Cuprins

Grafuri neorientate ..........................................................................................................2

Grafuri orientate................................................................................................................3
Grafuri speciale ..................................................................................................................4
Grafuri derivate dintr-un graf orientat................................................................5
Alte grafuri ............................................................................................................................5
Arbori .......................................................................................................................................5
Grafuri neorientate
Terminologie

nod/vârf = element al mulţimii X; poate fi reprezentat în plan printr–un punct (cerc etc.),
eventual numerotat;
muchie = pereche neordonată de noduri; poate fi reprezentată în plan printr –un segment
dedreaptă sau un arc;
adiacenţă = proprietatea a două noduri de a fi unite prin muchie; dacă [x,y] U, spunem
că nodurile x şi y sunt adiacente
incidenţă = proprietatea unei muchii de a uni două noduri; dacă [x,y]  U, spunem că
muchia este incidentă cu nodurile x şi y
gradul nodului x = numărul de muchii incidente cu nodul x, notat cu d(x)
-nod izolat = nod cu gradul 0; d(x)=0
-nod terminal = nod cu gradul 1; d(x)=1
-lant = succesiune de noduri cu proprietatea că oricare două noduri consecutive din lanţ
sunt adiacente
-lanţ compus = lanţ în care muchiile se pot repeta
-lanţ simplu = lanţ în care fiecare muchie apare o singură dată dar nodurile se pot repeta
-lanţ elementar = lanţ în care nodurile sunt distincte
-ciclu = lanţ în care primul nod coincide cu ultimul
-ciclu compus = ciclu în care muchiile se pot repeta
-ciclu simplu = ciclu în care fiecare muchie apare o singură dată dar nodurile se pot
repeta
-ciclu elementar = ciclu în care nodurile sunt distincte, cu excepţia primului şi ultimului
nod
-lungimea unui lanţ/ciclu = numărul de muchii din care este format
-graf parţial = graf care se obţine din graful iniţial prin eliminarea unor muchii, nu şi a
nodurilor
-subgraf = graf care se obţine din graful iniţial prin eliminarea unor noduri şi a tuturor
muchiilor incidente cu acestea; nu pot fi eliminate alte muchii decât cele incidente cu
nodurile eliminate
Tipuri particulare de grafuri
graf regulat = graf în care toate nodurile au grade egale
graf complet = graf în care oricare două noduri distincte sunt adiacente
graf aciclic = graf în care nu există nici un ciclu
graf conex = oricare ar fi două noduri distincte, există lanţ între ele
componentă conexă=subgrafurile care conţin numărul maxim de noduri din graf cu
proprietatea că sunt legate cu un lanţ.
Un graf conex are o singură componentă conexă(graful însuşi).
Numărul de componente conexe=numărul de vârfuri izolate +1
 Numărul minim de muchii, mmin, necesare pentru ca un graf neorientat, cu n
noduri, să fie conex este n-1.
 Dacă graful neorientat G are n noduri atunci numărul total de grafuri neorientate
care se pot forma cu aceste noduri este:

Cn2
g 2
  Dacă graful G are m muchii şi n noduri, atunci între gradul nodurilor şi numărul
muchiilor există următoarea relaţie:suma gradelor tuturor nodurilor grafului este
egală cu dublul numărului de muchii.
n

 d ( x )  2m
i 1
i

 Pentru orice graf G, numărul nodurilor de grad impar este par.

 Numărul minim de muchii, mmin, pe care trebuie să le aibă un graf neorientat cu n
noduri, ca să nu existe noduri izolate, este:
mmin=(n+1)/2
 Dacă graful G are n noduri (n>=2), atunci cel puţin două noduri au acelaşi grad.

