Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1p Oficiu
[2p] Aplicaţia1: Fie funcţia f: ℝ2 → ℝ, f(x,y) = -x4 + y3 – 3y2 + 32x – 9y - 8, cu x, y ∈ ℝ.
a) Determinaţi derivatele parţiale de ordinul I şi II ale funcţiei f.
b) Determinaţi punctele staţionare (sau critice) ale funcţiei f şi punctele de extrem local
ale acesteia.
↓A
P2 B1 B2 B3
P1
A1 (15,19) (16,14) (15,15)
A2 (6,6) (21,9) (22,10)
A3 (19,17) (11,11) (21,9)
P2 B1 B2 B3
P1
A1 -1 3 2
A2 a 2 2
A3 b 5 1
[3p] Aplicația4: O SA (societate pe acțiuni) are 4 acționari, ce posedă respectiv: 10, 20,
30 și 40% (→ +100%) din acțiuni. Toate deciziile privind activitatea societății se iau cu
majoritate simplă (absolută) [adică se iau cu cel puțin (≥) 51% din acțiunile posedate]. Se
consideră situația din această aplicație ca un joc simplu de 4 persoane, cooperativ/corporatist.
a) Să se determine toate coalițiile câștigătoare. b) Să se determine valoarea Shapley a
celui de al patrulea jucător.
1
Rezolvări:
Aplicaţia1:
cu fxy” = fyx” = 0.
b) Punctele staţionare (sau critice) ale lui f sunt prin definiție soluţiile
sub forma punctelor de coordonate (x,y) ale lui sistemului (S), unde:
2
x=2 x=2
⇔ ⇔ ⇒
𝟐𝟐±√𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟐𝟐±𝟒𝟒 𝟐𝟐+𝟒𝟒 𝟔𝟔 𝟐𝟐−𝟒𝟒 −𝟐𝟐
y1,2 = = y = y1 = = = 3 sau y = y2 = = = -1
𝟐𝟐 𝟐𝟐 𝟐𝟐 𝟐𝟐 𝟐𝟐 𝟐𝟐
= -576 < 0 ⇒ A = (nu este punct de extrem al lui f) = (punct ŞA al lui f).
= 576 > 0 ⇒ B = (punct de extrem al lui f): 𝐟𝐟𝐱𝐱" 𝟐𝟐 (B) = fxx”(B) = -48 < 0 ⇒ B = (punct
de MAX. al lui f).
Concluzii:
3
E(M) < 0 ⇒ M = (nu este punct de extrem al lui f) = (punct ŞA al lui f);
Altfel, raționând:
−𝟒𝟒𝟒𝟒 𝟎𝟎
∆2 = |Hf(A)| = � � = (-𝟒𝟒𝟒𝟒)(12) – (0)(0) = -576 – 0 = -576 < 0 ⇒
𝟎𝟎 𝟏𝟏𝟏𝟏
⇒ A = (nu este punct de extrem al lui f) = (punct ŞA al lui f).
−𝟒𝟒𝟒𝟒 𝟎𝟎
∆2 = |Hf(B)| = � � = (–48)(–12) – (0)(0) = 576 > 0 ⇒ B = (punct
𝟎𝟎 −𝟏𝟏𝟏𝟏
de extrem al lui f): ∆1 = -48 < 0 ⇒ B = (punct de MAX. al lui f).
Concluzii:
Aplicaţia2:
Rezolvare:
i)
↓A
P2 B1 B2 B3
P1
A1 (15,19) (16,14) (15,15)
A2 (6,6) (21,9) (22,10)
A3 (19,17) (11,11) (21,9)
5
-determinăm maximele câștigurilor lui P1 de pe coloanele celui de-al doilea
agent, pe care le evidențiem prin sublinierea acestora în cadrul perechilor;
-perechile din tabel cu ambele componente ale acestora subliniate sunt
echilibre NASH.
↓A
P2 B1 B2 B3 maximul
P1 câștigurilor lui
P2 de pe liniile
lui P1
A1 (15,19) (16,14) (15,15) max{19,14,15}=19
A2 (6,6) (21,9) (22,10) max{6,9,10}=10
A3 (19,17) (11,11) (21,9) max{17,11,9}=17
maximul max{15,6,19}=19 max{16,21,11}=21 max{15,22,21}=22
câștigurilor lui P1
de pe coloanele
lui P2
Prin urmare, soluția jocului este formată din perechile de strategii (A2,B3) și
(A3,B1), cu câștigurile (22,10), și respectiv (19,17).
ii)
6
↓A
P2 B1 B2 B3
P1
A1 (15,19) (16,14) (15,15)
A2 (6,6) (21,9) (22,10)
A3 (19,17) (11,11) (21,9)
Aplicaţia3:
Rezolvare:
a = 4 și b = 0 ⇒
P2 B1 B2 B3 αi
P1
A1 -1=a11 3=a12 2=a13 α1=-1
A2 4=a21 2=a22 2=a23 α2=2
A3 0=a31 5=a32 1=a33 α3=0
βj β1=4 β2=5 β3=2 β=2\α=2
7
α2 = min{a21,a22,a23} = min{4,2,2} = 2 = a22 = a23,
P2 B1 B2 B3 αi
P1
A1 -1=a11 3=a12 2=a13 -1
A2 4=a21 2=a22 2=a23 2=a22=a23
A3 0=a31 5=a32 1=a33 0
βj 4 5 2=a13=a23 β=2\α=2
8
dată de linia2 pe care se află punctul șa a23 = 2
↓
[punctul șa a23 = 2] ⇒ [A2 strategia optimă a lui P1 și B3 strategia optimă a lui P2]
↑
↑
dată de coloana3 pe care se află punctul șa a23 = 2
Aplicația4:
Rezolvare:
Mai întâi, determinăm (?) toate coalițiile T ale jocului considerat. Deci ? = T:
9
T = ∅ T = {1}, T = {1,2}, T = {1,2,3}, T = {1,2,3,4} = N.
T = {2,4},
T = {3,4},
Deci ? = T = „c”:
↓procentul acțiunilor deținute de acționarul 1
T = {1} deține 10% din acțiuni; 10% < 51% evident ⇒ T = {1} = „n”;
T = {2} deține 20% din acțiuni; 20% < 51% evident ⇒ T = {2} = „n”;
T = {3} deține 30% din acțiuni; 30% < 51% evident ⇒ T = {3} = „n”;
T = {4} deține 40% din acțiuni; 40% < 51% evident ⇒ T = {4} = „n”;
T = {1,2} deține (10 + 20)% = 30% < 51% evident ⇒ T = {1,2} = „n”;
T = {1,3} deține (10 + 30)% = 40% < 51% evident ⇒ T = {1,3} = „n”;
T = {1,4} deține (10 + 40)% = 50% < 51% evident ⇒ T = {1,4} = „n”;
T = {2,3} deține (20 + 30)% = 50% < 51% evident ⇒ T = {2,3} = „n”;
10
T = {1,2,3} deține (10 + 20 + 30)% = 60% ≥ 51% evident ⇒ T = {1,2,3} = „c”;
b) ? = 𝛗𝛗𝟒𝟒
(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)!
𝛗𝛗𝐢𝐢 = ∑𝐓𝐓=(𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜ț𝐢𝐢𝐢𝐢), 𝐧𝐧!
, ∀ i = 1,2,3,4, unde:
𝐓𝐓=„c",
𝐢𝐢∈𝐓𝐓
𝐓𝐓\{𝐢𝐢}=„𝐧𝐧"
11
= {2,3,4} =„c”; T = {1,2,3,4} = N = „c”.
