acel29i Eeiuni cu atcis;hdk
prezinr, drpeodirc roi
redls.1 SLpraI"rr ocupalr 6E rp(crala la t(]O.tso mn na. Zone'de a,pa,ai" O*"i,i
miilociu. lGzlstan.ausirBli, s tt A
La, periGrh ,iejenuilor, in zonele suhqride. irece@ sprc rcnele i.mpeEt sau
JubropicJle
Ee prin
de u@it,e. subrin $ic! putin hui*,
-tu,i *toiia, unis,
etu
:uDr
dt
brune
tt
tthtuonii.
q,7J.J. Sotunle ,onci
temp.mtc Corespund re8iurulor cupriN aprcxmauv intre
.^
--i
,o.r)- - 60" laliludine N ri Sudic, frDd Lmn e de norelmte timiletor
cste Ei etdc de 200

m k

sru

Csi I0!C.

-.

Solurilc din zon.te cu {cne si niduri

d.

rEnzitic ,tin clinriut tcmp.r,r

Kot dionwile ent tormc pe depozire ne@NoLdde cea tu, ruR pdire tomde
pulu!r:iimlJiiusd(rituIdc.O-upir.i,u4OOn,i..tl{in..udutU{rrinc,.IiusiJ.S.U.A,
Mexic,.sudul Brai[er Ung&.a Argenrin, in Romioa sunr p,*nre r Dob,o8ea.
Su so]ur.
pa]]isl boEcre dd in p*ioade s*ro6e suieb dm [ps.pei. rrcali]le sunr
:rricineese.
Ccrauionuite s6t bmale pe mr.rial consriluile in prhcipat dD toe$ sub vegerrtE
Preinrr pmprierfii tuice falorabite. Sud apreciare q ete mi bune soluri. Zo;te
'erboari.

de rasptrdne 100 mij. ha. sEpele tur tuiei, Arher

rii

de Nord.

Faaozionuit. coespsd. elui cemozionoid g p*udorendzift. Ocupr cnca lO0

mil. h( AnsiB c Nqd. Pdpbutege nd. Urugur). rrepd slbtrcpicaE dinesrur
Asiei,
climcr. mdir@kre.sur solurilenit., tobsnear& penruculrL ds;coa c.er )iprruni
,erun cnulu) ocJpt o pue in'emedi a inre ccmoziomuri
,i
luvisolrri..Ocupa cnca 28 mit h. In embtem nordica tin Rominia fe lr
irir inlrc jepele

cu ierburi inslte sioeduricu 6(!Bdzro&et

Solu.ile an.lor cu plduri
foioi,e

j rilinolsc

'lc
,!triful,.rr? sul oradrhtice
FEntru climrul rmpnl oemic d si pnlru climrlt
temp.rat de tr@ilie, cliMrll medi&tuee& cu tulimpuri distincte. S; &meaz, sub
veErrdne padu-rl de toiose. connere ripaiirr Ocupc cina 600 rnit haceama.nlmtdre
m tuopa ksr.cl. pdnq vesric, q RusEi. Elropa ccftatd. S.L A.. 6na
mediretue;ani,
sudulAuskalieiliAticri.
sur p@enre in ctjure spre lapr ce qp[c6 daba Jclivir_re
,ooberca.
_ Pod-olw^oluih
h cJdrut ace-re.a sLnr preank etcnEnre de podzolff. Ocupr crca 260 mil ha, in
Erii din
in R6ia. SdpdfeF impon,nre suni $ in Cemia. Bet8i4 S.U A.
"oloM.pnnr slrt Ee^de pe .arnpiijc inriM cu dretur dd.ird. iupErerete ocup6
_ !!rh?\!tunk
ctrca I50 mn ha. ArErica. Ausrrat': \udntAni.tr
Podzolu lc de&lare hde*br sub p.dur e de conitere. AL cu,o* cen$.e. oruonr
^E, puremc o@luril. fenilirarea chinica esk stnba.
pH ccd . l,)-a.5. \u prczDa inrer.s
9,7J.4, Solurile Jin

an.l. subpot!rc

ln

aoele subpolde

itr

domniul lundrelor, tempqalura scizuta

d6compunerea mteriei orgmice. Acesta se

rmuleaze

!i lotusA

Eeoezn

hktosoluri (Solnti

9.7.4. Soluri azo!31 9i inrrzonde

Aceste $lui.pai in adrul nnor zone dc sl, sub 6nin tuulsn fiid delerminale de
unn factori specinci (erajarea elietului, $hinbt@ lilolosiei) io goenl in rcgiunile
mudo@ apa; fenodenul de uonalilate. de asenuta in anelc wlcmice apar a,r/ordh,',
i& oe rocih ctrmnalice loneeA ^n&t4?- Roca pe.@ lom@i slul imorirnl
*ero6, "e rormeaz-r
cm;k,isri., sp(fie. in,esiLnile boeate i, -irui eluble

satui haloh;*

i.linL

Golonelld 9i solonce&ui). Si seclodelc lumilo'

.a.acterislici aparte, aici e forEe a/d,iolri

lde esle favodara foruEa $ lwib hidronoie

ti

viilor pEzi'tt

Goluri aluvial), iar acolo unde umreala este

(Ekietutl.

