Funcția de gradul I, Teorie și exemple | Daniel Ianoși

Capitolul 5: Funcţia de gradul I

5.1 Definirea funcţiei de gradul I. Graficul. Imaginea

5.2. Monotonia funcţiei de gradul I. Semnul funcției de gradul I. Inecuații
5.3. Sisteme de ecuaţii liniare. Sisteme de inecuaţii de gradul I

5.2. Monotonia și semnul funcţiei de gradul I

Monotonia funcţiei de gradul I

Teoremă: Funcţia de gradul I, f : → , f ( x ) = ax + b, a, b  , a  0 este strict crescătoare dacă

a  0 şi este strict descrescătoare pentru a  0 .
O funcţie de gradul I strict crescătoare are graficul o dreaptă ascendentă, iar o funcţie de gradul I
strict descrescătoare are ca reprezentare geometricăa graficului o dreaptă descendentă.

Semnul funcţiei de gradul I

Fie f : → , f ( x ) = ax + b, a, b  , a  0 . Semnul funcţiei este redat în următorul tabel
x b
− − +
a
f (x) semn contrar lui a 0 semnul lui a

Semnul funcţiei de gradul I este utilizat, în special, în rezolvarea inecuaţiilor care conţin expresii
de gradul I.

Exerciții rezolvate

Monotonia funcţiei de gradul I

☺ 1. Să se studieze monotonia funcţiilor f : → în raport cu parametrul real m :

a) f (x ) = (2m − 4)x + 3 ;
b) f (x ) = (m − 3)x + m .
Rezolvare:
a) Dacă 2m − 4  0 , adică m  2 , atunci funcţia este strict crescătoare. Pentru m = 2  funcţie
constantă.
b) Dacă m  3 , avem funcţie strict descrescătoare, iar dacă m  3 , avem funcţie strict crescătoare.
Pentru m = 3  funcţie constantă.
 Funcția de gradul I, Teorie și exemple | Daniel Ianoși

☺ 2. Să se studieze monotonia funcţiei f : → în funcţie de parametrii reali m şi n .

m + 2m + 2
2
a) f ( x ) = x + 2, m  ;
m2 + 2
4
b) f ( x ) = x − 4, m  \ 4 ;
4−m
 m+n 
c) f ( x ) =  − mn  x + 2, m, n  ( 0, + ) ;
 2 
Rezolvare:
( m + 1) + 1 ( m + 1) + 1
2 2

a) Avem f ( x ) = x + 2 cu  0, m  . Rezultă că f este strict crescătoare pe

m2 + 2 m2 + 2
.
4
b) Expresia este pozitivă pentru 4 − m  0 , adică m  4 şi în acest caz f este strict crescătoare,
4−m
iar dacă m  4, f este strict descrescătoare.
m+n m+n
c) Din inegalitatea mediilor: m, n  (0,+) avem  mn rezultă − mn  0 , prin urmare
2 2
f este crescătoare.

☺ 3. Se consideră funcţia f : → , f ( x ) = ( a + 1) x − 9 strict crescătoare. Pentru ce valori ale

parametrului real a punctul A(a − 2, a − 3) este situat pe graficul funcţiei f ?
Rezolvare: Avem A(a − 2, a − 3)  G f  f (a − 2 ) = a − 3 
 (a + 1)(a − 2) − 9 = a − 3  a 2 − a − 11 = a − 3  a 2 − 2a − 8 = 0 cu soluţiile a1 = −2, a2 = 4 .
Dar f este strict crescătoare, adică a + 1  0  a  −1 . În acest caz soluţia problemei este a = 4 .

☺ 4. Se consideră funcţiile f : → , f ( x ) = − x + 2 şi g ( x ) = 2 x − 1 . Să se studieze monotonia

funcţiilor f  g , g  f , f  f şi g  g .
Rezolvare: Avem ( f  g )(x ) = f (g (x )) = − g (x ) + 2 = −2 x + 1 + 2 = −2 x + 3 - strict descrescătoare.
Avem (g  f )(x) = g ( f (x)) = 2 f (x) − 1 = 2(− x + 2) − 1 = −2 x + 3 - strict descrescătoare.
Avem ( f  f )(x ) = f ( f (x)) = − f (x) + 2 = −(− x + 2) + 2 = x - strict crescătoare.
Avem (g  g )(x) = g (g (x)) = 2 g (x ) − 1 = 2(2 x − 1) − 1 = 4 x − 3 - strict crescătoare.

