2.20.

Sistemul de coordonate în spaţiu

Punctul de intersecţie a axelor de coordonate se numeşte
originea axelor de coordonate. Axa Ox – se numeşte axa absciselor,
axa Oy – axa ordonatelor şi axa Oz – aplicata.

Fig. 39

Fie punctul M un punct arbitrar în spaţiu atunci proiecţiile pe axele

respective vor fi Mx, My, Mz (fig. 39). Coordonatele punctului M
sunt numere ce determină mărimea segmentului x=OMx, y=OMy şi
z= OMz . Punctul M are coordonatele x, y, z.
2.21. Distanţa dintre două puncte
Fie date două puncte M1 x1 , y1 , z1  şi M 2 x2 , y2 , z2  . Distanţa d
dintre aceste două puncte (lungimea segmentului M1M 2 ) poate fi
determinată după formula:
d x2  x1 2   y2  y1 2  z2  z1 2 (2.65)
Coordonatele x, y, z ale punctului М, care împarte segmentul M1M2,
mărginit de M1(x1,y1,z1) şi M2(x2,y2,z2) în raport  poate fi determinat
cu ajutorul formulei:
x  x 2 y  y 2 z  z 2
x 1 , y 1 , z 1 (2.66)
1  1  1 
În particular, =1 atunci coordonatele punctului de mijloc a acestui
segment sunt:
 x1  x 2 y  y2 z z
x , y 1 , z 1 2, (2.67)
2 2 2
unde x, y, z sunt coordonatele mijlocului segmentului M 1 M 2 .
2.22. Ecuaţia generală a planului
Într-un sistem cartezian de coordonate Oxyz orice plan poate fi
reprezentat ca locul geometric al punctelor, coordonatele căruia
satisfac ecuaţia de forma F(x,y,z)=0, sau printr-o ecuaţie de gradul
întâi ca:
Ax+By+Cz+D=0, (2.68)
unde A, B, C, D sunt coeficienţii ecuaţiei, cu cel puţin un coeficient
nenul adică, A2  B2  C 2  0. Ecuaţia (2.68) se numeşte ecuaţia
generală a planului.
Poziţia unui plan într-un sistem de coordonate este determinată
de punctul M 0 x0 , y0 , z0  care aparţine acestui plan şi de vectorul
perpendicular pe plan n  A, B, C. Vectorul n se numeşte vectorul
normal.

Fig. 40
Fie vectorul n  A, B, C perpendicular la planul  , atunci în
planul  există cel puţin două puncte M 0 x0 , y0 , z0  şi M1 x, y, z  ,
astfel încât vectorii n  A, B, C şi M 0 M 1 sunt perpendiculari, şi
produsul scalar este egal cu zero. Dacă vom exprima produsul scalar
prin coordonatele lor obţinem ecuaţia:
Ax  x0   B y  y0   C z  z 0   0 (2.69)
se numeşte ecuaţia planului dată de un punct şi vectorul normal.
Deschidem parantezele în ecuaţia (2.69) şi notăm prin
D  Ax 0  By 0  Cz 0 .
Obţinem ecuaţia (2.67)
Ax+By+Cz+D=0, (2.70)
unde A, B, C, D sunt coeficienţii ecuaţiei şi nu sunt egali cu zero în
acelaşi timp. Ecuaţia (2.68) şi (2.69) reprezintă ecuaţia generală a
planului. Să analizăm cazuri particulare de poziţionare a planului
într-un sistem cartezian de coordonate. În tabelul 2 se indică valoarea
coeficienţilor, forma ecuaţiei şi poziţia planului în sistemul cartezian
de coordonate.
Tabelul 2.
Valoarea Forma ecuaţiei Poziţia planului în sistemul
coeficienţilor cartezian de coordonate
D  0; Ax+By+Cz=0 Planul acestei ecuaţii trece
A  0; B  0; prin originea axelor de
C0 coordonate
D  0; By+Cz+D=0 Planul este paralel la axa Ox
A  0; B  0;
C0
D  0; Ax+Cz+D=0 Planul este paralel la axa Oy
A  0; B  0;
C0

D  0; Ax+Bx+D=0 Planul este paralel la axa Oz

A  0; B  0;
C 0
D  0; Ax+By=0 Planul va trece prin axa de
A  0; B  0; coordonate Oz
C 0
D  0; By+Cz=0 Planul va trece prin axa de
A  0; B  0; coordonate Ox
C0
D  0; Ax+Cz=0 Planul va trece prin axa de
A  0; B  0; coordonate Oy
C0
D  0; Ax+D=0 Planul este paralel cu planul de
A  0; B  0; coordonate Oyz 
C 0

D  0; By+D=0 Planul este paralel cu planul de

A  0; B  0; coordonate Oxz 
C 0
D  0; Cz+D=0 Planul este paralel cu planul de
A  0; B  0; coordonate Oxy 
C0
D  0; Ax=0 Planul coincide cu
A  0; B  0; coordonatele planului Oyz 
C 0
D  0; By=0 Planul coincide cu
A  0; B  0; coordonatele planului Oxz 
C 0
D  0; Cz=0 Planul coincide cu
A  0; B  0; coordonatele planului Oxy 
C0
Presupunem că toţi coeficienţii planului A, B, C, şi D sunt
diferiţi de zero atunci planul taie axele de coordonate Ox, Oy şi Oz
în segmentele a, b, c, iar punctele de intersecţie ale planului cu axele
de coordonate sunt Aa,0,0, B0, b,0, C0,0, c  , atunci planul
intersectează pe axele de coordonate segmente în care
D D D
a , b , c .
A B C
Ecuaţia acestui plan poate fi scrisă:
x y z
  1 (2.71)
a b c
Ecuaţia (2.70) se numeşte ecuaţia planului în tăieturi sau ecuaţia
planului cu segmente determinate pe axele de coordonate.
2.23. Ecuaţiile planului exprimate sub diferite forme
În dependenţă de modul de reprezentare a planului în sistemul
cartezian de coordonate putem obţine diferite ecuaţii exprimate prin
determinanţi.
a) Ecuaţia planului ce trece prin trei puncte necoliniare. Fie
date trei puncte distincte Ax1, y1, z1 , Bx2 , y2 , z2 , C x3 , y3 , z3  ce nu
aparţin aceleiaşi drepte şi determină planul ce trece prin ele. În acest
plan luăm un punct arbitrar M x, y, z  astfel încât vectorii
AM , AB, AC sunt coplanari şi produsul mixt este egal cu zero.
Punctul M se află în planul determinat de punctele
Ax1, y1, z1 , Bx2 , y2 , z2 , C x3 , y3 , z3  . Exprimând produsul mixt prin
coordonate punctelor Ax1, y1, z1 , Bx2 , y2 , z2 , C x3 , y3 , z3  , obţinem
ecuaţia planului care trece prin aceste trei puncte.
x  x1 y  y1 z  z1
x2  x1 y 2  y1 z 2  z1  0 (2.72)
x3  x1 y3  y1 z 3  z1
Egalitatea (2.72) este ecuaţia planului ce trece prin trei puncte
A, B, C.
 b) Ecuaţia planului paralel cu două direcţii neparalele.
Planul  trece printr-un punct M 0 x0 , y0 , z0  şi doi vectori
necoliniari a  a1 , a2 , a3  şi b  b1, b2 , b3  fiecare paralel cu planul
 . Vectorul a se numeşte paralel cu planul  , dacă este situat pe
dreapta paralelă cu planul  sau în planul  . Pentru a scrie ecuaţia
planului  care trece prin punctul M 0 x0 , y0 , z0  şi este paralel la
vectorii a  a1 , a2 , a3 , b  b1, b2 , b3  , luăm un punct arbitrar
M ( x, y, z ) al planului  . Vectorii M 0 M  x  x0 , y  y0 , z  z0 , a
şi b sunt coplanari şi ţinând cont de expresia analitică a produsului
scalar obţinem ecuaţia planului determinat de vectorii M 0 M ,
al1 , m1 , n1  şi bl2 , m2 , n2  poate fi scrisă sub forma:
x  x0 y  y0 z  z0
l1 m1 n1  0 (2.73)
l2 m2 n2
Egalitatea (2.73) este ecuaţia planului care trece prin punctul M
şi doi vectori a şi b.
c) Ecuaţia planului ce trece prin două puncte.
Fie punctele Ax1 , y1, z1  şi Bx2 , y2 , z2  şi vectorul
n  l , m, n. Pentru a găsi ecuaţia planului ce trece prin A şi B paralel
la n luăm un punct arbitrar M ( x, y, z ) în planul  . Astfel vectorii
AM  ( x  x1, y  y1, z  z1 ), AB  x2  x1, y2  y1, z2  z1  şi
vectorul n  l , m, n sunt coplanari. Produsul mixt al acestor vectori
este egal cu zero. Astfel obţinem ecuaţia planului de forma:
x  x1 y  y1 z  z1
x2  x1 y 2  y1 z 2  z1  0 . (2.74)
l m n
 d) Ecuaţia planului ce trece prin punctul M 0 x0 , y0 , z0 
perpendicular la planurile A1 x  B1 y  C1 z  D1  0 şi
A2 x  B2 y  C2 z  D2  0 .
x  x0 y  y0 z  z0
A1 B1 C1  0 (2.75)
A2 B2 C2
e) Ecuaţia planului care trece prin două puncte Ax1 , y1, z1  şi
Bx2 , y2 , z2  perpendicular la planul Ax+By+Cz+D=0.
x  x1 y  y1 z  z1
x2  x1 y 2  y1 z 2  z1  0 . (2.76)
A B C
2.24. Ecuaţia dreptei în spaţiu
O dreaptă în spaţiu poate fi determinată ca intersecţia a două
suprafeţe. Dacă privim intersecţia acestor suprafeţe ca un sistem de
 F ( x, y , z )  0
ecuaţii de forma  1 atunci obţinem ecuaţia dreptei.
 F2 ( x, y, z )  0
a) Dreapta determinată de două puncte în plan
Considerăm o dreaptă determinată prin două puncte distincte
M1 x1, y1, z1  şi M 2 x2 , y 2 , z2  , şi pe aceasta dreaptă un punct
M(x,y,z). Condiţia necesară şi suficientă ca punctul M(x,y,z) să
aparţină dreptei M1M2 este ca vectorii M1M 2 , MM1 să fie coliniari.
Ecuaţia dreptei care trece prin două puncte date M 1 şi M 2 poate fi
scrisă ca:
x  x1 y  y1 z  z1
  , (2.77)
x2  x1 y 2  y1 z 2  z1

