Varianta C

1p Oficiu
[2p] Aplicaţia1: Fie funcţia f: ℝ2 → ℝ, f(x,y) = y4 - 2x3 + 6x2 + 18x – 4y + 9, cu x, y ∈ ℝ.
a) Determinaţi derivatele parţiale de ordinul I şi II ale funcţiei f.
b) Determinaţi punctele staţionare (sau critice) ale funcţiei f şi punctele de extrem local
ale acesteia.

[1,5p] Aplicaţia2: Se consideră un joc bimatriceal cu matricea câștigurilor A ca mai jos:

↓A
P2 B1 B2 B3
P1
A1 (8,3) (2,4) (4,6)
A2 (7,10) (5,11) (9,8)

în care perechile de numere au semnificația (câștigul lui P1, câștigul lui P2). i) Dați exemplu de
strategie dominată pentru unul dintre cei doi jucători. ii) Găsiți un punct de echilibru Nash al
jocului.

[2,5p] Aplicaţia3: Se cunoaște matricea unui joc matriceal cu sumă nulă/antagonist:

P2 B1 B2 B3
P1
A1 3 2 b
A2 5 -1 a
A3 1 3 1

Pentru a = b = 2, determinați un punct șa, strategiile optime și valoarea jocului dat.

[3p] Aplicația4: Fie un joc cooperativ sau corporatist de trei persoane. Să se găsească
partea care revine fiecărui jucător din câștigul total, exprimată prin valoarea Shapley, dacă
câștigurile coalițiilor sunt următoarele (jucătorii au fost codificați cu 1,2,3):
v({1}) = 10, v({2}) = 8, v({3}) = 9, v({1,2}) = 21, v({1,3}) = 20, v({2,3}) = 18, v({1,2,3}) =
= 30.

1
 Rezolvări:

Aplicaţia1:

Rezolvare: (xn)’ = nxn – 1; (x)’ = 1; (c)’ = 0, ∀ c ∈ ℝ; (cE(x))’ = cE’(x), ∀ c ∈

∈ℝ; (f + g)’ = f’ + g’, unde f = f(x), g = g(x).

a) Derivatele parţiale de ordinul I ale lui f sunt:

fx’ = (y4 - 2x3 + 6x2 + 18x – 4y + 9)x’ = -2(3x2) + 6(2x) + 18 = -6x2 + 12x +
+ 18;

fy’ = (y4 - 2x3 + 6x2 + 18x – 4y + 9)y’ = 4y3 - 4.

Derivatele parţiale de ordinul II ale lui f sunt:

𝐟𝐟𝐱𝐱" 𝟐𝟐 = fxx” = (-6x2 + 12x + 18)x’ = -12x + 12,

𝐟𝐟𝐲𝐲" 𝟐𝟐 = fyy” = (4y3 - 4)y’ = 12y2,

fxy” = (-6x2 + 12x + 18)y’ = 0,

fyx” = (4y3 - 4)x’ = 0,

cu fxy” = fyx” = 0.

b) Punctele staţionare (sau critice) ale lui f sunt prin definiție soluţiile sub
forma punctelor de coordonate (x,y) ale lui sistemului (S), unde:

𝟐𝟐±√𝟒𝟒+𝟏𝟏𝟏𝟏
fx’ = 0 -6x2 + 12x + 18 = 0|:(-6) x2 - 2x - 3 = 0 x1,2 =
𝟐𝟐
(S) ⇔ ⇔ ⇔ ⇔
’ 3 3 3 3
fy = 0 4y – 4 = 0|:4 y –1=0 y =1=1

2
 𝟐𝟐±√𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟐𝟐±𝟒𝟒 𝟐𝟐+𝟒𝟒 𝟔𝟔 𝟐𝟐−𝟒𝟒 −𝟐𝟐
x1,2 = = x = x1 = = = 3 sau x = x2 = = = -1
𝟐𝟐 𝟐𝟐 𝟐𝟐 𝟐𝟐 𝟐𝟐 𝟐𝟐
⇔ ⇔ ⇒
y=1 y=1

⇒ discuţia de mai jos:

Cazul (I): x = 3, y = 1 ⇒ (x,y) = (3,1)A;

Cazul (II): x = -1, y = 1 ⇒ (x,y) = (-1,1)B.

A, B = (puncte staţionare (sau critice) ale lui f).

? = (natura lui A): A(3 = x, 1 = y)

𝐟𝐟𝐱𝐱" 𝟐𝟐 (A) = fxx”(A) = -12x + 12 = -12(3) + 12 = -36 + 12 = -24

𝐟𝐟𝐲𝐲" 𝟐𝟐 (A) = fyy”(A) = 12y2 = 12(12) = 12(1) = 12 ⇒ E(A) =
fxy”(A) = 0.

= (-24) x 12 - 02 = -288 < 0 ⇒ A = (nu este punct de extrem al lui f) = (punct ŞA al

lui f).

? = (natura lui B): B(-1 = x, 1 = y):

𝐟𝐟𝐱𝐱" 𝟐𝟐 (B) = fxx”(B) = -12x + 12 = -12(-1) + 12 = 12 + 12 = 24

𝐟𝐟𝐲𝐲" 𝟐𝟐 (B) = fyy”(B) = 12y2 = 12(12) = 12(1) = 12 ⇒ E(B) =
fxy”(B) = 0.

= 24 x 12 - 02 = 288 > 0 ⇒ B = (punct de extrem al lui f): 𝐟𝐟𝐱𝐱" 𝟐𝟐 (B) = fxx”(B) = 24 > 0
⇒ B = (punct de MIN. al lui f).

Am ţinut seama de rezultatul teoretic de mai jos, conform căruia:

„Fie M un punct staţionar sau critic al lui f = f(x,y). Se notează cu:

E(M) = 𝐟𝐟𝐱𝐱" 𝟐𝟐 (M) 𝐟𝐟𝐲𝐲" 𝟐𝟐 (M) – [𝐟𝐟𝐱𝐱𝐱𝐱

"
(M)]2 = fxx”(M) fyy”(M) – [fxy”(M)]2.

3
 Concluzii:

E(M) < 0 ⇒ M = (nu este punct de extrem al lui f) = (punct ŞA al lui f);

E(M) > 0 ⇒ M = (punct de extrem al lui f):

𝐟𝐟𝐱𝐱" 𝟐𝟐 (M) = fxx”(M) > 0 ⇒ M = (punct de MINIM al lui f), respectiv:

𝐟𝐟𝐱𝐱" 𝟐𝟐 (M) = fxx”(M) < 0 ⇒ M = (punct de MAXIM al lui f)”. [E(M) = 0

imposibil]

Altfel, raționând:

? = (natura lui A):

𝐟𝐟𝐱𝐱" 𝟐𝟐 (𝐀𝐀) "

𝐟𝐟𝐱𝐱𝐱𝐱 (𝐀𝐀) −𝟐𝟐𝟐𝟐 𝟎𝟎
Hf(A) = � � =� �;
"
𝐟𝐟𝐲𝐲𝐲𝐲 (𝐀𝐀) 𝐟𝐟𝐲𝐲" 𝟐𝟐 (𝐀𝐀) 𝟎𝟎 𝟏𝟏𝟏𝟏

−𝟐𝟐𝟐𝟐 𝟎𝟎
∆2 = |Hf(A)| = � � = (−𝟐𝟐𝟐𝟐)(12) – (0)(0) = -288 – 0 = -288 < 0 ⇒
𝟎𝟎 𝟏𝟏𝟏𝟏
⇒ A = (nu este punct de extrem al lui f) = (punct ŞA al lui f).

? = (natura lui B):

𝐟𝐟𝐱𝐱" 𝟐𝟐 (𝐁𝐁) "

𝐟𝐟𝐱𝐱𝐱𝐱 (𝐁𝐁) 𝟐𝟐𝟐𝟐 𝟎𝟎
Hf(B) = � � =� �;
"
𝐟𝐟𝐲𝐲𝐲𝐲 (𝐁𝐁) 𝐟𝐟𝐲𝐲" 𝟐𝟐 (𝐁𝐁) 𝟎𝟎 𝟏𝟏𝟏𝟏

𝟐𝟐𝟐𝟐 𝟎𝟎
∆2 = |Hf(B)| = � � = (24)(2) – (0)(0) = 288 > 0 ⇒ B = (punct de
𝟎𝟎 𝟏𝟏𝟏𝟏
extrem al lui f): ∆1 = 24 >0 ⇒ B = (punct de MIN. al lui f).

Am ținut seama de:

Rezultat teoretic, conform căruia:

4
 „Fie M un punct staţionar sau critic al lui f = f(x,y). Se notează cu:

𝐟𝐟𝐱𝐱" 𝟐𝟐 (𝐌𝐌) "

𝐟𝐟𝐱𝐱𝐱𝐱 (𝐌𝐌)
Hf(M) = � " � = (matricea Hessiană a lui f,
𝐟𝐟𝐲𝐲𝐲𝐲 (𝐌𝐌) 𝐟𝐟𝐲𝐲" 𝟐𝟐 (𝐌𝐌)
calculată în M), iar cu:

∆1 = 𝐟𝐟𝐱𝐱" 𝟐𝟐 (𝐌𝐌), respectiv cu: ∆2 = |Hf(M)|

minorii principali ai lui Hf(M).

Concluzii:

∆2 < 0 ⇒ M = (nu este punct de extrem al lui f) = (punct ŞA al lui

f);
∆2 > 0 ⇒ M = (este punct de extrem al lui f):

∆1 > 0 ⇒ M = (punct de MINIM al lui f), respectiv:

∆1 < 0 ⇒ M = (punct de MAXIM al lui f)”. [∆2 = 0 imposibil]

Aplicaţia2:

Rezolvare:

↓A
P2 B1 B2 B3
P1
A1 (8,3) (2,4) (4,6)
A2 (7,10) (5,11) (9,8)

i) Observăm că strategia B2 a lui P2 domină strict pe B1 (oricare

ar fi strategia de răspuns Ai a lui P1), deoarece: bi2 > bi1, ∀ i = 1, 2 și
scriem că: B2 > B1.
Într-adevăr: 4 = b12 > 3 = b11, 11 = b22 > 10 = b21.

5
 Deci pentru jucătorul P2 este preferabil să joace strategia B2 în
raport cu B1, indiferent ce strategie adoptă P1 (A1 sau A2).
Recunoaştem aici existenţa unei strategii dominate a jucătorului
P2, în speţă strategia B1.

ii) După eliminarea lui B1, care nu afectează punctele de

echilibru, obţinem un tabel restrâns de forma următoare:

↓A
P2 B2 B3
P1
A1 (2,4) (4,6)
A2 (5,11) (9,8)

Calculul echilibrelor NASH:

-determinăm maximele câștigurilor lui P2 de pe liniile primului agent, pe care le
evidențiem prin sublinierea acestora în cadrul perechilor;
-determinăm maximele câștigurilor lui P1 de pe coloanele celui de-al doilea agent, pe
care le evidențiem prin sublinierea acestora în cadrul perechilor;
-perechile din tabel cu ambele componente ale acestora subliniate sunt echilibre NASH

↓A
P2 B2 B3 maximul câștigurilor
lui P2 de pe liniile lui
P1
P1
A1 (2,4) (4,6) max{4,6}=6

A2 (5,11) (9,8) max{11,8}=11

maximul max{2,5}=5 max{4,9}=9

câștigurilor lui P1
de pe coloanele lui
P2

Se obţine aşadar, după procedura de marcare, tabelul de mai sus.

6
 Punctele de echilibru Nash (echilibrul Nash) corespund
(corespunde) căsuțelor/perechilor din acest tabel, care conțin ambele
valori (sau ambele componente) ale lor subliniate:

(A2,B2), cu câștigul (5,11).

Cum singura pereche de câştiguri cu două sublinieri este

„(5,11)”, rezultă că (A2,B2) este punctul de echilibru NASH al jocului
(în strategii pure).
(Deci, în aplicaţia analizată, această situaţie apare doar în cazul
perechii de strategii (A2,B2), care va reprezenta soluţia Nash a jocului).

Prin urmare, soluția jocului este perechea de strategii (A2,B2), cu

câștigul (5,11).

Aplicaţia3:

Rezolvare:

a=b=2⇒

P2 B1 B2 B3 αi
P1
A1 3=a11 2=a12 2=a13 α1=2
A2 5=a21 -1=a22 2=a23 α2=-1
A3 1=a31 3=a32 1=a33 α3=1
βj β1=5 β2=3 β3=2 β=2\α=2

? = αi = min{ai1,ai2,ai3}, i =1,2,3 (←minimul pe fiecare linie „i” din din matricea

jocului):

α1 = min{a11,a12,a13} = min{3,2,2} = 2 = a12 = a13,

7
 α2 = min{a21,a22,a23} = min{5,-1,2} = -1 = a22,

α3 = min{a31,a32,a33} = min{1,3,1} = 1 = a31 = a33.

Valoarea inferioară (valoarea maximin/valoarea maxmin) a jocului este:

α = max{α1, α2, α3} = max{2,-1,1} = 2 = α1 = a12 = a13.

? = βj = max{a1j,a2j,a3j}, j = 1,2,3 (←maximul pe fiecare coloană „j” din
matricea jocului):

β1 = max{a11,a21,a31} = max{3,5,1} = 5 = a21,

β2 = max{a12,a22,a32} = max{2,-1,3} = 3 = a32,

β3 = max{a13,a23,a33} = max{2,2,1} = 2 = a13 = a23.

Valoarea superioară (valoarea minimax/valoareaminmax) a jocului este:

β = min{β1, β2, β3} = min{5,3,2} = 2 = β3 = a13 = a23.

P2 B1 B2 B3 αi
P1
A1 3=a11 2=a12 2=a13 2=a12=a13
A2 5=a21 -1=a22 2=a23 -1
A3 1=a31 3=a32 1=a33 1
βj 5 3 2=a13=a23 β=2\α=2

[α = 2 = α1 (= a12 = a13)] = [β = 2 = β3 (= a13 = a23)] ⇒ [jocul dat are punct

şa], iar punctul şa al jocului dat este a13 = 2 (a12 nu este punct șa, întrucât nu apare
la β; a12 apare numai la α; pentru a fi punct șa, a12 trebuia să apară atât la α, cât
și la β; analog, a23 nu este punct șa, întrucât nu apare la α; a23 apare numai la β;
pentru a fi punct șa, a23 trebuia să apară atât la α, cât și la β).

8
 dată de linia1 pe care se află punctul șa a13 = 2
↓
[punctul șa a13 = 2] ⇒ [A1 strategia optimă a lui P1 și B3 strategia optimă a lui P2]
↑
↑
dată de coloana3 pe care se află punctul șa a13 = 2

Valoarea jocului dat, notată cu v este: v = α = β = 2 și reprezintă valoarea

maximă a câștigului (minim) al lui P1, și în același timp valoarea minimă a
pierderii (maxime) a lui P2, dacă se utilizează strategiile optime (optimale) A1 de
către P1 și B3 de către P2.
([v = 2 > 0] ⇒ [câștigă P1, adică maximizantul])

Aplicația4:

Rezolvare:

n = (numărul tuturor jucătorilor) = 3; N = (mulțimea tuturor jucătorilor) =

= {1,2,…,n} = {1,2,3}. ? = v:

Conform enunțului problemei, avem că:

coalițiile jocului considerat

T ∅ {1} {2} {3} {1,2} {1,3} {2,3} N

v(T) 0 10 8 9 21 20 18 30

? = 𝛗𝛗𝐢𝐢 (v) = (valoarea Shapley pentru jucătorul i în jocul definit de <N,v>),

i = 1,2,3.

? = 𝛗𝛗𝟏𝟏 (v) = (partea ce i se atribuie jucătorului 1 din câștigul total v(N) =

9
 (𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)!
= 30) = ∑𝐓𝐓=(𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜ț𝐢𝐢𝐢𝐢), [𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟏𝟏})], unde t = (numărul jucătorilor
𝐧𝐧!
𝟏𝟏∈𝐓𝐓
din T), iar conform celor de mai devreme n = 3.

? = T = (coaliție), a.î. 1 ∈ T:
(adică determinăm coalițiile T care conțin jucătorul 1)

T = {1}; T = {1,2}; T = {1,3}; T= {1,2,3} = N.

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)!
? = [𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟏𝟏})] pentru fiecare T de mai sus, și anume
𝐧𝐧!
pentru: T = {1}; T = {1,2}; T = {1,3}; T= {1,2,3} = N.

