PIAŢA PRODUSELOR ECOLOGICE

1
Obiective

Informaţiile. Abordări specifice pieţelor ecologice

Oferta de produse ecologice

Consumul și cererea de produse ecologice

Preţurile produselor ecologice

Piața internă și piețele externe

2
 Piața
ABORDARE ABORDARE SPECIFICĂ
"CLASICĂ" MARKETINGULUI ECOLOGIC

» INFORMAȚIA

- Oferta - Oferta
- Consumul - Consumul
- Comportamentul consumatorului - Comportamentul consumatorului
- Cerere - Cerere
- Concurență - Concurență
- Prețuri - Prețuri
- Comerț intern - Comerț intern
3
- Comerț exterior - Comerț exterior
Informațiile.
Abordări specifice pieţelor ecologice

4
Pieţele produselor ecologice se află în stadiul de:

• formare
• creştere

Informaţiile au componente:

- cantitative
- calitative

 sistemele informaţionale "tradiţionale"

au o valoare explicativă limitată
5
"Piaţa produselor BIO: 20 de milioane de euro (2018)

• "Piața produselor BIO din Româ nia este încă la început de drum.
Cu toate acestea, piaţa este una foarte dinamică ".

• „Piaţa produselor ecologice a avut creșteri notabile în ultimii ani".

• „Companiile prezente pe piaţa produselor BIO estimează că aceste

creșteri din ultimii ani, de 30%, se vor menţine pâ nă în anul 2020".

Sursa: https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/retail/piata-de-produse-bio-din-romania-se-
apropie-de-20-de-milioane-de-euro-ce-produse-prefera-romanii-18406962

6
 Informaţiile referitoare la mediu și la produsele ecologice sunt:

- adesea nemonetare
- uneori greu de cuantificat
- “semnale slabe” care trecute cu vederea pot avea consecinţe grave

Informaţiile referitoare la mediu și la produsele ecologice nu sunt

generate doar de sfera economică , ci şi de sferele:
- politică
- ştiinţifică
- publică etc.

Ex:https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/society/20180404STO0090
9/piata-produselor-alimentare-ecologice-din-ue-infografic

Informaţiile despre mediu devin relevante d.p.d.v. economic

prin MODIFICAREA: ATITUDINII Ş I COMPORTAMENTULUI
CONSUMATORILOR Ş I FACTORILOR DE DECIZIE 7
8
"În Româ nia există confuzii majore în râ ndul consumatorilor cu privire la
produsele ecologice, totuşi, se observă că cererea româ nilor pentru astfel de
produse este în continuă creştere.

Pentru conturarea unei concluzii clare în acest sens nu există , deocamdată ,

informaţii suficiente.

De exemplu, este greu de cuantificat consumul de produse

naturale/ecologice dacă facem referire la producă torii de la nivelul micilor
exploataţii individuale care produc aproape în exclusivitate pentru consum.

Confuzia în râ ndul consumatorilor

cu privire la produsele ecologice
este întă rită şi de o serie de
confuzii create de comercianţi."

9
Culegerea şi analiza informaţiilor
necesare studierii pieţelor produselor ecologice
presupune:

- metode cantitative

- metode calitative

- modalități specifice:

1. Analiza scenariilor
2. Analiza impactului transversal
3. Curba de difuziune

10
1. Analiza scenariilor

-presupune proiectarea unor alternative privind viitorul

-se prevă d căile de dezvoltare ce pot conduce la aceste alternative

Avantajele constau în considerarea/cuprinderea:

-atâ t a informaţiilor cantitative, câ t şi a celor calitative
-atâ t a factorilor interni câ t şi a factorilor externi
-comportamentului concurenţei
evidenţierea efectelor pe termen lung

Scenariile se dezvoltă , de obicei, în trei variante:

- optimistă
- plauzibilă
11
- pesimistă (testează rezistenţa strategiei organizaţiei)
 ETAPA 1
- cea mai dificilă : adesea problemele sunt necunoscute; formularea
întrebă rilor se face cu dificultate; organizaţia este copleşită de volumul
mare de informaţii

În această fază se studiază :

Tendinţele de lungă durată: modificarea valorilor sociale; prognoze pe

termen lung ale institutelor ştiinţifice; programe politice; cercetarea
ştiinţifică

Indicatorii timpurii: publicaţii ecologice; iniţiative ale publicului; iniţiative

ale “verzilor”; expuneri în mass media

Indicatorii tehnici: proiectele de cercetare; potenţialele de inovaţie

Semnalele de alarmă /“Lămpile de semnalizare”: rezultatele sondajelor de

opinie; luă ri de poziţie ale unor persoane publice; iniţiative legislative;
creşterea preţurilor pentru resurse sau pentru îndepă rtarea deşeurilor;
12
comportamentul concurenţei; comportamentul reţelei comerciale
ETAPA 2  informaţiile culese şi problemele identificate sunt evaluate şi
sintetizate astfel încâ t să poată defini domenii relevate pentru organizaţie;
sunt analizate în interacţiunea lor

