Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Definiţie:Se numeşte graf(G) o pereche ordonată de mulţimi (X,U), unde X este o mulţime finită şi nevidă
iar U o mulţime de perechi formate cu elemente distincte din mulţimea X(familie de submulţumi cu două
elemente din mulţimea X.
Terminologie:
Elementele mulţimii X se numesc vârfuri sau noduri.Mulţimea X se numeşte-mulţimea vârfurilor.
Clasificarea grafurilor:se face în funcţie de proprietăţile de simetrie a mulţimii U.
Graf neorientat :Un graf G=(X,U) este neorientat dacă mulţimea U este formată din perechi
neordonate {xi,xj}.
Graf orientat: Un graf G=(X,U) este orientat dacă mulţimea U este formată din perechi ordonate
{xi,xj}.
GRAF NEORIENTAT
i 1
d(xk)= 2m.
Propoziţia 1:Pentru orice graf G, numărul nodurilor de grad impar este par.
1
GRAF ORIENTAT
Elementele mulţimii U se numesc arce.
Noduri adiacente-oricare din perechile de noduri care formează un arc.Fiecare din cele 2 noduri este
incident cu arcurile Uk1=[xi,xj] sau Uk2=[xj,xi].
Observaţie: Uk1 Uk2 !
Extremitatea iniţială a arcului [xi,xj] este nodul xi, iar extremitatea finală este xj.
Se numesc arce incidente două arce Ui şi Uj care au o extremitate comună xk.
Se numeşte succesor al nodului xi orice nod la care ajunge un arc care iese din nodul xj.
Se numeşte predecesor al nodului xi orice nod de la care intră un arc în nodul xj.
Nodul sursă al grafului este nodul care are mulţimea succesorilor formată din toate celelalte noduri mai
puţin el,iar mulţimea predecesorilor săi este mulţimea vidă.
Nodul destinaţie al grafului este nodul care are mulţimea predecesorilor formată din toate celelalte
noduri,mai puţin el,iar mulţimea succesorilor săi este mulţimea vidă.
n ( n 1)
Teorema 4 :Numărul total de grafuri orientate care se pot forma cu aceste noduri este: 4 2 .
Gradul intern al unui nod-este numărul arcelor care intră în nodul respectiv-se notează cu d-(x).
Gradul extern al unui nod-numărul de arce care ies din nod-se notează cu d+(x).
Teorema 5 Suma gradelor interne ale tuturor nodurilor este egală cu suma gradelor externe ale tuturor
nodurilor şi cu numărul de arce.
n n
d +(xi)= d -(xi)=m.
i 1 i 1
Definiție. Fie G=(V, U) un graf orientat. Graful G se numeşte graf orientat complet dacă oricare două
vârfuri distincte ale sale sunt adiacente. Două vârfuri x şi y sunt adiacente dacă:
- între ele există arcul (x,y), sau
- între ele există arcul (y,x), sau
- între ele există arcele (x,y) şi (y,x).
2
Propoziție. Într-un graf orientat complet cu n vârfuri, există între n(n − 1)/2 şi n(n-1) arce.
Lema Avem 3 n(n-1)/2− grafuri complete cu n noduri.
Definiție Un graf orientat este turneu, dacă oricare ar fi 2 vârfuri i şi j, i≠j, între ele există un singur arc:
arcul(i,j) sau arcul (j,i)
Proprietăți:
1. Orice graf turneu este graf complet.
2. Avem 2 n(n−1)/2 grafuri turneu cu n noduri
3. În orice graf turneu există un drum elementar care trece prin toate vârfurile grafului.
REPREZENTAREA GRAFULUI
Graful este reprezentat prin MATRICEA DE ADIACENŢĂ-este o matrice binară de ordin n ale carei
elemente aij.