-pentru T = {1} rezultă că t = 1 (n = 3) și astfel:

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟏𝟏−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟏𝟏)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟏𝟏})] = [𝐯𝐯({𝟏𝟏}) − 𝐯𝐯(∅)] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!

(𝟎𝟎)!(𝟐𝟐)! (𝟏𝟏)∙(𝟏𝟏∙𝟐𝟐) 𝟏𝟏𝟏𝟏

= [10 - 0] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)
(10) = ;
𝟑𝟑! 𝟑𝟑

-pentru T = {1,2} rezultă că t = 2 (n = 3) și astfel:

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟐𝟐−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟐𝟐)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟏𝟏})] = [𝐯𝐯({𝟏𝟏, 𝟐𝟐}) − 𝐯𝐯({𝟐𝟐})] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!

(𝟏𝟏)!(𝟏𝟏)! (𝟏𝟏)∙(𝟏𝟏) 𝟏𝟏𝟏𝟏

= [21 - 8] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)(13) = ;
𝟑𝟑! 𝟔𝟔

-pentru T = {1,3} rezultă că t = 2 (n = 3) și astfel:

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟐𝟐−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟐𝟐)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟏𝟏})] = [𝐯𝐯({𝟏𝟏, 𝟑𝟑}) − 𝐯𝐯({𝟑𝟑})] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!
(𝟏𝟏)!(𝟏𝟏)! (𝟏𝟏)∙(𝟏𝟏) 𝟏𝟏𝟏𝟏
= [20 - 9] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)(11) = ;
𝟑𝟑! 𝟔𝟔

-pentru T = {1,2,3} = N rezultă că t = 3 (n = 3) și astfel:

10
 (𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟑𝟑−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟑𝟑)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟏𝟏})] = [𝐯𝐯(𝐍𝐍) − 𝐯𝐯({𝟐𝟐, 𝟑𝟑})] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!
(𝟐𝟐)!(𝟎𝟎)! (𝟏𝟏∙𝟐𝟐)∙(𝟏𝟏) 𝟏𝟏𝟏𝟏
= [30 - 18] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)
(12) = = 4.
𝟑𝟑! 𝟑𝟑

Deci:

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! 𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟏𝟏𝟏𝟏

𝛗𝛗𝟏𝟏 (v) = ∑𝐓𝐓=(𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜ț𝐢𝐢𝐢𝐢), [𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟏𝟏})] = + + +4=
𝐧𝐧! 𝟑𝟑 𝟔𝟔 𝟔𝟔
𝟏𝟏∈𝐓𝐓
𝟐𝟐𝟐𝟐+𝟏𝟏𝟏𝟏+𝟏𝟏𝟏𝟏+𝟐𝟐𝟐𝟐 𝟔𝟔𝟔𝟔 𝟑𝟑𝟑𝟑
= = = .
𝟔𝟔 𝟔𝟔 𝟑𝟑

(𝛗𝛗𝟏𝟏 (v) = (valoarea Shapley pentru jucătorul 1 în jocul definit de <N,v>) =

= (partea ce i se atribuie jucătorului 1 din câștigul total v(N) = 30)

? = 𝛗𝛗𝟐𝟐 (v) = (partea ce i se atribuie jucătorului 2 din câștigul total v(N) =

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)!
= 30) = ∑𝐓𝐓=(𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜ț𝐢𝐢𝐢𝐢), [𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟐𝟐})], unde t = (numărul jucătorilor
𝐧𝐧!
𝟐𝟐∈𝐓𝐓
din T), iar conform celor de mai devreme n = 3.

? = T = (coaliție), a.î. 2 ∈ T:
(adică determinăm coalițiile T care conțin jucătorul 2)

T = {2}; T = {1,2}; T = {2,3}; T= {1,2,3} = N.

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)!
? = [𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟐𝟐})] pentru fiecare T de mai sus, și anume
𝐧𝐧!
pentru: T = {2}; T = {1,2}; T = {2,3}; T= {1,2,3} = N.

-pentru T = {2} rezultă că t = 1 (n = 3) și astfel:

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟏𝟏−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟏𝟏)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟐𝟐})] = [𝐯𝐯({𝟐𝟐}) − 𝐯𝐯(∅)] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!