BIBLTOGRAf IE SELECTIVi

2. Chorley R., schljrm S., Sus d.nD. 11984) - Geonorpholog, Methneh, London.
netodologi.a ale Aeosrol.i, Ed.Did.
Bazele
3. Doni; L O97?)

lqr.tii ti

4. Donisr I., Boboc N., Dooisi

risene 0998)

Gaosrulie

ti

Pd.

fnicd Eenwta, Edit. $tiir4a,

Gaoyofrc qcreraki. Acosrale fzicd, Edit. Fundalii ,,Ronanio de

Maine", Bucuegli.
6, Kalesiuk S.V- (1959) - razelz seogateilizke 8etutuk,Ed-Did. ti Ped., Bucure i.
7 . Mac l. l2ooo) - GeoArulie Aercl,lu, Edit. Euopontic, Clui-Napoco.
8. Mehedinti S. 099q - Ta a.tnnoduct. ih seoaralie co ttiinld, Ed.EDciclopedic, (2
vol.).,Bucuctli.
9. Posa G., AmEr Iuliana (t998) Ietra - Cdnin al onennii ti Sistak l raln, Edit
Enciclopdicr, BEure,lti.
10. Pos Gr., l[e I., Crigorc M.. Pop.scn M. (1970) - Geonqlolosie qeneruld, En. Dd. $i

5. teleri@ M. (2t$o)

Ped.,Beuietii.

rt.Ross A.D.(1916) - lntodketul ocenosralie,Ed- 91- tiE6i.lop.dic5, Bucue$i.

12. S@nCRalph(r992)-Pl,irical Ceoaruph! we PtblishingCop,a",New York.
13. Skimei T,B., Porter C.S. (2000) The Dinddic Eaflh, An Int'oductio" to Physical
Geolog/, fohn Wiley d 506,lN. Ne* vol}..
14. Srralrler Ara4 Shbler Anhut (2000) lntraducikg Plltsical eeographt 6e@wt &titioh),
Tohn Wiley et Sos, Inc., Ncw York.
I 5. St.aher N.A. ( 1973) - Geoalalalzicd, Ed.$r.,aucuresti.
16. stusren B. ( 1994) - E olosts taorar,t4 cda de ednurl ,S'ftE', cluj-Napoca.
l?. SuIrrmrncu A.M. ll99D Abbal Gconarphologr' An lnh'od,clio to tha Stu.l,
I a h.lfom s, Ed. lansnan.

l9.Iofeenv
19. Tulescu

v.

-Si

ion Mehe.linli'eiala ti opcra,F-dit,Eoiclopedicn, Bucure$i.

1966) - /delarc a ,aturoki d relieluhi ti aroziuneo o.cel.rutd.

(1944)

l. Ce flobIturic a{olc penru prird dau remenut de geogr.ne ,r in ce tuc@e?

r. ( Ksuravdehdinc@ deiivr remnut sfogmfa J din ce linha prcvmi
detuurdor oar de di, erri tseosrdn:
:: :: :r!d rar,c:og3fil alorm ke
inrmerorJt

s.osE6ei nFdeft din Romnnir

5. Ce directii s.au shiFr in s@gEfa &ric6?

6. Deaa fo{ inEruDLr Beoerai5a in imDut ewlui ,nediu?
7. Ce,unt Cagufi eabi e au inlocmi tui muhe dqoieri despF cj!fioru
h *c.
IX-XI ?
8. Prinee! reltu@rewlmdiu tML ir deetraed g@gEfiei.
r"u Gcur rn domDur seosEnei i,r rErioada Rem$erii er
" :-._ry!:-::.T,p:T-,:
ce persouxtatr au mputs,omt aesre
,

Drosresc?

ce per$m[r4iate penoad.inod.r; a;otuiodir la dezrorrm geosnrer?

I
ce inporled a awr In6inwea scierrrdor
e@srafi* in deloXo; s;o8mfrei1
rr. um
a,
seotutu,
al
e@srafi
xrx-ttu ri
on,iu,i, .i,
r"
dezvolr.rea C6gEfri?
,::l
.r"Fbrq Repah Romnr de seoersfie n ce mpondnB ,
"
rvur ro uevorrJro E@lrirKi romrtnqli?
l4.Cind, unde ti de cine a tosr sujind prhLl c@ uniwEnd de geogE,te
in
RoolAm?
l5.C&e $nr muglite in geogrEfie. adus de perioada de dupa
-led rtuboi
10.

