Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FLORIN VIU
Clasa a V- a
Partea I
Structura și funcțiile plantelor
FĂLTICENI
2017 OUT
CLICK PE MOMENTUL LECȚIEI
CE ESTE CELULA?
MICROSCOPUL OPTIC
ALCĂTUIREA CELULEI
OBSERVAȚII MACROSCOPICE
ASUPRA UNOR CELULE
OBSERVAȚII MICROSCOPICE
ASUPRA UNOR CELULE
REBUS
CELULA
www. de.123rf.com, www.astroshop.eu, www.descopera.ro, www.welkescience.wikispaces.com,
www.web2.mendelu.cz
BACK
CE ESTE CELULA?
Dacă ai consumat o portocală, lămâie
sau o felie de pepene roșu, cu
siguranță ai observat niște cămăruțe
mici, pline cu suc. Acestea sunt
celulele.
Majoritatea celulelor însă, nu se
pot vedea cu ajutorul ochiului
liber, ci cu ajutorul unui aparat
numit microscop.
BACK
MICROSCOPUL OPTIC
OCULAR
Este un aparat folosit
pentru observarea
TUB organismelor care nu se
văd cu ochiul liber.
OBIECTIV
MASA
PICIORUL
MICROSCOPULUI
SURSĂ DE
LUMINĂ
(modelele mai REGLAJ
vechi prezintă IMAGINE
o oglindă)
REGLAJ
STATIV LUMINOZITATE
BACK
ALCĂTUIREA CELULEI
MEMBRANĂ – o foiță subțire, cu un perete care
conține celuloză. Delimitează celula și lasă să
1 intre și să iasă doar anumite substanțe
(permeabilitate selectivă)
BACK
OBSERVAȚII MACROSCPOICE
ASUPRA UNOR CELULE
Portocală
Castravete
PREPARAT 2
PREPARAT 3
PREPARAT 4
PREPARAT 5
Click pe butoanele
preparatelor
GRĂUNCIOARE
CROMOPLASTE
DROJDIA
STOMATE
DE AMIDON
DELABERE
TOMATE
LA CARTOF
CELULE ÎN FOIŢA DE CEAPĂ
AuStomatele
Se
forme
observă
şi mărimi
se
celule
celulele
găsesc diferite,
ovale
ovale
în special
sau
ale
în sferice,
funcţie
drojdiei.
pe suprafaţa
cu
deUnele
perete
specie.
frunzelor.
prezintă
celular,
La cartof
La microscop, datorită colorării inegale a componentelor
Acestea
muguraşi
aunucleu
formăpermit
sferic,
ovală
(celule
schimbul
şistrălucitor
fiice),
se generează
observându-se
deşigaze
citoplasma
concentric,
respiratorii
astfel,
cu numeroase
pornind
între
procesul
plantă
dedelaşi
celulare se disting peretele celulozic, citoplasma şi nucleul
cromoplaste
înmulțire
ce al
dau drojdiei
mediul
unculoarea
punctînconjurător
denumit
bere,
roşie hil.
aprin
fructelor
înmugurire.
de tomate.
BACK
APLICAȚII
I. Identifică pe următorul desen II. Corect/Greșit:
1. Celuloza intră în componența:
componentele celulei vegetale
a) Nucleu b) Perete celular
GREȘIT CORECT
BACK
CLICK PE MOMENTUL LECȚIEI
CE SUNT ŢESUTURILE?
ŢESUTURI DE CREŞTERE
ŢESUTURI DE APĂRARE
ŢESUTURI FUNDAMENTALE
ŢESUTURI CONDUCĂTOARE
ŢESUTURI DE SUSŢINERE
ŢESUTURI SECRETOARE
APLICAŢII
STRUCTURA ȘI FUNCȚIILE PLANTELOR
ŢESUTURI
www.pepinieraciumbrud.ro, www.slideshare.net, www.gainbrain.8k.com, www.visualphotos.com ,
oktaviyani13.blogspot.com, www.slideshare.net
BACK
CE SUNT ȚESUTURILE?
După numărul de celule, plantele pot fi:
- Unicelulare (formate dintr-o singură celulă –
ex. bacteriile);
- Pluricelulare (formate din mai multe celule – Bacterii
ex. trandafirul).
