*Gtr

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII -Manual pentru clasa a Xl-a Dan Cristescu Carmen Selevistru Bogdan Voiculescu Cezar Th. Niculescu Radu Carmaciu oRl l

I CUPRINS ALCAIUIREA COFPIJLU UMAN Topog.alia organetor 9i sjstem.to. de orsane I Nivelurl de ortanizsr. Celule. B. Funcljie de 1 0 sesta r absotuia nue4ie . na d 0a nNe ur 14 oruanism tuura. tsurufl orgdne si*me de o.!ane, b Digestia btE) Absorbta nbst . j5 ao nisrnu ui II FUNCTILF FUNDAMENTALE ALE ORGAN]SMULLII UMAN 13 A. Funcliiie de m slie I Sisrenurnenos Maduva spmsr . . P6 2 Ssbmu ieryos veseraiv Anarrabrr anaitdbrut I nestez c Ana :aroru dhdv an 32 33 9 ra cnDuale Circu atra linfat ca Acllir.ra cadracd 3 Bospraiia Pdmen 4 ErcEta Marea

Doesi6 dbsorbta gisecrcta ta nj!i ntsi iu u gros 2 Circu ai6 Grupe e sanovne rmnsl uzra Femosbza 9 co6s! a.ea sangeu al a5 A6 87 aA . 90 97 JO3 ..97 E d%tod q usr.r v bu 3 zabtu vzua Ana nabru acusnclvesr Gandeo endofne Ana H'pofza Corrpdztia chmc6 a u MebhDtismu. Mebbo Merabdr'smu Folui . smutinbmedar erer!*c a nei .. 1D3 joa lo3 111 1 1 tOE ar s va oarea enerqottc6 quurmenEtor 3 c. Fundia 56 5a 53

caidere suprcf,ae Tmda Fara!rcdee FandEasurendDcnn fza (qanda p neahl Tnusur .1 Mgcarea Ep o Si6bmurrepmducdhr ApaEtll qen Aparct! qen'ra nrascu FzoDOa oEaneor ds sandbiea .60 63 Aftcuratlie reproducere 116 jt6 ... i: fsmnin j16 n .. j17 Epmducers rj9 repmdlDeni 1P2 Pran n nq tam lra rcP Con.eptE gtconk.epie tpp Sam,na s ndgtercd rcP de Ssbmu nuscutar .. D. o.sanismul- u. tor unibr FDmeosbu a medL ui nem .

I. ALCATUIREA COFIPULUI UMAN ogane i sisr're d organe Oraanele sunt forfrate dlD qrupan de ceille ;L iesutu;i c e si! diferenlal in rede.ea indeF,inin, anumilo fun.tLi in organism Orsanele n! fuld.ne: za izolat in orqanism, cjin sf;ns corelale ree d allele. Pentru organele Lntede. in coD omenesc, ceLuLele si tesuiun e aL.atures. ef Shtemele de organe sunt unLbtj moifoLogr.e.te jndepLines. pdncipaleLe fun.tii al e orqanLsmuluj: ie relatie de nut.ilie :i de rcp.odu.erc Seanente e co.puLdi ma Corpulumai este a caiuir din .ap, gaL hn.tu si membre. Capul, i mpreun; .u @trl. Iomeaa exuemi (,prlesi. a. spunde La .are.orcspunde vis.ero.ra.iuLui (lata) GIlraste seqmenrrlc e leasa capllde lrunc hi e eme.le somdice (mus.hi, oase, a fric u La'pEzintd tii) sj eiscere (arnge, t ahee esolag iiroida pamii d panea.iandd. (are.ore .iPafrea ra.ii (.utacfanbnol neutu dnuu uL {r: : -j:r r: :- .r,l lLrgiii c.auLui,ene ver :- s -. :: ::i: !!tei.. (.ranial) 5l inle.ior (ca!a:ll.E :;-: :_.:is:-ri .arul s mergePana la ni\.Llt-::-,:. -_::. . srpiala i3P1.. sas,rr. Ayul --:-:F::Isrer:.: ena axlls.osi miico.pliui.rJe r::: z_:-:: ! alr.rl t:ne or :::.j c:rPLluL ,dr!l taB:rs:l .::;:j:. a:E r. s : a d!p: Esre ol'ontzL : r:l --! r\:: Ptin cr. C::._ Phnuile -r::. t(e tict h Planll saglai t<a prir arLl l.i'gtrohal e sE :,-t::1. tal PLanulc e tece ptu ntl fJ .:jdaa sin impa4indulin doua Tnrnchrn(6s.I 2) este lomd din tomce, abdc men s peLvis. in inte orul lor se qas esc caviblile tonc.a abdominab 9i p. viana care adaPosres. vis cereLe. Cavitaiea Lra.i.a este seParab de cavitatea abdominala Drintun muschl nlmn dialGqma Cavitaiea abd;mioala se corrinua cu cea pelvian6, . e esre limiiata infenorde d; frasda perjneal;. lle,nblere Cele supeiome se leas6 de trunchi prid .edtla s.apu larai po4iuoea l.r ljbe& ar tei segmente bial sntebkt n mana; cee inlc.ioa.e $ ea ga de t un.hi pr n .entura peviana, sipodiu.ea lor lLbE.a prezLnta. de asemenea. tei seqmenle coaP$, 'res..r-.i imenes. se folosesc. ca e emenb de :.:.:r.. :xe siP anlri(fLq.3) a:-: l:ren.s.eneak6ititdupaProcipju sime :::.:l:r:2. ii:nd !n corp lndme \ra..:!tLad dirensiunior spitjuuL sise ii' Plarm!.apdnui alonrjce ?.nd prc.narea pozitiei segmenielo. care alca ,',,r n;@rid,! \

c1Enon I 6 rtlsd7 rutotrLd4i 3 sdnsi L(.5

plan nedioJagftat Panul medi.sgitaleste panul axe si planu.i Lioser si elementelor .ohponeote a oive ul e Fnd Planll fronlal merue pa.aLel cu fruntea ! lre.e prir axu longitudibal si .ei lra nsversal. E imparle fi(atu ..! ..aulintr. parle anten@r. (venlral.) ei alta posre Plarrl hansrarsal eu o,izonbl t{e pin ui e. lbl s baisverel E impane coQLi int{ parl,e supe -d kEniarr) ei ab inreri@r. (cauJal6) Planu tans ,nsal esre numit pL anul mehenei c.aulu A.este Nomenchtu.a matomic. Odati cu arele 9i panurile corpului ati lacul cu noshnt; cu unii temn crania, caudaL, vental do. sa!, med;L de1, sasiial, fmnb tansveGal. C;n d se v.rbesie de membrcle coD!|0j, se foLo sesc tennen i prorimal pent.u rormati unile mai apropiate de cenluri sidisrai pcnt celc maiind. nraia. se t.ioserle te.menul ,o/arsau palnaa pent.u fomaiiunil palmei ar la picio . iemeniiplan. lar penh fo.maliuoLb din bpa pL.i. luisidorsai ti pentu IomatiuniLe sLpendre dle laber pici..ului Superli.aal sj p..lrnd sunt term enicare araG gradu de apropiere lat6 de suprclata colpuu organe, ssteme, vhcere, tansveEal, p.oximal. dcta b. Pbnlnb de odenrare ale coorndl sunl a.Baoilrlj fbnla! c. longitudinal; d trasveE l O CoflpLbl sp4iil punchte o lemdij corsPlnul frontal merge pmlel .u .....,.,.......,-- ti pnn 1 ..-.-,...,,-.-.... ti u l ..,....-.-,,.,,- El inparte colpulintrc D te ,,,,,-.-.,,,..,-.-.-.. t alh te F..na lome Ce lu le,

ce uleLor asie legab de fLnclia lo. udeLe, lnitiaL loate au fomd gLobuloae, dm u teior pdt deveni lus re 0tgane,0tgantsm lesut!ri organe sisteme Erisb diledie Djveun de orgaDiz e a co.pu u ,ran. fLe.aE .ontibuind in fioalLa c elmo.f.Iunctio : alinlie<llri orqaohm (riq 4). CeLr CeLua Dinensiunr'le celulel.r vdiaz; in Junctie de spe cialiu ea lor, de starea fiziol oq ca a.rganismului de conditiile medjuluirxtem v-sr6 etc Exempehema tia - ?5u, ovulul- l5l200u,IibB musculara $ia ta - 5-l5cdrmedia se.onddeft 20-3Ou. alcaiuirea ceulsi d sinqem tei pafri compo nente p.in.ipale I memb.ana celulara 2. cLtlplashai celulele saogvine .vu u ce uree anip@se sau Lasinodse, i si pa sr.eaza foma g.bu loasa stelate. cubice cilindi.e etc.i crm slnt c lj e$e unitalea de bad molofunctional6 si ln i ;--_.!.d r qrur,.oisiituidd dife.iie tesuru.i. a o.sanizdni mate.iei viL. P

JI ..tt :q r4cd4@A.deir.s plaq.6tica, plF celuhra malma) inconloara .elu a. ii conrra roma si =eE $rudunb int e.ne ale ce uLei de mediul exhdlhr' Este akatuita,in DnDcipal, did losfo ipide 5 ipmtine Fosfo ipide e suoi astfel dispusq jncat portiuned ld hid.ofila f.neaa un bista! jn inte orul catuia se "r :t;,;:, .: * '*' r Aefrbtra (ftn$te i.tffi a ftmb'fti p'sum si hismeDbranai De ft NidEk nu sunt unifom distdbuite i o cadrul srtuni 6ridi." u.6t model sblcruraL a fost denu mir ncleld hdii. flud ( fig 5) l!\efibEna conline r dL-oi Ldc+rireru e qlorip der abete pe rdtd lo. h'droloba A.est nez p.erul ransmembEna, al h'drord 'en.ih.".a. molscuLelor h idro$lubile ri al ilnilor ComP.nenta prolei.6 este .ea care rcalkeaz; Iuncl ile specializate ale membranei ei mecanis mee de tansport traos membranar. Proteinele se pot afla pe lata extefr iu F46crFiroF.rd.!(!sla@'o+z

;i :: r : :-hee)eu &sm.znin .olPus.uli d. r-lLlaize,i.eueh.pitet:e rru lee pe.mdnenre ni.ro!iiGpiiel ep leLiul tu b ilor .enaLi), e..lu e clop asnrd prez nra diter te prclLh. a..perjte de plasmalen, Urcle por a ienrp.rrra r.od.nale de Lpu pseldop.deLf (ler.o. ..), La trie r' n. daLe e .i (ep ie iut jni..asej eq6rurr.are ! 2 Cit plasmd are ! nru.ruri.!mplexd la nv.lu resrasur;ndu se priri.ipi ele flnct ir [ita e. Ene Ln .itotldsma e. Da te nesru.rtrrr, h.opldsms, si . prle st' cturata. .rgar le e ce lu e (!r 6). A.rs i.a sun de d.la !pu.i: comDE i 5pecif.e p.ezanre numa ri iiuri ire c.lue. unde indeplL4.sc Iun.ii spe.ia e rc s. oases. in iniscarc brnMiade Fln.tiona ned Lle I sP.^cP.k pa. rih Ll t. mr.lLn ..lLl Sku.turd shren cdarkur.' c e ieald dashJm ovare eu rotud? r 50 250 Ar E^ 5b

snbr membnn fom4 d i n cra ri maoovez clb n din cis loslo r6.il oxidadve, cu prokkd) PrczrL un fterF exkm (mmbid .ondnaE, in cde se aJla snemele enzimdiae e 6c Sediul snal umd de rcdized6 ros forirarB oxidadc Ginrez ArP) corpu<uli iterici rdsp5nditj in luleh ras-ir e (reumic hpu d! tjcureror c padddjn etu !ae E5ts unu pe.edal rom r d,n doi noqm! (enr o de o sb bE

'n de ( zunn.. bpb.;, s{es ! fdt. r ,dJioiibrilcL suni ea'neird ..nra.tje di s .o Frei .are sE nrrde /Yelf.librikre constjttric . s nclLridnie. r.p asnrrjce..re ar .?iacr.r renrp.Er sin'n reD.ezenbt. ldn nrru e de {bsb i de reaaa pndd de icde s iiqnmr md se ma gasesc ,i{r55r (.olPi tisroizil smr ..hvaleiri e,ganopLasmei Peit.u .. u a nerrQi ln at am drqaniie !r..mrnc s spl.e in cjt.pas colpii in axopasma I ii rrrJa ,ufi|irp ese.b qe.u Pi Lldmei !e I rn. r - db rs i !eu I ri.. ir! trnimdd d.n , (..r! e id p.i:e m!c.rse) Arc de .bi.ei rjma mononu.Leaie L Nu.leu .nP tlend.iie . c.de thepdlcrce). rf!,nrn,r nr.l.ildr r\1a..ilalea cetute d rrir d pol exna s er.epli .elu. bintr polLnu.l.aic (ribro edu 1r) nrde). rnu. eile (h.nraria n s.u a

corcsp'nz 1,.1.! il.Prsnr. Sra.IJa t!.r., 1r( .LUi,d. ncnrbf.na i! nd n Lll iucicJ tlirrt{ .r r!.. d prrras .ne drllr..u n.ut lLh t :nined !inrrt dLr :! . Prernr nbozlnLi apln de Ddc isirnii. n!.1c!r!i Pot 1. ..uu lun.r.r3 l,I r\'lenbEna.er i prerrt, Psmeabltale s... 0!d p.Dt! rtnie ro..tle s r\.erna !efl. tre Li s.hmb bCi,..li.ra d.rbn:n re n!.t!e sip.ods i .:abi,innu! ..Ll3r pre .rm . rn tarsf.r ,i. .4e dc1: n:! iP ii .: '.. I'an .d lrnr !: t. .ari.'itrrin. . ex ni : rerea d. i Lai,,rlr sL'\i.i I: n .dLisrrnu arL nn. Je d.mrna di:: e .elu i e se f.mEdt .r. n-iri, i:ruiL.Lr Anrl drr.ri n. dc Ljtde s tnr Ji a: s \lt rp n!.ear s!t, ,!lL' Meriiisiele iTpl.ale ir l,3rrPonii r':nsnr.m' p.: i C.!pd. ir J.u. rrPq r...!b : .erenb Lrrr pr.ten. L.d.aq) si necisF. .;rc ne.esita p,erei:r ur.. *rrel de t.rt .ne Din prnLa.aieq.r.Id. p :e d lurJnri s .sn.ua ii njr a d.La dituz unea fs.lit aii s tatrsPrnu ..i1 Lln.lt .d de i casf.a l,ariPLnu,lrin!m.'r brnr lre.rx de .. nslmd energetn ne.elr pcn lru ra:liz ea lLil A{aeL, erLsra rraJsPon rainL.3r. dertisl.a!rup nd. .ifLrur.: osmod r diflziune. fa. Litah. sL na,r' rr fe..sita ene.se Pentu a se ,.rr..ri, c . m.nbn rJ.cllard. r t,p:sm: . ]{ecan isme care nu utllizeaza p'oteine ne.dsni cheltuidla eie lJeticd I TPj lr.z.mi ..n[i.o! nrd.] PndrP?sit. -:. .P:rar _:r !;s iriri!, t.r ri t 7l Moe.LLele unli siz,.a si m* .:a!. r i-trLi af jnti, soutie. !e gases. inll. - :rI :.z-:JJtut. Pemrai.nt rc! tat aLeneigai Dr :.!ei . :- !:. r rr. _.:1r:r . rg,rJ . i. :. -Et i Ja

Col.anadin sbnqa cupinde orsanjtele comune din .roplasmd ulPa dn d,edpra une.d'n Lre tuncr le a.Fno, As@tj or4anit.e cu lun4le .ores a. cn.uLat a l t' r|: mis.d.ea l].le dij::::::-.ii:e .u r':,:e ! : -r. :..:!D d {Pnb ! sa dis h : d. tunG iol t ui !.!m .ii. .n erist; dai de difd"' a) 1 re iNacnophs D::.it:tr.:.le b sidteza proieica c Lsfo.ilaea oxidativa cu 3. rcticulul endoplasmat. e bera rc de enarg e 4 ap dulCogi d e^.re1h unor sub\ ante 2 mito.ond .elulare . J jrr Nr.: ri e.LjP,i r.r. ..ereT::./!:]htril.]| iat ll. !.1. a! r r-ie .u:e tie pr.Fr.tl sdiarale sj :pe l! :s!tu,: ndePLirieamur spa.r.in i_- EAa FfrJLrr .Lp,re .:r r,:r:.n Ll: r slud ne ij.',' :<:l! s,,rr s::r:i t:r:pJ lr t?n fenrb.:ni c;t ^

pamar pen[ru luncliona@ proteinei tans9od.are esl n6esa.a Droteineie t*o E9a'Elpdnel orsanice care pEzinb lesdiuri polare, dar nu suot ,_ntarcate electic, de covalen ie ^loleculsle exemplu COl etanolu sau ureea, poL de asemenea, difuz prjn memb.a na celu aia. M.le.uLele po izate maiman, de exempLu gLuco.a. nu brana .eluLa., p rib difuziune 9i, de aceea, au nevoie a hnspodd.e * ndesc pompe secundar (.otansp.d) ercisia nece$d Pentu tadslerul ufei mol{ule sau ionimpotiva gEdied!' hdoiz d.d a A1?ului.ld ac6t ca4 $eroizi tui sau de concentralie este obtinuh prid tansfe.u altei enersLi conf.m sradient ului ei de concennafa. De exedpl!, ponpa de fa'/r . O cateso.ie sp{iala de ir sp on este cel vsicu lar. Acesb poate Ii: endocitoza, in .are mdehalul ex ta.elul e ste caDtat jn vezicule fomde p.in i.vaqi na.ea membraDe .elula.e sl tknsfekt ini rscelular, sau exdto,a, in c.re maie.ial inh.eluld esie captat in brana cLuLtua. iar continurul Lor va ll .limLnat id exteriorul celuLei Fome pa{icu aE de endoci to,s sunt IagNitoza ti pinmiioa Deasemena memtada nu pemite p5saldlLoni. iber acesta va avea Loc dod la nivelulca naLeior ioni ce cu struciura protejc6, formaljudi membranare cu dimensiuni ala t de mic incatnu pot fivizualizate nic .bia. cu arutorul miooscopuLui e ectonic O sno2a est difuziuoea apei (solvntului) dinho soluiie. PenLa ca ea sa 5e produca, membrana caie sepad cele doua compa{imente t rebuje sd fie semi pemeabil; (sa fie mai permeabja pentu moie.ulele de solvenl d ecat penb!.eLe de salvit). Apa va tece din companimentulin c e .od.nlalia ej esre mai mare (solutie maidiluab)jn celcu concent.alie mai n ca (solulie maj concenr rat6) Fo,4a ca trebuie ap icata pentru a preveni os' moa $ numegte presiune osmot ica Ea rste propor tionala .u numarul de pardcu e dizolvde in solutie. . l4eenbm e @ uute!* pDtein. t'eqrorr@ l"lole.ulele orqanice po adzate 9i cu greutale mol' (uLa.l da.e t.averseaza membkna celulara cu ajuro Lp..teineLor transportore mem bEnare. Ace$ rp de tanspofr e*. specific, sdurabil (va exista un nans bsbno si p ent.u aceea$i proieina nanspofroa.e poate aplrea .om petilia lnrre moLecuele de transpituL Dilu,rna Iadrrlara ln acesr .aa moe.ulee se deplaseaa confom g.adienlu lui d nu este nfte$ra ede.gie penLa transPo( Laturorlla.trD (fiq. 3) asiou.a dep Lasarea moL eculelor a ionilor inpolnva Eadientelor Lor de con .entralje si se d esfaroma cu consum de enetgie Iuhizatd de AT. Este de mai multe iipu.i: Potdlialul de mmbnF Pemeabilitatea *lecbva a mefrbranei prezenta nbacelula.a a m oleculeLd nedituzibile incarc e nesativ ri acu vilaiea pom pei Na_/K c.eeaza odi stri butiejnegal, a sarcjniLo.de opafte tidealta a mem branej celulare Aceasb di fe.enta de poteDtial este denumird p.renrial de menbmna. are o vaLoaie 'Potentid d mdbtlM d repaus medie de 65mv pana la 35mV (vahare apropiata d-" cea a potenft u ui de e.hillb.u pentJu Ki $i depin de de pemeabilitatea nembmnei penh d Ierite le tip0ride ioni. Temenulde repaus e*e intodus pen tru adesemna unpotentaLde mef rbrana atunc cand la niveLul acesteia nu se produc impulsu.i eledice. valomea ac estui potential se dato'azd a.tivitatii p.mpei Na'/Ka care.eiltoJuce in cellb K'

diauzat a exleno. al expulzeda Naa patuns in celula.inFun men rapod de 2 Ka la 3 l\aa. in acesr mod, o celula tine relativ conslarta conce nirati. inhaclulara a ioni lorde Na siK un potentialmefrbtuna..onstant, ii i . PoknFa\d & 6c1ift este modirica.ea tempo.ad a poientjalului de membrana (fis. 9). CeLuleLe sldi. bd sbnulaie de p.o rea potenlalului de membEna adiune sut duce.q asp{tul ri durela polenlial uluide ^4ecanismee dile.ile jn functie de npd de celuld da. phncipiuL de este a. elasi: m.dl6.area potentialulul de mem bmna se daioreazi unor curenli e {tsici c e apa. la tEerea ioDilor prin cana e e membBnare specifi.e, ce e inchid su s de schid in fundie de va mrea polen lraluhi de membEna Pentto a enumere fazee poien iElului de actiune, se p@t u. ca exemplu neu.onul. Pragrlj celulele ercitabile s e depoadzeaza ra pid, daca valoarea poten lh u lu i de membrana esie .e dusa a u n nveLcnric, numii porenLkl ptaq. adala acestpftq aiins, depoLa.narea este spont ana. sederda potentiale de aclrune prin modjica i

Pendda Efnctat, .ep.ezidta inteNalulde timp pe parcursul cdruLa este dificil de obtinut uo poteniial de acliune E sia d.ua perioade refE.b.e . De.iMda refiack16 absoluta, pe parcu$ulca.eia, indifereni de intensibtea *inuluLui,nu se Poate.bt i ie u n nou poteotial de a ctune C upn nde Panb asceo' denl, a potedljaluluide actiun 9i. poduoe nin cea des.endedb 9i se daloreaza inactiv&ii ca mle or Pen .per.add EfEcldfd rclatva, pe par.u6u do lea d rareia d.ca '!une puiemi.. L de acriPoten u sti muld este suficieni lh a 3stfeLare o vi reza de apa'itie une obtjnui Paniei as mai.edusa d(at ma, n,cd sio ampliludine . endente e potenia de u de actiune odda senerct in orice pun.t memb.ane xcibbiLe. va stimula. b randll Lui, zoneLe adia.enle ale ac6te a. propa@ndu-* in ambele sensu.i, pana a comp ab depolarizre a membEoei T.ansmiterea depoLa.izarii i n lunqul unei fib.e nenoa' se sau musculare pdta denumnea de mpuls (ner al m. Potentia Ptup etatile spec aLe als celrleLo. sunt corldctl' tated (prcpnebtea c.lulelo. n us.ulare de a transfor ma enercia.hinL.l a un.t compusiin enersie meca nica) ri aclivilatea setode Fiecac .elula sinieti zeaza slbslanlele proteice si liDidi.e p.opni, necesare panrrurera.erca nru.tur or pentrucEnerc s nmul tre Unee rdule s pe<'alizd n ptudurerca de 'du subsiante pe care e.exp.na"jn mediulintem (secF ti e endocrina)sau exteh (se.Ietje exocnna) Fre e Ptul.ln d. E lE PotentiaLulde acliune e$e un .aspuns de tip -rot eu nimic: sljmuiicu o ininsibte infenoara p.asu declan Lui, sub iminan. nu provoaca depoladarea nu der.r sarea u nuijmpus. a. stimlli supklininan mina o.eaclie maiampla decst stjnuluLpreg -Pant a ascenaenft depoLtunarea apare dupa a[rcerea potenlialului prag si se datoreat crc$en permbilitalii memb.ane pentu Nar ac6ta va inba in cetub prin canae speciaL e peod acest ion ca.e suni vollaidependente rjcare ss des.hid atunci c;od I til I '::1t":

tl I potentialuide membran6 aringe valoarea pEg -Panta descendenrd tepoLtutarea): Pot enlialul revine catre valoarea de .epaus. A.est lapt se datc reda iegjrii K' din ce u a prin caoale speciale Penb acest ion ca.e se deschid. de asemenea in prez enia "1"" F9joDfuuEblb&du,i&Pfu

Cifuzunc ,-\m.ri. btrisp. r.tir taisp.fr p:!r plti:d .F m.mb,ana p..iin..,ca,acb .e !,!tr L EPIEUAL (unrtrari eislhe ficdJ si Lidfar ce prezeota unor prolelbe membrmare bansponmre este, a osmoza; b. Per l4doishuL .dre ntresita .P5 d' c nddc c meabilitatea neselectvai.. dijuziuneaid djiuziu .plu.hta pavimei'or ke6rn4i (eidsfr, rine Poientialul de membrana poate Ii: a. constan! idverst c.de actilnqd de repaus 6 EnmeEF pdn.ipalele proprietati generale !i spe b. -riPu 6 .odoane .erlbE Gden. h pdln:' gandde Pdd ojJel s nplu (! bula( acino, .omprs (!ubr oi.inos) Luctate ptoclicA ObsrvaE pitliului de aspsn Ilai.rrar n.esai penuta p.ntu dinu losic, eprubere, pipet6, solutie l% alba$'u ser & hi! meii lm centilug6 mic.osc.p, ame,lameie ac spaiuLaq ceue descuamate de pe mucoasa bucrl; ,jlod de lu.r!. Se c ale*e gure cu ap6. se .fcc iueiza ui peijal .u o pe.iula umeziir: in er fi.io looic Se .l6teste pe ula ink.o eptubela cu ser l,ioloaJic. se adausdo pLcdtud dinsolulLa l9i" albas lru de metilen. Se centifus tudza sau se dtr dtea:J (30 mid), ia din dep.zLtulde pe fundulcp.ubelei si, cu u

n d. sp uat, se face un preparar mic.o I lcsuiw casi uneco,sane .adip6 ,n I tu Lnof or$n! rdmh fthi) s ablu, alte at inereite * .ad !snos - hi!iR GfriraF rcsbc :inqb. hh.ar. inft lamr si amela. Re..rarea celule or se p.ate face si p.in kzui rea Ls. a a f etelsupero ea imbii.u padea neas cutib a ure lame de bd.eag rimelilarea razaturi i. sclpi( 'spoiqios deld ltiq 1]e1.. lLmgi'ihintdoiualol{!de,ilab hdes an (comp{ri lt d iluele h(uL:ri cpirizelo i.'nrale di.er.sinLlar. srnt lrtre,nne'rPie p,nt ..Lild4 ! . runrL c;nd .sir in rri,dne stbnanL dc. m.nf nr n.:nrbre:nrre, !ubn.nl. lLnl.rirenu a _ Gn!. Gre indepirres. tr I gd ..eis gup de rLr.ri. irbr m*.h i schelerki Gomd .D .Gcd vkeG rim! tiL'nir (ii kh) .

Lucmte ptoctch preparatele micrcscopic dln colec.ia bboEtorului de btolode ditqle bpud d clule 9i !es!tun, inceEand s6 iddinGt @n' Ob*ryati pe Puteli tsutunh cddihqln@ lae ti ob* alii mm*ode su @ lePu pntru qi muscul'e. dupa o dise lie efect@ra Pe o broasa tuz4j pdncipaleL. funclii aLe o.ganismulu n tucruile @ k r.dn.aza, lolosind $ cunostintele dobafr Denun$ .omponenteLe celdlej djn figsa aLtuEia organree celularc din PIm cd@a d eandpnan h .or.<ornztm.e din ad@ colcr't AsiaF , -tuta poinl tI, "{e a temd c.d,u:0.-.pd!cclj c 'bd husllda nercdd d Danusrlad jn cde le dacb e.unlorlle lecate p.in conjun4ia ,d@d4e' sunt adev6rate sau raisq ln cazul considect adevarare det@}mfl daca inft el x]3la sau nu o relarie d .auali tate jar Cnoplasma este uo sistem coloida! ae@te.e nediul de dispdrsie sie asmblu l mjceliilor .oloidale Sllbihi Neurcnul nu se dividq deoarece ou ar ln componnla e

centr@omul organii aehlar cu rol jn inmullja

II. FUNCTIILE sistemul nen6 cenLal (sNC) FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN 1. Sistemul nervos Sistemul neryoq impreuna cu sistefrll ndocnn, relleaa najoritarea functiilor orga nismului. SisremuL nenos (sN) ar rol jn sp{ial jn EgLa.ea activibiii musculatuni i a slandelor se.reto.ii GEt dft.inq cai $i endocnne), in timp ce sistemul eodoc nn re gleaa in pa.cipa Juncliile metaloli.e. Reslarea act vitadi musculaturii so matjc iar reslarca activita[ i m us.liabni visce.a e ria slandelor (srD eiendmdn e)esie real;au ds sN verletativ.lntreSNsisistemulendo Compa.timenrele f64ionale ale sistemului nedos Reglarea neryoas6 a funcliilor corpulu se bazeda pe activitatea centilo' neryo$ care prelucreaa infar matiile pimite ti apoj e aboEa2a bansmi ef.tonlor Din acest puoct de vedere, 6e .a. ceotru nenos p.ate fi separat in do0a .ompar J l tal dimensiunilor oeu.onii sunt loade difc.iti Forma oeurcniLor este iabila: ste lak l.oam.l" anteri. a a e mrduvei), sre.i.d sau ova . (in qadoli.ni spina ), pt ramidal. (zoneLe motorii ale scoa4ei .ereb.ae) !i lusifomd (jn sralu p..fund al sc@4ej .erebrale). ln luoclie de numa.ul prslungiritor, neuronii pot fil . lnipo liri (celulele .u conun si basicnas drn rc lna) au aspeci gobulos .u o slngu.a pr clunsrei .?s.udounipolarir se afla in gangtjonut spLn, Fj au o prelunsne care se divde jn -T; defddb se dis tribuie la perlfe.is iar aronul pdrunde in sisremul compa.tmenluL seuitM unde sosesc infomari ' ile culese a nivelul receprorjoi . c oD panjm.dtul m.to( care iransmile comenzile Atadar,Iieca orsan neruos are doua fun.tri lufr damentaLe lunctia seEiljva rifunc lh nororie v Li o,veLul emjsferelo. ce.ebrate mai apare func lra psihica. Separa.ea lunctiilo r sistemului ne os jn lunclij ssDirjve, motod 5i psihice este rjii.jala si in realibte, nu exista acuvibte senzitivi f&a ma nLfeslrr mo on. r !ke\eEa. ar s r,n e prh'ce rezulla din inteqrarea pnmeor doud Toata actiqratea rne. mului neBo s se desfasoala inr! unihle in dive6i. 'FizioloOia neuonului ti a 3inap*i rep.ezinta unitatea modGfb.ii.nata sistemuluj nenos Din punctul de vedere aL fomei i N@nd ' b,polari de forma rotuoda, .vala sau fusilo.ma prelungripom'nd de l. pol I opu t' dr.elu fl (neuron din qano on I sp E C.n 5i ledbutdr .e e doua Scaj?a, din reun. '

! nLllipdlarir au o fofrd srelab. piramjdaE su piritoma ti przinL numeroa* p.elu ngni dendriii.e i din mu.oasa ottactiv.)i

'. nll)siuna su na n!r.:: 1Dln dr Ld tee reL N.r.nu Ene frn::: :r i:-. 1- ! ir.i:.ar. . :i:: Id.d.ua ll) ,"'r, aL r,"-i--r-t,., d.lrile nia esre.eluiifu! p.Eri. : an6r nerr.nLl! .i-' .e Lu -.".,L,.. .1::.:-:-,!lrL(ts _. :r lri,l.rn. (mem' _.'- : ::::i::malsL n!.re,r .i :::1i:!! .:iE slblre deLinr i reu.oplasnir ..11r. (frLtoc.ndrii. nbrzti, _i::;. -: ._.':asm Lc .u .-rruliu se dNi ,rel. imluzui Didmar:: i: r ::_:! !...ir.e ...PLi iiq.o zi lNnsL) Jin li .tr .! r. ii rE:5: :, ee .dr \e q...5! i: s 'n .rr- .i -:i : :e la Saza d.n ::!-d Pi si un axD. (scoafra ..,rbr ..,ebELr.:3. rnreri.arc din madlva spLn Lil .! ne. Dup,rn.i.neu,rl l ' tr '!.2t.?tl lesa drn .: : : d!.Lrl Cel,rae r. ::- _::::i, s.nzi!e sitLe ., i rr:... Ce u.l. **urL ".-.t..g. .h A-.,:.. !: ::\.nL..Einubr ":L,** D.ddritel. in oo L::: :j r::: n.lr maiE.oa ielmribrle se aoDi s. s! ;a 11 i: -:rr.'. n ,-: !deororea: Ac+a '!lis i l ..ndLc :, o in.j d" 4. rrene.pFlL q lm) si dai lLrcasi Es!. :- r:: ;ri,r .il.p dsmd -,lrano\' mLruc! Ldr !e,.!1. ae,ex neur.nbiie llembrard .3J. :r::-:: i+:sma se drmeste axoema siare Ln:.i .::r:1t ri prrPaCa De: -r:- a.seuu sad peq-j. ::.

:i J,..ra sd donul ;mite c.at{rc d ii D.nimed ie niralasE:r:;.: r:r.le raml .iL i- but.niiic.mindl -..11r r. ..r.d. plne prelunqi .u m.dialo .. r.r vise.o*miiivi) mdori aiom: a\:r,:!1i ir sa, din rntsiordloroan smrLli Gtumoto,ii si inrercarari (de 3sdaL:) .a,e tu. legitu.d iDte ie .oniscnziii{ sim .ri.r Aadul diametul ma' mic de 2 teac6 ire .hin.i .a.E if..s,a tluruuL neno: a lileLl sir:pse:r EurrnLl 'nai rnr ic n.udibn le si m l:.'d::L in.ri!6id ai.nul. se tle..ebes. i i.i.r e de o izarc sistem ner u.s peifrrct5:rP) e! SllC .i s J. d anr.bllax.nulli. urnti.ar.e st0.rr SNP Axonul nelronilor SNC ']@nilor 10 ! . plodu* de cil]eL s.hNdn eluls prc .po!u$ de olsodenddle (o tj mielid Rotul mielinei r pre?ind discontiuiulj tumjre nod!. Ranvi4 ce rcprdinb ?.Ful dinft dou.

Axonul neuronilor SNP . AxonuL neu..nilor SNC * dkpune in i!ru| ie.ii de nre n4 iiind fo. dou. ncnsrr.tii Ratrvier ii corFpunde o sin . sepad frembEna s.h*an ds resurur qhjuncriv din jur e ror in p.meabili'de rcz n sF . i ens (sunt sjrgurcie .eieile ate rerurrtui nc.rcs .are dau nartere tudo,il!. dn S llC) iu ..ntin ne.r .ofbrie siiri.!.piNns Au rlde nip.d pertful neu o,i. de ptut ectie b.l. r.L fao.. ra, rmi.r!!lil n siileza le.iin. me na siii 5nrdza.id ARN s id a r.' ibndnr pe. erp.eJ.a7ireLr,,nLru Cer d n.nmsa ar. D.'llr eiarile.i er.ir db Liid. s ...du.ribiraie :dci p. e ge.e.d Ln frcniizl d. :.lrn. . e se p npas. sL ene.ondrs lrritu p,.p dLdte d l.n des. s^ if .dpitu aa.dai nzirr.q.i Nev.oslja G marirere e supe.i.df. rL ra l n. vtuslil.r depise{e l i.urrnl.r Foma I d fiemrnLle co.pu ui .eluar p.t I ine le iar blc ca num6r Se des.rir m.i mulle rpur de ftvmlll .euri Sch,ai. drosia, ir.r.o r .!ee ,!f.idm.re n celLleLe sd. tre fevr.!] ie JivLd ./.^,.-). ro >={PL-l-a {- r ,-.L,,, i--, Esr2 fulc*! Condu.erea impulsului oeryos. Apada unl P.i.ilaL de actiui. intl 7.ii . mdnn{rie rrr r.na e dere'. na ap r. liLi d!tr pllenri !1. :.i hpc i ren6 hokiEddli 4 eli!re) r.lLne Lnrun esle c.nse.iira aronllui rcspeci ! Condlce.ea la nive uldonitor mielinici (riq r2t. i a.esL .dz, p.rerti.lu de a.irn. r.dc sa ap a in !r.d zona a nambraiei. Prop.ie embraiejpem n dep! drz .a.eqiLnl.i .dia.err. a. pd.risr!rdc d.lunc ede .ond6 inr.o sirrsu.r Jt..ra de.tuece in dnc.ra.prsi. lnde 5. rtudus P.tcnti.! ie sctiune 3nte or memb .dna esi. il ia.e refta.bra dbs.lti De iatt re.merll de .on dNere en. rmpropru d elarere..icc n.! p.i.ila de a.t un. esr? ri evenim.nr .. Epera se relre.e.eaza d de l0 o.i nLma.u p,elL'igile vird rslrrrru . qoCen nrl .ehle .are se

3a unglr;r.i!!i la nivelL'l sunt..nse.irlsprimuu p.r.ni:ldaa.luielrdnerdi depo za.i p.Jduse de un p.rerlial de actiune .nteror A.eana .xp .r de .a rr.t-. pltenia e,a d,A a.lLne dFrute de I lLnltrl Druiarrn in!nt pui.i I ConduceEa la nivelul aonnor mieliotaF (rig Bl. icdsl .iz &t..i6 prlpr eidtior iz .lai. e i e nr e iej. pote tialul de r.liLtre ap e d nive u nodur to. R.re' si s c de . Li n.d ld altu inr!n rtp de ..idu.e,e numh s.rator e A.cn tip de .oddr c ere pe,r'ii. vleze mtrlr maimar (lo0ir,s falr,ie l0r. s in fbr.p irn e nce) Acea st: erpi.a apdritis diirdp(d a un.r reflexe dc. altee Sinap$.ne..ieriun.i tun.ii .nati iird un neu !tr I I d13 ceiuta. ir sNC. a d.ua reL.on. dd. rn SfP ea pod. n . ce uh efd.rome mtr.u md sau se. er.ae Dcs sim ieu,!raLa sindpsa ieLiomls.uLd fd se n!nre5re ptaca nor!.i. sdl i.ncrjMe ndmmus.u a L nxeu sjrJpsel"' ltunsmite rea 5e la.e inrrln I

*,d ia.e mr Dir pm.t in ,r* *"-i ftrsm:r e. i ftprr. una .e -, a-dr.denbiL.. (i q de \ aj._a : iji p.nerdptL.a ir fina siriPr,.r lfs lj) ira,. J:PrL:nu ea nerbEo.r 3tr pJlen dd.d ene !.,rd i. Jn t.r:r:.itiatr. \!rbr d.sp.e o ribE i^lrernnrldE D{. c:.: .nr ..nfundar.r p e a:3 rr .e:.i ri. a! d.ra P.oprje p.im; cz doF 6emm.: t:a1ri! Prlduse fin des. . ea i. nedLalr:Ji i.aa:s nbm prPsi naPt.a . dri P \e.!,. ma rzu zrd P !n aL r p,.duse de il.E a.eeas fainlGne n, nai a sPdtiaLa n a.:ct:Lr Cra. n.:i.lrar .him. til i.h eLLre' Obosla tdsniten sinapti.e Srintrrea r.pe bta s fdpdd o .L dPs!:, MLin: pEsnarr.e re.ik 7j6i.::r: f p.r.umuLd pe . r - rs el. iclrrruui Snapse chimice lmd dspbdi f ind ci !" h') r sub 4iunea rmPukului rePoi s e pnn dAE l(rn de joncr me

inEra.loned cu membraE podsnaPtca ddeminad . medbrotuL .hjmic coddu.eea . apro.Pe st unidjreclionali, diispr roat sinap*le sNc

ttsif,aptl. penLa c4 n umaloarse scada de la ^.cn 1.m dea la(a (u un m{an sm de orolftLeimDdi: ,a supGn'mu c4e f rcarreaz orn eo,,;.,ca ' dep.z telor de med'aror.h,m. tre,rcrrmi-,uoa El{tete medcmdElor a..enrlir ln mrlLse.unde .i, tuelulkmmk' prermphre. \ ntpbe unele med.amenle siiapseJor (.oleina), alrere . .*- *"nr,,uo, scad (uneLe aneslezice). Ilecanismu tundamenral de frnctionaE a siste. mulu' neRos 6re adrt refle\ Gau ,m otu renrt). RelP^tr1 rcpreznh rea.La de .asD 'ori la.umuta,.u une,.one re..i .ene x a tost inrrodus de drre m;tmari.Dnut si rit.. zofullfan.ez Fane Des.ddes it596 tb5or RasDuns! .ener poate r ev Ltor sau rnhibr.r B.D anatomica a actutui reflex esie arot renex dJ.du (o ed areranld .enrn' t dr 4n.'..mponenre da nenq , lriq 16) RRepiorul ene o 5truc(uJa e^.rabrLa .a.e ra.dr de ra itrmul/ p n hriar, ds pojenua gradde prJpor rcntiate si spe.iatj4te .a ea etcFnra 5i erdorut Aar..ihtea replo.ilor sunt ce ule eD e ia e nirc jn cetute reouo ale (gusra!. mni .rqdne o urrelubra at.: d'n.el!re. rbrc (otuuncr\a ! r dendrtc rcrepton icqu me LLr prop,,!.epto, ) ouldi re epr.n Lndep ne5!.hLar remL natiile buionate ale

dendnretor (ncuonut fteDii,r i oltactiv, reeptoni durcon) rurtc audit ve v.$ib!Lare) Alri Ecepro.i din orOanrm sudr !i{n

Li nivelu .i:,+!rLlu .N. r. tir.i, r .d ei.r difereota dinlr actul .efler si mcul reflex e Folosind schema de mai jos &tminaF semniri catia .ompo.eoteld a-e ale .uLuireller O rF!':r rr nri tir il.fa nnrlr Pjuli dn nti,r ! f,q.rtr irr (bdre..pt'.i. OEnde$ piocipalele hPu.i de recePlori ODdUniF centrul.efLex ti pr{iz.ll nivelu.iLe ma l .r. ab sntmdlui nenos .enlral. 'oErplicali transmiterea imPukLLui neNos la velul si.apselor De ce credeti ca transmiterea se -l-f-rl .i ,.nern.?.rrr., n r:L .r i. rli!r d,n lrus a.Eani.a:e9::ir i.r!.. :!rL n_i!:!ie rt,nrte .h nni,, l.ra!'r. r: r. r J i i. :: rJi? . /.r.n,..rlii, arrrt, !:::.: L ::m.1 i. ic __:r.: n.mb.dt ..!r. ,rlrrnr r-iL r.: I :::r Ln lun.tie dt r re- J! rirrlr. .L,7,.i fint rd . s.::1. ! r.i rtr re..Prrru . lpr,.ii.,c: !iri. r.,.a,,,if ilrin. ;:rn:le tiu,i r.. P idl," t! emrsenleiP.imuL uL den ,tr r ra, ir nh rf.rirdd !erlla ii drcPt! v.dE !3.41! vcdebml f.md d ' !.r !e cbrale Pa .3r. ins. iu i imitdn,P.ri.a.ddnrduveLc !.e i t]ll.i prira i.l! cI.l.,tr i:indnd |e tv Li n!er ...pt.1r. .i. r. rrJ!n-.d ifu inre ord3ied:ni! ir rfr rna .nji! !:.. ru g:n!li.ri spirdl Calea afe.nta. !ef,r'fr ilP R,...n.r: 'ii i .Jnbd : nDrn' r l r dLi d.idri.. i e rur. '] sa!

