Modelul6 (model de subiecte ce se înscriu pe linia celor de la examen)

1p Oficiu
[2,5p] Aplicaţia1: Fie funcţia f: ℝ2 → ℝ, f(x,y) = 3x2 + y3 - 6xy - 5, cu x, y ∈ ℝ.
a) Determinaţi derivatele parţiale de ordinul I şi II ale funcţiei f.
b) Determinaţi punctele staţionare (sau critice) ale funcţiei f şi punctele de extrem local
ale acesteia.

[1p] Aplicaţia2: Se cunoaște matricea unui joc matriceal cu sumă nulă/antagonist:

P2 B1 B2 B3 B4
P1
A1 3 4 2 5
A2 3 5 3 3
A3 9 0 0 1

Determinați soluția jocului, adică un punct șa, strategiile optime și valoarea jocului dat.

[1,5p] Aplicația3: Fie un joc cooperativ sau corporatist de trei persoane. Să se găsească
partea care revine fiecărui jucător din câștigul total, exprimată prin valoarea Shapley, dacă
câștigurile coalițiilor sunt următoarele (jucătorii au fost codificați cu 1,2,3):
v({1}) = 0, v({2}) = 6, v({3}) = 2, v({1,2}) = 18, v({1,3}) = 14, v({2,3}) = 20, v({1,2,3}) =
= 20.

[2,5p] Aplicația4: Fie (X,Y) o variabilă aleatoare bidimensională cu repartiția dată de

tabelul de mai jos:

X↓ Y→ 1 3 pi
-1 0,24 0,3
0
qj 0,8

Cerința1: Să se completeze tabloul repartiției și să se scrie repartițiile marginale. Sunt

X și Y independente? Cerința2: Să se calculeze cov(X,Y).

[1,5p] Aplicația5: Să se calculeze pentru datele din următorul tabel:

xi(↑) 1 2 3 4
ni 1 4 1 4

media de selecție (𝐱𝐱�) și dispersia de selectie (s2).

1
 Rezolvări:

Aplicaţia1:

Rezolvare: (xn)’ = nxn – 1; (x)’ = 1; (c)’ = 0, ∀ c ∈ ℝ; (cE(x))’ = cE’(x), ∀ c ∈

∈ℝ; (f + g)’ = f’ + g’, unde f = f(x), g = g(x).

a) Derivatele parţiale de ordinul I ale lui f sunt:

fx’ = (3x2 + y3 - 6xy - 5)x’ = (3x2)x’ + (y3)x’ - (6xy)x’ - (5)x’=3(x2)x’ + 0 - 6y(x)x’-

- 0 = 3(2x) - 6y(1) = 6x - 6y;
fy’ = (3x2 + y3 - 6xy - 5)y’ = (3x2)y’ + (y3)y’ - (6xy)y’ - (5)y’= 0 - (3y2) - 6x(y)y’ -
- 0 = 3y2 - 6x(1) = 3y2 - 6x.

Derivatele parţiale de ordinul II ale lui f sunt:

𝐟𝐟𝐱𝐱" 𝟐𝟐 = fxx” = (6x - 6y)x’ = (6x)x’ - (6y)x’ = 6(x)x’ - 0 = 6(1) = 6,

𝐟𝐟𝐲𝐲" 𝟐𝟐 = fyy” = (3y2 - 6x)y’ = (3y2)y’ - (6x)y’ = 3(y2)y’ - 0 = 3(2y) = 6y,

fxy” = (6x - 6y)y’ = (6x)y’ - (6y)y’ = 0 - 6(y)y’ = -6(1) = -6,

fyx” = (3y2 - 6x)x’ = (3y2)x’ - (6x)x’ = 0 - 6(x)x’ = -6(1) = -6,

cu fxy” = fyx” = -6.

b) Punctele staţionare (sau critice) ale lui f sunt prin definiție soluţiile sub
forma punctelor de coordonate (x,y) ale lui sistemului (S), unde:
fx’ = 0 6x - 6y = 0|:(6) x–y=0 x=y
(S) ⇔ ⇔ ⇔ ⇔
’ 2 2 2
fy = 0 3y - 6x = 0|:(3) y – 2x = 0 y - 2(y) = 0

x=y x=y x=y

⇔ ⇔ ⇔ ⇒
2
y – 2y = 0 y(y - 2) = 0 ⇔ y = 0 sau y – 2 = 0 y = 0 sau y = 2

⇒ discuţia de mai jos:

2
 Cazul (I): y = 0, x = y = 0 = 0 ⇒ (x,y) = (0,0)A;

Cazul (II): y = 2, x = y = 2 = 2 ⇒ (x,y) = (2,2)B.

A, B = (puncte staţionare (sau critice) ale lui f).