BACK
ȚESUTURI
DE CREȘTERE
Sunt situate în vârful
rădăcinilor, tulpinilor și în
muguri, acolo unde are loc
creșterea plantei.
BACK
ȚESUTURI DE
APĂRARE
Învelesc la exterior corpul
plantelor, protejându-le de:
• Schimbări bruște de temperatură;
• Lovituri;
• Atacurile paraziților.
TIPURI DE RĂDĂCINI
ALCĂTUIREA EXTERNĂ
A RĂDĂCINII
ALCĂTUIREA INTERNĂ
A RĂDĂCINII
FUNCȚIILE RĂDĂCINII
INFLUENȚA TEMPERATURII
ASUPRA RĂDĂCINII
INFLUENȚA OXIGENULUI
ASUPRA RĂDĂCINII
ORGANE VEGETATIVE ALE UNEI PLANTE CU FLORI
REBUS
RĂDĂCINA
Materialul con ține imagini preluate de pe site-urile gardener.wikia.com, science.howstuffworks.com,
www.swickph.com, www.extension.umass.edu, www.canstockphoto.com, www.ukagriculture.com,
www.bioterapi.ro, www.proapicultura.ro, www.pinegreenwoods.com, www.piticshop.ro
BACK
CE ESTE RĂDĂCINA?
Rădăcina
pivotantă
Rădăcina firoasă
FOWARD FOWARD
Rădăcina
rămuroasă
Rădăcini adventive
BACK
RĂDĂCINA PIVOTANTĂ
Prezintă o rădăcină
principală care are forma
unui țăruș sau pivot iar
rădăcinile secundare sunt
mici.
BACK
RĂDĂCINA FIROASĂ
Rădăcina principală moare
de timpuriu iar rădăcinile
secundare pornesc de la
baza tulpinii, formând un
mănunchi de fire.
La unele plante,
rădăcinile iau
naștere pe tulpini
sau frunze.
BACK
ALCĂTUIREA EXTERNĂ A RĂDĂCINII
ZONA ASPRĂ
Prezintă urme ale perilor sugători
4 îmbătrâniți, care au căzut
BACK
ALCĂTUIREA INTERNĂ A RĂDĂCINII
EPIDERMA – prezintă peri sugători
Ce se întâmplă cu plantele?
1
Absorbția apei se realizează în
intervalul 0 – 35oC.
15 20 25 30 35 40 45 50 oC
La temperaturi în afara acestui
interval absorbția este diminuată până
la oprire, motiv ce duce la ofilirea
2 -20 -15 -10 -5 0 5 10 15 oC plantelor.
BACK
INFLUENȚA OXIGENULUI ASUPRA RĂDĂCINII
BACK
CLICK PE MOMENTUL LECȚIEI
CE ESTE TULPINA?
TULPINI AERIENE
TULPINI SUBTERANE
ALCĂTUIREA EXTERNĂ A
TULPINII
ALCĂTUIREA INTERNĂ A
TULPINII
FUNCȚIILE TULPINII
INFLUENȚA TEMPERATURII
ASUPRA CREȘTERII TULPINII
TULPINA
Materialul con ține imagini preluate și prelucrate de pe site-urile: www.moldovenii.md, www.mamanatura.ro,
planningitall.com, eliyahfeldman.wordpress.com, www.supermamici.ro, www.wikipedia.org, www.larousse.fr,
forums.france2.fr, www.clipsahoy.com, www.tablouridecorative.ro, www.angelfire.com,
www.vectorstock.com
BACK
CE ESTE TULPINA?
Tulpina este organul
vegetativ care susține
ramurile, frunzele,
florile și fructele.