$ @i
,,
*r"
ll.:,-,

at

mndian

16.

Ce Eeormfi omitu aL awr .ontrioutii

Romtnia?

r*r

LnNnde b deelEed

geo8run.i in

. Cae sd rendinFle e s{u mnifestal in gtimtete scosmn*?

r, r'm sunt rmuit. geo8Efiei 6zjce 9i ce studia, 6eare.,
r. cle su rMuile g@eDnei t!n@?
4. Ce raponuri dea intre geogmnr fizica si ea drnana?
). (-m sd rriinFt.ceEu teeflun cu eosrana 5iince.oBLau:
I

l. Ce qre Univ@l i din e stc llc,luir?

2. C@ s.t unit4il 4lrcnonle blosite itr cer.erala Univ,sului?
r. Cum$ cL:ifiare virsspandire corpuit. cosmice din Univers]
4 Ce esre Cahxia no6t'a?

5. Ce se irFleee prin Expesiu@ U.ivsulli?

6. Ce Eprezi nSbtenulSotd g din e.ne atcdtun?
7, CaE *nt legile mea.ii ere$ i. cine tad et bomr si ce elputezi fecarea
u. Dn e este alclluir Soeele rr e inponelrrre/ia, perrru rstem?
v. um sunr plMerete din sEtemulsol,rn ce (mcknsiicip@Drr?
10.

Al

cuisle[l

ese Lunr !ice panicutrrutr pEznG?

Lua in mlcaM s. taF

3.

crE

este

mnda P,imeorului

itr cadrul

rire {m oNrinlcle detedimk

de

de Sode

Silkmului Solar

foru

ti Pldlanl

5r

ce coGeciqe

e @m*sle

pezinla?

PdmanlLNi?

Cinc a feotudr prima misurrloae supra cncunferinFi Pdma uhi $ ce mtodn a

une a PA6&tului s-au emis @i muhe ipolu. Cde sunl

6. Cire dremina fo4a de gEvitaie $ ce imporldld prezinr. acedra Pentru Pdnrant?

?. Ce rcpzinld dcunalia Mgnetice si la ce folosgle?
8. C@ ste orisin campului Mgnetic?
co;ainlele delenninaE de @Fa@de oralE a Prnlnlulur?
9. C&e
"unl
lO. Cese inleleqe oo mi!6er de revolulr ti * coMinl' arc 4@E:

l.

Ce

,eprczhlA.tmsfed?

2. C& esle @mpoziia ahosferci?

3. Cae este struct@ atmosferci?
4. Ce sut cenlurile Vd AIld?
5. Carc sle principala sus{ de cildud pentru atmosfed?
6. Ce smr;@ie ce detmiie veialia lmPdarurii aerului in limpul u'ui o?
?. Ce este eradientul temic redical?
8. Sub @ fodn s giseSle apa in ahoslerf
9. Ce,eDrezinra utuadi crului!isubce rorm see\pruru?
Cae;uor lipurile de pMipilatt dupd moou,de lolre?
I i. caF sunl principalii ce ri borici in edisfera @rdici?
12. Cum se fo@aza ve uile?
13. C{e sunr p.ircipalle si.tetr de venturi Pe sugai:tla Pama dui?
14. Ca@ sunl prinoipalele liputi de clifrr?
IO.

l- Csre sunt @m@.enlele hidrosferei?

,. .de.!nr prin;ipa.e le uac re slici f/ico_chmce ale aper ocemului plm'Lr?
l. Caie sunl principafioure.li ocmici si ce i poda.l5 prezinta?
4. Cre sut primipalele tipui de regim hidologic?
5, Ce s in!lege prin ldNpon fluvial?
6. cdc suni pdncipalel tipuride lacuri?

Lnde snnt sloete @le

miMi

caloE glaci e?

Cap

sd

I'pqile d. roci

sunt

e hrre in $oeta Er6rra?

jpuil. d. Elit tuncli. de
odi,ul dilrmional?
r, (]. sur agqli mdetdo aiso&reitftslE?
4. (rc dte pimipda @Eri$idr a UbsfeFi?
). cae sm pEcit mftE? dd m&DiAcite?
6. CoE tut coNcinFle Dh.itor let;nice?

z. Gk

l.

Ce

Bprezbti bio!f.h?

2. Cesu &odi.rele biosf.rci?

J. Cu. sur priepalii &dori abiorhi?
4, Ce sur prixipolii &dori bi.d.i,
5. Cc rpEi'nd biotoput? de bio.tua?

2. Ce sur

facbiri pedosftlicr?

r. C-m sunl .omDonenteL $t,rrtrj?

4. Cue sql pri(ipslek ripui de skcuj idilnil. la $t?
r. Lre sut or@nrurile etutui?
6. C& sle @ntinutut chsiEcerij ,,Soil Tsomm\/?
/. cft sur cta*t dc $lui confom cksificsrii._soit Tao@n .: