Varianta I

1p Oficiu
[2p] Aplicaţia1: Fie funcţia f: ℝ2 → ℝ, f(x,y) = 2x2 + y3 - 6xy + 2, cu x, y ∈ ℝ.
a) Determinaţi derivatele parţiale de ordinul I şi II ale funcţiei f.
b) Determinaţi punctele staţionare (sau critice) ale funcţiei f şi punctele de extrem local
ale acesteia.

[1,5p] Aplicaţia2: Se consideră un joc bimatriceal cu matricea câștigurilor A ca mai jos:

în care perechile de numere au semnificația (câștigul lui P1, câștigul lui P2). i) Determinați
strategiile optime (care conduc la punctele de echilibru Nash) în jocul dat. ii) Scrieți matricele
de câștig pentru cei doi jucători.

↓A
P2 B1 B2 B3
P1
A1 (15,19) (16,14) (15,15)
A2 (6,6) (21,9) (22,10)
A3 (19,17) (11,11) (21,9)

[2,5p] Aplicaţia3: Se cunoaște matricea unui joc matriceal cu sumă nulă/antagonist:

P2 Y1 Y2 Y3
P1
X1 30 30 70
X2 70 40 50
X3 40 20 60
X4 60 30 40

Determinați un punct șa, strategiile optime și valoarea jocului dat.

[3p] Aplicația4: Fie un joc cooperativ sau corporatist de trei persoane. Să se găsească
partea care revine fiecărui jucător din câștigul total, exprimată prin valoarea Shapley, dacă
câștigurile coalițiilor sunt următoarele (jucătorii au fost codificați cu 1,2,3):
v({1}) = 4, v({2}) = 3, v({3}) = 2, v({1,2}) = 9, v({1,3}) = 8, v({2,3}) = 9, v({1,2,3}) =
= 16.

1
 Rezolvări:

Aplicaţia1:

Rezolvare: (xn)’ = nxn – 1; (x)’ = 1; (c)’ = 0, ∀ c ∈ ℝ; (cE(x))’ = cE’(x), ∀ c ∈

∈ℝ; (f + g)’ = f’ + g’, unde f = f(x), g = g(x).

a) Derivatele parţiale de ordinul I ale lui f sunt:

fx’ = (2x2 + y3 - 6xy + 2)x’ = (2x2)x’ + (y3)x’ – (6xy)x’ + (2)x’ = 2(x2)x’ + 0 –

– 6y(x)x’ + 0 = 2(2x) – 6y(1) = 4x – 6y;

fy’ = (2x2 + y3 - 6xy + 2)y’ = (2x2)y’ + (y3)y’ – (6xy)y’ + (2)y’ =0 + (3y2) – 6x(y)y’+
+ 0 = 3y2 - 6x(1) = 3y2 – 6x.

Derivatele parţiale de ordinul II ale lui f sunt:

𝐟𝐟𝐱𝐱" 𝟐𝟐 = fxx” = (4x – 6y)x’ = (4x)x’ – (6y)x’ = 4(x)x’ – 0 = 4(1) = 4,

𝐟𝐟𝐲𝐲" 𝟐𝟐 = fyy” = (3y2 – 6x)y’ = (3y2)y’ – (6x)y’ = 3(y2)y’ - 0 = 3(2y) = 6y,

fxy” = (4x – 6y)y’ = (4x)y’ – (6y)y’ = 0 – 6(y)y’ = -6(1) = -6,

fyx” = (3y2 – 6x)x’ = (3y2)x’ – (6x)x’ = 0 – 6(x)x’ = -6(1) = -6,

cu fxy” = fyx” = -6.

b) Punctele staţionare (sau critice) ale lui f sunt prin definiție soluţiile
sub forma punctelor de coordonate (x,y) ale lui sistemului (S), unde:

fx’ = 0 4x – 6y = 0|:2 2x – 3y = 0 (y2) – 3y = 0

(S) ⇔ ⇔ ⇔ ⇔
’
fy = 0 2
3y – 6x = 0|:3 2
y – 2x = 0 y = 2x ⇔ 2x = y
2 2

y2 – 3y = 0 y(y – 3) = 0 ⇒ y = 0, respectiv y – 3 = 0
⇔ ⇔ ⇒
2 2
y = 2x y = 2x

2
 y = 0 sau y = 3
⇒ ⇒ discuţia de mai jos:
2
y = 2x

↓y2 = 2x
Cazul (I): y = 0 ⇒ 02 = 2x ⇒ 0 = 2x ⇒ 2x = 0 ⇒ x = 0 ⇒ (x,y) = (0,0)A;