(Ecuația de gradul II în y, și anume: y2 – 2y = 0, adică: y2 + (-2y) = 0 se mai putea

−𝐛𝐛±�𝐛𝐛 𝟐𝟐 −𝟒𝟒𝟒𝟒𝟒𝟒 −(−𝟐𝟐)±�(−𝟐𝟐)𝟐𝟐 −𝟒𝟒∙𝟏𝟏∙𝟎𝟎 𝟐𝟐±√𝟒𝟒−𝟎𝟎 𝟐𝟐±√𝟒𝟒
rezolva după formula: y1,2 = = = = =
𝟐𝟐 𝟐𝟐 𝟐𝟐 𝟐𝟐
𝟐𝟐±𝟐𝟐 𝟐𝟐+𝟐𝟐 𝟒𝟒 𝟐𝟐−𝟐𝟐 𝟎𝟎
= , de unde rezultă că: y = y1 = = = 2 sau y = y2 = = = 0, obținându-
𝟐𝟐 𝟐𝟐 𝟐𝟐 𝟐𝟐 𝟐𝟐
se aceleași valori pentru y ca la pagina 2.)

Punctele de extrem ale lui f:

? = (natura lui A): A(0 = x, 0 = y):

𝐟𝐟𝐱𝐱" 𝟐𝟐 (A) = fxx”(A) = 6

𝐟𝐟𝐲𝐲" 𝟐𝟐 (A) = fyy”(A) = 6y= 6(0) = 0 ⇒ E(A) = (6)(0) – (-6)2 = 0 – 36 = – 36 < 0 ⇒
fxy”(A) = -6.

⇒ A = (nu este punct de extrem al lui f) = (punct ŞA al lui f).

? = (natura lui B): B(2 = x, 2 = y):

𝐟𝐟𝐱𝐱" 𝟐𝟐 (B) = fxx”(B) = 6

𝐟𝐟𝐲𝐲" 𝟐𝟐 (B) = fyy”(B) = 6y = 6(2) = 12 ⇒ E(B)=(6)(12) – (-6)2 = 72 – 36=36> 0 ⇒
fxy”(B) = -6.

⇒ B = (punct de extrem al lui f): 𝐟𝐟𝐱𝐱" 𝟐𝟐 (B) = fxx”(B) = 6 > 0 ⇒ B = (punct de MIN. al
lui f).

Am ţinut seama de rezultatul teoretic de mai jos, conform căruia:

„Fie M un punct staţionar sau critic al lui f = f(x,y). Se notează cu:

3
 E(M) = 𝐟𝐟𝐱𝐱" 𝟐𝟐 (M) 𝐟𝐟𝐲𝐲" 𝟐𝟐 (M) – [𝐟𝐟𝐱𝐱𝐱𝐱
"
(M)]2 = fxx”(M) fyy”(M) – [fxy”(M)]2.

Concluzii:

E(M) < 0 ⇒ M = (nu este punct de extrem al lui f) = (punct ŞA al lui f);

E(M) > 0 ⇒ M = (punct de extrem al lui f):

𝐟𝐟𝐱𝐱" 𝟐𝟐 (M) = fxx”(M) > 0 ⇒ M = (punct de MINIM al lui f), respectiv:

𝐟𝐟𝐱𝐱" 𝟐𝟐 (M) = fxx”(M) < 0 ⇒ M = (punct de MAXIM al lui f)”. [E(M) = 0

imposibil]

Altfel, raționând:

? = (natura lui A):

𝐟𝐟𝐱𝐱" 𝟐𝟐 (𝐀𝐀) "

𝐟𝐟𝐱𝐱𝐱𝐱 (𝐀𝐀) 𝟔𝟔 −𝟔𝟔
Hf(A) = � � = � �;
"
𝐟𝐟𝐲𝐲𝐲𝐲 (𝐀𝐀) 𝐟𝐟𝐲𝐲" 𝟐𝟐 (𝐀𝐀) −𝟔𝟔 𝟎𝟎

𝟔𝟔 −𝟔𝟔
∆2 = |Hf(A)| = � � = (6)(0) – (-6)(-6) = 0 – (36) = -36 < 0 ⇒ A =
−𝟔𝟔 𝟎𝟎
= (nu este punct de extrem al lui f) = (punct ŞA al lui f).

? = (natura lui B):

𝐟𝐟𝐱𝐱" 𝟐𝟐 (𝐁𝐁) "

𝐟𝐟𝐱𝐱𝐱𝐱 (𝐁𝐁) 𝟔𝟔 −𝟔𝟔
Hf(B) = � � =� �;
"
𝐟𝐟𝐲𝐲𝐲𝐲 (𝐁𝐁) 𝐟𝐟𝐲𝐲" 𝟐𝟐 (𝐁𝐁) −𝟔𝟔 𝟏𝟏𝟏𝟏

𝟔𝟔 −𝟔𝟔
∆2 = |Hf(B)| = � � = (6)(12) – (-6)(-6) = 72 – 36 = 36 > 0 ⇒
−𝟔𝟔 𝟏𝟏𝟏𝟏

⇒ B = (este punct de extrem al lui f): ∆1 = 6 > 0 ⇒ B = (punct de MIN.

al lui f).

