P. 1
Formule de Geometrie Analiticã 1. Coordonate Carteziene

Formule de Geometrie Analiticã 1. Coordonate Carteziene

5.0

|Views: 25,402|Likes:
Published by C Adriana
geometria din cls a 12-a
geometria din cls a 12-a

More info:

Published by: C Adriana on Feb 01, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/04/2015

pdf

text

original

Formule de geometrie analiticã 1. Coordonate carteziene în plan.

Distanţa euclidianã Dacã A( x A , y A ), B( xB , yB ) sunt douã puncte în plan, atunci distanţa dintre aceste douã puncte este: 2 2 AB = ( xB − x A ) + ( y B − y A ) Dacã A( x A , y A ), B ( xB , yB ) sunt două puncte în plan, atunci mijlocul segmentului AB notat M , are coordonatele:
xM = x A + xB y + yB , yM = A 2 2

2. Dreapta. a. Forme ale ecuaţiei dreptei în plan În coordonatele carteziene o dreaptã oarecare este definitã printr-o ecuaţie de gradul I, şi invers, orice ecuaţie de grad I defineşte o dreaptã. Ecuaţia de forma ax + by + c = 0 (1) se numeşte ecuaţia generalã a dreptei. Punctul M ( x M , y M ) se aflã pe dreaptã dacã înlocuind x = x M şi y = yM în ecuaţia (1) egalitatea se verificã adicã ax M + by M + c = 0 Unghiul ∝, unghiul pe care îl face dreapta cu axa OX, în sens trigonometric , se numeşte unghi de înclinare al dreptei în raport cu axa OX. Tangenta acestui unghi se numeste coeficientul unghiular al dreptei ( sau panta dreptei ) şi se noteazã cu m = tgα Dacã ecuaţia dreptei este datã sub forma (1) atunci
m =−

În funcţie de pantã ecuaţia unei drepte se scrie explicitã ) unde n este ordonata la origine a dreptei. Pentru m=1 şi n=0 adicã y = x se obţine ecuaţia primei bisectoare. ( y = − x este ecuaţia celei de a doua bisectoare ). Pentru m=0 adicã y = n se obţine ecuaţia unei drepte paralele cu axa OX.Pentru m=∞ adicã x=k se obţine ecuaţia unei drepte paralele cu axa OY. Ecuaţia dreptei de pantã m care trece prin punctul A( x A , y A ) este : y − y A = m( x − x A ) ecuaţia unei drepte determinate de un punct şi o pantã. Ecuaţia dreptei determinate de punctele
yB − y A
A( x A , y A ), B ( xB , y B )
B A este : y − y A = x − x ( x − x A ) unde B A

a ,b ≠0 b y = mx + n ( forma

y −y

raportul x − x = m este panta dreptei determinate de douã puncte. B A Ecuaţia dreptei care trece prin două puncte distinte A( x A , y A ), B( xB , yB ) sub formă de
x y yA yB 1 1 =0 1

determinant se scrie :

xA xB

Dacã se cunosc coeficienţii unghiulari m1 , m 2 pentru douã drepte, atunci unul din unghiurile de terminate de aceste drepte este dat de formula:
tgϕ = m 2 − m1 1 + m1 m 2

Punctul

M (xM , yM )

de intersecţie al dreptelor de ecuaţii:

a1 x + b1 y + c1 = 0, a 2 x + b2 y + c 2 = 0

se

 a1xM + b1 yM + c1 = 0 gãseşte rezolvând sistemul   a2 xM + b2 yM + c2 = 0
obţinut prin înlocuirea coordonatelor punctului M în cele douã ecuaţii. Douã drepte sunt paralele dacã pantele lor sunt egale adicã : m1 = m 2 . Douã drepte sunt perpendiculare dacã este satisfãcutã relaţia: m1 ∗m2 = −1 . Distanţa d de la punctul A( x A , y A ) la dreapta de ecuaţie generalã ax + by + c = 0 este datã de formula
d= ax A + by A + c a 2 +b2

.
xA xB xC yA yB yC 1 1 =0 1

Trei puncte A( x A , y A ), B ( x B , y B ), C ( xC , y C ) sunt coliniare dacă :