Ea participă la
realizarea funcției de
nutriție
BACK
TULPINI AERIENE IERBOASE
Tulpini Tulpini
drepte volubile
datorită țesuturilor lor de
susținere și a substanțelor pe Nu pot sta vertical și se
care le conțin stau drept răsucesc pe suport
(floarea soarelui, mușețelul, (fasole, volbură, zorele)
grâul)
Tulpini Tulpini
agățătoare târâtoare
Își formează cârcei cu care se
agață de un suport pentru a Nu pot sta drept și se târăsc pe
sta drepte sol
(vița de vie, mazăre) (căpșuni, mure, castravete
dovleac)
FOWARD
TULPINI AERIENE LEMNOASE
Prezintă fie un trunchi gros cu
ramuri bine dezvoltate (arbori),
Arbori
Trunchiul pornește de la
fie numai ramuri mai groase suprafața solului, apoi se
(arbuști). ramifică formând
coroana
(stejar, fag, măr)
2
Ele sunt acoperite cu o coajă,
de obicei maronie.
Arbuști COROANĂ
TRUNCHI
Ramurile pornesc de la
suprafața solului 1
(măceș, trandafir)
BACK
TULPINI SUBTERANE
Tubercul Bulb (ceapa, crinul, ghiocelul,
gladiola, zambila, laleaua)
(cartoful)
Rizom
(stânjenelul, lăcrămioara,
ciuboțica cucului)
BACK
ALCĂTUIREA EXTERNĂ A TULPINII
MUGURE TERMINAL
5 Așezat în vârful tulpinii, asigură creșterea
acesteia
BACK
ALCĂTUIREA INTERNĂ A TULPINII
MĂDUVA – se găsește în centrul cilindrului
5 central
4
FASCICULE LIBERO - LEMNOASE – alcătuite
din vase lemnoase, prin care circulă apa cu
3 sărurile minerale (sevă brută) și vase
liberiene prin care circulă seva elaborată
BACK
FUNCȚIILE TULPINII
1.Leagă toate organele plantei între ele
BACK
DESCOPERĂ PLANTELE
Dă click pe butonul START, apoi pe
fiecare din butoanele cu numere. Când
ai ajuns la capăt, dă click pe fiecare
dintre tipurile de tulpini și găsește
TUBERCUL
2 BULB
3 RIZOM
4 plantele.
SUBTERANE
1 TIPURISTART
DE TULPINI
AERIENE
5
ARBUȘTI
7
IERBOASE
9 LEMNOASE
6
ARBORI
8
DREPTE
10 AGĂȚĂTOARE
11 VOLUBILE
12 TÂRÂTOARE
13
FOWARD
REBUS
1 – Tulpină subterană întâlnită la cartof;
2 –Tulpină subterană la ghiocel, ceapă, lalea;
3 – Tulpini aeriene întâlnite la zorele;
1 T U B E R C U L
2 B U L B
3 V O L U B I L E
4 E P I D E R M A
5 R I Z O M
6 C O N D U C E R E
7 T A R A T O A R E
4 – Acoperă la exterior tulpina;
5 – Tulpină subpământeană la stânjenei;
6 – Funcție a tulpinii îndeplinită de fasciculele
libero-lemnoase;
7 – Tip de tulpină întâlnită la mure.
BACK
CLICK PE MOMENTUL LECȚIEI
CE ESTE FRUNZA?
TIPURI DE FRUNZE
ALCĂTUIREA EXTERNĂ
A FRUNZEI
ALCĂTUIREA INTERNĂ
A FRUNZEI
FOTOSINTEZA
RESPIRAȚIA
TRANSPIRAȚIA
FRUNZA
Materialul folose ște imagini preluate și prelucrate de pe site-urile: www.2020site.org, tana.ucoz.ru,
www.missouriplants.com, www.canadiangardening.com, www.tree-key.org, www.discoverlife.org,
www.arbolesyarbustos.com, ian.umces.edu, www.freepik.com, ethicalstyle.com, www.bioterapi.ro,
www.sanatatecuplante.ro, www.aliexpress.com, imgarcade.com, www.sensorsmag.com, www.futura-sciences.com,
www.revistapplafar.ro,
BACK
CE ESTE FRUNZA?
Frunza este
principalul organ
vegetativ al plantei
care ajută la nutriție.
Ea îndeplinește
această funcție
datorită structurii
sale.