4
 Am ținut seama de:

Rezultat teoretic, conform căruia:

„Fie M un punct staţionar sau critic al lui f = f(x,y). Se notează cu:

𝐟𝐟𝐱𝐱" 𝟐𝟐 (𝐌𝐌) "

𝐟𝐟𝐱𝐱𝐱𝐱 (𝐌𝐌)
Hf(M) = � " � = (matricea Hessiană a lui f,
𝐟𝐟𝐲𝐲𝐲𝐲 (𝐌𝐌) 𝐟𝐟𝐲𝐲" 𝟐𝟐 (𝐌𝐌)
calculată în M), iar cu:

∆1 = 𝐟𝐟𝐱𝐱" 𝟐𝟐 (𝐌𝐌), respectiv cu: ∆2 = |Hf(M)|

minorii principali ai lui Hf(M).

Concluzii:

∆2 < 0 ⇒ M = (nu este punct de extrem al lui f) = (punct ŞA al lui

f);
∆2 > 0 ⇒ M = (este punct de extrem al lui f):

∆1 > 0 ⇒ M = (punct de MINIM al lui f), respectiv:

∆1 < 0 ⇒ M = (punct de MAXIM al lui f)”. [∆2 = 0 imposibil]

Aplicaţia2:

Rezolvare:
P2 B1 B2 B3 B4
P1
A1 3 4 2 5
A2 3 5 3 3
A3 9 0 0 1

5
 P2 B1 B2 B3 B4 αi
P1
A1 3=a11 4=a12 2=a13 5=a14 α1=2
A2 3=a21 5=a22 3=a23 3=a24 α2=3
A3 9=a31 0=a32 0=a33 1=a34 α3=0
βj β1=9 β2=5 β3=3 β4=5 β=3\α=3

? = αi = min{ai1,ai2,ai3,ai4}, i =1,2,3 (←minimul pe fiecare linie „i” din din matricea

jocului):

α1 = min{a11,a12,a13,a14} = min{3,4,2,5} = 2 = a13,

α2 = min{a21,a22,a23,a24} = min{3,5,3,3} = 3 = a21 = a23 = a24,

α3 = min{a31,a32,a33,a34} =min{9,0,0,1} = 0 = a32 = a33.

Valoarea inferioară a jocului este:

α = max{α1, α2, α3} = max{2,3,0} = 3 = α2 = a21 = a23 = a24.

? = βj = max{a1j,a2j,a3j}, j = 1,2,3,4 (←maximul pe fiecare coloană „j” din

matricea jocului):

β1 = max{a11,a21,a31} = max{3,3,9} = 9 = a31,

β2 = max{a12,a22,a32} = max{4,5,0} = 5 = a22,

β3 = max{a13,a23,a33} = max{2,3,0} = 3 = a23,

β4 = max{a14,a24,a34} = max{5,3,1} = 5 = a14.

Valoarea superioară a jocului este:

β = min{β1, β2, β3, β4} = min{9,5,3,5} = 3 = β3 = a23.

6
 P2 B1 B2 B3 B4 αi
P1
A1 3=a11 4=a12 2=a13 5=a14 2
A2 3=a21 5=a22 3=a23 3=a24 3=a21=a23=a24
A3 9=a31 0=a32 0=a33 1=a34 0
βj 9 5 3=a23 5 β=3\α=3

[α = 3] = [β = 3] ⇒ [jocul dat are punct şa].

[α = 3 = α2 = a21 = a23 = a24)] = [β = 3 = β3 = a23)] ⇒ punctul şa al jocului

dat este a23 = 3, întrucât apare atât la α, cât și la β (a21 nu este puncte șa, întrucât
nu apare la β; a21 apare numai la α; pentru a fi punct șa, a21 trebuia să apară atât
la α, cât și la β; analog, a24 nu este puncte șa, întrucât nu apare la β; a24 apare
numai la α; pentru a fi punct șa, a24 trebuia să apară atât la α, cât și la β).

dată de linia2 pe care se află punctul șa a23 = 3

↓
[punctul șa a23 = 3] ⇒ [A2 strategia optimă a lui P1 și B3 strategia optimă a lui P2]
↑
↑
dată de coloana3 pe care se află punctul șa a23 = 3

Valoarea jocului dat, notată cu v este: v = α = β = 3.

Aplicația3:

Rezolvare:

n = (numărul tuturor jucătorilor) = 3; N = (mulțimea tuturor jucătorilor) =

= {1,2,…,n} = {1,2,3}. ? = v:

Conform enunțului problemei, avem că:

7
 coalițiile jocului considerat

T ∅ {1} {2} {3} {1,2} {1,3} {2,3} N

v(T) 0 0 6 2 18 14 20 20

? = 𝛗𝛗𝐢𝐢 (v)=(valoarea Shapley pentru jucătorul i în jocul definit de <N,v>)=

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)!
= ∑𝐓𝐓=(𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜ț𝐢𝐢𝐢𝐢), [𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝐢𝐢})], i = 1,2,3.
𝐧𝐧!
𝐢𝐢∈𝐓𝐓

? = 𝛗𝛗𝟏𝟏 (v) = (partea ce i se atribuie jucătorului 1 din câștigul total v(N) =

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)!
= 20) = ∑𝐓𝐓=(𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜ț𝐢𝐢𝐢𝐢), [𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟏𝟏})], unde t = (numărul jucătorilor
𝐧𝐧!
𝟏𝟏∈𝐓𝐓
din T), iar conform celor de mai devreme n = 3.