P icenbiunureflex.Piil.egeL:rz tli.r dn r srcn,l :;i.at,r. fLi.l.r;. sp:rti.P [r.i!i n].i]rcL sP n r n veLuLlbut.. s nrcLrLrtl.;l Calea eie lenb r.prczt . ii.rLi in,r rr nr.iir drbrte Efectod Prn. piLi l:' i!

cek uei membrane ale meninqetor verrebrate care 1i{+E p.ordia si outrilia mlduve i. sub vertebrc Lz mdduvs se p.etunse$e c! conul nnuhi iar acena .u lium rem' dea lba(onulu, m.durars arldmslu kmm; ren' romban i sa(oli. cu dtrede aprodpe led'ca a inte pretele osos d veneb.tor simdduva se afl; vei, iar po4r6ile laterale aLe H ului sunt subdivizare in ccme aorencre lateraie i posreioare. Cdaftua mugie p.zinta iD .enru, canaiul Al*lul xtdid dl midwi ln iEprul .esiunilor.enicala sj onbala, maduva prezinb doua po.riuni mai votumi tele ldddrie) .prui.a a r .mbaD, .are .orespund ependimar care conline LCR. ci).rcle (ventrale) .ontin disp@irivul \omdlmot.r .a re ene maiblne dezloltaLjn reoiu. nled abnor codmle ante.i.ara \ h f md *e i ;al scune dec6l .ele poden@re 9i conrin doua tipu de i fomaa .adaci_ na ventaLa a ner vilor spinali. cMEle p.stdi@ (doreale) conlin oeuroni a cailor seDi ve care au s emniicaria d dutoneur.n Gl lJ ea neurcn), prot neuronu (l.ul Deuron) Iiind sj. etsi@ Suntal.atu edrn tre membftne de p orertjec e inlelesc malu'a lfq l8). membEna er kro a 5E numese drra natei Are o snlctua fibrca$. rezs tenti si esre separah de pecrii canaului verrebht Arahnoida are o slructud conjunctiva 9 esie se pafdb 5 de pid mater pnntr'ui \pdlu .are .nntne ll(h du cefalnEh d on ILCRJ PrJ md,er en e o membidnd conjunctvovat u C@mk htdnle suot v zibile in Esiunea cen .ata infen.ara,in Eqiunea iomcata si lof rbara suoericra. Contjn neuroni veserativi simparici pregangiionar ai ca.or axoni pamsesc maduva pe .aled r;d6cinij ven. rale a neruulu ip'nat s romeda rrbrete Dreoan ql'on e ab lnemuu s mpan.. lnte c.amele laterale si posrnoare in substanta aLba a m6duvei. r afla substanra Eri.utab a m5dl. vej mai bine individuaLtata in resluoea cerui ca a si lomat6 dn neu..ni dhpugi in rerea, p.e?enti sj in ju.u cana u ui epeodim a( pe toda lunqimea sa. ;, .u rc nuriri\ A{aduva ste adera prtuntndln sanluri si Iisu ri. in grosimea ej se

fomata din subsbnl, cedusie dis sub foma de ..loaoe av6nd, in sectiune tansversa la aspdul liteiei H". sisubsbnt; alba,la peifere, sub forma de cordMne (fiq t9) S!b3t!.ta cenugl Este ..n$ituita n n coDut neu.onjLor Bara r.ans pusa in Gnh, 'n.are dents, snuate,in senerat, periaeri. descendente, sirujoieror aie spre far a & prccedeniete si fascicute de asiare, sluare profund in inediab vec narare a Substlnt albd S. afla . penkna m.duvt ) e dsn {b rlma de (..doane oi<m ras.flb's . "rc" versdla a "H uiui fomeaza comisu F4 B eduq +M l*t@ l'lrsdl .ftq! F.rD F4nfu4kri&W.$ne:

\e.LebLele Ll cr si L2 veneb..le c2 ri L] Co nee ldterdle sunt vtribile mic..s.. pic pe sectiuned tansveEala Prin maduva spraiiin.eqLu nile i .arv.aLd iofenoarr. t..acaL; si lmb a irfe fi.sra: b ceaicala sloen.ara torecaLa Lnfe oa.a si .mb a i .. .eNical; ;nIe .ala tofa.aLa I lombdra slperioara: d .e^icaLa s lnla.ala sup e oaB rladu\d spnd esLe . \ l5 b I'd Late suPeror s . 'cale as.endenie [d t sens b ia! fig 20) /l'aaih shLlj irtf, !.::,:=! ; _F.reo l;r Cd4 *nsibiLbEi temjce si iuer@* st u.er r::. P'r i! scn\b htad l--iititse D.,: j;r. mildi Prar.neui.nrrn rfian qaisl,..J spLrdL Dei ili E Lu e5 6 Ln-:.iaFrg. ij ll.ePr lrr 3xonul s. afla i neu-'n :err'r dn clr r! 0!.l.ro, aL mddulel r-rJLLuil9.e Ln.gdlitr venebre e r--F,- , r r"iii :rI l

' zLml oDus. unde lomedd ra{L.ulul so ooblamL. lat Gre in traie.tul $u a;...2;d sh b#;ti;; ";r i tucNul.erebhl.jndreJtandHelplgblamus care devin ascendenti si fomeaz6 lemni{u media cme siodleapta sprc Ialamus. Allll -lea neuron e alla in tahmus. A{onul.elu de al llFlea neuron se prciecieaza iD a rja s.mestezica I r C.id sdblitalii . Plrpdoepure de cihtbt al m4,:.ri Aceasta cale este con*ituita d n doua racruri: taciu spindercbelos do.sal (dnect)i rtaclul spinocercbios ventnL (i n c.u.isat) Reptori i a.estei cdi sunt fusu.iLe ne!rcmus.utaE Protmuronu este tq_ l(ali, t i n qanslionuL spina : den crllqlqttrunde pe .alea ladi!!lt!!!:1e4@r" d.la ajmse la rcepton, jar axonu, pe.alea itdl.itu postendre,lnrd jo m6duv6, in subsknla cenugie Oerlloneuionul se afld in neuronii senziiivi din cor nu posen.ra maduvel Arohdlr eluide alll lea neu .on se P.ate compo.la in doua modu : . Jle se duce io .ordoo ul lateral de aceeaii pa*e f.mand fascjculul spinocerebelos d.riL (dned)l .fie a rdnse jn cord.nul htera de panea opue, deci se i mruciseda si f.mdd fasciculul sp in (ere Ambele fascicule au un tale.t as.endenl stabat mrduva slajuns in tunch u Lcerebral, unde se com --Guloneurdbul Axm m6ior nefo{trece in crisrlidadq !e!r alc uind &!!io u soindalam c ante or ca ie, Ln 4!l@,,--._ *

aflarn neuronii senzirivi din co. t.aectulsdu as.endenL aiiFate A ll 3 lea n.Lr.n s. arh In bram's Ar.i 'l tr + rl 'fasciculul spinoceiebelos doN sidbde numai bulbuLsiapoi pe calea peduncululuice rebe os iileii . ta sci.ul!l spin(erebetos venlratslrdbde bulbul, punlea sl mezencefaluli apoi, merrrand dea lun4ul p4unculurui cerebehs suprior,alunse la cerebel. -q@re!]@@ds"d.ii rn spatiu) uliltiiaz leiaa-,aEio! , r' dh "Nb r"",-' .?at)\e- ,1t - ,/.,\,4 la ln conditii nomale, visce.ele nu reactoneat stifrulL mecanici, iemi.i. chimici, iff infLuxurile oe. v@se jnteroceptive nu de vin consiente Numa in conditii anomale vscerele pot fi pundul de pl{a.e Receptorii s qas*c in pererii vaser.r si ai orga nelor sub forma de teminati ibe re sau .orpus.lli Prctoneu ronul se ga se$e i n qangLionu L s p Lnalr den la recepbn iar ax.nul patrunde ii de;d;ii@i6dq@4t!4-'Ar!!!ideasem; ma Luns,J3trunde jn cordohul mst nivel h{iculul Ea.jLi: Protoneuroiu se alLa ln qanolionulsrjllla.arui lrtrlonam ca fas.i.ulul cuoe ap e numai ln madlva ioracah s penGb in maduva ceB,.ala. Aceste doua fas.j.ule, numit. si fasc icuLe spinobul Deuton.uronul se aflaln nucteii gracilis ri cunear din bulb Axonu celui de al lF

lea .4eazajn bulb gifomea:i d{usatia senziuva dupa p6ts!!. Jdma.d !a si r*c.ul q!!:d drib Lui ajunse i inta in Deuioneu.onuls afla in maduva;axani acenlia aL.dtuirea undi fascicu i dn aprcape in aproape ajung la tdlamus Alllllea neuDn se ana ih ialamus Zdoa de pro itrlie cof ricald esre dilua Aceasta cale este multisi

211 - 1ffi;ift;1;ar;hur ca e d ler Cda si$duluj pi@idnl cerebrar si c.ntroieaz6 Fas.jculul pikmida (codi.dspinaL) are ongini .or1i te aria m.i.ne a a premoione. a.ia molotie suplimenbra si ana moiode secundara s up.aPusa arei senzitjve secunda.e. Dinte .eLe apoximdiv 1000m0 de Iibre ale lasc icuLulli ptamida. cnca fa{iculu ui pimmidaL slr,tbaL iD dnedia lol d.scendenia. tcie cele rei ebF ale runchiuluL cerebml sq ajmse la nivelu buLbuluL se compoalj difenl Fib.eLe de 75:i dn fib.e se ioodcisaza b nivoluL (decu$iia pnanLdaLa), lomand fascjcuLuL brlbulul pj.amidaL incrucL$i sar concosPinal lateral, carc ai n.P n.trd.i are,. la maduler: ' .in $ de -X 'ld n I brele ras..u ulu' p lomidalnu se inc^rirea; rl fomeda fasc culul PiramidaL dire.t (.o* cosD nal antenod care aju nae i n .o.do nu L an te dor de aceeasL pa e find s iuat langd fisud mediana in dreptu I I eca ru i segmenl o pade din lible p6 ra sesc acen fascicul. se inctuciserza si tre. in cordonul .in ldr 7\n) i :r J

.hj&ulluipdn itunchu cerebrc. dh libree NeXaljaral{lldee mdduya cu r{eptoni ri --Jl'rl!i - :n 9Eb! (somatici si !sicl-ils uftrma-n 3liJe s:d .ohulLi anie.ior ar mdduve ). ln rcgiuiea cerui.dla existajsj qeryEaii : .ooc uzie. caea shtem0lu pcmLdaL arc doi pei<hi. (fnfi ul-se rntra.-rm dFDhr-rr.naffi cefr ] cab) in Eo,u!e!!9&!ala sLot 12 nell apoi 5 jn Kiu r:r deurc n .odical, .entrar, de.omanda: qnb ,,!5insftldiunu in reqiuna c(.igma .r oumn inf erior, pelfed. sau de executie caie maNeNii spinari 5unr f.hatidin doud rrdacini r?. fi situarin maduva sau in nucleiimobn ainer anL;i.ara lv!.r6r.r-ffi,e pkamidal se despriid f bre .od ..nu. ea. ajuns a nu.leLi m.ton dL ne.vil.r crani eni ;Fsie.iotu -al :isrsruruj sFlntuird jsiare..ioinea io ebiele codica e eisubcorricate i.ntaleaz6 motilratea involuntara aubmarl si se -iutomata. cdle eftapnamida e c.nicale aiu nq la _,.leil barLi{corpiistat) De a nuceij baza i, p.in .a5.nteL. acesrora (tib re strionig ce stiorubice sl r.ei curaie), ajuns la nu.leij din mezenceta (n uc e - iosu, substaota neasd si r.matia reticurata), con ::landuse sp.e m6duv6 prin fas.iculele niqosp :1.. rubrospinae ri rcticulospinae de la nivehl :tr.eior bul bari- o ivan sivesibubr se coniinua .r k scl.u lele olivospinale si vesrjb u osp inale (lig 22). Toate acesie lascjcule erlrapnanidaLe ajuql in C5 ta ectule rcmalL:enziris GE ionu spidal. prezint6 pe mi,-mddJi;;;tri;;;;-r_;;inffi --r.nr[r;ii;"..oi;iii;imhb" ". Rdda.inaf.dpfiera eu aandlLonu soLnal 1., rveLul.orua Ridi.inaart.,toad..irh. a!,ni gang ncL mnil.r sc ir 'ia " co. ld.*lii r.-'rb res;niinffi&;;;.: ';;,ffink6,*- h, NelronL somalosenzitiviau o dend.itd un@ care

{poprocpb). p" ts' {ul suir lrta rzt abt ,rjn piee (erterocepbn) sau la prcfunzi din aparaiul loc.mot r Axonu lor intri j i maduva pe calsa d.le cenlrii encefalici exerc ia contrclul motor votun :a. (calea pnamidar.) r a utomal (caiLe exrapnanr lal.) asupra murulaldni s.helerice. in aces m.n sunt rcg ate tonusul mufuLar si a nind menroute posrura 9i m.r.r dn..m,'13 Prin .aile dendmb pimidale ri exFapi6ni la neu.oni Neur.nii vjscerosen?iitviau si eio dendrita tunsd, .are ajunse la recepioiii di. vi{se (vnce.mcp ior ). Aroni or patund pe .alea .adacin ii postemde in maduva s ajuos in jum.tatea doGala a clmuLuila tedL fraduvei (zona vhcebsenritjva). Radacinile dnterio si posterioala ale nervu lui sp:naLs unes. tif.mead tlnchiulne uuispinaL caF este nixL avand in structura sa fibre sdmdom} t , {hi ibrut coDdtui Iznch n, nrDullt sp ira l iese La exten oru ca na venebral prin gaura interve.teb tua. Dupd un s.dd rraie.r de la iesnea sa din cadalu veriebc ner vdl spLnd se de sface in raJrurale sale venhla, dor sala. men.giaa si .omuncanta albi. Prin a .i ncea lltui e a veletaLiva sinpa tica postqai.tionrra rnt6 in nervu sDia Rarur rlc fntrle meaa. se se disoun e de pl.xu.i: pdn anastom.rre Ll eLe fo. ce^lca. biabial lon]bar sac.al i

F42hducqdj6$ndydjs2 ln resiunea toraca;. Emlrre veirmte ate n..viLo. f.ma neNiior lnter.rslalr Ra,nu /a d.,sara d nervlu spidai ..ntinc ca si ramura vedtala, atat fbE mollrii car si IibE s.nziri vei se distribuie la pielea spderuisila muschijshra ib I bre senziuve Ranu/ile..nuni.ante p.in .ea a/ba tc.e fibtu preqanqio.ara mieLinic6, co origine a jn ne0bnuLvLt cerodLolor din .o.nu aiez a midrvei. id p n .ea Ramrra menrnsiala a neruutui spilat contne sivas.m.toriipentru mentEd

.i,,,..,d .er!sa ,;-. !.:.tr. :m:ai. rrL.lFL.a fl nd axonuL Lale.o1lbra p.nsaqlLj.im neumnrLri dLq qaillorri r. d.!3 iLr.1.: e ei: r, rE.!!!luc.'c 1 rii,-r.!Fan r:r- r-T-r. rtrd ene indepl, n 6 n-lffiali-l-r r:r-i - -E r{r P: :.ip.hLe,efl exe G-Rqr";.r..iira s.-at!i m M.du!r shaE a-n't1i6_: :iJ-r. tivP dr sL r.ne\l.:i ie': .R.frler fi.,lal. ::15::' ii .]:Ja.!a blus.a a, nJ,ii-:rni . :6:ii:: ia_ia_er l.rdr.rluiiu ..{ d! RElinr--!r. ; .i::ii-i: -rl:ri 3.ene .aucir ren.L-: i-!.:e =--(rerl reflexe se cer.eieaz6 la DiveLrL tefd.nuu lui Ahile l.ereiuLahilan) si 3 te oiul de ns.de a mu*hju !i cvadd.eps pe sambi {reilextL.itllian) Renexee mi!l.i.e sun r ndsiaeri.4(fj4 231. R";; r nr ,eD.ezsnbu ,le alEarata de pnmul netoi enziiiv P .oPnNeptiv d n qanq L.nu .pi. {daPrelunqnlea.eJUJ P"unqnea ien,rrr,, unqa rrqe a perre,c t .e tem na d , velul rc.ept!tuLui. P.elungirea ax.nala scufr; palrmde in maduv; prii .tdacinie plsknode si se bilurca t: T F4}ReiqPdE4.}'-..:

Ocmucate ra.e siapsi.u.e! oid nolor dn.o nele inienGre de ac.easipade, incht6nd arcu rcflex m .btic iar . alb rdin.die fsce sLoapsa .u aL ll- ed icur.n propr oc eptiv din csrde postei.a.e dd dide pled.d lascjculee spinocerebelese. Cenlrul.efLexulu mi.btic este chb. snapsa din tre neuoiul serzitiv si ce moiol Calea elerenb ene ax.nu moto. iar electorul li bra mls.uLao st.iata Rellerel. mi.brice .u in men au r.l rolin menliodea lonusu ioir de a soci.iie si neu.oni m oton Caled ete.enta esb reprezenbt6 de a roi ii ieuroi iLor ,not!' i, iar efecro.ul .sie muFhiul texor e rekale mafa sau pico.ul din fab .sentu ui cauztor al duredi Retlerele pdist!9e! !:!t:lis 2a) pEzin pr.p eb rea d. a nda l;, nvelL, c ! anten6nd un nLmar.rescut de neur.niia e aborarea .asplnsulur siudLul lesi.r. e g uveneaz, fenome n !de Lad{P d flr td.!L Je Pnuqef (.erLexe vaso.onsi.icimre sL'vasodilabroa.e), sud. rale, p u pllod lata roa' e, .ardi.a.ceLeratoarq de mLcii Lne, de defecalie sjserua e 2 Fun.ria de condlcere. maduvei sp nadi este aisurata de caile 3s.e n&nie sj d es.endente. prden late a ntedor d& side ca :.une de dso.iatie J]@:!:-!!!4!4!@"-' t4 ACe5rsu.r E!er,@r8c lucdl -llb-9r:-c;lTe-alEFdFsunt prclungid (dcndntc) a e nel ronibr din sadsli.n ul sp, oal. CentLi sLnt p olis inaptr.L fcralidir neuroni se.:itjvide ordinu aldoilea, reu ,i n p ele s sqnl@jjks'+gjlilr ePron sul "'-1* l^9F.*r,eif#.l:iti.,Ti; ielr.lr j 'u.l(t/- \ etlek-/ l Ltrctdlt otacnce este pmdus pnn bvirea, cu uo cjocan de cauciuc a ren DmoroFffi uor rcfiex o.t6tsdino4 .Penrru rellexlr ro'ulian (patear) stimulul

Legea sintiei La 0,7%, se conskla ca bromca flecter6 pure.ni. mmbrul inferio comitnt fleclearl membruL rferio. de pafrea donul0i .vadri.epsului femu'al, d.t.minand exten sia gambei pe .oaFai ifuslmiia este prezeniara La rellexul monosjnaptic (A 24). ,Pent.u ..flerul ahilian se lov esb rendonul lui Ahjle al tricepsului sural atunci cdnd membfll inleri or esre i n unghi drept 9i ganba se spniina pe !n produc contacda rricpsuLui 9i exteosia s upo4 Lesea taaie,iL uriliznd o harlie de fjltru lmbibala.u acid sulfuri.l%, se obtin .onb.ctii a e legea generaltarii La o conceotratie de 2*. produc convulsii senehiizate ale mus cularun mem * s imdiedi reflqlq medd@ Se ja o broas.a spinala (broara dcapitab, cu ceotii meduLad intacti). Dupa 10 min, peblru dep6. DhoMtre Jo l(ul aciduui se poate lolosi, ca stimul, un cwent de inducie, a cd i intensta re va fi crcscuta sim "sNului spina', broasca decapikt se sus pend6 pe un srativ cu o sam; int'odu sa pnn pbn Pe bau cuno*inielor despre functa Eflexa madu vei spidrni, xplicati reacliile broagte i spina Le. a seul bucal Stinuatj pielea gambei prin aplic ea uDor bu.rtide hafrie de fihru im b bate cu acid sul func de con enlratii dir.it (0J oJi 09 07 I s: 2i{). Dupa fieca re teslare, spJLa6 sahba cu apa si uscatio prin tamponare cu harrie de filtru. S e obljn reaclii de .aspuns tot mai ample, propo4iooale cu concentktia acidului s ulfuic foLosjt pobivir Legilor Legea lb.aliza L La exciiatia cu conceotatia sbba de acid sulfu.ic (0,1 O;lCl se ob*.va o usoara obtjoem Lesea unirale.aritali La concenlralri lle r ia i nrregului m embru infe or

!e 05ts,

.aLe ascendetrLa..ae des.cidentd .efLer J.orati.. elex no..epti! relLer ieri n.r|r spinrlL ,:: ? Fas.ic piEmidaL ar onsinea .o.ticaia a adile molcr i Fcundara si suplimenlr.t: b da mc tdiq c. aria premotniei d ,_n tcte cele 4 dn cortcale Prin caile des.endeb te, centrii encfalicl *ercl1; conlroLul moror asupE musculatud scheleiice: a. vo ludta., pnn caib exbapihmidale b. autdal pdn caih piramidalq c vollnt sl aulmal pnn Gile intrapinmidalei d. volstar. p.i. cald pimjdda Trun.hiul neNului splnal esie a. senzinvi b. mir! c motoe d t@re *pumunh sunt gslte dilab.a puPilei Refle xeLe miobrice au h didj0nei c mjc@r@ pupilel (mioa; d me tjneiea ionusului muscu lar si a pottjei corpului l ir bliE. q'l En.eiihl .rp.inde irur.r,:: Cd s madu!.. ei.ar: r: e;:. .!:.ri :.r:.it .E.ereu de menin tuP d'sq! r!4d+ i h lmdduld pr. urq ! mczen..fahL intunctiuL.qeb,;,sia!r,iqire.z..e din.ele 12pcrcch i.le ner!:.rrili ar,rrL..nt.a si meren.efd u sufr sedrulurr rc]. selative salivd .r d. d.q utiiie Je\ .r c di.a..elemt.f . ci-inh b lJi. de .i ebF lnn.hiu ..r.bE itis -r e!:e irnar di buLb ire Noram.in p us..a n..viL/lJ, v/J, rx, xaL Ln n.u.' lum or s fibrr panN,iP.ri.. pE sanqLir e .! .isin.a,n itr.lei laoabrivi (parasLmpaLi.) ai trur

'an. p.e ld.rttul puP e de 3..m.Llr. s i tn .r Fa. pdfr. dii sinentu ie .s p.rfE n si trrn in num.r de 12 pe.chi. Se de.sebesr J e ier! sPna p, Pe,e.h.r / dc n.rui .tn edL ,.ruri.lla.!ri .u.igincd r.dd Li.eue,A bjP.lar. Cn n u.o.s. .la.tiva Sunlre,v ser..ial .a...ondrc iillm.ti i a.ee,.. i! ar. d sPoz dola rad6.ini (d.rsd a : te rn veitft 4 n',i..rnpusidin axlnLi.eLLLe. ,nutiP. c dn,e tn;,c . f!'n'.ad rerv0 .Pr. srnt ne oiidizod.li nrnin.ni m.i.i.. eaLsL Jb,e PaGsimpatice tibElor iltiisprla,nnu.eulrn.ror d;;.!. nduuui iif mezenccral ttilrL rbr.c pzfdsintati.e. i l nr.euLacccvtr dlderuluil i .i di P!,..h.i r/ de n.n ..anenL - r.irii.Pti.i Clasifi(fta.eryilor crdieni sunt srL.,,alr .onct.ard er.i (l)sL sl.loa.unicc (rLl) .piice talr.lraclive O rr .rrirrr lY, t/ .\/ X1/ nrn noroa lai, V YIl /{ X \ in n.li m,.sn r/ si ttrL P.r!.rrea r// de nen O, :d nea rcd a a N./rr / tll/ mczEncela pri.iala odliie: aPa..nb se ill! i I sPatu dLnte :.dun.uLLl.f re,ebrai. Fjbrel. m.!ni nt!

se gaseie :enzitive se lisribuie la pielea fcrei, .ele mor.ri ne eda muFhi masiicatod Din c.e iEi ramli pincipaLe ale s e .ele oftalmici si naxitara suni e.. Perc.ha v/ de neRi .mNem n.nj, abnxcns suit neM m.ior.Atrarisnea reala neeului aldLcens din pu nte Origtnea apa.eDb afla in e Dtr[ bu b]ponril Fib.e e ine eah nusctr u]drepr neluuj Acena..nljne pr.roneuronut. DeuroneuF .ullibrcor setrdive se ari in nucte iirde,nbaridr rlirh'ur.ercbra Fbr. c mo1.r - -,q,i- *r.," nu leu moL., J , dLi o unte O,i. ,er 'oemenuu ap erl. se aoa pe partea ante,toa a a rurti F6re e in sanqioiul i.ig.minal sluat p. raseul d .F_,4u ir Pere.hei W brea moto de : mlshij d.epri intem, slper or siinIe.or si l. ob .ul :rte.., a sobuLu ocu ai p re.um e a rus.h u rid.i rlpeoapei Frbre e pamsmprtice ai!! a rnuschiul sfn.rer a .sulin a fibree ctcubrc a; mtrs.h[u du nqiied ' sunahe rhrcata punte FbFh / e^uu ra.b unoLnea n qonq unu qq , ud de pe rr.k ru nlnL ! uie se giseste proi.neu.onu Dcuroneurodul se att; jn \dt n.ruicenieor nerurita.idti du s fbapdasmpJr,P F. Pere.h.a/f denetoicEnEoi rc/rirrohleai Au .asinea ..at6 in id.leul ncr {'lui. nt urt lor rn mezencefa o4inea ap eira esie :e tala postenoara a hochiuluj .erebEL sub ama .va dngem ind. Fibrele ineneda musch u obtic super erui.mnieoi Orisinea rcala a r brelor scnztrive - n.rliirigemerr * l-;ad:5 {,;tui Fibr.c parasimpatice prcvi. din doinl.le nu.lcu a.r m sinu.leulsaLivdior supedor zmbii!;sidL se in punle O ginea aprref la r qase ponin Fibree mcr..i ifdnea- mr r.t mLmrl F btu e s.nz.r a e culeg cr.itat sundive de la..@u mbii. Fbree parasim parjce ine.veda standee acr male. subnand bu ae sjsubinqr:re (riq 23)

Pe.chea v // de neM c.aoieni - ne.uii lesliDu netri seDo ali si suot fomali dintr.o conponents vestibubra care are pe tGseu qanoLionuL lui Sca.pa, sio compo neod.obleara caE are pe biKi ganslionul Coni. Rnua cohlead r rndreapta spre nu.l e'j cohlean dn Punte. idr ca. !esubu ifd, spre nu(le vsIbu]an dLn bub Perc.hea l, de n 'fl can eni n?rulaloso/a' ringieni suni nedi micsti, caE au 5i nbre Parasi frDat'ce Ono'nea rcaa a fibrel.r moron * ga*1te in ;u.leuL a;b'duu din buLb Fbre e senzofale (ousta trl du Dnm-ul neuron n oai{lioni de pe tr4edu! oe ului.iar,le uroneurod!1,innlcleul ellrardiobulb Flbrele parasimpatice p.ovin din nucleuL eli vato. 9d inlenordin bulb. Ongjnea aPmeobse$*rt 'd mdschilor distribuie ret@livar Fitele moto,iise tu Ia.inseLui. Fibrele eEo.iale cuLeg excitalri glstative din i .eimea posrenmra a limbii. FibEle paFsimpatic aiunq la qland e parotde (fis 29) Pe re.h?a X de neM aanebi - neDii egi eu 5d (ft .u ri f'bre moroni e arld reala a f ibrelor ;d6imr"Ue Onqinea au Fbree n nu.hulambquu Pdmulneu 'eEonale rcn rn qans on' d pa lraLecLul nfl uj. deut re@nul anandu F,n nu.Leu $ b dn buLb Fhrele pesfr Dd[.e D'ovLn din nu.leul doEl a neMlu' vaq. Ort oane ap"""u * ana rn:,"1, retrm L'var FLtree ;ororu nsed. mu<uatu6 ldnnqelui t rmseui Frbreie seuonab culeg sens ibiibtea suslahvd de la baa ddd.inii Limbii. Fibrele patuimpatice * distibuie or qanelor din tomce riabdomen (ns 30) Perecha X/ de nedi .Gnieni neluai accesori sL spindli sunt neNi motori sdnt fomali dio doua Fl4nr6rituxr.P,nr!2n ua buLlEa, cu ongna 16 oucleul ambiqlu, .omul anrenor al madu spinal4 ongmea pnn Distibule mmura iot.mi care P6 vei cefricale ajung la nugchii hnngeh! .eflii va si fibrcle [ande in stemocleidc ajuns la muschji prin extem6, iar |.dacini 9i m o ii truE toastoidi rib@ (fia 31) Pere.haxlde n*i ftni4 ne/riihipoglosi sunr ndi motd i Au ods@ rela in nucLul motor al nmlui slnrt in bulb. cnigiM apaFni6 s grsegle i h gaFi pmliw. lnd@i mu*ulatud lL$ii (vqi fis:3il Frg.3rlw(r!@ArerEryhr4$ 2 rery (esq

....4 : : n{ . ra.t ! \d , "^ d 1vF nft! , srap_rcaTr. e^ :......... Ce ebe .".d ,q. poqro. ...... .b,- Lnj na,\ ," " - ie : ar'\loro Asia! De,e.ni. d" d. ....._ Ll id . 11 VII 'X { zvvrt tx,I 3. ,tu.\LX-,(I 1 cerebetulo.upa fosa po*e.ioad a.Gniuu fihd sepamt de em slerele cercb.al. prin c onul.erebetu lti, eraescenta a dure marer .errbme Fste 5 , Lnap.a bulbuu 5ia pun ii, cu ca.e detjmireaza cali b'ea lcnlf.ululu l\ cr lnma unur nuture o eztn land . pod,un. medknd !Jmi5!r sr doua ;. r!, alemle voruminoase numtre mjs/ere eublro ase Cercbelu esre legat de b!tb, punte 5i mezen..tat prin ppd n.ul' erebelos nte nor m!rn r \uper f A.e.tipedun.u .onrrn lbF !rtrcnfe s e ere(1e .ei nLiLo.j .ont in numai flbrc dfe.anre luprdrata lerebeluru e51e brddda de sin L r De ,d.e .u d ' cnre addnrm Unete sr numtr.,sp, superbciale, delimtand amelee (foLiile) cerebe tofie a tee maiadrnc c e detimiieda tobutiL.er.betlhi. ! , \rtr l.ti fG b c d. e ad;Dc in numr de dola caredelnn creb.lurri LobLi sun .erebel) pode .r (neo.efeb et) s ro.Lhn;durar dLiele leaza

L: eiLerio' :e ana un nct de ibnanrr.en s. cafe l..mea?a sc.ada .eEb.luhri sco b c{cbel roasa nc.nj.ara subsraih atbd .e p.alurctriin rots o( d;nd,in aisrmb u a specrllune .o.oane de afborc de undc si iu,rele de arb.r.t. ,reni ln iiteriotuLm aseide subnant, dba se dases. zone de subslanc e^ae, ore iinerd ;mei Extrpmea .erebelllli pr.ducc .stcn e (s.ader.a Iodeivolurlarel astaT e (ulburar ate ldondsmuui) siatonE (diiniudrca r.ius,r, m, s.,iir Dupa .aicva unr Den.efahl (6s :lr) cupnnd. raamusll rceu (in terupe.e sinap0.a) plnru rcte *nsib itibt e .r er .epla !e.. o aactvq vjzua e s aud nozLduLltblsb.|ddjFdsn]! rEb i p!!r" I ir tqad-

'\ '\ \ei vorbnii ir pnsfen stanqa dcl.nii a osmeda d. !o din, emislera sbnsa fiid niaitle Tv.lab ld drcPb.L , medialr si irer.a. (baaLa) Pe laia lar.'rra (riq 31)sE rLlerv. d!!i .d;n.i: fi suE Ldt.rdLa a lui 5v viLE si sniu E'istc.ele.e.ebde pFila t.i fcre Ldle,ii m R.ando A.ene tdnuri de i,iidzd Ftu fr.ntal. situar i aLntea Fnluu .cntd Lobr Pa' iet: dedsrpra s.i?uji iterle .bult.mpqi sub fisum at s ludl ir 0nla. P.neri.ra s anrurie iaiputjn.d.nciinrpad obLi D si'i. sailui .entrl l.bi: Ldbd si aud:!3 -:::a: muru .entrr supei.r d. rlesrar. re!r:r. I . d,ue.e pin.ipael..l un.riL ale o $n smrir':i: ire.rre nEbbo Lsmul derfed a. s i.m...oLarca dqenia pr i .entLi iftre sare s rdiel.ti lnel. a.le ..mD.rtamenrale rinu slnr vrra Emislerele cerebrale Lmist ,.. ccrcbrdLe dl. Fii.n'nn! e.r...uui ptrih prd.a.ea na v.! ieaos.ental Sufr reglia rib. s turi i comPl.ra r fre 5 slp.n.r dEr! t.e.um ir p?i. : :::_ r: :i :': el{? ul 9nt .] -: :: ]: or de i3utr d.,:: Ponerii de fJ.d ar:,.: : :.:. ;! lni i]: !-' -i 1t,. Lrt..:i.:.:'r l.b! t.mp.m mdp bl p,.fft irt, _r.:. . purL.s.niu ..laianl si sarru ...: q.ir qnu h rr?ri::: : ilact! .d.e aldposierle b!i" L aiefa de saniu .facln JE dspuse sub l.ma Lji.reL li

rupfufaia. l.rn,nc 5cGn: .e.Ebrale si zimE Io,iiiil rL.r b': (.^.ot :r:!r Ca si a.erebe subnanb..nusE r.rE : b: in.on.afj vent.Ll ..,.bn, ;:

g Gilili I'spureul getir. buli pdmesc libE de la a. scoa4a cee bEl4 h i.lnui c. corpii sr iaF d. subsbta neagrr Fbrcle comisudle lomeazi a. corpul calot b, Iomixul c nu.l eul rosq d, conisura alba ante Nucleji Paleocortexul a. se afla re didcetal t ners ter; b. in .ohpooslid calea ollactiv 4 c ftntine cnlrii limbajului d rom4r6 qn d cerc :n jml dienefalului. e i 4 Fs17srsdhici 6n 1rFru cq$GtziE4bi NModnl a caiu I din sase st.aruri cs rs pEzinra sediurpro.ese or psihice supe ome acriv ANS Cr ren! prin a.eas. ta se iiteleq procesele e stau la bak memoiei invalaii landnii.Ediicrc Fu4iile nMorrexuluj se . Fu.riire . plexa a u c Copri sEiaF (nucLei bazat cp.ezinta nu.lei im ponan[ ai sisremului ext.apiramida l si sun! siliaii deasupra si latehl de talamus Repzinia eblul supen.r de iniegrare a a.iiv t,ti Substania aba srupeaza in: senzitive setrTrrirJe se realreara pnn sesmenreLe Fdn.liile as..iariue lumiLioc.niuto .ealizeaza e gisemnificaria perepria ..m. dilerrelo. a misf@lor eEbhle est. fo. cu .entri subiacent nbre. camclmLe ums. .ee doG em sfere, lomand co.p ul .a Lds, forn Lxul (tisonu I cerebra ) r comisura alb; ante.ioali. Fbrele de asoci.lie l easa resiunidin acee4 em sfera cerebrala. Dupa crm niti 3.Gda cerebEla cuprindc pale. mata din librc de p.olectie, comisurale si de aso.irtie F b.ele de proi(tie unes

c in ambele ensu.i scoarla iDrrarla a.llvilate . nrn.nah noroflt Emsfe.e e cerebmte .otrtrotem mdtlrie somdic;, v.lunbr6 9i inv o lunb.a Princjpaele srru.luri Lmplic suot codexu moior rinuclel beli (.orpii sr iau) Retuxele Ref n(odFomle exu necondilionat en.innascut si esie carac ter stic speciei (x. .eflex u L a ime nb( refleruLde apacare cenbr 9i on.Iliomte Pde@rtru! jncus doua straruri .elulare zato.ul oracrv, hipotalahusul, talamusul, epibla mlsuLsimai purin cu rcocorrerul . Cele ma impodanrc ..mp.nanie are sislemuhi limbic rrr.o ea olla.iiv d, fo.mab dio ncrui ouaciv PaleNodc:u (ris l7).cupa o zoda rest.adsa p. faia mediala d cmi sfe'e.r .ercb numaid n dola stdtu.i.elulam s sel.r psib ce alectivem.lonale sid a.telor de c.m ponaheot instincriv. s ir ssreduL limbic. conrine c..nexi (fa.a impofranb bioogica) apa ia unuL ssmna abs.lut (.u mpon nta biol.qica). anL maLul de axpe rienb r;spunde pdntr-ud reflex neconditionat Li un emnal ndilerenl anifralulnu d; n e o reaclie de onenbe lP Pavlov a descopent pos bilirrtea in.a rani exciraotilorindilerenu cu $mdificatri noi si lranslomarea or in stimu i con diliomli, pnn Reflexul condironat este un raspuos .invdraa pe neruoriil dau unui nihll Loitial indiferent b . asociere la adm n slrarea unui sUmul absolut (hrafa)sa se a3Ni.z. un $inu jndi rerent Gono. sau .prccesiune srimutul indiferent s6 preceada .d.mindnG animalu sa lie llam;od.anfelindr nstinctu alihenb sa fie dominanlin I mpulasfieri <t6oa

Pe tala hedialt 6 etrlsreelor @brde se poi a. s.izm el.adnA girii orbilarii c ra rtul t i reperare - peotu Iom ea unuirefex conditio nd suni necee l0 pana La 30 de sedin ie de ela

Pavllv a expicat me.anLsmuL elabor;.ii RC p. ap iei uno..onexiuni iilre centni.o dl.alj a, anaiz,to.il.r vnualsau audiiv I ile c.ni.ale vege ta[ve nimuldte de ex c Lnrulabsrllt Reflexee condjti.naie sp.e de.sebt. de .ele lnnascuie seinchid d n !e .orticd El.sestingdaci sumllli.ondiiilnaLiu esie inta.it djn iimp iD timp p r.e abs.lut (itrhibIe c.dLcala). Pavov a arabt ca ld baa iduro. rctivtrdiLor ne . vors. sbu doua prc.ese, exc ratia siiihib 1a Ef,.ilatla esie pmcesulne.v.s act iv c e se nan lesa pnn iniiie.ea Lnei act\ lrt! sau pLif c ea baza Neo.oaexul este a. alcJtuit din doua slr.tu.i celulaFj h Fdiul proceslor psihic s uPeriodrei c. denumn si sisldul llmbiq d. ediul actelor de Palocortexul ste enhl cdtical al ealizatoru Iul a. auditM b. vizua! c olfactir d. cul'mt @Complchi spaliile puncbt cu temenii cores Funcliilr nocondutui se grupea, in .,.---/nhibil,a este lot un P.oces a.!! .are se rani pni dimnuarea sau sLsbr.d dneiaci ifiat ante' r.are Eristi inhibiti. erre.na nec!-ndiii.na! lsu pra mnaE de pfu,ed a i Pnn nd!.[r neELla]. dLn afa.a loc ulu .r-i.dl arl v. si idblbile ixem; c.ndi tionata (de srjnlere. de tu ziere si de diferedriere) care aP e .hia. in inteno. uL f..atuhi con.al a.tv :L e$e spE.rfL.a festa iradLa pe o suprafala !teNN n1 vn3 re9et.t, r Centr i ne.voii vegetaiiv si egttura S Cen|n or re^is siiudti LiLiieriia a sie:tanevria. anaii in .elaiie cL .rg:nee .ddrul snlemlu Ambele pr.ccse slnt ertem de mobile putind .ofiica 6 sau ne^r- !.q.i:r! d..sebim. stnc tdrals fun.n.nal n sniEr ie .s smPaii. F LnuL p as inPa[c ceE ma nJre.rg: valc veqe:atia dL:lrl. !i ar:aglrna n alre lrqane. simpa! c!L 5i D:ras a:a!.Lle\erc b efecle de ace a9 tip. d a.ssle.1..t. srit.:i.r:r. ca ntitativ s .a),tj tiv Erista, de asederea r_a:"e:suPfa car.rd numal "n!ldinLressteme L! baza actlit:ii r ii. -- .trrs veqetativ sb Elexu care se dEr i:r2: :i :::: a:.!l rener ve ene getaiiv !a ea rerr:: : r.- - _:1rs 'egebhv :: : r.r ,.ilex Jo di. Neu.oi!l vis.erc:ir!.: :: r.:nq rEa ii gangli.ni spinal sauin q anqL:rai Etar.iat i aksaline'vlo. ..dnienL oerdria .r ij!1se tr :a.!Pr.. dLn oru dne sad vase (bar..ecept.a ..nt.L.a3 f..nera !!:em!l i .ar.. activitale.o

E.;:asiatje (murcn Neuron mul0lord ft'liDt tn inresihe in sNc are.enr) deptori h SilC miie impuhui de h (neum ereren0 sNc la un orgrn eledd neNose inconju' A*i@ de EE de resui 'lbrc coniundir Poate fi p.6.Kepiff cl,edorecep N carc 3rmuleaa .ontaclja musdatu'inete.qamjesrduLui crup de coryi Arup de lrb.e ieliom[ lo.albati mnoae cat leas, l.rj) iaraxonllpatunde ir ierrai. intrindin eq ura cu .entul vegetaj! (sinpal. s aL racs mPar c) CaLea eferenL a .ei exlili \ egeblv se deosebene fundamenb de.ea a rpneruu s.ma!. ddd ra exis tentei uno. qanslLoni v.gebtr larero!e ebra iu .du L sisremuLui sLmpa . eu jlriavccci :i rta muiaLi, in cazu sisremuu pacsimpalc La dvdlul garo onil.r e loc $apsd axriul neuronLiLi 'nte p.eqanqlLoda. prevazut vc gctativ cu ieac; de mL.!ind, p.sgang .na. al . ui dron nu sine(onulvagelatv post gan de mielinb. Axodul neu.onuu are leaca posiganqlionaft. alunse la glionar fom edd libd ftre orsaoul ef{rd SistemdL nervos veCetativ fomeaza, vesetativ (muechi neled sau s and4 la niveu

plerurile din peretti tubu ut diqestjv ln .au I paksimparicutLi, fibra p rcqanql ionara este ruf,qd. in LmP e fibrd pongrnq, r'nd roane apr@pe deorodn! csDed \ t j ambFtt sdeme n F hba pEsanq una.a si cea ponqanq ion a s" eibereazo acet"5 mcd r.. La sslcmu s mparL. ra laoirul oentenc al nbre postqhs omre. {oro unde:(e6ia E .. ., orqanul etectoi se e ibereaa n.radrenaLina -r iar ii caul paras mpati.ul ui, aceritc.lina. Pnn .oororut asup.a hidardutui. m$.r,lan di netede (eElor ii ( slandelo., a ldsetor SNV c@rdooe de5pre ere engvin.. Ede !orb4 asddr tor .aF nu sunr n mod ob\n,r s,h Arulrefle! vAgerair are dcetea5i ! omoonen te cu ,el somati., d/rercnrd cond, n m./ur ,; .'rc ah ic]a6!xhdfuqbEl 1 rod Fer ,: i.;!i :ente tr M<se p p{un regeial !e m \!e < mparico Aceasa cup.inde d.t Deurcni phnul arc ..m l neuronar siluat in subsrania cenusie medulan ;! cerebEl6 i donu su face sinaDsr cu .el de at dollea neuron inlrun ga nslon vegerativ prifr,lne! ron se nume;te preglngliondq iar .el d? .t doitea Ofq neo f bre/.r preoanqtond.e 5, to.dlza.ea din. or \eqelar! arub /a d ferenLerea !et' d;u, componenr. ae sNV: s mpaLca gipa.asimparj.; ceniii shremului simDatic se ana rn coarnet. t,r 4le ae maduvei to.a:ale 5i lonb a.e suDerioara a tii sistemuiui parasimoatic sunt sibaii ,;r in 'rc i pdEs mpdr. ' d n ltun.h ut .ercb.at cal s, rn adula sa.6la 52-54 rnde se des.ne nL.te! el#mu]nl refroe vesilrv limpatku 4 de.aretu propn repruenbre de dturile simpdh.e pafavedebrue larerolefrebEtel Cajle glo Co]I!e! inr SiW simpalic rj cet SNV p@impait pestmpatic C a.ierjsti simpat SNV ;nsmpar.ul(dnan

en' lll. vl l\ X rdr p tooseste (dtea uno, ne^r.ra asrmoar(ul sd.rat F .aa a tintune s'mpdb.e pda,efrebo e 0alerorenebr. !) slnr doua ranlun de q.n<ton,,nudh deo Dade s :. alla a .olohe ve ebra e CanolLonri Ldrer;lede :l' sunt lssat 5 .u ne^/ snarr;nn cmm.omr!. in cdul 5{smuu empat4 sinaosd rnre Lbrele _E ponsanql onac are ( nq irtioni tate rov-{. ri >unr foane apr@pe de madula. 'brelc preqanol'on a ene j(uda sstsanqliona.6 esle lunda. ln .aur njemuu;'aBmpak jmoe rnre 'bE preqangrbn a t, cea podqanstondra;e t,!p,n oi9ne I'brcrof zmek rmcid pEgdnsLme i romb.d de zNs@hr m.duvej spineij dduvei sp in.dr Lftdi,lm sd. IjnFJite p.6. c@Udi h,sri r pEd.bite nGion (c 'n buEti) eu in Di*'buE In hr@l rtebp.San sqhism irq tutuvisd0 p:r, b cp r;vi, <eit s:nqllni :bEr apafrinand lanturior otraveneb.a e DeMFc ignonn lu\lvis.eEliGprcape ne ! scer) su in1Ja. rurari lafldh .hrar jn oeret.e o r&nulurr .!m s,nl produce cPl md ade\ea .urui. pnn e bpidrea din r,bre e oosk;d,"mF.;.. rirco,ner. A.tunip .eror doua.o,i-;*r mn,echilibrate penh nenrinerea homtush,b C.mpomnb qnpdi.a -rwaa trg bmu pen. ru upb 5 dp arc ddrcn.lnd dn lite e po{ sa n siron e.ide ddrenotna dji medullsupratsndta C.mD.nenld DaajmD*i

s,."#lilr numar foarte m. da fibre postqan qLionare simpatjce care eLibe,eaz a.eiLlcolna ( Ach) ENhb si 6b.e postqan gl onare .are nu eLibe.eaa Exisb sirn ni. Ach ni.i ndradrenaLina acest co inersLce. nonadrenercice, eLiber;nd ate subsianle precud monoxidulde aol (f9 3s) Aa oritarea vis.ere or suot P.evazd te .u insrvatie dubla. simpatica n p asimpdi.b sjtuate in care cele dou, sisreme D.t acliona taconisi (de e{emPlu, rcqlarea dDm;rruLu puP'dl ..mPkmPnr ide e,emp lu reg a \{rete e ldkl eu ctupe rni (de erpmplu d n !eu aParaLUU repnd!.aLorvurn E{isb ii caicva o.gane care nu sunl plev6zure.u neNate pmasimpatic6: medulosupta reiale, slandele sudorcae musch erc.tor di I rel.r Je p sau mdo'iiaka lded !nq!ne n a.en.Jz resla rej activit ii se race pdn cre crea eu scaderca Etei de iimulare simpatic6 a $ru .turli resPectiw Sistemll simpdoadDal nieryine, de asemenea, c

E ertele \tinuldil sNV asupu dttrLelor org e Electul stimularii simpatice hs (mu$hi dilabror pupilar) kis {mu9.hi co.situ pupild) Relax e (pend vene@ La Efctul stimuldii parasimpatice disl?ot.) conrraclje (penlru vedee de aproap) .l Hre[a delemioa srbe T Kela deiennina srele 1 J J Di atalre rn c3leE reritori vescu are atectedd mq,o'iirea va*ld (ane.i ole dn bsumtrr. visce.e sipadial rcldea; sfnd.cle (& eLe mai Educe debitul unnai 9i sl4h .onbada mu$hiul &tsusor veical dtemina cmlracda slmdetului

.laxed sliderul veTi.al nre

- -\.:rt *Tfr,* ,\ .t --reqs-I n 'a Fk'4lgnd'Er6!4@' Notiuni elementare de iOien6 9i p3toloqie nive sp'nal eu .erebrar Pote avs mulhple etjologii, baderiede eu MBle LnfLn;da d e a mme s inllamato.ie acub a crcieruloi deleminab pruenb uoor vinsun a nivelul sistemului .eRos c6tal, iu prinL{ rcacti-e de hiPerensibilirat initia L de un ttus eu de o proteina st6ina orsdhmu ui 5e cuadenzeat Drin disfun.tii cerebBle exrinse !i Bh de Ctup de afe.lun cereSELe detem'mE de enqe rca la orclul tgutului cerebral. in soa tule eoduml. suMural eu subaFhnoidin RddL, de obicei, pin rupfta unui vas at.omat oi la o pelsd ce sufers de h'pdeN'une ad.n4l. l t I ma' rd se pale daioE tuF mu m eri5m conqtr'tal iu une' malfomauj cooseijtale EG mai pd $ * coosdnrie si ca um@ Af(aiuoi cu turialiilte ndicata. .epEzi.ta urgete medichitu.gicalE cbiar d-a hem mOia ede opriL

:: $ngele d.emt P3.ienrii por dmane c! sechee ze cele mai fHveote sunr idumtismeLe cerebrate, hem..ag le c.rebmle eu alectiuni ccbiale dituze su Sunt de doua hpuri: izolate ncKurenre si se ma nif.da dmr in aiumit situalii(ei b rlr Iebrile lrauma. tisme craoise), !u epilepsi3, b6 . cakcteriab pdn ahcuri.u d ebut btu{,.u pierdefta .ms enle. cu adivibre mororie oeconrolaL sj cdacldisrica pmcLm si cu fenomene enzonab. Esre deier minab de siimu area ex.esiva a ce del n .NMie Rep.uinh a.a sla.e clioica a unui pacie r in .are Tesia nu pcre li tezit si iu d spunde ra n ci o care E3i3 de stnuli Apricarea repebb a unor simu trveca cer mut r rcflexe pnmiive de rpaurs. Dac: sbrea de c.m6 erle pbtunda pd psi si reflexele cu *l u rtr nchiur cerebmr .; si .ere mi.h,i.e Are multipLe caue care mpi.a disfundij a nivetut t nisfemlorcercbEleLdiencafaluru sips[iDinLe.au Ca ea 'q\ e cerebrate cuprind trei menb.bq astel a n o'dd,.dt-d,dF ^lcnjnge nMidd ipo ., ,FfF o af.renb n n .odponenta a.crlui ref ex face lesatura inre: a. ef(ror si cenirii nenosir .-r D.o,d,,aP. ":,.o. b .enrii oida tronrala, pa;eb 6 si vhceraLa ,o,,oo". puntea p..,,.:", b oa.ietab. arah I

nchiul cerebhl esre fomat din: a. bulbul rah dianr b. ce.ebel .. lliV uL d pedun,uli .trt. L, c.nsi Li aLe rdli,'.1 ..ia Lhd. StltiliF d a.a enun tun raior, tupiaDp.1. d"@ ot.ld1.d\c ibla,d.botdrr\4 eqare p.in conl unctia ^de.arece s uni adevaEre sau fatsq i n .dut i n e deratic a sunr adevaidte, detmiroF daca inrre ee cxis6 sau .u o ELarje de cauzahate. Hip obanusul repFzinb .enlru suprior de inregrare, reslaE si .oordonre a p.incipaleto r run .rgaiismuLui, de.are.e esie componanla de baza a mezencetatuui e c Paleo.o.rexlleste sediulacielor de compoddment insrin.tjv deoa,ece este atcaru d in doM sliiur d. Cunostiniele se dobandesc in cu.5ulerisrenter prin invarare, dcoarece nu sunr er edjrare Folosind cunoiti ele desp.e nervii conieni sa le d3temriati sub foma unu i rbe porivit mo incei 3. lds'tfit i ,. dsntE Gr md' mu h d'nke 5hdunte . e pot Iiob$nate |lt rmaqinile de mai

2. Analizatoril Anallarorii sunt shtefre mo.folunctionale prin in eieine). Este lomat dinrrun snat sp.e ln epidem numii de.mulpapiar $iun *.ar sp.e hipoderm, nufrit i.me'iiul clrora, la nivel codical, se . izeaza aoaliz .anl 2riva si .a ar v5 a $ imlril.r din mediul exted si intem, care actionea, asupB re.eptorilor L{.itatile propaqate p. caile seEiiile detemina, in a.iile cod calq fomarca de se.atji. Fiecare iJatul papilar se afla papilele demice care sunl niste dica['n bon.odi.e. Pe suprclaia degetelor aaliator esle a .itut din tei segmente papilele sunt mai evidente ri fomea?a nille prmmi nenle numir creste papilare, a caro. intiparne da amprentele, cu impotunta in medicina Lesa, si in pe feric, intemediar 5i cental : ... S.!rcntulpritaic (.ecepto.u ) este o fomaljune speciaLnah .are pMre percepe o anu miL fom; de ercrgie din medi0l erte.n eu intern. sub Ioml de Stratul.e cula. esle canst tuit din fibre de co asen si tibre eLastjce fomand fa ricule grose. Elenente e Slnstll inlmedi{ (de cooduce.e) este romal din caile neruoa- pnn c e impulsuL ner vo5 este lrasmis la tuarta .eEb.ah. Caile ascendentc sunr Pe calea coodu* rapid si proLrtate inLo ade corl,cah spfr| fici fi{atoi analiator, lar p c alea indire{b (stutemul rercular ascendenr acrivdor), impulsuri e su.t .onduse l enr si pmL.cbt cortcal, in mod diluz si nesp{iffc sgndtul .ntal este reprezentat de ana din {oa4a ceEbml. a c e ajunge c.lea de conduce.e 5i la oive u c6.eia imDuk un e sunt baosloma le I n senA

dnd, cu sinap* putinq imprbunb sunl i v r. ,iJt.r l !!i. rai F44:Pl.Ejq6.lb4drP Pielea este un imens canp .ecepror, datorita numeroaselor s variatelor teminarii ale analratorulu, cutanat carc infomeda ccntai nervosi superiori asupra prop.ie ta[lor si fenoneneld .u care organis in pisle e Fsesc .e..ptorii bctili, temici, du.e ro5 de prcnuoe s Penh vLbdtji PieLea constitlie jnveisu pr.tector si sensi bil al orsdnismllui si se c.nrnua,la nivelu oriliciilor datu ole ae orsdnismului , cu mu.dsee. Este aLcatdih. de la supkfata spre pofuuime din liei sltu.i: epiler mll, aflat in conract d r{t .u med si hipodemul su resutul subcutand (fiq 42) E pldmul este un .piteliu plurstalfi.at keratinar Profund, prezinta statullemindiv, ift superfi .u un oumd vanabilde.eLuLe adipd* ln hip.dem s ana bulb i firului de par, glomer ulii glandeor su donp e 9icorpusculii vaier Pacini Epoddul esie a catun din resut conjunctiv Lax. io epidem nu pattund vae, acesra liind hrsnit pritr osndza dio lichiduL inter.el ular Epidemul contine, insa lemiiatil neNoase Libe.e. p.tura conjunc vadensa.inca.ese i lmlalice, ieminatii neNoase si anexe.ubndc (f. elc de par si canalele alandelo. e51e o unuicoruetinjuru Lnor ce u e epitlia !jcare con stituie dis.onb hctile Aerkel, ca r FeceFtoriicuianali ln pie. exisb reminatii libe.e giincapsuate Tmhdtiile llbs! s unt alnofiztji dendnfte ale neu.lnilor seritivi din sanslrnii spLoali, distribui te prnl celulele ep demului. Eristi libre neN@se c e se tem na sub loma Dsnd TmjEFle incapslhte in hiponem e gaes. co,"usculii pent.u snsibilibtea bctila, co rpusulii VarerPaci.i, cei mai mari corDus.uli ln denn se Sases. corpusculii/,1eissner, Kn use ri Ruffini penttu sensibilitatea lrcfiLa. sasesc vase de s6nqe

