Grafuri orientate

Definiție. Se numește graf orientat o pereche ordonată de mulțimi notată G=(X, U)

unde X este mulțime finită si nevidă de elemente numite noduri sau vârfuri, iar
U este o mulțime de perechi ordonate de elemente distincte din X, ale cărei elemente
se numesc arce.
Gratul orientat se mai nurneste și digraf.
Terminologie:
-numărul de arce=card(U)=m
-două noduri sunt adiacente dacă formează un arc
-nodurile xi si xj sunt extremități ale arcului [xi, xj]. Nodul xi este extremitatea
inițială a arcului, iar nodul xj este extremitatea finală a arcului .
-se numesc arce incidcnte două arce care au o extremitate comună
-se numește succesor al unui nod, orice nod la care ajunge un arc care iese din
respectivul nod . Mulțimea succcsorilor nodului xi este formată din mulțimea
nodurilor la care ajung arcele care ies din nodul xi. Se noteaza cu S (xj)
-se numește predecesor al nodului xi orice nod de la care intra un arc in nodul xi
Mulțimea predecesorilor nodului xi este formată din mulțimea nodurilor de la
care ajung arcele care intră în nodul xi. Se noteaza cu P(xi).
Nodul sursă al grafului este nodul care are rnultimea succesorilor formată din toate
celelalte noduri, mai putin el , iar multimea predecesorilor săi este mulțimea vidă.
Nodul destinație al grafului este nodul care are mulțimea predecesorilor formată din
toate celelalte noduri, mai putin el, iar rnultimea succesorilor săi este rnulțimea
vidă.
Obs. Dacă un graf are un nod sursă , atunci nu poate avea un nod destinație, și
invers.
Graful orientat se reprezintă astfel:

nodul xi al grafului G

arcul uk=[ xi,xj]

nodul xj al grafului G

Ex.
X={1,2,3,4,5,6}
U={[1,2],[1,3],[5,1],[2,5],[4,5],[5,4]}
-Ordinul grafului este 6
-Nodul 1 este adiacent cu 2 și 3
-Nodul 1 nu este adiacent cu 5
-Nodul 5 este incident cu arcele:
[4,5] , [5,4] si [5,1]
-Nodul 2 este extremitatea initiala a arcului [2,5] si extremitatea finala a arcului
[1,2]
-Mulțimea succesorilor nodului 5 este {1,4}
-Multimea predecesorilor nodului 5 este {2,4}
Teoremă
Numărul de grafuri orientate care se pot forma cu n noduri este :

4 n*(n-1)/2
Aplicatii
Exercitiile 1-10 pag 167
 Gradele unui nod al grafului orientat

Un nod al uni graf orientat are două grade: grad intern și grad extern
Gradul intern al unui nod este egal cu numărul arcelor care intră în nod și se
notează cu d-(x).
Gradul extern al unui nod este egal cu numărul arcelor care ies din nod și se
notează cu d+(x).
Se numește nod terminal un nod care are suma gradelor egală cu 1 (gradul intern
egal cu 0 și gradul extern egal cu 1 sau gradul extern egal cu 0 si gradul intern egal
cu 1).
Se numește nod izolat un nod care are suma gradelor egală cu 0.

Metode de implementare a grafurilor orientate

1) Matricea de adiacenta

0 1 1 0 0 0
0 0 0 0 1 0
0 0 0 0 0 0
A= 0 0 0 0 1 0
1 0 0 1 0 0
 0 0 0 0 0 0

Obs.
1) Matricea de adiacenta are 0 pe diagonala principala
2) Matricea de adiacenta nu mai este simetrica fata de diagonala principala
A[i][j]

A[5][1]=1
A[5][4]=1
Pentru a afla gradul extern al unui nod vom face suma elementelor de pe linia
Pentru a afla gradul intern al unui nod vom face suma elementelor de pe coloana
Suma elementelor din matrice este egala m (numarul de arce).
A[i][j]=1
Pentru a afla vecinii unui nod vom verifica elementele de pe linie si unde avem 1
inseamna ca este vecin si coloana respectiva va fi nodul vecin
Pentru a vedea daca un nod este terminal verificam daca pe linie exista un singur
element egal cu 1 si pe coloana exista un singur element egal cu 1
Pentru a vedea daca un nod este izolat se verifica atat linia cat si coloana sa fie
numai cu elemente de 0.
2) Lista arcelor
-matricea arcelor
Ex.
1 3
1 2
2 5
4 5
5 4
5 1

-vectorul arcelor

1 3 1 2 2 5 4 5 5 4 5 1
In matricea arcelor pentru a afla gradul extern al uni nod numaram de
cate ori apare nodul respectiv in prima coloana
Pentru gradul intern numaram de cate ori apare nodul in a doua
coloana
Pentru a afla vecinii unui nod verifica a doua coloana si vom trece
eticheta de acolo

3) Lista de adiacenta
-matricea listelor de adiacenta are n+m coloane si 2 linii

L1={2,3} L1 L2 L4 L5
L2={5}
L3={}
L4={5}
L5={4,1}
1 2 3 4 5 6 2 3 5 5 4 1

7 9 0 10 11 0 8 0 0 0 12 0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

-vectorii listei de adiacenta

V1 are m elemente (numarul de arce)

