Planul în spațiu

Unitatea de învăţare nr. 8

PLANUL ÎN SPAŢIU

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 8

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 8 sunt:

La sfarsitul acestei unitati, cursantul va fi capabil sa:
• înţelegerea noţiunea de plan în spaţiu .
• să aplice în exerciţii noţiunile învăţate.
• să reprezinte grafic noţiunile învăţate.

Cuprins

1 Planul în spațiu
2 Probleme rezolvate
Test de autoevaluare – unitatea de învăţare nr.8
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testul de autoevaluare nr.8
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 8

Instructiuni si timp mediu necesar de studiu: studentul va parcurge materialul pus la

dispoziție pe platorma universității, va recunoaște și aplica definițiile și proprietățile planului în
diverse probleme. Studiul individual aferent unității este acoperit in 2-3h.

60
Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială – Curs şi aplicaţii
 Planul în spațiu

1 PLANUL ÎN SPAȚIU

1. Planul determinat de un punct M 0 ( x0 , y 0 , z 0 ) şi de un vector normal N ( A, B, C ) :

A( x − x0 ) + B( y − y 0 ) + C ( z − z 0 ) = 0.

2. Ecuaţia generală a unui plan:

Ax + By + Cz + D = 0, A 2 + B 2 + C 2 ≠ 0.

3. Planul determinat de trei puncte necoliniare M i ( xi , y i , z i ), i = 1,3 :

x y z 1
x1 y1 z1 1
= 0.
x2 y2 z2 1
x3 y3 z3 1
x - x1 y − y1 z - z1
sau, x 2 - x1 y 2 - y1 z 2 - z1 = 0.
x3 - x1 y 3 - y1 z 3 - z1

4. Planul determinat de un punct M 0 ( x0 , y 0 , z 0 ) şi doi vectori necoliniari v1 (l1 , m1 , n1 ) şi

v 2 (l 2 , m2 , n2 ) :
x - x0 y − y0 z - z0
l1 m1 n1 = 0.
l2 m2 n2

5. Unghiul dintre două plane orientate :

N 1, N 2
cos ϕ = , ϕ ∈ [0, π ].
N1 ⋅ N 2

6. Dreapta ca intersecţie de plane :

 A1 x + B1 y + C1 z + D1 = 0 A B1 C1
 , rang 1 = 2. (7.12)
 A2 x + B2 y + C 2 z + D2 = 0 A2 B2 C2
Direcţia acestei drepte este dată de v = N 1 × N 2 , N 1 ( A1 , B1 , C1 ) , N 2 ( A2 , B2 , C 2 ) .

7. Pentru o dreaptă ca intersecţie a două plane date ( Pi ) Ai x + Bi y + C i z + Di = 0, i = 1,2 ,

mulţimea tuturor planelor ce trec prin această dreaptă formează un fascicul de plane de
ecuaţie :
r ( A1 x + B1 y + C1 z + D1 ) + s( A2 x + B2 y + C 2 z + D2 ) = 0,
r , s ∈ R, r 2 + s 2 ≠ 0.

8. Pentru un punct M 0 ( x0 , y 0 , z 0 ) dat ca intersecţie a trei plane

61
Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială – Curs şi aplicaţii
 Planul în spațiu

( Pi ) Ai x + Bi y + C i z + Di = 0, i = 1,3 ,
mulţimea tuturor planelor care trec prin M 0 formează o stea de plane de ecuaţie :
λ1 ( A1 x + B1 y + C1 z + D1 ) + λ 2 ( A2 x + B2 y + C 2 z + D2 ) +
λ3 ( A3 x + B3 y + C 3 z + D3 ) = 0, λ1 2 + λ2 2 + λ3 2 ≠ 0.

