Grafuri neorientate Grafuri orientate

Graf neorientat = o Graf orientat (digraf) = o

pereche ordonată pereche ordonată
G=(V,E), unde V este o G=(V,E), unde V este o
mulţime finită şi nevidă mulţime finită şi nevidă
de elemente numite de elemente numite
vârfuri (noduri), iar E vârfuri (noduri), iar E
este o mulţime de este o mulţime de
perechi de elemente perechi ordonate de
distincte (neordonate), elemente distincte,
numite muchii. O muchie numite arce. Pentru un
având nodurile i şi j, arc (i,j), spunem că i
numite extremităţi, este este extremitate iniţială
notată (i,j) şi j, extremitate finală
 Grafuri neorientate Grafuri orientate
Vârfuri adiacente = noduri legate printr-o muchie

Muchii incidente = muchii cu o extremitate

comună

Vârf izolat = vârf cu gradul 0

Vârf terminal (frunză) = vârf care este

extremitatea unei singure muchii
 Grafuri neorientate Grafuri orientate

Gradul unui vârf i = d(i) Gradul interior al vârfului i

= numărul muchiilor cu o d-(i) = numărul muchiilor
extremitate în i incidente cu i, pentru care
i este extremitate finală
Gradul exterior al vârfului i
+
d (i) = numărul muchiilor
incidente cu i, pentru care
i este extremitate iniţială
 Grafuri neorientate
Lanţ = o succesiune de
vârfuri de forma (i1,i2,...,in),
cu proprietatea că
(ik,ik+1)E, k{1,2,…,n-1}
i1 şi in se numesc
extremităţile lanţului
Lungimea lanţului =
numărul muchiilor
conţinute în el
Lanţ elementar = lanţ în
care vârfurile sunt
distincte
Grafuri orientate
Drum = o succesiune de
vârfuri de forma (i1,i2,...,in),
cu proprietatea că
(ik,ik+1)E, k{1,2,…,n-1}
i1 şi in se numesc
extremităţile drumului
Lungimea drumului =
numărul arcelor conţinute
în el
Drum elementar = drum în
care vârfurile sunt
distincte
 Grafuri neorientate
Ciclu = lanţ de forma
(i1,i2,...,in), pentru care
i1=in
Ciclu elementar = ciclu
în care vârfurile sunt
distincte
Grafuri orientate
Circuit = drum de forma
(i1,i2,...,in), pentru care
i1=in
Circuit elementar =
circuit în care vârfurile
sunt distincte
 Grafuri neorientate Grafuri orientate
Graf regulat = un graf în care toate vârfurile au
acelaşi grad
Graf k-regulat = un graf în care toate vârfurile au
gradul egal cu k
Graf parţial al unui graf G=(V,E) este un graf
G’=(V,E’) cu E’  E
Subgraf al unui graf G=(V,E) este un graf
G’=(V’,E’) cu E’  E şi V’  V, unde E’ conţine
toate muchiile din E care au extremităţile în V’ (se
mai numeşte subgraf indus de V’ în G)
 Grafuri neorientate
Graf complet = dacă
oricare 2 vârfuri ale sale
sunt adiacente (există o
muchie între i şi j, i,jV)
Graf conex = un graf
G=(V,E) cu proprietatea
că i,jV, există un lanţ
cu extremităţile i şi j
Grafuri orientate
Graf complet = dacă
oricare 2 vârfuri ale sale
sunt adiacente (i,jV,
există (i,j) sau (j,i) sau
amândouă)
Graf tare conex = un
graf orientat G=(V,E) cu
proprietatea că i,jV,
există un drum de la i la
j şi un drum de la j la i
 Grafuri neorientate Grafuri orientate

Componentă conexă a Componentă tare

unui graf G=(V,E) este conexă a unui graf
un subgraf conex al său, orientat G=(V,E) este un
maximal în raport cu subgraf conex al său,
această proprietate maximal în raport cu
(dacă la acest subgraf această proprietate
adăugăm un vârf
oarecare al grafului,
atunci subgraful nu mai
este conex)
 Grafuri neorientate