? = T = (coaliție), a.î. 1 ∈ T:
(adică determinăm coalițiile T care conțin jucătorul 1)

T = {1}; T = {1,2}; T = {1,3}; T= {1,2,3} = N.

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)!
? = [𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟏𝟏})] pentru fiecare T de mai sus, și anume
𝐧𝐧!
pentru: T = {1}; T = {1,2}; T = {1,3}; T= {1,2,3} = N.

-pentru T = {1} rezultă că t = 1 (n = 3) și astfel:

T\{1} = {1}\{1}=∅ ↓v(∅) = 0,
↓ ↓v({1}) = 0
(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟏𝟏−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟏𝟏)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟏𝟏})] = [𝐯𝐯({𝟏𝟏}) − 𝐯𝐯(∅)] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!

(𝟎𝟎)!(𝟐𝟐)! (𝟏𝟏)∙(𝟏𝟏∙𝟐𝟐) 𝟎𝟎
= [0 - 0] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)
(0) = = 0;
𝟑𝟑! 𝟑𝟑

-pentru T = {1,2} rezultă că t = 2 (n = 3) și astfel:

8
 T\{1} = {1,2}\{1}={2} ↓v({2}) = 6,
↓ ↓v({1,2}) = 18
(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟐𝟐−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟐𝟐)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟏𝟏})] = [𝐯𝐯({𝟏𝟏, 𝟐𝟐}) − 𝐯𝐯({𝟐𝟐})] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!
(𝟏𝟏)!(𝟏𝟏)! (𝟏𝟏)∙(𝟏𝟏) 𝟏𝟏𝟏𝟏
= [18 - 6] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)(12) = = 2;
𝟑𝟑! 𝟔𝟔

-pentru T = {1,3} rezultă că t = 2 (n = 3) și astfel:

T\{1} = {1,3}\{1}={3} ↓v({3}) = 2,
↓ ↓v({1,3}) = 14
(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟐𝟐−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟐𝟐)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟏𝟏})] = [𝐯𝐯({𝟏𝟏, 𝟑𝟑}) − 𝐯𝐯({𝟑𝟑})] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!
(𝟏𝟏)!(𝟏𝟏)! (𝟏𝟏)∙(𝟏𝟏) 𝟏𝟏𝟏𝟏
= [14 - 2] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)(12) = = 2;
𝟑𝟑! 𝟔𝟔

-pentru T = {1,2,3} = N rezultă că t = 3 (n = 3) și astfel:

T\{1} = {1,2,3}\{1}={2,3} ↓v({2,3}) = 20,
↓ ↓v({1,2,3}) = 20
(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟑𝟑−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟑𝟑)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟏𝟏})] = [𝐯𝐯(𝐍𝐍) − 𝐯𝐯({𝟐𝟐, 𝟑𝟑})] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!
(𝟐𝟐)!(𝟎𝟎)! (𝟏𝟏∙𝟐𝟐)∙(𝟏𝟏) 𝟎𝟎
= [20 - 20] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)
(0) = = 0.
𝟑𝟑! 𝟑𝟑

Deci:

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)!
𝛗𝛗𝟏𝟏 (v) = ∑𝐓𝐓=(𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜ț𝐢𝐢𝐢𝐢), [𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟏𝟏})] = 0 + 2 + 2 + 0 =
𝐧𝐧!
𝟏𝟏∈𝐓𝐓
= 4.

(𝛗𝛗𝟏𝟏 (v) = (valoarea Shapley pentru jucătorul 1 în jocul definit de <N,v>) =

= (partea ce i se atribuie jucătorului 1 din câștigul total v(N) = 20)

? = 𝛗𝛗𝟐𝟐 (v) = (partea ce i se atribuie jucătorului 2 din câștigul total v(N) =

9
 (𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)!
= 20) = ∑𝐓𝐓=(𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜ț𝐢𝐢𝐢𝐢), [𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟐𝟐})], unde t = (numărul jucătorilor
𝐧𝐧!
𝟐𝟐∈𝐓𝐓
din T), iar conform celor de mai devreme n = 3.

? = T = (coaliție), a.î. 2 ∈ T:
(adică determinăm coalițiile T care conțin jucătorul 2)

T = {2}; T = {1,2}; T = {2,3}; T= {1,2,3} = N.

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)!
? = [𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟐𝟐})] pentru fiecare T de mai sus, și anume
𝐧𝐧!
pentru: T = {2}; T = {1,2}; T = {2,3}; T= {1,2,3} = N.