9. Distanţa de la un punct A la o dreaptă D ce trece prin M 0 şi are direcţia v :

v× M0A
d ( A; D) = .
v

10. Distanţa de la un punct M 0 ( x0 , y 0 , z 0 ) la un plan ( P ) Ax + By + Cz + D = 0 :

Ax0 + By 0 + Cz 0 + D
d (M 0 ; P ) = .
A2 + B 2 + C 2

11. Unghiul dintre o dreaptă orientată de direcţie v(l , m, n) şi un plan orientat

( P) Ax + By + Cz + D = 0 :
N,v  π π
sin ϕ = , ϕ ∈ − , .
N ⋅ v  2 2

12. Pentru determinarea ecuaţiilor perpendicularei comune a două drepte oarecare D1 şi D2

de vectori directori v1 şi v 2 se poate proceda astfel :
- se stabileşte direcţia perpendicularei comune v = v1 × v 2 ,
- se scrie ecuaţia unui plan P1 ce trece prin D1 şi conţine pe v ,
- se scrie ecuaţia unui plan P2 ce trece prin D2 şi conţine pe v .
Intersecţia celor două plane este perpendiculara comună căutată.

13. Distanţa dintre două drepte D1 şi D2 , de vectori directori v1 şi v 2 :

d (D1 ; D2 ) =
(M M , v × v )
1 2 1 2

v1 × v 2
unde M 1 ∈ D1 , M 2 ∈ D2 .

2 PROBLEME REZOLVATE

1. Să se stabilească poziţia relativă a planelor :

( P1 ) : 4 x − 3 y + z − 4 = 0, ( P2 ) : 2 x − y − z = 0, ( P3 ) : y − 3 z = 0 .

62
Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială – Curs şi aplicaţii
 Planul în spațiu

Soluţie.

Se studiază sistemul
4 x − 3 y + z = 4, 2 x − y − z = 0, y − 3 z = 0 .
Rangul fiind doi, planele nu se intersectează într-un singur punct.
Primele două ecuaţii au soluţia x = −2 + 2t , y = −4 + 3t , z = t , deci dreapta de intersecţie a
planelor ( P1 ) şi ( P2 ) este
x+2 y+4 z
( D1 ) : = = .
2 3 1
Analog, ( P1 ) şi ( P3 ) se intersectează după dreapta
x −1 y z
( D2 ) : = = ,
2 3 1
respectiv, ( P2 ) şi ( P3 ) au în comun dreapta
x y z
= = .
2 3 1
Se observă că cele trei plane se intersectează după drepte paralele.

 x + y + 3z = 0
2. Să se calculeze unghiul dintre dreapta ( D) :  şi planul (P)
x − y − z = 0
x − y − z +1 = 0 .

Soluţie.

    
Vectorul director al dreptei D este v = N 1 × N 2 , unde N 1 (1,1,3) şi N 2 (1,−1,−1) . Rezultă
   
v = 2i + 4 j − 2k , sin ϕ = 0 . Dreapta (D) este fie paralelă cu planul, fie conţinută în plan. Un
punct al dreptei este (0,0,0) care nu verifică ecuaţia planului, deci nu aparţine planului. În
concluzie, (D) este paralelă cu planul.

3. Să se calculeze unghiul următoarelor plane : ( P1 ) : 4 x − 5 y + 3 z − 1 = 0 şi

( P2 ) : x − 4 y − z + 9 = 0 .

Soluţie.

Unghiul celor două plane este unghiul vectorilor normali la cele două plane N 1 (4,−5,3) ,
 7   7
N 2 (1,−4,−1) . Cu (7.11) se obţine cos ϕ = , < ( N 1 , N 2 ) = arccos .
10 10

4. Să se scrie ecuaţia planului care trece prin punctul (1,2,1) şi este paralel cu dreptele
 x + 2 y − z + 1 = 0, 2 x − y + z = 0,
D1 :  D2 : 
 x − y + z − 1 = 0;  x − y + z = 0;

63
Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială – Curs şi aplicaţii
 Planul în spațiu

Soluţie.
Vectorul director al dreptei D1 este v 1 = N 1 × N 2 , N 1 (1,2,−1) , N 2 (1,−1,1) .
Rezultă v1 (1,−2,−3) . Analog se obţine v 2 (0,−1,−1) .
x -1 y−2 z -1
Ecuaţia planului este 1 −2 − 3 = 0 , adică
0 −1 -1
− x + y − z = 0.