C..p!scu i RLnriDi sln pentLicald. iar c.rpus.uiiKEUse pentl rcce Pie ed ene sed ili.ecepto.il.r pe.tl,iiimu le t tlr de sersl,ilr.ri. E rcOezi a resnentee p.r , e.i.ea.e putitrlreitjpur de ! r:lu Rt.ep I orii ra.r ili fac pa c dn caieqo,n nre..i. receptorlloi fitd niduLal de def..nmr ine.rn.e sunl ..ai?aiijf derm I menleLc lad pal Pin inierm.diu a pdr ge nerd s.u ta.iile d. p.e! roe sau vib atori Cej cu l!.a rak ii F,Lea n,})e oa a i dermuLui re .epioneizi atj,gerea l...pus.ul Me ssne. dis.trri. {en(c) ce slL,.i jna pturlnd. pr.silncd (c!r epiderm de.m hip.de.m ...pusctr eissnerc.r pus.u Ruffin ..rpuscu Vaie. PacLni, ^ c.rpus.ul K,3us.. cl4,us.u C.lgi /,bzoni, disclri ]!lerke, oAn4i raspunsul a. Seomentul rcprezedtat de coL pe.ifi. al undi rfteptoc b. anallzator esle .alea afeEntbj c calea Epidermul e Tlt in prolunz mt re dfla.o.pus.u iPacii.. e ficiald gemioativ6r se id.pteaz. foarle,apid sl re.epucEaza vib,aiiic lffl se rdrr|]a iermin:r ile nen.as.lib.re car deie.id inscr.a si presruned Clrp ds.lli a.lg i1lazo.i suil Re..!lor! lsna l.ca i sutrt pi ssvine;

ln struclura sa a. o pdrud super t un numl. red6 de capilare c. teminatii neruoas iiberq d. glonrulii rti in hipod..mul FuLpei a sunr iimulati de fa.. mecanici temri si cNmicii b. se adaptea4 usor in prezenl a stimulilor c inlra io -peri@da refracrard absoLub'in cazul persisrenti stimulul uii bn Recepto.ii pentu durera nr s gurent'lui s.ad. rc..pior pentL E.e . s .ej .a'cr ir mp su etLd.L.a,dtenrpe rlLtrrcutaia .e i depdscsc nrmcr. pe.e penttr cdli TehPe 5 re.eolr r Penau f,r aFm,ettu renfrdiL ie,yoase iiberu d tete raspunsu.ile sunt AEnmdl coEda re.eptorii cutanati ti des. elj rclul Oudizind .uot[nlele idsutte la studi sis nervos,stlbitlj calea umaL de *gnentul i .temedia. ti ltrllz4i sgmentul .entraL penlru sensibilitatea ta.tila dosie.aobbp a[ca). temuLui Rr..?]lrriplnkl d,glre srnt, in pnn.iFl. te, ntia{inervMse Lbere rnsr t.! rerepl !'i .trlirJl rot i.r inite idfunri .irc plt f i.re p etJla .. dNrere nLmubti Luctofl ptacfice Eviddtier Fi ta.r e SensibiLitdea ractil6 nu este reparliata paBisieft {mrlu rL pode du.c d (.st.r.d in i acuitatea *Moriala Camptr re.etl.r a uio d; esre a a teqlm mulare detemna m.dific n iv 5lpfdfab canipulur relepli, ene'n raPon Mai ci,le nri. s .hiJn.jini.nsbte a s$zdlei Campul receptor t oe! nr inf .:i rr seis brLiid.s .uran Eta d. dcsc c e a ieL(ntrlLii resperr nve,s propod onal.i deis tatea recep

d. beL caieqorL d. se ddipteaza puttr i ll fa.trL rre..ii s r de.. ssibllt unifom ,areria/ll nece5a.i esteziomelru Weber even. A.uiiatea tactid s. c actcnzcdza pnn prasrl .e disrn.ti a dour puncre drferne ! esLedi$ pin nlmrlarei r d.u pun.ie ap.opLaic suba.tll pe.cepe dnoeEa lie.6.uia d in Dercepere teee.Va. caic.srcialaiaraintc2mn avntu LitrrL,isi50mm ri anumi! z.n. d. p. i.rz. clc pos

Discrininarea spciala se pele detemina cu ajutorul estetomerrului weber ' m compa s spdial cu care pot fi percepuli izolat doi stimuli aplicali sisuhan. cele dofi varfuri ale .ompasului su.r per cepure 3epdrat dact ana la o anumit6 disbnt unu l de .elabft si se masoara in milimti. Dlstanla ca maj mic6 la care varfu l s6t sim tjte sparat dd a.uibtea ta.tila, difenu In anumile regjuni ale ambb naini in vasul cu apJ la 30 C, cum vor li 'n.are moesteiomh!, se va folosi iimasr aborstorulesk dotat a un ter in acelasi mod ca * corpului. I Penh evident.rea Fdsibllitati durcrcse pot fi utilizate .iupir@ intepdea lovi cu o ngb tc.la nivelul teglmnlului. Nu sre ine recodandab sa s taca pe subiecli Lmani su pe animale de labo6 tor, din mdlivd lsn de inteles. Eddenljm sii)'ltilFi dtlt!\* pe dpenenlele antenere c.nd sufenola a fdr .ons{inla uno. facron ndivi. Esi .u6cu ta po ceduE provftrrii reflerlui de smtal (scalpinare) la broasca spina[zata atu nci cand, suspendatd pe un supo4 i pune p toEe 3u pe abdomen o hanie imbibara in a.id sulfui. 5x, este iodepartaL cu ti Esb de pEfei sa * organDeze o di*ctie baza * LtempeEtu.a coIpului. Tr moreceptorii suni ftspanditi peste tot in dem,liind mai numeroi pe buu si in muc@e blcala Corpu$ulii Rufiini sunt sensibili la tenpe.aiu ri de peste 2t q bmpetu.ile peste 50 c dau s@lia de duerc, fi1od percepute @ acur i CoPusculi Krause sunt mai sensibili la tempe.arui sub 20'C, sub IO C liind per ceputi ca sMtiiduer@se

Evi&nti@ Este io raporl snb ru iti9i termJce Receplarea seroatiilor de cald si .fte s pGte tac inhduddd nana so.ceslv, timp d 3C40 de sunde in vase cu apa la dilenle Gmp6tui. Evtdd4j@ mpRreld necest tuira, tur nestu, .oll ^4ate,Lat de poat li apreclata hrmai pdn conparalie daca $ tolosesc lrel vase apa cu tenpratunb de 20 q 30'C, respectiv 40 C se intndu.. o man. in cel cu apa b 20 C $ ealalt6 in cel cu apa la 40 C cca 5 minute ri apoi se intddft simultan tedici Capacitarea de difeEntieE a intnsiiali stjmulilor d i AmFenta.a s lace pnn presara lioar6 a unu, deser intn tuier, apoi, pe o coald de h rftie, oblnandu.* ihpimaea fomei papllelor demice. se .onstat , pnn .omparalii, .a sut f@rrc dilente i, I I ) 'Ara zalorr kf!stezic ionftLa a activLbri mot rii oecesil; iiiomdea Demanenia a snemuui nenos.ent.al a srpEDoz,bcLspaiaca.oa!Lu, adile.ite.reeses rared Deft nenle si a g@dului de .onlra.lre a murchjor Aceste infomatii sunt Iumtale de Kep toni apaiatului vestj umih buhi r(epro.ii viuuali si cubnati, da. ri rccertori s pecifici ca.e se afla in apaatul lftomotor de I

(popnftepbrltr R&eprorji anatr..ului kjnesrerc sunr situdj in mus.h kndla ne. an ic utaL! pnosL tj@en. re P.ceproii k nedezi.j dn peno! cotptd.Ltii vaLerPacini. i dentici cu cei djn piee sunt sensibili la migcdn $ no<lificaa de presiune abrpls .ulii nelrotendinosi Ootci suot siruaU ta Fnd'une. mur.hr rendm in colPu5.ut pat ud l rbre nenc* cde sunt sumude de rntrnderea pu monibrnedi continuu iens unea D rcdLs i n tei. dome s ajuLi la p.even .ea c.oract ei ;un*e erce Ei sive .pend sensibihaka propnftepriv6 de reqare a mjrca.ii (simtul tonusului muscuLr), pnn Jas.i.utete spin(ercbeloa* venL?l si doE Dspunerea in paEtet a fibretor jnr nfuele tace .a nundeEa fibreor errafuee $ delemine 5 nljn in madula sp'nadr e\Eb d.ua Upun de moroneu murt!' 5.het v@zz fib.le exfatuie mor oneuronii 4 5i cei cale ro'lj .are lneNedd $d a alungiii exagemre a huschiu uj. re,nmrm n?rdoase libere * EmiDca in lGra sro simea capsulei aniob.e sj tra 'nlrarush Relasred mu{u.E a{e prevenib pnn jnbnderea ? dcrla.ea fusudor.are la B nil' I conrradis rfler.. Aced m<arirn p.odlce o iilinde re i o tensiuoe mu$ula.a de re ax Cotpus.utt neRee r'brele iumt] mlrlneu.od,. Fblrile naronls.lirre sunr dieminale DddF itEle muscuttue sriare, ctre sunr sb-m u ate dJ redsi unea dezvoltat. in timpulconracrje musc!are. Fusu. nle neurcmusculaE sunt fomare din tibrc mu5 Rutlt * c.p5ule, ato.uare ^la ! Kcpionp.D n sLdd .dped'.'ata plz [a si m r.dnte cultue mod flcat oumite fibft inbatuete, conrinute looundvd r d5pusep ale cu ree eF 'nso.dpsu)a Laluele p.di'n P penrence 5unr. liune. cenlrdla ne.onLE.Lrd conti ne nude (r'q 4t) Fusurile au etuula moroie. t;eruat,a 'nsaie de dendriter ale ne urcnlor $d. senzinva ese asisuhb zirivi dtn qanstionut5p,na (riq 441. lneNaria m orone enc d( ouab de dotu neurcn ror T din .o.nul ante.ior al naduvei. Acrti axo nj aibq ta patua penfenca a hbreror.u e. nucar r !u lml nd. e De .dre le ..nridi pofiiunii cenrraLe, .ea ce duce ta srmuta.ea fibrelor senzit ee bulospirale si a celor .in 0de impulsul neruos se i,ndsmite neu.onuluia. l .e duce la conlractia fftelor exrafue e deieminsnd lmpursune arerenrP de du5e pnn doua tto .

rpenrto ensibiliratea I nelrez.d GmtutDdtjeL m {anirn spaturpdn fa{.uee 5p,nobul bare . , Fr4 4 @ldbhE(trrr!*nrr'l@er bhn!hc,. rGd q@r F_r l--CrMNlt Fb 4f, FbE bhhete cHEE -. -,----.----,---..,--; srr4r5 I mrorcuq aFrs iiiLn!&d:6 ffreoratuie { tu ": 2 Nd i.orpus.ul \ateFPa.rnr, cor"u\.ut Corqr ausui : neuromus.ulare. mororeuron a mol onJrcn

c@pletai spaiiile puncbte .u lemen lnervalia senzitiva i .ores ale neuronilo. spnal unele dink acestea sunt numite .-.,-.-.-...-- eu p.imare, a r altele .-.- -.--- ,.,, sad s{undare este asigurara de a fusu Lor neu.omusculare dn .. .... ..........".... P Ea.a.ri i t.lllbaza rL pcntr a l,,na nenLi olfd.tir (i0 20). e $ibar laru.utul ; r .tm.idllLLi si se re nir ii bubu oar.ri! li.ind sinaPra ru relroni n!Ip. l.e lueLc rual.r;. 3 a.en ivel. car. rc p,.zinb i lre. reu.n 3 cLirrs.rile (rj1J 45) Aro ff fi,'er-tdltul Jl..liv.a,cinfinalse ntrda: i l.buLJ! h.da kria ome.ta:- p . pr.np. si rt.leu anrigda ian) i la.t !: {i: Ll h 'at Ar.n i.elL,e o blFla.. !dL..omp div.L rnEle anjnr e Ri,L! )il.rrsc in a dcpLJra Prezenta i la ! siml rl mnsdtr .Iadi fa _Ana1,z.tof!l . ct esle siaS Jr^riJl ru l]l1. .saiun dtrd.te .i talamlsr . nibnsnb telJlrc s6 tim,*t. PeM fri.: in rtr.i s3 fi -" soub i astfcL !r:: a s i 3jrqr. le in. s. p!.ri r.re6: nEid de , Porre Jil nq . P3na la un rrm- de apro mr.su, da.rti .\n: It000 de .4e dr dE Tnos.r r fulr t0 ii Cal.a rlf.{llrr rL:i. imtllgrnLlLi. Re.epi.r de a padi.ipa ld a. t.n . c o.Lpi Pad$ poner!'nLpeilrara . ir.a rr na r I Ll epFzenLt l. el "a bpo# o n! ! d" p,m nerm a.LE: bp. e rL. deniL.ita s.rtu i mina.u ! lerruL. hui.nllo i d.ti! Prevazuts.! cl

analzdto (lu .tactivsufr.hPmrE.iP Luctore ptachcA Re@o4d@ sd sbsrqldor dula mjc i pEguile ssibihtAE oUer e Peotu c a o slbsbnia * srimueze receptoii ol fac[vi.lrebuie $ fie volati; si ! a'ba o ad umit6 concentaLeii aarul resPilai., Subslanta odoranis p..vBra stimu ,:" supn i . n^alu muc"d.e' oL fa(uve I nd ne.eere. [Po nspra' e md ptutunda, lie nsp tarji scude sirepebte (adLLn{ e) Prasrl sensibiLitalii.lfactive ene.eprezentat d e con.enrratia minima dLnd.c substanta.docnil ca' re povoaca senzalia de mtos Pe nh eier este de l/lO0O0O0 O/L ad iar penh mosc praqul este d. zece orimaiscazut l/10 moom 9,/L ael r4'.ri?l na.asa. srdlete cu beE@ acet ni. t.luetr IruRe d nenD . fldi de bandafi. sL f.ene bulbi de capa, usluoi Iu pin] de levdbcd, difeite fr u.te s a r'lod de Uc.u Subiecrul se leaga la (hi cu o esarla sipus sa recunoasca dileritek mn.sun Des nu ersb o .lasificare a mnosu.iior, fiind foafra vanate, e iista incerc6ri de a le s.upa in alo matce. eterice, ba samice et.. Detem inarm sensib Llitaiii ollaclive s lac, I n la' bo&tomle spe.iallzale cu oLfacrometul. Pe dtru iestarea a.uitalii oLfactjve se p.ate folosi M olfac tometu simplu. dnt{ pa radecauciuc Pdna.arei apaere p pompeaza b.usc in narie subitrtuluiae rul care co ntine substanta odoranb in concentElia do.it6 Acuiratea olfaciiv; esre invsrs pr opo.tionald c i..n.entdia sub*anieL od.Ente ea s *uatia o factiv6 daca arun tl

mnh, nF .aE mate fi ftr co(drar de xto dmq/m.;er proporli I'jnd folosir hfme in m estec o lr t 'n pnh' a * depist uq retan (inoim), Dra;ta O *istbililate fen n'. marc o avem cap b n (denva I oroa cpur crxar ]a o al sutfltu i), Dn punci de leJerc ori.Lc Dcntu rn.,l,d o Fr ru or,rarre,re perepr; ai ro;r mp.4 ire Ln pdh .akgoni qt num e seDcji 'tEle \cesrea 5unl ad sJ,rr n,/.c si r o". ce i mai mllli drnre moquniquslativitui ti stinularide dojsau mai mullistimulisu*a1 v ai.hiar sj de unii stunuli ousr,tivi car. nu irrrd pimari, jns.6 de obicip.edo mina una sau-doua difr v Simturgusr0lui a. rohrlne a inroma asupd cati itiiaimenteor inlrodue in qu6, da . jnieNne sijn id an$nrea ref exi neconditionata d s{.el ei qtande Reccprorii aoalzalorutui susrabv sunr chemore :epto.i. reprezdnbtine muou.r ousb tiv siruari la ni Afa zatorui IJ!stat L, conbdur dihre subsrantete sapide 5i celulele re.epldre dle mugurelu qusbl/v \ e prcdu.e o Llepe dsfel: subslanisle chimice s. q. de motaclle proteice receptmrq care palrund io m embrani mi aoviilor si desch d.anale i.n.q a.este4 odall des chre periir pahndef td rnrror de sodiu .a.e vor 1or, nt/dluluL de re..' 'lff q'tu!""*.na,"@ a'Exdti nary d enumsari. lonii id at do nernj * :tu io nucte ul sotib. din butb. Ard i deurood.m lor r in rud@q dupa Grc + sFe rdldmtri 'nL][apb :ituab in paded inferjcd a qnului Nst.entai se/uaria p,rndra dearst tde;iinrtea subsbotc r chiml.e spec fi.e care srimuteaza receptorji pen a susr estejnca ln.o molct cunos(d. Au Lsr iden fL.dr cerputrn B po(b,/ su probobt r(cpr.n ch ,elu pap'le.r oFidu!e.a[!'furm!icir.umrlare, rqr.fl,,. r roloi. Llm mrroJe l',au aa oao,G[ 1r'lo.ne nu au mugun glsrdrivi Muguni glsta[vi du fma ovo data (fi4 ,j 6). li shc r hr sa*y ell'le fmn!e, d< pre'nb tapou L! plLu bDt d .plutettr qusbL le ?i.a un 'nlcruql ..r$. rm'naji neRok dte nen fiort,. ido deln rd z.ne,d"..i"t. -, r Ift.pii: un! adumit r p de sust fundamnht(ris 4?). anrel' l4uqun'qusbri! sunr dsrrbtr'L E

suDr4f.trd lLmbr olrllann 'Fb47h4'@Feaqdd 'ltctote pmgd ptaclcA dilqitd.r tutstar. dnd rruslllive Rffigt E Un slrmu pcte prov(a stuaha oushdva n!. ma da.a esre slubl rn apasau eti-va ce,, neL 'n ubil' nu sbnuleaa muaun'.usbtr' cuiHjttdl ds qi palru s6run runnamenlare ;>kil,r se D.i robsi unete ar'mnre, qcum bu.dhrie oteu i i sufrl de srepfrut ReonoaiteEa hor produ* dupa <usr e Doale rliu legandu o s a b dhii subiecbluj si oferindu.j diferire alifrenre cu gust camctendjc P..h demoraG rdr""'i, .r.. lhe "*-*d ainL u-"'a" *

S.ler.ri.4 Plzoul *nsibilitaiii qustalive 6te rePr@nlal de .oncenlralia cea mai slabr la ca re stimulul pn auce o FMatie 5i varid, fdde mult de la o sdtstanF la alb e$e mai iidiGt la .ele dulci ti nai *aui la consi&E ca pr.gul csle dare Penh! ziar ce Dn tsu ch'n'd e'e de este de I q/l- in OOOS o/L h o L.mFdtu a sord'lor de 24 C du gu sL Brut!.iie pa.alde eu prea rsi Dgudatodi de viiun pot deos.bi pesre 3oo de tunica opaca, reprczinb 5/6 dii luni de ai globului dular podenor .ste pedo.ab abr hp * fibEle neaului optic, .are Paraseste gllbul dular. cit si de aftera care ioft id slobul(ular Tdn@ mdie va$ulard, prernL trei *sne re care, dinsp.e posierior sPre antenar, sunt cor.id4 cor Coroida * intrnde p.scno d. .E ffla ca.e rtprczinrl l imib dinte.o.oida ri .o.Pul ciLid. ln par(e3 e pcle r;, csoLda este pva,ub cu un . nfi.iu .! .a bulb olIa.tiv. buron oLfactjv, cil olfactq papile cali cif.n.e pap le lunsilome, paPile foliate, papile fi llfome mugu.e gusbtv, hma ciuruita, cl+sbuv si prezinrd, Corpul.ilar se afli lmediar inaiotea o.eisatrab i. sd.tu.a s, pr(eele .iiare 9i mul mu*hiul ciliar este fomat drn fibre nusculdre ci(lle sunt in.frate de paresimpa' 6b.ele kdLa.e sunl neruaie de simFt. tic. iar Procesele cilia'e sunt alcatuite d n aqlome.rr .api e nelede. FibEle in pnndp* a trr@oftcPtori b. intffiptoi c. .hemoEegtf< d BffitProd .,ci d{#va e f fij.t:lls h tuvelul suidu' Iui ftrc cabal ir : bbd drdis al ceelelulul h t Lmus c hipobhnus d lobul idpoGl al remn! a un;ld! cl l.le R{eptdii analiatdJd olJactv F gsradv sunl /risul este o dlahagma io fab antenoard a c.istal' inuluiiin mill( pranta u odli ciu oum pupi6 lrisul are rolul uoei diafiaqme .are p8mLte rcgla r.a.anlibtiL de !0nrina ce sosene la relina este repr@enbia de .eiini Ea este fotosensibila care iealized r{ePlia 5i membdna influx de os lumiiosiin stimulilo' tanslonea serab siPre posenor de ore Rerina se iotjnde zLnta dous .esLunL imponaote: . pata salbena (macula utea), sitdala i n dr.pirl axului vtual. L? nivelul ei $ gasesc mai multe couuri Tbi6 hten$ Ed|ffi ak

b. bipoh4 analiahiu olfaluv smt c P*udodjpobn { Afa Tarnr.j !':ril Vcdea lumized d\uo 'l! 'ncuquctor !!'5d4ab14 nu numa dire tonld lz'ol@'cd ' .enllerea lumloorbtii, lomei si cdbni ob'ddq dar rijn orish.ea ii sPatiu, me.ther@ Khilbtului si a Cllbul (!Ld {fio. 4aI de f.ma aPmx mativ sfer siruatin orbiL. Peret.le slobuluim uhr este Lmat din hi tu.i.i con.cnbi.e - extmd. medie i inrema sidin meiii refins enre Tmio ensnb este fibr@$ si fomatd din doua porduni inertale postdior s afla { letrc4 ia. anteir ca. este nad' Fne 90i din infomahile de rftd re o imp.i ll'-\ att , '--\l *a; tt. " e Comea este lransprenb, neavand dar va$ de san a.eid st.ucluB $ numer.as. tLbre newcse

Fuocta ph. patb a dnat,atotu ur uzual ene.er reperea tuminozbrir fome , .utori o bie.tstr d n {O de drmh i dsrarin (cu u de rehact ae zj de d'opini) simptrnddd apmru d,nptnc a t (hutu {o ^pr o pur@ de rerE+e d aDormL! d drbpkr. htar .sre floal dn mm+ r pu* _-"-ri, pcrerrcnrder@oenCft16 o F+19'sdeEh E'-u! @'F I .tur 44rp& r@d!"*r 4.d;" "_,; dftbt coocavitare mu qor susrnere 5iQtute de Celulele cu bastonat sunt cetuJe n@ese maJi trcate in numar d e crca de m, ,ade Basromsete e rma & .on sj de basbtui Le u e biootare !;r, b tpolare li atura de a.esrea, r ma i@sesc cetute adapbre penrru vederca benr. reprzora t6ut de rerre a nerui ;dL ;" rut,r gobd (ular r de hrj?m a mereto r alobutui h PaL @dd nu e{sta etemenre f.id;nsir ts ln shctura reLni e deenu IO f tr@ rn catu *,nurne5. tret feturi de .elule run(lonae dnak ,n t al, smpuft .elu e fotoReprGre, cu pretuno.jin basronase in cenfol macutei turea se an6 o fovea cenLilis _ .unai .u conod .pat. crbn, sirudb med,ate inferior de Br, n de aprctumdy m de doh,,;. ."* oph! tdrT frm ,n fab rehe! R-.ta F;hh are un de b o dsbntd md mare de 6 n e vr rtrr,a i r / mm in sp.rete @EUtu, .puq dand F reh . ,mqm rcata md m'ca ,, r6ru@ra C a puiar de rcr'a.l. a apaEt,rru doofi. ;uk apdm

reFi anrtr@e J 1mft,. Totu;: cn,brrnul tu pue bd, e* mu I a!rric tnduhd. ta hid dm eM de cubft a&stua & .unveqenb qade ta vatera mrmd i;20 d" d'oPE csod pnvim ob E.te 4flare td o dr[d^ fr_ mtrrchiulu (llidr Gqanut acrv aJ a.omod esrc mukhrutcitiar cand (hutpnven a dsnu mai naE de b a mutrtxut ciLar es mentur suspsso, 6re ,n kn,m". e-*ru o,n"i" kneu ie (stat.ida romp mrnd crsG/,;, .a rerrdcre a crisblnuu niq@dtudsL bGF pnv'm un ubi<I. Acomodau a Jdroreaa eld+, c' bui.dsblnulu! dpaEru u sul@ mpdlanl durae @ tu de .u/oud kk ftnti, @ti*nn ortre5,j de 4 Lmd; A.onodrred(fis 501repre nra vanara outenr , I de Ceulele cu conun, de aqmena, celute n@o,e m& numdrde 6? n Lc 'n gaibsd;jn ro.r ' .ate rn pdra fova renhti5 exj5l,1.ma, (onurre sunr adapbre penh vederea druma M.drile .. @ffipdenb unoara Fftinl! apce sunl repFEnbre cmr.tnul pr.nte. (dtuald Crb/srrdlare loma uer tenrie b,convde rEns nle r de o cdpqtd et6tr.a _ msratoda Cnshrnj sk molrnur ]d t(ut eu ptrb b ,nem de [bF .ae a.atuesc [qamentut susptuor cnsbln,j nu.6bne %e *nqvine nutrb e

laonnr pnn dfBuE de . Umm..a Corpul apor esie u tdd n.Jor rea prk<tor . .d.e e !d.oj rrM.pak.L oc"!a roae, s'luat6 jnapoja cnsblnutui are o fomd sferoia a. .onsrsr.nia c"_*" J, Fb$ ^dr&* a b d,d4 h a!@r"E

mi.a de 5 meti. mug.hilL cil d se nrnta.b si .eLartu {ibFe lisam.ntu teisitn.a din cnsbfnh scide ia. JdoniJ Eld L rrdl. . isLr n * br mbda Ca omaq purered Je .oiverganb c.ene L ! Cu . t . anii plteEi de .tnFilenb s . le dd ,....nsblirul Jrlire ma lrtus si m arj. ntrmib prezbi.ple (p.Prbi!e) Punrt lelnD!:pr.ptl d. Nh a.aFved.m cla. utr d,i<rr .! elod a.rmnii! dl Dr?.r rr .rin PundLL..l mi rPr.Piai de.thl la.arP _Jry Asrirrmdnsmul esle !n \i.jr d. rci.acle d.l.d erstenlel m3i mtrlb. rde de curbui .La nrPEteic conrei A$nd m meoJiar .r Pur ai.mila .!mrd vd nddnr i l.rmra uni i '.aqir rctni.n. d{la,e pritr! tlr.iee 3flde Ln n,e, di.nl spdt dl .ocspofz.in. A sbqmilsmlL se .o e.leau ct /.\ g v{em.d tu eird de ic.morlde r.n.r!1ibn...!rddprdnm eira a 25 !rr! ia' tuni! ren.r trm La 6 n d. rh. Ac.moi ed ede 0 a.r Eler n.d d. ..rr ..ni.ili sL de cni.! relelr .vaddq.m.ni srFir .a.e P,in intemedilL n!. Pd'r vesEbb! p riinrp?rr. :rciat n.au Lui {ul.m.ior din nezen.elal ..iirid: .lrhdr m'n..hiuui cilirr La padcipa s cstiicolj de a..:r:\f. 'ftala ! nndato !! atrE .aiidn ana- !n;: pnire tive.;. dcsplE! eid:r padi.ipa s n $hiiinsului !in!F.h e:tu< r sl:.b!r: { ar lie flexr ptrP 3r iir lir est. !n .enex m'rli mri simplu. r(uhrii lsl:ir lnit de rnj.z4.d rr{ lnc p:1ci,. (ld i nsJL,i :nr: ii lid..tu(Qb i. sa mus.hiJ: cr.erb ii iEen.E;r .sd@nGm LL c ln h njn!L,:.u Retnr este *nsibila a Ediaiiice(t!'n.liei.a.! lmqjJnea de $da crpine rte 190 s 7 70nn Rd(eplir vnuaa c.nstd in rtisf.m er en.rqe el{ t.maqnelc d luLnii ii I ntur naa.s A..sr pr{es * Pllsrk forxhimic din

rerft ...hiL, 5pJiele cerbilL en.rir : .:- rhJ ts:tu L: 1? nim io +,. rr. t!rrbr{i..rPr$teLd mosul. f.bensibile lpis mai muli [pun: de basl.iar e eDl vt!a), .arc suit d. c. ]t n un s nsr fel de ! !: mcnr vizua nuirlt 'odoPsn; iodopsine ei,enea p jmenii I,lnind rolrfteptr. Pr!.esu rol.r{epri. esre idcnt. a c. e d.u d rjpu d de .e trle f.t.mcc pi!d,. PismenlLt vlzua ibs!$ ene.rl ir.id ati.i uminrase 5 c.nunL..rnl i lreitehr .-. .. --:a :arb d mri Prtin ce 17 mm de cen:J ::: 3: i: LP:nld .bie.rde de..hi penw . : r::-:: .r :riri{Qi .d, tr /rip.mEkr, dds..nprne in ceLe d.ua c.mp! pismcntlor lizuali. der vat de vit nei (c.mun mina A) s 'utLr.. lpsinr ({lirerr. ii rln.te d. piqFcnrr vmal) Deraft.e pisnrentul h .e padc din sh.tur rre b'dEi coiu.L!' i ban na*i,r de{ldt]dNre: e delemni modifi .ari ac .oidr.rante.r irn.. se rdeptcdl.r vtlal e e lmfre mar Bdsr.na*ie suit mull mai *nsibil. dfrdi coidr. Pe rl u 3 stimua o ceLua .u bastonds 61e nLlcen: S.DsLb Lrdted urid. de a pan tia p.ten tiaLului .dePt r eneqia hiDemerqb

b*@*Fd . dhtr /nr.t 0ipomeb.pl .-:.:. lnle dr.iDa de 17 mr Pssdi r'::: iE uneL sinquE.uante de lLn iJ Adapla reptrxild viaali Snsibilibtcd celLle oi.rore..p i. e esta.u abt mii ma iDi mut pi@enL cdntibtea Je 0d*i1 d r ..nlr si b:n.iae va nra in fun.te de erpunere .r a lN mLna su iiluned!.Pn erplneG. mrltimP laluntri:

2Jtemica Pgmenlul vrua aiji din c.nr. . s din Sasronas.eiedes.h}siircrinensLopsi ne inphs .ea dEr m e pafre a reliienu ui lsi din .onui sidin !stona*)ene ftnsfom dii ! tanrna A Asrfi 5.ade concen'a[d p sm.ni ff ftul, iir sensib i{atea..hjr' u il: umna s.dde A.es p,m!s e*e nun I id.pbrc . umd vederea ilLuma (r.t.p.a)* rdte dn.! ar . tu c.nldlor TripLi d. adapbre ra Lnin, ene de 5 n nui.. lnven da.a h n divid sb muli tmp in intuneri., retinenuL s ops ie e d n ..nun si din b.n na* su nt c.n lear re Ln piqment vizlalj. D a*mened, vibmina A .ne n velu ce u e or b pdft nin rehn6, br a ll ea neuron rn avnamrnoz A se..mp(rre adapurea la iilu rcri. ReduceFa ved.ni d ume aste nrm ta he,nem o pe ara celei...tumc oicbl.pje Vedea albne!ru 9i v.deB aornndcd Si mu larea ban nae .. polu.e senalia de umina alba, iar lipsa slimuLani. enat a de ie gtu Col?urile .dre reflecb roa re fdiariie lumin.ase ap abd, ia..ee .ft absorn IraNlomab in rciinen c.escand astiel .adhbtea de pLs mdt vtuai Acen PI(es esre n umil dd4tdr ld rn ruiei. *nsib biea liuibasron.s la iilme.cesre de ,<i de oi mai mare dsar h derea rduma Gc.i.p c;) e{e a5 sumta de bn iase Iid.rur.pri.ijunge ametaraantrrls..lPulq.nr .u al extem) unde malodbtea librelor lra.[ ur o0[. td. sinaps c! ce de a Llllea o.u..n. al.;ruiaron se pr. pasa spre s.G4..e.ebrala s seleminainlobr !..ip c jn lu rul { zuni cahanne ude * and dnre vtualc pnnan si se.unda.e su rs( irive ..lulelc mu tiplrare Aio ii neurcn 1.. mu iip. ari oven ti dirr .ampu intem a re biei(camoulndaL) s incru.ireazi. fomdd .hj,sna.prica dupa . e alunq Ln ra.iur op i. .pus Ax.nr p.ovenrridn..'putexreii dl .etine icampur emPoB ) N se in lmcLulop i. de dceeai pade. ueNL opi..online lbE de la un sjnqu, llob o.ua( in tmp ce (ac iul opti. conine fib.ede a antr .chr. Lai de p roare hdiariilc dq iu nrclie de tipul de pnre.t !i zual pe.are il..n!n Astel eiista conud.ae.!.ti rr pqment seisib ld.ulo ea nsie G .o5ii) ..nun cu pilrdenl ensibil ra curmFa wrd a ( .. nun veri) si.onu i.tr pisfrent seBsibil a cu. .a d b61ra (.con!d albmtre' ). St dlared e$ld a c.l{tr r.L tpuri de conl. pDvoaca senzaGa de alb srimlLdrea unei sjnque catql.ri ne .orul pr.vdaca seozarid .u drlereni *rali ap negre Srimu area .dnuitor prodL.e Culoile osl albastu si vede sufr .LLoi limare furdamentde. Prin amene.u ror if d

ile le prG podL e pot .bll e tDie cel. alte .urori ale sp{tntu rn.Lusv.ur. ea ar bi. Fje.d.e cut.d din sDe.lru ijcoE sPuide o culmre co'npLemenb.d c su llnnl dnte deldele vederii (.rndtice ene .un.s .ut sub dedumi.ed de dnioris4 P a u din nasleie .elule cu con .orespr nzarsre uneia din ft ccle te .u on f"ndamenb la rzd vetrt irJsesc .eiuLeLe .u .on sens b e la verde s c.le sen apare aprcpa rr er. us virsie la ba.baij (ge n. I eces va X link al AD.oximativ 3% drn p.pularia na{dina RepEzinta seqmenllL intcmediar a aMltaronlr vnud (fig 5l) R{epiiiicaii .pi.c sun r .etuee for. se6ibLlc.u .!r[ s ll3ionde Neunnull$ afli Fi*dtuL pund de pe Eri.a iicoEpunde un p!i.r spljc de proiecn. cofrca, Aria vtudl a pnma.a se int nde ma a es pe ldb m.diar6 a robitor o..ipibti d. . pane side al b a s.Lurii .dlca. ne ln lurula.esreid se ana ariile vizuale *cuDdare iu dsNaive Li rivelu anei vizL i e pdma.q cea maj i nlne rdp.ezenla.c o arc mdcuLa: a.eask ocupa .eiunca plsed. a a tobL ui occipibl ln snile vhlale 5e reaDeda scnzara sip .eD. la vhala resptrnv translomrarea slmulil.. elecri.! p.m li de a iive ul du c .r l.lorc..pl.aE in emnc Sgmmlul ordcal al amliaroutj viaal a

veddo bin@laE a stdco?ica Spalul clprifs cu privn.a se nlmene canrp !t$l Canpul vizua! Fiecatrri (fis 52) .a.e se supmpune in mare pane .u dmpu vtualal.elu lat mhi Padea.dmLiJ: ce.I d.Ld om puri .cprczinta d',p!l urTualbintrlhi Oice obie.t aflat Lncampulvizualb nmlLar {hii corcspunde un.amPrizulnon(u/rr t,/ vftald: bolnavu rede Lde.el. +'nrifi.at d cuvLntel...Lt le (mediabn chimici) colineigft acericolinj elulie l/lm0m eventEl atlpioa IC siadrd erci.e - ad.e nalidl (epinelrin.) solu! l/10 oco su prLcal?ina z{ de ctPie 'DqM5t @ cfr.hiui Refled esle polisinapnc nsLcprv. CljpituL, .6spuns noior de aparue e p @te pdl!.e pnn ahn ldea comei a vait Reflrul nu e produce in @d Dor l@iuni bulbop lnrift ale nucleului suibv al tise menului iu ale duii olta mice a aceiuia Detdn ilrc .anptird lizql pe rerjna fierui o.hr. Aresle magini fulneaza pe scodd j nh r aq ne unjci Prtresu de auziune codi .,lt eda p.sjbil rufrar J.., im:linire retnlene se fo.neaza in !u r.le c.,esPondenle Acest prmes dE fuziuie a im:g,nilor jncepe a nive lu co.pi lo. qenLculat laien i VedeFa bin(u ai .on Iera abiljtatea vededr in p..,uujme (s te.e.{oPL.al. E trp ea e \ zld e prm e d.fem no orbnea D stuqeFd n, or \ zuae r. unddP Pr.du.e ordid f.m Luctdti ptachce 'Dsiadobdd tr a n4aiprial ' de disclie, ,^.Jod plmttd eu tu.ru Se n..s dhi de vit- (de la abatorl tus, taMta pentu djse.lje Lup4 globul ffi gisimq de lduluL conjundiv si de nug.hii extin*i 5i * obsNb smeea si {leotica. C u ! lama eu o bit tudul se inciza sderob@, pe linla {uatona 6 pana b corcida, con tiouEnduie, cu fdf(a p6na la rljza@ une kiotun .rolaE Sclercrica F st [on@, ]o ev ebi si * prinde cu ee p planseta Se obsefrl .oroida S indepaftd com*a de{hizandu6e 6l' fel camera anrentu din cde se {u.g dmea de or4a

mhr, de ,tiit de asdal inc3t $ lrd irc.& Se ll"s@ Pe taba r@ vtntunLol in ce s lnsetaie drDtele denate oberya irisu! c4e deLimiba, pupr a. DuP6 indepartea fisului, p.ln hspadta cislai ntLui laele de en' pot obseNa maola de4 pata @6a qe de anvelu relne! S. x@ie cns blnul)L linandu deasupa unui tert aoftta marirea lii@lol s? d6pnnle apoi aisr.lo ida Dupa desp.indeEa .risreli dulul vede.oipul vilroe cu o consisbt, caEdens pdt e obseNa reona tjca prin indeparlar@ caruia Se apcd t e * * * ,lod d? LcrL Sdbie.tul esle ast jd faia unei su& lminGe ii i * mped trhii o o ee da ne Ea: cca 3 minute La despdndea ee.fei subi{t'il rr buie $ p'ivasc; c! dhil l aJg de*hii +r. suM de lhina S ob* a ca pupjlele suot dLit d,lite (midn aza), mica o6nduse in .tcw seonde (mioza), lmina jnrens RoluL sbiemului nesos vegebtiv in codlrlul relle xuLui pupild e pGl e pue jo evidsia pe (hi de b.csca. folosindu* sunsiate neurcraDsmtdbarc devnind puncrifome la o 'Ddnotst@ renenbl !{pihr 6e la.ivelul pupiiei subiectulq .cesrt va sia la 15 cm de tabla ri va pnvi cu m sinsu (ni l@l aminti! deplM o claLaft (hi fi]nd ac.p6il O ala oeln aba in hds fi {arei In[ de pe bbia de la mf gios s'c cenru cdd subieciut ce jd tot tmpul er pd mstu ui pnvene numi in cenLrr muia ca a Ps h@j punctulrespdiv. L cput cuLlfta al ba (m. pucrele de p late lioiile, obunrndu e Iinal o foma Sometsic6 reprsffid dmp 'rl viaal mm old pentu lmim albd PsLa campui vedoji rice F vor rolosi dete de di loiie cuoq p'imekle acestod vor ,l diledte de cele penh lumitu alba L a.elasi lel s pMeieat poh .elalaft mln Padea in pds, * *m

mm

lwiictrieiij Tuni medie a globutui ml sle lomata ditr a mDUlciiar b. c(re c irir d corcidt ln aEuctm retnei * qa$* clule a runclioale t de sugjnde c *ioalE d de Mialie Ilw.Fd notdk a dobuluj Gula este @liata de a Li.h6 medh esle o cav tate pneumdi.; spara in stinca rempomldlui Pe.etele laietul alurcchi medi esle reprerentat de lmpdn PeEieb mada p.dinta letaslta otata si le reaskn ,oruda r.a nivet! peEieui dred.r e deschida r.npa l& Ebtachrq p.io .ae .a s tmpanului c.munica cu azofaddseLe A.easb comunicare arc rclllde a esaha p.esiu nea pe ambee fete ae timpanului dddoldi b. dbdu\i ctd di A.dodd@ se ralizeaa datonta: a aparalului suspensoral.dstali.uluii b,lastjcil.lii qislaiinulujl c. mutchilor oblici infdioi ti slpe oi d. mug.hiului e An.|i r.spunsul coEr Mugchiul cilia *te fodat din ffbre a sinatei b. oetedE .. mixte, d bl ln acomodarci d. special, Distanla cda mdi ap.opiab de Ia cqe se ved ciar, fara acomodd, esld denumiL: a fov s centialBi puncr proxrrj.. macula lul d. punct (hi ie in ite.iotulsau un lant ad dt .,l .anu sL scariF au f{arc cte un mus.h! musch iul c ocanului care dimiireda vibrdtj Le souorE pltcr nice $ nuschiu scanrei.aE le amplilid pe cee sa be, regand liiensilited Lndei s.nore UKh@ intar, ese f.mar a dinrun sislem ne in.dpe.i numre labnint.sos s6pateir stinca rempo .alulli ln r nier.r rabkintu ! osos se afl. Labttrtul memb.anos inte abirintlro$s s .el memb. anos se Llrech.a medie conl .u at de osc Bra .i..,n,l t Labtinrl os.s ene Cele a..nmr canaee semic rcularc osose sime.uios.s. conun contin pigmnli Fosibili la cul@rea a rcsie b. alba3trai c verdq d loate .as punsunle sunt corc.le. Celulele

.u te cana e se'ni.i( a.e.ed*s.dflainpla Ar; zdr , Li ,ir:Llii r. !.:Ji!,r r' in h nery.ee.on duce impuhul neml acuslic (cohleao respe.tv ieml venibuar Pe tai ectul ne uluicohear F afla tu Analizatorul acunic ai analizaloru poz ua co.pului in rcpaus si mis uEchea intem a. Fi6aie are cate vesiibula. pen unsc si fomeda perechea vlr de neei cEnieni. Ufthea umana poate perepe undeLe son ore. repebie intrc anumih ordine Gunete) nr.ed;nduse qanslionul spiraLCor'li id. pe lraieduL neauLu yestibu krse afl6 qanqLionu vesii bukr S.arDa. CeidoineNis e! nudpe4rendic a.e unul pe ceblah fiNde canal emi ct.ulai s des.hLde la o extemita te a sa print o drLatalie ma lalga. numna ampuh La ceak ti extre hiiate candlul aote. sa uneie cu ce p.ne'ior in tun canalcomm ina nta de a se desch de in venib u a.L.u os.s esre sruar anleior de vesribu sipE z nb o fom; ..nica, cu un ar oso s cedtral, numir co lumela jnjurul.tuia mel.ulosos.edLred 2Lt tuE pe c.umea $ p nde lama spikla osG$. . c este int.egih de membrand bazila.a a labkintu ui mem b ranos si membcna v.stibu da Re memb.ane cdmpadimcnieaz lumenulosos in 'tuno. vds tibuLam, situd; dsupra memb'adei vesrjblld.e rampd timpanica, sub membm.a batad, si caoatuL coh ed (me .ur me r b ranos) i ilre memb.ana bdila.a, membrand vesibu ai riperereld exiem at mcL.u ur oso' Rdmpere vesiibu a a si rinPa n ceea.e pnvene anallzto lvc$ibuai e a.e fd. ia. cdndluLc.h ed, endorimfi. tloctia de a funiza idlomahi asup rilor corpului in spatiu pe baa ca6.a declased ; tflxele postlc e gigesluale La aceash lunclie mai panicipa si infomali La cules e de La recepi.'ii muscu hn kine.tezici,.ut ari (taci p.esium) si opticr PerJeclron ea apa.atului acustic a deleninat del volbrca unor anere jmporGnte ur echea enema cea medie c e nu au nicj o .e atie cu apa.atul veslbular Ure.]s nad . updnde pavilionul Fi .onduciu dma sptala

de camffc situde un spatiu iber heli.olrema Labninlurme,rbaros esie formar dirnrm sisred a$ spc va uldetcuu vesibuluLmemb.anos este,.rrut dn d.ua cavii:i uh.ua sruab n Prne:.uPerod cana e semjc rcu are menrb.an@* (r I .analul c.hLed c e.onlne oqanu Co.ti,.u re.eptoriiacusli c. OrganllCoid este ale al pe aia bar ara lD .entu o'ganuh'i C.rl se 'nemb Ease9te m spatiu trj a rcule po.,erre I 53).

rj .eu n .e.e Codi Ld lrr sprtlau: de sunne,. r !!ases..cLucL. du.ltrve LaP.! br- i.eulen.a r'.a*srler mindi dcrdni.E dLe ie!.n d ner.nLlr iin ldig e dL susri,ere ltrn.lu eJre t.ire et de f;tr.len p"! .p.a a ..ltLelor auilit!. se lases. r tr iuditivi .a.. patlnJ ir me nbEna . e .ellLele ile n,sr Era Dcasuprd.il l a ii!isedflr jii l:bintu me',bdi.s lr lt.uld si e.! i se q:s.n..d., nr..!a FsP..if uti. a,rn scl a fomidle d .ede d. sls :neinbraii bdala. p.n. .dc suit d sptre .c uli rtr Sunt situ .u cili. Ld pr L I h^, ses. d,andiie : e nlun,nLi i n !r,!]l.nd vcn bu S.arpa Ci lii slni iru.bil rn nEmbrana r!1i1.. ii .ae sa.ra gEn!|. d.. b.nri le nlmiic oli liie cFnee;rnF re ..: -ieLnd,npdel. .aEe..sem.robrc m.mbEn.dsi suil Ln'd. d l .. lLr. dc sudinc,. si .eule se.uirie b p.Lu ipica ,eLr eeseruu iep,e?jih. . cpatuf t Lrti..!Po ; oelatin.a5i i . p.LLbaza se !r. dni.c al. neroi or dtr sa,gt.r ren rbl S.dr Segmentele inte.mediar s cenLral Calea adsuct Primul ner.r s. afld in $ ,!]l.iLi :ptral CJd Dend,irele pri,nulli n.uff djtnlL :r :r il DdaLc !o.! d LVLed ceuideaLlv ea relFn prcie.iiia ii !tu] rmpoE s!p$or (ts. 55) neurli d nfen.r rndE se qasene. lrea n.urcn A .ai..u{i.e se sas.ne in corP! sE as..die.. i lurrL3n.r Cal@ vestjbulaa r)rmu ncunn se dfla ii gan f.iul lestibuLd, S. pa DeiJriee Prntu i n.uftr drlr]]] La .eLu e e si7.r a e .u .li din md.uld si (esr. e Dnmdste aterene de :nm c

s.:[i d i secuida d s]u dr aria Ld Piturt I .eluldlr aLd { !e .! . d a\fi tirera ndlu .rhe .d. s. xl,,".irr^.p. .eido nu.. LroledLlleitr.: d.rsa ) d pui..liCa r. qa;.n. r I .i ncur! Aroi! a..nuia sd ii., L .is.:ua liFr.if. r.r,rda u t.e.r as.4deil sl i bful L L inpL,laE ia. arinL lormedd h,num venbda.a a pe.E.lr i Vll. de ip r .Eri.ni (n.n L lei'JL a ..hrea.) R$uc Eni[ da 3e idd,PrPl, sPrc ..1 pdru iu.e len bu.rid r bu b (suren.r nrdd,l.iP E slmediaL) La a.en nrvelse ati.e de i Lean.u 4 al.a rp*ib! rra s de ai.l pLea.d mai du te Lsc .tus..uu \eslb!.srina sp.c midula (.ni

. Jasci.! ! vesrjbula.erebel.s spre c.Ebel (.o b.L.az e.hilibru sbti. n dinamtrI ': a s lV din mez.nc.Idl s Vldin pd;E (conrr.ha& mif .ai e sLobild dulan .! pun.l de ple.are labi. ntic); . fas.icuLul venibu o.lalamic spre inlamus d. aic )rin ijbrele rilamo .orticale. se p.oje.leaz6 pe Mffiimd Reptki !rc.hea sc*tu d{a aju uj in hp dinte semna eLe acustice .d.e inta in cele doua ufthi si pnn di ferenta de inte.silate a sunetulu care ajuise la ceLe doui ue.h Frdolooia dalit roilui v66buktr AnaltratonLl vestibuar are nlul de a i foma cre' ierul despre p. zitia capului ld spatiu si despre a.ce rnnse dccibeli (l db = I dync ) Undee s.n.re suni p.aduse de ra.efer s cnn densan ale a.tuu siau ca p..p.ietati lun da, nefta e ' rnahima4 deteminab de te.vedta L ide lor .,nrcnsitaiea det.minda de ampiiudine. '1m6r!l detemind de vibnliie monce su pe n! d. inte 20 si 20m0Hz siamplitudiniinte 0 auditive umana percepe sunele cu fiecvcnb .u sL c b ui ci . .omp.ncnb impofranb a mecanshel.r cde conbibuie a .esla.ed echilib.ulu i, aldtu.i de ant zdo. i kinesterq vnua , raclL si de .e.ebel e.anF I nidre sau ci.culare a care a.esta este supls. SimtuLvestibular nu esie p ropnuzjs uD simr al e.hiliCeldlele seuo.iale de a niveLu ..ganllui Cod :aEfor ma e.eqia meca njca a $netel ff i n mp uls ie r ,E sunetuiesie kansms pana a..qanllcodi. in.e )and de a nive u pavillonu ui urcchLi, cdre.apreaza I :in]eda sunete e spn .oDductu iLdLLv erre m La ca ratuLa..suE, unda soo..3 pu.ein vrb6lje n,emb.ana hpanuLui .ffi, la rsnd ul sau, antrenza lantu celor reL os.i6e Pet ntjiLe timpaiului nu duc a suditd3 : Nmai a. s.adere a a.utiliiaud iive a urechii rcs Fiive Uida sonora esle lransmie maincpafre, su. v feresiJei ovale. pedljr ei si .ndo imfe V Dtiile =s ? prcsiun e ae eid.limfei lac s vibreze memb.ana E ra pe c e se sasene o'qdnulCld Vibdtiil e membEnei bdirre a.treieaza .etulele Rseptoni macu an sunt sdmulai mecani. de dt.e lite srimularea are lm aGt in ..nd nii srarice .ar s dinam ce Cand capulsb nemiscaL otoliteLe dpasa p n Eeutatea L asup.a ci i s celulelff senzoriale, ca.e lri. m impu slri spre cent inf.m6ndu i asup.a p.zitier capu ui in Ep.n cu dirdia vect r ul s.avtatanal. Cand .apul s co rpu sufera accee.a linia.e onain te inaDoisau lateral), Ldee de inedie ifrpinq o t litele, care sunt mai deuse dedt end.limfa ln rns opds daplasadi AstIel e dcla nseaza la nive ulcentdlor der