-pentru T = {2} rezultă că t = 1 (n = 3) și astfel:

T\{2} = {2}\{2}=∅ ↓v({∅}) = 0,
↓ ↓v({2}) = 6
(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟏𝟏−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟏𝟏)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟐𝟐})] = [𝐯𝐯({𝟐𝟐}) − 𝐯𝐯(∅)] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!

(𝟎𝟎)!(𝟐𝟐)! (𝟏𝟏)∙(𝟏𝟏∙𝟐𝟐) 𝟔𝟔
= [6 - 0] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)
(6) = = 2;
𝟑𝟑! 𝟑𝟑

-pentru T = {1,2} rezultă că t = 2 (n = 3) și astfel:

T\{2} = {1,2}\{2}={1} ↓v({1}) = 0,
↓ ↓v({1,2}) = 18
(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟐𝟐−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟐𝟐)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟐𝟐})] = [𝐯𝐯({𝟏𝟏, 𝟐𝟐}) − 𝐯𝐯({𝟏𝟏})] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!
(𝟏𝟏)!(𝟏𝟏)! (𝟏𝟏)∙(𝟏𝟏) 𝟏𝟏𝟏𝟏
= [18 - 0] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)(18) = = 3;
𝟑𝟑! 𝟔𝟔

-pentru T = {2,3} rezultă că t = 2 (n = 3) și astfel:

T\{2} = {2,3}\{2}={3} ↓v({3}) = 2,
↓ ↓v({2,3}) = 20
(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟐𝟐−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟐𝟐)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟐𝟐})] = [𝐯𝐯({𝟐𝟐, 𝟑𝟑}) − 𝐯𝐯({𝟑𝟑})] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!
(𝟏𝟏)!(𝟏𝟏)! (𝟏𝟏)∙(𝟏𝟏) 𝟏𝟏𝟏𝟏
= [20 - 2] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)(18) = = 3;
𝟑𝟑! 𝟔𝟔

10
 -pentru T = {1,2,3} = N rezultă că t = 3 (n = 3) și astfel:
T\{2} = {1,2,3}\{2}={1,3} ↓v({1,3}) = 14,
↓ ↓v({1,2,3}) = 20
(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟑𝟑−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟑𝟑)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟐𝟐})] = [𝐯𝐯(𝐍𝐍) − 𝐯𝐯({𝟏𝟏, 𝟑𝟑})] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!
(𝟐𝟐)!(𝟎𝟎)! (𝟏𝟏∙𝟐𝟐)∙(𝟏𝟏) 𝟔𝟔
= [20 - 14] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)
(6) = = 2.
𝟑𝟑! 𝟑𝟑

Deci:

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)!
𝛗𝛗𝟐𝟐 (v) = ∑𝐓𝐓=(𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜ț𝐢𝐢𝐢𝐢), [𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟐𝟐})] = 2 + 3 + 3 + 2 =
𝐧𝐧!
𝟐𝟐∈𝐓𝐓
= 10.

(𝛗𝛗𝟐𝟐 (v) = (valoarea Shapley pentru jucătorul 2 în jocul definit de <N,v>) =

= (partea ce i se atribuie jucătorului 2 din câștigul total v(N) = 20)

? = 𝛗𝛗𝟑𝟑 (v) = (partea ce i se atribuie jucătorului 3 din câștigul total v(N) =

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)!
= 20) = ∑𝐓𝐓=(𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜ț𝐢𝐢𝐢𝐢), [𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟑𝟑})], unde t = (numărul jucătorilor
𝐧𝐧!
𝟑𝟑∈𝐓𝐓
din T), iar conform celor de mai devreme n = 3.

? = T = (coaliție), a.î. 3 ∈ T:
(adică determinăm coalițiile T care conțin jucătorul 3)

T = {3}; T = {1,3}; T = {2,3}; T= {1,2,3} = N.

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)!
? = [𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟑𝟑})] pentru fiecare T de mai sus, și anume
𝐧𝐧!
pentru: T = {3}; T = {1,3}; T = {2,3}; T= {1,2,3} = N.

-pentru T = {3} rezultă că t = 1 (n = 3) și astfel:

11
 T\{3} = {3}\{3}=∅ ↓v({∅}) = 0,
↓ ↓v({3}) = 2
(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟏𝟏−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟏𝟏)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟑𝟑})] = [𝐯𝐯({𝟑𝟑}) − 𝐯𝐯(∅)] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!

