Seminarul4: Teoria jocurilor (capitolul1)

2) Jocuri bimatriceale
Aplicație

Aplicația1: Găsiți soluția jocului bimatriceal:

↓A (matricea câștigurilor celor doi jucători)

P2 B1 B2 B3
P1
A1 (6,6) (15,19) (9,17)
A2 (19,10) (15,15) (12,19)
A3 (21,9) (16,14) (11,11)

-prin metoda echilibrului NASH.

-prin metoda strategiilor dominante.
(lucrăm în ipoteza raționalității jucătorilor; am presupus că niciodată jucătorii
raționali nu vor alege să joace o strategie dominată; prin jucător rațional vom
înțelege acel jucător care urmărește maximizarea câștigului propriu în funcție
de alegerea strategiilor de către ceilălalt jucător). Perechile de numere au
semnificația (câștigul lui P1, câștigul lui P2).

Rezolvare:

-prin metoda echilibrului NASH.

Pentru fiecare jucător și pentru fiecare strategie a jucătorului, se determină

câștigul maxim al celuilalt.

Pentru a marca răspunsul optim, vom sublinia în acea căsuță a tabelului

câștigul maxim corespunzător.

Fie jucătorul P1 cu strategiile A1, A2 și A3.

1
↓A
P2 B1 B2 B3
P1
A1 (6,6) (15,19) (9,17)
A2 (19,10) (15,15) (12,19)
A3 (21,9) (16,14) (11,11)

Dacă P1 alege A1, atunci urmărim câștigurile lui P2, date de componentele
de pe poziția a doua ale perechilor de pe linia lui A1 (din tabelul de mai sus) și
alegem cea mai mare valoare a acestor câștiguri:
-câștigurile lui P2 de pe linia lui A1 sunt: 6, 19, 17, de unde rezultă că
valoarea maximă a câștigului lui P2 este 19, deoarece: 19 > 6 și 19 > 17, motiv
pentru care subliniem câștigul maxim 19 al lui P2 în cadrul perechii (15,19) din
căsuța (A1,B2) a tabelului.
Deci dacă P1 alege A1, atunci P2 ar trebui să aleagă B2 (pentru care câștigul
său, adică al lui P2 este maxim pe linia lui A1) și vom scrie în căsuța (A1,B2) a
tabelului de mai sus, perechea (15,19) cu câștigul maxim 19 al lui P2 subliniat
(am marcat prin subliniere răspunsul optim al lui P2).

P2 B1 B2 B3
P1
A1 (6,6) (15,19) (9,17)
A2 (19,10) (15,15) (12,19)
A3 (21,9) (16,14) (11,11)

P2 B1 B2 B3
P1
A1 (6,6) (15,19) (9,17)
A2 (19,10) (15,15) (12,19)
A3 (21,9) (16,14) (11,11)

2
 P2 B1 B2 B3
P1
A1 (6,6) (15,19) (9,17)
A2 (19,10) (15,15) (12,19)
A3 (21,9) (16,14) (11,11)

Dacă P1 alege A2, atunci urmărim câștigurile lui P2, date de componentele
de pe poziția a doua ale perechilor de pe linia lui A2 (din tabelul de mai sus) și
alegem cea mai mare valoare a acestor câștiguri:
-câștigurile lui P2 de pe linia lui A2 sunt: 10, 15, 19, de unde rezultă că
valoarea maximă a câștigului lui P2 este 19, deoarece: 19 > 10 și 19 > 15, motiv
pentru care subliniem câștigul maxim 19 al lui P2 în cadrul perechii (12,19) din
căsuța (A2,B3) a tabelului.
Deci dacă P1 alege A2, atunci P2 ar trebui să aleagă B3 (pentru care câștigul
său, adică al lui P2 este maxim pe linia lui A2) și vom scrie în căsuța (A2,B3) a
tabelului de mai sus, perechea (12,19) cu câștigul maxim 19 al lui P2 subliniat
(am marcat prin subliniere răspunsul optim al lui P2).

P2 B1 B2 B3
P1
A1 (6,6) (15,19) (9,17)
A2 (19,10) (15,15) (12,19)
A3 (21,9) (16,14) (11,11)

P2 B1 B2 B3
P1
A1 (6,6) (15,19) (9,17)
A2 (19,10) (15,15) (12,19)
A3 (21,9) (16,14) (11,11)

3
 P2 B1 B2 B3
P1
A1 (6,6) (15,19) (9,17)
A2 (19,10) (15,15) (12,19)
A3 (21,9) (16,14) (11,11)

Dacă P1 alege A3, atunci urmărim câștigurile lui P2, date de componentele
de pe poziția a doua ale perechilor de pe linia lui A3 (din tabelul de mai sus) și
alegem cea mai mare valoare a acestor câștiguri:
-câștigurile lui P2 de pe linia lui A3 sunt: 9, 14, 11, de unde rezultă că
valoarea maximă a câștigului lui P2 este 14, deoarece: 14 > 9 și 14 > 11, motiv
pentru care subliniem câștigul maxim 14 al lui P2 în cadrul perechii (16,14) din
căsuța (A3,B2) a tabelului.
Deci dacă P1 alege A3, atunci P2 ar trebui să aleagă B2 (pentru care câștigul
său, adică al lui P2 este maxim pe linia lui A3) și vom scrie în căsuța (A3,B2) a
tabelului de mai sus (16,14) cu câștigul maxim 14 al lui P2 subliniat (am marcat
prin subliniere răspunsul optim al lui P2).

P2 B1 B2 B3
P1
A1 (6,6) (15,19) (9,17)
A2 (19,10) (15,15) (12,19)
A3 (21,9) (16,14) (11,11)

Fie acum jucătorul P2 cu strategiile B1, B2 și B3 (am reluat tabelul mai

devreme obținut):

P2 B1 B2 B3
P1
A1 (6,6) (15,19) (9,17)
A2 (19,10) (15,15) (12,19)
A3 (21,9) (16,14) (11,11)

4
 P2 B1 B2 B3
P1
A1 (6,6) (15,19) (9,17)
A2 (19,10) (15,15) (12,19)
A3 (21,9) (16,14) (11,11)

Dacă P2 alege B1, atunci urmărim câștigurile lui P1, date de componentele
de pe prima poziție ale perechilor de pe coloana lui B1 (din tabelul de mai sus) și
alegem cea mai mare valoare a acestor câștiguri:
-câștigurile lui P1 de pe coloana lui B1 sunt: 6, 19, 21, de unde rezultă că
valoarea maximă a câștigului lui P1 este 21, deoarece: 21 > 6 și 21 > 19, motiv
pentru care subliniem câștigul maxim 21 al lui P1 în cadrul perechii (21,9) din
căsuța (A3,B1) a tabelului.
Deci dacă P2 alege B1, atunci P1 ar trebui să aleagă A3 (pentru care câștigul
său, adică al lui P1 este maxim pe coloana lui B1) și vom scrie în căsuța (A3,B1) a
tabelului de mai sus, perechea (21,9) cu câștigul maxim 21 al lui P1 subliniat.

P2 B1 B2 B3
P1
A1 (6,6) (15,19) (9,17)
A2 (19,10) (15,15) (12,19)
A3 (21,9) (16,14) (11,11)

P2 B1 B2 B3
P1
A1 (6,6) (15,19) (9,17)
A2 (19,10) (15,15) (12,19)
A3 (21,9) (16,14) (11,11)

Dacă P2 alege B2, atunci urmărim câștigurile lui P1, date de componentele
de pe prima poziție ale perechilor de pe coloana lui B2 (din tabelul de mai sus) și
alegem cea mai mare valoare a acestor câștiguri:

5
 P2 B1 B2 B3
P1
A1 (6,6) (15,19) (9,17)
A2 (19,10) (15,15) (12,19)
A3 (21,9) (16,14) (11,11)

-câștigurile lui P1 de pe coloana lui B2 sunt: 15, 15, 16, de unde rezultă că
valoarea maximă a câștigului lui P1 este 16, deoarece: 16 > 15 și 16 > 15, motiv
pentru care subliniem câștigul maxim 16 al lui P1 în cadrul perechii (16,14) din
căsuța (A3,B2) a tabelului.
Deci dacă P2 alege B2, atunci P1 ar trebui să aleagă A3 (pentru care câștigul
său, adică al lui P1 este maxim pe coloana lui B2) și vom scrie în căsuța (A3,B2) a
tabelului de mai sus, perechea (16,14) cu câștigul maxim 16 al lui P1 subliniat.

P2 B1 B2 B3
P1
A1 (6,6) (15,19) (9,17)
A2 (19,10) (15,15) (12,19)
A3 (21,9) (16,14) (11,11)

P2 B1 B2 B3
P1
A1 (6,6) (15,19) (9,17)
A2 (19,10) (15,15) (12,19)
A3 (21,9) (16,14) (11,11)

Dacă P2 alege B3, atunci urmărim câștigurile lui P1, date de componentele
de pe prima poziție ale perechilor de pe coloana lui B3 (din tabelul de mai sus) și
alegem cea mai mare valoare a acestor câștiguri:
-câștigurile lui P1 de pe coloana lui B3 sunt: 9, 12, 11, de unde rezultă că
valoarea maximă a câștigului lui P1 este 12, deoarece: 12 > 9 și 12 > 11, motiv

6
pentru care subliniem câștigul maxim 12 al lui P1 în cadrul perechii (12,19) din
căsuța (A2,B3) a tabelului.
Deci dacă P2 alege B3, atunci P1 ar trebui să aleagă A2 (pentru care câștigul
său, adică al lui P1 este maxim pe coloana lui B3) și vom scrie în căsuța (A2,B3) a
tabelului de mai sus, perechea (12,19) cu câștigul maxim 12 al lui P1 subliniat.

P2 B1 B2 B3
P1
A1 (6,6) (15,19) (9,17)
A2 (19,10) (15,15) (12,19)
A3 (21,9) (16,14) (11,11)

P2 B1 B2 B3
P1
A1 (6,6) (15,19) (9,17)
A2 (19,10) (15,15) (12,19)
A3 (21,9) (16,14) (11,11)

Se obţine aşadar, după procedura de marcare, tabelul de mai sus.

Punctele de echilibru Nash (echilibrul Nash) corespund (corespunde)
căsuțelor/perechilor din acest tabel, care conțin ambele valori (sau ambele
componente) ale lor subliniate:
(A2,B3) și (A3,B2), cu câștigurile (12,19), și respectiv (16,14).

Cum singurele perechi de câştiguri cu două sublinieri sunt „(12,19) şi

(16,14)”, rezultă că (A2,B3) şi (A3,B2) sunt punctele de echilibru ale jocului (în
strategii pure).
(Deci, în aplicaţia analizată, această situaţie apare doar în cazul perechilor de
strategii (A2,B3) şi (A3,B2), care vor reprezenta soluţia Nash a jocului).

Prin urmare, soluția jocului este formată din perechile de strategii (A2,B3) şi
(A3,B2), cu câștigurile (12,19), și respectiv (16,14).

7
 -prin metoda strategiilor dominante, adică prin:

Reducerea strategiilor jocului folosind relații de dominare

Strategia dominată pentru P1 înseamnă o strategie a sa, căreia îi corespund

câștigurile lui P1 cele mai mici. În acest sens, se compară liniile între ele două
câte două.
Strategia dominată pentru P2 înseamnă o strategie a sa, căreia îi corespund
câștigurile lui P2 cele mai mici. În acest sens, se compară coloanele între ele două
câte două.
Cercetăm dacă există strategii dominate printre strategiile pure A1, A2 și
A3, ale jucătorului 1.

Comparăm liniile între ele două câte două, adică strategiile lui P1 între ele
două câte două, astfel:

linia lui A1 cu linia lui A2:

căreia↓ ↓căreia
îi ↓ ↓ îi P2 B1 B2 B3
corespund ↓ ↓ corespund P1
câștigurile ↓ ↓ câștigurile
A1 (6,6) (15,19) (9,17)
lui P1: ↓ ↓ lui P1:
A2 (19,10) (15,15) (12,19)
6 < 19
A3 (21,9) (16,14) (11,11)
15 = 15
9 < 12
↓
[A1 < A2 (strategia A1 este dominată de strategia A2)].

Se observă mai întâi că strategia A2 a jucătorului P1 domină strategia A1

(oricare ar fi strategia de răspuns Bj a lui P2, avem: a2j ≥ a1j, ∀ j = 1,2,3) și scriem
că: A2 > A1.
Deci, pentru jucătorul P1 este preferabil să joace strategia A2, în raport cu
A1, indiferent ce strategie adoptă P2 (B1, B2 sau B3), deoarece avem:
19 = a21 > 6 = a11, 15 = a22 = 15 = a12, 12 = a23 > 9 = a13.
8
 Recunoaştem aici existenţa unei strategii dominate a jucătorului P1, în speţă
strategia A1.

După eliminarea lui A1 (adică a liniei1) din tabelul inițial, care nu afectează
punctele de echilibru și păstrarea în jocul redus a strategiei dominante A2, se
obține tabelulul de mai jos pentru acest joc astfel redus, și anume:
P2 B1 B2 B3
P2 B1 B2 B3
P1
P1
A1 (6,6) (15,19) (9,17)
A2 (19,10) (15,15) (12,19)
A2 (19,10) (15,15) (12,19)
A3 (21,9) (16,14) (11,11)
A3 (21,9) (16,14) (11,11)

linia lui A2 cu linia lui A3:

căreia↓ ↓căreia
îi ↓ ↓ îi P2 B1 B2 B3
corespund ↓ ↓ corespund
P1
câștigurile ↓ ↓ câștigurile
lui P1: ↓ ↓ lui P1:
A2 (19,10) (15,15) (12,19)
19 < 21 A3 (21,9) (16,14) (11,11)
15 < 16
12 > 11
↓[neconcludent]
[nu rezultă nicio concluzie referitoare la strategiile A2 și A3].

Cercetăm dacă există strategii dominate printre strategiile pure B1, B2 și B3

ale jucătorului 2 în cadrul jocului redus de mai sus, definit de matricea din
interiorul tabelului de mai devreme.
↓A
P2 B1 B2 B3
P1
A2 (19,10) (15,15) (12,19)
A3 (21,9) (16,14) (11,11)

9
 Acum, comparăm coloanele (din tabelul de mai sus) între ele două câte
două, adică strategiile lui P2 între ele două câte două, astfel:

coloana lui B1 cu coloana lui B2:

căreia↓ ↓căreia
îi ↓ ↓ îi P2 B1 B2 B3
corespund ↓ ↓ corespund P1
câștigurile ↓ ↓ câștigurile A2 (19,10) (15,15) (12,19)
lui P2: ↓ ↓ lui P2:
A3 (21,9) (16,14) (11,11)
10 < 15
9 < 14
↓
[B1 < B2 (strategia B1 este dominată de strategia B2)].

Observăm că strategia B2 a lui P2 domină strict pe B1 (oricare ar fi strategia

de răspuns Ai a lui P1), deoarece: bi2 > bi1, ∀ i = 2, 3 și scriem că: B2 > B1.
Într-adevăr: 15 = b22 > 10 = b21, 14 = b32 > 9 = b31.
Deci pentru jucătorul P2 este preferabil să joace strategia B2, în raport cu
B1, indiferent ce strategie adoptă P1 (A2 sau A3).
Recunoaştem aici existenţa unei strategii dominate a jucătorului P2, în speţă
strategia B1.
După ce B1 este suprimată și ea (a se vedea matricea „A” de mai jos, ce nu
mai conține coloana1), suprimare care nu afectează punctele de echilibru,
obţinem un tabel restrâns de forma următoare:
↓A
P2 B2 B3 P2 B1 B2 B3
P1 P1
A2 (15,15) (12,19) A2 (19,10) (15,15) (12,19)
A3 (16,14) (11,11) A3 (21,9) (16,14) (11,11)

10
 coloana lui B2 cu coloana lui B3:
căreia↓ ↓căreia
îi ↓ ↓ îi P2 B2 B3
corespund ↓ ↓ corespund
P1
câștigurile ↓ ↓ câștigurile
lui P2: ↓ ↓ lui P2:
A2 (15,15) (12,19)
15 < 19 A3 (16,14) (11,11)
14 > 11
↓
[nu rezultă nicio concluzie referitoare la strategiile B2 și
B3].

În această fază nu vom mai găsi strategii dominate. Urmând procedura de

determinare a răspunsurilor optime, pe linii şi pe coloane, vom obţine marcările
de mai jos.

Jocul astfel redus, cu matricea din tabelul de mai sus, dar și de mai jos se
rezolvă prin metoda echilibrului NASH.

Determinarea punctelor de echilibru Nash ale jocului redus se va face în

modul următor: pentru fiecare jucător şi pentru fiecare strategie a acestuia, se
determină răspunsul optim al celuilalt jucător la respectiva strategie. Pentru a-l
marca, vom sublinia în acea linie/coloană câştigul maxim corespunzător.

↓A
P2 B2 B3
P1
A2 (15,15) (12,19)
A3 (16,14) (11,11)

Fie jucătorul P1 cu strategiile A2 și A3:

11
↓A
P2 B2 B3
P1
A2 (15,15) (12,19)
A3 (16,14) (11,11)

Dacă P1 alege A2, atunci urmărim câștigurile lui P2, date de componentele
de pe poziția a doua ale perechilor de pe linia lui A2 (din tabelul de mai sus) și
alegem cea mai mare valoare a acestor câștiguri:
-câștigurile lui P2 de pe linia lui A2 sunt: 15, 19, de unde rezultă că valoarea
maximă a câștigului lui P2 este 19, deoarece: 19 > 15, motiv pentru care subliniem
câștigul maxim 19 al lui P2 în cadrul perechii (12,19) din căsuța (A2,B3) a
tabelului.
Deci dacă P1 alege A2, atunci P2 ar trebui să aleagă B3 (pentru care câștigul
său, adică al lui P2 este maxim pe linia lui A2) și vom scrie în căsuța (A2,B3) a
tabelului de mai sus, perechea (12,19) cu câștigul maxim 19 al lui P2 subliniat
(am marcat prin subliniere răspunsul optim al lui P2).

↓A
P2 B2 B3
P1
A2 (15,15) (12,19)
A3 (16,14) (11,11)

↓A
P2 B2 B3
P1
A2 (15,15) (12,19)
A3 (16,14) (11,11)

12
↓A
P2 B2 B3
P1
A2 (15,15) (12,19)
A3 (16,14) (11,11)

Dacă P1 alege A3, atunci urmărim câștigurile lui P2, date de componentele
de pe poziția a doua ale perechilor de pe linia lui A3 (din tabelul de mai sus) și
alegem cea mai mare valoare a acestor câștiguri:
-câștigurile lui P2 de pe linia lui A3 sunt: 14, 11, de unde rezultă că valoarea
maximă a câștigului lui P2 este 14, deoarece: 14 > 11, motiv pentru care subliniem
câștigul maxim 14 al lui P2 în cadrul perechii (16,14) din căsuța (A3,B2) a
tabelului.
Deci, dacă P1 alege A3, atunci P2 ar trebui să aleagă B2 (pentru care câștigul
său, adică al lui P2 este maxim pe linia lui A3) și vom scrie în căsuța (A3,B2) a
tabelului de mai sus, perechea (16,14) cu câștigul maxim 14 al lui P2 subliniat
(am marcat prin subliniere răspunsul optim al lui P2).

↓A
P2 B2 B3
P1
A2 (15,15) (12,19)
A3 (16,14) (11,11)

↓A
P2 B2 B3
P1
A2 (15,15) (12,19)
A3 (16,14) (11,11)

Fie acum jucătorul P2 cu strategiile B2 și B3 (am reluat tabelul mai

devreme obținut).

13
↓A
P2 B2 B3
P1
A2 (15,15) (12,19)
A3 (16,14) (11,11)

Dacă P2 alege B2, atunci urmărim câștigurile lui P1, date de componentele
de pe prima poziție ale perechilor de pe coloana lui B2 (din tabelul de mai sus) și
alegem cea mai mare valoare a acestor câștiguri:
-câștigurile lui P1 de pe coloana lui B2 sunt: 15, 16, de unde rezultă că
valoarea maximă a câștigului lui P1 este 16, deoarece: 16 > 15, motiv pentru care
subliniem câștigul maxim 16 al lui P1 în cadrul perechii (16,14) din căsuța (A3,B2)
a tabelului.
Deci dacă P2 alege B2, atunci P1 ar trebui să aleagă A3 (pentru care câștigul
său, adică al lui P1 este maxim pe coloana lui B2) și vom scrie în căsuța (A3,B2) a
tabelului de mai sus, perechea (16,14) cu câștigul maxim 16 al lui P1 subliniat.

↓A
P2 B2 B3
P1
A2 (15,15) (12,19)
A3 (16,14) (11,11)

↓A
P2 B2 B3
P1
A2 (15,15) (12,19)
A3 (16,14) (11,11)

14
↓A
P2 B2 B3
P1
A2 (15,15) (12,19)
A3 (16,14) (11,11)

Dacă P2 alege B3, atunci urmărim câștigurile lui P1, date de componentele
de pe prima poziție ale perechilor de pe coloana lui B3 (din tabelul de mai sus) și
alegem cea mai mare valoare a acestor câștiguri:
-câștigurile lui P1 de pe coloana lui B3 sunt: 12, 11, de unde rezultă că
valoarea maximă a câștigului lui P1 este 12, deoarece: 12 > 11, motiv pentru care
subliniem câștigul maxim 12 al lui P1 în cadrul perechii (12,19) din căsuța (A2,B3)
a tabelului.
Deci dacă P2 alege B3, atunci P1 ar trebui să aleagă A2 (pentru care câștigul
său, adică al lui P1 este maxim pe coloana lui B3) și vom scrie în căsuța (A2,B3) a
tabelului de mai sus, perechea (12,19) cu câștigul maxim 12 al lui P1 subliniat.

↓A
P2 B2 B3
P1
A2 (15,15) (12,19)
A3 (16,14) (11,11)

↓A
P2 B2 B3
P1
A2 (15,15) (12,19)
A3 (16,14) (11,11)

Se obţine aşadar, după procedura de marcare, tabelul de mai sus.