.t capuluj. in veder@ mentinerii {hiLibrului p tGt; durd )ia --<\ rdil !e a cad .ili v.. sdlei def. :rin.tulcL memta.a ie.toda. nclinarea .il .r i nbo ede depoanueaza .elL'lele. in dnecla .pusd lc llemblana ba Ldra . . skudu.d compdiab i cu Gzdndo. cu codde cdrurr ii c.resplid parti.ur. -3tjde elaskn e siJe z.da a b . rczonarla ctr sunelee de lrecvenra ina lta J00o Hr, nilo.d membmnei ba _,rerpoh.heazi Oepolari?6i e celuleor senzoraLc ?sc lreonta potenlialel.. de acti Lne d hLpeQ.la rr Ttunilerea dim'il'ili audniv n.ca.e n.uron *o :trr dn sansliouuLspna Codi bansmi ie impulsui .er .2se de a a anumna zoua a membEnei bdilare r.easta sF.ialh.e z.n ala s pasteaza in continuare r a ce ek te statii de .eLeu aLe cai a.ustice Srnei e e :. . anumiti tre.venl. a.tveaa anumiti neunnj :rhleari coli.ulad e merrralam i.i ln acesi m.d, excL :liile s.n.re epamte in lrecventele .omponente la :relu m .mbEnei bazLare, e tansmit prin .fi.e t. ldenriicarea -knr med Foml]z), iar va.ful mc.ultri. '{rente i@e (2G5m N, cu \,r ieda Lnde viue sunetul se rer pnn d.La me.anjsme p.ncipale pdn derectare. dn(tiei d. 2.i dr dN(oh, rhArr)r.4

rem cat ca Fceptdrii macu ar nL dctec viiea de deplasarc a corpu ui. rsp(tiv a c aPlluL ci ac.eLeEla (cei din ubcula acceleratia odzootala i.r cei din ecr i vedi caLd). R{ePto'ii a ra u t ru ui v.5tibulff suft ri sediul unff .eflexe p.stune O mod n.are b.usa a pozile corpului ddanseaza rcflere cde ia mirca.li De teaza aldta a mentrderca posiu.li :i a echilibrulul Receproni oioitjc nu paidciF La menlderea echi ljbrului i n .o nditijle accele* d tr c i.culare ale .a Pulu i si \) i., .'.,h !r!a< o bdr i:elff sem'.rcu c dEll do cd !@n Flepi.r al celeraiiLLor c trc Creneb ampu e ij cupoL.le selabnoase care se ftprezlnb .Pl anal' respooebi de frentinerea echilibtuLu in.ondlliie lo. senz.rials drn ic Le ulare ale .apu ui 9i corpr aLele sem ci.cuap sunt eNcitati mecanic de deplasa .ea eddollmre. ori.e misca.e de . Lu L Cilii .elu a capului sau a c..pului airteneaz .aiatia si a camleld fmL.ncu are al de io pla nulrora tiei respective Din.duza idediei, endo mfa dLn a.esre canale va suferi. deplaere reld va in sens oPUs si!a iocrna.up.la in ssnsLLa.este deplas (ns 56). 'oblie mulbn6 rsb pinun he Recepiionarea miscenLor .irculare aLe capuLul esle ad onb inenf& cdnd.or.eml.k.u are n ccle r c spahu

u lftu d oflzo.ra .isaqib ) tinpan. leG6t.a roiunda,,ovab cl.can. ni..ka scanra, tumpd lui Eusta.ho ulrcuLa sdcud ab nt hsotimembftDot vestLbuL .ana seml .irculare. otolil.rqao Cofri, qd,qL i.r ScaPa 'ne. Transmre.ea inlactiei sc fa.e de la pe$oao6 La persoana sau de la animaLe la dm Tratamenlu ese, de rcquLd l..al, La. preventea raspaDnii inlecliei se fa.e pnn lratar Persane or boLn Rcepbrii maobn din ut cula d $cula de tcteaz' a vitu de dedare a arpuluii b. vitez a de deplasE la nivelul capulLi c a.clElia dizon' d afteleFlja onbntala. Re.eptionara miq<anbr circulare ale caPuLui sle posibila da tori& onenbrii canalelor smicim' leer a, in plan lrcnlal sagital b ln plan onzon tal si verti.al c h plan fronral, orizonkl ri egjbli d. in pan tEnsveEl 5i longi tudinal. O Eplicatj modul de hdsfrildrc a slimulului ditiv. lald si verticdhi Boala inflamatoie ce alecleaa lolicuuL pil.se ba.eu: etiop: loge. ie comp ex 6 s i nc.m plct eluc idda Afe.teaza in speca ad.lescenti Lneo.i.apala.d ri un aspect psiho socia L im plnadt l.feclja cu vinBul Herpes simpr+ c.nia d n apan lia lne i eruptii cubnak su mucBse cu dsp-t cdac ien$c (vezicule pe o bad eri{efra{.asa) . lir{lia p@ie Ji pdma.il sau re.drnla Se pMle t.ansmite de a om la odr TeDpia s e lace cu medicamente anbvnale sunt infectii ba.te.iene cuinnate de obicei super fi.aLe, benelicind de re1}!a de te.apic LocaLa cu dntL bi.tice Ap3r jn speciall a copLi. t Notiunielementa.e de iq eni si pato oq e lnaeciie lLng ce cubnat. pot n p.lvocate de der mai.firi ctre produc infecta.ea tegumeniaE supe.f .iald sid dnexelor cutaoate (par. unlhii) saudelevli di qefula ardida.e pot ale.t i ml..a*le manifeshta c nic prin inoree Edem 5i vas.diatalie la nivelu muco.sei s nazaLe obn.ucie naala

Poate avea frurjpe etiorogii si poaie tr acula sau wn c lfta sisremu pnn compalie cu vnez de producE Cmu pierdrca gradata a RepEintd opdffeea cristalinuhi dio ompmenb uj .rlc al olobului mlq cea e du.e ld va*lor globu ui cula. sj a ndLiui optic celu ele retjnine sbr disbu* iar ne v! o piic s pete atofi4 cea ce p@te du.e La o',bir, de lichid duce a compEsia &uibtii vizuaie, carc pdte me.ge panl la pierderea compleb a vederii. Acesb opaciliere e dator@a uoo. modificari chimi ale p.oijnslor din comp@lia.hstalinului, modiric6n a bor infeci i ir?massms CataJa.la reprejnh pnncipala .aua de pie'dere a ved edj. Trerrmentul con{a in ln depanaE .hirugLcal; a oista inu ui afe.tat si impantarea unuja adficial RepFzinta a doua Reprainb jnllamari n!.c*L conjuoctiva e rj pcte avea caue mulLple alersice, inf{ ti6*. balfttice Orita excma 6ie un temen general pdn ca.e * denumede once nf{tie a ure.hn sxtme ( mjcolica Outa medie pmleob acub esre o inf{rie a ufthii mcdii Patoreolj ajuN ld acest uiv e, de objcel pnn lrohpa Lui Eusbcbi. su.cedadd cel mai adeea unel amisdalte su d celi Cei mai su$eptib suot copiii, rdde P6te peMane de onc v56ta. da. 95% dr ca?url apa La pe.s$ne e de psle 40 de mi Claucmul esle c.eslerea pr.s nii inh4u ae UnG rea ap$ nu s dren@ corcspuirabr prio sGtmul kKenl maia6 afe cau; da piede.e a vedeni 9j esie in udle maiplrin dsvobie d@Ke des.Ie.vsni si au trompa Euslachi. s.uria si plasr,a orirnt!. Smpiofru cel md iecvenr esre du.efta la niveluLuKhii medii, iar p de inflmb de la acest nivel poate duce ld t upeea

atie Ssmentul intemedid alamljat ruluircnduce impukul nesos de ta asceodents c descend euiE d coatemle. t Drir.{r''b'aa e 'Ft.dp.d "p'demutd rfl \ l,podel asi n tMF,, o \"p'.,!L..1 Repio.la SNC pdn cai: a de supGlaF canp'lui raepto. peniru ssibtjratea curamia: a esre in rpon dte.r pDpodi onal cu densitalea rdepttr oq t esc i n rcpod rnvers p.ap.4jonal cu dens tatea d eptorilof c. nu depjnde de densirarea re.sp bd o( d. tGte r;spunsL.iLe sunt gier ite CooaDadin sransacupdnde unere srldun ae smen rului pfiferjc a anatizaiortuilnu l ia. cea dn dreapla, fomailuri care iDft ln c.mponenta ac6to A*iati fomaiiun le cu stru.t e co.spunatme I .dm a mhd.d a pab gatbena 3 tunica nedie 4 tuni.a inGma 5. anexe e slobuLui mula. d. coma ransmre e um{tra ap;s . n,;.hii*ti*{i i St blill daca enuntuile le9te prjn conjun.Ua .dedft.e sunr adevamte su talse in cazut in .are le .onside.ab adevaEle, .letdmin4i dad intre ele eiista su nu o .e alie de cauzaltate P erb o.(r'qbri.l*d4 + ddee,.n@qe.d'-dDd, Lrp d.era e ,r*atub jto., . L1 e ds,. ri o etuLdd. ,,\roqb ode URhea intsm6 este lomara dtnbxn sisre m de i ncaEd d umiie lsbinnt osos, deere.e i n ntenorut aces R*plondea de A.o .0" '",'o. ollo.lrla nu are tur n'i,etoaddh-,l.ld, dcde c, hhm Fr D{ADo rpno , o o.:.n.o o b r o.a. ".o.rn,.rt ti n --.1"opod.e hidtuFde.olEqrio Acan4i un e*u .u iema -Sensibilitatea suile o.frse provii de cilt anaLiatoto I vestbu ar, a miscantor ct.uLare ate .apuluj esre poslbib na.e. impul la canalele c rculft, ca.e sunt onenbre in cete reL itaou.i ate spaliuLuj.

m ,toou..- ptu.o,o"." " """ ,F,d , o"o,?c.noUotu% .o, componenb a flnctiitor de rekrie.

c':iiala a, s...Eii inem: srit limde.ir .pi ieiisec enni al. .d.r.alLL. Pron i .iiLd erz; ,jn.cL i i sanrle ti{monLi nrll lu bndni.hn.e spe.nc. .rd ad,re r : disr b de l..Ll snteTP si oDCu. d;re ard"i'i- s e ..nside,. itrd. enn..r n. : :. :: : :-:::^: ..i,ei.: .o .od nr sn.n! r.'!!5 .';nd tuL d. a r.sid 5i ...r:.na pe.ae uniala i. i ! taiea diaerrai.i o,naie te ca,. lc lnr. q..azi ir inanblu iur.l r.r jqd, !r! u )ln.+]i!l .. r qriPff.id!.il....rn. ri Fq cdnr.hb.Emtlli.elLrlar H.rmlrLi srn t . L,e! p1rt:r rpre rtrrie.c[ ee..rPU u 'msu +t, . ile r! :rish s art; u j ! f rLlE. f,.[. t lu P lrqaie.ar. ,n.a,a iun.ld llr i 3r in.Lr ,o*r"q l'.a"",s.ro t-. ..h d, --n., :j;sltr. r ii.hiut r(eri pn m s { t.prid r d. 'i.lLr uni neuD,i hiP.t afi!. r dL aLl.r lrq t : ! s .e e.! n-.Lsndr. n anrLi;iir. Prirl rE.re , r 1r 'r'nii i 1D t li Loan r ad.I I l.r Catn.n.500,i!] Ln. aL.rlu h din t. ob ins nih.iu (iniqdrec r 51 0ntiirr L,btr rm.rr 5i.e nt.flnEdi.; ..nntuLe trd.r.h, t./,zr ia, .bu ri

LId rb a ue er.etauu iiiPxi c[iatnei n.nliendr. tt!f!n.r.enri.iia rre.,.r nrr/tn,P.1ilr Llbi irit.ri.r ene p t.a ..3 mai d.zrllta:r tr .:ni.i oini iundT5;dnmasJhr.ru!i.inttiP.r r rrrld hma.:iieliil. ii.r.nt I s tun.:.r:. AMioir.. rip.ri:d e r rrf ,! r urrd ln, e 19lnrt .,1zii rl.s.,s una e puh ):_ .ind tr.n, nc i rp.iaiari.hp. r3s.trLr. s ,.,r.is.3 i n .Jc r d. fetr je.dh si r cq a:- ri.,!tir I p nn.i h, p,,r ntem.dnd {e5 ten ..r,Ju,.drr i.t |tr.a Lnlreqli ui ssteil nlu,rl,it].lra .. Ur: Je anai.m'stul o.n hLt.ii an.hiPttirr. i.nr:n cnqrre T rr.Pa i'nP e fi.ldins i1P h Potal.nlsli inte, i sL F,-; st!.!,n r ra: ani.n. a. a s. intindL 5 .r,r.. npe err pt. H i r i,l- p ze .Lr ql , .a .rqan.inra .ire !:n:. .nr!.,rre tAa Jll T5H FSf lHls nrtrqtJ!r r:irsTll ry. i.ira) Homooul s.matoh op LSlllr tLe,. it si ho ro' .ic (e!.rc nimuea. rrprerni !u ini ni h', moni tn.'Jicn i sltdi. ...s1.8i .rq lnLL STHni,r!.azatunJ.Lqere-l; rirelLr,.rllil.l.rx. (enee ir.iiriz e i(lilrr.piri: el ijeterm Ltr. .rs1e,a: ,n Llnsinre a.ase r Ene STf.e px.rnd i,iJn,..t. P, r a.i unei.i! tn.nrd: r.,tale slllp.odurei:!ltua:., iasc.r !nq!:i Je/ Stim! eaza.;.ne e- nas.lrisi : ! srs.lir .r cr.ipli. . .i.tu uL STf d.r.:lir iici.NtrKPin

. d,.s,pr eaz, trrndl. nesrrnd.!n.en'raia _tr qrr d d urlrur no zio a h!m!ntr se 9 se..elei de minefrocod.oizr efecrea Aalll sr m Eduse h alaE actiuni ndtrecre. ACTH srm I (melan.c ie), ptudl.and in.hjdeEa culo.ij piet i. Hipe6ecretia de co .or.prni pr oduce rrat efec nrc.i meanoqeieza in.eulee oiqmenbre r.c ex.e u br.nzd) de sluc.c.rric.rziL La c;r sielecree meld. nivclul (e.rm.ir r, i rdah* tce deficit!ri de qLuc.con.onj Hipose..etia de ACIH prcdu.e ere.rele.a.aders (vczi corti.osuo.a. Homonul ti@lrop (l.eonimltina TSH) srimu eaz s nteza sise..era de h.monirioLdrsn i Hiperse. .Ietia de TSH pode duce a hipedircidism {de exem pLu boala 6a5cd.u), ia. hpose.reria du.c la jnsuti Homonii gonadotiopi (9.n adosrimu ljn. e) con tro 14$LeglbkwiF'rdfthFMdpdllE I Ir hdt Eustdai 6 hb nem "! HipeEccrctid aceslui harm.n e .oise.i'ne (jn d e vaEb) asupE de,vdltdn s.mdjce s i mera boLsmulli. Da.a hipccecrel a de STH sunnc inainte depubdare sc p odu.e qr qrnr6mrr i,l\rJLLdrLnoe runct e fio,monlr f./i.utosrinut nl (FsH) a beba! sri marice dar nu a cete neu.opsiht.d. Boata se numes ie rira.ism (nanisn) hiponzar lndivDti sunr de rale mica, H br' dppe{e2meri prn4*hred.raqeBb i n; ne a .!tanrohli lntete, u n E\re afedal Du ni ' Pubaddr. se Prcdu e a.romP4r, crellerea exaq.Eta: oa*or fer.i. a mandjb ei. a !a rLor late- in sene.al, da iinsosarea buze.r cresle rca wscerero. (iimaL fi ca! dnichi ljdrba) s aunqnea eiqleEh d m;in lor t p.iMrel.L Hip.se.retid pr.d!ce , La .op I, opnrea creterjso

r20,t30m, muleaa dervoLbrea lubild seminifen sj spemaiae nez4 id( a feneie, dctemina ..es rolnuLLu' de Craaf r s..reLa de esr.dpn H.r,r.r,r//!rrnzanr tLH) ocr.n.:za . ba bdr prin siimular.a sec.eliei de and.odeni de care .elule le interer t a e renic u are Levdjq.ia remete deLhi. ni o{ldld aP 1a.!rpu u' qalb ' 5ienr.q"n o nmuleah de pmqesiero, Lobu intermediar imitlociul Reprez nta 2ts din ma$ h pofizei. Anai.m c, iice pat e dn aden.hipoliza. El sccreb ui h.mon de ciiostimul t lASf) care d.. $imulare a piqmenrog.naze nuinii d.e a nhr hmon melmc Acl}]u Hipotalamlsu secrcra un h;mon de d propodilnaid.zvolari sj.! rD top (Llx), nimuleaza La temee Prolacdna nunrir ! hom.nut marnot.op sau tlteo p..qes teron. Proractina este la s o.e! a lvudE s andej mamare, s.nsibllizata hrrurs:c.t hip@ti.e mie, s.m4 l atinsand un vird la nasrere {rerk,leDrcbdin., "r.,; --. ..'".' -,,. ldru'aiv. a ape d nieu rubr j a nc o L. n alan de ftduclra .etua.ea u.in ei. ADH pr.d uce Lobul posterior {heurohipoiiza) Hom.n e berd! in c rcllatie d. .dre i. m hip.lDa suit v3soprcs da GaL hormo.ul anid ureri. ADH) si oxito.ina. [i sunr secErati i n hp.raiamusut antea.r id punerea lo.in cncuLalese td.e nrbiin ts enb h poralamu slrui prln rira pituittr6. Va3opEsina denum r, I humonu arrdireric (ADH). e G rc iiune p.m.ipra cresrerea absodtiei dna i ro-(!r de conrro dupa aproxtnariv 3 zite Supiut delemind uo iibibiror al acrivitatii q.n.dltope find ldodb' de esboqen si de efodul ijzic, sresslt psthi. si c in timpuL srcinii secieria prctacrinej cresie sEda 5i revenind la njve ul

.re$erea tempora.a a smliei de protactina Homood adrenoconjcoaop (ACTll c. icoto pin4 nimudza ac vilatea secretore a sa ei iutlror g aide or exofiie sij pnn aceasla, conbbuie la mentiDcrca voumuui ichide Lor.rdanis'n L't in do?e mm ADr prodrce vso..nsrri.ri. Hip.secrerii acesr! hlmon deremina pLerder mari dc aPa. in special pin u'in ri redu.e rca se..eiij or

p.iie ai! r.re p3na d 201 i 124 e insipd surv i1 dc.r. Boi a didbetul aTiunial. hipoi: :musului sar ^le oxiiNina (r.ir!.iia) ninlledzd !:oi trr.iia fr u sc d Latui ,etcnr a lretuuL sra rd n[ial.s Ld praaima l.plelL,i dn slaida mdm d. dnortta.oDta.:ei.eu.l..r,c.pire a.. eiicon hip.fnd dderorplliza. rcu.ohLprr -. hrmoi sinr tot p pr. acl m h.mf adrenr..n.,b p hom.n ti eot..p hirm.r qondd. U.p. h.m.n icl.n( I.str dLdbet b:. ur didbet iar ani. las.p'Esind. ,-]. 'it!.!ia ., i; ! -n'aaa ! &r rtun.2Fd!n OAlesei ..spuosul corect Sm detemini: a. eliminarea und QmpNi ai Ca si Naib elln inde de K, Na siB c retdtia de Fma lomedjns d. rerenlia de.ompusiaL Ca, Na, K P t L N o Cmplelt! spat'rLe I bere Pnn.ipa horm.n q andulolropi s(rebti de adE ' ui Redbsodria ape ene conse.inla gftd enlu Li osmrii..ra de t nsPoduLNaC A d.ste .dn!|, p.ir d.luiea sd d..e!ne.e a Na'in o.qanism. ale..Lir nFniir..ea presnrii lsmorce a .rsanLsmuLli si a lolumulu sangvin prerum si ii .Loru CeuleriG asenandoaE se ala i in gandeler! a......,....,........; h -- .,,.,.,...-.-; c --,''-'' ---h'pe6e.rela de SlH prod uce nainLe de Puber ;i a adu t -.-.-..-.--- 5i hiposecetiadelermina la.opi!...-. -.-.--,.'.' .tiireBe(eta de

at.n.ron (boaa Conn)dtr.e l. rctenle masLv. de srG si apa ii d.lemLna edemE s hjpefrensiune. Hiposecrcti se i nlal^esie i I .dul Lns! T.e e bae d C\P rtrula lddrson) Ld d a'r b. nd rE osdere da -ne s d Oxitdna .a.bofi stim0leaz,r a. contmciia muscdlatuii oerede a uterului gravi4 b. expnaF dioxidului de damara c. expulzla lapteluL din ganda sjadiname (s.dderca.ap:ciidi d.ea. L 2.Oucmonicoizii 3u tep.ezenta! in sDe.ial d : ..nt'n si h,dro.or!'on kodnoL). Cil.lh LD;nq: r.nsLune I f ! C arl!l! . L i,r3 e,alc lesd dpp, teneepld,mdrc Om.afra.tlnc ibe: ! (ofrprrlLL i\F la efedele mdob!' c . 2e ifne al Suni sd,Ja ;e,e.h. siiraie a Pou supero EJ{te spsiff.e Organ dsupra uor orgm ti tesuturi Rol .d d (pe.iferi.al si lnr rudrird, tlifer iP din PUn.t de ledere ,qn..j.l.qL., dn atodL. si tun.lri (19 59) to

P..tiune..d su lesut J colt cosupmrena a lcsFl Homron se.Ebti dE .orti..nrPErcnald suDt de narura Loi{ind EL sd sntehzea- din.. le{er.l Rrlul lor ene vita n lunctic d. a.!!ie. p.n.ipala exer. tab de a.enL hlm di eisunt LAineElocorticoizii. ctr ,efrerenhniu o n.iPa i,l.sler.nLl, j. d r"lLi fi.tab.LsmtLs.rL.i.r miu c.d., detenrianl reJlrs.rbii. lia ln schi'rbuL lt ilmrdl de dinotj e tl bdorte d ,tsnb; mm t Nm6turde mu I nabi rbr memb.selor I nuturul de lizozofr:ls mro.jte c r.u anE 0i; ra H.a. e er...taL leirLltlbi.rurdiJeicon 1..r d ira s occt,n. Se pr.dJ. kdirie simLdun. an. ir:ona de Gbs.rblii hintesrjbbl.l(*d$ac b66 b pe.$F|6t]i' mcl jfi a sd*]:]el

Rolui luioLmic in nbn [m'i intmddid mu$chi s.helatti p.li.. a .arul ie! T bbolisfrul ii I conceitata eitlo, q$i lbd plasmricL fredlldd semmes..atd.! nal i r proFn e de 801 noradEnalina ln.rcpincfrm), in pro pcdic de 20% Actiunea acest!. hododr este idedti.a cu stimularea sj,Pdi. Prin. P a el. .ctiuni al. acenLr h!i, lnisimedd.i llrmi su t aiiii Ho.trio ii *..etdii de adreoalina (ep nerf Hjpe6{.eiLa de slD.!..dL.oji deLemriri sindr. mu CNhng,in care prcdomna semne. d er.slariLo. meldb.lsmuuL Lnrcmedia. allndvi p.ezinta obez t.le diabeL sL hipe,te dsiune. Hprsecrelia se ini; rasupra:prratutu .adiovascular prcdu. bhic d. vds{onstj.Le sL hipedensLune C.esl e ex.iiab itaLea mi icrena n] djhti jnsi vaee m[.t e si le ..i tada pe.eLe Cin p iele ml.odse ! vrs.e.e N..dd,enr itu de predorn !.1actiuii$s(onsiri.io ei .asrpf i aP .tu !i ,csPtr .. dei..mina ,. ara..a mls.! arurii nEredE i diLb.ea btunhiLo i . asufr trbtr!id,qen! daieunin: .eLax .a mus .udud neiedr a p..etiL. !.rntd.ti d sfid.terelor krhiba maloritatea Hip.bamus A,lenohipofiza .asupra mebb. sFUUL qLu.idi. I lpdi. prldu. qlL.lqei.lri sl hipe(li.eme ,n.bi za rea orasim 1.. dn .ezerue ! cabbo ismuL 3c zi o, s,asi Ad.eiaLiit dE electe pi.d rmlnanr ekb. .e sjeieroetjce .alle:.iiun diai6 puple ..ntacra fibrc. ie tede ale

mus.hild c.ecton d fnulu de par Prldu. aeda.on.ala. anr etare sif.i.a. s rer cu l:i rctivd.r as.endcnL Art si (er a ..'LL.aleL cat sL.ea a medularei qr prrremLe suDi stmuhie in conditiide s.ess Gbn d. in.r.d e eur.psihi.i. de em.!i.lmdniati sme. trg eu .i dsa ecsi d.) Acasti b.rm.ni au Ln rcl sretil.r C. rln cs impodantiD.ea.!adeddrpta.eao.sanismuluiiiti ta dJeritel.r agrcsun inleme 5 extem e I CJnn b"a sunt rep.ezentab de doua Lor qretal de .rre]. Acr li .csp.divl R.ILL or sp 6, La baLeb, oesrdrea lb Jc knL.u I 3. r idr.nrlina i.Edr.nalina b.a Addrsln sind.omrLCusl,Lns mnemo..rl..iz 9lLicn.rni a Hmdii *aetmi, lli raspuos cor{1. fiomonii sdetatide sup.ftnah sunt de natua: a. protd i.ai h lipid icdi c glucidic6i d. fosfolipidicd HipFecrelja de aldostebb delemina a. elme; t hiporensiunei c, *tderea capaciLtii de elorl d ede Aledeti P.incipdlel actiuni cadiovasculare ale adrenali dei si noFdrcnalinei sunt a tadi.ardie vasEod. striclje ri hipoteosjunq b. rahicardie, vaediatatie 9i hip oteosirnei c. tahicardiq vasoconstictie 5i hiper .ularc La Jeie srimueda dezv.lld.ed gandeinwn depunerea lipidel pe sodr sico.pse et. e, Medulosuprarenala IMSFI Rep'ezdta podiudea edu a a glardelor suPQ .enae Anatomi. si lurcl.na meduLac qLdndc

aidrogenl Gsamdrd.n c.l.r siai! .$..senL (as.mandro, .e ea a.esro hornoDi o ..m pLetea p. .ea a b.mr.nj ff pxua nai lesu ii 3p{ial i n .aul apailieL n de?voliri etemin si musbtiloi dezvotarea ldinqelri s grupe de hlnn.r reL!

EJe.te spdfice pe sisteme si or<ee cap i Este L...lLzara in zona anerioar tbroas. (l!ra tirndei) (ili a giiuui. in.o t t rotu d s.fttor (parenchmlr qandLla,) 3sic ro.mir di,i celLle epiielLale o.sdnzdie in fnlL.ulL. ir iterionl c ora se afla in maierial .moq ... d (le 60) A.esla .ont ne tneog.bu ini f..ma de depozit i hrmonl.I tnodLen liroxind 5 tri iodoti,bnira. Tne.qobuLi na ene o p.oteoa siieriza ti de cel0lele f"l.!1. e P n ird.re! ,noe.trel.r de ti r.rna din *n,.trn tiE.q obu ine , r.zuLt h.'m.niL in.idicni (in.rird si ti.d.tn. nina). S nteza rDr monilor sieLb.tu,ea .r din.oloid in s;rqe 5e face 3ub a.LLLne a TSH lipoar.r. t{venb .onta.rild tonGur lo4a de contGcrie si liipofun.ri. rtudzna duce h.onsd.dte variab e de raFir Da.a nflnp 3 ..piu mLc. s . p..ducc.inc.in..trdrzv.rarLs.mdr..si psilii.e d rrcln ii D..a su ire la itra. adu 1. se produ.e dr.r. d 'n lnditerenidev sa pm rie si..pa.bti deirratF slrr r. dusc m.bboismll bd.stc s.azli ia. resliurie sLnl i ,Libate.L d encil ,m.!s(dired ein. pilea de!ie u..ili iig(6ali 5e ptucre.6dcrca ptuu apare seuria de i.ig Np.r luncti !rtrdiand cne.aE.idtrat prn cres ii lli.tie rered metaboisnLLlLi Lazal .u 100% si tubura ln anumite tipla d. hLp.ntr.idnn. b. iprezintsiptutuziasl.biorr.uLan(exofbmie) O .LLi iiednre a !rdrde tir" d esle gL5a eide i... Cusa esle o iestere.ial,rmc.. q arde !is. tit dc nbn.id. hpotun.i. cr!- glseiene prc zrnta r rLtrertr s ,n rP3 d c b;ut i un.. subnant. .h tr:re lridme rrrriie lbndnte $5qrene.]\.r u

na\ h.rnilil... ac rr: :.enff3 q sE erai. i ii mdn reqill! pii!.rra EF l_:r!frr.IL: nte r. .u iliroiderise nrmiie celle p af. L.u gasesc ceue spe.ae e sau ce uLe C'. care se Homonn tnoidieni .r.sc metabolsmrL bza si sumul d. .n.@i. s au un r.ljn pmccs.le mor foseneiic. de..enere s n ie.enii litu. A..a d a.rune sa n,ai re{i iLra te p regmni a rr.,; 1..:b..k ripradi.l,ip!ttrl,ddidn Caicii.ni.a . irelL: r.oLJer si rartl.oLd .l!. iL i:5r r,!.ir { dJ r iE.Le.lEritt derenuLeptreliu C Ee rE.r.b un hr, .r. 4 !ta d fi ea Cl r Srnr ri:1 s:r:. r. s::i .;:. i.!: p. fab prsien.?3: rb !i a,r:: ri .-i:i:rd..uil . F.il caie..re :.,e:: :.n:'::i.tr1 .i.!.Lee pnaf! i.qlat. re.iiiie th dnd. dei re face prna un mecd !o asupm nieutirlLinrlur i r nedia. llu hipc.siccmi. lipidic cl..t hipo.oLeste .oLe midnr pr.te. caiab. sm crdic Ele.t.

Pe$omsul lPlh) eie a.t\ isupi os r tr , r r . L. u 5 ri.tulLL d!.trtr lr r i rre ae .ir.rtr l. I i elg lee rtd,r kiD! d.a.e se lLip.ri..!: s t,prnrfai.m: sunt r: r:Lltui iied.lr ci,nluqi:c d. PTll l{n drrifle. ,:1,"1 . rnelrr. rlntrii db:rd!. ni l.i e. d.Lrn,h!eitrtl r.i. Par.:e.n ridonn en. mrii.d ,n cinrrl lL,i riefire.'a. d lnL.iic !r LpLJelj s r,r niiel. ri lrunfi s.rr,rrr r 1r s:idrr r,e Ci..,e.ndr. re r!.Le inaa:h.r n.r tr) nr3hbJ]nj !il. e: I al r0',rr: i re,re! I r20ir .a1 qr.ti mulna slucagon s .az da trLl)e... ete Hre.:ler i rl,l,.:e.;.Li,iiiPIf !i i!.r rl sp.rran. La: .d. u il ir .(..brJrLlnrmrn r,!ari. i Pau.s.r I rll2r F,rl t. rcJi..rrii: .r. ir t92l d,iLi$ ,r-C 3iL q rj.ljF 1. .i.L Calcitonina 51nalL, de..ni.r( i *.r.rl. d.lr ,' rar,lhn, !l,iba a rrr!1cl,f nt.mr.d ar. ri s ns!,rl De:.', .. i,,5tlitr iJ.bert /1a!.Li.oin lLia tLlJrl,!nm p ilh: n,,cu tirJLatr r:e r,.rr,, n

n,r r. ir Prizalj efe.tele honnoni or i roidienr aslpra sis '-rCompletatl 3pdi,le LibeLe Ca.ilorida este dn ho.noi secreiat de .ellle e C' rle liEnm@li modaitalile p.in care PIll delemina Efsrele mebb.l.e ale insu inai t

prezenta eabnlor crescuie .le gli.emiei la deter min;r rcpetate sica.e,in ev.lul a eiprezinta hiper gi.ehie, sicdzuie poliurie, p.lidipse, poLifagie, de?echilibr e acido.bazlce ii elecfo itice. Complica riie b.lii prov.a.a i .ompromiterea mor lotuo. tiouala a un.r iesuturi si orqane de imporiadra vjtaLa, cun a' 6 sistefrele n erv os, ca drvascula. $ u ex.re. tor Excesulde insu ina se ca.acie zeaa pdn hipo glicemie sever6. .are poate compromite dramaiic Clucasonul si I eldele sal sunt prezeotate jn 'Epiflza tg anda plie! El si int: in componenla epiblamusllui An omi. s functionaL a.e conexiuni cu cd.are f.rhears u Este situarainte nLber. ulii cvadn qem en i su peio musul, epilaLa d sisiem ne 0rosecretor epi asupra funciiei sonadeLo. si Epjiza sec.eta melaloni@ .u actiune trcdatoare vdtodna cu puiemic; a.tiune antigonadolropa, mai ales anti-Lll. Erlractee de epina au sief{te metabo lice, at.r in metabolk mullipidic, qlu.idjc Droteic cat Fijn celmineral. Epifiza a.e leqdui sdanse.u.etina Stjmuliilum n.ri p.oduc, pnn intermedju ne ilor sjmpa lici, o re ducere a strEtii de melatonina La intunenc sec.e tia de melatodra c..n e,f.an;nd lunclia gonadeLol Are un .o de glanda endocnna (Iis 62)in prima pade a..rogenezei, pana b puberiar e. Esie oglanda de epite iu ecretor !iorgan lim falic. A.e loc.ltra.e reto$.mala La pubedate, invo ueaza rara sd dispad.omplet in orsanism are alat ro de.rg llmiatic .e^irc. c;t si de slanda eodocnna Desidu au tcn ndividlalizati homoni.a ata.e, * cunosc o serie de ete.le aLe exractel$ d e tinrus: I acliune defranarea derv.lti lq.nadeloi Z actiune d stimllare a minera liza.ii oease 3 efecle de oDnrc timd e Acestea sunt celule hemalofomalcie pnmo.diale (stem) mjsrate din m;duva h ematclen; si lratufomate sub influ.nb fadonls ltral in .eLul. ana - mitozelor. Foncuie lhusului sunr putefrc blocaie de hor monii slemizi, care de iemiDa jnvolutia acestui o.qan. llniraiea hnbbgrca a timusuiui este lobulul rjmi c romat dlnlr{ retea de c.lule r!.ulaE, iot. care *

a Fb62rmd I n+: z e4e io lmlofomatoare de tip T.nheireLe inimanrea' orqane limfoide penfe.ice G&qliofli l infarl.i splra ..i

0lsfunc!ii endocrine pa.ioada .opiLd.idl.e La nanism hip.Iizai Carqia Nporhrt (]dla Simond, Hip.se.rel a fina 3..:sta sufe.ta .drt c a.i.rnrta prin imb5ftn.e prmatu.; prlvo.ari pan artu fie rsu d Repkznta .rest.rea in exres sau numaL a anumiior segmenie d exces a rohonuLuL de crcse,e a copl. hohlnutui dc ..estere la adult deier Aoah se dat.reaa distun.tiei sandel.r prreriroide siprd.lu.e tuLbutun ae mekb.l snrului ca .illli si fos lDiLlui, duc;nd h nemnem zan o cemie 5ihipera.Lun. Se m aiifesrj p.in duren.soa s. l.aduri pai! lgi.ej cilo{o ioz6. calc fic irenaLe, di e dne..r.. s tcsutulujpemnL. md.,lapr ce aae.teaza d.iivr ra mus.trdurii. ' B@la Recklingnaus .hirurgi.ala a.cidenta; a parainoide or ft prncjpaLa ..nsecinti asrp 5.adErea m . a a.a.iLrui plas calzai6 de seoeria in ex..s a h.m.nuhi de aenere la adulr 5e manilest pnn crc*er ea in Eosime a oasclor ungi$ a renturllr mor maides -Bo6la l,,pl Blsdow4rav* (sur6 toxic6) amanF: de \ol,mdlrdnLlc ri!'d.ay.'atd ,a in 5e nlr mekb ub mu baza r fre.venb cardiaca.ras., perscia scade in s..Lbte s ap& hpe.sud.Eri nlumdate dnre .i.ur apar. s er.ftalma ca..onsecLnra d sd.mu Sjmpln'neLe inc ud poljure po d psie si dezechiLbre oni.e se Ifaleaza rrin ap.d crte.n de ADH lne povocd de delicLru se.retor a ADH lui.etoniblralsidrum.la.ie murchitorex[fte.ia Ene rczlltdrul hporrodismuhi la a.lLh si dfe. e.hi btu I hnko.l..r.l i c provo.a rd ede.n si .rcnered !.rlmo ai sanqvin. u.mab de.resterea pre siuiij sansvine Si ,rptomee de mLx.dcm incud: sc;darea metabo&muu baza elargie iendnra de a .Esiein sreutale. Benefr.iaza de iecp e.u hdnnod teaza Esre f.rma inlanlila a hp.rr.jdhm!ui .unos.uk si sub iumele de cretii s r 5e . dcb.neaz6 por ae*e.eiib.ziatd basaiui faciale .arac ter nicc dez volbre .sc asa an.rmala, rerard fsiht. lemperatuG scazuta,l.ta.g e Di.gnonicat p.e..ce poat e I ratar nie mus.ulad,\4odjt.a.ite J.eLb.l c. ..nfem pi cenillu asr..( nnpasid sL pD!.d.a lara ,.in !d. Plnd' siceaaa de b?on . ilodihcdnle pot li nduse si Larosen dFran d la Paciedii tdial pentu ale.tiuri ffl n lriL ctunicc cu cotr.oster.nLi d.easa

terrple a.e ilrepi fun.la menl pr.p'ielatie antinflam .i i de scadere d ,aspdniu lu r n r. d!en. qrupe rarma.olo![r ! S,n.lroul mdr(xefllal DE rcqlla aslcil sidr lmulu Cushinq. a.,Aani maladie sc d.o.caz; s..Fr al indroqeir L2 copi deremifi a p.itu pLb.nalip.e ...a ri hpenrcfie.ea orcanel.r 0eilaleexlene Alr. Lnq.osarca v .cii 5 piozira{e 'n er..s La l.meia adub dercmLna:p ilia p .ziralii Alectiuned se dai.reaza se.retie nad..vire m ne.a Oettiene hipececretu de conicosrerJir si .ne provo.al. de rcsua d. tumor ae.. er J dd.enaL sal de hperse.rerie de ACTH Se.ar..ter/eaza p.in are.iarea melabolrsn uuL lipldL. !lu.d. s prne. Pa.ianiiiprez nta hpenensune hipergtr.era s .sre. se cara.terzeaza p.in trasreFa de vo un a qLdn dei tir.ide pr.vocah de apo ul ns ulicenl de iod. Dezv. tarea anlmala I rnoidei ene pmvocata de ercesd dc TsH, sti ftLal de nivete e plashaii.e mr.i posecrelieide homon pat 'Pi 'lurblr;d rre ndrabo Lsmltuj eech.trn prov..3t. p.in hipere.rei a de aldoner on d.termiM hposli.emie dazechjibru d trdLnrc.r s. diuluisip.tas u u deshidEtara, h iporeis rne s.ad. dprd: in gr.ubia I asrenre m .di O Derseft .e sDfeia de aceana boala sinu en. ne.ozi pode mud in.iieva zile prn d.shdnrire s.veri tideze.h Libr e ele.to t.e naro.e Un aii s n,P t.m a aresrel boLi c*e hiperlig p.ov..da de se. reriajn exces a Aclll.uLui si p.s b I a ilsHuu (provitr din acesas m.t{u i pm di vaj enz ma!.), .a rczu rai .l rl,sen rc feedbr.k u ur i eq. tiL iLde it.n-dou o\ upEadcn hn: a oc. l.otri 0 .;i s i I u.!. irit i h "t -t,d . )-pa a."" r.i D slun.!. a pancreasuLjcndo.rn..nd;id dii in..pacilater orcanhru ui de a oxLda q ilc dee, d.dd , . ,-d. ."

. h..r.n i!.ndJr: : -. 2 Li dttl! s pid e5te ?n.:.i!!i!: i rlrnrnuL :1ft ttr,rP nLTU it..r.ne e. r,iPrse(elar nsulLrEi . h.;s.i:. : Stnbilili 3d.d .e!r..P suDi.JeltdesauliLsE r.::l enurl! 5ii: n rlr r:. detemina!.1J. inre.l..rJ a s r. 'ilrre Je..r7trlrraic n.r.rNLiie P,: n.' n.:t rh!rn,.r.artprn.d.tmirirn!. Ir.d:a:r J..:t..d!1.e l..L . is:!,i I r.,.{i.rJd!! pri! i d. :Ldond !i 2 I lprs -r ?r sr. r :pr i, .rLl:frsm I indcL.:n:!.:r.. t f, !. itL,.! r.tu l1..runu 9.. r 1,:,rn,l s.i.nr dr m j.:s 'Redaclatj Lr de l\r".h fr.dr i rlrr Le ur

4.Migcarea Mltcdrea, lna dntre inslsi.ile .ard.te.isri.e ale organisheLor vi,se.eaizea?a b omprh nteflnediu sjstemuuiosteo ticuLa., cu r. pasiv, i a shtem lui muscular, c. mpo.enb dctiv; acesi.a asigur6 misca le co.pulu, ae uior sesneote dLe sale si carllalee de coojugare daf?oepifirme sau . riLdsinoa*, pan6 in ju.uL va.srei de 20 deani,do de 0sieoqene2a De.voltarea oaseLoran F p.in p.ocesu de osteo sene- (rls. 63),.are..nda io ransr o.ma..a iesutu lui cartilaginos sau .onli.tivo 6br.s dl embrionulli in s.heLetuL os.s aLadtr tu|tr 9 creFterea oasslor crcrtere Ce u ele dce$o. cafriraje protilereaza numaj sp.e diafiz6 rcatt;nd asrf eL procesut ie crestere in lunsLme d osuui Crelteiea id srcsime ese.ealizda de z o.a i. te ma, .sieogenr, a pe.iosldlui. Dup6.e pr..esulde .reFtere a incelat. ep iftee Emdn d..pqle !u un suar subira de renial hLatn, numir cafriat.di.utar tn i uru ldre de 2G25 de an', c tjale e de crestre sunrin (uire de resur osos, iar ep lize e se sudeaza La diafne. Sc be etL, L rcprezibb toraliratea oase or a5e.ate poziiie anatom ca (vezi fis. 65). Dupa fo.ma lor oasete sectasifi.din in piia stern.scapu a coral s.u e - cele tei dimens uni sunt '.ase mativ e$le ca pt ene rauiene. etal. nonta, occ .r unsi pred.min, lunoims: humetus, ndius, toase de predomlna lsrimea rijnarimca: ptr aproxigr.sim un u L tend on lieo don u L cvad.i.epsului femu rcl) Aceste Gse se oumesc eeDoide. Exisla de asemenea. r oase alunqiie, cum a.ricoaslee i cav i.ula La car e prenomina Luosimea dar care nu pezinta dialna siepifize aFa cum au oasee lunsr Este aL.duit djn neuM.anLq ca.e adaponeie ence Exisid tioase, cum n 6 rolula,.are se sasescin F46 cqo4r anil hrr!zed^ lPfd)

sidin vi{erGaniu uMe * afia di;r sgmrnieLe peiiledc ale ursaoelor de simt cah p mele segmeoie ale aparale or respnator si disestiv (iiq 54). faLul, Dupa o sinealor Ms.lcspp.iimpa{ inoasede membcd, de,voltale p.n !si6.a.e desmala (endo ..nrunctiva), si oase de .an bj deu voLrte pr n .siri Osj/ica.ea desnala - de membrana d; nat tere odse or b.lti cutiei .6niene, pad a cavicuelor si mandibu ei. Acea$6 osficare .ealizeaza si .resie reajn grosime a Mselo lung pe seama periostului. Osilcarea en.onddl, d; nasie.e oaselor me brelo r, oaplo. scune si oaselor basi craniului de asemefea prin acesi tip de oslficar e r .ealiFdza crcsterca in lunsjme a osului a nive!lcarlilajuldi de oenere, cafr irajut diafto-epiizdl ln m.deu caxtaqi nos aluduios ung apar cenlre de.sificare, maiintaj jn dializi ultei.r riiD epifze Aceste cenre se nu mesc puncte de os ri care pnmitiv6 (pdmara). Osiffc ea epjfizelorincepe maiGp u dup, ce e e au aiuns dprcape de dimensirnile definible Raman {

.he Neu.cmiul este alc6tuit din patru froiral. eino d. sfedoid ne od5e oase nepe p"ra.h, remporale 5 pafeiae d.ua Vra.effin'd ene fomai dn 5ase dse pere(h lmax ilare. oa La sio.cipiral ridLn tj na e e, bcnmaLe, risomati.d si clr harele ndale infe oaie) si dou6 oase nepereche dln col.ana ve.le brald, ste.n. .oase si bazLn Bazinuleste aL.aluil din osulsacr u iiceledou6 E*e Io.m d medand 5 PosLcnuafa a .irPulu lndePlinene un hD! r. a^ de strn.erea.orculu \er rMn 5 4 u brea dfe Lrero lhLul; t..pului Clpnnde 5 rcqun .crv'.rd Lo d cala (d.re a) l.mba E, sacrald si c(cigina Vea(ebra rip prerinta, in pa.tea s antedo d. .or p.neror ar.u ledebrtrl .ar. tne oul ledebieL '4 prn do pad'.!l \edebra legat de.op!l Aresta dm umd n.iile int.nedebEle lde .onrugare) P.in care Les netul spnai in ra corPu \edebfo pad'.u ' lede bra' s d^u ledeb,al Q .fb inrr'ul \edebEl , de pno suprapun.re Lmeazd &nalu vertebral ce addpone{e rnadu!: (f'q 66) Gul ed Pro\ ne dn suddea !eor.inc \ene b.esa.rae OsuLscrueste unos edian nePe.eche de rom; uiun dbuLar;. cu baza in sls Ferele late;b ae $c.ulu prezinia o n'prafdta de an.!larP penttu os!1../a V,ldul'crulu ndrepbtrnro- \aunene( b a Co.ogEle Rezu te dLn

Reprezinla schelerul arial, Iiind situata jn Pdnea ".debd l flzj.na.ea celor 4 5 wne 1 i;a .5 ,r ihiiFTn.b?Fa

Coro a \edebrara p.sz nrd curbu, dat,i Dan eg'c. !;L s n pbn rronro (riq.6?J cub ! F,rn;L; eqr6rinrnumire ordDc dnd d"."".", r"k";",. enorrrcqunre.e^irrd s lomb d) ,.tt.E ;a,,n .rn.aqLka p eiie anrenor (reqrun,le rja.ia s i(adl ' ubrie in pl an frmlat s; n"-es. ,.. .,. a 5Lanqa sau td drcapra C rua e'ie ur os unq di lorfrr irerer s..l .aE .are 5e anrcu ad- toLera .u (.DUt a \ mpi; /.. de foma fun.h,utaio dse reEtse dd uteak c; hhenx,I 5(heeiutbratu u esLe elra ruLJn o5u humcnr :rheeiu Lebfatulur G a dtuiur d. dou ce S.aputd un os ere -r. )I a. t! Strheeru manr ede lomar dn I lae !d.Dene _ meL.arpiene r 5 ! rdtanqe iDenku deod , i Po'ce - e\ nr nun douo raLnoer Scheletut mehbreror inreri;e ene ao m, a.eniu fd pervina s \.he/prul membruur,ntc..r rur J. 1l Tora.ete osos :1-CeniuE pe.ma teago membru nteror de s.hep tun hiu u . esip trmdb d n o.selc .ord t. ({e pdbEnd d plnqr !u sa4!t ro.mand baz ul reerya!o,nd$kruni 6Ece 02t I E(!dn chhF o{ .ord pro! ne dn {dred a u iai: riol A.nDn s puD5 dlrasre 5!d esed ..eardadiih n ra ibtrunca bipeda. mehbFte nrenoare rrLnd n,re renr de in !edefta run.te de p kl Srheeru ckp5e e{e r.rmat d,n remur ere rlrmai dnle Lor de srern

iis re/mi t"bFr dnruk.i ,c'P :remut e*e un ns (.ro s, bpendcre ar. uri oneo.dd \"d" Drar lra ra tdl,rua aDte.or,De in,ama. dana a ruE.etli Ena tumdl dn n ubnu l rod .. .--" _,1 &._ -; ,. lurur vaEreide,l0 de anl C@lde runt taq nia! sirdde rn panea arEb d ro/a.etur rnrin\e de to..r,iDi pam . n{n rlnr n nlmar de t2 De ,eci Ind rlmnc Po\ten.] J,n ru

roub ere un os trunqh utaL .tr baza rn 5 F s rud n rtndonut mu5.hiutu, c!ddr rer cu 5e dt.ureab tu aprr& d naL a Ghfti , S.hpeLU q.mbe,ene ur dn duua.dse ,D ase2ab meliatrima \!/umnoae s,Iblla a. t4lranqe lnuDd dola \erretee bEcte Pnmele 7 perechr sunr lanp ddejqrdre.!dn,a,/ .(r! r| .hr:.-...,....__.,,..._.._ !{rebf pld !ur, lereh d idsP dPoarc.. sa ofrlutea irermpd'u .lrdluu .oa{c, vt urLrmee d;i .i.{e nu au la n Ll ,r I u a|dnq .oane [.bnte ( befe) P.sreror, s.he erul Lonlelui ene lurm d.. .nF GrPme mclf psP raldnqe, tnn purE bb remur fibua.ldBiene mcrac 6.h!n !.na ' .o.oge .rozr o.dozd srerl hume rs r.d, s "" ene lo.mat nn . {neeru renrtrri 5capuldre ! s!heetulmembr, i rpeflor rbs Grhedrt bEldtu df,teb.arulLr s m,n|. Lenrra raput4e sad membrut;uDa,q r brre i sre form . dn lldv ua,5cotrld s<hete tu I n ernbretor superiode osul corrlprcv'n dn sudarea dsror a ["_ D <hon;c ed: d. Dubir schekrut m6'nii sie rom dn Gsere a ffi^ P enq b m.ta(aD ere: . b6bnP Ci&icdl. esr un os tung aft are . d loha de S. (ucar b o qremilaie mediata.

co manub.iul c. o extremitate late6E care se adi cubaza cu *apulai d o faL cosia Ls care se a.li cuLeda cu tuberculul ultimei c.aste CuDunle colo.nei vefteb6le i n pan fiontal se .lhesc a. scoliozer b. cjlozq c. Lordozq d condr.ze Osul sacru a. ca pincipale cffi<&rhtici: a pro vine din suddea ultimilor 4 5 vertebre aLe co loaoei b rcprezinbo EmdFlra.ozi mam'rereor. laiele Lreobi q DafPrc ae adrd 3ie . r ..ralu d var ruLse a.ricul;a.; u, iar baza cu.dcisere Oaselc indeplnes. mdte Rol de parqhi ale apamtuLui ..utji t..a.L.a Pe nru in ma :L plrtrrrili ''Ibdr n! osos p.nti ..sanele pev ne RoldnUtoxic. Odse e eti iuner.ar sLbsLaA leror.c(llg.Pb F)palruiseacfld.ntlin.rlLdrsm siL..lbd ea, tretl.i. f ind ap.ieli midate ena ln feLul a.e*a. ..i.ent a .,esle Pr.i mllt si suDr Prevei.e ete.i.le no.ir. I AslDc ..,puu li t ldomotor lJLs ijsl sunirdre: musc asgu;nd a.tirreaTa paEhlie adls l...m.tia Se.l nstituie. .cnuuL .L ..l.ra adL.uala it r.ll fLn.l.nal. 4 Rol de sedju principal al oeelor hemaroPc i.tice Lr ..pii. t.arc oa:eLe. l. :du t .as.le dc ..irin madula r6ie heid.ePna Li :nllt ntd0v: dn canaLrlceilt ildiali zc .is.o,lu s e*e qa bEnd teslr id pos.u a, .1. .Ezdrlil ia. a vaBlnic esle.enur . n.tund.nrld 5 Roljn metabolismul calciuLui, f.sfo.jui 9i elc lroliFlol Od:eie tP e7r,a subndne,n nen a :L.rsanism!LLi CompoziFa chinici a 6elor Osu .ontiie 20t.pt siSo i.ezid'tr Ls.d Enc alcaiuii ailrn nnt....sanicr soidi .are.ie f.mtc iul nb,b de depr:er dr 5 ur de.al.rl ,rl?trr.ra.rgann: a.srrri Est. slcaiuita !G951 in t b,e de .. asei. a,,eill.ie dn nLedni o nolr.i nrmit n ria r. tLriam.nb d nrfleui. . .nr lu nJ rsen,a F,b,ee d. .rla,lei se ertid ir pnmll .rrJ \.d.brzra .:!r llI r i.uititr dnb. oaleLe earnb.ir P .!L:i3 dntE osul LrIalLr u s .ele.le nei lnqrlLiriLr..le l! . de tenrtn. sid lsu!