(𝟎𝟎)!(𝟐𝟐)! (𝟏𝟏)∙(𝟏𝟏∙𝟐𝟐) 𝟐𝟐
= [2 - 0] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)
(2) = ;
𝟑𝟑! 𝟑𝟑

-pentru T = {1,3} rezultă că t = 2 (n = 3) și astfel:

T\{3} = {1,3}\{3}={1} ↓v({1}) = 0,
↓ ↓v({1,3})=14
(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟐𝟐−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟐𝟐)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟏𝟏})] = [𝐯𝐯({𝟏𝟏, 𝟑𝟑}) − 𝐯𝐯({𝟏𝟏})] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!
(𝟏𝟏)!(𝟏𝟏)! (𝟏𝟏)∙(𝟏𝟏) 𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟕𝟕
= [14 - 0] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)(14) = = ;
𝟑𝟑! 𝟔𝟔 𝟑𝟑

-pentru T = {2,3} rezultă că t = 2 (n = 3) și astfel:

T\{3} = {2,3}\{3}={2} ↓v({2}) = 6,
↓ ↓v({2,3})=20
(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟐𝟐−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟐𝟐)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟑𝟑})] = [𝐯𝐯({𝟐𝟐, 𝟑𝟑}) − 𝐯𝐯({𝟐𝟐})] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!
(𝟏𝟏)!(𝟏𝟏)! (𝟏𝟏)∙(𝟏𝟏) 𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟕𝟕
= [20 - 6] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)(14) = = ;
𝟑𝟑! 𝟔𝟔 𝟑𝟑

-pentru T = {1,2,3} = N rezultă că t = 3 (n = 3) și astfel:

v({1}) = 0, v({2}) = 6, v({3}) = 2, v({1,2}) = 18, v({1,3}) = 14, v({2,3}) = 20, v({1,2,3}) =
= 20.
T\{3} = {1,2,3}\{3}={1,2} ↓v({1,2})=18,
↓ ↓v({1,2,3})=20
(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟑𝟑−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟑𝟑)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟑𝟑})] = [𝐯𝐯(𝐍𝐍) − 𝐯𝐯({𝟏𝟏, 𝟐𝟐})] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!
(𝟐𝟐)!(𝟎𝟎)! (𝟏𝟏∙𝟐𝟐)∙(𝟏𝟏) 𝟐𝟐
= [20 - 18] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)
(2) = .
𝟑𝟑! 𝟑𝟑

Deci:

12
 (𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! 𝟐𝟐 𝟕𝟕 𝟕𝟕 𝟐𝟐
𝛗𝛗𝟑𝟑 (v) = ∑𝐓𝐓=(𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜ț𝐢𝐢𝐢𝐢), [𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟑𝟑})] = + + + =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑 𝟑𝟑 𝟑𝟑 𝟑𝟑
𝟑𝟑∈𝐓𝐓

𝟐𝟐+𝟕𝟕+𝟕𝟕+𝟐𝟐 𝟏𝟏𝟏𝟏
= = = 6.
𝟑𝟑 𝟑𝟑

(𝛗𝛗𝟑𝟑 (v) = (valoarea Shapley pentru jucătorul 3 în jocul definit de <N,v>) =

= (partea ce i se atribuie jucătorului 3 din câștigul total v(N) = 20)

Observație: ? = 𝛗𝛗(v) = (valoarea Shapley a jocului cooperativ sau

corporatist de 3 persoane (jucători) dat) = (𝛗𝛗𝟏𝟏 (v), 𝛗𝛗𝟐𝟐 (v), 𝛗𝛗𝟑𝟑 (v)) = (4,10,6) cu:

𝛗𝛗𝟏𝟏 (v) + 𝛗𝛗𝟐𝟐 (v) + 𝛗𝛗𝟑𝟑 (v) = 4 + 10 + 6 = 10 + 10 = 20 = v(N).

Aplicația4:

Rezolvare:

Cerința1:
X↓ Y→ 1 3 pi
-1 0,24 0,3
0
qj 0,8 1

Întotdeauna ultima căsuţă a tabelului este ocupată de 1.

X↓ Y→ 1 3 pi
-1 0,24 0,3
0 a
qj 0,8 1

Locul liber de coloana pi, adică cel de pe ultima coloană a

tabelului de mai sus îl notăm cu a, urmând a-i determina valoarea în
cele ce urmează. Conform teoriei se ştie că:

Numerele de pe coloana pi sunt pozitive şi de sumă egală cu 1.

13
 X↓ Y→ 1 3 pi
-1 0,24 0,3
0 a
qj 0,8 1

Într-adevăr, pe coloana pi: 0,3 ≥ 0 relaţie evident adevărată; a ≥

≥ 0; 0,3 + a = 1 ⇒ a = 1 – 0,3 ⇒ a = 0,7 ≥ 0, ceea ce este evident
adevărat. Tabelul de mai sus devine:

X↓ Y→ 1 3 pi
-1 0,24 0,3
0 a=0,7
qj b 0,8 1

Locul liber de linia qj, adică cel de pe ultima linie a tabelului de

mai sus îl notăm cu b, urmând a-i determina valoarea în cele ce
urmează. Conform teoriei se ştie că:

Numerele de pe linia qj sunt pozitive şi de sumă egală cu 1.