BACK
TIPURI DE FRUNZE
1.După forma limbului:
2 3
1
4
1. Rotundă
7 2. Ovală
6
3. Cordată
5 4. Lanceolată
5. Aciculată
6. Liniară
7. Sagitată
FOWARD
TIPURI DE FRUNZE
2.După alcătuirea limbului:
2 3
1. Simple – Limbul format dintr-o singură parte 3. Penat compuse – foliolele sunt
așezate de o parte și de alta a
2. Palmat compuse – Limbul format din mai pețiolului. Pot fi paripenate (două
multe părți, numite foliole ce pornesc din vârful frunze în vârf)și imparipenate (o
pețiolului frunză în vârf)
FOWARD
TIPURI DE FRUNZE
3.După marginea limbului:
4
1. Întreagă
2
2. Zimțată
3. Lobată
4. Sinuată
FOWARD
TIPURI DE FRUNZE
4.După dispoziția frunzelor pe tulpină:
1
4
1. Alterne
2. Opuse
3. În rozetă
2
4. Verticilate
BACK
ALCĂTUIREA EXTERNĂ A FRUNZEI
NERVURI SECUNDARE
NERVURĂ PRINCIPALĂ
5
2 4
1
3
BACK
ALCĂTUIREA INTERNĂ A FRUNZEI
EPIDERMA SUPERIOARĂ – formată dintr-un strat
de celule ce corespunde feței inferioare a frunzei
BACK
FOTOSINTEZA
Lumină Principala funcție a frunzei este aceea de a
Oxigen
fabrica substanțe nutritive.
Schema fotosintezei:
Lumină
+ +
Clorofilă Clorofilă
BACK
RESPIRAȚIA
Oxigen
Respirația este procesul prin care planta ia din
aer oxigenul necesar arderilor din corp și
elimină dioxidul de carbon.
Oxigen
Schimbul de gaze are loc la nivelul
stomatelor, fiind implicate în acest proces
Dioxid de
toate organele plantei.
carbon Este procesul invers fotosintezei dar are loc
Oxigen atât la lumină cât și la întuneric.
Schema respirației:
Dioxid de
carbon
+ Energie
Dioxid de
+ Apă
Substanțe Oxigen
carbon
organice
Dioxid de
carbon Energia este necesară plantelor pentru
creștere, dezvoltare și mișcare.
FOWARD
DETERMINAREA CONSUMULUI DE OXIGEN
ȘI ELIMINAREA DIOXIDULUI DE CARBON
MOD DE LUCRU:
K
1 – Pune semințele încolțite în vasul de
sticlă (click pe farfuria cu semințe);
2 – Pune capacul vasului (pentru
punerea și luarea capacului click pe
ovalul maro);
3 – Expune vasul la lumină (pentru
aprinderea și stingerea becului folosește
întrerupătorul K)
4 – Dă capacul vasului la o parte și
introdu lumânarea; Capacul se va pune
la loc automat.
CE OBSERVI?
BACK
TRANSPIRAȚIA
K
Este procesul prin care frunza
elimină apă sub formă de vapori
CE OBSERVI?
STANIOL
După un timp, pe pereții clopotului au
apărut picături de apă
BACK
REBUS
1 –Cel mai important organ vegetativ al
plantelor;
2 –Tip de frunză la care limbul este compus
din mai multe foliole;
3 –Tip de frunze care alternează pe tulpină; 1 F R U N Z A
4 – Pigmentul din frunză care participă
la fotosinteză; 2 C O M P U S E
5 – Tip de frunze cu limbul dintr-o 3 A L T E R N E
singură foliolă; 4 C L O R O F I L A
6 – Partea lățită a frunzei;
7 – Funcție a frunzei caracterizată 5 S I M P L E
prin eliminarea vaporilor de apă; 6 L I M B
8 – Codița frunzei; 7 T R A N S P I R A T I E
9 – Funcția frunzei ce asigură oxigen
8 P E T I O L
plantei;
10 – Tip de frunze întâlnite la cireș, vișin, 9 R E S P I R A T I E
fag; 10 Z I M T A T E
11 – Formațiuni ale frunzei prin 11 S T O M A T E
care are loc respirația.