5rni,i.,rr.Ln. Sunt ,cp,ere,l.ie In sPc.ia de i,r.;t!,d..;1.! ;,.ei,ia i,nP.iiut strbsail. .rish na En. rriitrJ,at.rir, Ld dnel l.den rtr,.. pr,.Ere met.bo c. s im Ld.e.e..aie lgan. O idd..Ladldp nretab.icd o coinilus ma,.a anrndte r.ubstintei tunddmenr.le .a r!NrF .prr-.- .....-...... .'' -.. .r!.n.r .slLla lr d,.x roilit: padrLe. mat.L.e o F4 66 Ped! iry.r+ Cnrpa$ dspunsud e corecre. Ro ul scheletuldL de proteclie a unor orgaoe ste atLsu Er de a. curh craniana pentu eocefali b. ca r.lu rahidian penl,a m6duva prelungi taic curia ro frntu inim; 3i pbmad d. bazin pent.u fica! zi.: 2 Rol de prct(tie a utr dgft ..:nr u fdhddn P.r rt ecdrpa4j l{ul ,-3ri i.b6ir de aplicare a forlei la cele trei si .unostinlele din fizicd

Ani. alile suit orcafe de legrlur, inte .as3 lind sedirlmkcarlLor DLpa qfadu de or.bil ate ani .!it le se idrpart ii snaftrcze ridiaxroze Sunt ani.uati fjie,lmobile; ru poseda .avitarca arlicllar a. ln acesr tip dearti .ulalii to te red6e. Dupa IpuLtesuluu care se inie.pune inte .ee dout oase carc se :dicuLerz;, disunsem sindes,rozc se inleelne lesut fibms Guturle.ra niem) sin c.rdr.,e se interpune Iesui canilasin os 't r! (simrzee) si sin.sloze Gjndesmoze sisin.ordrne osrGie se inte.pune lesut .sos l !a6'a) F969Mdli!FodddLFene gnd abil d. Sunl ani.uali .a.e poseda m.biilate sl5eimpa.li atufjartroe kfticudi mobie) ri dt.odi (artcllatii mob le) Amfiaruozele au supralete articulare p ane sau uro. concve (adicu ali le dintre c.lPuri e vedebra e .are se kc prn inrepun erea di !i v rn ..-.Crrf .,:ts1i..... .... i sinadroz. nndesmoze sin.noze, sincondroze ; d,a' tmre .m tiar trore, atrod i : : Amodiile sutrt articulatii La n s noviale, cu o ma.e mo Sinartrdele smt arti.ulatii: a. semimobilq car executa misc&i foane rdusq c lipsite de.rviiate ivelul u nei ardculatii mobile, mis.an e depind de J.ma nrpraletel.. adicu ara E e sa p.t realta injururunliar a doua dxe sau a t Artmdile p.ezinb ma multe elemente sh.tuiLe: am.ubd; d. care dupt tipul tesutuLui mnsrirutir pot tj sindesmoze sincoodr@e saL $@ston oEnwEl elementele componente ale unei OSt bUllt car sunt elenentele sttuciuhle si funclionaLe p n carc anialalia serunc

hiuluidrrer, de .ele ale umatub! coiului d soldului. -{91!! qtig-p!!q!g e e{ apes a njvelu .riczrui c.E!!'tgr I Jis iem!ldiosls .ele mai i n talniie su4!9 l1de LaiiqelL'l ed!tuj-rertciul, qi!t"?., l.{!qzi sj {o-linscita repr.z nta n er4 qsEr! 1 cudur i .ol.anei (.racalcl alunotrea Lisamerlql.. .dmpd rlqlrlqlii, prccum sia llla'neitelor de ve.in aie I r.t avea dve6e g.ade de gravibt. ta Ismentul la.;ndu se dfe.ent d. se aso.iaza l re.veni $er+te Se .onst tr'le neite ale u!9t p.n U4" L6;-areznb. +dsie a..nldb .ol" a L-nL_.. kr r hr;-u .Libar-rdr; d :n{nL L{ d *"i;nifi;-, " $;c;F-;-rer"6i .d -l*" a.ioaDe !ei!-';le-ru'6-,ji apart Ta . .e n iver .L i;l; -- . ffi--B, . -, - ir, ai; ."1;=;;"; tedcil" chluLuL sium.Iuloi. R{u!jg]]n ir ntetupea .oitjnLitati anat .e a uiui os lle unff uma unoJ lmumatismenar +n!&. (; *t t"g,l-, r,aLl b.l c;nd p.t n t,n cddruluner excb s s Temenu de a frdb este scne.al pnf, un numar d. pene 50 de afeclm 3ni.uLde difenie bare av6nd.a s rptoin ed.mu. iftlamala si dureH. Cauzele celor maimulie atuiie r6man ne.un.$ud mulie dinte ele suNLn mor taumatisme su prcces infecricse d

Fnnc pa :i:!n,r r,..! ., rii t:nai dn -rs.rri ..:e :r.uj ruu mrr!1, ,: l?qn: nf : : 'Srruct!ra m i'rr5.r srr..:. , , !jupe \ :. -irr de mdschr schelei c q L::: r nr i.h .:PU: r,:r,I q ,i) i[ .rl riL.! i ,] rr. trp es a. a:! ai, .', I , r:rrl,rri !:.ni'.fi:r \?,r P rllnzr. !. :. rrrrr.l lnLj:. : L 1 rLr:5. $.o... jr mJ:ll] !]::: sr r! i. ,rr.lr Lr.ir ii . t,,!i: r::i-, f.adri| r! h ! i .trt J.'r i !k i. lrli r.r:rLi\r d.li ii: L ,-')' .) i4: E

Muschiianknon ai anrebhtului sudi flexo.i aiatrte bbtului si aimainii s, pbdaton ai mainii. lJoii sunr Ie in jurul a.lic! aliei roldului se srse* mus.hji La coapsa, nuschii sunt Eupali i0 lola anterome sibja laterala. in ora antedoak se afia mulchiul aoitoi e. esle ce mai lung mutchialcorpului Sub mu schiul .bit.r l1u;chii posleriori si laterali ai anieb.aluLui s0nt dteosd.i ai antbratuLui frai nii si deseteLor fiana posed, !n apaEt mu*ular complex i aIe nuschi numai pe fal a s pa m 6 si in spatiile iot.r diab, Loa posterio a ln partea medial. Mut6n n.nh|lnn blenor La membrul infenor mllchii cGp*i, mug.hii e adductori .oapseLe jn gam bei desc u muechii bazinuLui, pr.iorulul ri m "schii m.d;la a.oapq casim cei trej mui<hi mare, scun i LuDg, ri mu$hiul drept A.esii p ah muFh! pnn .ont6.tie, ap.opie tie ele adducire. :rngTr]4u,d{!d.l.ud'm4dibb bn!*h]6cPidnF!*hd1i!+5

: .,: )"i.,,nE s. iar iLrrl inu!.l,i $,r'ii i,r . rFi' Err]:\]lli.nl']r:n. 'lxil.-,, :r r' !i I rhte: rir!irtrrLifI .lrn,b r.1i . rrl li ' si.:su_'. :,, n ..h t,.1 ,.: iurhjj . -, i rLs.Lu qi*J.riiinr r r,fr l -!! i f, n, ,. ./,: rr r' .,ii rL. in.,.L.l sl iuri! r.lu s.zf. rnr' i'ri Pi.r'l ! L rtr.ar'r::.!:r' s r, ']. ir.r..Jnr, i,:,lrr, i,: ,1., ,.. ! L:. rrrn, r !.1.r1 C.nrir[r dLe Ih:!l,Lpr!:.. iris.rnii:.iL ! r:IL. hbie r!1r ir,ia'n DLnri. !.hii rn,...n d br.lur ia. !:t brarn! b b..psll L,rahial c trn.psu D,-: d,epti.edii b .. lemi,ief,,braits d s.Tit.ixltt6. I]1u:.hL di .Jarsal suiL .r \. lial. sJ: : c.: ir Flzio ogia ir!s.hr

Dr sche.t ci ha Irr:. lJ,ier,ifi:i i !r'.s P! 'rj - ' ]]t- . :r-i ..1:i L rr raiiir ;::rilJ Jiir ! i r r r: r Mtrlh {r,.r,r rr:r':i:.'rir r'r, aj i .1.iir4,,., B{d r,trlJ,tr,. : r ii 9 t.r:i)L.!ii,.rnsdr:! si..n. | .n!: Ll:tlld ll|l'..1. l]:: : r1,- ,1, ,, ri ibn . Z 'a( r'i(i'.: n dt,J.rrpr;,ir.i -,I ''

r MLB.5'j reate:, uc.u mecani. A.este.onlracti rx cEclsstne maFn rzol.n,.. lunsimed mus.h ului vd.iaza, id ten u ln timpu uneiactiviiat lbis u re lecare muschitre.e prn faze izomer.e. nobDice I aux. hul.hiu t4ajfest rile 6bac1ii mudift Lr'lan,leslarilc.le.1r,.e suit reprezentaie de pc te ntia !Lde acuur aLfibre Stimula.ea fi 'nus.llare (de a placa m.td brcli mrs.ula. a pe caLe natuma ie)sau ddirciala (cu .L.eni.lc.b.) prov.d.a apaf iLa unuipoteni ialde actiune propasdt jn uqlullibrei .! o vlleza de 30m/s. Polenuaele de a.liun e ae une unilitimolori se sumeaTa, dind p.tentia ele de placa m.tor e A.iivibiea e e.rrica a i ntcqului m us.hr sau a LnibtiLo. moio.i .ompooedie pdate n l regi s lraia. obLinirddu-e eectrodi.gmiD. 2 ran jlesrarik.hini.e suni osmul de cupLar e cr.itatic .on hcne P.ocesele .himice din mus.hL asisud ede.qh de.es a proce se or mecanice. il1etab.lismul muscular este rq |udUe!ci.nujl)9!]a!5i]c< a fdza de la1en6 durcaa dn mrmentll dplicl.Li eicitarrd ui sj paM k ap4ra .o tm.{ej l. timpui acestei laz., a.e oc manilen 6 e ecfi.a a con td.uei, a .arei ducta dep,ode d. lpuL de muschi liind de la cca O,0l s la muschi0l stdal; b laza de .on I.acr re dureaz. i n med je 0.04 s: . I a .le tula,arc djezLz A,A5 s Secusa pode fi rzometLca sdu izotonL ca. Dufdta loli a a secuse esre de ols, iar aJ.pLiLudldea eiva raza propo4i.na . u irienslt.lea stiruuLui aplica! Fna a. valo . maxma Acen lapt se explic6 prin de Jibre Druscu 1,J :naemb in primele 45 90 lie secunde ale,ru efod modect sau iniens, iimp necss ap aiuLui c diovdscular sa regleze apodul de origen Dupa prme e 2 mjDule de eL( necesilitLe enerqetice sunt s.tislacute in cea 'rr.anr.r ajut.rul mioEafulri Ap .area lDU s F pEs detemina. c.ntuctie mls 3. ,^1anaresuri.L (lls 73) s stud di e

pe mas a ce inteisnaba stimr' cu Daca, rc io o. s t* mus.ula.a, carc a.e umaioa Ele .Dm ponen re i! petil ! i, la ii te.vale rn.iesra. bbn.s kortBctie kian.a): unica c r.bsesc st muli ici si reslldte, .u.ba .ezuhala secusa.. o sumalie de se .use !mt de shllar? m a jn.ompler, alcaruigralic prczinb unpdou dn Lat. erp.i and suma.ea n.ompLcb a s ?.us?ff la slimularea repeliliva .d ftecvedta r.as de l0 20ni .ompldl. al ca.uL scf. prezinb un p atou rcg uat. eipamand strfratia (.bLd a se. u*lo. obtnut; prn ap .a.ea $imu ior.u o l!.veita duli da rna'e: b. ga.isd' sdnt tdtdnosui Toaie conbsctire vounb.e ae mu$ch inr din or $manda yohrntal.se t.aismne a mls.hLprinimpu su.i .u lre.v.nb mare Erisia jisa i D orqanism si ioa .a.dia.i .ontactia .btinuta in u.ma .efleruLui a ,^lanilasririre r.rmi.e :le .ontr..le se dalol0g tu c.itn.iLer maseL mLs.uLa.e esre de ceea.e inseamna.a 70% dii dnergia.himi.a s e bansf.rmain eneroie .ai..ici Rardame

Nollui e emeniare dd giena s paro og e Oboseala si fo4a inos. .r, LLrclate Placflca Evidenlierea propneta$lo.nus.hiuLui scheletjc !i dii.,,.xtr 5 :r. tH L IL r ?..1 r, . trLir5blt.le. s ',:rrs ui ,.fr..r br.:s.i tr* ile d\..r. n:: r I ?'ti Ji / bi in: anrli.? , !ri i.:d:r: J.tu. i5r l..in. rJi..,!r I r': lli r:;irL rs r f.le.:,.r1 Lr!.s.t t:b!. ., r;:. rlftie, ii \ !ttr.rr!L:lntinderi sj ptur nuscu C.,ntai:rd,:rr\!: rrL , .. , Irdi,i.] 5. rhr . a rr. t s ab .it L, :., d iri 1r,, i i. p,i iirr..r' .:':

denumre ir.rl!.ni di sliiq. (r.asitc E dupaf.maacenod, prcze Lata Asi4i uneL. l..me ale muscb L. I patnrlared 2-.upola 3 tuzifo na 4. tunshillaia 5 c..ulzfd a b.ePsulfemura l, m ele dnrsa .. dLanaqnia d ptra'iddLdLabdo enlu e snn.retu pLl.ric Redacbti Ln eseu.u lemd SeislbiLitaiei i mLs.a.sa,..mpoiente d fldcuilor de.elalie sru.iu,ai dupa .imp.danta inieqri(aiii andom! functiona e i .r!]ane.r de nmi in pe..eperca inru sir lor.biectel.. d. trla i lan.ranel.. dn mediul elte'. si irteri: .rll(lsislem uiui npruisin transmtrErea.l]relLcra,easiinlegErea nrlmatie .sisie nleid..rin.a l:cior reolai.ra ..eslerisidervolkri.rganisrnu u I dl ..mp.dam.ntului u ii: .nr s.dea.a m.da iite de nteqcrcaoEdnLsn LiinmediLr. itli ii ..mponenla membre.r: C&iti aso.ie,ea in.!rd.t. refe,r. .odpsr: b drlebfa t - ganb: c rneb.arp mclabEid carpieie - larsieie C.aneF adsv ate.eprennra a. t,e pere.hi: d d.ua perech c .pt p..echi d r bGr primeLe sapte pere.hi G6siiir6sDrnsllqresicLpnvtcla.L.&.iieri..oqceae..l.dneivefrebrriea.eruicalarb c. ..isiana Stltiljli daca enunlurle eFt. prn conln.tia .deo e.e sunt adav6rate e! rake'r, czllin.,re ...n sideftticorecie deteminati da.a jnte ee ex'sta d r,A ar e de.au?altaie. . A rrod ie n,nl.onsiderate adi.Llari tre. d.!dre.? se rea zearir pnd pargh i.soase mobile .Fotula este ui os tlnlhiular, de.a.eene studain ten.loiul uLAhLl.. . F ra c tu.ile s p.nla ne de te r m in 6 lu x.iii. d..are.e su nt disl..ate e eme nt.l e .omponente rle dnL.LlaLLi o r ' Onfi.rGa desnala esle denumiti de m.mbrana' ce .are.e da nan..c.as.lo. bdzeiccniuur ' Cste.ea in s.oside a osllui se rea zeaz; p in peiosl .leoa'e.e cadialc e p.o ifcreazd nlmai sp.e ' Ento6eLe au difente qrade de s'av rate, de.ar...

rep,eznta aLungin vanab F ale lisameniel.r anicu RedacreF un ese! cu rema.Rcspcdara curbeL de ef!.t,lni. sjsaphmiia in prevefirea bolior sistemu

'1 Diqestia si a h sorbtia Sistemu d gestiv esie aL.atu I dii .rgane a nv.u 5e realizeaza digest a a imente l.r, lraisl.ma rea ld jn p.ddlsi aberbabi .arok 551emul diqestiv.ste alcdtu[ din iubul diqesiv s Tubuldjgesuv tomat din: .aviratea buca . (fis ?5I qe (naz. or. si lannsofainqe) segme sisteme or diqeniv sirespimtoi ccmun I 'ia iirennulsubtt. (fis FIJ?'C.litGhdLb@44@82 ??). dn t.eipoi.juni duc 1 :-g ,' 1Jt\ A.') '+ lq ao'2i Fb?ahsdsrlchr

Iol .u teipcrtui c.c.DorGs .endenl, tmnsveG des.endenr 3sm.d)sr r{i (rig 73) 2 C andeLe dnere iubllui disesiivl sa oa.e (submandbu e, subllngdale p .tide); - in tedLnul stus, ri acena esre aLcatuit d n subsianle anorgani (0,2%) si substanie orqarice 10.31) Pr nciD.li ele.t litL dr sdLiva sdnt Na- K. Cl . HCOr , rlPO: Msl, Car'. d card ..n centdie .u erceptia K- esle mai mic; dec;t id plasha eqlvina PdncipaleLe sub*anr c o.sanice sunt dfrLlaza salivara. du.ina, Drzimul Fb.liile salivei I Prcte4ia m ucoasei buca. pin alimenielor fie.bint diiuarea eveotlaLulli HCI 'a.nea sau : bi ei .are ar .eguna ji cavitarea bucala, ZDigesr v: saiva incepe procesul de digesLe al amidonuuL ! amiaza pmdlcr digesti a chidi.a a am donulli prepaEr. eeste hLd.llLzat jn treplepana a dadiulde dD r.zr. A.easla enz ma va fiinacivata de .ind deslutitia: umc.tedza mu..asa bucaa. 3.iilesnegre masucata ubrliaza almentele, usu tavod 4.Ei.retia unor subslanle endogenc (uree ..e' tinni acid urc), exosene (mebe sEL e $u aqenti !i wa cniNrni{rt6ap!e pd.qen0 si rclbacten.id prin ljuozi'n SElabom.ea seizatiej gustalive prin dizoLv area s lbstantior c u Oun spe cilic pe supra aata recep L v, a assurd dponLl .rdti0u da ap: subsra e iurrir!e rc lui,prn: depasarea aLimente.(2 secErd su.u,il.. Jsenive sidiscnia almerteLoi 3 absubla produsi lor de disenr a ape sia ele.l,oliL.. ele.Ltulr gesi a Iubu d scniv D 6.J.a., inl imp. ant rn mentinerea echiLibrului i Ca u.marc a tansfo.marior din cavitalea bu.ala, dlimentee su t.hogeni:ate, Ldbib ate cu nrucus si A.lirilirea Jioto,ie a cavitdli bucae ..nna din mani.riie si din tirpu bu.a d d. qlur t ei. :.1 Masi cal. esle poarc des,asrc si sub..ntol vounta. DesLurta (fis 30).upinde totaitate. acr vitati.r mol.ri c e asigu.a tmnspon bolL uiaimend d,n caritaiea bucabinsi.ma. Esle un acireflexcare se o t..tor es:e.oorClid'le renri ie,vos dii irun.hi! id.ilGnd d.qutitii crcst.r.d slpEIeiei de.onta(( diite a imente siemhee.igesrve 2 r!m.e ubri

si R.ller nias I lrdqmenrarea alimentelo. ,i r lerei s ii.Ner.. b.uu .rinen'ir l. asi{1u.6 ..n ractrlc! a.ept.ri gNrarjv si.lib Lioknte. c vff nLmub r..epllnL otucrlj, initiid Activibre: scc.ei.r? I \ a & saliva cr.e..nr n ggJ* aFs 0.51rcziJuu s.d; Conpodfia slivei Zilnic, Es

Luctore ptaclicA in Pentru a pune ln evidenF rolul amildei $livare digestia amidonuLui, lolositi sol utje de amidon lied l% solutie de iod iodumt 1%,9i 3 eprubete, prc nivel alung la trunchiu cereb.al 9i iniriaza . senp dr con t.a.ii larinqiene mus cu ar. aut mare, .are dD ca .eol bt prcvennea pdLudeni afimentelor rn trahe aime n tele deplas:ndu lbrr spre esokg inftg pr(esu du rdi Se ob*.va: Concluzie l-2 unde Etapele succesi'e aie delutrei sunr c.ntolate aui.mat de cenhl deglllitie i. Centuldesulire inhibd spe.ifi..enttul resp ra tor buLba. pe durata dequriie o prind rcspnala in .ri.e pu.ct a cicLului respifttor 3 TnipLI esolaqiaa EsofaquL a.e io principal r.lu de a traispo a alLmenleLe djn aainge in sto * I md. mrd lml solulie cuLore. alb-h qtml $[va rea albashaidlet disp e elurja frid eprubeblllDUPd30mn'0Pdinidau l lfrL solurie amedeui ncolo. mdmului.u 2pictturi er{tudio cctje ;ns: deibro, ri iod ioduE! de recsdnere noldk de mr 09mL dout tjpud de mrcei perntaftice perstaLtLsm pri m s pe*taltism se.Lndaf Peistalt isfru priin ene declansd d. deslutitie siincepe cand aimente le be. din iar nqe ltr esohg: esle cood.nai vasa Pe slaltismu secund se d .rcaza prezentei ali men( elorin escid!sicontmapaia.andaimentele sunl p..pulsare id n.ma.i esie coard.nat de sis tehuLneros enleri. a esolagu ui Pe m;sud ce lnda oenda L.a se depLaseaza spte siomac, o unda d. ,elax e. tansfrisa P.in neuroni m enien.i LnhLbiron prece da coitacla lntreg slom a.trls idtio masum maimica .ha. $iduodenulse reaxe a can d aceasi6 und; ajunge la nLvelulesofd guLlj itenor preqatind a Jel .dviratiLe rc spe.tjve reDd pnmtea alimentel.r. La capatu ieminal al es.faguLui. pe o po.iun. de 2 5cm deasupE jonct uniicu .ma.ul, muscu atDra . rcllara esoias;nd este iistu

sata fun.tionand ca A.est sf ncter prez nta o conrractie ton cb gieie desiins pn n reaxa'ea recepti C.ntaciia a.estui sfhcter contLblie La pEventrea unui .enDr sa sto e d,5unrnrganErespa.lrrn\ed. h mod nomal esitaolloEz nil siv: a gucideLd in oi.e elapa, pin uelberea continutului epm. berei, progrsia rcactijor de hidroliz a adidonului poate fi intrerupb, cd o con*. inta a inactvani amiLdei. Astfel, daca fiedem amestecul de culoare albast.a viob ta, culoarea disparq iar dupl iacne aDare dlo nou, frr6 sa se oaimodilicc, hdife rent de mast.alie, deg utilje bol alinenra., amLlaza, to zim, dextine maltot iimp bu.aL, iimp fa.insDn. timp esolaq ad, uoda penna[i.a, unda de relara.e E\penenla dmomI'eai Iemolabilitatea @mei I Trnplrr!.ar (rorlnra, ii nomentuljn .arc I inghiite. ele sudr id mod v.untar r mpns jn fa.inse De a.um incoo alimeniele sunr gala pentru a pr(eslLdeslui tLei devine i i inlreqime. iu apr@pe un act auronat si in morl .bi snuil nu mai poate li .pnl 2 linpul lart!74:r Bol! stjml aa, anih re.etr :r'e di n juru inirarl in la.inge lmpukunh de la a.est Tubul dlgesriv asigurt: a deplaelea aiihenlelor b. secEtia su.uriLor diqestive 9 i dicestia; .. at sodlia de didesfe, a apei si a ele.toliEspunsu le sunt.oHte. ' rodugrlor tlloi d. icte

C.ntul ddsluulel s. ana h a. a:ile neurcml pslcpdun ulare b nucleii prcpni ai danef dh' luj; c jile reurml din sulstanta Etiobta buba.d ri po4iune infri@n a pudi! d. nucleii propni ai raspu3uile qeeile hin mnicalie * ,sjgui. a ltgndn@ alm* leloe b. fmffi boldd ali menEa c dioesrh lipid.lon d elibe@ subst rnld odmt djo alimdte R*ptoni a cdror sud lar detemina salivalia esle de ap.okimativ 2L sj esie un llchld jrc.lo. cu pllu cup nsinre 19i2.5 a adl li Contineapa(999) si .diduu uscat al.drit dn subnanle an..sanice a Cd! sash.e se dfla La o,v.uLsLai qan.ice delor situaie in m!.oasa gast..a. Exht; ,lo ui tipu.ide g ande gasrrice. a. Orinri.e localizate la niveLul fundului ! cor p0 lui qas c Se.reta HCl, lacto. invinsec (glicopr. tejDdnaces 6 pentl absodtia iba b aviramLneiBl2) CeLulele secrcto.ii sut repr4dbti de a. .elulele s itive din mugNlii dusta{vi! b. elul.le *Eitive pe nb! tacl ti pe c.ehneb motoni carc stnuled.a ma3lic4iai d celulele *dilive pmh.J ldpsalur. d du reE 6 Enm@fi ri explicatl rucjlle pe 6E le indPljsiuner pilt localizate in regiunile antrala (care si cell n.i. Conlin celu e C eLiberea za sasnna) e mucoa* (sec.eta mucut A subshnlel mdgE lce. P.ezenta dciduLr i clol hid c este .acde.ishca s!.!lui gastric ln coDditi bazaie seaetia sa variaza inre I si 5mEq/o.d Hc ber sau combnar cu protaine b. Piloli.e i FCI este necesar peniru digesta poteinel.r, asi. sromac aLim.nrele sufe.; .onsecinla acli vitaiiLo. moro.ii si se.rer.ii a e aces xib care produc tansfo.ma.ea bolului alimenla. lrr in surarca unuiy'l opim pentu actiunea peFinei acli ea pepsinogenului, oxidarea Fe' (neabso.babLl) a v FdAdivibtea mobne d stonia.u ui (mot Liritea gasrn ca fis. 3l) .ealteaa: L st(arca alimentelor ca uma.e a rehranir{eplive 2 amestecll a LLmnielo. .u s{.etijle @sti cr3. evacudea coniinutuLui oaslri. in duod4 Pdistaltimul cont.actlile pe.israltic e, nlpde la g.anita dintre lundu 9i corpu gadn. s. deplasetl cauda detemin6nd pr opulsia alimenteld caUe pilor Fona conhctiiLo. pe.isblti.e este co irc ata de a. e (abso.babjl), impiedic ea prclirera.ii ntasas t.ice a unoi bacterii patogene Sub stante crc srmr leali secretia de fcl sunt acetil sastdna lnhibarea secEtlei se

da riieieiberata dh neurcniaisistemu ui neruos enied. B Pincipalee substote org@ ice dn s.cretiile qa nce sunlenzimeLe mucna Se./alia de peFinosen Pepslda, f.ma ad !a a pepsinogenului, este o enzima proteoLiiica, activ6 io mediu acid (pF opt lm 18 35). carc initiaza procesdl da dLq.sb a p.oteinelo. PepsLnaenul eft aciivd de coota.iuL .u HCI sau cu pepsina aoterior f.rmati Pepsina scirdeaa proteinele. arc vor fi lransfomate i l? ,"r.q: Retopllsia Cupdnde migcarie de dule viD. ale chLmului d?rermimte de propuLsia pu te.nicd a .on lid utu lui sast.i. .at.e slinc letul piloic i nchis. A e roL iinp onant in amestecu a imentelor cu secrelile sbfracului se.EtiiLe ganice .onrinua p.ocesele djgestive incepute i n .avitaiea bucalri cant ited sec.ebb zilni. Activitated a LaDlenenl!/este secretal numaila sugar R.lLl sau esre de a coaqula lapteLe, preq atindulpanbu dge*ia utenoar. Sub acliunea lui ln prezenta Ca, cazenosenul soubL se tGnsfom; in p a cazeinai de ciL.iu ins. ubil lipad gastric, e*e o enzma Lipol if.a cu acri viiate slabd, hidroliind numai ipideLe inserdie sub lo.ma de emulsi e pe care le separd in acris'ari: I Geldlinra hidr.l mecdni. cat ze.za gelatina r'4!.!s!lene o slicopr.ieina se.rctdt de .e uLele mucoase, cu .olin proieclia ml coaseigastrjce at;t I chimic Iat; de actlunea auiodiseniva s(.dtde F n veL qaslrlc are loc absorbtja 0nor subslanle precum ce e loarle solubie in ipi de. etanol, apa i. iu k cantitdii exbem de mLcj sodiu, pobsiu, slucazd si

DigesLia la nivelul intestinului sublire Acuvildtea in.torie r, niv.lLl intertinului subiiE Mn.a, a Je a nive u iniedinuluisL Lil.e sunt c.n t.acliide ameste. rj .onta.riip iopu sre C.rrracriile de dm6re. (ccntraclire seqo'dn taE) iriq,nenterza chimuL d e 3-12 on Pe minul, in lelul acesta deteminand amcsie prd.lle.r aLimcota.e solid e cu se.reiilc din intesi uidee perdalii.q cdre apar in..icc pd.Le d intestinu u i subl re sis. depldseaa ii d.ectic anra .u o viteza de 05 2.mr'se.uid.. nui tui Epid id iilestinu proxmal sL mdi leit ii inienLnu teminal Timpu nesa..hmllui pei tru a tEce de la plLor paia la rLva ie..ecad este del r ... acesl nLveLde in .aititale de 2J0ll00 En. leaetab c!.ri(! sidepozitab,n vEzi NL/zj .; biLad ii tdpuL Pero.del.. nt.disen've se eLLbererra r1duodel jn timpu pe.ioadel!' d(lest i'e iudai dlpa ce .hinul d de.Lnsat se.relia de c.le c*okinind . e p'odure,ear e . sinqte.uLu OddL marginee. du.iele b Liar.. rqis.rnl. de pi.pllsie Chimu .sre prJpulsai a compottja bilei 1. Acizi b lari srnt sinletzar ii hep.t..iie di cll6terolp,n c.m bin .a cu anumiti amn..cirisic( N.'. re tand sarunle bLLre secre tdrc adivii car alr.uele b liare de lposllubie, mitn in nlenin pard dlunq la nivelul iLe.nuuL un de se rcabs.b a.iiv 2. Pismenri bilh blLtlbina s bilileidma slnl metrb.Liii ai h em.eLo bjnei.a.e, ajid! i hepato. re. sunr craetaiibiliar si ..nfera biei( .afea sa lilbed 3 Lecrtnr ,1 Coes Pan.Fasul .ontinc celue en,lo.rine. e:rrie. dd.lale Celulee exocrine,..sdnrate i n r.ini Prllu. pdh tipdri de e nzjme digesivc pep[daze ipaz. dmt laze si nuceae .tue sunt,aspunzaioare ie dqen[ p'oteineL.r resp.iLv a liPide or, gu.Ld.Lr 5 a.iz l.r NcLeic Ce u eLe dlcb e se.reta zilric I 2m l5oo:nl de su. pan.reatc c e .onr ne o .atritar. m eJr HCOj a.esla neutraDeaza dcid(atea g:ni.i tr .esleiz; pH !l ii lnte$inuL slpei.r Compozitia s(eliei pmaeadce 1. Electr.i,ti: Na' n K'se qdse sc ii aceeag imri pidis sa'u.L.l bLliare Cin ites$n! subli.e, Pnn rena p.fra nLplib n.d (fig 3J) S uie b Lid.e du .oud rol!. i'nfodoita: I de emukiotuE a liPJelor d n atne.t e a. .. i.nsun. srpe.I.a a o redK PemL lat frionr.nbr.a n sila.i iaid a.tiufE li PazciPdn crcdi... 2 druld d dbs.tutF di, i,actu inicsinal a .cnLir q.dsl. r.i.. .e.ida!.r ..Lest.,.[LuL J a ato Cmjt]l entemheparic. Eft rcff( ea .elei mai pLasmbrNCOliseqasesteii.anibtemultmaimare Sec.aria de tr'CO::.ns as:oumra de ce ule e d&tair 2. Enzine - treitipurimaiorc, anr laze lpaze siPm ieaz. a ! aJnkra Panoeatica se se..eb in fo.ma sa a.rivaiea hidroneara q i.ogen. amid.n n alie gu .jde .u exceprd celuLdzei pana a *rdil! & dizali&de: b liP3zc (ipaz., colesier.F lipaza. lnsl. pda), se.re late iu f.ma Lo. activa eizime e c a hidrojizedzd

apa ne.esita Prezenla sarunLo. bi iarer.. prcteaze (bpsind ii cridoriipsina) s. secrera ii ronna lor inadiv; (tipsiD.sen si .hLmotrosino qe.l. Tipsidoqenul este kanslom ,n tipsina de snretukindza sau de I'ipsjr iiieri.r l.md3 (aulo' caralza ) ChimotLplnosenuLene treDslomd in Io. m: Luia.iiva d..ate hpsim: d. iihiblton, tpsnci este se.retai de a.elcasiccuLe si proenzme e p,.tej6nd pan...dsuLde artdi gesr e estc ins.lubiiin pli l.riE,e!.! 3.ene: r ur.. mcli c!m' rlmtr..hLl.m.r.n n Lpsa s uilor bilir e i ,l ntesrin. se pL.id pri rd..iiE le.iLe,101g djn llP de e LnseEte. sa.ur r bLnG da .! si ,!01 de a *inlld Lioide p ere motil,talea inre*ina a p.e.Lm :i abs.rbra ipi pcntu deLo. s er.Eria unor nbslanle ins.uble Ln apd. cum suni co lener.ldl si bi rubina Es. lorndd 3e.ate hepdo.re (nq 32)sj cehleLe du.be. ci.e Bila cstc neces a penltu d qesl a Evaclar.a bi.i csi. cons..inb .lnLra.lie inu5 .ulaiu.ii ver .ular? ,i p al. .u r eaxa'ea sJn.i. Ldi Oddi. rea ?ata p n mecanLsm. n.ruoase s unrom e Me.an smll ne rv.s .si. Ealizdtpnd st m! ea vaFa care deiemLia cont s ..1 ba.ierosb!.. vczicu e si reLax ea shncted.ri iar siimularcd

Sc..eiie iriEsr nNlui s$ine .onrr I mucus .r de p'o(e.re a ml.larei ment,aLe imp ouiva :O,es!rl Hr .na senarrl de !r:iaea BiJm. d. du.den s d...ue spe.:Le. afl;i ina si:n .ipt.l. Li.bc iihn 2 c nri(olilL .d u el!: q,ireldLe nresrtulE crk nr runl seietare ii umedul inteniia: peprdre dizah i dd! (ni trza n.na rrza ?ah aui r a.tazr) r lipai tuL (ns 34) ee LS ei.rcta..unle n timpu p,.cesdui de dblorl,lie itdntui 3 ipa ! eli. tlhr se..etari de re u ele Pp reli. e iiie*jrJle stip.tnd ne ..nni ii secretn de.oh.nLdki.m ho foi eib,a Gt d i .elr ee nu.oasei dloCeia e .. ,istus 'n in dl.d.i a p,.dlsior Efecte dntasrni.e Me.anLsmd ffiora Lvctote ptocllad Aclibea biki asuFa alimentlor ar.ridl ne..sa., bi ; de p.rc sau dc v a (de 3 abai or) ueirimeota. ep.ubere p,peie,h;friede 6 r'4.d de r,r.m S au dotribpnz de hrdie defi lru d.be.aE uoa seimbLbacu apa ceddL cu bi6 Se inlrcduc ha iie in doua eptubetd cu uLei. .L a.eii Lraiul v. Frnrde ru maiin ljinia Je lilttu imbibata.u bira Daca pe doua hanii de nftru imbibate.a ma isls s ascrle pe dor'. lame de sricLa 5e Lasi sa.ada din pipeid .aie o pjc6ru6 d e uLej pe ie.a.e hadje pe cea jmbibdb cu apa picaiuraii meniine a.rma,in rimp ce pe.ea.u bill seiniinde pc sup.afaia ha. Plnem jn d.ua eprubete puin u ej siapa, in uri din ele se ddaus;.ca 5mL dc bi; dupa care ambce se aqila:se f.meara eJ.u lsiL temporaiaiJr cea fara bia sidurabia in.ei cu bila. '.'*i" ""i Princjpalele enzime sec.eirte de glandele sar lrL.e sunt a. pepsinogenulrb FE qa shca c gas. Secrelia er(rna a paioeasuLu .ootine a. psp ndaze ri nucLeaz.: b bblement c. ani azer d. lipaz. ii iari .ompozitid bileirnta a acizij sipignentribi b ecitina I coLeste..lu!.. amilaz bj siijp Ddieli act vitated m.t.rre d pe cea secretorie

'Acliunea enz me or d qest EdrLme ve ,;na Ld rrilsi ibsorb3blr e.r:: a::... :!::. . i!::i: un.. subn:-. .' _ -: i :i Prn ..e-".r sar p.in.iPr alme,lne ,rarir rbbel /r,llrrii r.ll I r.r.l .Lr,:. DefinenE p,!.esul pnr .r;e .lur lor rel ratirn ! na d glni.L Abs.rblir ese fa!.nzab : . C! e lrej{til. de m:r. a. diete lufld rh. .: i sr.;!7a si ld.to- n p.lrhi,du rnr d.i ccu.:: r: a l piiizaMrid v!g.tal. pr.z.ri ndLeraLn..i::: -:r r! rrale fidil errt deo e.e in ta.iu qdnr: . exrnd .dsanta p..a.. moLe.Lre: ene mi.a q.osided perele., r: . rcbaua vas.JLac 35)ene Io te b{dtr .afr htea de sinE. de llnptr pero:de "T d. d qrn:: .mis.arie ..nbactllE r., sl u.tudl spe.ilice a o n,pr.fat. mu..is. rt.:: . (Lfi.e lp! lu :: ::.:de .n. J. -0 3mq/z reDr4efrifd ioii'i : :! - -: .. ia r \e - :::r r:l ;rlrtr : linaL d dqesre qundd.r slil e r.::: .:nrn ur lncm.le tinspo,l i . . s. abs.i,bc rrin driu, :: r:ta DuPi .. 3u n! abs r ble ir en{:::: ::-:rl.rd.:p n,nr ransp.rbte prn ,.ub: : 1::r i:.ij d d d.esb,r

p, i c lu.n". la.l ab :: rii:iaz. d , ilFl'!l niesrna n .api el. :

ApoduLzinl. dc lipLdc vaiaza inte 25 si 160s SpE d eosebire de !l! cide s de pmt eina ipideL. se abso,bdintdctu sastointnna prndifrzufepasivi Pe.l.u a pltea tu a beorbilq ee trebuE s le hidmso Lub o Iapt c. * raLn.aza Ln pEzentd sa.u lu bilia re. hai e de a li dige.le. ipidee heble amu s!.naie (aansro.mde in picaturi.u dd meku sub un in.D,) Tr g .e, deLe. losio pide e si c. e*er. d s. .om bLnd.L ptut.rn.Lc dn epiteLill .eluel.r itesifae, Lrma in . . t.. in chili in tjmp ce vena Doda !d ainino.cziis m.n.zahtrdeLe ajuns pln n.a!. Lpidelete.in.r.uatia imlal c; Apa, in intEstind 5ub&e dpa se abs. be pasiv bosm.iic, ca um e a grad cniu pin d bsorbtia eLe.r.lt or s ,"JaCl, absodtia s.d uLui s. fi.e pnitrn pm.es a.tt coru urmeazt pi5v sod! e l,ilaninele ri mineralele L Vitaminee lposolubje (A, D K L)i nta in acd tuirea m.e io si se dbsorb imoEuri .u ce elalte lipidein nlestinuLpro ximi 2 Vibminele hdtusoltrbie se dbsdd pr. lraF Diera proteci 1l c6 ne.esara unuiadut dsLe de pod fac lital sar prin pendenr, s stem de tdnsp.d:.i1 Na de Pdrtu a I sbso.liLte p'oleiiele l.eb e tansf.. matein o igDpeptide: aminoaciz ,l e.anisnte d. ab ji btie Sau Ld.nLfL.at md muhe sisrede de t.anspor( aciiv Na.dep eddeite penlfu absorbl i tipeptdeL.. d pepiide o i am noa.nih' I p,orimr, in LnrestinLL subtne Calcu se abs. be.L atutfl unuitdnspo.rlr lesai de .r embrar a .elulara J Fi.rulsc abs.a.b. injclun si l.!n Fe7'se sia.tivd de v lamina D ab. d p.oteLne dLn iniesin ene absod[5: o.ice pmteina .a.e apme in scaun ptuvLne dd d dtriiusui celuLrre !fa' Ac,v htea dotode la nivelul nresliiur gros RllLi e prii.ip.le ae c!o lrj sunt ab s.rbra rpe sia eLe.&hio, |undalea p.oxi,.a a) si deP. zra,.a materilff rc.al. pa na a cLim m,ed lor (juma bLea disii4 Daldla a.esiir rour de a 'ns..rle nivelll c .l.nulli sunt lente I1as..nle d. amesr.. - hausbatile suil rea tare u

F436EbPedrdelpidcd.{''. qE,nE (bsrei3d longiiud nale .oli.e .are detem M prcitiain siai a zonelo. dsrimuldle ale pe.etel d.oLc sub nma uior dur .n.uLdre si di.e.tie anala id lipd peroadei o, Ic ula.esid continuiu c.iic cn p, de.!it.le i e !o$rc1 r{rri).6 Pcla & s me cootrul sigmod Dii .ei I500mL de chim. d.ar m 2m nL r pierd pdn ffrrle. fiir.arile rcz p,.prlsiu. mi9c6f e (l puls6 ulta i n poncipaL pnn: in masa- P.o .dnlJa.! ha nmb irl )

dnecft anala s (2) mis.ad in ma$. A.esie n scari ap de obi.cide.ateva oi pe7i:c dureazaaprorimativlSmLnuie LnpiinaoEde amicul dsjun s rcprezinta un lip de pedsb lisn modifi.ar AnsoDlja si s{dia ApaConnul nu p.ai.abs.lbL N mult,le 2 3L/zi. Colonu abso be.ea nra m e pane dsodiuluis ld nivelulcolonului L Delecaft rcp.ezinra Ooceni de eimindE 3 c propulseazo fecaele .e.t, n iind le Ulleri.r se produ.e clntac ii d.rnia de dere tede a coon! ele La.e in .atulu u disb dtul. ar fosr abs..btr.ii iuieJti rlslbtire robsu este sec'etai & .ate .o oi Ace*e p.o .ese sunt coibolaie de.dte ald.ste,nn coruluicare anale intefd siexte rltjd! lln.eah relar si a .e.tLLui. prnpulsind .ont nand nbre frus.: f{sfincte,e:' skiate afl.ie sub contoLvolmtir. Notiunl e e menta re de ig end

9 patologie ra.e. da. si cdnsunmea ufor ichiie t.ane E.L i_ sezonu cdLd pdatd faciita aceast a afe.iiune. R.pEz nta iiflamatia mucoasei inteslnu uL subr': Oros. caua liind nfed,oasa. hai iieclel: bd.ieiaia d 9i virala Pot imbd.a f.me cllil:: fMde gcve, cu eblLbte ma E in functje de q. impLcat lgieua nsuroasa si atertia sponb : 'neDul ca Ltea ape i si a d imentelor c.ns de pI.veniE Larte imp.rtante. Rep.eznta emziui ale ddrLd s suDt .ezulatul actiuoi un.r ba.re.t asupm acestoc P rimuLevedi meni in dezlomea caiior il connituie flrmarea placLi ba.ierieie Aceas ia Epreznb o peicLb ac;tuiti dii aimeile ! saLiva. etalata Pe slpralab dntil.. s i..l.nizab de nume..ase ba.re.iicare vor p.oduce .a.iLle denrara Acesre bacteri utireaz, pentu a se hdni ca.bchdrel n produ. prln meta boisfrullf numer.sia.izi. . e v.. dtr.lva smai! dental. Dat..ih aceste dependenie a rabiitaiiibac re.iiLo. de prezenb c bohidfatiLo. se ati'ma cr un consum maP de .arbahidri favn ilor. in lapl mai mpo anta de.a esle fiecvenra cu care 5e iigec. brhd.ari a*rel, canttat m.i d i.ecvenie ssisda.prnvizon ea bacisnil.r cu subnraiul o. eiergeti. jn mod con stanL ..ea ce far.rneaza producerea .aiLl.r. Da.a insa se inse.a o caitirate ap,e.nbla d. cmbdhdGli d ii timpulmesei. aiun. num ui.3,ile ce pot 5a ap a scad e simtitor UneLE tipJn de Jirr suni ma rezistente dec aLiele qst.L ]a demlrstat ca uii Darea apeL .are ..ntin. h c .ani lat :e fuc. lace .a smal(dl p.onus sa ti mai rezistenl Repreznia nrlamatia Lnr.sir muccse.Gle P.aie Ii provocata de Lnfe .ti. aqeiti lr poate slrveii ln cad.u uior atecruni sistefrL.e. Doua dinrre.ele maifre.vent inta si a ceu D?finesle op.nea compela 5du apr.ape c.mpl.= a pasajuLui la iiveu nrestinului su btne sru a .es.os. Ene o urgenta mediclchiru.sicala si se pc:: daLo ma mut.r .auz e aderente, henii, tum:. p.h fo na.ea unor noduidc.eseFtice tur..in.o i!mtidetesLifibros.hlaiLeve*ice cn e ne a reLa.aura a modailati. Are eti.l.siimulu.e Lnfe.roase loii.e raspuns mun a t.Et, .bshe bLliarr sau modif.ai lascu e nof,naLe Rep.czinb Jez.rqa iz ea dituLu' a structuni E Defireite f.rmarea sau prezenta de .alclli . nveu v.zic i blia,e Ene mai f'ecven ta la feE obezi slomatita herpeli.a (inlecla cL vnlsu he.pes simplex) r stordiia cdndin.zna ALiE .auze ft{venle sunt hip.vbmn.zcle, c.nsumul de tltun sl alcool sau Ed.rialeice l a difeite slbstanle cooGnt. prezeite id alimenre sau p,.duse d. ins.ine a sila.eL.u dLci. dezechlibrate Pmte fias-_ pt.matica sau pldie.onstitrio urqenl m edicl]c .urgicdLd daca vreun .alcul migreaza diD vezic: ; obst.uedza caile bilLm e exrabeptj.e sau daca a_z= inf Lamarn peretelui vezl.i bil aie Reprezinla Poate

(onc I o iiflamalie la nveu pan.rea acur6 sau sau litiaz bliad. cron.; d Suruine la ccicu 31.:F si rn numebar tulincsie infLamala dcuta a mucoasei taingiene De obiceide o.isine vtua se poate insa dai.ra n ud.r ba.ierii Se.arddede i Prn durerialesaiuuL mai aes a inshilit Sunt mai lrecvente jn sezonul consta i n ..enerea riecve nlei s r a canI laf ziliLce. A.e .auze muLIip e cea m al rind de Lft i.re.tj.asa. ii majoitatea situatiilr iqLena rcuroasi a putea pre veni ,rsFndnea boltr ne.r i s{} freod t