2 x − 1, x  2

☺ 5. Să se determine m astfel încât funcţia f : → , f ( x) =  să fie strict
( m + 3) x − 2m, x  2

crescătoare pe .
Rezolvare: Se osbservă că restricţia f1 : ( −, 2 ) → , f1 ( x ) = 2 x − 1 este strict crescătoare. Rezultă
că trebuie ca restricţia f 2 :  2, + ) → , f 2 ( x ) = ( m + 3) − 2m să fie crescătoare şi în plus f1 (2)  f 2 (2) .
m + 3  0
De aici avem sistemul  cu soluţia m  ( −3, + )  .
3  2(m + 3) − 2m
Deci m  (− 3,+) .
 Funcția de gradul I, Teorie și exemple | Daniel Ianoși

Semnul funcţiei de gradul I

☺ 6. Să se stabilească semnul funcţiilor:

a) f : → , f ( x ) = 2 x − 3 ;
3x
b) f : \ 2 → , f ( x ) = ;
2− x
2x + 4
c) f : → , f ( x ) = 2 ;
x +1
Rezolvare:
a) Determinăm rădăcinile ecuaţiei f (x ) = 0 , adică 2 x − 3 = 0  x =
3
. Aceasta reprezintă abscisa
2
punctului de intersecţie al graficului cu axa Ox . Din tabelul de semn avem că f (x )  0 pentru
 3 3 
x   −,  şi f ( x )  0 pentru x   , +  .
 2 2 
b) Avem 3x = 0  x = 0 şi 2 − x = 0  x = 2 . Construim un tabel în care se notează atât semnul
numărătorului cât şi semnul numitorului:
x − 0 2 +
3x -- -- -- -- -- -- -- 0 + + + + + + + +
2− x + + + + + + + + + 0 -- -- -- -- --
f (x) -- -- -- -- -- -- -- 0 + + + + / -- -- -- -- --
Din tabel avem că f (x)  0 pentru x  (− ,0, f (x)  0 pentru x  (0,2) şi f (x )  0 pentru x  (2,+) .
c) Avem 2 x + 4 = 0  x = −2 şi x 2 + 1  0, x  R .
x − -2 +
2x+4 -- -- -- -- -- -- -- 0 + + + + + +
x2 +1 + + + + + + + + + + + + +
f (x) -- -- -- -- -- -- -- -- -- 0 + + + + + +
Rezultă că f (x )  0 pentru x  − 2,+) şi f (x )  0 pentru x  (− ,−2 .

☺ 7. Să se studieze semnul funcţiilor f : → :

a) f (x ) = (1 − m)x − 2 ,
b) f (x ) = (m + 2)x + m .
Rezolvare:
a) Dacă m = 1 , atunci f ( x ) = −2  0, x  . Pentru m  1 , rădăcina ecuaţiei f (x ) = 0 este x =
2
m −1
. Avem tabelul:

x 2
− +
m −1
f (x) Semn contrar lui 1 − m 0 semnul lui 1 − m
 2 
Dacă 1 − m  0 , adică m  1 , atunci f (x ) = (1 − m )x − 2  0 pentru x   − ,  , şi atunci
 m −1
 2   2 
f (x )  0 pentru x   ,+  , iar dacă m  1 , atunci f (x )  0 pentru x   − ,  şi f ( x)  0
 m −1   m −1
 2 
pentru x   , +  .
 m −1 
 Funcția de gradul I, Teorie și exemple | Daniel Ianoși

b) Dacă m = −2  f (x ) = m şi avem în acest caz că f ( x )  0 dacă m  0, x  şi

f ( x )  0, dacă m  0, x  . Dacă m  −2 avem f (x ) = 0  x = −

m
şi dacă m + 2  0 , adică
m+2
 m   
m  −2 , atunci f (x )  0, x   − ,−  şi f (x )  0, x   −
m
,+  , iar dacă m  −2 , atunci
 m+ 2  m+2 
 m   
f (x )  0, x   − ,−  şi f (x )  0, x   −
m
,+  .
 m+ 2  m+2 
Pentru x  (− ,−1)  (2,+), f (x)  0 , iar pentru
x  − 1,2, f (x)  0 .

☺ 8. Să se rezolve inecuaţiile:
a) 2 x − 1  4 x + 3;
3x + 1 2 − −5 x
b) −1  + 1;
2 4
2x
c)  2.
3− x

Rezolvare:
a) Avem 2 x − 1  4 x + 3  −1 − 3  4 x − 2 x  −4  2 x  x  − , adică x  (− ,−2 .
4
2
3x + 1 2 − 5x 7 7 
b) Avem −1  + 1  3x + 1 − 2  2 − 5 x + 4  8 x  7  x  , adică x   ,+  .
2 4 8 8 
2x 2x 2x − 6 + 2x 4x − 6 3
c) Avem 2 −20 0  0; 4 x − 6 = 0  x = şi
3− x 3− x 3− x 3− x 2
 3
3 − x = 0  x = 3 . Avem tabelul de semn de unde rezultă soluţia inecuaţiei , adică x   − ,   (3,+ )
 2
.