↓y2 = 2x
𝟗𝟗 𝟗𝟗
Cazul (II): y = 3 ⇒ 32 = 2x ⇒ 9 = 2x ⇒ 2x = 9 ⇒ x = ⇒ (x,y) = ( ,3)B.
𝟐𝟐 𝟐𝟐

A, B = (puncte staţionare (sau critice) ale lui f).

? = (natura lui A): A(0 = x, 0 = y)

𝐟𝐟𝐱𝐱" 𝟐𝟐 (A) = fxx”(A) = 4

𝐟𝐟𝐲𝐲" 𝟐𝟐 (A) = fyy”(A) = 6y = 6(0) = 0 ⇒ E(A) = (4) x 0 – (-6)2 = 0 – 36 =
fxy”(A) = -6.

= – 36 < 0 ⇒ A = (nu este punct de extrem al lui f) = (punct ŞA al lui f).

𝟗𝟗
? = (natura lui B): B( = x, 3 = y):
𝟐𝟐

𝐟𝐟𝐱𝐱" 𝟐𝟐 (B) = fxx”(B) = 4

𝐟𝐟𝐲𝐲" 𝟐𝟐 (B) = fyy”(B) = 6y = 6(3) = 18 ⇒ E(B) = (4) x 18 – (-6)2 = 72 – 36 =
fxy”(B) = -6.

= 36 > 0 ⇒ B = (punct de extrem al lui f): 𝐟𝐟𝐱𝐱" 𝟐𝟐 (B) = fxx”(B) = 4 > 0 ⇒ B = (punct de
MIN. al lui f).

Am ţinut seama de rezultatul teoretic de mai jos, conform căruia:

„Fie M un punct staţionar sau critic al lui f = f(x,y). Se notează cu:

E(M) = 𝐟𝐟𝐱𝐱" 𝟐𝟐 (M) 𝐟𝐟𝐲𝐲" 𝟐𝟐 (M) – [𝐟𝐟𝐱𝐱𝐱𝐱

"
(M)]2 = fxx”(M) fyy”(M) – [fxy”(M)]2.

Concluzii:

3
 E(M) < 0 ⇒ M = (nu este punct de extrem al lui f) = (punct ŞA al lui f);

E(M) > 0 ⇒ M = (punct de extrem al lui f):

𝐟𝐟𝐱𝐱" 𝟐𝟐 (M) = fxx”(M) > 0 ⇒ M = (punct de MINIM al lui f), respectiv:

𝐟𝐟𝐱𝐱" 𝟐𝟐 (M) = fxx”(M) < 0 ⇒ M = (punct de MAXIM al lui f)”. [E(M) = 0

imposibil]

Altfel, raționând:

? = (natura lui A):

𝐟𝐟𝐱𝐱" 𝟐𝟐 (𝐀𝐀) "

𝐟𝐟𝐱𝐱𝐱𝐱 (𝐀𝐀) 𝟒𝟒 −𝟔𝟔
Hf(A) = � � =� �;
"
𝐟𝐟𝐲𝐲𝐲𝐲 (𝐀𝐀) 𝐟𝐟𝐲𝐲" 𝟐𝟐 (𝐀𝐀) −𝟔𝟔 𝟎𝟎

𝟒𝟒 −𝟔𝟔
∆2 = |Hf(A)| = � � = (4)(0) – (-6)(-6) = 0 – 36 = -36 < 0⇒ A = (nu
−𝟔𝟔 𝟎𝟎
este punct de extrem al lui f) = (punct ŞA al lui f).