15
 Punctele de echilibru Nash (echilibrul Nash) corespund (corespunde)
căsuțelor/perechilor din acest tabel, care conțin ambele valori (sau ambele
componente) ale lor subliniate:

(A2,B3) și (A3,B2), cu câștigurile (12,19), și respectiv (16,14).

Cum singurele perechi de câştiguri cu două sublinieri sunt „(12,19) şi

(16,14)”, rezultă că (A2,B3) şi (A3,B2) sunt punctele de echilibru ale jocului (în
strategii pure).
(Deci, în aplicaţia analizată, această situaţie apare doar în cazul perechilor de
strategii (A2,B3) şi (A3,B2), care vor reprezenta soluţia Nash a jocului).
Prin urmare, soluția jocului este formată din perechile de strategii (A2,B3) şi
(A3,B2), cu câștigurile (12,19), și respectiv (16,14).
Deci, s-a regăsit soluția jocului obținută, prin neeliminarea strategiilor
dominate.

Rezolvarea simplificată, prin metoda echilibrului NASH:

-determinăm maximele câștigurilor lui P2 de pe liniile primului agent, pe care le

evidențiem prin sublinierea acestora în cadrul perechilor;
-determinăm maximele câștigurilor lui P1 de pe coloanele celui de-al doilea agent, pe
care le evidențiem prin sublinierea acestora în cadrul perechilor;
-perechile din tabel cu ambele componente ale acestora subliniate sunt echilibre NASH.

P2 B1 B2 B3 maximul
câștigurilor lui P2
P1
de pe liniile lui P1
A1 (6,6) (15,19) (9,17) max{6,19,17}=19

A2 (19,10) (15,15) (12,19) max{10,15,19}=19

A3 (21,9) (16,14) (11,11) max{9,14,11}=14

maximul max{6,19,21}=21 max{15,15,16}=16 max{9,12,11}=12
câștigurilor lui
P1 de pe
coloanele lui P2

16
 P2 B1 B2 B3 maximul
câștigurilor lui P2
P1
de pe liniile lui P1
A1 (6,6) (15,19) (9,17) max{6,19,17}=19

A2 (19,10) (15,15) (12,19) max{10,15,19}=19

A3 (21,9) (16,14) (11,11) max{9,14,11}=14

maximul max{6,19,21}=21 max{15,15,16}=16 max{9,12,11}=12
câștigurilor lui
P1 de pe
coloanele lui P2
Punctele de echilibru Nash (echilibrul Nash) corespund (corespunde)
căsuțelor/perechilor din acest tabel, care conțin ambele valori (sau ambele componente) ale
lor subliniate:
(A2,B3) și (A3,B2), cu câștigurile (12,19), și respectiv (16,14).
Cum singurele perechi de câştiguri cu două sublinieri sunt „(12,19) şi (16,14)”, rezultă
că (A2,B3) şi (A3,B2) sunt punctele de echilibru ale jocului (în strategii pure).
(Deci, în aplicaţia analizată, această situaţie apare doar în cazul perechilor de strategii (A2,B3)
şi (A3,B2), care vor reprezenta soluţia Nash a jocului).
Prin urmare, soluția jocului este formată din perechile de strategii (A2,B3) şi (A3,B2), cu
câștigurile (12,19), și respectiv (16,14).

Rezolvarea simplificată, prin metoda strategiilor dominante.

-determinăm maximele câștigurilor lui P2 pe liniile primului agent, pe care le
evidențiem prin sublinierea acestora în cadrul perechilor;
-determinăm maximele câștigurilor lui P1 pe coloanele celui de-al doilea agent, pe care
le evidențiem prin sublinierea acestora în cadrul perechilor;
-perechile din tabel cu ambele componente ale acestora subliniate sunt echilibre NASH.
↓A
P2 B2 B3 maximul
câștigurilor lui P2
P1 de pe liniile lui P1