1, dacăi, j U
aij=
0, dacăi, j U
Graf orientat Graf neorientat
1.Suma elementelor matricei=2xm(dublul 1.Suma elementelor matricei de adiacenţă este
numărului de muchii); egală cu m(numărul de arce)
2.Gradului unui nod i este egal cu suma 2.Gradul extern al nodului i este egal cu suma elem.
elementelor de pe linia i(sau cu suma de pe linia i;
elementelor de pe coloana i); Gradul extern al nodului i este egal cu suma elem.
din coloana i.
3.Noduri adiacente nodului i sunt nodurile j 3.Succesorii nodului i-noduri pentru care pe linia i
pentru care elementele din linia i sunt 1 a[i][j]=1 avem 1 a[i][j]=1;
sau elementele din coloana i sunt egale cu 1 Predecesorii: a[j][i]=1;
a[j][i]=1; Noduri adiacente:a[i][j]=1 sau a[j][i]=1.
4.Numărul de vecini ai nodului i este egal cu 4.Numărul de vecini ai nodului i este egal cu
gradul nodului; numărul de noduri adiacente nodului i.
5.Muchia [i,j] se reprezintă 5.Arcul [i,j] se reprezintă a[i][j]=1
a[i][j]=1 sau a[j][i]=1. arcul [j,i] a[j][i]=1
3
Proprietăţile matricei de adiacenţă(ma)
Conţine doar valorile 0 şi 1;
Pe diagonala principala sunt numai valori de 0;
La graful neorientat-ma este simetrică faţă de diagonala principală
La reprezentarea prin LISTA DE ADIACENŢĂ(LA) este formată din listele Li (1 i n ) care conţin
toţi vecinii unui nod xi la care se poate ajunge direct din nodul xi,adică toate nodurile xj pentru care
[xi,xj] є U.
Exemplu:
6 4. 1,3
5. 2,3
4 3 5
8 6. 7,8
7. 6
8. 6
Graf orientat
Nod Lista de adiacenţă
1 2 3 1. 2
2. 1,3,4
4 5 6 3. 5
4. 2,5
5. 3,6
6. 5
GRAFURI SPECIALE
Graful NUL : graful G=(X,U) se numeşte graf nul dacă mulţimea U este vidă(U=Ø) adică graful nu are
muchii.
Graful complet este un graf în care oricare ar fi două noduri ale grafului ele sunt adiacente.El se notează
cu Kn.
Teorema 6 : Numărul m de muchii ale unui graf neorientat complet cu n noduri(Kn) este : m=n
n 1
x .
2
4
Graf parţial:Fie graful G=(X,U) şi mulţimea V U.Graful Gp=(X,V) se numeşte graf parţial al grafului
G. Un graf parţial este chiar graful însuşi sau se elimină muchii din graful iniţial.
Teorema 8: Numărul de grafuri parţiale ale unui graf cu m muchii(arce) este 2m.
Subgraful:Fie graful G=(X,U).Graful Gs=(Y,V) se numeşte subgraf al grafului G dacă Y X şi V
conţine toate muchiile din U care au ambele extremităţi în mulţimea de noduri Y.
Un subgraf se obţine chiar din graful însuşi sau prin eminarea de noduri şi a tuturor muchiilor(arcelor)
incidente cu aceste noduri.
CONEXITATEA GRAFURILOR
Lanţul:Într-un graf G=(X,U) se defineşte lanţul ca fiind o succesiune de noduri care au proprietatea că
oricare ar fi două noduri succesive, ele sunt adiacente.Într-un lanţ dintr-un graf orientat, nu se ţine cont de
orientarea arcelor,ci numai de faptul că două noduri sunt legate de un arc.
Terminologie:
lungimea unui lanţ este egala cu numărul de parcurgeri ale muchiilor.
Lanţ de lungime minimă dintre xi şi xj este lanţul cu numărul minim de muchii(arce) din mulţimea
nevidă de lanţuri.