Într-adevăr, pe linia qj: b ≥ 0; 0,8 ≥ 0 relaţie evident adevărată;

b + 0,8 = 1 ⇒ b = 1 – 0,8 ⇒ b = 0,2 ≥ 0, ceea ce este evident adevărat.
Tabelul de mai sus devine:

X↓ Y→ 1 3 pi
-1 c 0,24 0,3
0 d e 0,7
qj 0,2 0,8 1

Interiorul tabelului de mai sus este reprezentat de numerele

scrise cu roşu şi conform teoriei acestea trebuie să fie pozitive,
însumate să conducă la 1, însumate pe fiecare linie să conducă la

14
probabilitățile de pe ultima coloană și însumate pe fiecare coloană să
conducă la probabilitățile de pe ultima linie.

X↓ Y→ 1 3 pi
-1 c 0,24 0,3
0 d e 0,7
qj 0,2 0,8 1

c ≥ 0; 0,24 ≥ 0; d ≥ 0; e ≥ 0;

c + 0,24 + d + e = 1;

(L1) c + 0,24 = 0,3 ⇒ c = 0,30 - 0,24 ⇒ d = 0,06 ≥ 0, a.î. tabelul de

mai sus devine:
X↓ Y→ 1 3 pi
-1 c=0,06 0,24 0,3
0 d e 0,7
qj 0,2 0,8 1

(L2) d + e = 0,7;

(C1) 0,06 + d = 0,2 ⇒ d = 0,20 – 0,06 = 0,14, a.î. tabelul cu dublă

intrare devine:
X↓ Y→ 1 3 pi
-1 0,06 0,24 0,3
0 d=0,14 e 0,7
qj 0,2 0,8 1

(C2) 0,24 + e = 0,8 ⇒ e = 0,80 - 0,24 ⇒ e = 0,56 ≥ 0, a.î. tabelul cu

dublă intrare devine:
X↓ Y→ 1 3 pi
-1 0,06 0,24 0,3
0 0,14 e=0,56 0,7
qj 0,2 0,8 1

15
 X↓ Y→ 1 3 pi
-1 0,06 0,24 0,3
0 0,14 0,56 0,7
qj 0,2 0,8 1

Cercetăm dacă valorile obținute pentru interiorul tabelului

verifică relația de la pagina 15: c + 0,24 + d + e = 1, și respectiv cea de
la (L2) d + e = 0,7; într-adevăr: 0,06 + 0,24 + 0,14 + 0,56 = 1 ⇔ 0,30 +
0,70 = 1⇔ 1 = 1, și respectiv: (L2) 0,14 + 0,56 = 0,7⇔ 0,7 = 0,7.

Tabelul astfel completat reprezintă repartiţia variabilei aleatoare

bidimensionale discrete (X,Y) sau repartiţia comună a variabilelor
discrete X şi Y.

X↓ Y→ 1 3 pi
-1 0,06 0,24 0,3
0 0,14 0,56 0,7
qj 0,2 0,8 1

Repartițiile variabilelor aleatoare marginale X și Y (adică

repartițiile marginale) sunt:

−𝟏𝟏 𝟎𝟎 ↑ 𝟏𝟏 𝟑𝟑 ↑
X: � � şi respectiv: Y: � � ,
𝟎𝟎, 𝟑𝟑 𝟎𝟎, 𝟕𝟕 → += 𝟏𝟏 𝟎𝟎, 𝟐𝟐 𝟎𝟎, 𝟖𝟖 → += 𝟏𝟏

unde am ţinut seama de cele de mai jos:

Coloanele marginale (adică prima şi ultima coloană) ale

tabelului de mai sus conduc la repartiţia lui X, iar liniile marginale
(adică prima şi ultima linie) ale tabelului de mai sus conduc la
repartiţia lui Y.

16
 X↓ Y→ 1 3 pi
-1 0,06 0,24 0,3
0 0,14 0,56 0,7
qj 0,2 0,8 1

?
X, Y = “i.” = (independente):
?
0,06 = 0,3 x 0,2 = 0,06 ⇒ 0,06 = 0,06,
?
0,24 = 0,3 x 0,8 = 0,24 ⇒ 0,24 = 0,24,
?
0,14 = 0,7 x 0,2 = 0,14 ⇒ 0,14 = 0,14,
?
0,56 = 0,7 x 0,8 = 0,56 ⇒ 0,56 = 0,56,

de unde rezultă că: X, Y = „independente”.

Cerința2:

covarianța v.a. X și Y
↓not.
? = cov(X,Y):

Mod de calcul pentru cov(X,Y):

X, Y = „dependente” ⇒ cov(X,Y) ≝ M(XY) – M(X)M(Y);
X, Y = „independente” = „i” ⇒ cov(X,Y) = 0.

(M(X) = (media lui X); M(Y) = (media lui Y); M(XY) = (media lui XY))

De la cerința1, știm că: X, Y = „independente” ⇒ cov(X,Y) = 0.

17
 Altfel, raționând pentru a determina cov(X,Y), și anume aplicând
definiția covarianței, adică formula următoare: cov(X,Y) ≝ M(XY) –
– M(X)M(Y), motiv pentru care: ? = M(X), ? = M(Y), ? = M(XY).