? = (natura lui B):

𝐟𝐟𝐱𝐱" 𝟐𝟐 (𝐁𝐁) "

𝐟𝐟𝐱𝐱𝐱𝐱 (𝐁𝐁) 𝟒𝟒 −𝟔𝟔
Hf(B) = � � = � �;
"
𝐟𝐟𝐲𝐲𝐲𝐲 (𝐁𝐁) 𝐟𝐟𝐲𝐲" 𝟐𝟐 (𝐁𝐁) −𝟔𝟔 𝟏𝟏𝟏𝟏

𝟒𝟒 −𝟔𝟔
∆2 = |Hf(B)| = � � = (4)(18) – (-6)(-6) = 72 – 36 = 36 > 0 ⇒
−𝟔𝟔 𝟏𝟏𝟏𝟏
⇒ B = (este punct de extrem al lui f): ∆1 = 4 >0 ⇒ B = (punct de MIN. al
lui f).

Am ținut seama de:

Rezultat teoretic, conform căruia:

4
 „Fie M un punct staţionar sau critic al lui f = f(x,y). Se notează cu:

𝐟𝐟𝐱𝐱" 𝟐𝟐 (𝐌𝐌) "

𝐟𝐟𝐱𝐱𝐱𝐱 (𝐌𝐌)
Hf(M) = � " � = (matricea Hessiană a lui f,
𝐟𝐟𝐲𝐲𝐲𝐲 (𝐌𝐌) 𝐟𝐟𝐲𝐲" 𝟐𝟐 (𝐌𝐌)
calculată în M), iar cu:

∆1 = 𝐟𝐟𝐱𝐱" 𝟐𝟐 (𝐌𝐌), respectiv cu: ∆2 = |Hf(M)|

minorii principali ai lui Hf(M).

Concluzii:

∆2 < 0 ⇒ M = (nu este punct de extrem al lui f) = (punct ŞA al lui

f);
∆2 > 0 ⇒ M = (este punct de extrem al lui f):

∆1 > 0 ⇒ M = (punct de MINIM al lui f), respectiv:

∆1 < 0 ⇒ M = (punct de MAXIM al lui f)”. [∆2 = 0 imposibil]

Aplicaţia2:

Rezolvare:
i)

↓A
P2 B1 B2 B3
P1
A1 (15,19) (16,14) (15,15)
A2 (6,6) (21,9) (22,10)
A3 (19,17) (11,11) (21,9)

Calculul echilibrelor NASH:

-determinăm maximele câștigurilor lui P2 de pe liniile primului agent, pe
care le evidențiem prin sublinierea acestora în cadrul perechilor;

5
 -determinăm maximele câștigurilor lui P1 de pe coloanele celui de-al doilea
agent, pe care le evidențiem prin sublinierea acestora în cadrul perechilor;
-perechile din tabel cu ambele componente ale acestora subliniate sunt
echilibre NASH.

↓A
P2 B1 B2 B3 maximul
P1 câștigurilor lui
P2 de pe liniile
lui P1
A1 (15,19) (16,14) (15,15) max{19,14,15}=19
A2 (6,6) (21,9) (22,10) max{6,9,10}=10
A3 (19,17) (11,11) (21,9) max{17,11,9}=17
maximul max{15,6,19}=19 max{16,21,11}=21 max{15,22,21}=22
câștigurilor lui P1
de pe coloanele
lui P2

Se obţine aşadar, după procedura de marcare, tabelul de mai sus.

Punctele de echilibru Nash (echilibrul Nash) corespund
(corespunde) căsuțelor/perechilor din acest tabel, care conțin ambele
valori (sau ambele componente) ale lor subliniate:

(A2,B3) și (A3,B1), cu câștigurile (22,10), și respectiv (19,17).

