Primitive.

Teste de evaluare

Testul 1. (pag.192)
O1. Fie funcţiile f, g : R → R, f (x) = ex sin x, g(x) = ex cos x. Să se arate că: a) f este
primitivă a funcţiei f + g; b) g este primitivă a funcţiei g − f .
Rezolvare. a) f este derivabilă pe R şi f ′ (x) = ex sin x + ex cos x = f (x) + g(x), deci f este
primitivă a funcţiei f + g b) g este derivabilă pe R şi g ′ (x) = ex cos x − ex sin x = g(x) − f (x),
deci g este primitivă a funcţiei g − f .
O2. Se consideră funcţiile
 2 
2

2

x
f, F : (0, ∞) → R, f (x) = x − 1 ln x, F (x) = x ax − 1 ln x − x −b
9

Să se determine constantele a, b ∈ R astfel ı̂ncât F să fie o primitivă a lui f pe (0, ∞).
Rezolvare. Funcţia F este derivabilă pe (0, ∞). Trebuie ca F ′ (x) = f (x), ∀x > 0. Avem
 
′ 2 1
x2 + b − 1


F (x) = 3ax − 1 ln x + a −
3
1
Rezultă 3a = 1 ⇒ a = ⇒ b = 1.
3
O3. Să se determine mulţimea primitivelor pentru f : D → R, dacă: a) f (x) = (x − 1)2 (x +
1 √
1), x ∈ R; b) f (x) = 2 − x x, x > 1; c) f (x) = x2 ex , x ∈ R.
9x
x4 x3 x2
Z
3 2
Rezolvare. a) Efectuând calculele, f (x) = x −x −x+1. Atunci f (x)dx = − − +
4 3 2
5
1 3  x − 13  x 2
 
1 3x − 1
Z
1 1 3
x+C b) Avem f (x) = · 2 1 −x 2 . Atunci f (x)dx = · ln  1 − 5 = ln −
9 x −
Z 9 9 2 x + 3 2
6 3x + 1
2 2√
Z Z
2 x ′
x x + C c) f (x)dx = x (e ) dx = x e − 2 xe dx = x e − 2xe + 2ex + C =
2 x x 2 x x
5
= ex (x2 − 2x + 2) + C

Testul 2. (pag. 193) (

2x + 3, x≥0
O1. Să se arate că funcţia f : R → R, f (x) = √ 2 admite primitive
x + 6x + 9, x < 0
pe R şi să se determine primitiva F care verifică relaţia F (0) + F (−3) = −4, 5.
Rezolvare. f este continuă pe R∗ . Avem lim f (x) = lim (2x + 3) = 3, lim f (x) =
x↘0 x↘0 x↗0
√
lim x2 + 6x + 9 = 3, f (0) = 3, deci f este continuă ı̂n x = 0. Rezultă că f este con-
x↗0

2x + 3, x ≥ 0

tinuă pe R, deci admite primitive. Funcţia f se mai scrie f (x) = x + 3, x ∈ (−3, 0) . O

−x − 3, x ≤ −3

primitivă a lui f este de forma
 2
x 2 + 3x + c1 ,
 x≥0
x

F (x) = 2 + 3x + c2 , x ∈ (−3, 0)
2
− x − 3x + c , x ≤ −3



3
2
Din continuitatea funcţiei F ı̂n punctele x = 0, x = −3 rezultă c1 = c2 , c2 = 9 + c3 . Făcând
c3 = c rezultă c1 = c2 = 9 + c. Atunci
 2

