GRAFURI NEORIENTATE

Definiţie:
Se numeşte graf neorientat, o pereche ordonată de mulţimi G=(X,U), unde:
• X este o mulţime finită şi nevidă de elemente numite vârfuri sau noduri;
• U este o mulţime de perechi neordonate de câte două elemente din X, numite
muchii sau arce.

Exemple din lumea reală:

prieteniile / cunoștințele

orașe cu drumuri între ele

conducte prin care curge apă

Adiacenţă: vârfurile x şi y sunt adiacente dacă determină o muchie.

Incidenţă: două muchii sunt incidente dacă au un vârf comun.

Gradul unui vârf: numărul de muchii incidente la vârful x, notat cu d(x)

vârf izolat, vârful care are gradul 0

vârf terminal, vârful care are gradul 1

Exemple de grafuri

Vârfurile: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7
Muchi: (1,2), (2,4), (2,5), (3,7)
Vârfuri terminale : 1, 3, 7
Vârf izolat: 6

n
Proprietate: Pentru un graf G=(X,U), cu n vârfuri şi m muchii,
∑
x =1
d ( x) = 2m , adică suma
tuturor gradelor vârfurilor este egală cu dublu numărului muchilor.

 Într-un graf există un număr par de vârfuri de grad impar

 Daca graful G are n vârfuri (n>=2) atunci cel puţin doua vârfuri au acelaşi grad.
 Numărul minim de muchii pe care trebuie să le conţină un graf neorientat cu n
noduri ca să nu existe noduri izolate este mmin=[(n+1)/2]
 Numărul de grafuri neorientate ce se pot forma cu n vârfuri:
n ( n −1)
2 Cn2
2 =2
Graf parţial: graful obţinut din G=(X,U) prin suprimarea (eliminarea) unor muchii,
mulţimea vârfurilor păstrându-se, notat cu G'=(X,U').
m
 Numărul de grafuri parţiale ale unui graf cu m muchii este 2

Subgraf: graful obţinut din G=(X, U) prin eliminarea unor vârfuri şi a muchilor incidente
acestora, notat cu H=(Y,V) unde Y ∈ X, V ⊂ U.
n
 Numărul de subgrafuri ale unui graf neorientat cu n noduri este egal cu 2 -1

Pentru graful: Graf parțial Graf subgraf

Graf complet: graful cu proprietatea că oricare două vârfuri sunt adiacente. Un graf
complet cu n vârfuri se notează cu Kn şi se referă în general la grafuri neorientate.
n(n − 1)
 Un graf complet Kn cu n vârfuri, are muchii
2
 Gradul oricărui vârf al unui graf complet este egal cu n-1
 Graful complet are număr maxim de muchii

Graf regulat: graf pentru care toate vârfurile au acelaşi grad.

Graf bipartit: graful G=(X,U) pentru care mulţimea vârfurilor X poate fi partiţionată în
două mulţimi A şi B (A ∪ B=X, A ∩ B= Φ ) şi orice muchie (x,y) are o extremitate în A şi
una în B.

Graf bipartit complet: graful bipartit pentru care orice vârf x din A şi orice vârf y din B,
există muchia (x,y).
 Dacă p şi q reprezintă numărul vârfurilor ce aparţin mulţimi A (p=card(A)),
respectiv B (q=card(B)), numărul muchilor unui graf bipartit m= p*q.

Graf complet Graf bipartite Graf bipartite complet

Lanţ: o secvenţă de vârfuri L=(v1,v2,...,vk) cu proprietatea că oricare două vârfuri
consecutive sunt adiacente, altfel spus vi∈X şi există muchiile (v1,v2),(v2,v3),...,
(vk-1,vk)ce aparţin lui U.
Lungime lanţ: numărul de muchii din care este format.

Lanţ elementar: lanţul pentru care toate vârfurile sunt distincte.

Lanţ simplu: lanţul pentru care toate muchile sunt distincte.

Ciclu: un lanţ pentru care extremitatea iniţială a lanţului coincide cu extremitatea finală.
Ciclu elementar: un ciclu pentru care, cu excepţia primului şi ultimului, vârfurile sunt
distincte.
Ciclu simplu: un ciclu pentru care, muchile sunt distincte.

Graf ciclic: un graf ce conţine cel puţin un ciclu.

Graf aciclic: un graf ce nu conţine cicluri.

Graf conex: graful neorientat G=(X,U) în care pentru orice pereche de vârfuri (x,y)
există un lanţ care le uneşte.
Componentă conexă: un subgraf al grafului G=(X,U), maximal în raport cu proprietatea
de conexitate (între oricare două vârfuri există lanţ), altfel spus un subgraf al grafului care
este conex.

Graf biconex: un graf conex cu proprietatea că eliminând oricare nod al acestuia, graful
rămâne conex
 Numărul maxim de cicluri independente pentru un graf este dat de numărul
ciclomatic Nc=m–n+p, unde p este numărul de componente conexe
 Numărul maxim de muchii mmax dintr-un graf neorientat, cu n noduri şi p
componente conexe este mmax=(n-p)(n-p+1)/2.
 Pentru un graf neorientat conex, avem un număr de m-n+1 cicluri elementar

Lanţ hamiltonian: un lanţ elementar care conţine toate vârfurile/nodurile grafului.

Ciclu hamiltonian: un ciclu elementar care conţine toate vârfurile/nodurile grafului.
Graf hamiltonian: un graf ce conţine un ciclu hamiltonian.

Teoremă: Dacă G este un graf cu n≥3 vârfuri, astfel încât gradul fiecărui vârf d(x)≥n/2 ,
atunci graful este hamiltonian (condiţie suficientă).

Lanţ eulerian: un lanţ elementar care conţine toate muchiile/arcele grafului.

Ciclu eulerian: un ciclu elementar care conţine toate muchiile/arcele grafului.
Graf eurelian: un graf ce conţine un ciclu eulerian.

Teoremă: Un graf este eulerian dacă şi numai dacă graful este conex şi gradele tuturor
vârfurilor sunt pare (condiţie necesară şi suficientă).
Reprezentarea grafurilor neorientate
Fie graful:

A. Matricea de adiacenţă
( ( 0 1 1 1 0 0
Aij = 1 daca exista muchie între vârful i şi vârful j 1 0 0 1 1 0
 ( (  
0 daca nu exista muchie între vârful i şi vârful j 1 0 0 1 0 0
A= 
1 1 1 0 0 0
0 1 0 0 0 0
 
0 0 0 0 0 0

matricea de adiacenţă este simetrică faţă de diagonala principală

gradul unui vârf este dat de numărul de 1 de pe linia/coloana respectivă
n

suma elementelor din matrice ∑ A[i][ j ] = 2 ⋅ m
i =1, j =1

B. Lista de adiacenţă (lista vecinilor)

Vârful Vecinii
1 2, 3, 4
2 1, 4, 5
3 1, 4
4 1, 2, 3
5 2
6 vidă
C. Vector de muchii
Vector de muchii
Vi 1 2 3 4 5 6
(x, y) (1, 2) (1, 3) (1, 4) (2, 4) (2, 5) (3, 4)

Vector de grade
Varf 1 2 3 4 5 6
Grad d[i] 3 3 2 3 1 0

D. Matricea drumurilor
( (
dij = 1 daca exista drum între nodul i şi nodul j
 ( (
0 daca nu exista drum între nodul i şi nodul j