FOWARD
DESCOPERĂ COPACII
Aciculate
2 Ovale
3 Lanceolate
4 Lobate
5 Zimțate
6
SIMPLE
1
FRUNZE
START Dă click pe butonul START,
apoi pe fiecare din butoanele
cu numere. Când ai ajuns la
COMPUSE
7 capăt, dă click pe fiecare
dintre tipurile de frunze și
Palmate
8 Penate
9
descoperă copacii.
BACK
CLICK PE MOMENTUL LECȚIEI
CE SUNT FLORILE?
TIPURI DE FLORI
ALCĂTUIREA FLORII
POLENIZAREA
FECUNDAȚIA
APLICAȚII
FLOAREA
purehdgallery.com, wikiepedia.wordpress.com, smen.ro, www.123flori.ro, www.flowermuse.com,
fotofloral.blogspot.com , www.photo-dictionary.com, www.rgbstock.com, www.freeimages.com ,
education-portal.com, www.dreamtico.com,, www.sherv.net,, quotes.lol-rofl.com , floraria-
angela.blogspot.com
BACK
CE SUNT FLORILE?
Florile sunt organe care asigură
înmulțirea sexuată a plantelor.
BACK
TIPURI DE FLORI
Inflorescențe – plante cu
flori mici, grupate sub
diferite forme pe aceeași
1 codiță (zambilă, liliac,
salcâm)
BACK
ALCĂTUIREA FLORII
PETALE – au diferite
culori; totalitatea lor
PISTIL (GINECEU) formează corola ;
– partea împreună cu sepalele
femeiască a florii formează învelișul floral
6
4
SEPALE – frunzulițe verzi;
5 totalitatea lor formează
caliciul
STAMINE – partea 3
bărbătească a RECEPTACUL – locul pe
2 care sunt prinse piesele
florii; totalitatea
lor formează florale
androceul
1 PEDUNCUL - codița florii
FOWARD
ANDROCEUL ȘI GINECEUL
1a ANDROCEUL – totalitatea staminelor
1b ANTERE – conțin grăuncioare de
polen, celula sexuală bărbătească
la plante
OVARUL
BACK
POLENIZAREA
Este fenomenul de transport al polenului de pe anterele staminei pe
stigmatul gineceului.
Polenul de pe stamine
Are loc atunci când polenul de pe anterele unei flori
ajunge pe stigmatul
trece pe stigmatul altei flori din aceeași specie.
aceleiași flori
FOWARD
CINE POATE TRANSPORTA POLENUL?
Plantele cu flori frumoase și parfumate atrag păsările și
insectele.
Când pătrund în floare, granulele de polen se prind de
abdomenul și picioarele acestora.
Ele pot lăsa polenul pe stigmatul altor flori, realizându-
se astfel polenizarea.
BACK
FECUNDAȚIA
1. Grăunciorul de polen ajunge pe
stigmatul pistilului
BACK
AJUTĂ-L PE IEPURILĂ
Răspunde corect celor
cinci întrebări și ajută ÎNTREBAREA 5
1
2
3
4
iepurașul să ajungă la
câmpul cu flori! Polenizarea
Partea
Caliciul
bărbătească
Codița
este
Salcâmul
artificială
florii
format se
aare
florii
din
este
numește:
flori:
totalitatea:
realizată
se numește:
de:
FOWARD
REBUS
1 R E C EP T A C U L 1- Partea îngroșată a florii, de care se
2 CO R O L A prind elementelor florale;
3 S E P AL E 2 – Formată de totalitatea petalelor;
4 G I NE C E U 3 – Elemente de înveliș floral de
5 F E C UN D A T I E culoare verde;
6 C A LI C I U 4 – Partea femeiască a florii;
7 Z A M B I L A 5 – Funcție a florii care constă în
8 S T A M I N E contopirea grăunciorului de polen cu
ovulul;
9 A N T E R A
6 – Format de totalitatea sepalelor;
10 P E T A L E
7 – Plantă cu flori de culoare albă,
roz sau albastre grupate în
inflorescențe;
8 – Elemente ale androceului;
9 - Conține grăuncioare de polen;
10 – Frumos colorate, fac parte din
învelișul floral.
BACK
CLICK PE MOMENTUL LECȚIEI
CUM APAR FRUCTELE?