I defe.atiei Poaie aparea in Pmts fi habiiuala, aceasta din 'Lucrore prcclicA Cor,?djlia drimjca a atinga, o h6die d Iilh imbibab pa .ca 2 cm cu apa ,arerial necesarj catva shme de alimente carde o!, b.arr. paine, eptubete, b{ Bun sn sau lampr .u spi4 hartie de liltru, haftie rote de lur iesoi, solulje de acetat de plunb (apd Buro*). ,4od a lkrL S inlroduce aLimeotul i nltu epru' bet: cft s line inclinati paM apr@pe de pdilia ori zmrnl4 dGupra mei n d.di se obsa condo$ra vapodlor dc ap, p peretij eprubetei. Daca intoduG In epmbet a o fisie de hanie {ris cu.relon chimic, pnn umqirq lextul va aptu din e ln ce m i inlens alinotels Se tide eprubeta d@supE unel fiacad caLste usor, consbtandu.e !i se io . Eaiaenlieta .onlhuului de apa de -condensra vapoilor de apa; -abasnirea h.fljei de tumesoL datoril, desajdni f]}] r Gea ce aLena prezenta substmtelorazobre rnneorea hadieiimbbara.u a.erat de pmb degaFEa uoui hnos ceaclerlstic arderii gra prin foma.ea sulfunide plufrbi * . EDidentierca cantinutului de sLbstanle -dupa o incalrke putemica conlinutul eprubeiei se catboniza 9i dgaja fum, iar in pr ub.tl va li nmd @iduul uscal conlioand subslantele mi' adausd putinr ap;, acesie a nerale oxidare Daca se dizolva 9i vor albdstsi o haftie b3ie de tumesol * s d l@rL Se intJoduce inn^o eprubeb o bu .alic, de cane uscat6. La gura eprubetei s

e lixeaza ^'lod o hartie .osie de tlmesol !i, Fptual fara sa se . Folosind cunoetintele de chimie jncerc4i sa euidenliali conlinrrul l)1 gi(ide al unor legune Clandele saljvare man caresi vaca pmd u su de secretie i n cavib tea buca a p.in iniermediul u nor canaLe exc.etoare, sun t a. glande e su bli rgua ei b s a nde e rctromaxiLd.e .. gLa nde e parolde d slandele sub Coloana din stanga cuprnde uneLe secretiiale substaote.omponente ale acenora; sda! g deor ex.crlne imp.atein digeslie, iar cea dn drcapra produsee de sec.etie cu sub sbnteie componenre cores a .. FCl, peprna, mucus apa b. amilaza. m!.iDa, Ln.zlm, ele.uoliti, apa m(!s peptjda,e diaharidaze,lipaa. apa. e ectro iti d peptidaue, Lip3ze, amiae, nuclede e pigmenti acl,, leciiind colesterl. ele.t.. liL "deoarece'sunt adev6rate sau fasqin cazulin c elecon exisb sau nu.reLatie de cau zalibte s deratiadevarale detemjmF dacainte ele poitics, de@rc.?sciodeazd I. Lip aza este o enziina srasinilln sl,.emlsiacizisdsi 2. Deglutlk asillura recarea bol ului alidenta, din .avibtea bucala id stonac d.arece aceasta se Stabilid daca enuntu.ile legde pnd cdnjunclia

2. Circ!latia Sangele (fig: s7) esie oruL arbo.elui cardiovascuLa( masa c.rpo.a Ld impre una cu lich ido lllidul car circu i in interi rep.aintd cca 8l din nufriie anticorpi, care neutaLteaz sau dist.ug anli qenul Anti.olpii srni protei ne pLasma ce din cla$ gamma qlabuhlo. Apara.a se re izeaa Pnn doua mfa LichidulinreGtitial, peri si en dol mf4 sangele .odL cefa orahidian, al orqa nismdlui slituie medju inten S.ngele este lormat din el.mente hgumte riPLas ma ( 55% din volumu sangvin). Prin examenul mi.'osc.pic aL *nselli se obse.va rei tip u.ide elenente figuEre (Fpraeiiand .15i din volumul sngvin - volum qlobulJ prtre ntual sau he.slobuleLe ror i(hemariL $u e.ilff leh . slobdeLe albe (Leucocitel . placherele sadsvine (trombdite). Erilrditele (heda tiile) sunt celule fad n!.le!. cu .olin ftuspodulO, siCO, s in menlne.ea {hili nesp{irica fnn.scuta) este p.ezent la ^pea.ea toti oamenii Se .eaLized p.in meca nisne celuia'e (d eremplu, fagocitoz4 $ umoGle. Apararea nespe cilid esre o apa.a .e primi va. .u efcacitat medie dar este lMne prompD. Lj ea particpa anumite .elo le 5 slb$ante prefomat. .Aparcrca sp{ifica (dobaodira)se dezv.lta id ur . e&me.ii La aqeoti capabili induc6 un r6spuns imun (imun.!ene) ture de doua relri : (l) dobandils oatudl a. pasiv. pdn transfer lansplacotar de ai rcoai b. acdv. i n utra unei boiri (2) dobandib ma s F4a7com4,t|d4daPhsabe c4G 2Fnadi 3 rlmbqrs (ihdde q@cr LeucocjteLe. spre deosebire de eribo.ile, poseda nucleu si nitocond.ii. Au capac itarea de a emite pseudopode si de a bave6a perete e capitr p.in porii s6i,tec6n din lesuiur proces numit diapedezi Tipurie de leucdte 9i fomuLa leucocLlad sunt P.incipala functj. a leucocitelor consia in padici pa.ea acesioB la de apaGre a orcanismului. 'eacib a sanselui Funcla de apawe Fecuncstere pnn m<an sme spe.lP o.sanismd uman vine pe.manenr io conta.t .d asenti patoseni (pudatod de antisene ) sau cu aoti gene Libere Ant gen"l e$e o subst la macromolecu bra proleica sau polizaharidica shind organismului 5i care, patunsain medLul inlern. declanPaz6 p rodu.e rea de c6tre organhm a uno. substatrie specifice, s

pasiv rdminnrcre de antitoxine sL gammagl.buLinq b. aciiv vdc.ii e Raspunsurile imune specif.e suni med de prjl doua !pu., deleu.ocite - Imi.citele B siT pe baz a unr mecanism. interdepende.re, (l) imuiitdca um. mi c e mpric: imlociiere B, s i(2) mrdrareanredi da celular (.e u ma) care mpljc6 prma. Lima.. reLe T. Va.cina rea decldnseaza, Li pri.ipiu. acel.asi m. canisme imun bre. cu de.sebnea.a caclj le pFduse in orqanism sunt mai denlai. Efedul hEl esie adifi.ia: a. PLa.heteLe sanslir. lrnmbr.itc s sunr el.menie qutene.euLarcab f sanqeu .ur.L,n l iedostaza. Pi.ma sJ\und o, me op.l(]ligl s Eu du! us rd lorma dn L srbi:n'e dn r qdnrP(Na x ca /,4s:' Cl fco,) s 9i subsbnie .rsni.e, majo taiea proteLne (alb m De. sLobu in e I b.inoe d). Vez s labeu de la paqiia 126 rr..si!u a sa r!v nc ,"4emb na hematiior a.e in nru.turd sa dume rn.se tipur de ma.rom.l..ue .u .oL de antigen, umit. a dinogene in pasmr se gases. o serie de . ompusi .u .oL de anri.oQi nuin ie agh,tnine c3!e dai implrt.fre iqutinooene inta nite La om su l .elma f'd.!eri aglur n.s.nuLzem (0) A, B siD int nrre asLuin nc sun( ! omoLcaga aglrnnogenllui A 5l lnroasi agltinogenuluiB ?rjrex.ude,e recipmc a a aslutininelo, siasluri . genel.r rmoBq.. in decursuLevoLLlei umana sau c.nni tuit tu mllie sistime i'nLuo.g.e sdnqvnc Gruf.rc B([) Cele mai impoddnte in pra.tjca med.ala.L..nlr sunt sLslemLloAB si s stemul Rh(D) Sistenll OAB. Pobvit ragu ii cxc uder i aq r I n ielnr.L agutin.gsnu omoos t! c u A sip.u B). nu p.i.xLsr3 indLvtriposeso'ide agulnogei A s aqu tiiine d sau pos eso de agutinooen A si aslutinine !. lnr.nnea aslurn.sanuui .u aqlulnina omol.aq ii dlce La Ln c.ntLci imuo, intseiatrtl.ory. cu dis tuserea bemd il.r si.onse.lD te g6ve Peotu indivLd C.mb nati e r .oex *entele p.sibi. t.Lcrate imuio l.gi., n ntin numa. de patu sir.p.ezinta.ee paln, grupe sanqvin. in care se poale repanna popuatia q.bulur pe bdzd sisiemulu OAB: Cr.iastdrca aparteie.lei a ur. d n g.up e e Lua,tate, R@lia si otacicd md ftotiu de saise ob*IW ,Alar.rial ne.esarj lame ac steri zat vara, aL.ooL eter, albastru de metiLen l*, ev.niu.l solutie l4ay Crinwa d Ciemsa (albastru de metilen r eozin6 in alcml me tilic) de la Laborato. de hematllqie h sanqrinearedFreimpofrantain.azulransfrzilo.de Regt a tansluziei ce.e .a ashlinoleiu nir sanqee donat tuui nu se inbns.a.u agllt inin.L. din e pasma pnmitorulu P.bv t acesteircgul trdnsluzia de sanqe inae qrupe dife.iie se pFie fd.e anlell . qrup.0 poate doda la tlale stupee ldnf.r.' versa ) dar iu pot e prim decii sange izoqrup(de La

rii usu.a prin agrlare tn aer sa! se lircaza cu caieva picatun dinbun amestec de alc .ol si eter ln pa.6 esale las; s5 se erapore.irca 15 mnute. Se .oloreaza cu alba slru de metiLen l% su solutie l ay Gtnwald Ciems c;teva picatu spdlanduse dupd c kca 3 minute cu ap,.ukta. se rsrupa Aa pode pnmide d rldre srupee (prim i* ifdd Je unLld n anlsenee sLs{enuLuioAB.5 ui aitigei denln i D sau Rh Trllirdir?i poses..ide anigen D sl1lc.n sideraii Rn poTiinr iar .er 15E .ar. nu p-rseda rqu tinog.nu D sunt Fh nsariu ln moJ ndlralid ql.buLuimdL p.seda pe entocite, in SishulRd Sa ..n* ai ca 35X dn popuda

e sta aquridiie omolo:qeant Rhdd se Poi geneE lie pri lransluzjirepclate de sange Fh- a Pe.s.ane cu lal Rh+ si mama Rh !n jmurit:. al gazdeL.ea.l onea zd fata de aqlutjnoqenu D ca si fsta de un aniigen oa.ecare, prh actvarea limlocLielor uimaE de p.o ducere a de ani..aianiiO (adliFh) Acest anlc.rpi vor reacriona.u antjseiulD de pe suPEl ala hemati Lor si v.. ptundce hem.na in.azulmameiFhnpgdjv caid iatale*e Fh po. 1 r dator b cdacteruiuidoninanl algeneicarc .od fi.d sinieza asluunosenului D. .op LiL rczdlialj vor ddsienL cadcrerul Rh pozitiv Pnma sar.ln, Pode evolua i.mal. d ecreca, in .onditir friologc?. he matile Rh- a e l;luluinu pottavere piacenta s deci Rh lie pin s niveldl pkgi agreg ea si mebmofoza vi5coas6 a acesloE .eea cedu..la opftea sange Ediin 2Fnd 2 limFi pla3mati. Naglla@ sanglui Rezuliatul acestei ebpe .sic tadsfo.marea rb.i nogenuui pLasmatic solubiL in fibnn6 insoubila. La cLnd ambele situaii, apaiardl coaulaE. parliclpa facr.ri plasmat.i. plrchetari r 3 Dindie preeuluj de .clulde Codsula.ea sinlelrt se desfap a in tei mai ab.ri.asa s .faa I fom ea t.mb.plaJuneiesle cea durcaza .el ma mulr,1 minuier r.mbinei duredz l0 5: romb.piasliia transfoma p.ot.mbina in kombjnai .Iaz a Lll? form ea fibnoeiduree I 2s Tom I hz faze: nu alungiD c .cuLala male.na. La naste.e idsa, prin ruptu.ilp de vase engline .me ar Lft in momenruldazliptrii placenteide ute. o parle din sanse e fetal tece la mama si mrlea2a prcduciia de aslutinine antiRh L aceste aqlutin ii e (care pot tavers capla.ele Placen rare) patrund in c rculatia fetala si dhtrug hem ile f6tului. pur6nd duce chiar La moa rrea acedun, atumi .and agLulnreLe su.t in concenta! e maE. bi.a desra.e din fibdnogen, niste dlnnme de fibnnd, c e se p.limeuedd sp.ntan da

nd reteaua de fibriia . e.l.vn. inn)trbrl, in fth urile .ctelsi de ftbdna se nre tu eLemente e ri9rate si ;nse.a ea se opre se Funcliile sln@lui sunl reprezeniat e de flnctiLLe c.nrponenteLo. ee i alard de a.ssrca. saigele in deplineste rouL de sislem de inrcgrtrc si coodonare Lm.6 a a e luncu lo, prn hlmonLi mediabn chi m ci sr .arabolitii pc careL vehiculeaa. ii oprirea sanseranL k niveu !u5alo' Presupune umato ump 'i ' vs.ullpla.heb (hdc tla pmara) Timpul inepe mom ru lc:al lasllu Pnmd rca.'e 'n pereielui a..stuD pro nusi .oista in vasoconsticla .efler sl umo.al. Urmeaz6 aderarea t.omb(itel.r ld nsmelor.a.e inle.vin 'HcNostaza 9i coagu area sangelul Hemosda nzi! osicd .ep.ezint6 t bitdea meca De asemenea. srlele are ro tanspodspie locu.ile de ercretie ce nedtlEbile sau in exccs. Datorita cootinutulu sau b.qat Hemostaza se succedandu pul plasmat ; c tinpul osmotic La cecllaH sangelui paricipa m.i multe subsrante carc pot u grupaie in fa.bn: a. plasmafci; s a. desfloa.t in mai multe etape, iimpll vasculo.plachekr t tim pDtrombina b. nembhnd! c ftllat d. plachelari. e Folosind s.hema d mai jos, sLljlili acomparibilit lea t&nsfujilor inlre gtupele de enge, pnn trahsfomaEa [dnb in sag eli indica /? B

[4are. t iJe.Rlldte Ci..ularia in dL.dutr d t m ca c..u alie i.b..cLui ks.uLai ddera bnhiala cd.e vis.ula.zera brL La p .a..lLr eLe ...!latia n!,e . E ria a si uim.a 5,A bud.luul aneEi Ttunchiu pulm.n aln.epe,n p morae c..e r.adele palmrre. nin .re se despnni aiere e diqta e Ram!ril. don.i des.eiil.nt. A.fra dEs.erdant6 tora.i.; aa Emir pdn.rale s vis.etule. Raft,ile viscerale ad a deree brlisl.e e las.ula zeaz aitebiitr . L. ,nn. f.rne.zi pulm.n *impade n.eL noua a(ere slisee.L CO, spre reieara cdpi liri d nlLlr' iive .eur !rde i .edeaza aveoleu .are eimna p.in expjdie s:nlrec.u or este.oe.bt de v enele pu monar. c;ie {ioud pe br li{are paman pulmonde, cdrc duc L Ceepaku vene puLmoide sfirss.r, atiuLsbns stan!]: p Cir.r ata snen s6nqe e c6 in.ep. in venb.nLu ir iut.tive sp tesuturis o,gane De

.av.. ., Este dsa a nivelu a.en!.4. incarcd cu CO, edc preludi de cele doE vene duc jn d.rldepl (fg 33) sL 'rnLr si l omenes. 5 sietrrul aod. i ncep dir ve n.uulsbn-d.u d.nd a{endenrt din care despnnd .ele doua anere cntu i.dc lesuiuile t. nat din adeE a.da orglree..lp Jirr e ei..ie r.m.d; e. DUF ur.a Hcm .ube arcul aoni.. carc se cdrlinua cu a.tu d.s.cndenta. s ub imp64rti in t .acal6 si abd.minala Termirrai i.rt: ib ddminaa bifur.d in ader ele iliac n c e * ii * Dinsprc drcapb sprc stinsa, .lirr d se despr rd ttu..hiu bnliio.aali. a.tem.amtd aiGra nLb.arjclLarashnga rrun.hiuLb.ahmetul. ie lmpane ap.iin ancE caroi da.ommd d'eapla s anem J.eipla Ambe e ane {inga sldreapt,. urca a niveuls uuip3nd 'nd'eptl bilLrca ma.s in suFc. oarc a .rnilaldu !.!nL u dd se ii ide,a.iotdd e ern.siiiteni Larceii'.i eicb . ml.a dilaratie, siusu .anir (c .tid in) b.sdta in subclavL.ula.d Adcra ca.ilda cxtema i.Lsa gau. ,eg'udie !..jp ra h site lpoiaa sivis.erele fete i Ane pdnhn. in.rar!. riland.Iaieru si..hLU. Aderele sub.Ldvi.ula.c alunq dc don

sned ! n umele de adere axilft. Dii L,e se desprind: .nera vetebrab p. u qau.a {.ipita a. und. * unesie de iau pbnd la vzscu arndid en.efdhLLui. 5i n. e idu daste' e a, ler e nle dn. . ( opt sa tad .. Anera ari i vas.uanzea; atai p.r.1ir ar e .rr

Aub des.eljenb aLld.,i ii i di: er r.rn rd pade blt 5 ! i.ar:e rramf i !i.r i. s urr ttrn.hitL ..liar ine,r n!?e[er.r alt rrri. i....Li Gte st;nqa sil];.ipt: i..:.1. Ln( i1e ep sis. ra.sa ii rerale p..tunJe l-: rlve ul lG :r r idfl. ne/rntr.i nf. i tt dird qiL! l,iiat.: 5L !t5! r "ianomdiL iunrr r. Fir,. -L .{ur .r.rr a;!sir:r; ::i!: r:::::: r I 'jr! :nns|eE {d.ll r]?.-l{.r Lrid pi nt ,gi:.r.1 ui tr.r:.r-. lgrl u. Padea ru:..d,r i .i:-l Rrnlnl. l!in,.rl. dlr aJ,'. A .rc. LLale..:nLnP :r:: se i a1(ili sa.tuLLia.a :eirPr: ii.r! iere nirqa. J,ii 0li .ita;i. nt Afr.c ilidc ddarna .s. dnrbau: I 4rr:;:::::: rr: a a.Jipsei. derenind ader:.r-i: ,qi.:aPsa s.tuntini.trad.tu.rPlra..::i::: : Iia. .rlt inl.ro.a AJ!r: s;n+ e "eis ,1. : m.mbl"e nerxr. i. d per:li siln.r.eLe dir a' _ de b :i..h slp pna. r.s!!ul!. r.iPedi .rt. ;: i :brlrm.nL !L llenee -i ntr. .aiside a ind(!sE. Epai-, !.,!.a!: rr-:::: sc :umizi pir un;er !di," i 3... in:ie s:a:. : ..d J.eipr6 Lr ,;nJLL r fi..r'r r.na i ari .:.. : .s1. l{i.la P Ur ;.a liri : LLeld.ni deirn! pr "P atoP ie nla G Ll i rd{e '1, \ i:qambl rqa ddf! r, r !d!r do ir d P id...Le d siti,A d.Ea E 2 Eomn.rE: Ad.E i r.G tbiai !raiqanu-'arJno id , i Pr! dn. .rna 3r. v e s..lerP ird afre;.1. ilid.r b.zii (vez.a urnri rr.cral. ltrlru:E P di DP ri! i4rne rll nd Pif[ie. F.ru u )s !r]:rr

sc.ft e d..l'rr SinEnr vPr.s lend i i m L. .tr3!i de elr.z.nbt r 5id arcam) pnn .aL!.r..,r.itu Sttqd .i:q.c Yiir: .. ".""..'.d.1."*-"r.!r. nnb,:.5pe clrn ir! !r ji l rrr P-i rl t,.na or.-:: :, -:_:= tncu uLdreor -.Fr i; OGLpaF Esr!rs--i: - <' ......!:1--. r.aona ascendeni4 b 5 c-t a: < ::-bGnhiaN c. se cdtiDua cJ af,: 3dr.:: -i: + imDade io toracala s sirlri.al. d e -- =: p.in itiza dftei dtl.mnle ir :.:--: -:i 4i Vena . ava sLpen.aE .lea:z :t vnos din a vene luqlLaie :::er: : r.?: i fragnati.e lnrerot e c lan.le sjf: :: :. : ,nele aiiare e sntenLl!er:s -,::: OD6dtelj s6re'nLlryqr , .i s! qi s q. /nP'. \.n.1. bd r:{.!l d earrl !.tu sub.l.rl u..."nir!: ri,.:! r:.::i:r.i: inq.. !.n!s ce ,r,!: ssrn. L-ur Ln pdrrl: Lr:r:rd:.:L V,q+. p rruid. pid: :..,:r trlri.la....ii].;

f,ncbiunL lmlaiice man, ajungind, i n nnat in doua cc l{l&re limfaue mdi.dallL r om.i. si vena lnlarr.a Canabl ro.acic Esie cel mai mare col{tor linlaric si incepe pnnt{ dilabtie numib ci*em6 .hii situab in fata venebrei L2 urca ererior de .o cna vedebGla inapoa a odei, st6bate diafEgma ii pitnnrne in tdace 4 qdd@pE'!v&Db*dd63i!4qder@r4rqiJeNr aB]liifclahmbd 5 *,! sihi.do idtu i 6 rqi! rm du se !d&qE&9!16:srddDudqmbkeghdjnwe Capi areLe im larice sunt r@de .aspandib, ele gas n uoshiul vn6 fom3r pnn unirea o vena s klavi.uLara slaosA o lusime de 25 3oca fiin d prcvdut .u valve in interlor E sftnge limfa din jumatarea jnre nd,a si din par imea supdimr6 danga ae corpului Vna lanlali.a dreapla Are o luisime de 1-2.m .oec lem limfa din parimea supenda dreapLj a cor pului. St des.hide la confluenb dint e vcna jugulac i hme din drdpL r \eiJ <uh d .ulm draapta In s. .minutqfibea4ran\ elu.ap elor afre .ale,16 mL ap;. Din a.est v.ld,15 nl se ieerb $nge la nivelul c apdrului venos alcapilareor volumul de apa rcstanl in iesutui nu sbsneaa d ia ca lea capr melor limfatice. Debitul imlaric mediu esleinjur de 1 S0 ml/n, ins pode varia mult jn funche de facio.ii deschtandu.e 'n din sranga venej jugulare inteme ft ! ii pilftlo. in tmte orsaEle limfatice fomem p.evauk la iotedor cu valve * si tesufunh. Pnn confluenla ca vas limfatice,.are sunr em Lumre ce inlesnesc Asie un orsan abdomnal neprechq caF apadine sistemulu i cnoblol tu plr,luce imfdle distrugE he mariile balraft, int.ruioe i o mebbolismu fierului sl ede organ de depozil sgvin (20G30O mL de s:dse) pe oE j L tLmite in circu ahe in de nev.ie (hem.msii P*!l va*lor lifrfati.e re venelor Pe ua*u au o sLadm aemanaba vaselor limtauc

u .a de famatiuni caEderistice numite ganglioni lihtutici (fig 90) pdn care limfa tr{ e in mod obligatonu Ca.g Ldnii limfd!.iEaLzeaa fraihulte fuicrii prc duc lmfo.ir e r monEjte llmed anuc.rpi au m in cncu aha limtei. opr6c palrunderea und substa nl stra ine au ml de bdied li spandtea nldiior Linta coled a drn d fedtele tesuiu ri sL orsne, dupa ce a sbabaiul sanslioni resioDli, .imuLa spre o.uF loF spLenica, cuprins. intre coonul ti diafraqm, la s$nga l.jei ga*rice Arc . cu oare brun.o$ak rio mas de l3G200g splina lransve6 Vascubnzata anena 6 a spline este rcaliata de arieE splenica, ram0ra a Lan.hiulu i celiac. Sansele ven.s este colect t in vena sp enica, aceasla par ticipand la Io na.ea veneipode SBrenul lidlatic a st adaprlt la lunctia de drene la njleln Fsuiuriloq b, capilale ele for m@. retele teminals c ft va* cu peEli mdi !.ori decSr ai vaselor de stu Oq d prcnntt g@qlioni p..aaseut va*lor limlatie ln Sanguonii lhfali.i se produc 4 anticorpi] b. ljmfcitic entGite d. monmit. Splina sle un orsan cae a produc linl ocite; rntE .olonul In melabdlishul fierulu! , est situati ascendent ti diaf69mr, rn dreapta lojei qas lric;d. ae rol de depott sanlvitr b. inredine

si r.r i.r lj:r:i l-:.:..:.:. rdit ig5..ll ur iur.r r:t r -:: :i ir rblrncd , ir ,r. 'i .. r.,:nli.rrlr 2.ra. : :..ij : J. n :ni j j]: (fil lllr r irr..z :i.-.,. r,ar r,, d!.tr. d..i!t irLldL, debilllr.r:: r. i d,r:._ r Li Lr! Lir rlir: :i !!:1.,. .i : s a! , ., ,r.r. :L:n I l ! r. iu5.1.11,. 2 .r: ,r i. r:,, n n,! nnrr -n:.: i:J.i 1," i!.,,,r, id, d rr: s ! r. ! rirj .r ilL.r.: rin r r ri !:5 :rpni il.r.rr : ::.: : .r u . rt Li I r..n a.rt r-{L: ni! rL:!: tl i Ex.itabi btea en. l] {i rlixa:.. r.

pa .ularitate a cx.itabLliiaiii mi.ctrdi.e prczinb o imp! ait pentu conserya.ea frn.lei de 'nare pomp6 .itmica. St'nulii .u ftecventa mme fu pol iebnna inima pnn sumarea . ontractilor Exp .alia s r rcfEcrare a inimiire, d6 din lorma paxcubra: potentLalL llide actiune a fbrcim.c di.e b Automatismll S.oasa rcpEz nta p.opr ebtea inimii de ma din.o.p,in continli fluenlelor iima zLe, Aut matism0leste qercmt in atrdmlt cent care au jn dcaiurea lor ceule.e initaza s .ofduc impu sur e (rs 92) in m.d n.ma.in in isl.o trua d.lvnaiea.itmica tjmp de oE $u daci ene isala cu ui l.hid nlritjv sl] ecia. .xtinsc.i !i bata in ipsa ir neNoasa, veg l.tY.drhl s,noat,al Li a.en nivel, fre.venb desc;rcarlor este rnairapida de 70-3 0./i. iul si. d I acest r +u.5 radue La 1 Etuaijli6 Lntui la venlrculq mai mare .entu nima bdand in mod normal in rtm

2lYodrlll atrorc.lrr.llar (. ctidiea at oven ticu tu) La a.e* n ve! ne.venr, des .arcirl.r ene de 40 dc p.ientale de actune,hnur De a..ca po e minfesb,n m.d nor nral, der e hi.LLO eaza pe,rroent siin paralel c! nodulu sinoatil Da.a.e,lfu sln usal esle scos dil Iui.tie, comanda inimi c*e pr.ud6 de noduu dr lventi.uLa. .if e imp.ima rimul noda sdu pn. Fas.i.lrrlr His s .eic.La Pu,nrie Ai. frec veila de des. . e este de 25 de mpu r /mind 3 La at i 5i mai pute.ni.a ventdc ulul sta nq la ta de cel dJepl Coni,?.LiL idinrii s. numes. 3lstde iar reb yarre didle 1EME SI APLICAIII Adia$ pDpriet lile fundamentale ale miftardulu! ln coloaE pnn din stbngE a noialiiatile Oevrzut. carc * manllest l a.estea. desoie in coloao. din a autftxcitars miocadu. lui, dalorila ftntilor care aL in alcatuirea lor clule Acest ceni.u prate c.manda inim int.ruPer i coidtrce.ii ai olentrularq impndrand .arc inilira imprisuate ri conduc Rilrtrllunctiona a centu ui de ..manda p.aie ii m.dJ.al nLr dctuned unor Iddiri. {.mr caln$a sal siin area sstenruui nends simpdic ac.eLe rcaza ritmul inimi n.du !ui si,,usr sdu stmu .a p efe.i coilw - b.adi. de . Conductibiliratea esre p.opr ehrcd milcdr.lllui a toate libre e 5aler vneh de connre.e .life,3: d. erempu ena d. 0 nri m:i marc p in las.i.u u HcsiEteaua P miocardu I .of r n.til a rial si venr.ula. d Cdtrdditbrs esre pr.prierarea rii(arduldi de a dervolta ieDsLune int e .apete e libre or sa e Asllel. i 2 cond0dibilibta b. dezvoharea tensiunii inr.e caPetele libre or Lare.ardiace .. raspunsul celulei nuscu. priohun potenlial d. h

un stimul, de la popagaa excitaliei a s viteza de s.urlare slnt manifes bnle fundamenbe a e.ontracr ilai i Forta de.on tra. lie este pnp.dirnab .u 4ostnea peretiLor inimi; mai Ceneza tensiuni n cavilalLe inimii se qen.ra- PF s.utuni I b elor dio.ardL.e a.e lo. .xpu z a $nsehi un ciclu cardiac (t g. 93) esre fomd diDra sisto; diasr.la. oahnra jnt;nie j pro pagadisrimlldldi Prir iodu u atio.venlncular. ex tc sisio a ain si cea a vefuicu lelor sisi.la nab si. opEced6.u0lospe.eaaveit..rLelo. DuEidunui .i.lu . dia. esr? inve's prop. onah cu fi{veila .ardiaca. L! un rh de 75 de bai.i pe mn!! .icul h $

ca.dia. durea,08s Elin.epe cu si$oh alrida c e .lrFaTa o l0s lentLcuLele se a0a l: sta6ituLdianobi \ ioa aha d deani o 40 s numrd dla4ob gFmr.rr L.are dn le >ilPn a srmr z.e{fl lare uFrt.. s e Lo. sntoLa atria6 a ciclului cddiac .c . ..estere a Dresiunii din atrii $nqeLe nu pdte FnLs erc vmeL m*i. dai.fib .. nta.tiei ribrelor nusc rc din jurul. fi.jlor de vtere a vedel.i in atn' snqurd . a. desrh sa o Eprez nb onlc'le ati !ednn,de sr.a naLa ene umab de di6@h aM' .aie dureda 0.70s in DaraLel sL coresputualor 'L rn.eDrtu u diasrdlei ainale a;e le sistob vdticdara ca.a du.ed q3O s si se deslasara i n dou6 faue IM d cdbacle tovo luddca si f@ de.i:.1je Pdma rn(epe n momentu in.hden a!3ior diriolenlnru e5.hden r \al!eor semiLunare. iD ac6t i teNa de rimp. venti.llul se conbact6 ca o cavira ie inchi$ asupt unui lichii ii rnmprcsb | tuPr .!re d!.e ld o cren{e roorrc Epdd manilestai eleci.ice, m.dce bnLe ,lronit6tirl ce ituo!4 cichil crdiac in timpul a.tivihtii sale, c..d!l ?ro,luce. clrentilor ds depolariz e :i rstcturare mioca.di.a lnreaistarca qhfi.a a acenc.a reprezinta ele.tscc diogida meioda foane Larc f.l.sib i n .Linica pentu el{hce rcprenota insum se.ie de acunLce. a bio ea vectork6 ^{anles n c ri4inirena e me(on(e sunt redate de ed ape e.ep.ezinu o axpan de 5 stolica d per etelui jn drepiu varJllui inim i GPatiul clnci inter u iorace srsnq) cosal 5i de pukll andial cde rcprczinta . er' pansiune sisio ica a perete ui aderei daro ta cresieal Pulsu se pe(epe compnmrnd o ad'd suPprl.a m pan durl.sot - de erempl! dreE zdiaa Pm oaLodea puLsu u obinem nform4ipr\ind!ru la pe i; B venincu ara o depateste pe .ea din .de.e valve e

semilun e se des.hid sidre L( eF(iia sadgelui F3za de eFciie inceP cu deschidsrea valveLo. Ii VoLu m se tu.F,h GdDd - ,rhr. ' qdf'.d sllgnogl ea a pusuu f numetre ai5tr Ea oferd d nchideni acesi& de sanse ei{lai i n iiTPLl dnei sisrole lum bahie sau voLum sstcL.)este de 75mL id stale de .epaus si poaie oen pan3 a lr0 u (vt 'nlomat despre drPre t' despre modulde 2mnlinefor motele cddiace Lrm6z6 aod di6loh votidlala. cara dureaza 050s Datonta relaii.ii m Fardului e.es iunea inta cdlit.ra scade lapic C.nd presilnea dm veDticule deviie nleno a ceLei din adereLe mti, e mln.hi derca valveLo. sedilunate care irpiedic6 rejntoarce t.;{e +< h, Zqimorull .i.uLde sl snok enema unq de tunolratciB cns F enedn,nusdeinchide'ea!a!e!. ie vibratia miocardului a p" ;,! se

intaventdculara cotrtinu; e scada pana a valoi infe noare .eei din atdi. pemiGnd desc[de.ea vaLveLor atrio ve xdcliare. in acest momnr jn.epe umplerca cu s6nse a ventdcuie oL Ltrea?a o penoada de drimD \edntuaedenn.dLhti nch (djasio. zovo[;eui.a) ln acen ho Presiunea incepuiuL sistolei venticulare Zoomoru I d'asrolc ene ma s.u4 mal arut s! ma ;ul n eB E e prod6.la n.eputul danur vent .r lare de i nc hide.ea v.lvelor *mi u nar e Zgomoiele card ace p.i Iiln.eEistlate 9.86. rezur c izovoLumeinci. loc aPexian pus adenal eLe.tro .adioaramr, sfiqmos.ama zgom.ie c diace .iL c diac, diastola, sisi.la. esea inimii .ontadie asindonaib. dked .. de 0! 5 ra iibri de ?5 de baGi pe minutr d.loate FsPUnsu,* D uEta cjclului cdrnia. esle a. DroDornonala cu fie.venla card'a.4 d

o Gn4ali r.spunsurjle corccte. F@ de eje.lie vdlriculara: a. hcepe cu deschi: de rea valvelor bi. $ tricuspidij b. lncepe cu deschi d.rea valvelor semilunarer c. se temina cu inchiderda valvelor atiovoticulare d * bmina in momentul hchid.ii va lvelor seniiude. Sup.afdb iotala de sectiune bore ui.ir.ulator crcste semDrlicauv pe m6sud ceavan sam spre per fene Viieza de curgere va liinve6 pbplnioiaa cu a Cnculaiia sangeLul prin a{ere se apreciaza masuEnd prcsiunea a teriala, deb Ltul sdnsv Lo si rezr tenta la cursere a sjnsel or {rezntentd pe.iferica) adlf*$rile grupate in: a mda.i.e, .are jnsotesc ciclul cardia. pot ff b. temi.e .. el(lric; o C@Phia! sPatiil punctate c! tmenii 9i dur& L, un nbr .ariiac de 75 de batai pe m inu! dura. la ,.*,., aliale ste de ..--.., a diastolei ,,*., de ..,..., a slstole i..*.. de..*., a...-,, vsricuJare d ..--., iar a ..,,.. goerale esle de..-,.. Cu stunld ckculatiej @ $nge sur *ns puse ,_n e Dr@r* * enq vo umuL de sns pompal de venlri.ulul inFm minu! in m ea.i.culatie, esle alcd c el p.mpat de ventddlu dEpt in mica circukta sbnq, depaszain circuitinchjs giintun mica ri mdea ckculatie sunt eigelui 5e (upi hsnoditmj. sin ds

Sansee circula ji vase sub. adum6 pEsiune. ctre depaserte presiunea aimosferi.a. u l20hnHg in tmpul s stole ventricdiaie s$nsi (presiune er.i aa maiiDa sau sisto li.4 si .u 3ommNs in timp! djaslo ei (p.esiu ne a{eiala ninifra sau diast ica). Ln practica medicala .Lrenia, la om. p.esLunea $nselui se ap.ecia:; Lndnect pin m.suc ale. Aceasta se detemina m.sudnd c.nlrapresiunea necesad a Ii apll.da esaL a preluoed s3nseLui din inieri.r Fa.L.hi tleLetminanti ai p,esnnii ane,iate D.bt ll .a.diac Presiunea adefala v aza pm Rezasranrd p.r{e.i.i Legile geneee ale h drod inamic ii sunt apl.abile si di.ect pr.potoonald .u vis.oztd.a $nselui si Luo simea vasului Cea ma mar. rczni enta $ intalneste d nLve uLarte.iolehi cu.ai vasuL.n. ma jnsusr s ma Luds,.u d;t .ezntenb ene md marc reprezinb i.raliiataa aacto $nq.lui prn vase Esc Ade.ele suni vase prin care sanqe a ie* din inim; . propnetat functj.naLe. Flasl icitatea este propdetatea arle.elor mari de a se 6sa deslinse cand crerte presun ea sangelujl de v.r!n,rsanstin (vo emE) vaiaz cooc.rdant cu vardn i.hidelor ertd.elulare (LEC) l n scadcn ale v.lui.uu LEC, scade s v.lemid si se ptudu.e o dimnuare a presiuniian..a. (hipdtrsjumljn a.t ie.i aie LEc creie voLem a I se pr oduce o cresrere a p.enuni adcriale {hipenensiune) Elasri.ilaiea conbibuie la am odu ea rersiunii afreriale j n sisbra s La mentinerea ei i n diasloh scade sisu um.tMre val.n mai mic ln tmpu s $oLeivenhculare, ii anere este ponpat ud vohLm de ?5 mL de sange peste cel so. s noLica este amodiztd A.e lo. indagazina.ea unei pair a ede.siei *tolice su b f.ma de ene.lie e a$ica a perei lor aderiali Aceasre enarg e .sie reto cedab c oloanei de sanqe, in rimpul dianoLei. fto aceste vtrtii pasLve ale calibnlui va* lo. haii. se prc duce transfohaea er{tie sacadate a engelui din inima in curgere codnua a acesuia pdn ade.e Co.tractlilrta este prop.ietatea vaseLo. de a n modf i.a mmcat diamettul hmendlLri pin conrrac tarea/reax nurchjor netezj din pe.etel e r.r Acen fapt pemie un c.nt llin al d sributiei debL tului.ardiac cltre difern e orqade si tesuluij. Tonusul musculatu.ii netede depinde de activitalea neryilo r simpatic de presiunea terala de concentaiia oca la a un.r mctaboljli de a.tvir atpa unor mediatori. lnte debitul.kculan! p.esiunea sangeuir ezis tentr la cu ere exnta .elatii m emau ce Deb tu este dne.t pr.podonalcu p..sLunea s invec prop.( onal viteza $ngelujjn afrer.. ca si presiunea scad pe mdsurd.e ne deFtum de inima I d e 500mm/s, iar in capiare de 05,m/s decide. mi. de o.imairedus; Aceasra se supEf eteide Fciiune a reri..iu u capirdeomic i Hiped.nsiLn?a a ,iata oeslerea presjunii teraLe sisi.lLce si/sal diastolLce peste

l3ommHs, .espectiv SommHs Hlperiensu dea detemina creste.ea Lu..uLui mecanic ca rdiac si poate d!.e la aIecb.a vasel.r s oroaoe r.a, aLes a.inichioi co.du ui si ochilor.

lolnullnd n PreeuneJ 'aneu n leneanefena ae lO mmia , "ndn e snc;ur!' \Pnos s 0 mm rltl la varsea veneLor cave in aLiuL drePl De.arece st pEf.b a Venee sunt v6e Dnn ca.e sanoele se intltre la inimd vo umuL venos ;*e de Lci ori hai marc decat ceL adcria, asdaiir lerii..iulvenos se afld.nca 755 din :! .?:db P.esiln.a poz [va din cavitai s&niBiz @ ii t ige sanqee spre inima Prsa a,tlo'L in idsptala dtuib c.td-a dElrsgh0ru efe.tuL de de se.L n e a leneLd, d\e cde md rdpldreor penrene ndde t6uteasbc ? l@mm/sin.ele dou, vene cave Darorib si,actuni @elilo. or ca.e .dntin \05mm n rpre er m.. d.. de c (u alie a enqelu GtL. de a Lnma dLnqand lalGFr P.n a n6cdtrain tnp! (ntadid muscula .q vedele profunde sut Elljle de nis id in p etua deLe de relaxft dinte doua coodjj ee asP.a ,jn aee dn venele 5uDerfiftl. PE ndul en+n enP nn ad car d. prc.nh 'al\er0d i !au \enellrmcm curgeFa rtigeLui din vcnee situare deasupm atriu ui dJepq are eleci nesatjv asup ra I de

o"uitalia favodeaai canrii;h it. si tesut sL mu{ul neten venele p.e disrensibllibte rnssiad\nri6 l]Hft pdfr@i J dJdG de P lloomHd ! anrl diep (ommHq) Des Pre\lunea sneLu <a& Ca@ principala cdL6ciilibie ini@.eni sngelli ra inima este de p!mP. c&diaca lm: clee s,i a 'idn tlajai,r r,6a!/etdtrat de 3derc d\upLa ven.0r ofro.inre, aflaie lhpftuni in ac.lasi pachet vascd ar de el(t favombr asupra intdte.l veDms penh reg iaa deb ru u, !o dkr deB ldsd pomPedd u'rom leq nmii ntr. tiqP len?le,nembrelor nferire lnt@(erea sange ui la inLma are o mare imporrinb om ma-ffift o r@ d i@L1cee Js lO lm fg. ese frdif6l: h ircepLlrj astflultri voo! lrim lucho ll@ 5imurbn .a o tr'TF sptrd$Pla]dtre L rI h r(ea rd *rur.,i s:ry 9re di4 rn hpL 'nrle \eib.ulre rcrcomldl a5pB ?iseri on \ffik c'e n ahtr r omre {spralD rora..d Rpretrb M rrd apbr { (de .odnhue a mstirerea ud \ald {aLe ale qr esiL' ni,lnvenele ruri din.aubtea trei.a E *m il6u CuD4i rtspunsdrile mrecle. cLculstia 3:.delui pnn arieB se apRidd pin masuraFa a prejunii arterialE t delitulul smgvinj c rersrsiei perifericej d. tele raspuGud le sut sruwe Notiunl elementa de igien, s,ipatolQie Grdiopati l<lsjc. (boab cffira isd6ici) Es e caa mai frecvenb .aul a monzfibni in Euc pa si Amed.a de Nod ri s daloread san sii debtu lu litrn h tueluLoruhtreL coron ene lmbEca o

HiprMrurea b. nnichli: anenala poate afectE d. ochii c 'nma, a v.ele h-" ;. G.d) re,la pompei ca,nkce) Cea dai frecvenb cau, a diminGrii debituLui coronanan esle ateio scleroza (pmces Pnn .a' i*| nlardu de ma -*d-" ".,1a. to4ei de conl,?.lie a su d;rc" "(dimine.d h cantibii de sa.gE din s nemu .t(: lato( fi. la eitenorulorqan smllui(hemoragL ex ter: lle in resuiuri su cavibi a e o.ganitmu ui (hem.: inreme) de c.is{inie Eare su dtamati.ein iFe. de canribtea pierdota su de tssuiul iezar cauz.le sf,-: mult ipLe ceie hai f.Nenre fi nd .ele Itaumai .e PLe.derea uaei rtdnorlgiiie htaft 5i e{ft lr t", pecmn!e.u pLad sp.zte qcnauo su.de mt nan.a p'de n e^Fs man . tLah de colen.rol sunt deponbG ptlresiv sub eddoteliu afrenali ultedo( d.eie daponre e tbrcadq :P cakfrandue G ' tuLu:oneaa n lu men i ad{F bldand oan'aLiu (ote llurr tnqvii) P*L a a pcveni e6t ;.d6 snt talje (hilibm!, precum si eviL@ *dediansmLlui rca mpukuu Reprqinb neoplazii aLe tesuiunb. hematoii--' _tGft. Suni de muLtiple tipuiiar ca ueb apa i.l l:r Anemiile 5e delines. ca scdderea nun3rl]-: :: eritrocite sau a cantiratide hemog lobina :::' p'ovocaie pii'r p erde.i. prodlce.e lisut..r:1 :r t.uctie ex.esva sa u . c.mbLnati Fepranb,ubu,an'n pmduceRa t .au clndu.e rndb( Suntd. numeroase lPuri.ipor avea o m,lin'd ne de cauze. t tuqie AnemLa p'in perdere de 6oEq drtr;

ftpida orsansnuL jnocuLene Plasna

ll zile. dar e ro.ilele'er. l. ndxial ii 36 rdp ram;ni ln.azur un.r hem.rrli mic sireperare ..ilirulu ii hemosl.bina al hemaii.r en. afe.rat Ln Anemia Je privd apa.e pn. aLtec.ea produ.e.iL de hem.ql.bina.a um..e a lnLj del. jt a ineu mebboLismului 6.rului (ap..r abso ie, ftnsp.fr et.) r . Anema megaLoblastica se .an.tenzeaza p i p.dilicerca un.' hemaiii mai mtr deci t nonnal. ctr r. )na si fui(tilnalitate altratc A.esi lapt se dato F:26 inprncpa l uior pedurbari d n ivcLu L abso.briei Lucrare ptochcA l4ateral ne.asa., cronom3tu sa! .eas cu se pierea adicuatiei radocarpiene, p n conprimare arterei pe planuldur os.s alr.diu sului Pulsulvenos se drto.edd variatiior de volum dl veoelor dir aprop drea inin ii. caude de vaiariile de p.esiune din atnu drcptin timpul ciclului card a c. lj od {,e lLcru Se obsNd sau se paLpeaza o vena de la baza g;rului.de exemplu vena j usulara Lnda pu satila rep.ezinb raospon de ene.gie pdn peretii vaselor de sanqe. Ea se p.opdqa cu o virezb dc 5 m/i de 10 or mai repede de.tt vjtez ds cur$re a sanseLu i (0,5 m/t care reprezinla lrans. Pu su anerial reprez nta expans unea shto ica a pereiilo, anerelor produ$ de van atja de voum axe m din llmpu expdlziei sanqeluidin inima llod d llcru Se palpeaa anem Ediah in apro per.epe o accentuare p.ogresiva a zgomotelor tmice dwd care acenea scad brusc in intensit te, moment .arc lndi.a teosiuoea anenala min m6 (dias rolica) Se consl den valori nomale inte lm si 140 penh pftsiuoea shtolic, ii 6080 pentu cea dks Dac6 se loloses teisiomete detunc cu afisj, nu mai .se necesr e utiLizeze stetor opul De resula a.est.a afiFda pulsul. * i s lnrqlisbarea s.anca a undeipukatile se numeste sfigmogmma, ob nabduse prin inte. prcbrea aces teia de c;tre medic, infomatii asupE aciivjtatii car dhce si surii pererilor vasculari n repaus puhul esie inte 70 30 unde pe t Marea ,ATatetal temitrn andiai d.esari tensiometu, ster.s.op Tensiunea a.iedala se masodrd cu dlutoru ten siometelorL p.in mairnulte meiode, diite care ene curent f.lositz cea as.ulkio.ie ,od de /u./u Se compnma bratul*an s cu maD sonul pneumatic. manomet alat Ln denvdtic in dicind valorilc prcsiunii din mangon. Cu steioscoput, aplcai sub manson in dreptul aderei hume.ale. se p?r cepe in limpul decomp.im ii un zg.mor dtmic c;nd presiunea din madson o eqa eda

pe.ea sang vr; maxitu Gistollc4 Continuard de.omp.inarea, ti int rpretaE ae3reid Pnn eLeclrocadioorama EKC) se lnrssistdaza n aditesLa.iie elecrice ale aciivita I i ca rd iace in d ias tola ibrele mio.ardulu sunr inc6r caie cu er.ini p.zt\e la eiterjoru mtmbrane' s neqd!e n rnle nor(p"rcn ardp Fp"u r ln 5 nlld po;brea mem b6nei se inverFaz. (depotairare). Regiunea ioimii .are i nfa in acuvrbre devine negariva in rapod.! zonele allaie jn repaus Ace*e biopote nirate sunt amplifLcdte inrcqist.ate cL electocadiogEful ,^laterial ncsa. electocm diog.af ,4lod dc lLcz DifeEnlere de porential eLecrrtc, care se tansmit pana La sup'afata corpului, pot fl cuese cu ajulorulunor elect.oziapLicat pe pieLs,la in .heietu.ile m6inior Fi la giezna piciorului sr5ns Electroziim3s.a.a diferenta de potentia dntre ceLe doua bmle (l), djntre b.arul d.ept si picio.ur st6n! (r ) lE*tiddjogm i

Fi djotre b.at0l stang si piciorul sltog du se electrocardi@Gma din ffsu.a de Dctsninda gEpld sngvjm r"1aler;tl ne6ari s@d henolest (de la u GnEu de Ro rm a san ge ui). ame de sLjcl4 a. sledljal Pi pek, al.6l medanal vab +d qD .onlim aqLutin i nee o ! 0 cel A(ll) aqlutdna ! tL cel B(l[) aqlutinire . Addll de lucr! Se ps pe lam., s!..esiv, o Pi pete difedre, cate o picatui din cele tei hemote$s id dorm ei se Se dernfdedq de hmotesl S amesr{l urr lieca.e dn.ele doua p'.aLun alaturaLe d ser ti5:nqe 5i h+ f l(z mLouL tmr rn care @te produ.e la$ si dh ... tei pulPa deqetului PEMei .mla anam @pa de troe *lnteaPi cu aols cad6 cak. pi.atu.a d e stnse lrngF fiectre I * \ Ersb palru porbilbli I daca Ln nci una din cele be o.atun nu se produce aa![nare sangee doua unde nesabve (O s s) Unda P reoe' ' T) 5' ndtd modiri<dle ele.trice dn hpul bansmireii simululu pnn ala ta{tlarea eu dePo iz.rea aln ala' undele O F S lusr eda adlarea su dePG la.barea venbculad i& un& T .o.esPunde .epola nzarii venticu lare. Repolaridea aiiala * proluce Ps haseui EKC se jnriu tsei unde pozihve (P, R simultai cu ORS EKC dr *re mascatb de depoladz.ea modifica in boLile de inim4 uiurand dia gnosrica.a unor maladii cardiace F apadne qrupe O1l) 2 dacl serur'le o(l) t BllD se alrlutneda si Alih nu. aL6.l sa ngele apadine grupei A(lll 3. dac. se produce aslu rioain seturile qD siA(lLl) si

n! P.oduce ln serul aflD, sang8le cer.etat apa4i ne Eupei B(lll} 4. dacd ag uli nead toate cele trei se ruri, sanseLe apaijne gNpei AB(V). Jn mod sinilar ss pft e dea, penEo sbbiinea iei su abseoti faclorului Rrr * e PIer {t** ,/ ldenbhcaF .omponcnts e enqeu dn m.gneataLudrd Limfatica dFapla k6! Asiali 5 d" ba.:p" te.it r le d n . e esie cd4bb Linla de canalul toEcic si vena sistoleLe sidLanol ele.! du.ai.le a.esiora,la un nh. i?cnP i' a. ;;rH::::::: :I.:l:ff:: ili{i:**::r,",, 1::'lllJi:ffliij,, ;:ri3:.r:li: 10 0 secunde -d" 1 0.60 se.uode I \ Ddror" ge,q-" a 0 q0 Fr ) t,tg.$L,;' )*,*l CalolaF cantibrea de aPa coniinuta in PLasma $dgvina a unui ianJr de 65 kq, cons ide6nd ca sangele repiezinb 3% dii masa clrPului id pat ma Lrheazi 55* din vo un uLengvin dii. e 9Ot esie apa