x1  x2 ; y1  y 2 ; z1  z 2
Ecuaţia (2.76) se numeşte ecuaţia dreptei ce trece prin două puncte.
Ecuaţiile parametrice ale dreptei determinate de două puncte
M1 x1, y1, z1  şi M 2 x2 , y 2 , z2  :

 x  x1  t x 2  x1 

 y  y1  t  y 2  y1  t  R (2.78)
 z  z  t z  z 
 1 2 1

Fie dreapta d trece prin punctul M 0 x0 , y0 , z0  paralel la

vectorul director al dreptei   l , m, n . Un raţionament similar în
acest caz dreapta este dată prin ecuaţia:
x  x0 y  y 0 z  z 0
  (2.79)
l m n
Ecuaţia (2.79) reprezintă forma canonică a dreptei în spaţiu. Dacă
egalăm ecuaţia (2.79) cu t vom primi ecuaţiile parametrice de forma:
 x  x0  lt

 y  y 0  mt, t  R. (2.80)
 z  z  nt
 0

În (2.80) sunt ecuaţiile parametrice ale dreptei în spaţiu.

b) Poziţia unei drepte faţă de un plan
x  x0 y  y 0 z  z 0
Fie dreapta d:   şi planul
l m n
 : Ax  By  Cz  D  0 atunci obţinem că:
Dacă Al  Bm  Cn  0 , atunci dreapta intersectează planul
într-un punct.
Dacă Al  Bm  Cn  0 si Ax 0  By 0  Cz 0  D  0 atunci
d.
Dacă Al  Bm  Cn  0 si Ax 0  By 0  Cz 0  D  0 , atunci
d 
Pentru a determina punctul de intersecţie dintre dreaptă d şi
planul a . Mai întâi scriem ecuaţia dreptei sub forma parametrică şi
înlocuim în ecuaţia planului, de unde se determină parametrul t, cu
acesta ne întoarcem la ecuaţiile parametrice ale dreptei şi găsim
coordonatele punctului de intersecţie.
c) Dreapta ca linie de intersecţie a două plane.
În spaţiu dreapta poate fi privită ca linia de intersecţie a două
plane h1 şi h2 . Din punct de vedere analitic dreapta poate fi
reprezentată printr-un sistem de ecuaţii de gradul întâi.
 A1 x  B1 y  C1 z  D1  0
 (2.81)
 A2 x  B2 y  C 2 z  D2  0
Coordonatele oricărui punct al dreptei de intersecţie a cestor
plane satisfac ambele ecuaţii şi reciproc. Sistemul (2.81) determină
dreapta de intersecţie a celor două planuri.
Pentru a afla ecuaţia dreptei prin sistemul de ecuaţii (2.81)
este necesar să aflăm coordonatele unui punct M 0 x0 , y0 , z0  , ce
aparţine dreptei, cât şi coordonatele vectorul director r al dreptei l,
m şi n. Coordonatele vectorilor normali ale suprafeţelor sunt
a1 ( A1 , B1 , C1 ) şi a2 ( A2 , B2 , C2 ) . Produsul vectorial a acestor doi
vectori a1 şi a2 este dat prin: r  [a1  a2 ] , iar coordonatele
vectorului r pot fi scrise ca:
B C1 A C1 A1 B1
l 1 ,m 1 ,n (2.82)
B2 C2 A2 C2 A2 B2
Remarcăm, că sistemul (2.81) determină dreapta de
intersecţie a celor două planuri, utilizând algoritmul de mai sus.
2.26. Distanţe în spaţiu
Distanţa de la punct la un plan: Dacă M x0 , y0 , z0  este un
punct, iar  este un plan cu ecuaţia Ax  By  Cz  D  0 atunci
distanţa de la punctul M la planul  este dată de formula:
Ax 0  By 0  Cz 0  D
d M ,    . (2.83)
A2  B 2  C 2
Distanţa de la un punct la dreaptă: Dacă M x0 , y0 , z0  este un
x  x0 y  y0 z  z0
punct, iar h este o dreaptă dată de ecuaţiile  
l m n
atunci distanţa de la punctul M la dreapta h este:

y  y0 z  z0 z  z0 x  x0 x  x0 y  y0
2 2 2

 
m n n l l m
DM , h   (2.84)
l 2  m2  n2
2.27. Unghiuri în spaţiu
Prin unghiul dintre două plane se înţelege unghiul diedru al
planelor. Deseori la rezolvarea problemelor este necesar de aflat
unghiul format de o dreapta şi un plan, dintre două plane, între două
drepte
a) Unghiul format de o dreaptă şi un plan
Definiţie. Se numeşte unghiul format de dreapta d şi planul 
şi se notează  cel mai mic dintre unghiurile formate de dreapta d
cu proiecţia ei pe planul  .
Teorema 2.1. Dacă d este o dreaptă de ecuaţia
x  x0 y  y0 z  z0
d:   , iar  un plan de ecuaţia
l m n
 : Ax  By  Cz  D  0
atunci
Al  Bm  Cn
sin   (2.85)
A2  B 2  C 2 l 2  m 2  n 2
 
Demonstraţie. Dacă n  A, B, C şi a  l , m, n, atunci
unghiul  format de dreapta d cu planul  , vom înţelege unghiul
ascuţit dintre dreapta d şi proiecţia ei pe planul  . Din definiţia
 
  3 

unghiului, rezultă că     (a, n)  sau     (a, n)  . Prin
2   2 
urmare din sin   cos  obţinem relaţia (2.86).
Cazuri particulare:
 