Prin urmare, soluția jocului este formată din perechile de strategii (A2,B3) și
(A3,B1), cu câștigurile (22,10), și respectiv (19,17).

ii)

Pentru jocul bimatriceal dat în aplicația2, adică cel de mai jos:

6
↓A
P2 B1 B2 B3
P1
A1 (15,19) (16,14) (15,15)
A2 (6,6) (21,9) (22,10)
A3 (19,17) (11,11) (21,9)

Matricea de câștig a jucătorului 1 (P1) este următoarea:

𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟏𝟏𝟏𝟏

H1 = � 𝟔𝟔 𝟐𝟐𝟐𝟐 𝟐𝟐𝟐𝟐�.
𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟐𝟐𝟐𝟐

Matricea de câștig a jucătorului 2 (P2) este următoarea:

𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟏𝟏𝟏𝟏

H2 = � 𝟔𝟔 𝟗𝟗 𝟏𝟏𝟏𝟏�.
𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟗𝟗

Aplicaţia3:

Rezolvare:

P2 Y1 Y2 Y3 αi
P1
X1 30=a11 30=a12 70=a13 α1=30
X2 70=a21 40=a22 50=a23 α2=40
X3 40=a31 20=a32 60=a33 α3=20
X4 60=a41 30=a42 40=a43 α4=30
βj β1=70 β2=40 β3=70 β=40\α=40

? = αi = min{ai1,ai2,ai3}, i =1,2,3 (←minimul pe fiecare linie „i” din din matricea

jocului):

α1 = min{a11,a12,a13} = min{30,30,70} = 30 = a11,

7
 P2 Y1 Y2 Y3 αi
P1
X1 30=a11 30=a12 70=a13 α1=30
X2 70=a21 40=a22 50=a23 α2=40
X3 40=a31 20=a32 60=a33 α3=20
X4 60=a41 30=a42 40=a43 α4=30
βj β1=70 β2=40 β3=70 β=40\α=40

α2 = min{a21,a22,a23} = min{70,40,50} = 40 = a22,

α3 = min{a31,a32,a33} = min{40,20,60} = 20 = a32,

α4 = min{a41,a42,a43} = min{60,30,40} = 30 = a42.

Valoarea inferioară (valoarea maximin/valoarea maxmin) a jocului este:

α = max{α1, α2, α3, α4} = max{30,40,20,30} = 40 = α2 = a22.

? = βj = max{a1j,a2j,a3j}, j = 1,2,3 (←maximul pe fiecare coloană „j” din
matricea jocului):

P2 Y1 Y2 Y3 αi
P1
X1 30=a11 30=a12 70=a13 α1=30
X2 70=a21 40=a22 50=a23 α2=40
X3 40=a31 20=a32 60=a33 α3=20
X4 60=a41 30=a42 40=a43 α4=30
βj β1=70 β2=40 β3=70 β=40\α=40

β1 = max{a11,a21,a31} = max{30,70,40,60} = 70 = a21,

β2 = max{a12,a22,a32} = max{30,40,20,30} = 40 = a22,

β3 = max{a13,a23,a33} = max{70,50,60,40} = 70 = a13.

Valoarea superioară (valoarea minimax/valoareaminmax) a jocului este:

8
 β = min{β1, β2, β3} = min{70,40,70} = 40 = β2 = a22.

P2 Y1 Y2 Y3 αi
P1
X1 30 30 70 30
X2 70 40 = a22 50 40=a22
X3 40 20 60 20
X4 60 30 40 30
βj 70 40=a22 70 β=40\α=40

[α = 40 = α2 (= a22)] = [β = 40 = β2 (= a22)] ⇒ [jocul dat are punct şa], iar

punctul şa al jocului dat este a22 = 40 (a22 este puncte șa, întrucât apare la atât la
α, cât și la β).

dată de linia2 pe care se află punctul șa a22 = 40

↓
[punctul șa a22 = 40] ⇒ [X2 strategia optimă a lui P1 și Y2 strategia optimă a lui P2]
↑
↑
dată de coloana2 pe care se află punctul șa a22 = 40

Valoarea jocului dat, notată cu v este: v = α = β = 40 și reprezintă valoarea

maximă a câștigului (minim) al lui P1, și în același timp valoarea minimă a
pierderii (maxime) a lui P2, dacă se utilizează strategiile optime (optimale) X2 de
către P1 și Y2 de către P2.
([v = 40 > 0] ⇒ [câștigă P1, adică maximizantul])

Aplicația4:

Rezolvare:

n = (numărul tuturor jucătorilor) = 3; N = (mulțimea tuturor jucătorilor) =

= {1,2,…,n} = {1,2,3}. ? = v:

9
 Conform enunțului problemei, avem că:

↓coalițiile jocului considerat

T ∅ {1} {2} {3} {1,2} {1,3} {2,3} N
v(T) 0 4 3 2 9 8 9 16

? = 𝛗𝛗𝐢𝐢 (v) = (valoarea Shapley pentru jucătorul i în jocul definit de <N,v>),

i = 1,2,3.