Graf aciclic = graf care nu conţine cicluri

Ciclu hamiltonian = un ciclu elementar, care

conţine toate vârfurile grafului
Graf hamiltonian = graf care conţine un ciclu
hamiltonian
Ciclu eulerian = un ciclu care conţine toate
muchiile grafului
Graf eulerian = graf care conţine un ciclu eulerian
 Grafuri neorientate

Parcurgerea în lăţime = se vizitează vârful iniţial i,

apoi vecinii acestuia, apoi vecinii nevizitaţi ai
acestora şi procesul continuă până când sunt
vizitate toate nodurile
Parcurgerea în adâncime = se vizitează vârful iniţial
i şi se continuă cu primul dintre vecinii săi nevizitaţi
încă, fie acesta i1. Se procedează la fel cu i1,
trecându-se la primul dintre vecinii săi, nevizitat
încă, şi algoritmul continuă cât este posibil. Când nu
mai sunt vecini nevizitaţi ai nodului la care am
ajuns, ne întoarcem în vârful din care am plecat
ultima dată şi continuăm procedeul
 Teoreme şi propoziţii
Dacă G=(V,E) are n vârfuri şi m muchii, atunci
d(i)=2*m
Un graf neorientat complet cu n vârfuri are
n*(n-1)/2 muchii
Dacă G=(V,E) este un graf neorientat cu n vârfuri,
astfel încât fiecare vârf iV are gradul  n/2, atunci
graful este hamiltonian
(Teorema ne dă o condiţie suficientă, nu şi
necesară, pentru ca un graf să fie hamiltonian,
adică există grafuri hamiltoniene care au vârfuri cu
gradul  n/2)
 Teoreme şi propoziţii
Un graf neorientat G=(V,E) fără vârfuri izolate este
eulerian dacă şi numai dacă este conex şi gradele
tuturor vârfurilor sunt numere pare
1. Un graf neorientat complet cu n
noduri are:
 A) n*(n-1)/2 muchii
 B) n*(n+1)/2 muchii
 C) (n-1)*(n+1)/2 muchii
 D) n-1 muchii
2. Care dintre următoarele funcţii
determină gradul nodului i dintr-un
graf neorientat G cu n noduri
numerotate 1,2,...,n ? Graful este
dat prin matricea de adiacenţă a.
A) int grad(int i)  B) int grad(int i) 
int nr0 int nr0
for (int j1 jn j++) for (int j1 jn j++)
if (ajj) nr++ nr + aji
return nr return nr
 
C) int grad(int i)  D) int grad(int i) 
int nr0 int nr0
for (int j1 jn j++) for (int j1 ji j++)
if (aij) nr++ nr + aij
return nr/2 return nr
 
Se dă graful neorientat:

1 7 5

2 3 4 6
3. Care este numărul minim de
muchii care trebuie adăugate astfel
încât graful să devină conex ?
 A) 1
 B) 2
 C) 3
 D) 4
4. Câte componente conexe
conţine graful ?

 A) 1
 B) 2
 C) 3
 D) 4
5. Care este numărul minim de
vârfuri care trebuie şterse astfel
încât graful să devină hamiltonian ?
 A) 1
 B) 2
 C) 3
 D) 4
6. Câte grafuri neorientate cu 9
noduri admit următorul şir de
grade: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 7, 8 ?
 A) un graf
 B) nu există niciun graf
 C) 2 grafuri
 D) 9! grafuri
Se consideră un graf neorientat cu
nodurile 1, 2, 3, 4, 5, 6 dat prin
următoarea matrice de adiacență:

0 1 1 0 0 0
1 0 0 0 0 0
1 0 0 1 0 0
0 0 1 0 1 0
0 0 0 1 0 0
0 0 0 0 0 0
7. Nodurile 2 şi 5:
 A) Sunt adiacente
 B) Sunt legate printr-un lanț
 C) Sunt noduri izolate
 D) Nu aparțin aceleiași componente
conexe
8. Care este numărul minim de
muchii care trebuie adăugate pentru
a obține un ciclu de lungime 6:
 A) 0
 B) 1
 C) 2
 D) 3
9. Care este numărul minim de
muchii care trebuie adăugate
pentru a obține un graf eulerian ?
 A) 0
 B) 1
 C) 2
 D) 3
10.Fie G un graf neorientat cu n
vârfuri și m muchii, astfel încât să
fie îndeplinită condiția:
m > (n-1)*(n-2)/2. Atunci G:
 A) Are vârfuri izolate
 B) Nu are vârfuri izolate
 C) Este complet
 D) Este hamiltonian
 10. Rezolvare
 Presupunând că G are un vârf izolat j, atunci
numărul maxim de muchii s-ar obține în cazul în
care G-{j} ar fi complet, ceea ce ar însemna că
m=(n-1)*(n-2)/2, valoare care contrazice
ipoteza. Rezultă că G nu are vârfuri izolate
 Demonstrăm că C) și D) sunt false, folosind un
contraexemplu
 Graful G din figură îndeplinește condiția
ipotezei, dar nu este nici complet, nici
hamiltonian
11. Câte grafuri neorientate se pot
forma cu n noduri ?
 A) n!
n*(n+1)/2
 B) 2
n
 C) 2
n*(n-1)/2
 D) 2
 11. Rezolvare

 Fie M={f:AB}, unde A și B sunt mulțimi finite

cu a, respectiv b elemente (A=a, B=b).
a
Atunci M=b
 Mulțimea grafurilor cu n noduri poate fi
identificată cu mulțimea funcțiilor definite pe
mulțimea muchiilor grafului: {1,2,…,n*(n-1)/2},
cu valori în mulțimea {0,1}, unde 1 reprezintă
existența muchiei, iar 0 absența muchiei
12. Care este numărul grafurilor
parţiale ale unui graf cu n vârfuri şi
m muchii ?
 A) m!
(m+n)/2
 B) 2
m
 C) 2
n
 D) 2
12. Rezolvare
 Mulţimea grafurilor parţiale cu m muchii
poate fi identificată cu mulţimea funcţiilor
definite pe mulţimea muchiilor grafului
{1,2,…,m}, cu valori în mulţimea {0,1},
unde 1 reprezintă existenţa muchiei, iar 0
lipsa muchiei
 13. Fie G un graf neorientat cu n>3
vârfuri, m muchii şi p componente
conexe. Care dintre următoarele
afirmaţii este adevărată ?
 A) Matricea de adiacenţă are măcar o linie nulă
 B) Toate vârfurile au gradele distincte între ele
 C) Dacă G are un vârf izolat, atunci p>2
 D) Dacă fiecare linie a matricei de adiacenţă
are exact 2 valori de 1 şi graful este conex,
atunci graful are exact un ciclu
 13. Rezolvare
 Afirmaţia de la A) este falsă, deoarece graful nu
trebuie să aibă obligatoriu un vârf izolat
 Demonstrăm că afirmaţia de la B) este falsă –
presupunem că toate nodurile au gradele distincte.
Rezultă că cele n grade sunt cele n numere din
mulţimea {0,1,…,n–1} (gradul unui nod este cel puţin 0
şi cel mult n–1). Rezultă că există un nod izolat şi un
nod legat prin muchii de toate celelalte noduri, ceea ce
este imposibil
 Afirmaţia de la C) este falsă, deoarece cel puţin un
vârf izolat înseamnă cel puţin 2 componente conexe
Se consideră graful:

1 4

2 3 5
14. Care dintre următoarele matrice
este matricea T în care sunt
memorate static listele de vecini ?
A) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
6 8 10 11 13 7 0 9 0 0 12 0 0
B) 1 2 3 4 5 2 4 1 3 2 1 5 4
6 8 10 11 13 7 0 9 0 10 12 0 13
C) 1 2 3 4 5 2 4 1 3 2 1 5 4
6 8 10 11 13 7 0 9 0 0 12 0 0
D) 1 2 3 4 5 2 4 1 3 2 1 5 4
6 8 10 11 13 7 0 9 0 10 12 0 13
15. Care dintre muchiile următoare
trebuie adăugată pentru a obţine
un ciclu elementar de lungime 5 ?
 A) (1,3)
 B) (3,4)
 C) (3,5)
 D) (2,5)
16. Câte subgrafuri cu 2 muchii
se pot forma din graful dat ?
 A) 4
 B) 5
 C) 6
 D) 7
Fie G un graf neorientat dat prin
următoarea matrice T a vecinilor:

1 2 3 4 2 3 1 1 4 3

5 7 8 10 6 0 0 9 0 0
17. Matricea sa de adiacenţă este:

A) B) C) D)

0 1 1 1 0 1 0 1 0 0 0 1 0 1 1 0

1 0 1 1 1 0 0 1 0 1 1 0 1 0 0 0

1 1 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 1 0 0 1

1 1 1 0 1 1 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0
18. Numărul de muchii ale grafului
este:
 A) 2
 B) 3
 C) 4
 D) 5
19. Care este numărul minim de
muchii ce ar trebui eliminate pentru
a obţine 3 componente conexe ?
 A) 0
 B) 1
 C) 2
 D) 3
20. Ce muchie se poate adăuga
grafului astfel încât acesta să
devină eulerian ?
 A) niciuna
 B) (1,4)
 C) (2,3)
 D) (2,4)
21. Fie G=(V,E) un graf neorientat cu
n noduri, numerotate 1,2,...,n, dat prin
matricea sa de adiacenţă A. Care din
următoarele funcţii verifică dacă nodul
i este legat prin muchii de toate
celelalte noduri ale grafului ? Funcția
întoarce 0 dacă nodul i este legat prin
muchii de toate celelalte noduri și 1 în
caz contrar.
A) int f(int i)  B) int f(int i) 
int s0, j int s0, j
for (j1 jn j++) for (j1 jn j++)
if (Aij 1) s+1 s+Aji
return !(s0) return !(n–s–1)
 
C) int f(int i)  D) int f(int i) 
int s0, j int s0, j
for (j1 jn j++) for (j1 jn j++)
if (aij) return 1 s+aji
return 0 if (sn–1) return 0
 else return 1 
Fie G=(V,E) un graf neorientat cu
V=n şi E=m.
22. Dacă n=5 şi m=3, care este
numărul maxim de componente
conexe pe care le poate avea
graful ?
 A) 1
 B) 2
 C) 3
 D) 4
23. Dacă m=n=5, atunci
numărul maxim de vârfuri
izolate este:
 A) 1
 B) 2
 C) 3
 D) 4
Se consideră graful:

1
6
2

4 5
3
24. Care dintre următoarele permutări
ale mulţimii {1,2,3,4,5,6} corespunde
parcurgerii în lăţime a grafului dat cu
plecare din vârful 1 ?
 A) 1,2,3,4,5,6
 B) 1,2,3,4,6,5
 C) 1,2,4,6,3,5
 D) 1,2,4,3,5,6
25. Care dintre următoarele
permutări ale mulţimii {1,2,3,4,5,6}
corespunde parcurgerii în adâncime
a grafului dat cu plecare din vârful 1 ?
 A) 1,2,3,4,5,6
 B) 1,2,3,4,6,5
 C) 1,4,5,2,3,6
 D) 1,2,4,3,5,6
26. Se consideră un graf
neorientat cu n vârfuri şi n-1
muchii. Atunci:
 A) Graful este arbore
 B) Graful este conex dacă şi numai dacă
nu are cicluri
 C) Graful nu are cicluri
 D) Graful conţine cel puţin două subgrafuri
26. Rezolvare
 Pentru a demonstra că afirmaţiile de la
punctele A) şi C) sunt false, folosim un
contraexemplu
 Afirmaţia de la punctul D) este falsă,
deoarece atunci când graful este arbore,
având n-1 muchii, nu avem mai multe
subgrafuri
Se consideră graful neorientat:

1 7
2

6
3
5
4
27. Graful este:
 A) Aciclic
 B) Neconex
 C) Regulat
 D) 7-regulat
28. Care este numărul minim de
muchii ce trebuie suprimate astfel
încât graful să devină arbore ?
 A) 0
 B) 1
 C) 2
 D) 3
29. Câţi arbori distincţi cu 3
noduri pot fi vizualizaţi pe graf ?

 A) 6
 B) 7
 C) 8
 D) 9
30. Care este numărul minim de
muchii care se pot adăuga grafului
asfel încât toate nodurile, mai puțin
unul, să aibă grad impar ?

 A) 3
 B) 4
 C) 5
 D) 6
31. Care este numărul maxim de
muchii care pot fi suprimate astfel
încât graful să conțină 4 componente
conexe ?
 A) 1
 B) 2
 C) 3
 D) 4
32. Dacă suprimăm muchia 1-7 și
adăugăm muchia 1-6, atunci graful
va fi:

 A) Aciclic
 B) Eulerian
 C) Hamiltonian
 D) Conex
33. Dacă în graful inițial suprimăm
muchia 4-5, atunci graful devine:

 A) Arbore binar complet

 B) Arbore binar cu 2 frunze
 C) Graf hamiltonian
 D) Arbore pe 3 niveluri
34. Dacă se atașează grafului inițial un
nod nou, care este numărul minim de
muchii ce trebuie adăugate pentru a
obține un graf eulerian ?
 A) 0
 B) 1
 C) 2
 D) 3
Se consideră graful neorientat:
1
2
4

5
3
35. Numărul de muchii care se
adaugă pentru ca graful să devină
eulerian este:
 A) 0
 B) 2
 C) 4
 D) 6
36. Care dintre matricele următoare
reprezintă matricea de adiacență
corespunzătoare grafului dat ?
A) B) C) D)
0 0 1 1 0 0 1 1 1 0 0 1 1 1 0 0 1 1 1 0
1 0 1 0 0 1 0 0 0 1 1 1 1 0 0 1 0 1 0 1
1 1 0 1 1 1 0 0 1 0 1 1 0 1 1 1 1 0 1 0
0 1 1 0 0 1 0 1 0 0 0 1 1 0 0 1 0 1 0 0
0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0
37. Numărul maxim de noduri care se
pot obține pe un nivel după tăierea
muchiilor, astfel încât graful să devină
arbore, este:
 A) 1
 B) 2
 C) 3
 D) 4
 38. Orice graf neorientat cu n
noduri și n-1 muchii este:
 A) Un arbore
 B) Este conex dacă și numai dacă este aciclic
 C) Este aciclic și neconex
 D) Este conex și conține un ciclu
39. În orice graf neorientat cu n
noduri, notate: 1,2,...,n, cu m muchii
și cu gradele nodurilor notate
d(1),d(2),...,d(n), există relația:
 A) d(1)=d(2)=…=d(n)
 B) d(1)+d(2)+…+d(n)=m
 C) d(1)+d(2)+…+d(n)=2*m
 D) d(1)+d(2)+…+d(n)=m+n
Se consideră un graf neorientat, având
nodurile notate cu 1,2,3,4,5,
corespunzător liniilor matricei de
adiacență. 0 0 1 0 0