-dacă T = {2,4}, atunci T\{4} = {2} = „n”, de unde rezultă că: T = {2,4}
convine;
-dacă T = {3,4}, atunci T\{4} = {3} = „n”, de unde rezultă că: T = {3,4}
convine;
-dacă T = {1,2,4}, atunci T\{4} = {1,2} = „n”, de unde rezultă că: T = {1,2,4}
convine;
-dacă T = {1,3,4}, atunci T\{4} = {1,3} = „n”, de unde rezultă că: T = {1,3,4}
convine;
-dacă T ={2,3,4}, atunci T\{4} = {2,3} = „n”, de unde rezultă că: T = {2,3,4}
convine;
(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)!
?= pentru fiecare T de mai sus, și anume pentru: T = {2,4}, T =
𝐧𝐧!
= {3,4}, T = {1,2,4}, T = {1,3,4} și T ={2,3,4}.
(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟐𝟐−𝟏𝟏)!(𝟒𝟒−𝟐𝟐)!
-pentru T = {2,4} rezultă că t = 2 (n = 4) și astfel: = =
𝐧𝐧! 𝟒𝟒!
12
(𝟏𝟏)!(𝟐𝟐)! (𝟏𝟏)∙(𝟏𝟏∙𝟐𝟐) 𝟏𝟏
= = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑∙𝟒𝟒) = ;
𝟒𝟒! 𝟏𝟏𝟏𝟏
(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟐𝟐−𝟏𝟏)!(𝟒𝟒−𝟐𝟐)!
-pentru T = {3,4} rezultă că t = 2 (n = 4) și astfel: = =
𝐧𝐧! 𝟒𝟒!
(𝟏𝟏)!(𝟐𝟐)! (𝟏𝟏)∙(𝟏𝟏∙𝟐𝟐) 𝟏𝟏
= = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑∙𝟒𝟒) = ;
𝟒𝟒! 𝟏𝟏𝟏𝟏
(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟑𝟑−𝟏𝟏)!(𝟒𝟒−𝟑𝟑)!
-pentru T = {1,2,4} rezultă că t = 3 (n = 4) și astfel: = =
𝐧𝐧! 𝟒𝟒!
(𝟐𝟐)!(𝟏𝟏)! (𝟏𝟏∙𝟐𝟐)∙(𝟏𝟏) 𝟏𝟏
= = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑∙𝟒𝟒) = ;
𝟒𝟒! 𝟏𝟏𝟏𝟏
(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟑𝟑−𝟏𝟏)!(𝟒𝟒−𝟑𝟑)!
-pentru T = {1,3,4} rezultă că t = 3 (n = 4) și astfel: = =
𝐧𝐧! 𝟒𝟒!
(𝟐𝟐)!(𝟏𝟏)! (𝟏𝟏∙𝟐𝟐)∙(𝟏𝟏) 𝟏𝟏
= = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑∙𝟒𝟒) = ;
𝟒𝟒! 𝟏𝟏𝟏𝟏
(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟑𝟑−𝟏𝟏)!(𝟒𝟒−𝟑𝟑)!
-pentru T = {2,3,4} rezultă că t = 3 (n = 4) și astfel: = =
𝐧𝐧! 𝟒𝟒!
(𝟐𝟐)!(𝟏𝟏)! (𝟏𝟏∙𝟐𝟐)∙(𝟏𝟏) 𝟏𝟏
= = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑∙𝟒𝟒) = .
𝟒𝟒! 𝟏𝟏𝟏𝟏
Deci:
(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! 𝟏𝟏 𝟏𝟏 𝟏𝟏 𝟏𝟏 𝟏𝟏 𝟓𝟓
𝛗𝛗𝟒𝟒 = ∑𝐓𝐓=(𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜ț𝐢𝐢𝐢𝐢), = + + + + = .
𝐧𝐧! 𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟏𝟏𝟏𝟏
𝐓𝐓=„c",
𝟒𝟒∈𝐓𝐓
𝐓𝐓\{𝟒𝟒}=„𝐧𝐧"
13