Test de autoevaluare la Unitatea de Învăţare nr.8

1. Să se scrie ecuaţia planului ce trece prin punctul A(0,1,-1) şi
prin dreapta D:
a) D : x = 4 + 2t , y = −2 + 3t , z = −1 + 4t ;
2 x − y + z + 1 = 0
b) D : 
 x + y + 1 = 0.

2. Se dau planele
P1 : x − 2 y + 2 z − 7 = 0 , P2 : 2 x − y − 2 z + 1 = 0 P3 : 2 x + 2 y + z − 2 = 0 .
a) Să se arate că planele sunt perpendiculare două câte două;
b) Să se determine punctul comun al celor trei plane;
c) Să se calculeze distanţa de la punctul A(2,4,7) la planul P1 .

3. Să se determine poziţia dreptei D faţă de planul P dacă:

x − 12 y − 9 z − 1
a) D : = = , P : 3x + 5 y − z − 2 = 0 ;
4 3 1
x +1 y − 3 z
b) D : = = , P : 3x − 3 y + 2 z − 5 = 0 ;
2 4 3
x − 13 y − 1 z − 4
c) D : = = , P : x + 2 y − 4z + 1 = 0 .
8 2 3

64
Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială – Curs şi aplicaţii
 Planul în spațiu

Rezumate, concluzii, răspunsuri şi comentarii la

întrebările din testul de autoevaluare nr.8
1. Planul căutat conţine dreapta D dacă conţine orice punct de pe
D.
a) Fie B(4,-2,-1) un punct ce aparţine lui D. Planul căutat este

determinat de vectorii AB(4,−3,0) , v (2,3,4) şi de punctul A. Se obţine
6 x + 8 y − 9 z − 17 = 0 ;
b) Fasciculul de plane care trece prin D are ecuaţiile
2 x − y + z + 1 + λ ( x + y + 1) = 0 .
Deoarece A aparţine planului, rezultă λ = 1 / 2 şi ecuaţia planului este
5x − y + 2 z + 3 = 0 .

2.
  
a) N 1 (1,−2,2) , N 2 (2,−1,−2) , N 3 (2,2,1) .
Se găseşte
     
N1 , N 2 = N1 , N 3 = N 2 , N 3 = 0 ,
deci planele sunt perpendiculare;
b) Sistemul format din ecuaţiile celor trei plane are soluţia
x = 1, y = −1, z = 2 ;
1
c) d ( A; P) = .
3

3.
a) D  P = {(0,0,−2)} ;
b) D || P ;
c) D ⊂ P .

Bibliografie

1. Letiția Ion, Ionela Țicu, "Probleme de algebră și geometrie analitică",

Editura Crizon, Constanta 2011
2. Letitia Ion, Mihaela Badea - “Complemente de algebra si geometrie”,
Editura Nautica, Constanta, 2005
3. Radu C., Algebră liniară, geometrie analitică şi diferenţială, Editura
All, Bucureşti, 1998.
4. Atanasiu Gh., Munteanu Gh., Postolache M., Algebră liniară ,
geometrie analitică şi diferenţială, ecuaţii diferenţiale (Culegere de
probleme), Editura All, Bucureşti, 1994.
5. Udrişte C., Probleme de albebră, geometrie, ecuaţii diferenţiale,
Bucureşti, 1994.
6. Măneanu V., Carp D., Elemente de Algebră, Geometrie şi Calcul
Tensorial, vol. 1,2, Institutul de Marină Civilă, Constanţa, 1997.

65
Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială – Curs şi aplicaţii