Aria triunghiului determinat de punctele A( x A , y A ), B ( x B , y B ), C ( xC , y C ) este dată de formula
xA 1 A∆ = xB 2 xC yA yB yC 1 1 1

( modulul determinantului respectiv).

b. Ecuaţiile dreptei în spaţiu Ecuaţiile parametrice ale dreptei determinată de punctul M ( x M , y M , z M ) şi vectorul v(l , m, n )

 x = xM + λ ⋅ l  sunt d :  y = yM + λ ⋅ m, λ ∈ R  z= z + λ ⋅n  M

Dreapta determinată de punctul M ( x M , y M , z M ) şi vectorul ecuaţiile canonice :
x − xM y − yM z − zM = = l m n

v (l , m, n )

poate fi descrisă prin

Fie punctele A( x A , y A , z A ) , B( x B , y B , z b ) ale dreptei d. Atunci ecuaţiile canonice ale dreptei d
x − xA y − yA z − zA = = xB − x A yB − y A z B − z A

Unghiul format de două drepte în spaţiu Fie două drepte :
x − x1 y − y1 z − z1 = = l1 m1 n1

şi

x − x2 y − y 2 z − z 2 = = atunci unghiul format de cele l2 m2 n2
l1l 2 + m1 m2 + n1 n2

două drepte este dat de formula cosα = 3. Planul Ecuaţia generală a planului

2 2 ± l12 + m12 + n12 ⋅ l 22 + m 2 + n2

ax + by + cz + d = 0

Punctul A( x A , y A , z A ) aparţine planului P dacă coordonatele punctului verifică ecuaţia planului, adică ax A + by A + cz A + d = 0 Poziţii relative ale planelor Fie a1 x + b1 y + c1 z + d1 = 0 şi a2 x + b2 y + c2 z + d 2 = 0 două plane. Cele două plane sunt perpendiculare dacă a1 a 2 + b1b2 + c1c 2 = 0 Cele două plane sunt paralele dacă a 1 = b1 = c1 2 2 2 Ecuaţia planului determinat de trei puncte Fie A( x A , y A , z A ), B( x B , y B , zb ), C ( xC , yC , zC ) atunci ecuaţia planului determinat de cele trei puncte este :
x xA xB xC y yA yB yC z zA zB zC 1 1 1 1

a

b

c

=0

Unghiul format de o dreaptă şi un plan în spaţiu Fie dreapta
al + bm + cn

x − x1 y − y1 z − z1 = = şi planul ax + by + cz + d = 0 atunci unghiul format de dreaptă cu l1 m1 n1
sin α = l 2 + m2 + n2 ⋅ a2 + b2 + c2

planul este dat de formula

. două plane. Unghiul determinat de

Unghiul format de două plane Fie a1 x + b1 y + c1 z + d1 = 0 şi a 2 x + b2 y + c2 z + d 2 cele două plane este dat de formula
d ( A, Ρ) =
cos α =

= 0 ecuaţiile a a1 a 2 + b1b2 + c1c 2

Distanţa de la punctul A( x A , y A , z A ) la planul
ax A + by A + cz A + d a 2 + b2 + c2

2 2 2 a12 + b12 + c12 ⋅ a 2 + b2 + c 2

ax + by + cz + d = 0

este :

Volumul tetraedrului determinat de punctele
xO xA xB xC yO yA yB yC zO zA zB zC 1 1 1 1

O ( xO , yO , z O ), A( x A , y A , z A ), B ( x B , y B , z b ), C ( xC , yC , zC ) este dat de formula :
VOABC = 1 6

Punctele O( xO , yO , zO ), A( x A , y A , z A ), B( x B , y B , zb ), C ( xC , yC , zC ) sunt coplanare dacă :
xO xA xB xC yO yA yB yC zO zA zB zC 1 1 =0 1 1

4. Cercul Ecuatia cercului (C) cu centrul în punctul

C ( a , b)

si de razã R este: ( x − a ) 2 + ( y − b) 2 = R 2 .