0 0 0 1 1

1 0 0 0 0

0 1 0 0 1

0 1 0 1 0
40. Care din următoarele afirmații este
adevărată ?
 A) Orice muchie s-ar elimina, graful devine
aciclic
 B) Orice muchie s-ar adăuga, graful
devine conex
 C) Graful este conex
 D) Graful este aciclic
41. Orice graf neorientat cu n noduri
are o matrice de adiacență cu
următoarea proprietate:
 A) Este formată numai din valorile 0,1 și -1
 B) Este simetrică față de diagonala
principală
 C) Este simetrică față de diagonala
secundară
 D) Are suma elementelor egală cu n
42. Se consideră un graf neorientat
cu 7 noduri și 3 muchii. Numărul de
componente conexe din care poate
fi format graful este:
 A) 2 sau 3
 B) 3 sau 4
 C) 4 sau 5
 D) 5 sau 6
Se consideră un graf neorientat cu
nodurile notate 1,2,3,4,5,
corespunzător liniilor matricei de
adiacență.
0 0 0 0 0
0 0 0 1 1
0 0 0 0 0
0 1 0 0 1
0 1 0 1 0
43. Stabiliți dacă nodurile 1 și 3:
 A) Sunt noduri adiacente
 B) Aparțin aceleiași componente conexe
 C) Sunt conectate printr-un lanț
 D) Sunt noduri izolate
44. Să se determine numărul total
de grafuri neorientate distincte cu 3
noduri. Două grafuri se consideră
distincte dacă matricele lor de
adiacență diferă.

 A) 5
 B) 6
 C) 7
 D) 8
45. Dacă într-un graf neorientat
conex cu n noduri, lista de
adiacență a fiecărui nod este
formată din exact două elemente,
atunci în graful respectiv există:

 A) Cel puțin n/2 cicluri

 B) Exact n/2 cicluri
 C) Exact un ciclu
 D) Cel puțin două cicluri
46. Într-un graf neorientat cu 20 de
noduri numerotate de la 1 la 20
există muchii numai între perechi
de noduri i și j, cu proprietatea că
abs(i-j)>1. Numărul de valori egale
cu 1 din matricea de adiacență
este:
 A) 171
 B) 190
 C) 342
 D) 362
47. Se consideră un graf orientat cu 4
noduri numerotate 1,2,3,4 și cu
gradele d+(1)=1, d+(2)=1, d+(3)=2,
d+(4)=1, d-(1)=2, d-(2)=1, d-(3)=1,
d-(4)=1. Câte astfel de grafuri există ?
 A) 0
 B) 1
 C) 2
 D) 3
48. Câte circuite elementare
conține graful ?

 A) 1
 B) 2
 C) 3
 D) 4
49. Se consideră un graf orientat cu 6
noduri, notate 1,2,3,4,5,6 și cu arcele
date de funcția:
arc(i,j) există, dacă ((i+j)%6)%2=0 și i<j.
arc(i,j) nu există, în caz contrar
Câte circuite elementare există ?
 A) 0
 B) 1
 C) 2
 D) 3
50. Câte noduri au gradul interior
egal cu 2 ?

 A) 1
 B) 2
 C) 3
 D) 4
51. Câte componente tari conexe
conține graful ?

 A) 0
 B) 1
 C) 2
 D) 3
52. Câte grafuri orientate complete
se pot forma cu n noduri ?

 A) 3n(n-1)/2
 B) 3n(n+1)
 C) 3n
 D) 3*n!
52. Rezolvare
 Mulțimea grafurilor orientate complete cu n
noduri poate fi identificată cu mulțimea
funcțiilor definite pe mulțimea muchiilor
grafului {1,2,…,n(n-1)/2}, cu valori în
mulțimea {-1,1,2}, unde 1 reprezintă
existența muchiei (i,j), -1 reprezintă
existența muchiei (j,i), iar 2 reprezintă
existența ambelor muchii (i,j) și (j,i)
53. Câte grafuri orientate se pot
forma cu n noduri ?