3. Bes pira!ia respnab. cuprinde cajle respjratorij ri nazala, farbae, larinqe i Damanul. intre cee doua p euraLa a, c*ir** ;. -- * l.ite exis "rta o hm. tina d; 94). Cdile respnato.ii sunt rcprezentare tahee 5i brcnh i Arjrdele bM$c Bronhia prin.ipal, se impane in ,ronhia id a.estea la &ndul lor se divid in 6.onhi. ole. lLtimele dmificatii ale aIborelui bronsi. sudr b@nhi.tele rcsptat.tii. de la care pteaca du.tete atueolip, teminate pnn sa.lkri aldeoln,i Pelerii sa.uleliLor avsbn suni conpadimenlaii ln aldeole BronbioLele respnai.di, impreuna cu romaliunite denvate din e e ducre a vealarq saculeti alveoLad 5i alveoLe punonare fo.meaza a.hii pulmonari Acinulesi unitatea moifo run.tionall d plaffinuluj -, FI4gsd'iqh'sr lePjgldq4hdlF5t*ft6piD&d clvlt t a mzii t.ice numite fose Eale esre lomatd din doua spatii sihe

situate sub be cmniului 5i Din .avibtile nuale. aeru nece pin lainge reprdinta o dspantie inre .aLea c e dodd b@rhii, care p6rrundin plaman p nhi unde Emifi.a intrapulmon.r, fomand blre Le bronsic Laingele ede un o.gan cu dub 6 lunctiq respi'a iane d !l fonalone prln cozle voc ale. Tmhs.sre un organ sdb foma de tub care .on Unua bindele siare o luoqime d l0 12o. b nivelul ve.lebrei T4 Lheea se imparte in FIg95sfudddPfudrrt tdd (c a)dYro46 in,q !@a s volelor se sdserte o bog3ra Etea de cu perelii a vsleLo. for nedd nehb,ana aLE.t arapitad (membmna res capilare, care, inpreuna jn Iuiul a Pldmenil Plamanii sunt p.incipaleLe organe ae respiatiei. sudt snuatiio cavibtea toracica a brab de 5 0oo mL de ae. cd va.iatii iddividuaLe Fiecare pbman este inveljt de o ser.as numita peur6 care prezinri o foili pa.iehla, ce capturesie pereLi tora celui, si o foitl vlsceraa care a.opera pjrato e). la nivelul careia au Loc {hidblrile de qdze cavibte nazala, fa.insq Lannse, tahee, broihii, bonhiole. alveole, acini pulmonari

Ocomplts! i: .::-tr.ft!meniar in ;::ri. ?ti.t.le .u termenii c.rcs .-iriiio :: : ca.e peaca ....... r:. : rrn3ri .uPrlnd: . br.nhLoLel.. p!m!) ;: : i r: riele resp:,at.,i . duclele alv.o . : :.:,:: :\e.a.i;. d veoleLe pulrnon e. ::: !. dP.\.f ! ,,\l itlr !s i se iLn.s. r5dr ispird:.n s lil It n ri .a.cdeid,iti.. r)l,iri qnlaruui !i.1. ern mui,lji er r.ri d. .:.np. ,i r.h d,eptiibdomnal Prcsjunea pleuEla.n-. F.esrn,". d, stil ! .u Lrr s i,tr PL.J.d ri5.e a:rr si ... ti a Li.liiJiLrL di .< d i.. . . Pr.ltne res.r rJ i ri (ie 3r ',r1. PiesiLn aLvsL a ine t,rirnP: air rrerj! .,e,:r :r_i.,frE li rt).s iirl sit.n. de. i s ;rn.sflii qr I li rt !.,,if,O ir'1,! : ?.m t_ llt. n,n.i ! i::T:n l tjl| ] ari l ::rr ,i.s airiste,.:.r dlLr , nFLr Lne iN,:,.I i,,fra. .z Ccli . l.m Ar:E:s:r.e!Lre i.qn,r;uian-.:rc5l..r:::: 5a rr' :r aliri l r{lndi.P,.xmaN 500,11de:i , :i .: r:O ..rr !i J., sd ,1. T !::-tra r.ndatiel pu monaE ::: : _ r !a rrJL : ::: :i:.ddj,jln, ,r P,n

I:.d1,. L: dP rd.::. { R.5 :L(!Lr r... :r f,r _ {r.drpr ..rnarff!: nti,rrl dr:,"gni r.r!F ir r.: int inD.le\l r.iln{lt r::r:rt rr, , :ri 'r ,i ..ii ::.s-.::...brrr (rrq \ lol if:itrl1,.in.rittna d n,rd! I rbJirrnr r 11r rii nlf (: d q, iri !^u s. n1,.tr Fodele eldshce p i.ona.e (de ...rl :. b i...,iN, ierf,d fl n,nr d. dli 1r:. ii.r t.i:. tsrr!! PUm.nrir!6i t;r, .i : : rir;I.du\. dcGnsu,.. s tP r.atra .lrir- . i .L,ra:;irs:rsFrr a.re et: m.r. P Li. :: i: nrPl-ri- nt. r trl\erel!,r!r-..r.,ti. ri slbi,e it l.lJ apr ir l. l- ieriLir str:. nala. l, r.r : :.

r, tlale sp.l le ae eie p! nn elc.rtri.st..l.tu r.zlLriib a iruqrrlL lLdmal runl .luuderensilncsuperl.das.arseidus: eastici l tesutu uipuLmoft,. falourd erp rJLa . f.romer ene pre?ert dme Volume eli .! 9L nii) i, Jjfeld.oniiiiliillostre5ipd! ,.0.. fa Jric se p.r rnodjlj.a lo le u t. venhlatja 500nil ao t..renb,rsptrd.ri. dc l3/mn cn. !,entu nudLlrf.nilaie pu nr.n een.irregsr.re: vllrhulu ae llidcpLasatspr ini ert e otu pamdnl!. prcedeu nrnrtsFomerie lda i.rita d.i!rn apr.irllr uti zaL - !p.rn retul . Lxsi rar! volume lrri)nre dile le.ae. i capaciiali pulrnonare. rl ,i.1 r..r s i]P . alv{lad .sle r !,! ddmde ,.pr.zint v.ltrirLl ndrm o.. . iL p.ai. itirge erpdisimra pLlm.i d S.mnifi . n iesttr aer) s pa .p: d srlnbo,ie de !a,e.esptrdo.L Vaoa r.r $ r.,li..n.ne 4,5 5 L- ii de.idu ft !Frt dn mnd rjnnrl.esp rat.r rasnrr.eprezltrla veiti atia sprt! L nt.i (tr.'.d .. umpe.;il. sedene P;ia a b,"nri . r$ii.:5irI $n.ipa ld nhimbuie de de aer.i earunge iorin fi.c . mLnut .3re derer.ri3 \.nriLiadl.rtrrars,e!rrdiitrehdo'najor p..suri. prdae ae.xgenu! si ptd i e . ni e n, nrenLe flr mL 2 1,o],nl],rsprrr.r J. rcz.,ui e{e trr r.]um sLpLiJ.en tar d. ie. .a.. p. . n nspnat p.rtc vlLu tinrpu resp r.l I v.turtrl.!r.nt esle

vlLdulJe aer i.sp,rlsL er' inul.uknr . rcd l500mL 3 L,.rurrr erptalrr d. rczc,ri,epre7 irJ.rtri bres slrilmairarr de iP !ria rneL erptarif.nd. Jupi cxp fara unri!.lum m;nci reir a.e PUn,.ia., presune ,leuri p.eiune alre.lafd !.1!n c!,enr \.\,,n ispdor d e reEr' vd vllun, erpnai ..ta.it;lipll,n.iaie dL u.ro uF Erptrd.r 4 r/orLdll,e2dul ene !!u I piirir srd!i! !erPide tr .e .c de rt r t capaciliFle pum.n . srnt ,na nnlle !o ui,. pLLrilr e sur. c.l)ud su OAsciali volumele pulmonare prezeniate in .oloana din 3rtnqa, c! semoiaicatia ac estom, redala a. l.aipr.irai.. tE iiirrie e9...L n'i.dnlre niaed de zu volumul dd aer caE ramane in phmani /e?ita. resptrr tnri.d de la iiver e\p nr!. ,i!mi! ptra disrensii rna na. plrnar o. l200 0mLl P.r e. l: 3. h doP6 o erPimtie lo4ata v.lunul de aer inspiEt si { z.aapa. aL.. rc.idn!. irf.ri.nala. eg:a .! suna dinte rllumu .rpnai., d. ,.2.n. s r.umr J rapr.rar..r ella: .r nr dillrp \,r l 'ri.rr.r. r.lunrur cur.ni si r.luru ispn. ror ie ..zrrya crptafide erq!..,eli.ezrt rllLmu mdrin drder Ezidlal, p dman (VlR)

resplralieino.male rcternt in;Fl! .dn0Lied Jc a urLe lxpnalin.rndLe (3000i11 Volunul expna[or c. volunul sup]imenta de de rezerya aer caE pdte fi inspnar pes te vol0mul cu.edt (\R) .! 4. Volumul EziduaL e di p trd, ilrii (l500rLl iisp, . e max ma c. Capa.rlal.i prlm.'rri !.r.rrr .jr a .tr .apa .itd.i vtrl. plL,s roumu rzidral :.pr.znt; vou mrlmarim ptt i .re po { I erpdnsi,,nal rLm;n (VR) a vllumu suplimentar de aer caE pFte 6 respirat fortar, dup6 eliminarea volumului cureni p.d eIort iEpn lr marim (50u0 r,l C! exrepra rjumuu .a ) OcmpleiaF spdtiire puocrate cu valo.iLe cores punzabare . volumulcuent=.,,hL t v olumul inspnabr de rezeNa--..ml; c. volumul erpihtor de rezeda"....dL d volumulr ezidua - ml Aindt volunul rspjrator eslq a cantilntea totala de aer care se depLasedd prio a. borele respiraro. in 6eca.e minut b. egal cu produsul dinte volum0l Fs pnab. Je rdzerva 9i lrecveola rcspnalo e dlntrun minu! egal cu 9 L pntu o fredenla de I8 r espi se LlLlzesza m.nrde de t i.ap..riril.r rsre rantr aspe.ie P.ntu masuErca incu! re.r,titatea rocd d. a.. d.pasab nad.r.e..sp mtff in lle. e nrnd sieste.qa cu pm dusuldnt. v.lumu cu,enr he.leiti,esp,irrLe(!oLLm.urerr l4jnut-volufrul rsspiraror sru debitul Espnator .s Elii/minul !. denumit si debit respiElol .

nr .i,.i. .l Ll n,err !n le m.rbrcrii rcs) E!,:i lLrle6 rr.p,rtirme tu q.siT.d s dLe.t PL Dli1orr..r al\(. i ] sirq.l..dpL.r ; .lluzirrid a Jt\ Ct ! dr.rtJ i:ar 9il Pr.rsu r .. dr. d 1.r.xi 3. :r: Lrt dairii irentar Jn ? r': iL, r s.nrfui lin s.n: irr.E rn Djlurmea onse uLui !. rpE rl,r!]e P d r .ip13,.. pu nrri s!i.r|) raa.lr.i:.eru a l\.r i,,"ne dF lJorf9 r: n sanqr. ] r i : r , .aFLlir. i r. ,r,rr. supraidlr !a) i.! le ]Nfm li Drr. .. t:r.6. i n! $ r: ...,':,ii:r...j..]...]lJ:3..:. arn..rtitia sre ;i Ji. - a. ..: ilr i,{r:\er esrPrnix!::: :: : : :rr-iae:. r ii:-.ir:i J.: :: : : : pmlie d. ft,t,-,i .l , saio.e pL L:.!r :i: i : r:.rr 3 ipL-n, i!..rar i 1,n.::a1! . Aembrana alve.l@apilad rL a Jr 3itl.xiL rj :r ::i::.: (ii d: . Liui: e.. rs:. d: ni :1. CO: d Tmnsponul dln : ir saro:. dn.:::ft. ;r. dr r.. i'i r. ",;.., i,.,, - i. li.. qrad. r r i-ir .::. :iinr;3,n.. i c, (ar: dIuu.r] ,lr l F.r]r i..i: O. .i'lr.: Lr;i n i.hd.r iqd,.r r ,r(zt. na. .orr e: p,.sudi,;r1:. i!: l \ s. rr.. r lr2r:r.rndr (]7- Di ., t.c rc !i. sc ..nb nr revP s b I .J ori :'

(i,.,ipi e ..di..ie de 01i f .:i,n S.pfirzb n lJti: enr de r0100 : Fi.ir rr. nfl uenteaa Eta d:uzrn !Fz..r p i i,e.bEr r r..l!.rP la. n,i r...,.1r i,i , trlr.l,i 2 prer.rneaP tiriig.1 JE da'lne uL iD.ipLl. L! pumi,ndr I .!i.i.ntt: (an. sp..: t. peitru n..are rP dc d -q.ruL nrtd,. hPr.qobn.i b trlorn:nd ! nr.i.rLft i !x hei,.q ib nr. F e.. e !.:m Llr : ,.b na s. l!;ie,, i,5jr.t mdvi: l,lafL: z lrddrhe r!0oni i :, : Anld si!.L d,.,. taEFrru 2O,i ll: 3 : . p q8jt.n. !r rpidddehrn,rsrLri.. :: Fiiir. n...!,a l. hc trrrslll i s. P,!1._ bini .r .nI mLn ,1 n. .nl. de 0: !iri:. s rE.er h.r!!.biri. u O, ene dd Luill . ht.3!. O/.ie re..i,jrrD.u h.'roslll i.!: da pEsrre. pdt.,r i o. )asn i. nitul .:_:: i. p, nb. ali.c i Cr tH tr :a1!. S.d.l.,.d pHr L;0rsnrt. si.r.nc:: . l,e .t!, i d.i..nina s.:Je,ei.r:tr.r'rt \er'i : : d. i les..xqe .a. . dnfel. esrP..,iar:!: L nYr rar. P,.sunc: P t.i i O::: ,1(rrn l1q Ld O) !i dllr za Cii piil ii ::

I s.aderea cpLda a p.esiunii padLale a O, pasmatic,lapt ce detemina d soc erea oxj hemog oblnei, hemosLobina .lmsnand sdunt in de aiciin.eLuLe. de sanse elibe.edza la tesuturi in TmLde O Ace.ta p.te (oef' enlu/ de uuiz.F o O ln I'mpuleturLulu tr .. a.en .oefir'ent poare cre$e la r2?, Prin .edarea o, a t esutu.i, o p te oxLhemosLobina derLne hemdslobiM redusa c e impnma s6ngelui veno s culo ea AE loc .( :vrn .fF........ ..-.------..Fie.are s. rep ck l00nl membkna aveolorpilaG endDtelu .apilaq inbr stiliu pumonar, epite]u alveoar surfa ctanl. p.e. runc paniala, coeficent de diluzune gftdient de difuziune pll plasma ric, tenomen de membran6 dr r' Trdgpq]1ul CO: CO, eele rczultaiu lna a prc ceselor oridative risulare El difuze aza din c.lule in capilare, deteminand cresterea presiuniisale p ljae in snqlel v enos cu 55mmNg lab de sangee ade na CO, este ttanspoftat prd sdnqe sub na mu te forme L dnofuat fizic jn plasm; (5 i) 2 sub foma de cadaminohemogobina .a.e rezu Lta prin.ombinarea CO:.u srupa.ile NH, temina e din antu.le p.oteice ale benoglo binei (59); 3 sub foma de bicarbonat plasmalic (90j6) obtjnut prin fenomenul de mem b.ana Hamburqer (lenome.dl mrgraa .ld.uui), .a.e b. Printre ldclorii carc influente&t Eb djhriuii s.zelor pot 6: a propnetddle sistdr lui pulnomr reprearate pdn membr a Espiratdi.j h pftsiu. rea partlalr. g&uluijn alval4 c cantikt@ de he ntobina din plafta d .eficlntul de dtflzl$e al gdului e di mdsiunile membraei respnabdi. Dup, .e diluzeat pnn membrdnd rspiEtori, tnnsportul oxigenului rcalizea6 astfel a. se dielv, h dam din .apilaEle puhonaB b, din plas ma lrece in dlrdiie unde comblM hibil cu ior l de fier din hemoglobinaic. trasfor ha d%nhemoglobind dxihfloglobin4 d. fie GlPli r.spssudle.oEcl: * * ic h

care gram de hemoglobina se Se rcalizea,a de cent.ilnerv.sidin buib sipunte, pe ba,a stiniulLl.. p.im! de la chemore.cpionide a nivelul d.est r l.matiuni nervGse sau a unor vase nult palru mh.ul gen car pBlMs F de oxlgec pdl c6!im .u cl e canthta de oxi. @mbin6 cu hemodohina dpinde de pa4lali a oxigoului plasmalic Noliunielementae de igiend 9i patologie lnlectie respnabn acut6 virar6, provocaia de viru sul sipa. Esie o boaLa coniasio sezonier P.ateimbd.a f.me ra steLe exteme Aciualmenre benelcie de va..Lnar antj! .ipal6. cfta ce reduce Lane mut numarul de cazu.i si grevjtaiea fomeld. subnan& nitante delermina i.irarea mu.oasel bronsice g brongiolaresi jnconpetediamecanisfrelo. dLficiLastfeL indr ae reste lprins in a veole in a.en m!d, ee se suprcdestird, r czultadd dit ruqeEa ff 150 3@ d n p4erial\.otdn {nrd nrue ncinse.nF.rpar r.lea d Ed'fuzunela n!clu mem locale de aptare, rdulund infeciii cronice Arc oc obst.uarca ca lor aeriene mici ceea ce face expirul foa{e ln anumire sitlatLi alecraFa pulmonad onal este tdocuit cu tesul fib.ls. Ln ar, a pralului de Ternenuldenora.aerin excei la nivelpu om plex, .bstuctiv 9i dhtuclv. De.eLe elungaL lnhaar lumuui sau a alto. duce la 6bmza. adca (esutur p0monar funcli .xemplu e rezuka prn inhal ea imp indelunq monar iijlustreaza un pro.es pu lmona r c mai nulte o.i, este.onsecinla fumdu:ui ind

brenei alveoo.apime scada Da asemenea scade n un a.u L capi tuelo. pulmon e,oesc and rezisleotain .irculatia pulmonara (hipe.tensirne pulfronaG) in tjmp fumai. l dezvota hip.xie sr hipercapnie, cu linal dramatic (pesle 4g CO2in;noe) tAodi6ca r de dh eeplralq a tY.rn a lcj polipoe in cadrul eLnu ui liz c b Paloloei.e,ln ca d.ul unor madii oulmonare. ca.dia.e sau ale SNC] eremplu, respiratia Cheyne siok es care consb in modificare amplitudirj msca n o.respi.do.iiin sensulscrder ei u rmata dealrnee d

Luctate ptacl'c| D6ost!@ mddnol E l.4ji l4(anica respiratode, rolul diafBgmei 9i modifi canLe presiunii iniEtorftic e p por demonslra cu aparatdl Donde6. in lipe redlia * poate lmpovi' za o initar ie preM cea dii imagnea aldtdmta ,alalerizl ne.eef; apaEt Dondere $u uh clopot d e sticb cu u situiu in panea supn@'a, manomeLa, aop, tub de sbcb si o membtra de cau.iuc, plamsi de iepue eu clbai d all mamifer fiod de lL.rL S adaplEz la hhee t ubu de sti.la, pdd supedqi 6jn! tmb p.in dopul coFtului ln Dand de Fs a va nembE m de camiuc kgal,t ln entu cu o sfoa$. s Pete mne.la !a Dac aven sn ffilB T*sand d sleh mealhfti volumul dio vasul de sticla e marcst F p6iuno s.ade sub cea atrdosfeica i afld patsud. prin tub ]n p 6manl dibtandul Drnd dNNI L sfGra. memb rana 5i phmanii Evin la pozjtia injli.].! dfri iospibtja esle un prees a.1iv. ll mmet Jl va indica i diterenla de Experienla se poate reaDa ti lolosind un vas de material plastic banspaftn! piin presH peretilor !i inlroducerea dopuluLcu 3llbnea rlierioara. rreptaL a compnmm.ln lo.ulpamanLlor de mam{er se poi .a rt Ascioti rapa. bh e pu mrna,e // di B I 2 i zaia lun.ti.naz a pL:nanlr Starilig p.ziiia m.diasrnuuL s deln;r:ile ele Caldjal i debit lrespirator (minui r.Lumrr!nrr o D*rieli v6cu artlenb de lT resp mli/nrin( d.. " adevarate, dtminau S@.tF siunea paniab 0.d-., "..""i"., da.d e. eisra er nu. re ie de.alzalitaie DifuzLuned orisenuLuis e 'nte face;n aerl t'-lar sprc sansele dii .apilaree pulmon e do,re.e p,. pllm.n a.Nqenuluiin ae e este de 40 mm lg laltuldestedelmmmHg insangeec e ota in.dplarci

c T

I 4. Excretia unnare cofricaa rcnaa doa. SistenulexcEtor este fo.mat drn nnich s cate (ubi.oLectoi calce. baznei uEiere. verc, RLnichii suni aseu ti in cav atea sbdom na de o pane si de aha a coLmne vedebftl e in reEunea t.mi Nefionul (fis 93)e$e unktea anatoni.d sifun. ti.nab a nn.hiului: in dlc unea a p ini: corpus.ulul renal si un snem rubrtar in nEiul .xteri aL meJula.c .e dulari cu qlomerulu situat a ion.riunea dinae cof ricah 5j medulara au ans Heile uns care.ob.air adadc in medu i. uneod diun@nd a nivelLLL paDilelor remle Ei sunl errem de imponanu in mecan prin care.njchi! p.. duce udna.. cdntrab. ln urulintaou uisistem rubu ar a rin.h tr d axstr o retea ba li de capila( numita reiea .apLtara per lubu ara A.easb retea primesle din aden. kre eferente $ngele .are a traul dera prin gomerut. Cea ma mare parle a Eteleide capiare peritubulaE se qesesre i n .onexu .enal den unqll iubilor proxjmalj. ai I ubijo. disla i sl al I ubilo. c.le.t.n ..di.ali s $ H{e runa &ssb ajun@ tu sangvLn 1420mL taoaip\ur mnl ln.rndri 'ni sangvin bazdLe.debiu rcnalrepEinis2 0tsdindebj. Dcb l200mL Fitra.ea glomerularE 9i litratul glomerular L chiduLcare Iiltreaza dln capilaftle slomeruaGin .apsula B.wmro esle dumit lihE l glmerular $u FitatuL slmerula. {fiq 9S) tre aproape a.eeasi comporitie ca t ichjdlr.are firre azl io inteBnita capatul adrial a .apilarelol sc consderi.a filaaru glomeru ar es te ! plasma c e nu c! ine prcteine in Flcssb@fudj@foaj42 b.d he"5 EDr' merura.ehalodea med c p{e dc 50 mm Hq) .4a deremna f'lrrarea '? 0k5unea dn.apsut a Blwmdn c e se f.msaza prin iotj nenonii ambjlo. rjnich se numeste debitul eruare Normat, acena esre de aproriJ.ativ r25 nL/m o lzilni. t30ll filrraresre Erbso.bit in mod ob s.dirin rubii u nileri renulftc;nd mica ffluiii pdn memblaa glomenrtdr Fo. rele care Ba i:eaz fiha.ea e.utului in .apsuld Eowman sunt L p.esiunea dn capilarele so intr'u ninul filrn.ii slom Pesie 9q?din in urina Dina a ivelll sl.m

Canrjlatea de liltrat slomeruar Formarea si e .i narsa ur fei Rinichiiau doua frddiimaFrz I deaexaelacea mai nare pade a produsil.r Iinali de melabotisjn ai oqanismuui r 2 de d ronrrold.!n.entd' e marri rduiconsrtuen i orq anumutui lonrlbun,l anr a mentinerft honeosra2i.i sr a {hiribru ! a.d..bi,i. al o.ganismului Abturt de a.esrea ma au 'injchi rcnnei u.tuto.rele roluft I fo'mare a si elibeErca (enzimi)si eitiopoietine (h.rmon)i 2 a.rivara vLb minei D,i3. guc oneocneza. Ceidoinn.hic.ntinimDrcm;.n a2mirmnerre nefroni, heca.e nef.o; riLdd apt sa produc. urna 'l_,pui de nehoni I Cortlcali ortzen6nd 359 din numaru hlal de nelrcni au lllomer utut stuar in '-"bdl

in extei. xLmaiiv 13 m l capiLa.elo. care se oPune iLtani (apro Hg) I presiunea .olo d osm.tic. a E rffi'] v1 pioieinelor pasmatice dLn .apilale. c8.e se opdne fiL t6.ii (presiunea .oLoidosm oica medie io acest ca, esie de 32mmHdi,1 presuner clloidosmotid a proteine or d in capsuLa Bo--nai (considerab 0) Reabsorb!ia 9i secre!ia iub!lare tubilo. unn leri si pe ioi acest pa.uE subst rele sliL ahs.rbite eu sec.ebie *L{ liv de c;te eo teliuL rubu a. (69 r00), iar Lichidul cde rc:u ti in Lma fteslor P.t litu4! .ese intd in pelvisu renal sdb fom; de FiLlralul glom etula r aavffiaa djferiteLa P.friuni ale E Majodlll@ ..nruslor unre pdmare sunt slbsbnte utile Ee 5uni .e2tte pdi rcabso|bti e ceLu ele iubilo. uii ,en sLnt ad3pla:e nor foogic si b(hmLc penh a Eaizz a.e.s b iurclie ,l^orJoloic, netxtele au la polu 3Pi.al nms.si mi cr.viljcare c.es. .ou sidembil sup.aiab adjr. ir a t_ lu bdl au numeroase mitcondJii ce i?bi.: AIP nec esd pr{esul0i de aberblie Bidhimj.. msibet le celulelo. rubulae conlin p.mp melab illce .re Pa bcipr La hnspodula.tiv Irdnsporri/pasir se Jace linuiea unr. Es: r' 'n ei{bi. er.kt zi.e. aLe difL ,u nii (i i gradient .himL. tochimic)s .emoze. p .e.um sia CifeGnt.lr ft tG sunihjdrcsbtrce Ac.st b spod nu n{6ib edge 9 n! este limitd de. capa.itate maxima de rdPf,r a nefr.nulu Pnn a.en m{anjsm e ..anstbe a p: (in sEdrent .sfr.!.) urea lin qradidt chir c) si . Rabe'htia l$dart r-r pade did Na si CL 0 Re.bsdnFa apt Tcie Eabso.bi apa d in p.opofriidil.nle Cea mai nP.r tatrla teabsoD l e a.e l( La nive ul tubullic.ntd p.d rimal - 3Ol din apa Jilhta - s esre J rea 5e'rDtje obig.iorie, apa fiind ata* osmotic dir tub in inrer siitiu ca umar. d F abslbtiei s:ruril.( qll.oreL s a al tor compusi uLLi sila velul t!bil.. ..nioni dlsiali. dar frai ales a l0bilor col<ton ab'''dtia a 15 I din apa niimia -, fiin d o bs.btie fa.ulbtiva irr psa ADH rdbsorbta fa.Lltativa nu e P'oduce eiminanduse

!n voLum de20-bL de udna diluabin n Eadienr e dic si el(t(hin.I sqmentele nensr-lu I{t de .nerqie 3i orisen (consum de AI?) $i imNf,irz gbdieot.loi de .oncentratie sau eidt.ice Frr: mmp].. mebb.lice este lmitab de .apa.i rat.a l.r majma de a lransp ona o sub$anta pe uni tte? de hnp (Tmar) Celula consuma energie numd pr.d .{upe. area substanlelor utiLe, Lasnd cab b.Liti ln unna Pno hnspon ac[v se rcabsorb sl u coa. aminoactii, uoele vitami.e, Polipepiidele pF crm 9 malontatea sa.u.ilor m inerale (Na' K' Cl HCOr rosrau. sulrati, uratierc). seo.Fa nrhlora Principa a mo dalitate de plasmeL neutiizabili este f! de cdaboLitii au.tal a raiea Secretu t ubllard .on p eteaza fu nclia de elLn' naie a unor subnaote a.1de toxi. .ssur t .!l. P n secrerie, rinichiL idteflin ri in reg ea cennaliei pldsmatice a uno. .onstit u enli obisn u L! i.( a cid u'ic, creatiniud). /,1ecan ismeie secretie i sunt La cL cele ale rcabsodtiei: a.tive sjpasive .:' '. in p.aenta ADH, a.easta reabsodtie se prcdu.e si, ca umde.in 24 0.e se elmi.a lS Lde unna c.d.en ieab$ad? !% djn apa.ln * numai I ts din apa llirala. Reabsorblia facultativ6 pem ite adaptaiea volu nu uidi0rezel a starea de hidrai e a.rganismulu ii a..sr sad' nent.l neI..nuluL inte.vin me.annmeE tab. in Estllnef.onuluise urind detinLtvd elininaidu djn inle6titiul peitubr inspra oteridrul tubulli. Piocese e de secretie r:. avea m pe tlau lLnsimea neifonului Sedtia de Hi. MecadismuL este activ, d =:principal esie tubul.odto.t proxima Scre6ud ::r, de hidr.sen, rinL.hi panicipa la .e9 area echill , acido baLc. SecEtia de proioii p u i coniort disb exisb -.: tadsp.rt prin schimb io Na sise.retaK-su H-,in lin.li e de pHu n--: intem Acest me.annn este activai deadG-. Sq.tja de K' are loc mai a Les in rltu ::-j disia pnn mecanisme a.iive (s.him b ioni.li:. SensulhJ A slel. la nivelul tu bu nisme de 3i) de resLare; diu.ezei si a elim,ndnld de

trdnsporul a.l,r este seleciv al iefr.cituiu $ face i se daiorea& cu la 9i(

Prin sec.etie de potasiu rinichiuLa Sctld de NHr ln af.ra de efectuL antitoxic, seoetia de amoniac rep.zinb si o m.dal ate de ex cElie supLimentad d p.otoni, fara o a.idifiere supli Surplusul de prct onj eliminari se leaoa de NH. rez! l;nd ionul amoniu, c e se elimin6. impreutu c u clo.ul, sub lom; de cloru.a deamoniu. Tbn9q\n uirei prh uEld Lreteftle smt mici tubun muscuare incep in plvisul fiecarui rinichi zica uidar;. Pe md3ud ce Lma presirn din pLvLs Gs re si sraLd.a pana la erilropoielnaL nef..ni codicali, net.lnj jur tamedulari, debit sangvin renaL pem eabllitate glome lara, liLlrat glomeru ar unna primaia, reab sodrie tlbuLa.a. se cretje tubulara s{retie de Ha, K-. NH] urina finala osmolahlate, mi.iiune reorli a.e6ta dspandindu.e dea isqri ueletuluj ver.a uri.aa Slimrlfta pesimp.hca pcte c re*e i stjm fta stnpatjca pcte {ada tsenF und or perist! t !e orsl.nd r inre n por liun$ inledr4 ureretu paf,ndeoblcin !e zica u'ioa.a si t{e c6tiv: entimeti sub ep iteLiul va .a pr.siunea i.ftvsi.ab compnma uetenr! prevemd renuxu udneirn Gte. in tlmpol ni .ljbi! c,nd pftsimea di. vajca uri.d, .reste forre mulr Vei6 unrDrt esre o .avil ale d perclj akatuiU din muscuhtun neteda" fomaia din doua pi4i (l) colPul, cal, a$fel si.obd pana la vF * .old@ in p vis, niM o .Mlre{je p6i. netede care pres unii este reuliatul tonusului inlrin$ ai peretelui vdi6l. Daca voLmulde dpat .se 3oG400mluid presiun@ oesle f@te mult si Reflaul de micliune odaln inilial * aul@mplilc6 Astfel,.onLrlia ni[ala a vdicii c.ene de$a.cared de impu sun de h Kepicrii vezical! .@ ce va ,luce k ac centuare a conft.tiei .enexe aces ciclu repetsndre pma cand muscNul veicii dinare ajbse l a o conlrac he pur.mice Daci rcflexul de micFune d{lanr.i nu .eusie e goleas.a v dca uiffi, elenedteLe neNM F aLe acestui reflex i man inhibate limp de cabva mi pid s fie initrat 9i $ d<lanse mi.liun. Daca nq miclimda nu e va proluce atat limp ca t umperea vdi.ii unoae esre s!fioenb penLa a dKl F m alt cllx ReflerLi de midiure e* m rflex contolar in iF regime de nadu spioadi da pt e fi stimulai su inbibar de cubii mruGj sLpsio.j din turchiul cerebraL c e este cea maj mm pa.te a vezjcij, i n care * ao

muLad udm ri (2) coLu (trieonu), care esie o p'elun oft suh fomd de Flnie a coll ului, conrinGndu e jo Auichiri coluui vencd 6le ddunir mal, adebi 9i pauuderea unnei la nivelul colu ui vejcal 9i al rc te! impiedjcand asdel golirea vsicii inainle ca pe sibea $ aringa Pmgl crftic Verca uiEd mai prsiob si m sfin cte. eftm ca.e esle aL.stdit dln mu$hl sl'iar. contolat vdm6, sp.e dsebjre de sf lncl,erul inlen, care este in intregine mFhl oeted snncterulexto este conrroat d e cas sistefrul oeaos i poare prevdi miclun, chia. $ atuncicand .6rolul iovolmb. l ode s o ioirise snnder intm. Tonusul silu naturcl opste, in mod nor CompoziLia chrnicd a urinei Unna cmtine 95X apa ti 5% dive$j .ompo.enri s!l/ sbnle mineEe (srun de Na, K, Ca , r.lsi} ds ice (cre auninl, ur, a.id uric eruime hommi vibmiru) hemarii rj l@dte (da. maipuljne de 5ooo/ml). V6ldi rFdii mnul ln uiM firBld 33s Kr .flex neryoc numit renex .de micdune, cre fie detemna mi4jun@, rie d:c, nu este p os bi , p.odu.e dorinla c.nsbenb de a L.ina C6nd in vqiqj sau aJunat 3GSn de unm , prcsiunea c.e;te la tlocm apd vdicii urinaE atunci c6M esle plind.ln e$nrz. vsica unnd s om ple progBiv pam e tmibea inhpdidala alidse o mumi6 va oare pm4 mmenl in .e R decld$ta2; qoLiE a tlctjmea ede prtrsuL de 2-3,9A 02s HCOs m ci 0Js 5Js 1-15s 25s deteminl o ftnere de numai cat presiunil inlravezicalq acest oiveL aprupe codsla ot 0,6-03s 1 2s aL

Noliuni e ementare de q ena s pato ogie ln mod nr ma lr.lu i .!.izmd. brrte,d,r P,er:, ,.,.1, r r nileu !en.r Lr. . dri. .nrn: i.,-,,.,i n,fl.,rd tdi r n!eLlp.rci.lu !.:.. iL::.,-:r!n..ifr rir a fem.ic lira Lrc b.rbtri a :-r. - r:1 ': rldrc risr brl reDal. :du .r irq... n:a i)e reell; ete nidLrL e!!lulr Iindi ?ertru iun. rcnaar nsulicpnn sa r.k.a rlre IL a.rb sar.tun.a h 'iLrf.i,r1d rcndli..dd ;inichL,n..i.aa firlt.rre .rrplcldu ar.i , !n,. hLp.fr.nslne r! r1. ir: obiqatorie pje?Pr- r'. N.nila ri glome lonelnb CLsn sindr.nl r.r,:.: pa.ienr riirrerzi:r.9esr 5 ene p e de e. trmrii rd i.ear Mai (er qo,ie,uoLei,t 5n,1, : : .: :rfun i : prn Cr za (rin.hL hi.ia r f, n. _ ri :i!i9cr tur.r.n.izi iidl -.n. Lim n.ru _ TEbm.nru inrui.ieniei a.ei rafJi : r:-;i: fenr.ir i :i:: : ::i

1. r,JLr pr pd.r, nrbb!!i.. . t.bu..Lrrnaii din.rqanLsm rInq ]din4!,n.rFdpa.e uu clli tL. .rclai dcpfuClsi Lucrari ?tacacz ComMila di,;: l-i l.tE t -:.::. je!ne (re r--r ::1i Pentiu ..r.e r: : :: -:::: :r::. tripe{e bagheie de st.la :arr! :;-: : :- ! .! iumes.L, rcac ,tlod de lL,. :: :-: : beta se adauq::::!.::::: solutiaderLnE. :. : i: :1 : mL de s.lrxi. :. ..\: :: fiodde lrrctu Se prep a o so ur e de NdOf l0g cusol roc sjsepr{reaz6insi.rediler ite ln ep'Lbeia .L 5 mL d. urina se adausa riON ca ea.la sa devid puteiiiic dl.r Lnd apoi re ddrugd s.lLia de CUSO4 p.aturi .u pi.atu.a agitiid! se funriuu, p;na .and :me*e.ur se coro.erza a bastnr s una da - J\O.5ii -inr irt. epnr p;na.c :: : : :ri.:poi052 .:r?.riiaAllC cd fidizc\:::-: ::,:r:: :: \h_ Poate a-j-2.: h.a.le lL(tr -. j!::1Juse .u o - mL dr urik :- :::: i: :_::a.ru.gea,i baghet6 de stc.: i:: :.: dec eal.nai-::: a.eastaYddevei -:: r : :: Eaidenlietu Da.a ir urna esie prezenla q u.oza se va fo.dd .hiar la rece. !n preclpikt .os.a t Daca iu se to, meaza nicL la i.mpe,atufa de lierbere, qu.oza este Ealdentietea substantelot pbteice ftod.le lu.na se toarn6 l0 mL de urida nxrc ep .ubeta 5ise.ontoeaza rcacft sa.u h;.ia de tur nes.l da.; esle.l.ali.a se a.iduLe dzr .u llllor S. incalzede la fiedere si apDi se adausa .deva pi.aiur dr ac d ac eti. r0g Dr.r esle prezenla albr. E tAen etea sa quti---. vd ad.uqa.aiE\. r:::i picri. si putii faoli *, . -- : i.Gtie or. crr.renr:.:::a unrr complsi Ds.rece u.ind nu.ontine albumna de.;t in slan Paiol.gice pentL a realLza pr.bd.L unid n.. maL se vor adauga 2: ml diilr-o srlutie de abu rnrnr la 100 mL urm. s. lutia .bin6ndu s? d nlr !n ilblr de ou. baiut.u 50 n[ rpa nu.ina cnrc minccle pre.um saa, te de Na, K, Ca, ncer.ali.pebra.-.::r 1:: ::--r:rieiabni.sresL.himie$puneliinevidedraprezenia orq::r:

Rellexu de micriune esle conlrolat stimulat eu inhibar de a rrun.hiul cercbraib .erebel .. hddlva spio;nL d. .odexul ce.bkl Stabilill daca enunturile legate pr n conjuodra "dsaK sunt adeva.ak eu faL*rin.azulin care le.on s derati adevaraG del miru! daca jnbe ele ekjsta $u nu o rclalie de caualiiate. Deei deb itu L liltari r slometulare este de cca l8O L/r, canljbtea de urina eLiminara in 24 de o.e est e sub deoale.e pesre 999 din liltrat ese Eabsorbit in mod oofra! l. nivelul tubd or uhnileri ldenh6cat 9i denmjF cat mai multe dlnte compo.enteLe oefionului rolu l acestom. folosind lmag,oea de 2li CdtqnaE in lili. debitulsangvin renalin conditilba?ale hand in considemre un debit.ardia. de repa us ne SlabiIF ordinea nomala i. care se su.ced elemente e componente ale cailor lnnare calice renal. mari. ca Lice renale m ci. urelE. pelvis renal, vez ca urinara. u reter. ln.ftati ri eLboftli i.ena e p ul unuie-u cu iema ,Rolulexcre itssumentare. in rcqlarea v.Ldmuluisjconpozitiei snqelri". salivare, iniesljnaie pulmonare

5. lvlelaboisrnu P.in merabolism * inieese rotaLLlald reaciiilor menlinse vietji si Fa.t au d.ept 'erutal adapbrea orcanismelor la .ond li e ftdi llui ln.on jurabr cu care au rn s.himb pemaEil de subsbnre Ac.sre iunrr'e dc seEU b'.os. a actior paltLi bi.chhLce. p..cese e met:b.lice po t li de tip catabc li. sau aoabotr poier{andu * sau inhibdndu se 6r b -..h mice de s nteza on de degad c u pul u.ere de eie.gie, care ai .c i n o.sd nismele vii li [,letabo ishul intermedi6r al g ucidelor Ctucoza I.ucr.za s gaa.toua absobite a nivelul tubuluidig.stiv, aluns p. .dLea veni pone a licar La acesi nivel lalact.a in ioralbte, si cea ma nra.e p re a ltuci.zei sunt tanslomde panho serje de rca ctii in gLu.oza f..ma de uiil.re prefercntiala a hexo?e or de .ate r.aie .elu el e. La nveu n.aiuLuL, slucozd pdde fi stocaia slb Iorm6 de gLiclsen (sli.olen.qed eza) od poate Ii uti lizta prnt d serie d. .ea.iii melabolice (9 icnliza) .a p.inciFla su.sr dc eoe.sie 'Glicogdogerea procesll de fonn.re a glico qenulu pol imo al su.dzei cu ni.lecub loana mare , trc loc la nivelul dLte.itelor .eLule dl n orga nism dar cuprecade.ein fL.dt 3imds.hi Cli.ogenul esle o lorma de depozit a slucozei..a.e poate fj ma bihala cu usunnF a nevoie, pini.. sene de reaclii de depoLim..nare. p.c.es c. p.arta deiumrca de I cogen.liza si ese actvat de catre adrenain6 si ' deii.@E oli. (@labolisul) au ca razu prodl.eFa Je eierge suni rcPrezenrate de dc tii chimic.. in .a.i!l .a,Ja e o. descompuncrca sut taE Provii dn aimente P.o.esele idr !!.i f..iunl..eluLarc (endosene),Pana :r:p Prne d n ene.sia renLlLii Prin prdese l. .::-: ce ! nn ceuar * piede sub f.ma i..::-: a5:j .esiulse depozii.aza i n .om plsi .ae::::.1.-trra'jr marjde energie Pe.aEo p t r::1 :?tu denum,ea dP r.mPusi (eiosenel la .oist1!er: \ ar; tr r.du ienlmuiton.n. J eu..zul ..-: :: :r r.t lk (!r!bo[mu]) consta! did r.t!::::: i.-: :::i_rni.e c e. prin ut iiarea hG _:.. 2: : trbulLLidigesliv 2i cin sti.tLtrile .elula.e .:a--: .--!"- i :rr.rib.Ea ..sanismu u si I i =:. :: :-r :-Srlice se aia in frhilibru :: : r :.. n diler le PedBde al. :.siasora ufu o.l celaLa I -:r:::re -. . L. vdrtele tineE i.hta a.elulel..9i _ :i!r Je .oiv. nrade$ lmp.e.in.r6ul :;r- - r -- :r :::::z-re:e Prcd.mLnJ.aLbc j 'Clcoliza Clcoliz Eprezinb destacerea mole culel de gluco, pentu a foma doua mol ecue de a.idp.uvic P..cesu se desfdsoadi. ze.e tepte de .eaclii chimic. succesiv

e fie. e teapta liiid caia LData de cdr? o enzima pr.teicb spe.LfL.a. Cee doua m oLecue de acid p.uvic .e rezultd didti. molecub de g ucot p or fi tan sfo.mate i n preze. ta ox qenului. in dola mole.ule de acer L ckdzLha A. care vor inlra in ciclu acniLo. bca.borilL.i (.i.LuL Krebs) deslalurat in maricea mitocdnd.ialr. Raukatu iet per moecub de Oucozb la sInstul .icluuL a.irilo tric boxilic ede obt ineEa adDUa mole.uede ATP La fel.a 9iin Cu t.da .omplelitdtea !l.oLnei ti a .icuu Krebs,in timpuLa.enor ptuce* se sintet izeaza can dtaii i.a e nici de ATP Cea mai mare pade a can titaiii d. ATP tuniza ta de . r.ole.uLa de gucoz: kpturLmativ 95%) se va sinlel za in tmpulfoslorhi lx idabve. desrasu'ab ii nritocondrj I .a.a p.e supuoe oridarea hidroqenulu pronusi n rjmN gic. lLzeL sial. chiulKrebs A.en prc c.mpLex si este posibiL darorita p.e zenlej La niveu frtrlc.nd.iior a md nruciur specioe c e Prn redcriL controLale e nzimatic. fumizeaza enerqie ce se va idmag im sub foma de ATP. io rmput to"to iL a.iioxidative se oblh J4 de molecuLe de Alt Astfel, aficienlo lransferuui de ene rgie pnn cata bolismul unui mol de gluc.za esie de 66c ..stul lmnsfom6ndu se in catura Trebrie sublinht rcu pe ca.e n aie ADPLI in .oftr.l0l gico ?e si al oxid6 ri g uc.zei, deDre.e el este necesar in djle.le erape pentl a h ..nFnit ld ::. -::r :i:LLu. lmetabolismuL i:rr: rFlelor energetice = -j,::-J EnerqeU.). ;:reeLor mebb.ljce : _ L;r : -:.r.n.l?cu eale :-j-f-.i;fa P3na la a : -- r:dnF produsji ::El: ! :aa.lij .3re .eal i-.:sre.osibi a datorii6

fo.mate itr acrd lact. care dnreara in ar a .elullor pe.mitand .biLne.ea ln conti nuare de a.id p ruvic prn glic! Da. Cand ox,senuldevine din nou dhponibil acidul aciic se tmNfomd dn nouin acid piruvic, care evdntual, va lioxdat,pent.u a asis ula o canlbte suplinenbd de energie ATP in runc uze abseila tuidu.e a noparea deqra. oru..- Aladaf odald .e tor ADPu ldin ceua a l. stransfomatin ATP inr.esul pr(.s g icoljric $ioxidativ se opre$e Elibe,aka de enegie rn absenta axjqenului slicoliza "anaercba' Uneori .xiseoul d evine fie indisponibil, ie insuficienr,5i arud.ij io acede (ond l,/ o.anirite m. d ne energ po.re n elb ab de.atre celule pnn q !oL'rJ. penru ca reactie de obbne. e a aciduLuipi.uvic nu necesjtd oxrse.. Aced pro.es, det are un aoddment extrem de nic (3%), este salvdor pent.u viata .euLei peoru ceLe cateva ninute rn.are oi isenut poate fi indisponibtt. ln aces. ie condjtii .anbrati ma ne a.jd prlvL. su nl rans dan mole.ue' d. Trebuie aminrjr .a eliberarea de enerqG drn stu .oza maipaat.6 ficLia ripe o.aLe a iemaNa pro. ceselor discutare Fna acum, si a umrr. rcluconoge@ Atuoci cand qlicemia scade ca a aponului insufi.ienr de glu.oza on a ltilL o. lrdnsfomarca buz or qrdt (prolenili din sc nd.rea lpdebn e (prolen i drn aidb o zarea prorenebn ,n stu.oza ln sitlatia id ca.e.antratea de qluco-.de c.es crt6 po*e posibilitrlie ..lue de a o utilr. a.e Lm L?nsf.m ea gLu.ozd in bgLiceride 9i depune.ea a.estom sub foma de lipide de .szerya in tesurut adi. pli Acest fapt expic6 de ce rade.s consumu t! energetic lsedenrdismu ), orj apodul er.esiv de lucide aras crsterea canrlurir de tesut adip.s (inc.3sfta). 'lt4(dirmel d reglee a glic& ei Va orile stu. co?e in sa nqe slicemja. vaila:l rclarLv putin manri dnduse in limite redjv constanre (65-lt0ms la lmmL d s6nge), datorrd uno. comp ex e h*anrs me de slare care paskeazl echilib iinrre pro.ese. e de qlicoseo.lha, gic.genosened, siicoka s glu. lnsulna, homon secrerat de pancrcasulendoq.in scade sli.emia piin la.iLita.ea pa trunderit 5t urhdri O serje de homanj au ins o aclrune opue jn sulinej De exemplu slucagoou. un ah h o.mon se aetat de pancrcasul endocnnL simu eaza cti.ooeno lia si gluconeoqenez. c*a ce exp icd a.liunea tui hperqicemiantai adrcna na isi ex.rcb acliunea hi prsl l.emianta p.in dmu ea oLicooen.De. br ts' I dremh l: celule ll pan.reari..