A2 (15,15) (12,19) max{15,19}=19

A3 (16,14) (11,11) max{14,11}=14

maximul câștigurilor max{15,16}=16 max{12,11}=12
lui P1 de pe coloanele
lui P2

17
↓A
P2 B2 B3 maximul
câștigurilor lui P2
P1 de pe liniile lui P1

A2 (15,15) (12,19) max{15,19}=19

A3 (16,14) (11,11) max{14,11}=14

maximul câștigurilor max{15,16}=16 max{12,11}=12
lui P1 de pe coloanele
lui P2
Punctele de echilibru Nash (echilibrul Nash) corespund (corespunde)
căsuțelor/perechilor din acest tabel, care conțin ambele valori (sau ambele
componente) ale lor subliniate:
(A2,B3) și (A3,B2), cu câștigurile (12,19), și respectiv (16,14).
Cum singurele perechi de câştiguri cu două sublinieri sunt „(12,19) şi
(16,14)”, rezultă că (A2,B3) şi (A3,B2) sunt punctele de echilibru ale jocului (în
strategii pure).
(Deci, în aplicaţia analizată, această situaţie apare doar în cazul perechilor de
strategii (A2,B3) şi (A3,B2), care vor reprezenta soluţia Nash a jocului).
Prin urmare, soluția jocului este formată din perechile de strategii (A2,B3) şi
(A3,B2), cu câștigurile (12,19), și respectiv (16,14).
Deci, s-a regăsit soluția jocului obținută, prin neeliminarea strategiilor
dominate.

Observație: Dacă am fi obținut punctele de echilibru NASH date de

perechile de strategii (A2,B3) şi (A3,B2), cu câștigurile corespunzătoare lor pentru
P1 și P2, și anume: (17,19), respectiv (16,14), atunci din analiza acestor câștiguri,
am fi dedus următoarele:
„perechea de strategii (A2,B3) este de preferat a fi jucată de ambii
parteneri, în locul perechii de strategii (A3,B2), deoarece câștigul 17 al lui P1 prin
perechea (A2,B3) este mai mare (>) decât câștigul 16 al lui P1 prin perechea
(A3,B2), și respectiv câștigul 19 al lui P2 prin perechea (A2,B3) este mai mare (>)
decât câștigul 14 al lui P2 prin perechea (A3,B2)”.

18
 Deci în cazul observației, soluţia jocului este reprezentată de perechea de
strategii (A2,B3) cu câștigul celor doi parteneri, corespunzător ei, dat de (17,19).
Prin urmare, în cazul acestei observații avem un singur echilibru NASH, și
anume: (A2,B3) cu câștigul celor doi parteneri, corespunzător ei, dat de (17,19).

Altă observație: Dacă am fi obținut punctele de echilibru NASH date de

perechile de strategii (A2,B3) şi (A3,B2), cu câștigurile corespunzătoare lor pentru
P1 și P2, și anume: (12,13), respectiv (16,14), atunci din analiza acestor câștiguri,
am fi dedus următoarele:

„perechea de strategii (A3,B2) este de preferat a fi jucată de ambii

parteneri, în locul perechii de strategii (A2,B3), deoarece câștigul 16 al lui P1 prin
perechea (A3,B2) este mai mare (>) decât câștigul 12 al lui P1 prin perechea
(A2,B3), și respectiv câștigul 14 al lui P2 prin perechea (A3,B2) este mai mare (>)
decât câștigul 13 al lui P2 prin perechea (A2,B3)”.

Deci în cazul observației, soluţia jocului este reprezentată de perechea de

strategii (A3,B2) cu câștigul celor doi parteneri, corespunzător ei, dat de (16,14).
Prin urmare, în cazul acestei observații avem un singur echilibru NASH, și
anume: (A3,B2) cu câștigul celor doi parteneri, corespunzător ei, dat de (16,14).

Observație: În cazul problemei date, soluția jocului este formată din

perechile de strategii (A2,B3) şi (A3,B2), cu câștigurile (12,19), și respectiv (16,14).
Din analiza acestor câștiguri, nu putem deduce nicio concluzie referitoare
la preferința de a fi jucată a unei perechi de strategii (din cele două determinate)
de către cei doi parteneri în pofida celeilate, întrucât câștigul 12 al lui P1 prin
perechea (A2,B3) este mai mic (<) decât câștigul 16 al lui P1 prin perechea (A3,B2),
iar câștigul 19 al lui P2 prin perechea (A2,B3) este mai mare (>) decât câștigul 14
al lui P2 prin perechea (A3,B2).
Prin urmare pentru problema dată, avem două echilibre NASH, și anume:
(A2,B3) și (A3,B2), cu câștigurile (12,19), și respectiv (16,14).