De la cerința1, avem că:

↓media lui X
−𝟏𝟏 𝟎𝟎
X:( ) ⇒ M(X) = (-1) x 0,3 + 0 x 0,7 = -0,3 + 0 = -0,3.
𝟎𝟎, 𝟑𝟑 𝟎𝟎, 𝟕𝟕

De la cerința1, avem că:

↓media lui Y
𝟏𝟏 𝟑𝟑
Y: � � ⇒ M(Y) = 1 x 0,2 + 3 x 0,8 = 0,2 + 2,4 = 2,6.
𝟎𝟎, 𝟐𝟐 𝟎𝟎, 𝟖𝟖

↓ media lui XY
? = M(XY); ? = XY (adică ce repartiție are variabila aleatoare
XY);

X↓ Y→ 1 3 pi
-1 0,06 0,24 0,3
0 0,14 0,56 0,7
qj 0,2 0,8 1

(-1)(1) (-1)3 (0)1 0(3)

XY: ( )
0,06 0,24 0,14 0,56

-1 -3 0 0
XY: .
0,06 0,24 0,14 0,56

18
 -3 -1 0
XY: .
0,24 0,06 0,7
||
0,14 + 0,56

-3 -1 0 ↓media lui XY
XY: ⇒ M(XY)=(-3)0,24 + (-1)0,06 + 0 x 0,7=
0,24 0,06 0,7

= -0,72 - 0,06 + 0 = -0,78.

cov(X,Y) = M(XY) – M(X)M(Y) = (-0,78) – (-0,3)(2,6) = -0,78 +

+ 0,78 = 0, deci se obține același rezultat cu cel de la pagina 17, și
anume: cov(X,Y) = 0.

Aplicația5:

Rezolvare:
x1 x2 x3 x4
xi 1 2 3 4
ni 1 4 1 4
n1 n2 n3 n4

n1 + n2 + n3 + n4 = 1 + 4 + 1 + 4 = 5 + 5 = 10 = n (volumul selecției)
𝐩𝐩=𝟒𝟒
∑𝐢𝐢=𝟏𝟏 𝐱𝐱𝐢𝐢 𝐧𝐧𝐢𝐢 𝟏𝟏∙𝟏𝟏+𝟐𝟐∙𝟒𝟒+𝟑𝟑∙𝟏𝟏+𝟒𝟒∙𝟒𝟒 𝟏𝟏+𝟖𝟖+𝟑𝟑+𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟗𝟗+𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟐𝟐𝟐𝟐
𝐱𝐱�=(media de selecţie)≝ = = = = 𝟏𝟏𝟏𝟏 = 2,8.
𝐧𝐧 𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟏𝟏𝟏𝟏
𝐩𝐩=𝟒𝟒
∑𝐢𝐢=𝟏𝟏 (𝐱𝐱𝐢𝐢 −𝐱𝐱�)𝟐𝟐 𝐧𝐧𝐢𝐢 (𝟏𝟏−𝟐𝟐,𝟖𝟖)𝟐𝟐 𝟏𝟏+(𝟐𝟐−𝟐𝟐,𝟖𝟖)𝟐𝟐 𝟒𝟒+(𝟑𝟑−𝟐𝟐,𝟖𝟖)𝟐𝟐 𝟏𝟏+(𝟒𝟒−𝟐𝟐,𝟖𝟖)𝟐𝟐 𝟒𝟒
s2 = (dispersia de selectie) ≝ = =
𝐧𝐧 𝟏𝟏𝟏𝟏
(−𝟏𝟏,𝟖𝟖)𝟐𝟐 𝟏𝟏+(−𝟎𝟎,𝟖𝟖)𝟐𝟐 𝟒𝟒+(𝟎𝟎,𝟐𝟐)𝟐𝟐 𝟏𝟏+(𝟏𝟏,𝟐𝟐)𝟐𝟐 𝟒𝟒 𝟑𝟑,𝟐𝟐𝟐𝟐∙𝟏𝟏+𝟎𝟎,𝟔𝟔𝟔𝟔∙𝟒𝟒+𝟎𝟎,𝟎𝟎𝟎𝟎∙𝟏𝟏+𝟏𝟏,𝟒𝟒𝟒𝟒∙𝟒𝟒 𝟑𝟑,𝟐𝟐𝟐𝟐+𝟐𝟐,𝟓𝟓𝟓𝟓+𝟎𝟎,𝟎𝟎𝟎𝟎+𝟓𝟓,𝟕𝟕𝟕𝟕 𝟏𝟏𝟏𝟏,𝟔𝟔
= 𝟏𝟏𝟏𝟏
= 𝟏𝟏𝟏𝟏
= 𝟏𝟏𝟏𝟏
= 𝟏𝟏𝟏𝟏
= 1,16.

Notă: Se acordă 1 punct din oficiu.

Observații:

19
1. Rezolvări echivalente și corecte primesc punctajul echivalent.

2. Pentru abordări parțiale sau calcule parțial corecte se acordă o parte din punctaj.

3. Punctajul maxim îl obține soluția corectă, completă și justificată.

Prof. matem. Virginia Atanasiu.

20