2 3 5 5 4 1

1 2 3 4 5 6

V2
 1 3 4 5

Graful parțial

Fie graful G = (X,U) și mulțimea V⸦U . Graful Gp= (X,V) se numește graf parțial
al grafulu G.
Altfel spus, un graf parțial al grafului G este el însuși sau un graf care s-a obținut
prin eliminarea unor arce din graful G.
Ex. G=(X, U)

eliminăm arcele [1,4] si [3, 2] și obținem graful

parțial

Subgraful

Fie graful G = (X,U). Graful Gs= (Y,V) se numește subgraf al grafului G dacă Y⸦
X (subgraful conține numai noduri ale grafului) și arcele din multimea V sunt
toate arcele din mulțimea U care au ambele extremități în mulțimea de
noduri Y. Se spune că subgraful Gs este indus sau general de mulțimeaea de noduri
Y.

Altfel spus, un subgraf al grafului G este el însuși sau un graf care s-a obținut prin
suprimarea din graful G a unor noduri și a tuturor arcelor incidente cu aceste
noduri.
Ex.G=(X,U)

ex. de subgraf: am eliminat nodul 5 și

arcele incidente cu el:

Conexitatea grafurilor

Lanțul

Într-un graf G= (X,U) se numește lanț o succesiune de noduri care au

proprietatea că, oricare ar fi două noduri succesive, ele sunt adiacente.

Terminologie:
Lungimea unui lanț reprezintă numărul de parcurgeri ale arcelor.
Extremitățile unui lanț sunt formate din nodul cu care începe și nodul cu care se
termină lanțul.
Sublanțul este format dintr-un șir continuu de noduri din lanț.
Obs. Arcele care formează lanțul au proprietatea că oricare ar fi două arce
successive, ele au o extremitatea comună.La definirea unui anț, nu se ține cont de
orientarea arcelor , ci numai de faptul că două noduri sunt legate de un arc.

Ex. de lanț L1(1,5)=(1,2,5,4,5)

Lungimea lanțului este 4
L2(1,5)=(1,2,5)
Lungimea lanțului este 2
Clasificarea lanțurilor:
1) În funcție de noduri:
-elementare conțin noduri disticte două câte două
-neelementare conțin noduri care se repetă
2) În funcție de arce
-simple în care toate arcele sunt diferite între ele
-compuse în care se pot repeta unele arce

Ex.
Lanț neelementar: L1 se repetă nodul: 5
Lanț elementar :L2 nu se repetă noduri
Lanț simplu: L(1,4)=(1,2,5,4) nu se repetă niciun arc
Lanț compus :L(1,3)=(1,2,5,4,5,1,3) se repetă arcul: [4,5]

Ciclul

Un lanț care are toate arcele distincte două câte două și extremitățile care
coincid se numește ciclu.
Un graf fără cicluri se numește graf aciclic .
Dacă toate noduriIe unui ciclu sunt distincte două câte două, cu excepția
extremităților, ciclul se numește ciclu clcmentar.

Lanțul L(1,1)=( 1,2,5,4,5,1) nu este ciclu, deoarece se repetă arcul [4,5]

Lanțul L(1,1)= (1,2,5,1) este ciclu elementar, deoarece se nu se repetă nodurile
Lanțul L(1,1)=(1,3,2,4,1) este ciclu elementar, deoarece nu se repetă niciun nod.

Drumul

Într-un graf orientat G=(X,U) se definește un drum ca fiind o succesiune de

noduri care au proprietatea că-oricarea ar fi două noduri succesive- ele sunt legate
printr-un arc.
Parcurgerea se face în sensul săgeților.
Lungimea unui drum este data de numărul de arce care îl compun.
Drumul elementar este drumul în care nodurile sunt distincte două câte două
Drumul simplu este drumul în care arcele sunt disticte două câte două.
Ex. Lanțul L(1,5)=( 1,2,5,4,5) este un drum neelementar deoarece se repeat nodul
5
Lanțul L(1,5)=( 1,2,5,4,5,1,2) este un drum compus deoarece se repeat arcul [1, 2]

Circuitul

Într-un graf orientat un drum care are toate arcele distincte două câte două și
extremități care coincid se numește circuit.
Circuitul este un drum simplu în care extremitățile coincid.
Circuitul elementar este circuitul în care toate nodurile sunt distincte două câte
două, cu excepția primului și a ultimului-care coincid.
Lanțul L(1,1)=(1,3,2,4,1) este un circuit elementar, deoarece nu se repetă niciun
nod.
Lanțul L(1,1)=( 1,2,5,4,5,1) este un circuit neelementar, deoarece se repeat nodul
5.

Graful tare conex

Un graf orientat G se numește graf tare conex dacă are proprietatea că pentru
orice pereche de noduri diferite între ele, există un drum care să le lege.

Daca un graf G=(X,U) nu este conex, se numește componentă tare conexă a

grafului un subgraf conex al său C=(X',U'), maximal în raport cu această proprietate
(conține numărul maxim de noduri din G care au proprietatea că sunt legate
printr- un drum).
Ex. graf care nu este tare conex (are 3 componente tare conexe)

Obs. Un graf tare conex are o singură componentă tare conexă (graful însuși).