 x + 3x + 9 + c, x ≥ 0
 x2

F (x) = 2 + 3x + 9 + c, x ∈ (−3, 0)
2
− x − 3x + c,


x ≤ −3

2
Din F (0) + F (−3) = 4, 5 rezultă c = −9. Atunci
 2

 x + 3x, x≥0
 x2

F (x) = 2 + 3x, x ∈ (−3, 0)
2
− x − 3x − 9, x ≤ −3



2
O2. Să se demonstreze ı̂n două moduri că funcţia f : (1, ∞) → R, f (x) = ln(1 + ln x) este
1
o primitivă a funcţiei g : (1, ∞) → R, g(x) = .
x(1 + ln x)
Rezolvare.
1 1 1
Metoda 1. Funcţia f este derivabilă şi f ′ (x) = (ln(1 + ln x))′ = · = .
1 + ln x x x(1 + ln x)
1
Metoda 2. Folosim schimbarea de variabilă. Notăm ln x = t ⇒ dx = dt. Atunci
Z x
1
I(t) = dt = ln(1 + t) + C ⇒ I(x) = ln(1 + ln x) + C. Luând constanta egală cu 0, rezultă
1+t
că f este o primitivă a lui g. Z
x+2
O3. Să se determine integralele nedefinite: a) √ dx, x ∈ R
Z x2 + 1
b) (x + 2)ex dx, x ∈ R
Z
c) sin x cos xdx, x ∈ R
Rezolvare.
Z
x+2
Z
x
Z
2 √  √ 
a) √ dx = √ dx + √ dx = x2 + 1 + 2 ln x + x2 + 1 + C
Z x2 + 1 Z x2 + 1 x2 + 1 Z
b) (x+2)ex dx = (x+2)(ex )′ dx = (x+2)ex − ex dx = (x+2)ex −ex +C = (x+1)ex +C
1 − cos 2x
Z Z
1 cos 2x
c) sin x cos xdx = sin 2xdx = · +C =− +C
2 2 2 4

Testul 3. (pag. 193)

O1. Fie f, g : R → R, f (x) = x2 + ax, g(x) = bxf (x). Să se determine a, b ∈ R pentru
care funcţia g este o primitivă a funcţiei f .
Rezolvare.
Avem g(x) = bx3 + abx2 . Funcţia g este derivabilă pe R şi g ′ (x) = 3bx2 + 2abx. Rezultă
1
3b = 1, 2ab = a ⇒ b = , a = 0.
3 
(1 − x)2 · e−x , x ∈ (−∞, 1]
O2. Să se arate că f : R → R, f (x) = ln2 x admite primitive pe
 , x ∈ (1, ∞)
x
−2(e + 3)
R şi să se determine primitiva F care verifică relaţia F (e) + F (0) = .
3e
 Rezolvare.
Funcţia este continuă pe R∗ . Limitele laterale şi valoarea funcţiei ı̂n punctul x = 1 sunt
egale cu 0, deci f este continuă pe R. O primitivă a funcţiei f este forma
(
F1 (x) + c1 , x ≤ 1
F (x) =
F2 (x) + c2 , x > 1

unde
Z Z Z
2 −x −x ′ 2 −x
F1 (x) = (1 − x) e dx = − 2
(1 − x) (e ) dx = −(1 − x) e −2 (1 − x)(e−x )′ dx =
Z
2 −x −x
= −(1 − x) e − 2(1 − x)e +2 e−x dx = −e−x (x2 − 4x + 5)

iar
ln2 x ln3 x
Z
F2 (x) = dx =
x 3
Rezultă 
−e−x (x2 − 4x + 5) + c1 , x ≤ 1
F (x) = ln3 x
 + c2 , x>1
3
Din continuitatea funcţiei F ı̂n x = 1 rezultă −2e−1 + c1 = c2 . Pentru c2 = c rezultă
2

−e−x (x2 − 4x + 5) + + c, x ≤ 1

F (x) = 3
e
ln x
+ c, x>1


3
−2(e + 3) 2e − 2
Din condiţia F (e) + F (0) = rezultă c = . Deci
3e e

−e−x (x2 − 4x + 5) + 2, x ≤ 1
F (x) = ln3 x 2e − 2
 + , x>1
3 e
ZO3. Să se calculeze:
a) (sin x + cos x)2 dx, x ∈ R;
Z √  
4 − 25x2 + 1 2 2
b) dx, x ∈ − , ;
Z 4 − 25x2 5 5
1 h π i
c) 4
dx, x ∈ 0, .
cos x 4
ZRezolvare. Z
2 cos 2x
a) (sin x + cos x) dx = (1 + sin 2x)dx = x − +C
Z √ 2
4 − 25x2 + 1 2 − 5x
Z Z
1 1 1 5x 1
b) 2
dx = √ dx + 2
dx = arcsin + ln +C
4 − 25x 4 − 25x 2 4 − 25x 5 2 20 2 + 5x
sin2 x + cos2 x tan3 x
Z Z Z Z
1 2 1 1
c) dx = dx = tan x · dx + dx = + tan x + C
cos4 x cos4 x cos2 x cos2 x 3