Grafuri orientate

Terminologie
nod/vârf = element al mulţimii X; poate fi reprezentat în plan printr–un punct (cerc etc.),
eventual numerotat.
arc(muchie) = pereche ordonată de noduri; poate fi reprezentată în plan printr–o
sageata orientata
adiacenţă = proprietatea a două noduri de a fi unite prin arc; dacă (x,y)  U, spunem că
nodurile x şi y sunt adiacente
incidenţă = proprietatea unei arc de a uni două noduri; dacă (x,y)  U, spunem că arcul
este incident cu nodul x .
gradul intern al nodului x = numărul de arce care intra in nodul x, notat cu d -(x)
gradul extern al nodului x = numărul de arce care ies din nodul x, notat cu d +(x)
- nod izolat = nod cu gradul intern si extern 0; d-(x)= d+(x)=0
- drum = succesiune de noduri cu proprietatea că oricare două noduri consecutive sunt
adiacente(arcele pastreaza aceeasi orientare)
-drum simplu = drum în care fiecare arc apare o singură dată dar nodurile se pot repeta
-drum elementar = drum în care nodurile sunt distincte
-circuit = drum în care primul nod coincide cu ultimul
-circuit simplu = circuit în care fiecare arc apare o singură dată dar nodurile se pot
repeta
-circuit elementar = circuit în care nodurile sunt distincte, cu excepţia primului şi
ultimului nod
lungimea unui drum/circuit = numărul de arce din care este format
graf parţial = graf care se obţine din graful iniţial prin eliminarea unor arce, nu şi a
nodurilor
subgraf = graf care se obţine din graful iniţial prin eliminarea unor noduri şi a tuturor
arcelor care au o extremitate in nodurile eliminate; nu pot fi eliminate alte arce decât cele
cu legatura cu nodurile eliminate

Tipuri particulare de grafuri

graf complet = graf în care orice două noduri distincte sunt adiacente (nu este unic,
numarul de arce este cel mult n(n-1)
graf plin = graf în care intre orice două noduri distincte x si y exista (x, y) si (y, x)
graf tare conex = oricare ar fi două noduri distincte x si y, există drum de la x la y si drum
de la y la x
componentă tare conexă = un subgraf tare conex şi maximal în raport cu această
proprietate (nu există drum între un nod din subgraf şi un nod care nu aparţine
subgrafului)
Obs: un nod izolat constituie o componentă tare conexă

 Dacă graful orientat G are n noduri atunci numărul total de grafuri orientate care
se pot forma cu aceste noduri este:

n ( n 1)
g4 2

 Dacă graful orientat G are m arce şi n noduri atunci între gradele nodurilor şi
numărul de muchii există următoarea relaţie:suma gradelor interne ale tututror
nodurilor este egală cu suma gradelor externe ale tuturor nodurilor şi cu
numărul de arce.

n n

d
i 1

( xi )   d  ( xi )  m
i 1

Grafuri speciale
 Graful nul-graful nu are muchii
 Graful complet-Un graf cu n noduri este un graf complet dacă are proprietatea că,
oricare ar fi două noduri ale grafului, ele sunt adiacente.Se notează cu K n.
 Numărul, m, de muchii ale unui graf neorientat complet , cu n noduri este:
m=n(n-1)/2.
 Numărul de grafuri orientate complete care se pot construi cu n noduri este egal cu

Cn2
nk  3
 Numărul minim de muchii într-un graf orientat complet cu n noduri este egal cu
numărul de muchii ale unui graf neorientat complet.
 Numărul maxim de muchii(arce) într-un graf orientat complet cu n noduri este
egal cu dublul numărului de muchii ale grafului neorientat complet.
Grafuri derivate dintr-un graf orientat
Graful parţial
 Este el însuşi sau graful care s-a obţinut prin eliminarea unor muchii din graful G.
 Numărul de grafuri parţiale distinct ale unui graf orientat cu m muchii(arce) este
egal cu 2m.
Subgraful
 Este el însuşi sau un graf care s-a obţinut prin suprimarea din graful G a unor
noduri şi a tuturor muchiilor incidente cu aceste noduri.
 Numărul de subgrafuri ale unui graf orientat cu n noduri este egal cu 2n-1.
Graful complementar
 Este graful care conţine aceleaşi noduri ca şi graful iniţial G dar nicio muchie din
acest graf.

