Deci si limita ceruta este 1, conform teoremei Cesaro-Stolz.
Problema 2. Daca A este idempotenta, atunci si I − A este idempo-
tenta (verificarea este imediata). Deci matricile idempotente din Mk (Zn ) pot fi grupate in perechi de forma (A, I − A). Daca A = I − A, atunci ar rezulta ca 2 este inversabil in Zn si fie u inversul sau. Atunci A = uI, si cum A2 = A, rezulta ca u2 I = uI, rezulta ca u2 = u, deci u = 1, si deci n = 1, contradictie. Deci A 6= I − A si concluzia rezulta imediat.
Problema 3. Fie X inversa matricii I +A+AB. Atunci X(I +A+AB) =
I. Calculand XA(I +B +BC) = X(A+AB +I) = I, se constata ca XA este inversa matricii I + B + BC. Apoi XAB(I + C + CA) = X(AB + I + A) = I, deci XAB este inversa matricii I + C + CA. Deci suma dorita este X + XA + XAB = X(I + A + AB) = I.
Problema 4. Deoarece an nu are subsiruri convergente la 0, rezulta
ca exista ε > 0, astfel incat, de la un rang incolo, toti termenii sunt mai mari decat ε (negarea acestui fapt ar insemna chiar existenta unui subsir convergent la 0). Apoi lim(bn+1 − bn ) = 0, rezulta ca de la un rang incolo bn+1 < bn + ε. Se alege n0 mai mare decat ambele ranguri de mai sus, si deci pentru n ≥ n0 este adevarat ca bn+1 < bn + an . Notand cu xn sirul a carui limita se cere in problema, se obtine ca pentru n ≥ n0 , are loc relatia bn0 +1 bn0 +2 bn 1 W xn = W · · · ... · · < , an0 + bn0 an0 +1 + bn0 +1 an−1 + bn−1 an + bn an + b n
1 unde W este un produs finit de termeni. Daca se noteaza cu yn = W/(an +bn ), atunci lim yn = 0 si 0 < xn < yn . Conform lemei clestelui, lim xn = 0.