TIPURI DE FRUCTE
FUNCȚIILE FRUCTULUI
RĂSPÂNDIREA FRUCTELOR
ȘI SEMINȚELOR
IMPORTANȚA FRUCTELOR
BATERII DIN…LĂMÂI
APLICAȚII
FRUCTUL
www.lizzieharper.co.uk, www.kidsfarmbook.com, www.fotkyfoto.ro, www.portofruit.com, www.agroinfo.ro
brandusa-ingeridemoni.blogspot.com,, www.yuksek.ro, www.gopixpic.com www.beeracademy.ro,
www.benefito.md, everydaylife.globalpost.com, www.tumblr.com, www.clever-storage.com, www.prexico.ro,
www.botanicinnovations.com, www.webfarm.ro, www.platform21.nl
BACK
CUM APAR FRUCTELE?
Fructul ia naștere de obicei din ovarul florii.
Floarea trăiește un timp scurt. După fecundație, toate părțile acesteia suferă
numeroase transformări care au loc aproape în același timp.
Elementele învelișului floral,
staminele, stigmatul și stilul se
veștejesc și cad sau se reduc;
Ovarul își continuă viața,
transformându-se în fruct;
Ovulele fecundate se transformă
în semințe;
La început, fructele sunt mici,
verzi și acre. Treptat, ele se
maturizează, luând forme,
mărimi și culori specifice fiecărei
specii.
BACK
TIPURI DE FRUCTE
FRUCTE CĂRNOASE - sunt de obicei suculente, bogate în substanțe de rezervă
și viu colorate.
1 2
2a
1b
1c 2e
1a
1b
3b
Ajută la răspândirea
seminţelor de lângă
planta mamă;
BACK
RĂSPÂNDIREA FRUCTELOR ŞI SEMINŢELOR
3
1
ALIMENTAȚIE
Sucuri
Băuturi răcoritoare
Băuturi alcoolice
Medicină Cosmetică
BACK
BATERII DIN…LĂMÂI
Lumea a început să își îndrepte atenția
către sursele ecologice de energie. Vă
sunt binecunoscute energia căderii
apelor (hidroelectrică), energia Soarelui
(solară), energia vântului (eoliană).
Poate că și fructele își vor aduce
contribuția la protejarea mediului în
care trăim, iar un astfel de exemplu ar fi
lămâile, care conțin acid citric.
MULTIPLE
19 COMPUSE
22 FALSE
25
BACĂ
3
CARE SE
2
DESCHID DRUPĂ
4
Descoperă CĂRNOASE
1 CARE NU SE
5 BACĂ
6
DESCHID
fructele DRUPĂ
7
USCATE
8
CARE SE CARE NU SE
9 13
DESCHID DESCHID
CAPSULĂ
10 PĂSTAIE
11 SILICVĂ
12 ACHENĂ
14 ALUNĂ
15 CARIOPSĂ
16 GHINDĂ
17 JIR
18
FOWARD
REBUS
1 F A L S E
1 – Tip de fructe din care fac parte
zmeura, murele, căpșunile; 2 P R O A S P E T E
2 – Cel mai bun mod de a consuma 3 U S C A T E
fructele; 4 C A R I O P S A
3 – Cel mai răspândit tip de fructe;
5 A G A T A T O A R E
6 M A T U R A R E
7 C A P S U L A
BACK
CLICK PE MOMENTUL LECȚIEI
CE SUNT SEMINȚELE?
TIPURI DE SEMINȚE
STRUCTURA SEMINȚEI DE
FASOLE
GERMINAȚIA
APLICAȚII
ORGANE DE ÎMULȚIRE ALE UNEI PLANTE CU FLORI
Materialul con ține imagini preluate și prelucrate de pe site-urile: www.blog.livingtowers.com,
SĂMÂNȚA
www.www.jic.ac.uk, www.123rf.com, www.greenbeandelivery.com, www.mindful.org ,
www.acupunctureforlife.co.uk, www.gageaionut.eu, westendfood.coop, www.michiganbean.org ,
www.foodart.ro, www.mprunotto.com, www.teacher-resource.cwahi.net, www.quia.com, www.learner.org,
www.blackhillsgarden.com.