? = 𝛗𝛗𝟏𝟏 (v) = (partea ce i se atribuie jucătorului 1 din câștigul total v(N) =

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)!
= 16) = ∑𝐓𝐓=(𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜ț𝐢𝐢𝐢𝐢), [𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟏𝟏})], unde t = (numărul jucătorilor
𝐧𝐧!
𝟏𝟏∈𝐓𝐓
din T), iar conform celor de mai devreme n = 3.

? = T = (coaliție), a.î. 1 ∈ T:
(adică determinăm coalițiile T care conțin jucătorul 1)

T = {1}; T = {1,2}; T = {1,3}; T= {1,2,3} = N.

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)!
? = [𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟏𝟏})] pentru fiecare T de mai sus, și anume
𝐧𝐧!
pentru: T = {1}; T = {1,2}; T = {1,3}; T= {1,2,3} = N.

-pentru T = {1} rezultă că t = 1 (n = 3) și astfel:

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟏𝟏−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟏𝟏)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟏𝟏})] = [𝐯𝐯({𝟏𝟏}) − 𝐯𝐯(∅)] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!

(𝟎𝟎)!(𝟐𝟐)! (𝟏𝟏)∙(𝟏𝟏∙𝟐𝟐) 𝟒𝟒
= [4 - 0] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)
(4) = ;
𝟑𝟑! 𝟑𝟑

-pentru T = {1,2} rezultă că t = 2 (n = 3) și astfel:

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟐𝟐−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟐𝟐)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟏𝟏})] = [𝐯𝐯({𝟏𝟏, 𝟐𝟐}) − 𝐯𝐯({𝟐𝟐})] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!

10
 (𝟏𝟏)!(𝟏𝟏)! (𝟏𝟏)∙(𝟏𝟏) 𝟔𝟔
= [9 - 3] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)(6) = = 1;
𝟑𝟑! 𝟔𝟔

-pentru T = {1,3} rezultă că t = 2 (n = 3) și astfel:

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟐𝟐−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟐𝟐)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟏𝟏})] = [𝐯𝐯({𝟏𝟏, 𝟑𝟑}) − 𝐯𝐯({𝟑𝟑})] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!
(𝟏𝟏)!(𝟏𝟏)! (𝟏𝟏)∙(𝟏𝟏) 𝟔𝟔
= [8 - 2] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)(6) = = 1;
𝟑𝟑! 𝟔𝟔

-pentru T = {1,2,3} = N rezultă că t = 3 (n = 3) și astfel:

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟑𝟑−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟑𝟑)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟏𝟏})] = [𝐯𝐯(𝐍𝐍) − 𝐯𝐯({𝟐𝟐, 𝟑𝟑})] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!
(𝟐𝟐)!(𝟎𝟎)! (𝟏𝟏∙𝟐𝟐)∙(𝟏𝟏) 𝟕𝟕
= [16 - 9] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)
(7) = .
𝟑𝟑! 𝟑𝟑

Deci:

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! 𝟒𝟒 𝟕𝟕
𝛗𝛗𝟏𝟏 (v) = ∑𝐓𝐓=(𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜ț𝐢𝐢𝐢𝐢), [𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟏𝟏})] = + 1 + 1 + =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑 𝟑𝟑
𝟏𝟏∈𝐓𝐓
𝟒𝟒+𝟑𝟑+𝟑𝟑+𝟕𝟕 𝟏𝟏𝟏𝟏
= = .
𝟑𝟑 𝟑𝟑

(𝛗𝛗𝟏𝟏 (v) = (valoarea Shapley pentru jucătorul 1 în jocul definit de <N,v>) =

= (partea ce i se atribuie jucătorului 1 din câștigul total v(N) = 16)

? = 𝛗𝛗𝟐𝟐 (v) = (partea ce i se atribuie jucătorului 2 din câștigul total v(N) =

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)!
= 16) = ∑𝐓𝐓=(𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜ț𝐢𝐢𝐢𝐢), [𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟐𝟐})], unde t = (numărul jucătorilor
𝐧𝐧!
𝟐𝟐∈𝐓𝐓
din T), iar conform celor de mai devreme n = 3.