Alte grafuri
ciclu hamiltonian = ciclu elementar care trece prin toate vârfurile grafului
graf hamiltonian = graf care conţine cel puţin un ciclu hamiltonian
Condiţie suficientă de existenţă a unui ciclu hamiltonian:
Un graf neorientat cu n vârfuri, în care gradul oricărui vârf este mai mare sau egal cu n/2
este hamiltonian.
ciclu eulerian = ciclu care trece prin toate muchiile grafului
graf eulerian = graf care conţine un ciclu eulerian
Condiţie necesară şi suficientă de existenţă a unui ciclu eulerian:
Un graf fără vârfuri izolate, este eulerian dacă şi numai dacă este conex şi gradele tuturor
vârfurilor sale sunt pare.

Arbori

Se numeşte arbore liber A un graf neorientat conex şi fără cicluri(aciclic).

Arbore cu rădăcină
Arbore cu rădăcină= arborele în care există un nod privilegiat numit nod rădăcină.

2 3 4

5 6 7 11 12

8 9

10
Arborele de mai sus este:
 un graf aciclic cu n-1 muchii;
 un graf conex cu n-1 muchii;
 orice pereche de noduri este legată printr-un lanţ şi numai unul.

Muchiile unui arbore se mai numesc ramuri sau arce.

Nodul rădăcină se mai numeşte vârf sau tulpină. În nodul rădăcină nu intră niciun arc.
Nodul rădăcină nu are ascendenţi(nu are părinte) ci numai descendenţi(are numai fii).
Este nodul de la care pornesc ramurile către rădăcinile altor arbori. Orice nod al arborelui
poate fi considerat nod rădăcină.
Într-un nod intră un singur arc (exceptând rădăcina) care îl leagă de un alt nod numit
părinte(predecesor). Dintr-un nod pot să iasă niciunul, unul sau mai multe arce care îl
leagă de un alt nod numit fiu(succesor). Nodurile fără succesori se numesc
frunze(noduri terminale).
Două noduri care descind din acelaşi nod tată se numesc noduri frate.
Ordinul unui nod este dat de numărul de descendenţi direcţi.
Nodurile sunt organizate pe niveluri. Rădăcina se găseşte pe nivelul 0, descendenţii ei
pe nivelul 1, descendenţii acestora pe nivelul 2 etc…Nivelul unui nod este egal cu numărul
de noduri parcurse pe calea de la rădăcină la el.
Înălţimea unui arbore este dată de maximul dintre nivelurile nodurilor
terminale(lungimea celui mai lung lanţ care porneşte din rădăcină).
Arborele fiind un graf neorientat cu anumite proprietăţi, pentru implementarea sa statică
se pot folosi aceleaşi metode ca şi la grafuri. Arborilor le sunt specifice implementarea cu
legătura de tip tată şi implementarea cu legătura de tip părinte nod terminal.
Exemplu de vector de taţi pentru arborele de mai sus.

Nod 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Părinte 0 1 1 1 2 2 2 5 5 9 4 4
Vectorul de taţi este:(0,1,1,1,2,2,2,5,5,9,4,4)

Exerciţiu
Câte frunze are arborele cu rădăcină descris prin următorul vector de
taţi:(6,5,5,2,0,3,3,3,8,7,7)?
Răspuns: 5 frunze(1, 4, 9, 10, 11)
Explicaţie
Frunzele unui arbore sunt nodurile terminale(nodurile care au gradul 1).

Nod 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Părinte 6 5 5 2 0 3 3 3 8 7 7
Nodurile care nu se găsesc în vectorul de taţi(1,4,9,10,11)
Din schema de mai sus rezultă că nodul 5 este nodul rădăcină(nu are ascendenţi). Nodul 5
are 2 descendenţi sau fii (este tată pentru nodurile 2 şi 3). Nodul 2 are un fiu, nodul 4.
Nodul 3 are 3 fii, nodurile 6, 7 şi 8. Nodul 6 are un fiu, nodul 1. Nodul 7 are 2 fii, nodurile
10 şi 11. Nodul 8 are un fiu, nodul 9. Nodurile terminale (care nu au fii) sunt 1, 4, 9, 10, 11,
nodurile care nu se găsesc în vectorul de taţi.