(𝟎𝟎)!(𝟐𝟐)! (𝟏𝟏)∙(𝟏𝟏∙𝟐𝟐) 𝟖𝟖
= [8 - 0] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)
(8) = ;
𝟑𝟑! 𝟑𝟑

11
 -pentru T = {1,2} rezultă că t = 2 (n = 3) și astfel:

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟐𝟐−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟐𝟐)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟐𝟐})] = [𝐯𝐯({𝟏𝟏, 𝟐𝟐}) − 𝐯𝐯({𝟏𝟏})] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!
(𝟏𝟏)!(𝟏𝟏)! (𝟏𝟏)∙(𝟏𝟏) 𝟏𝟏𝟏𝟏
= [21 - 10] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)(11) = ;
𝟑𝟑! 𝟔𝟔

-pentru T = {2,3} rezultă că t = 2 (n = 3) și astfel:

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟐𝟐−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟐𝟐)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟐𝟐})] = [𝐯𝐯({𝟐𝟐, 𝟑𝟑}) − 𝐯𝐯({𝟑𝟑})] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!
(𝟏𝟏)!(𝟏𝟏)! (𝟏𝟏)∙(𝟏𝟏) 𝟗𝟗 𝟑𝟑
= [18 - 9] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)(9) = = ;
𝟑𝟑! 𝟔𝟔 𝟐𝟐

-pentru T = {1,2,3} = N rezultă că t = 3 (n = 3) și astfel:

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟑𝟑−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟑𝟑)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟐𝟐})] = [𝐯𝐯(𝐍𝐍) − 𝐯𝐯({𝟏𝟏, 𝟑𝟑})] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!
(𝟐𝟐)!(𝟎𝟎)! (𝟏𝟏∙𝟐𝟐)∙(𝟏𝟏) 𝟏𝟏𝟏𝟏
= [30 - 20] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)
(10) = .
𝟑𝟑! 𝟑𝟑

Deci:

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! 𝟖𝟖 𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟗𝟗 𝟏𝟏𝟏𝟏

𝛗𝛗𝟐𝟐 (v) = ∑𝐓𝐓=(𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜ț𝐢𝐢𝐢𝐢), [𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟐𝟐})] = + + + =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑 𝟔𝟔 𝟔𝟔 𝟑𝟑
𝟐𝟐∈𝐓𝐓
𝟏𝟏𝟏𝟏+𝟏𝟏𝟏𝟏+𝟗𝟗+𝟐𝟐𝟐𝟐 𝟓𝟓𝟓𝟓 𝟐𝟐𝟐𝟐
= = = .
𝟔𝟔 𝟔𝟔 𝟑𝟑

(𝛗𝛗𝟐𝟐 (v) = (valoarea Shapley pentru jucătorul 2 în jocul definit de <N,v>) =

= (partea ce i se atribuie jucătorului 2 din câștigul total v(N) = 30)

? = 𝛗𝛗𝟑𝟑 (v) = (partea ce i se atribuie jucătorului 3 din câștigul total v(N) =

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)!
= 30) = ∑𝐓𝐓=(𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜ț𝐢𝐢𝐢𝐢), [𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟑𝟑})], unde t = (numărul jucătorilor
𝐧𝐧!
𝟑𝟑∈𝐓𝐓
din T), iar conform celor de mai devreme n = 3.

12
 ? = T = (coaliție), a.î. 3 ∈ T:
(adică determinăm coalițiile T care conțin jucătorul 3)

T = {3}; T = {1,3}; T = {2,3}; T= {1,2,3} = N.

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)!
? = [𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟑𝟑})] pentru fiecare T de mai sus, și anume
𝐧𝐧!
pentru: T = {3}; T = {1,3}; T = {2,3}; T= {1,2,3} = N.

-pentru T = {3} rezultă că t = 1 (n = 3) și astfel:

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟏𝟏−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟏𝟏)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟑𝟑})] = [𝐯𝐯({𝟑𝟑}) − 𝐯𝐯(∅)] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!