Dacă dreapta d este paralelă cu planul dat vectorii n şi a vor
fi perpendiculari şi Al  Bm  Cn  0 .
Dacă dreapta este perpendiculară pe plan  , atunci vectorii
  A B C
n şi a sunt coliniari şi, deci are loc relaţia:   .
l m n
b) Unghiul dintre două plane
Fie date două plane 1 : A1 x  B1 y  C1 z  D1  0 şi
 2 : A2 x  B2 y  C2 z  D2  0 . Vectorii normali la aceste plane
n1  A1 , B1 , C1 şi n2  A2 , B2 , C2  şi  este unul dintre cele două
unghiuri diedre formate de planele 1 şi  2 va fi egal cu unghiul
dintre vectorii n1 şi n2 perpendiculari la aceste plane determinat prin
formula:
(n1  n2 ) A1 A2  B1B2  C1C2
cos    (2.86)
n1  n2 A12  B12  C12  A22  B22  C22
Cazuri particulare:
Două plane sunt paralele ( 1  2 ) dacă şi numai dacă are loc
condiţia de paralelism dintre două plane:
A1 B1 C1 D1
   . (2.87)
A2 B2 C 2 D2
Două planuri  1 şi  2 sunt perpendiculare (1   2 ) , atunci
şi vectorii directorii n1 şi n2 sunt perpendiculari, deci produsul lor
scalar este egal cu zero şi condiţia de perpendicularitate este
determinată de relaţia:
 A1 A2  B1 B2  C1C2  0 . (2.88)
şi reciproc dacă se respectă condiţia (2.89) planele sunt
perpendiculare între ele.
Având în vedere că măsura unghiului dintre două plane
 
perpendiculare este şi cos  0. din ecuaţia (2.87) obţinem
2 2
ecuaţia (2.89).
Două plane coincid dacă şi numai dacă:
A1 B1 C1 D1
   . (2.89)
A2 B2 C 2 D2
La intersecţia a două planuri şi se obţine o dreaptă, dacă
A1 B1 A C B A
 sau 1  1 sau 1  1 . Aceasta se obţine rezolvând
A2 B2 A2 C 2 B2 A2
sistemul cu ecuaţiile celor două planuri.
c) Unghiul dintre două drepte exprimate prin ecuaţiile
canonice
Fie dreptele d1 şi d2 prin ecuaţiile canonice:
x  x1 y  y1 z  z1
d1 :   (2.90)
l1 m1 n1
x  x2 y  y 2 z  z 2
d2 :   . (2.91)
l2 m2 n2
Unghiul format de aceste drepte este egal cu unghiul  dintre
vectorii directori a1  l1 , m1 , n1 şi a 2  l2 , m2 , n2 . Se calculează
conform formulei:
l1l 2  m1 m2  n1 n2
cos   (2.92)
l12  m12  n12  l 22  m22  n22
Cazuri particulare importante:
Dreptele d1 şi d2 sunt paralele atunci dacă şi numai dacă
vectorii directori a1  l1 , m1 , n1 şi a 2  l2 , m2 , n2  sunt coliniari,
adică:
l1 m1 n1
  . (2.93)
l2 m2 n2
Dreptele sunt perpendiculare, dacă produsul scalar dintre
vectorii (a1 a 2 )  0 şi unghiul este drept. Prin urmare:
l1l 2  m1m2  n1n2  0 (2.94)
Este condiţia de perpendicularitate a două drepte.
Coordonatele centrului de greutate G al unui triunghi cu vârfurile
M i xi , yi , zi , i  1,2,3 sunt:
x1  x2  x3 y1  y 2  y3 z  z 2  z3
xG  , yG  , zG  1 (2.95)
3 3 3
Volumul unui tetraedru cu vârfurile M i xi , yi , zi  , i  1,2,3,4 este
1
dat de formula: V   , unde
6
x1 y1 z1 1
x2 y2 z2 1
 (2.96)
x3 y3 z3 1
x4 y4 z4 1