,l t t J -

monii gLu cocodi.oi?i (c ddtoiu ) siimuleaa glu"neo n""'iiir a".a.* '" p"ti--*'. "'"-'. *ti onmoda c. urmre a a"-"a-' -,"iu. " -, o,. a natPF Unrob de - " .;...,."",-,rr)-. -;*, r ,d";l"'r"ar".dd. " lD"ke e .un Lbt'nJ Ld m 'b'ltrL i L r-t .c*,; ,r,o"" olL ider.. suca cier ..--.,.f(te j."q", i^ a"r-t. { ra deqo&r.a lI ..ti.a conna ,; Iaotr'l .. elt " nr rdpd deqiodde ", H.m.nii t.; idicni delem'na m.bilzare. 'aPida a a Co t i a.brrerea r PodE rcndudl' Pana nd e n P H-O ClLcooenul. deoozitd In specia in lLcai s dfasml.' taotLlertnnLnd re !e e *+'. i i^o.r"i.-', 'o,P'lu mus.hi .onstituie . rezeBa enerceiica GPturLmdN " R .r,, lia.Jclor n.,4anism o" 'lmO '1e .jla.e de relativ scuna durab (efod fizic m'de'ar exounerea orqanismuLui la frig) *".,' Palffi a mebbolr'iui itteme ; smde ' n mr d' utLefl ,,Itro;L Jlnde rdderea rza s ' trimu ea Lp' 'p na llF"rmnd dPq,a :",-- Ad-;"t- ' no.dd,ena ;arcd rjar.srdLor, m bi zn.o o. n qro. Fur 'Mdsme de k.aL) m.bilLzabila Drioitar in c.ndiiii soi a. R.rr r1"\r. utred unor AnumLte Rol fun.ri.nalPentozeLe(nboza9idezorkiboza) htain alcaiuirca acizi!.r nucleL.i s OAtLti ratbsul (ore.t Le'utm.r stu'tun slu.ldi'e cu. -Nllt,ii. i r;in **** de L%rr. --"'- reu-.u o *'e.ea enPrset.a o mcmbrdnP ff .e u e 50oo0l.a D"qfdldea unu 5inqu' aDr tram"mni" de Lode etibered. 9-i r.dt rF.r.;?rqeric roiaele reprezinb flii.ipalul re se 3Pre. d7a ca,la. --n'.neroeilc

,lln urquni"tzi.; no'mab. LiPdele oic;Lza;DebE ddra(erea moleele' de slu' ..?A .tr tomarea a: a. tei md@L de aod qtr tamic b ddua de d.id piruvic c doul moleole de acid buiirl.; d, uoei mol.ule de gdlactda kdesedde Lo sabolK prcdomha a la puber iare b.ln ddpul unor efodun eMgd atq c ln ado lescenla:d ln priddele de covalescenta OcdOhi.lj sPatiile Pun.tate cu temenn 'ore s rb d lur lo,lonefflq'osm.aLl loaP.nPraia dm p'o'edl d.) olqufdnJ s bnn.nar. cL r oL icrmonobttr 3 Rol/un.rional r.e a dlntd subna nele liPLdice rca azn[ o'e.!Eun J] In!' horm.n dnfel !!lP' d! r o, rpi..na rn---"1 Ldmr r qr. ldt{a homon d e'u a Un. e t.sfoLip de jnic.vid itr Drima lsza a pro.esului []letabolismul ]niermediar al prcte nelor (,r" ip" k' i-r de ",. "tr;e-b,-. cantitari mp.danle ne lpid. sa lases. dePo,lii ein ,^r"-",; 2 Ror,ldsrrc Lode e ' Cluconeoqen@ este pro.esulde fom{e @uhali din scindarea -__ ' din ....,.,.... 9i .*d '-Preznc rlc Prlt-iiP su l de D,ren-na a nr^ a !e i,il.r ".'"-", tr@nism dir prc cusoriqLu.idl.i si Lpidlc rirn lr ' p;fre dii c.i rcruLlai dn, Pr..cseLe de ti . bLia 6te dre 65 ms/100 mL de PLasma AD,rdle rol' am'nlo tr' du m e.ule< 35 P'!renelt oP.ape ui +.d !ii mai Metabo ismul C h inler edar a lipidelor Ll.mi.roniL Id.m ati i n e nterocne, alni apoi prin vasele.hililercidlimla sit.eculicdatacuaceast'in sdnoe sunt 5r'^d:r sub 'n lle l a unc' cnzime tLLD;-t"Dd,r ," *P qfas q cerol tostllpL e (;;L-" u[ -b, a n!e Lsu

A' zii 9fd5i i]L ma.ea lor maio.itate patund in toale c.LuLele (cL .r.aDtb celu le or nsv.6e) si in Gntj'ate mtrr F dn dlr --.1. . .t..-" c..l o-, Lber) P qcs l be Liorpatrunde 5i e,,cule drrdu+'nh !n uardancir {hLlb.u dinamn ru .'z qr.r dm ..lLje La nivelcelllar, ach i q.as se.venta de rc:cni .himice de bet&nde cu elib e Erc de ener4 e, .ri pot fi ltilati Pedtru dilenlilor c.mpusL liPidici 'n.ripenr are L M ta mui Pre. pukd nr ,a Prn pu m.mb rie .ru rdle,v Pnn mtibrana !cl' a P i s hinsD.ft aciiv sdu difuz uoe fac Litaii .uEtrl p.n.esuuL de 5ir n,':fara de rriL tar 'i zi sunt imPicaiisiiDto proLeiielo', 3min.a. leza a rrie i.bme rL brt Pture\e ditr orcleic ftnr' ' L.,le arb"Dm, .al. J- rab\!\i.ererlzar : i d dc .eactii r]!ld ime de reglare mebbol ce melabolinului Frea unu e hr 'esinleza de .heltuiala enerce' rca-qmlsmu, subcotmluLsistemuLuinerv'ss al qlandelor cu s. crelie intcma O sc.ie de lromon nn.tie de aooilu aiimeilar s

prcd.mnanb pr!.eseor cabb! {aiir p 3simp i.. i}ado indnr. .e. a.eldivese pe R!Li pr.!!rner.r ri orta,isn I F.i irlasri. pr.reiiee reprezi a scheeiu ccLo. anabolice irrr..a.letrr-{red si in srucrunli i sLsiartei ,uridmenb. nin *nr.nn Proie:nele uftnru.lunr .elulare. ve" (enzimerc mi unlxt din fsaiisnr sunr de oaluij r,ture.a P;.re iale rr.o: rJl Jc ranspod.r aldiferleLff subsbni. prr saige rhidd inre^rlaLc, ..i Pr n mrmbrai. te.eLJtar. 3 R.l .n.rg.rr.: deqfad ci pr.ienetnr in ve. dered a.opefri ..isumLtr .Ers.r. se la.e in caatrierlre ,e c;nd depoziree Jr qLrJs.n siLipde suni epliza te Ardercd a lq dp prorehe fLmizeaza lenr!lri.sr5 ($. n;1. .an r.gros kondrind)et. 2 R.r irr.ra.fair rirrit'ei nbslan rElo. _acti raspuosuriie corecre Chilomicronii sunt scindati eonmatic id: a. acizi sas! b, c olestercl;c slicerotr d. foslolipide. Gw4j stmuleazd pr..s.e de sile7. a proleineli (h.. monu de cresle.e. t.sione..ntr. hr nnriil e5tcseni) ii ttnP .e at iar!.-erd PEdo catablli.e (in.rirr .rdnr ul 5is1e mlln..!.s prie nt.nan dedsemrnea in coDlrou e.hlibruu .linrc tv la{ c lin6r Liposen@ are loc h a. tesurul adipoe d. Lipolia esie sUmulard c STHi d. noradrenalina. b. ri.a! t lesuturconjunc pmceas de a codlzol b. ad.ena c. Colesierolul este prccuBotol homonilor a. glu. coconicoizi; mineralco.ticoiuii sexostercjzj;

pD..see aiabric scremul! ier!.s s c!a .trhbn.e srirruifed sinteza proteiielor sunt unlzari aninoacizii: p.oveniti din alimentdi b. loma! n in pr{ursori Siuc idi.ii c fomali din prdur$fi lipjd icir d. rez ultari a ln eie.qd.c J noe orcanism s med !. tinird sedmad. .antjt.ipi l{.d d. .nergLe ..re i3 ndn.rc in c!6!l )elabr :muLui ire ri.didr sj .dntitrlea dd ene.sre l\Ietabolismul ener!cr D Mel.bn lrul .D.rger. rpreinia schnrbtrrte ln.rgii esle Lrtrzda de o.oa tru m.nlnerea pr.. penru a p.rmre reaLr cd un.. r nism at fi ls'TlJ, sneme functi.iae ate cucdere rhdetc sipmrenele po{ tiu( nat. da ceuLe penr! rblierer ATl, ia. a.esla Dlare f Io.s r c: suE. enerq.r.a penh .tre tuncri c. u e ..t'e

Cea ce face ca aceask moLecula g drept (ursa de eneq'e ene $ fa udt2b de enero. Ll20O0 de calod P r' in.db 'beE l{ft 4"te cek doua fzio!.g'cr nmaqa da 'n l eqatun fosfar macr@rqce ale 5.!,e cu !6 mp.r rsnb sa deosebila ca alent de k rerul de enerqe, AT? nt .ta cel l)r!E .db!'ie & abt eDimatic (cre.tjnknaa. adenilatkinazd), Putbnduse shematiza e 2 ADP PC + ADP c.eatina + ATP si ATP + AMP lVetabolismul bazal ([18) hta ltilua.ii ener mds.a* in calo.iisau kilmalodj. cre eteEa activiretii cehlale ietemina 9i cresterea miei metaboice homonii ti.oidLen i, stimula.ea sin patcd eronu frc tpuldea.[!rdtelde]emPr in cazul unor prrts'unL predom'ndn ae enerdie nu deoaseste loool.a zlnc n tmp ce Raia metabolhmului rep.ezinb Se dr celula a;dun rosld lEdae on md & catela Dn.drua io;k.e.ha l"c)61e $u h flvelu l de ah ledatm ffi@ iod d. contine l3ooo r'i abudent gieiio o.sanism. ';dedd {l?lE e nu PGte altrona r roriliu'. ammre -munuL PMk aiunqe la wslerul de eneq'e t Ndee fuclionale Rata mebbolismului bdal reprezinb cheliuielLle ffiieB enerEe Pnn ce u e. n rhrmb sr lixe ale unui orsaiism pentu inttelinerea 5.h'mb .u AIPLI calC n cd a sdnl dsponibie nersetice vible S masd.; id.onditii speciale si se cmt jbrl mad & AiP. *5b Pte ti uiilDat Penla funcliilo. pnn cabnmtne ibdi.ecb. ca ;enL de kq G sa ntre pnn.'p le oLj'rEh Spre deosebrc de slDte,a d PC d; cab.ii m:r q; ja aB in tihp]n din acesia

rc lnreFelatite bi.<njmk zle fosld'eatinei i a.in' r.r adooziffi.rc. & ! tritoslodc suni millociie sd*kr p@ta ii 6Jald udiui:di AT? ene' cPid AP-ului {, de la detemina ce,rJ-e jn runclie de qrcuiate Valoarea melabolhmulul bazaL pdte fi exPinau (l kcal/ks/.ir), oi mai corect in runclie de suprarata c.rpoEla (4okcaL/m'/lo.6J A.asrea sudt valori medii, caie v anda in lunclie de Ene d:- PAnlra Cnto.r AI? S r Absotbiie actv, Fz .. r+1.c.nlraclje mrs.ubra seGlre glandulard Conducere neryoas'

tiputactivir ii fLind mai crescui ta serulmasculiisi a pcoan ate ce desfa goad o a.tiv iate fizi.d sustinli6 Valoile msbbo smuLuibazd maipot iiexpifrde proceniua l.in rapod.u valorile nandard ale merat bolsmuluibazal, in tuncrie de v;r$; sex. talie, cm 5eqdsesc rn r.bele speoa/e 5Liurre ncars se a..ep. d oabaFlt de + r0l rala Lle ro eamede meta bo isdllui .ne.ge tic s e p.ale Ia.e tie p.in metodedneci . in care se nasft.a canrjraiaa ^\asu.area vard5, de sex de la rjnei de cadura desaFra de orqanism (ega ene.letic doar aiuncicind energ a i.r.onsumuL sub loma de lucru mecan.) sau indrccie prin ma$6rea .antitalji de driqen coDsuma $ ln cureul i: r l r, !:ilr. !. I I r.!Lt Lri P.in.ipalee nutdmenie sunr qlu.dete. pidele 9i la 10O n conllndl in nuEl,Tdte (ldncipir atimeow.) rt val@a sergedcd pbdN comestjbil 5 Perre - slob (c.ap !.Ldq roE hedns) ' stu (d(Dq $mq 3 nrsdtu. srumbie) 25 12 54 Codori otr4 pdie r.ino.q s4 5 no,icee de porumb d ukj eise u

B 22 145 mentalie echLibrah rebule st asisurc ..ganEmutui suporlu enerqet. penh e\ nentl tsuhsbnleeeierse. ri..) cremenFle n(eere creadi un rera.enicelor uzars (subsrarl e pla$ice) c.t sibitrdall atoni de provenientd exogeni: (strbsianle m neDle vLr amlnee,.l. p ntr poL sinr.@lln org:nism lonlnutuleielqet. a a imenteor reprerinr d encr gia eLibeEta de fiecare qmfr din fiec e pid.jpiu nu inseamna asiqurea Fnzati.i de p enitudrn. gashca pdn apodul ercesiv sj neselec tiv d alimenre .i aponut unor aiimefr ie in codc..dant, c! nevoi e oigantsmului d jferen! ate in fundie d. vaEl., de bpul acuviutit depuss de ano. timp si de .oid irliLe c mareoce etc ln pdncpiu o a . L: .m, o dlimenllje .oEspututarc alihenbroxdat p6na .adfrla.estui.apjtol ta CO" a siH.O sia dteii se Drenn td a sfel: aLte valorip.nru alre substante (deexemp! pentu am n.a.idul a anina - 033) Rglau lpoardui dimentar Foand esle do.inta de almenie ii se aso.ia,6 !u u sens de fe om eie obe.r^e rde e,emolu .on lcct le de h:me de a n !eu r!ma.!l!j) {oc[u/ es e do nnla penrru un :run I rp dc t5:i pmtejne:nfts tzI ncesre prczeni a..prrotulren^a d qene Loer.entu respErofen . ftD.nu dnhs (o elf berai r O, .onsumd penru o\d--,nu o; d. prlncLpiu al mentar E a.a va oarea I psrual;cda sj 50% glucide,35% ipjde compozilia ap.oxim ati! a i divelse qI

Sdljetal.a esie oPun, I.amei: nrc a ingesrieide al meni. Cent i loameL n dlsatretatiise gascs. in hipoia. mls P.ifru a ive iatera ..1 de aiJoiei Centiineroi dd ftllde a aportului alifrsta media Erieia gidL! re cerlridii pifrca ..nt rnt .are c.nt.lczd m5rmle p.p,i!zse dn tLnrpuli! mentalei ah sdala si caieva ai .. L cale aLe ss temulu jmb. *.;ns c.r.3ie cu hipota amusu Reg ea dpodllu dimdnlar p. ate t .laslicala in: nohale de dep.zne nulritivein nIsan6:n, t reg . a alimentalLei (Eqkrea pe.fc,ica sau pe tenei s.un) .ara esrp i 1 ledaiura drc.ta ( efecle e med ate ale aljrnei r6nidrp;a r r ui d qesliv. in pdmul.d...id depoz(.]. de subndrle nulrjtive ale o rqar6n lliscad sub noma .entru loamei din lriP.laamus devrne eriron de a.tiv s a o e sei:ala de foamc Ro!lcel mai impofranr rcvLne pndtrun P.anism ie.0foscll p,o du5LLffmecb.lisn! u pnic h.eldea d.jea caz nr nerea ne inleilac a trurchiuu.erebral. os .u Iolin alimentr alea senatid de Lame k lirr puL espe.tnl Alti imuli Iizioogici pe temen s.ud nrx pl.n tud nea sasttointesrjnaa I rnrcgisraEa ali menie or de .alJe re.eptorij d n cavitfta bu.aLa. EsLe ecomandabi ca apofrul aLifrent sa Ie d c e ta.tu qasir.i ntestna sa ales Pin mecannmeLe se pod; scoroda, reqLat 'nai de cate sistcmee de pe ie.m.i J.ud dm modulat cazuL om terii utreia va (iiilel or Obezitatea ap c p.int un .po excesiv de en{ge ,n ..m!i drie iii;moLarunriii iaF deinsb c d obezitdlii.Odak menrind,ea ei apodu si de o se.ie d. iuL' p'obLema o boaa naiorc .d.e Ia. dir a. easti bura, obezibrea .onsli,uLslil ega. Esr. irs.tta nni a. p.ittr

iemPord. intensitatda senktje de Lame pcte sc.zur. sau cres.ura prn obnd0lil. (d e .xempLu o peE@n6 .bienuila hadai.e r'ei m?se pe ln I * r metaboLca.d consecjile diit,e cel. maigdve. Lnanitia du.e la f. i.ea depoziteor. ulrive dLn lesuturle organismuLLi. Pnmee deP.?ile g.le ii caFva.E sunt sunt.ele glucd.e ELimin ea ei.e siva de lpide esle .onstanta, iar Iaze de depelie (eplizd e) Gprda. lenta si din r.r rapidi cu putin iimpjdtdte dede a i[n iiei exrna h.di ticar idre.ia ale c eotelor insrate P.incipalel vitlmii d inpoddta lor c.nkinEle UPOSOILTBm - fmtimad ARerlnol GntiRorralm epltei:ilor 3r! d) d. eotire ftrre.e vdspadukifi-hemoBgrj

v'/ ;l :: ..: ')i Ctopalj msplnsui e c .d d,-. ...e.lc. ... d "t ice ia re m.n1ne e drv lrnnani6. darorra mc.an smelr de rcoare.are po..see de a. sl..l'a; b str.'senond.. q coqenlr d atu..ieoqcneua C Slabiliti sdeGu adP! da.i enunru ie reqale prn..ri!i.rja deDr... sr.t e dereminaii da. ddevarate sau fd s! in cazu in.a.e te.rr b rr!:?.. . pr tie l.mite pol t m.b nard.lin d.pozire in pro.c Drd " ma puLn plin,esptaii. sjex. etie Obe? lared .ne .nrnde.dta . b.a . mecbo Lca .u .DnsEc nir qrave de.arcc. esre iiso(o d.. serie de ruburai ni.F '|d .

e at!.re ainr.au oeiiin Conpleta! m.{anirneLe di rgtde ^ g irenicL f.,L.s nd intoc-p..r.-'... r .n, bbcr l!.rf! ui.s.r.u teitu lnic...narurej comp.reitel!. debb. niuLu ri.mred sien.rqet.,. Redachtj "'.!ncn',,i2500rln di r ,Idnl tu., r qI

clli se.undari (cavita.i) evolutvj sl IoLi.0ll malui (eniari,de Gma0 in fiecare lund, in.epandcu puber pand a menopaua, un foi.ul secund latea devine foli.uL maiur. c are este cel mai volum nls Se des..iL folicuL PrimordiaLi,loLicu iPrlm i fdlL' r Sislemu reproducAlor Acesb..nline id riteior Ar.r.trl !tr! r;r ie ! .ii E*e fo.md dinlr-o gaDda ovoc iu. Dupd eliminarea ovocitului, folicuLuL ovanad malu. 5e tanslom6 tn cop g albeo, cde are rol secreto', mixta olatui-. (ig 101) dn Co.pul gaben devine rn finai co.p alb .are e .a'le seiitale 5i organeLe geniiaL. erlerne situal in .avjtatea pelvjani, ne un organ Pe.e .he cu lunclie mxta exo..ind produ cand ovlleL., si endocrlna, sec'etand h.moni: esirogeni ti P.oges ieronll Are fo ma uduiovoid turii! cantaind 6 8g Prczinla doua lele cL diamet.ul mare de douA m argini$idouA ertremftd! '5cm Fala laterala s. afld pe peretele laieralal .avLtat ii peviene ocuPand loe ovari.nd. rafrlrd a a. eiabdominale, ii de o ramlri olarian, din arlem uterin,. Venele sunt reprezentaie de veda olariana dreapta care se v de vena ovaiana sian ga care se deschi' inferioara de in vena rcoald srsnga. O pane diD $ngele vedos vena uie.in6 alovanLliajunse vascu izatia ovarul esre aslgurata d. adera i

lf Trompal. vare pan conline uladatia le sunt utenn. Trompele ulerine suot .ondu.te musculom.m' branoase inrns de la o comunica prid .ilicii numre ostii urenne Ext.emjbtea laterab a trompeor un drin.iu.are 5e deschjde in caviraiaa abdominaLa Au o lungime d. Vasc ene asigurela de zmui tubare .e pmvid djn arrerc oraiana ri Llennd Vene

Este ntuat in caviided peLv rl4 intre vezica un nad t...N este ud orcan muscll U ietuL(lig 102)esieinie.pusintetompeleuteii ne sivagin Are fon; dP p a, cu o Fr4 entaia slperoi Prezinrd coQulsicolulute n,inte )0! &d!j Fd rtu : ri ova ana fara neda: ene aopefla de pavjionu tompei Pe e\ten:la:: srpe;itam si ift edoa.a se pind! sene de L:s:rEi:e .iLx care.v. lestelesat Gr.r r. :::-i a suPiahla de un run.ttr - a bu..:: ,1-- ! a:no, se afld p en chimul gLandu.; .r tr:i:::z i.. ara sicorllcaa. Zona meduft.: r: t:e r.$ ne I lmfafte, cat i ribre n.^F i-:.::,. ln zdna coni.:la e:- ': : :rrleniio dileite St!ctr6. F'4r02hdrUomF6rt:,qd iu

c e exis6 o po4nrne mai sr5fr seroasa exnemitaiea $ suoeri.ara ln st.ucl ura ur;u Lu i, ta exiedor dh tinqem o iun ute n. Pe couL urenn (ceflix) se inse.a vainul pno pului uierin o tunicd musculala, numita miomet.u fomatd din musculafura nebda en dometru caie captLgtrd cavitarea uirina Acest stdt este consideret sthtll fu dcrio na L .l ute.u lu ri este cel care preznG modificaa ntudriaLc atuncicand selimin6 odata cu e ala. ln cicLul umator. s.eface Vasculanala dste asigurata de afte.ete urenne, .anuri din dlen iLiaca intema D n arlek uterioa se despdnd si mnuri pent u vagD, trompe utenne ij ovare Vene e ute.lde se dschid in vena i aca inlena penfretru ,inralnit6 numa lanivelulcor i., Ee asigu.a se(elia de Lapre alimsntoL esenlhL al nounas.dului sunt de asmenea, s edluL a numeroase pr6eF pai.l.gice djntre care cance.ele sunt cele ma impo ame palologica. ti t Apa ..ul oen:id rn.:ti, . Esre lomat dln resti. , din conducre spe.mat.e, p.onatd, gLaode bubouretnle 5 or ganele gen tale Este un conduct mus.uloconjuocsv, Luns de 7-9cm frediao si mp carc,p nexbenit ea sup.. do a, se insed pe coluluierin iar prin cea infeaoma (or{icju vasinal), ss deschide in vestibului vasinal spal r delim Drd..e e doua In strutura u' e\ srd un stat mus.uar lor 'da'f,u mat dio fibre netede. iar la i nrsr o. se.fl5 o mucMsa abin! fomau dinFun epiiellu pavimenbs nm licat Este un orgai qednal erte.n a.e loma unel fanre. dlungii6 in sens sagilal n mrgi nib laiEl de catre doud repliuricuranare.labille nml 5 micL Labijle nan suni acop erie de tegufrent si suhr p.evdzute cu pa. n sLande sebacee mail li partea ad. Libiile ni.i sunt doua .ute simebice situde medi de labii mari Spatiul marslnit

de labi Le mici se nume9te vestibul vagina . i n care, ant.ioi deschide ureta, ia r ponenor, vaginul vu va prertria 9i organele etuile clitoftulsibrlbi v$ibula.i C t risu esia si iuat median $l tre o lungime de cn. iar bulbi veslibubn sunt snu ai a baza Lab tlor mari. Vascua.zata este asiglrara de ramuriate aderei ru{noase iiteme veneLe se deschid tn vcna liacd i FIe]03^'dFJdm!{!jl!l'<d te.io d a labiilor ma.isxisD un relieimedian a.ope. .ii de p6. i oumitnuntele pu bian sau altuiVenus. a * tu Este lomald dro glanda mamma si diferire pa4l moicare o in.onloara Cbnda namma e ste o slanda pe.e.he,anexa a apmarului seniral aeminin siuata pe perelele torac c anteior, In irteNalul dinrre coasrele nt cme jndepllnette doud aunclii: t spetmatogen za lormarea ceiulel.i sexuaLe Gp e.dii $u spemaiozoizl), .are se desLroa.a b nivelullub lor 3eminiler conro.li . lu, cr ia endd..ina p rin care .etulete tnterstiliate ale p enchimului tesucular secreb holnonir androseni (tesiosteronul)j ca.s determjna matu. rzarea ordanelo r sexuae 5istifruedzd evolutia ct raclercld sexuaLe se.undare masculine. TesriculuLare o masa de aprox mativ TstL.trlu (fig 10.1) esie sladda genitata mascuti. llt-v[ La femeia aduta, dlandee mamare prezinti o sttuctur; complexa. avand impo.ranld bio.!ic6 I un organ pereche avand loma unui ovojd turiii transverea siluat in buEa scrotaLa o puns6 cu tanaid Fiecaruitesticu iieste anexat un o.gan alun. gj! pididimul, ca re fa.e parie din conducte e *mi nale El ard foma unej vrqule, asezd pe marginea 5g I este

postrioara a lesliculului ConiiDe cadalu epiddimar, e se continua cu candLuLdefer eil T.siculul esie c invelil la supralac de o membl.n; conrun.bva de cuLo e aLbasidefie numit; albusi nee. ierisienE t inextensibib,!trandin tensiu.ep3refthmulienicu Lar Parenchmul lesticular esre strabalut de septu.i ..nLn.iive.a.e delmite a lob uii tedL.uuLui. Ei sunijn num de 250-3OO penh nec e testicu si canauL epdidimar .anaul defe.ent ejaculator 9i lreta Canalul dele.ani c.ntinld . anaLul epididim termjnandu sc la baa pbsbtei, unde se une e cu canaul vezicuLeL semidale, f.mand .analul era.u a tor Acena se des.hide irl u'eba 2-3 iub' saminfericotrto4 in.aE se desf asoara spematoqerea Tubi semnfEri c.nlon i suDt c.niinuatL de iubi drepii, caF ,ep.dnra primul sesnedt a caior spematice. Eise des.hid jn.eteaua re5tjcular; de d sont lomalidii Esle !n organ peEche ltdat deasupra Pr.sbtei, lateralde.anahLe deferente Are roL s.cre t.r, p rod! su adausandhe lichiduu semindL Vezi.ula semi naLa aie forma o v.ida b cu o !d grne de 4 ,cm sio Este ud orlan qLandu ex.cra mpar, situal in ju.ulureL.ej. nib vezica urinard Pro ddsuleide secre tie pa.liclp6 la formared spe.mei Vascu tratia ene asigureh de a ftra prostalic6 ramud d. lefa i a.a nte.na sanqele veios ede coectat de vena iia .a nre.na SLni doua fo natiunj glanduLa,e ov.de dimcnsidnie de sambura de.neasa Se deschidio i.hid .iar. vasco5. asem6nator cu .elprcstalic, ca re se adauqa ich duLui spe.matic uiu organele genible exre e 60 &. redd lkrs+ -d &t, L Orqan genitalsi udim esle siiuat d.dsupra scio ruui, inai.tea simfizei pubjene P reziita radacina penistrld I o po(iune ib.ra, .o.pul penisu u , . e la ertemitat ea sa anrerioara, se temna cL o Pa e maivolrminlrsa. ntrmta lland. Ridacina esie firala. prjn c.i d. .o'pi.avemoti. de oase. bdzinuhi. Colpulpen su uia,e l..ma uso.lu ila. AlanduL pr.zinb in v;.luL sau nificul exiern a Slrlcioa. Penisu e*e l.rmat dintun apaiat ee.til siinvelguri O.gan.Le e.e.tje su nl rePrezeu

.rs pledca canaele eferente, lO 15, c e ajdq id \.s.u izatia iesticu ului ii rpi did mllu esie asi .-::. da ade,a iedcllad. ranula din a.r1a abdo :.r I \eiele se va'sa in veia cavi iDfe oad C!nducte e spemdtce a: : :remdLce sdnt .onducle de elimLdare a .:.s a li.hiduui spermar.. ELe suit .-:.j: r' :. ::e 5l eXtdlesticulale az. .:z::sti.rLaF smt .ep rezeniale de tlbjL -j j.. :::! J;eteaua lesticu i lalede doL.o.p'.dve.nosi si un.orp spongi.s.are. ump;nduse cu s6nqe, deiermna ar eciia. Penisdleste iivelt de piee. c e se.odtiiua c! scroluli 9i a regiunii pubiene Vascu izaiia en. assu,ata de ramu.idn aneid ve ee se deschd in vena rusiuodsa intema 9i. de aici.in vem Lia.d rntema. Sc..tul (bu rsel s.rotale) F.rm.azd p.ftea organelol geritale exteme ii c e suni c.ahaie test iculeLe Fec . bu6a ene sl ruab sub penh I este t.mata Jin mai mulle lunic pielea Lructui e Percte u slnr .anaele eferente.

ocuptt asprmurik Ovarulare a.loma , corecte ds ovoid tufrit masd de 6 89: d. djairctruL m e de 8-l0cm e.niametru micnetTcm, Zona corn.ab a p arcfthimLldi glandular a ova rului conlne Iolicull a p.imordiali: b. gl.me.ularl l c secrndad .avibd d imdlurire matur Lltrul este un organ, a. pereche, siluat in .avi iatea pelviand:b. interpus inlre tDmpele utedne s vaqinj c. mrs.uloq d cavitar Prostata este a. ui orgh glandula r sndoc.in h sibat sub vezjca u nar6. h I utul u.ereii c. irisda de artra prosLti ca, ramu6 a venei iliace inte.nel d. prcdu.abre a onsi sgetii care pafricipa la lor exterior fomat dintrun epileliu pilrislratilicdi c. o t un inveir I I l'* I \r q: relor tl. r',r,r.lr . (q.nadr Tesi.rrrr m4tuiri) r LV.r r(i.irr lemiialsuDt q larde m{i. crn.:ii. .riJUEnd r.i ma.ez g.merilor 5 enilr(trE pnn :..retia h..m. Actirhted Lo. il.fin. .1 dent: in rmprlppnnale &crederer der!.tare !dnunr apubcd . A..rJ ta ene deriira drcpr pe rara ii (ae lurlrd senr.ro eeir.a I endo.rna a g .nade or alrge !i slid u de dezvrtare.me face p.&br d fln.ra de ref..du.er i 7 . iil i i lNlal.rea rubea i.ste.!is.crta r.l Iic i.. ni !tr le r ridrl sctr.r e hornru dr sonddoimp . c.!nt..az. derro13r., nr.rrlr.q.i s iun.ti.. nala i srrdde.r I ielr. ldi d.ernd m.dl.i.ieso md.e r rlnp.r5mlnrre.Irp,;xe ir n;,d .r enopdlzr r., ailn!]e i uraiie. Pr...!uld..,ene,e s rn urai. f.li.u 6 e{e.ici.. C.LL o! dn.ne ir!.iI de mrdrl.dri ta n!.u uterid vaaintLLi.sLnd.l..nri ,ara l)lfar.m.rled unJl..lL, !.ila a ter:...ia da 28 de z e siJe rsrlr S.herd c Jislirsed Ln.al .c,rIi.!.ran Jla pcr.ade I durab di 7 r r-rr r zua a Foma.ea foli.utldr maru.i 9i owtalra las. 106). a rin... .aiava rrlede 0ide f.l. rip,n..dai Di{c i.esra numr 300 400 c" liLl pe ui; incep;id .u pLbedsiea si r.r

:e reia. ir rer oar: prc.!i:lJri a rilelL, "i ir .,rLrlr: .\' kr.. irr r ;\ tk r,i ,, | J'. !. b.n sJnr sr,nLLiie de LB lL:olLrr .. cdo . r43 .nroq.nu r: eiei .".,,""" d j.,' \. '' 'i : i": ,,: . ,",,;;i,-;;;; . ;, ."". . . """-i ;" .".;",, "", i--; _ -: . . . : . ,.." L. . : . .rdLr setrei d crrprili sr liei s.ade bnE. :,::25tr L:nveu mu..ise ,ie,ne5epridr. r !i{!a e Liitie d. r..,rzr sihemcmtE ,..-.rti .nn ..sr rare raia e enr.geiisiP,.!l.ne,rn P A " a" ( iD d o ''d rarutrrc.!Lr!rs.eLiii,iD?!.arqj .rr,'i- "..,E.:a:"a orcncLu rei,:: r i qr.,,d;r n:;::i .:, ir.!r;id m. -.:::: : '' :: :

Reddea.KrcFei ovanene s rir dr.lcrar' : _: ': i\a:iar (f{ LCr) e,.ioPaua i li,sre ie '10:0 .. ani .icu, i -. :i -::a:.nm erJe'i.eregLalei aruiednti .- n. iu s. inir pr.dlce DlF . ev: Lln sr:::.::-,.i. un.e se inlretup.!,npel Acd: n.. : i: i:_i epuzd.Ei rrde!r ., :.bhratea lefrj.jna _ f^e,ilada re la a 1..::: :: :i'rd OrLlrl cnnre kbi r .ipab d. a' :: ::r ir nai n de 2,1de. e dlPa ca a l.n.\ : :r rv Pr d. aiii P te..il!a sPerm ,r _: ..:n! fi br inta.trLs.ndd fe,ri r ItE :

de.re hjn um e, ca in inrervaLu 6lrtdLnul ]wos bt.. segmentele duva de 24

pntsd ca f{undalia s: aiba le, coniaciulsexual febuie s: se produ de o zi joaint de owhlie pana a o n dups a.easia InteS@ Ia .lveld a lctului sual ftrJnln lmpusuile sedonale sdruaLe suot iransmhe c sacmte ale maduveispinr.ii. odata ce aceste ihpulsun ajuns in ma

Funcpa spcmatogene .6 sre funclia sa exocfi na .are are l.c la nivelultubuluisem iniler,ticepand cu pubenaiea. P.ocesul 3e desf6roara in mai multe etap. d. diviz iune ecuationala 9i apoi rcduciLonaa, pornind de la celulele p.inordkLe spematoq onjidiploide ajungaod La celulele matu.e, gamelii mas cuLini spina i ee sunt nansmise caft en.efal unee refle xe lntegrate la nivel medular s ac.d ri lombar deier mjnd pa4; reacljile sexuale feminine. Indeplineste in oroanisn doua Iunctji. Spermjile (spermalozoizii) se inmaqazneaza in epd'dm unde dedoia capa.ralea ne m s(afe ri rec n du(tu defe.enr lrr menrn fe.lrarea apr. xldativ o lund sunt elimj nate prn elacul&e. EFcu laiuLnaicontine seretia vezicule or seminale. cu ro nudj v jn ceea ce prive$e sperna prostati.a, avand rolu de a creste leitjLitatea 9i m o bljtateaspematozoizior Spemaeaculat6incuEul actulu sexudl masculin este alcaru ta did li.hideLe provenite din.analele epididim s deferent, vericu lele semlnale . glanda prostali.a siglandele mucoase, spehjire , haploide (tis 103). i i I Spermaioceneza este stimudd de FSN E <tuj nunarulrli d Srruiozdd fa"d. Cabtitata ob lnuita de spema ejaculaE la fie.a rc act serualeslern medie de aproximatjv3.5mL sirn ii(arc mili jtru de spema ss afla io medie t20 de lloane de spematdoni Can d mhl d spemda zdrziinlr.un milrljtu de spem6 scade sdb 20 ds mil ioaDe. erisu p. sibj btea ca persoana lie inaeniLa. ltt spn i n S.aeia lntema Celulele inierstiliale ieslcularc LeydE sec.16 homonji androgedl al caro..epreuen

s , /\ t\ CI @E *l lant ?incipal sle iestosieronul. Test.dlul secrcb un procent redus dd est..qeni T estoste.onu este un hon on lipidjc, cu structura st.roljca. Acliunea sa constd r n stimularea cresteni orqaneLor genirale masculine apailja .aracte.el.r *xuae se cundare la barbar dezvo laiea schelelului ria nurchilor, modul d. dhpune. a p6ruL ui, vocea, .epartitia lop.gratica a grasjmii de rez.rva Tesoste ronuleste un put dhi. anaboDant proteic ELare si ef.te de menlinerc a tonusului piteliuluj spema I ReClarea se.retisi d e te stoste.o n se fa.e O.int.un mecanism de teedback negat iv sub nlluenta LH .Fl4lGsrul@l4jd!1h.hi 2 lFmnodl Prns (& {diu p 4a rbmdsB (s! ! , 4. ! p 4! Hip.rsec.elia aceslui homon dL.e la pube.rare prcco.e iar hiposecrelia, la jnlan rillsm geniral. Int.!rd! Ia nlveu mtduvel lphar a actulul3e xu.l necull[ Dei lacr orii psihicL joaca, de obicei un.oLimponadt in actuLsexuaLmasculin $i. de fap! i l por nitia activitaiea encefaLulu probabil nu esre absolrt necesara pentru desf asurmea sa Pin u.ma .e. acldl serual mascu in rcllexe intinse.r inrg.aie ln maduv a saoar6 si lombara. iar acesle ne.aoisme p.i Ii actjvate pio

Concplie i\\ ) -'-' Fr41o9. I conraceprie Exi*a mai mulle melcde contraceptive, cele na popuLa.e fiind contmceptiveLe oral e, prezeryativele, rekase.ea lbai.tea jacubni, abninenla Pe.iodica, spemicdels diafrasna, injeclile cu prcsesieon, implantui subdemice cu p.ogesteron, sierietul. Fiecare meioda a.e avanljeie sj ddavanrajele ei ei nu pmte gmatrta.oitm.eplia lm%. aetodeLe tehpor a.d de conLnceplie 3e .lasifi.a c.nbaceprive de ba.ier6: d alragmd, spemicide - ..n taceptivele orale (esto.p.osesta lj ve); inF.tiie cu prosesre.on sau impla ntuih sub r4el,odele definitiee de contraceptie (sterilizarea) R.Cco tonpeLo. utenbe (femer) hsterectomja (utiliatain cazu.i medicale Lioardm seLec *a.!d d. bd4m I stimula.e sexuaLd fie psihica fie direch fie prjn Avo.tul, modalitatea de a renunta La o sarcina ne donta, d n motjve medicaLe su altele se poate induce .hnursi.al sau medicafreotos. Ehluft gsen.t pEMllh denlilica acele pers@ne care przint6 un nsc c.escui de a prezenra anona ii genetice sau de a av copLi cu anonaLii geneli.e. S falui genelic cupinde o Clclul ohdo esr h$tlr de nodific.ri la nlve a. uterului b. .pldidlmuluii c, v.gin ululi d. gl.ndelor .ndogene e sldndelor nadare &tocenll elmuleart: a, ddvolia@ o qanlor g.nit le lsinlnE h deNoltdea nuc@*i u[erine; c dercft.@ sllndelor d. apari ljd $ d! volte. cftcterelor sax&le s(undE lmhlhel e @Potamstul *xual leminnl Gl4d .tspusudle .orccle ahalizi qurdsa a ultimelor teL seneralLi tud oradu Irr ll)precum si o sene de tes te

de lut Pent.u o corecta eva uare prcnatab exisia o sede de teste care se lac obLigato u in anumite .ondili (ex. varsla mamei peste 35 ani) iffi.lE 56nitaiea reproducerii Unul sau ambii membri ai unui .upLu pol lolosi metode penh a preint6mpina tempo' .r sau pema codceplia (te.rLtarea) apa. cu ap.oximativ 14 z na,nrea penoade mensrruae imediar dupd ovulale ln pen@da o\ulalLe mu.usul.etura ene mai pulin vascos, pemilrnd as tfeLpa$lul spemdo. zotiLor din vasin jn uteq f(undatia prop.u?is6 avand ft rdtro mpauFnn6inapropierea capalutuj ei dlnspre ova( rezu la uigotulcme face caato a s pre de implanlare (utet si h acelasi timp se dlvLde capatand asPectul de embdoi. e (u not o sar.ina. Avortul p@te li urjlhat alun.i cand metodeld de conbacepli dau g.et Dcizia uoui cupLu dea nu do o sarcina poate liinlluentat, de un sfat genetic sau un consult p.enar3l S8rcina si nasLerea Notunea de repmducere in general, deljnest pro.csul de peeetuaie a .rgankmelor vii, pnn pro du.erea de indivizi n.i .aie au ht .e speclejdlo care fac pafre. i

La om,luncft de reproducere.!p nde. sere de prcccsecare au drepire,ur.t lecLrnda iea ovuuu d. cabe spermaiozoin 5 fom.rea ptudusuui de ..n ceple ale. ui.restere $ dezvoltare suDi asisuEte de catre orgarrru malem prnro ssre de modi ficirlbiol .q.e ce defines. qenda sau s .iia Fe.undala esle ini!m;, aGnd pelor uier ne, und e spemd.z.Diajuns ci urmare a inrr.durri l.r in vagrn in r npu acr,rrli sexual. Acesta sc incad.eaza jn compler!r de manifesrai.e detneste ..mpolamentul 5e\ua s i .are a om e$e pafrjcularirat pi ih. bdgala incdraluc afediv Pei ttu fe.u nda.ea ovllului, ne necesar !n sin gut spermarnzoid odab ace*: Frrur s in ovul. .apur s3! jsimarene Gpd volumlr, pentru a lo,ma pr.nu.leul mascuin M. i t6dLr .ai 23 de ..omozomi a prcnu.leuu mascuii I ce - de cromo,omi ai pr.nucle ului leininin se vor a inia petrt.u a reacalul un sei complel de 46 de (omozodi( 23 de peEchi) I r: 6't ,{.1 o. Sexui copildlLri este deteninar de tipDl de spe. mie (spehatrzold).afe fe.undeazaavulul.Atat sper mia. c6t silvuu au c3ic 23 d. c mmozom dLn e de auiozomL s un heter.zom (c,omoz.mul seru iJ ns n0 ondu ui).a,e l. spemi. p.de I I saL Y hr a ovu nuft X. Dupa Ie.undar.,.Ll (zig.iu) v zoinL j do hcrem4rm care daci ambii sunr x clpiu va fi fata i:. nr.t liulva fi X I .eilalt Y , c d6od ! @d.rq ! sd dat reazd unei combinaliide renexe neu.ocene 5i homonde. e imp ca oxto.ina. .eptie ajuns la leneI adi.a dupa apturtnaiiv 230 de zih de gestaile Este conseci .ta clnrd.tirlo. dtcrine, a care se adauga si panic pmea jn diveGe s.ade a muscu aturii peretelui abdominal a diafrdsm.i etc, printo serie de erenimente coElale 5j cmdonate NaiteH ..isii Nofuni elementro d6 iqien6 in erplha ptudusou de .oo i paioogie

Sunt incluse in afecliunea iumil b.ala infamaL. ne pelvind, f@fte fKventa b feme ia tanara untun cu conscinle foarte grave sar.ini ertrautnne, inIr Llct4E Saii inrep sa se dzvolre la pubeftdle. cstogefli .jcLuilu seruale lunare dimuledza cre$te reo . rone, \ d enemul!, de d ucre precum i depu. nerpo de ordsm! Denku a da roum soorllL in trmou sar.i se pe tece o creltere adilioiaa importaoD 5i lesutul glandu4 deyine numai arudci conpl ei dez va tai pent.u p oducerea prop.ilzisa de laprs. Dei est seni 9i p.ogestero iul sunt esentiall penru dez volb.ea aiatoml.a a $nrLo.in tmpllsdrcinji, eiau $i uD ele.t spe.raL. de a inhLba secreF de apte. N.monul .arc favoizsa; excretia l apletui esle pro. Lipt.le ene sec.etatin avtulele s,rnio( dar elnu .urse continu u p n mameloane .itbuie eje.tzt in du.te penttu a ia.e pdslbilJ alapbrea. Acsst p roces Denumire oenerica dat unui grup de dfectiuni inlecroase sau inflamatorii canr.na te la niveul mucmsei vaginale 5i udeoritial vuivei, determinand cel mai frecveht o se..eiie vaginala. Din puncl de vedere a eti.ogiLlo., infeclioase (bacrenoe candidozice, vjrale), homonate (menopauza) sau in cadru un or maladii cu substrar inflamalor. Prevenirea acestui grup de afe.liuni este foa ne impofrant6, jn speciat prevednea boLilor .u l6nsmitere sexuala. ExisE cateva nouuni slmenb.e in a.est 3ens: uiiliz ea prezefrativului, canstjturea de cuplun sabile silidele analize p eiodic etc. Addomul d postll! I p.o$de peru.elrale deteh nand in tuprezinta hipeQ azia adenonatoa$ benignd a grade vanare obstructia eliminarii urideidin vezica unnad

f I C{,.r. I lo rrea tufpu L salben ltit nnlltr. rne slmLl.r. de a ADll L r-Sf: Sperirai.qen?za b ri5P mla... . l.Lru I leir dr p.rei.hjn!tr qanJr r! ., ..,rn! 2 r.s.n.,TrL d e nd se.Fbr r. ..irle: rt! s1L. i id d 5 .!t rrm.n E !. d. .1, nuira i.,il.a I sl nnle . . P*.,.i i,rqd,.. aerl; a ri:s.r i! .l nL:rLd-r 4,1 Slalifiidicieilnlr..sne]:ii(ririrla d.. r. nr iiai ; n !:ae rl lJar 3i. detemlna ll d..i r nF...r i., i! r! ! rerli. d..ruL t:. a .d.1e.elli !+.ale s..uid . nrs.Lri,,l itr.L.L rorperu rter iP 2 Trb:lei r ter J...,1..r.entr1r r: rip,,Ji l.r. !...! compLerali L_Ta r:Pr-"riu rrrll .r ai.'ma o*...ri.ld1. t ,lJ art,:ri. r 2 here lrm 4.rnrtn::Ji'15ai.rr-'in p!'.h .?L I : I iircare F.L6nd 5 ..irlri..r rrsusiti i,t.r.._ nr 5Pi!L! ar. h.ti.iziini Y .rP:lL r: . P.ecnati !Lr5d. ite c .r.iu ! s 5.{, .1. lrlu .n. l.te in

Jr r. r rP.unl,:azr . . lr \a i klr i dr.: rererz.rr eni I s..r.:.id. t.sl.neiir :L :t.ilLr I rr Ji .rc sPrm a It r\(:isrdi d. rsi. (ns llll . e l.t.n k ..i5bre d ntri:.. :1. niJ.Lu rlie:.t rid. nlrt. Prn te n. r! i a fLi.r e b : iuf.mriii,. prnrii d," .,i.ei., n.lrr irre, r t)re ture.erl. lr i.a..pnT i.m'rc.iir1J l. n,lJe.ir' i:r r,,rrlL . r J i !lr.dq-n )ei! L !]l.e Df ra!r.,i:t cr e 'vzs'J rtr e .eir L, ..n..iu tcmfc.dtn,. .4rlL: .! rrco.:i.r rcv.iiiil ss te,iLlLr Di.senerei,.!lrp: s! :.in.ri ! F.in efe. dLn afaE..sannrr r iL. drestNi P e..in R.o .d s. nr. p,n bu.e de laeilba.k 1.nor i,.ar r.drtr, .,.hr. i l. t,i! ,eirarh hr..rndu r :n rrlu i .L rl.i::erp nldrte La.r pnit.r ,e e.lild ,ei riid !ni.on,.: dinan,.a a r r.mdr.rta:.lLim).," ire.r lrrnq. Lrin .h J rli,stjr. rlr! .eri. l\5Lr. rcran] n{v* <i... rnd..,r i,, n rk,.

iJr.r sn.n:LUi .nLl.r:i si leiirLLL (.t 1L2l

o o F14 r2 R4bu Le (dhb 6!orodc. Fi M e r.tfu Aenlinerearntre anumu limrt a pardmetJilor mediulujjotem esre asjsud16 pnn regLa.e a neuro umom a a ln an umite i mp.eju.an, darorita uno. disfunct i rempom r sau pehanenre ate unor conp.nenre apafinand sistefreLo. c.culaior resp mtor digesiiv oriexcretor, home d$azia se poare realiza 9j pnn muLcce.xrra.orp& tale, prccum aparairra nlma-pama n artii.ial. peddzafea $u dializa prezentte s.hefraiic naLjos t\ i1 ) JV i I $, 1 I I \ I ti i\ /t i j

Va lorile r.edI ale !nor paranretr ai mediului interir IPr ncipalele constante fizl ologicel VolhuHrtde g[f femei Nm.r ruru,"... d hmril 12156 g/dl balbdl 4 5oo ooo/mmr 5 000 0000/frml bd.bdl 138112 Ald Num& de leu.o.lle 5 000loom/nnl Numar de pladere Eomo-100000 mmr PBim6 .molict a rl.md 3m nosm/l ClicmlE 65 Acljn E!91bbe'! ll0 mq/d O l9{,9 mEq/l nq/dl Colan@l tolll < 20o fa' - nabiemie l3tl46 mmo/l K'plasmatic - potasemie 35-5.3 mmol/l plasmatic CaL plasmaric cal.edie 3,t-103 ms/dl

Ei7,,e lrdrr ile 5. dll r !riJpr!r,r!Jtu,i fLi.r: i ir..i l+!. !11 1r! i..r!Lr r,1r L. . rrLr:..d,r.. ',."id:iclll i!_r r! JrL.: -n:f ri: . ttri it:!r .r1ri:r rlrll .r,, Lr.!1 llr]L:. r i'r)L!:. ai,'i li'rll 1..,. b J.r.; rr.!.. |.trPr,rl I .,i r le.",.,ii ; Ji,nli. dr 2r d." fr tir, r,.:la iri . i l,/, srir. | . d r,t '-n. !f.r'i. br: r d rr ;L Aso.d un P b \r r,,u ; dlrr ,.i I de dd

.rLo f r:!. Sbbiitidlr -,.itr i !!r!,. i,:.rt datemrinati J.,: rn urnr ri:li:..,r. irr/ I i t,ijbr.lrd:i ,. .51J.r.': ;r. ir... rPn.,. !.1.r'Ir:r rsl.irrb: n J.: .,1.

Timusularc roLin imuniraiea organismuiri doaie.e hormooul$cretat de acesta stimuL eazd activitatea Cnopbsma este un sisiem .oloidal deoarece mdlul de djspeGie esre reprez.ntat de a nsambluL de micelii, i4 laa dispecata sle apa. in nomenrulovulateise prcluce o di vbiune meiotica, deoare.e .elulele qlobuLpoLa. .ezultate ovo.irllll si p mul sont haploide. ELbod! un e$u cofrponent al mediului jdtem", sLactucl duPa umdotuL plan: tema ,Sanse .lem.nlel e mediului intem ..mponente e sdngelui 9i rolul acesrora e e inunitaiea $i ifrporlanla ei; hemostaza si coaquLarca sangelui; imponanta cunoa* ni acestora pentru tansirzii grupeLc sangvine 9i factoruL Rh -El.boE! u. eseu cu tetra.Niveluri de orgablzare 9i integEre al c.rpulrj omenesc' sl,actudt d upa segm.ntele androm ce ale corPdlu uman a\ele >ipanu le de rcfennli ale corPu ui: nivetun e celulrl.3u luri organe shteme de organe organhm rolul totdshtr al sisl emului ncrvos 9i al ceLui endtr.i'! ldtera.tiunea luncliilo. de relalie, de nuht ie gide reproduce.e; orqanhnul un tor uniiar Recomandafl bib iografice C.Th. Ni.uLes.u R Cdmaciu B Voic0lescu, C. Sdldva$ru C. Nla, C. Ciornei Analania tt lblolagla anului (.ompendlu) EdLtura Connl -Atlas dea@ronla oh!l!4 N $anta, C. Bogoescu, ,14. Stoica S Boldor, B. Andreescu, L Popovici Editura Didactic6

ri Penagogjca Bucu.esti, l9?4 zoaLagie, anatbmte sI Fiziologie, Edn!6 Dldactic; si PedaCooica Bucu.eii l9SO Lrcdd pnctt . de anatane ti fizloLagie u@na EdttLra -Deman',atiit1lu.ta pta. .e d. Didactica ei pedaqoqic6, Bkuresti, 1981 K.1"1. Anatanh si ft2tol.gLa dmll!tr EdituE Aedica t. BL' Van De Craal, S.l. For Brow n C.ncepts of Hutun Anatang and Phlsrologg Wm C Pu b Lishec, wcB commutu.atiobs In c , D ubuqu e. lA usA,1995 Ar/,s de anatoni. ttun4 Ediiura SuinljfLca 9j Enciclope -Dlcrionar de ridlogre, OXFORD, EdlluE Univec Encjclopedic, Bucuresti, 1996