? = T = (coaliție), a.î. 2 ∈ T:
(adică determinăm coalițiile T care conțin jucătorul 2)

T = {2}; T = {1,2}; T = {2,3}; T= {1,2,3} = N.

11
 (𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)!
? = [𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟐𝟐})] pentru fiecare T de mai sus, și anume
𝐧𝐧!
pentru: T = {2}; T = {1,2}; T = {2,3}; T= {1,2,3} = N.

-pentru T = {2} rezultă că t = 1 (n = 3) și astfel:

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟏𝟏−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟏𝟏)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟐𝟐})] = [𝐯𝐯({𝟐𝟐}) − 𝐯𝐯(∅)] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!

(𝟎𝟎)!(𝟐𝟐)! (𝟏𝟏)∙(𝟏𝟏∙𝟐𝟐)
= [3 - 0] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)
(3) = 1;
𝟑𝟑!

-pentru T = {1,2} rezultă că t = 2 (n = 3) și astfel:

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟐𝟐−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟐𝟐)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟐𝟐})] = [𝐯𝐯({𝟏𝟏, 𝟐𝟐}) − 𝐯𝐯({𝟏𝟏})] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!
(𝟏𝟏)!(𝟏𝟏)! (𝟏𝟏)∙(𝟏𝟏) 𝟓𝟓
= [9 - 4] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)(5) = ;
𝟑𝟑! 𝟔𝟔

-pentru T = {2,3} rezultă că t = 2 (n = 3) și astfel:

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟐𝟐−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟐𝟐)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟐𝟐})] = [𝐯𝐯({𝟐𝟐, 𝟑𝟑}) − 𝐯𝐯({𝟑𝟑})] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!
(𝟏𝟏)!(𝟏𝟏)! (𝟏𝟏)∙(𝟏𝟏) 𝟕𝟕
= [9 - 2] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)(7) = ;
𝟑𝟑! 𝟔𝟔

-pentru T = {1,2,3} = N rezultă că t = 3 (n = 3) și astfel:

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟑𝟑−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟑𝟑)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟐𝟐})] = [𝐯𝐯(𝐍𝐍) − 𝐯𝐯({𝟏𝟏, 𝟑𝟑})] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!
(𝟐𝟐)!(𝟎𝟎)! (𝟏𝟏∙𝟐𝟐)∙(𝟏𝟏) 𝟖𝟖
= [16 - 8] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)
(8) = .
𝟑𝟑! 𝟑𝟑

Deci:

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! 𝟓𝟓 𝟕𝟕 𝟖𝟖
𝛗𝛗𝟐𝟐 (v) = ∑𝐓𝐓=(𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜ț𝐢𝐢𝐢𝐢), [𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟐𝟐})] = 1 + + + =
𝐧𝐧! 𝟔𝟔 𝟔𝟔 𝟑𝟑
𝟐𝟐∈𝐓𝐓

12
 𝟔𝟔+𝟓𝟓+𝟕𝟕+𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟑𝟑𝟑𝟑 𝟏𝟏𝟏𝟏
= = = .
𝟔𝟔 𝟔𝟔 𝟑𝟑

(𝛗𝛗𝟐𝟐 (v) = (valoarea Shapley pentru jucătorul 2 în jocul definit de <N,v>) =

= (partea ce i se atribuie jucătorului 2 din câștigul total v(N) = 16)

? = 𝛗𝛗𝟑𝟑 (v) = (partea ce i se atribuie jucătorului 3 din câștigul total v(N) =

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)!
16) = ∑𝐓𝐓=(𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜ț𝐢𝐢𝐢𝐢), [𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟑𝟑})], unde t = (numărul jucătorilor
𝐧𝐧!
𝟑𝟑∈𝐓𝐓
din T), iar conform celor de mai devreme n = 3.

? = T = (coaliție), a.î. 3 ∈ T:
(adică determinăm coalițiile T care conțin jucătorul 3)

T = {3}; T = {1,3}; T = {2,3}; T= {1,2,3} = N.