BACK
CE SUNT SEMINȚELE?
BACK
1 2
4
3
TIPURI
7
6
5
Seminţe cu peri:
Seminţe cordate: Seminţe lenticulare: bumbacul
trifoi roşu linte
BACK
STRUCTURA SEMINŢEI DE FASOLE
EMBRION
PLANTULĂ
PLANTĂ MATURĂ
Click pe imagine
BACK
ETAPE ALE GERMINAȚIEI
I. ÎMBIBAREA
I Semințele puse în sol se îmbibă cu apă, se umflă.
II.FORMAREA RĂDĂCINII
Tegumentul crapă, fiind presat de țesuturile din interior și lasă să iasă rădăcinița,
care se orientează vertical, în jos.
Curând, rădăcina își formează peri sugători, cu care va absorbi apa cu sărurile
minerale necesare. II
Se formează și mici ramificații
IV. FRUNZULIȚELE
Cotiledoanele ies odată cu tulpinița și se înverzesc, fiind capabile, pentru un
timp, să realizeze fotosinteza. Substanțele de rezervă sunt aproape
epuizate.
Mugurașul embrionului formează primele frunze adevărate. Cotiledoanele se IV
zbârcesc și cad.
FOWARD
ETAPE ALE GERMINAȚIEI
Fasole Porumb
BACK
CONDIȚII INTERNE ALE GERMINAȚIEI
2. Să fie întreagă;
b) Puterea de germinare
c) Temperatura
II. Dă click pe butonul MOD DE LUCRU pentru a
efectua experimentul. De ce se stinge lumânarea? 3. Protejează sămânța:
a) tegument b) cotiledoane
K
4. Cantitatea de apă este pentru germinație:
a) o condiție externă
CORECT GREȘIT
MOD DE LUCRU
FOWARD
REBUS
1 S F E R I C A
2 P L A N T U L A
3 E M B R I O N
4 R A D A C I N I T A
5 G E R M I N A T I A
6 C O T I L E D O A N E
7 C O R D A T E
PLANTE ANUALE
PLANTE BIENALE
PLANTE PERENE
CICLUL DE VIAȚĂ
www.homeguides.sfgate.com, www.getdomainvids.co, www.science.howstuffworks.com,
www.sanatatesivindecare.blogspot.com, www.erbo.ro
AL PLANTELOR BACK
PLANTE ANUALE
Creștere și Trec prin toate stadiile de
dezvoltare Înflorire dezvoltare într-un singur an.
Germinație Exemple:
Polenizare
2018
2017
2016
2015
2014 Fasole
Porumb
Fecundație
Tomate
Semințe
BACK
PLANTE BIENALE
Trec prin toate stadiile de
dezvoltare în doi ani.
2015
2014
Exemple:
Ridichea
BACK
PLANTE PERENE
Stadiile de dezvoltare se repetă în
fiecare an, fără ca planta să moară.
Exemple:
Măceş
2016
2015
2014 Păpădie
Stejar
BACK
CE ESTE CICLUL DE VIAŢĂ?
Așa cum am văzut și în exemplele
de mai devreme, plantele iau
naștere din semințe, cresc și se
dezvoltă până la maturitate, când
sunt capabile să producă noi
semințe.
BACK
PLANTA – UN TOT UNITAR
Lumină
STRUCTURĂ FUNCȚII
Oxigen
CREȘTERE ȘI
MUGURI DEZVOLTARE
LEAGĂ ORGANELE
PLANTEI
Clorofilă RESPIRAȚIE
FRUNZE TRANSPIRAȚIE
Dioxid de
carbon
HRĂNIRE
FIXAREA PLANTEI ÎN
RĂDĂCINĂ SOL
Apă cu
săruri
minerale
BACK
Vă mulţumesc!
Materialul a fost realizat în conformitate cu programa
școlară aprobată prin O.M. nr. 5097/9.09.2009 și este
destinat exclusiv folosirii în cadrul orelor de biologie.
BIBLIOGRAFIE:
ISBN 978-973-0-23871-6
©2017. Florin Viu
Materialul poate fi republicat doar cu acordul scris al autorului. BACK OUT