 A) 4n(n-1)/2
 B) 4n(n+1)
 C) 4n
 D) 4*n!
53. Rezolvare
 Mulțimea grafurilor orientate cu n noduri
poate fi identificată cu mulțimea
funcțiilor definite pe mulțimea muchiilor
grafului {1,2,…,n(n-1)/2}, cu valori în
mulțimea {-1,0,1,2}, unde 1 reprezintă
existența muchiei (i,j), -1 reprezintă
existența muchiei (j,i), 0 reprezintă
absența ambelor muchii, iar 2 reprezintă
existența ambelor muchii (i,j) și (j,i)
55. Dacă G este un graf orientat
cu n vârfuri și m arce, atunci:

 A) d-(i)=m/2 și d+(i)=m/2
 B) d-(i)=m și d+(i)=m
 C) d-(i)=2m și d+(i)=2m
 D) d-(i)=m-n și d+(i)=m+n
56. Fie G un graf orientat conex
cu n vârfuri. Care este numărul
minim de arce ale grafului ?

 A) n-1
 B) n+1
 C) n(n-1)/2
 D) n
57. Fie G un graf orientat tare conex
cu n vârfuri. Care este numărul
minim de arce ale grafului ?

 A) n-1
 B) n
 C) n(n-1)/2
 D) 2n
Fie G un graf orientat cu n vârfuri,
numerotate 1,2,...,n, dat prin
matricea sa de incidență (matricea
vârfuri-arce). 0 1 0 -1 0

-1 0 1 0 0

0 -1 0 1 1

1 0 -1 0 0

0 0 -1 0 0
58. Câte circuite elementare
conține graful ?
 A) 0
 B) 1
 C) 2
 D) 3
59. Care este numărul maxim de
noduri ce se pot elimina astfel încât
graful rămas să aibă cel puțin două
noduri și să fie tare conex ?

 A) 0
 B) 1
 C) 2
 D) 3
60. Câte drumuri elementare de
lungime 3 există ?

 A) 2
 B) 3
 C) 4
 D) 5
61. Care este numărul minim de
arce care trebuie adăugate pentru
a obține un graf tare conex ?

 A) 0
 B) 1
 C) 2
 D) 3
Se consideră graful orientat:
5
1
4

2
3
 63. Care din următoarele matrice
reprezintă matricea de incidență
asociată acestui graf ?
A) B) C) D)
0 0 1 -1 0 0 1 -1 1 0 0 -1 -1 0 1 0 -1 -1 1 0

1 0 -1 0 0 1 0 0 0 1 1 0 0 0 -1 1 0 1 0 1

1 1 0 -1 -1 1 0 0 1 0 1 0 0 -1 0 1 -1 0 1 0

0 1 1 0 0 1 0 -1 0 0 0 0 1 0 -1 1 0 -1 0 0

0 0 1 0 0 0 -1 0 0 0 -1 1 0 1 0 0 1 0 0 0
64. Numărul circuitelor elementare
este:

 A) 0
 B) 2
 C) 4
 D) 6
65. Cel mai lung drum elementar
din graf are lungimea:

 A) 2
 B) 3
 C) 4
 D) 5
66. Numărul vârfurilor pentru care
gradul interior este strict mai mare
decât gradul exterior este:
 A) 0
 B) 1
 C) 2
 D) 3
67. Numărul componentelor tari
conexe este:

 A) 1
 B) 2
 C) 3
 D) 4
68. Graful suport al grafului
orientat este:

 A) Eulerian
 B) Regulat
 C) Hamiltonian
 D) Conex
69. Dacă se elimină muchiile 1-2 și
2-5 din graful suport, atunci acesta
devine:

 A) Neconex
 B) Complet
 C) Regulat
 D) Fără cicluri
70. Se consideră un graf orientat tare
conex. Stabiliți numărul circuitelor
care conțin toate vârfurile grafului.

 A) Cel puțin unul

 B) Exact unul
 C) Niciunul
 D) Cel mult unul