2.28. Fascicul de plane

Definiţie. Fie d o dreaptă din spaţiu.Totalitatea planelor care
conţin dreapta d se numeşte fascicul de plane determinat de dreapta
d. În acest caz dreapta d se numeşte axa fasciculului.
Teorema 2.2. Fie d o dreaptă din spaţiu având ecuaţiile
 A1 x  B1 y  C1 z  D1  0
 (2.97)
 A2 x  B2 y  C 2 z  D2  0
Atunci orice plan din fasciculul cu axa d are o ecuaţie de forma:
 r ( A1 x  B1 y  C1 z  D1 )  s( A2 x  B2 y  C2 z  D2 )  0 (2.98)

cu r , s  R astfel încât r 2  s 2  0. Reciproc orice ecuaţie de

forma (2.98) cu r , s  R , r 2  s 2  0 defineşte un plan din
fasciculul cu axa d.
Demonstraţie. Fie  un plan oarecare din fasciculul cu axa d.
Atunci  va avea o ecuaţie de forma  : Ax  By  Cz  D  0 cu
A, B, C  R astfel A2  B 2  C 2  0. Dreapta d este dată de
intersecţia a două plane  1 cu ecuaţia A1 x  B1 y  C1 z  D1  0 şi
respectiv 2 cu ecuaţia A2 x  B2 y  C2 z  D2  0. Deoarece
1   2    d , sistemul

 A1 x  B1 y  C1 z  D1  0

 A2 x  B2 y  C 2 z  D2  0 (2.99)
 Ax  By  Cz  D  0

este compatibil nedeterminat. Combinând teorema Kronecker-
Cappelli şi teorema lui Kramer, rezultă că:
 A1 B1 C1   A1 B1 C1 D1 
   
rang  A2 B2 C 2   rang  A2 B 2 C 2 D2   3 (2.100)
A B C A 
   B C D 

Pe de altă parte 1   2  d avem

 A1 B1 C1 
 
rang  A2 B2 C2   2 . (2.101)
 
 
Din relaţiile (2.100) şi (2.101) obţinem că matricea
 A1 B1 C1 D1 
 
 A2 B2 C 2 D2  are rangul 2, deci ultima linie a matricei este o
A B C D 

combinaţie liniară a primelor două. Aşadar ecuaţia (2.98) se poate
scrie sub forma:
(rA1  sA2 ) x  (rB1  sB2 ) y  (rC1  sC2 )  rD1  sD2  0 (2.102)
Coeficienţii (rA1  sA2 ), (rB1  sB2 ), (rC1  sC2 ) nu se pot anula
simultan. În contrar, obţinem şirul de rapoarte egale
A1 B1 C1
  ceea ce contrazice 1   2  d . Este evident că
A2 B2 C 2
acest plan conţine dreapta de intersecţie a celor două plane.
Dacă M 0 x0 , y0 , z0  este un punct nesituat pe dreapta de
intersecţie a celor două plane, din relaţia (2.98) obţinem:
r ( A1x0  B1 y0  C1z0  D1 )  s( A2 x0  B2 y0  C2 z0  D2 )  0, (2.103)

se pot determina r şi s, ca planul să treacă prin punctul M0. Dacă în

s
ecuaţia (2.103) notăm   se poate scrie ecuaţia fasciculului sub
r
forma:
A1x0  B1 y0  C1z0  D1   ( A2 x0  B2 y0  C2 z0  D2 )  0. (2.104)

Teorema este demonstrată.

2.29. Ecuaţia normată a planului
Ecuaţia normată a planului are forma:
x cos   y cos   z cos     0 , (2.105)
unde  ,  ,  – unghiurile perpendiculari duse din originea axelor de
coordonate pe plan, iar  – distanţa de la originea axelor de
coordonate până la plan. Ecuaţia normată a planului se deosebeşte de
ecuaţia (2.68) prin aceea că coeficienţii de pe lângă x, y, z sunt
coordonatele vectorului unitar n  cos  , cos  , cos   perpendicular
pe plan, iar termenul liber are valoarea negativă. Ecuaţia (2.68) poate
fi reprezentată prin ecuaţia normată dacă o înmulţim la factorul de
1
normare M   nenul se determină de poziţia
A2  B 2  C 2
punctului pe plan. Notăm prin:
A B
 cos  ;  sin  ;
A  B C
2 2 2
A  B2  C 2
2
(2.106)
C D
 cos  ;  
A2  B 2  C 2 A2  B 2  C 2
Înlocuim în ecuaţia (2.68) expresiile (2.106) obţinem (2.105).
Ecuaţia (2.105) se numeşte ecuaţia normată a planului.