(𝟎𝟎)!(𝟐𝟐)! (𝟏𝟏)∙(𝟏𝟏∙𝟐𝟐) 𝟗𝟗
= [9 - 0] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)
(9) = = 3;
𝟑𝟑! 𝟑𝟑

-pentru T = {1,3} rezultă că t = 2 (n = 3) și astfel:

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟐𝟐−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟐𝟐)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟏𝟏})] = [𝐯𝐯({𝟏𝟏, 𝟑𝟑}) − 𝐯𝐯({𝟏𝟏})] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!
(𝟏𝟏)!(𝟏𝟏)! (𝟏𝟏)∙(𝟏𝟏) 𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟓𝟓
= [20 - 10] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)(10) = = ;
𝟑𝟑! 𝟔𝟔 𝟑𝟑

-pentru T = {2,3} rezultă că t = 2 (n = 3) și astfel:

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟐𝟐−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟐𝟐)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟑𝟑})] = [𝐯𝐯({𝟐𝟐, 𝟑𝟑}) − 𝐯𝐯({𝟐𝟐})] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!
(𝟏𝟏)!(𝟏𝟏)! (𝟏𝟏)∙(𝟏𝟏) 𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟓𝟓
= [18 - 8] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)(10) = = ;
𝟑𝟑! 𝟔𝟔 𝟑𝟑

-pentru T = {1,2,3} = N rezultă că t = 3 (n = 3) și astfel:

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! (𝟑𝟑−𝟏𝟏)!(𝟑𝟑−𝟑𝟑)!
[𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟑𝟑})] = [𝐯𝐯(𝐍𝐍) − 𝐯𝐯({𝟏𝟏, 𝟐𝟐})] =
𝐧𝐧! 𝟑𝟑!
(𝟐𝟐)!(𝟎𝟎)! (𝟏𝟏∙𝟐𝟐)∙(𝟏𝟏) 𝟗𝟗
= [30 - 21] = (𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑)
(9) = = 3.
𝟑𝟑! 𝟑𝟑

13
 Deci:

(𝐭𝐭−𝟏𝟏)!(𝐧𝐧−𝐭𝐭)! 𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟏𝟏𝟏𝟏

𝛗𝛗𝟑𝟑 (v) = ∑𝐓𝐓=(𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜ț𝐢𝐢𝐢𝐢), [𝐯𝐯(𝐓𝐓) − 𝐯𝐯(𝐓𝐓\{𝟑𝟑})] = 3 + + +3=
𝐧𝐧! 𝟔𝟔 𝟔𝟔
𝟑𝟑∈𝐓𝐓
𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟏𝟏𝟏𝟏+𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟐𝟐𝟐𝟐
=6+2 =6+ = = .
𝟔𝟔 𝟑𝟑 𝟑𝟑 𝟑𝟑

(𝛗𝛗𝟑𝟑 (v) = (valoarea Shapley pentru jucătorul 3 în jocul definit de <N,v>) =

= (partea ce i se atribuie jucătorului 3 din câștigul total v(N) = 30)

Observație: ? = 𝛗𝛗(v) = (valoarea Shapley a jocului cooperativ sau

𝟑𝟑𝟑𝟑 𝟔𝟔𝟔𝟔 𝟐𝟐𝟐𝟐
corporatist de 3 persoane (jucători) dat) = (𝛗𝛗𝟏𝟏 (v), 𝛗𝛗𝟐𝟐 (v), 𝛗𝛗𝟑𝟑 (v)) = ( = , =
𝟑𝟑 𝟔𝟔 𝟑𝟑
𝟓𝟓𝟓𝟓 𝟐𝟐𝟐𝟐
= , ), cu:
𝟔𝟔 𝟑𝟑

𝟑𝟑𝟑𝟑 𝟐𝟐𝟐𝟐 𝟐𝟐𝟐𝟐 𝟑𝟑𝟑𝟑+𝟐𝟐𝟐𝟐+𝟐𝟐𝟐𝟐 𝟑𝟑𝟑𝟑+𝟓𝟓𝟓𝟓 𝟗𝟗𝟗𝟗

𝛗𝛗𝟏𝟏 (v) + 𝛗𝛗𝟐𝟐 (v) + 𝛗𝛗𝟑𝟑 (v) = + + = = = = 30 = v(N).
𝟑𝟑 𝟑𝟑 𝟑𝟑 𝟑𝟑 𝟑𝟑 𝟑𝟑

Prof. matem. Virginia Atanasiu.

14