19
 Observație: Dacă problema dată ar fi cerut determinarea matricelor de
câștig pentru cei doi jucători, atunci am fi procedat astfel:

↓A (matricea câștigurilor celor doi jucători)

P2 B1 B2 B3
P1
A1 (6,6) (15,19) (9,17)
A2 (19,10) (15,15) (12,19)
A3 (21,9) (16,14) (11,11)

Rezolvare:

𝟔𝟔 𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟗𝟗
H1 = (matricea de câștig a jucătorului 1 (adică a lui P1)) = �𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟏𝟏𝟏𝟏�.
𝟐𝟐𝟐𝟐 𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟏𝟏𝟏𝟏
𝟔𝟔 𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟏𝟏𝟏𝟏
H2 = (matricea de câștig a jucătorului 2 (adică a lui P2)) = �𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟏𝟏𝟏𝟏�.
𝟗𝟗 𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟏𝟏𝟏𝟏

Observație: Dacă problema dată ar fi cerut determinarea sumei

câștigurilor celor doi jucători, atunci procedam astfel:

↓A (matricea câștigurilor celor doi jucători)

P2 B1 B2 B3
P1
A1 (6,6) (15,19) (9,17)
A2 (19,10) (15,15) (12,19)
A3 (21,9) (16,14) (11,11)

-pentru perechea (A1,B1) cu câștigurile (6,6), suma câștigurilor celor doi

jucători este egală cu: 6 + 6 = 12;
-pentru perechea (A1,B2) cu câștigurile (15,19), suma câștigurilor celor doi
jucători este egală cu: 15 + 19 = 34;
.

20
 .
.
-pentru perechea (A3,B2) cu câștigurile (16,14), suma câștigurilor celor doi
jucători este egală cu: 16 + 14 = 30;
-pentru perechea (A3,B3) cu câștigurile (11,11), suma câștigurilor celor doi
jucători este egală cu: 11 + 11 = 22.

Prin urmare, suma câștigurilor celor 2 jucători este arbitrară (sau

generală, sau nenulă, în sensul că asupra sumei câștigurilor celor 2 jucători nu se
impune nicio restricție).

Observație: Jocul bimatriceal înseamnă joc de 2 persoane cu sumă

arbitrară (în sensul că asupra sumei câștigurilor celor 2 jucători nu se impune
nicio restricție (nicio condiție): [(câștigul lui P1) + (câștigul lui P2)] ∈ ℝ, putând
rezulta < 0, = 0, sau > 0) și de tip necooperativ (în sensul că nu există colaborare
între jucători, deci nu este permisă colaborarea între jucători; deci jucătorii iau
decizii în mod independent).
Observație: Jocul bimatriceal este caracterizat de matricea câștigurilor
celor doi jucători, scrisă în cadrul tabelului de mai jos:

P2 B1  Bj  Bn
P1
A1

Ai (aij,bij)

Am

, unde A = {A1, A2, …, Am} = (mulțimea strategiilor primului jucător P1), B =

= {B1, B2, …, Bn} = (mulțimea strategiilor celui de al doilea jucător P2).

În cadrul perechii (aij,bij): aij reprezintă câștigul lui P1, când P1 folosește Ai
și P2 folosește Bj, iar bij reprezintă câștigul lui P2, când P1 folosește Ai și P2 folosește

21
Bj, oricare ar fi i = 1, 2, ..., m, și j = 1, 2, ..., n. În mod evident, suma câștigurilor
celor doi jucători este egală cu aij + bij, oricare ar fi perechea (aij,bij) din cadrul
tabelului de la pagina anterioarăiar aij + bij ∈ ℝ, oricare ar fi (i,j). Deoarece,
elementele tabelului precedent sunt perechi de numere reale care pot fi
determinate prin combinarea a două matrice m×n asociate jucătorilor P1 şi P2,
jocul de două persoane cu sumă arbitrară considerat se numeşte și joc
bimatriceal.
Observație: O combinație de strategii este un echilibru NASH, dacă
fiecare agent își maximizează câștigul, date fiind strategiile folosite de ceilalți
jucători. Deci, o combinație de strategii care conduce la câștigul maxim al fiecărui
jucător se numește echilibru NASH, sau punct de echilibru NASH. Echilibrul
NASH identifică acele combinații de strategii care sunt stabile, în sensul că
fiecare agent este mulțumit cu acțiunea aleasă, date fiind acțiunile celorlați.
Comportamentul generat de un echilibru NASH este de așteptat să persiste în
timp. Noţiunea de punct de echilibru Nash este o generalizare a punctului şa
definit la jocurile matriceale cu sumă nulă.
Observație: Calculul simplificat al echilibrelor NASH:
-determinăm maximele câștigurilor lui P2 de pe liniile primului agent, pe
care le evidențiem prin sublinierea acestora în cadrul perechilor;
-determinăm maximele câștigurilor lui P1 de pe coloanele celui de-al doilea
agent, pe care le evidențiem prin sublinierea acestora în cadrul perechilor;
-perechile din tabel cu ambele componente ale acestora subliniate sunt
echilibre NASH.

Prof. matem. Virginia Atanasiu

22