Pozitia relativã a unei drepte fatã de un cerc

Pentru a vedea pozitia relativã a unei drepte (d ) de ecuatie y = mx + n în raport cu cercul ( C ) de ecuatie ( x − a )
2

+ ( y − b) = R
2

2

 y = m +x n se rezolvã sistemul :  ( x − a ) 2 + ( y − b) 2 = R 2 

Dacã sistemul are douã

solutii, atunci dreapta este secantã cercului ( intersecteazã cercul în douã puncte ale cãrei coordonate sunt solutiile sistemului). Dacã sistemul are o solutie, atunci dreapta este tangentã cercului (coordonatele punctului de tangentã sunt date de solutia sistemului). Dacã sistemul nu are solutie, atunci dreapta este exterioarã cercului. Probleme de tangentã Pentru cerc se studiazã trei tipuri de probleme de tangentã: 1) tangenta într-un punct al cercului 2) tangente de directie datã 3) tangente dintr-un punct exterior 1) Dacã A( x 0 , y 0 ) este un punct al cercului , adicã dacã: ( x 0 − a ) 2 + ( y 0 − b ) 2 = R 2 atunci ecuatia tangentei în A la cerc este (prin dedublare):

( x 0 − a )( x − a ) + ( y 0 − b)( y − b) = R 2

2) Ecuatiile tangentelor de directie datã m la cercul (C) au forma : y − b = m( x − a ) ± R 1 + m 3) Pentru a scrie ecuatiile tangentelor dintr-un punct exterior A( x 0 , y 0 ) la cercul (C) se procedeazã astfel: se scriu ecuatiile tangentelor de directie datã la cerc: y − b = m( x − a ) ± R 1 + m si se impune conditia ca acestea sã treacã prin punctul A( x 0 , y 0 ) , adicã sã verifice egalitãtile: y 0 − b = m( x 0 − a ) ± R 1 + m 2 Aceastã ecuatie irationalã în m are douã solutii m1 , m 2 . Astfel ecuatiile tangentelor din A( x 0 , y 0 ) la cerc sunt : y − y 0 = m1 ( x − x 0 ) si y − y 0 = m 2 ( x − x 0 ) .
2 2

5. Elipsa Ecuatia unei elipse este : axa OX ( A(a,0) ) iar b este abscisa punctului în care elipsa intersecteazã axa OY ( B(0,b) ). B(0,b)
x2 y2 + =1 a 2 b2

unde a este ordonate punctului în care elipse intersecteazã

A/(-a,0) B(o,-b) Pozitia relativã a unei drepte fatã de o elipsã

A(a,0)

Pentru a vedea pozitia relativã a unei drepte (d ) de ecuatie y = mx + n în raport cu elipsa de
x2 y2 + =1 a 2 b2

ecuatie

se rezolvã sistemul :

 y = m x+ n  2 2 x y  2+ 2 =1 a b

Dacã sistemul are douã solutii, atunci

dreapta este secantã elipsei ( intersecteazã elipsa în douã puncte ale cãrei coordonate sunt solutiile sistemului). Dacã sistemul are o solutie, atunci dreapta este tangentã elipsei (coordonatele punctului de tangentã sunt date de solutia sistemului). Dacã sistemul nu are solutie, atunci dreapta este exterioarã elipsei. Probleme de tangentã Pentru elipsã se studiazã trei tipuri de probleme de tangentã: 1) tangenta într-un punct al elipsei 2) tangente de directie datã 3) tangente dintr-un punct exterior 1) Dacã
A( x 0 , y 0 )

A la elipsã este (prin dedublare):

x y este un punct al elipsei, adicã dacã: 02 + 02 = 1 a b
x ⋅ x0 y ⋅ y0 + 2 =1 a2 b

2

2

atunci ecuatia tangentei în

2) Ecuatiile tangentelor de directie datã m la elipsã au forma : y = mx ± a m + b 3) Pentru a scrie ecuatiile tangentelor dintr-un punct exterior A( x 0 , y 0 ) la elipsã se procedeazã astfel: se scriu ecuatiile tangentelor de directie datã la elipsã: y = mx ± a m + b si se impune conditia ca acestea sã treacã prin punctul A( x 0 , y 0 ) , adicã sã verifice egalitãtile:
2 2 2 2 2 2