ETAPA 3  proiecţia tendinţelor care descriu aspecte parţiale ale mediului în

care evoluează organizaţia (ex: dezvoltarea segmentului de consumatori
sensibili la problemele ecologice)

ETAPA 4 = toate informaţiile sunt comasate în pachete de premise alternative

(ex: comportamentul concurenţei)

ETAPA 5 = interpretare scenariu în care se formulează diferitele imagini/

proiecţii ale viitorului (din perspectiva protecţiei mediului)

ETAPA 6 = analiza cazurilor de perturbări; testează gradul de robusteţe a

prezumţiilor şi premiselor strategice elaborate

ETAPA 7 = analiza repercusiunilor şi stabilirea consecinţelor; dezvoltarea

strategiilor de pă trundere pe piaţă pornind de la acestea 13
ETAPA 8 = planificarea măsurilor concrete de transpunere în realitate a
scenariului
Analiza de tip scenariu:

- facilitează fundamentarea deciziilor pe termen lung

- facilitează fundamentarea deciziilor în condiţii de incertitudine

- mă reşte probabilitatea ca toate informaţiile relevante să fie analizate

- nu garantează succesul

14
2. Analiza impactului transversal

- se poate realiza sub forma unui brainstorming

- interrelaţionează evoluţiile ecologice potenţiale cu scopurile şi

strategiile organizaţiei

- participă atâ t persoane cu experienţă , câ t şi reprezentanţi ai unor

“pă reri minoritare”

Dinamica opiniilor se poate concretiza

în modificarea comportamentului de cumpărare.

15
 3. Curba de difuziune

- organizaţia se află în imposibilitatea de a filtra din mesajele primite pe

acelea care au tangenţă directă cu realizarea propriilor deziderate
- unele probleme generează o "carieră " deosebită , altele ră mâ n fă ră
ecou

Desfă şurarea tipică a “problemelor” de mediu:

- o perioadă premergă toare lungă
- o creştere bruscă a atenţiei
- ră mâ nere la un “nivel” înalt
- scă derea interesului (după adoptarea unor mă suri)
- există faze “intense” şi faze “liniştite”

16
Exemple de "evenimente"

- encefalopatia spongiformă bovină (ESB)

("boala vacii nebune")
În 1996, descoperirea bolii în Marea Britanie a determinat Uniunea
Europeană să impună un embargo asupra că rnii de vită și a produselor
derivate. Interdicția a fost ridicată abia în 1999.
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22954373-caz-boala-vacii-nebune-raportat-polonia.htm

-gripa aviară

"Cel mai puternic focar de gripă aviară din istorie .... ravagii în întreaga
lume ... sacrificarea a mii de pă să ri".

"focarul a perturbat lanțurile de aprovizionare ... a dus la sacrificarea forțată

a milioane de pă să ri ... ".
17
Desfăşurarea tipică a unei curbe de difuziune (18 “paşi”):

1. Păreri excentrice

2. Primele relată ri despre rezultatele unor cercetă ri referitoare

la riscurile unor produse/substanţe
3. Relată ri în revistele ecologice
4. Ecologiştii preiau tema
5. Primele reacţii ale unor instituţii oficiale
6. Problema devine “otrava” să ptă mâ nii
7. Asociaţiile patronale dezmint problema
8. Problema se transformă în “otrava” lunii
9. Relată ri despre mă surile adoptate în alte ţă ri
10. Primele sondaje în râ ndul consumatorilor
18
11. Patronatele oferă argumente legate de locurile de muncă
12. Presa relatează critic şi ştiinţific problema
13. Partidele de opoziţie se manifestă
14. Apar relată ri în presa locală , se sensibilizează opinia publică
15. Cumpă ră torii cer informaţii precise despre evitarea riscurilor
16. Concurenţa începe reclama pentru un înlocuitor
17. Patronatele încep negocieri. Problema devine “otrava” anului

18. Guvernul adoptă măsuri

19
Concluzie: fiecare organizaţie trebuie să -şi definească pragul de la
care doreşte să acţioneze

Liderul pieţei (d.p.d.v. al orientă rii ecologice)  reacţionează

din timp şi evită escaladarea dezbaterilor publice

Organizaţiile cu o strategie defensivă  vor aştepta mă surile

guvernului

20
CONCLUZII

În numeroase situații, sistemele “tradiţionale” de:

- înregistrare
- observare
- analiză a informațiilor nu pot oferi informaţiile necesare.

Sistemele “tradiţionale” se bazează pe:

- fapte interne
- fapte din trecut
- indicatori de natură cantitativă
- mă surarea unor obiective legate de profit

Pentru a depă şi această “barieră ” este necesar un sistem informaţional:

- orientat spre exterior
- cu un conţinut de informaţie previzională mai mare
- un “radar strategic” pentru modifică rile mediului în care acţionează
organizaţia 21
Bibliografie recomandată:

Dumitriu, C. (2015).
Management și marketing ecologic. O abordare strategică,
Editura Tehnopress, București

Latouche, S., (2017).

Deteriorare garantată! Eseu despre obsolescența programată,
Editura Seneca, București

22