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)!
? = [𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟑𝟑})] pentru fiecare T de mai sus, și anume
𝐧𝐧!
pentru: T = {3}; T = {1,3}; T = {2,3}; T= {1,2,3} = N.

-pentru T = {3} rezultă că t = 1 (n = 3) și astfel:

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟏𝟏−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟏𝟏)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟑𝟑})] = [𝐯𝐯({𝟑𝟑}) − 𝐯𝐯(∅)] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!

(𝟎𝟎)!(𝟐𝟐)! (𝟏𝟏)∙(𝟏𝟏∙𝟐𝟐) 𝟐𝟐
= [2 - 0] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)
(2) = ;
𝟑𝟑! 𝟑𝟑

-pentru T = {1,3} rezultă că t = 2 (n = 3) și astfel:

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟐𝟐−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟐𝟐)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟑𝟑})] = [𝐯𝐯({𝟏𝟏, 𝟑𝟑}) − 𝐯𝐯({𝟏𝟏})] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!
(𝟏𝟏)!(𝟏𝟏)! (𝟏𝟏)∙(𝟏𝟏) 𝟒𝟒 𝟐𝟐
= [8 - 4] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)(4) = = ;
𝟑𝟑! 𝟔𝟔 𝟑𝟑

-pentru T = {2,3} rezultă că t = 2 (n = 3) și astfel:

13
 (𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟐𝟐−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟐𝟐)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟑𝟑})] = [𝐯𝐯({𝟐𝟐, 𝟑𝟑}) − 𝐯𝐯({𝟐𝟐})] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!
(𝟏𝟏)!(𝟏𝟏)! (𝟏𝟏)∙(𝟏𝟏) 𝟔𝟔
= [9 - 3] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)(6) = = 1;
𝟑𝟑! 𝟔𝟔

-pentru T = {1,2,3} = N rezultă că t = 3 (n = 3) și astfel:

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟑𝟑−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟑𝟑)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟑𝟑})] = [𝐯𝐯(𝐍𝐍) − 𝐯𝐯({𝟏𝟏, 𝟐𝟐})] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!
(𝟐𝟐)!(𝟎𝟎)! (𝟏𝟏∙𝟐𝟐)∙(𝟏𝟏) 𝟕𝟕
= [16 - 9] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)
(7) = .
𝟑𝟑! 𝟑𝟑

Deci:

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! 𝟐𝟐 𝟐𝟐 𝟕𝟕
𝛗𝛗𝟑𝟑 (v) = ∑𝐓𝐓=(𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜ț𝐢𝐢𝐢𝐢), [𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟑𝟑})] = + + 1 + =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑 𝟑𝟑 𝟑𝟑
𝟑𝟑∈𝐓𝐓
𝟐𝟐+𝟐𝟐+𝟑𝟑+𝟕𝟕 𝟏𝟏𝟏𝟏
= = .
𝟑𝟑 𝟑𝟑

(𝛗𝛗𝟑𝟑 (v) = (valoarea Shapley pentru jucătorul 3 în jocul definit de <N,v>) =

= (partea ce i se atribuie jucătorului 3 din câștigul total v(N) = 16)

Observație: ? = 𝛗𝛗(v) = (valoarea Shapley a jocului cooperativ sau

𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟏𝟏𝟏𝟏
corporatist de 3 persoane (jucători) dat) = (𝛗𝛗𝟏𝟏 (v), 𝛗𝛗𝟐𝟐 (v), 𝛗𝛗𝟑𝟑 (v)) = ( , , ) cu:
𝟑𝟑 𝟑𝟑 𝟑𝟑

𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟏𝟏𝟏𝟏+𝟏𝟏𝟏𝟏+𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟑𝟑𝟑𝟑+𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟒𝟒𝟒𝟒

𝛗𝛗𝟏𝟏 (v) + 𝛗𝛗𝟐𝟐 (v) + 𝛗𝛗𝟑𝟑 (v) = + + = = = = 16 = v(N).
𝟑𝟑 𝟑𝟑 𝟑𝟑 𝟑𝟑 𝟑𝟑 𝟑𝟑

Prof. matem. Virginia Atanasiu.

14