Aceastã ecuatie irationalã în m are douã solutii m1 , m 2 .Astfel ecuatiile tangentelor din A( x 0 , y 0 ) la elipsã sunt : y − y 0 = m1 ( x − x 0 ) si y − y 0 = m 2 ( x − x 0 ) . 6. Hiperbola Ecuatia unei hiperbole este :
x2 y2 − =1 a 2 b2

y 0 = mx 0 ± a 2 m 2 + b 2

unde a este ordonata punctului în care hiperbola

intersecteazã axa OX ( A(a,0) ) .

b A(a,0) Pozitia relativã a unei drepte fatã de o hiperbolã

Pentru a vedea pozitia relativã a unei drepte (d ) de ecuatie y = mx + n în raport cu hiperbola de ecuatie
x2 y2 − =1 a 2 b2

se rezolvã sistemul :

 y = m x+ n  2 2  x y Dacã sistemul are douã solutii, atunci dreapta este secantã hiperbolei ( intersecteazã  2− 2 =1 a b
hiperbola în douã puncte ale cãrei coordonate sunt solutiile sistemului). Dacã sistemul are o solutie, atunci dreapta este tangentã hiperbolei (coordonatele punctului de tangentã sunt date de solutia sistemului). Dacã sistemul nu are solutie, atunci dreapta este exterioarã hiperbolei. Probleme de tangentã Pentru hiperbolã se studiazã trei tipuri de probleme de tangentã: 1) tangenta într-un punct al hiperbolei 2) tangente de directie datã 3) tangente dintr-un punct exterior 1) Dacã
A( x 0 , y 0 )

tangentei în A la hiperbolã este (prin dedublare):
x ⋅ x0 y ⋅ y 0 − 2 =1 a2 b

x y este un punct al hiperbolei, adicã dacã: 02 − 02 = 1 a b

2

2

atunci ecuatia

2) Ecuatiile tangentelor de directie datã m la hiperbolã au forma : y = mx ± a m − b 3) Pentru a scrie ecuatiile tangentelor dintr-un punct exterior A( x 0 , y 0 ) la hiperbolã se procedeazã astfel: se scriu ecuatiile tangentelor de directie datã la hiperbolã: y = mx ± a m − b si se impune conditia ca acestea sã treacã prin punctul A( x 0 , y 0 ) , adicã sã verifice egalitãtile:
2 2 2 2 2 2

Aceastã ecuatie irationalã în m are douã solutii m1 , m 2 .Astfel ecuatiile tangentelor din A( x 0 , y 0 ) la elipsã sunt : y − y 0 = m1 ( x − x 0 ) si y − y 0 = m 2 ( x − x 0 ) . 7. Vectori sau v = ( x, y ) pe coordonate. → → → → → În spaţiu v = x i + y j + z k sau v = ( x, y, z ) În plan
v =xi+y j
→ → →

y 0 = mx 0 ± a 2 m 2 − b 2

Adunarea - în plan Fie v1 = x1 i + y1 j şi v 2 = x 2 i + y 2 j atunci v1 + v 2 = ( x1 + x 2 ) i + ( y1 + y 2 ) j -în spaţiu analog Înmulţirea cu un scalar → → → → → → → - în plan Dacă v = x i + y j atunci α v = αx i + αy j sau α v = (αx, αy ) - în spaţiu analog Paralelism → → → → → → → → - în plan: Doi vectori v1 = x1 i + y1 j şi v 2 = x 2 i + y 2 j sunt paraleli dacă v1 = α v 2 adică au coordonatele proporţionale. - în spaţiu analog

Perpendicularitate → → → → → → - în plan : doi vectori v = x i + y j şi v = x i + y j sunt ortogonali dacă 1 1 1 2 2 2
x1 x 2 + y1 y 2 = 0

- în spaţiu Produsul scalar a doi vectori Modulul unui vector v = x +y Calculul unghiului a doi vectori :
2 →

v1 ⋅ v 2 = x1 x 2 + y1 y 2
2

-

în plan în spaţiu

cos ϕ = cos ϕ =

x1 x 2 + y1 y 2
2 2 x + y12 x 2 + y 2 2 1

-

x1 x 2 + y1 y 2 + z1 z 2
2 2 2 x + y12 + z12 x 2 + y 2 + z 2 2 1

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->