Clasificarea lanţurilor:
Noduri:
Lanţ elementar-conţine numai noduri distincte două câte două(acelaşi nod poate fi parcurs o
singura dată;
Lanţ neelementar-conţine noduri care se repetă, dar nu se repetă muchiile-prin acelaşi nod se poate
trece de mai multe ori;
Muchii(arce):
Lanţ simplu-toate muchiile sunt diferite între ele;
Lanţ compus-în lanţ se pot repeta unele muchii.
Teorema 10: Dacă un graf conţine un lanţ între 2 noduri x şi y atunci conţine un lanţ elementar între
nodurile x şi y.
Teorema 11:Dacă un lanţ este elementar, atunci este şi lanţ simplu.
CICLUL-un lanţ care are toate muchiile distincte două câte două şi extremităţi care coincid, se numeşte
ciclu. Un graf fără cicluri se numeşte graf aciclic.
Ciclul elementar-are toate nodurile distincte două câte două,cu excepţia extremităţilor.
5
Teorema 12 :Dacă un graf conţine un ciclu atunci conţine şi un ciclu elementar.
DRUMUL Într-un graf orientat G=(X,U) se defineşte un drum ca fiind o succesiune de noduri care au
proprietatea că oricare ar fi două noduri succesive ele sunt legate printr-un arc.
Teorema 13:Dacă un graf neorientat conţine un drum între x şi y,atunci conţine şi un drum elementar
între x şi y.
CIRCUITUL Într-un graf orientat un drum care are toate arcele distincte două câte două şi extremităţi
care coincid, se numeşte circuit.
CIRCUIT ELEMENTAR-are nodurile distincte două câte două cu excepţia primului şi ultimului.
GRAFUL CONEX Un graf G se numeşte graf conex dacă are proprietatea că, pentru orice pereche de
noduri diferite între ele,există un lanţ care să le lege.
Dacă un graf G=(X,U) nu este conex,se numeşte COMPONENTA CONEXA a grafului.Un subgraf
conex al său C=(X’,U’) care conţine numărul maxim de noduri din G care au proprietatea că sunt legate cu
un lanţ.
Teorema 15:Numărul minim de muchii minim necesare pentru ca un graf neorientat, cu n noduri să fie
conex, este n-1.
Propoziţia 3:Dacă un graf cu n noduri are p componente conexe atunci numărul minim de muchii care
trebuie adăugate ca să devină conex este p-1.
Propoziţia 4:Dacă un graf conex cu n noduri are n-1 muchii atunci orice pereche de noduri este legată
printr-un lanţ şi numai unul.
Propoziţia 5:Dacă un graf neorientat cu n noduri şi m muchii este conex,numărul maxim de muchii care
se pot elimina pentru a obţine un graf parţial conex este m-n+1(m>n).
Teorema 16:Un graf neorientat conex cu n noduri şi n-1 muchii este aciclic şi maximal cu această
proprietate:
6
Propoziţia 6:Dacă un graf neorientat conex are n noduri şi m muchii, numărul de muchii care trebuie
eliminate pentru a obţine un graf parţial conex aciclic este egal cu m-n+1.
Propoziţia 7:Dacă un graf are n noduri, m muchii şi p componente conexe,numărul de muchii care trebuie
eliminate pentru a obţine un graf parţial aciclic este egal cu m-n+p.
Propoziţia 8:Pentru a obţine dintr-un graf neorientat conex,două componente conexe,numărul minim de
muchii care trebuie eliminate minim este egal cu gradul minim din graf -> mmin=gradmin.
Graf hamiltonian
OBS: Ca în graful G să existe un ciclu hamiltonian trebuie să aibă cel puţin trei vârfuri.
Teoremă Graful complet kn este hamiltonian.
Teoremă Dacă un graf G are n 3 noduri şi gradul fiecărui nod d(x) n/2 graful este hamiltonian.
Exemplu: Graful orientat desenat mai jos este hamiltonian, deoarece conține circuitul hamiltonian
(2, 1, 5 , 6, 4, 3, 2).
Graful neorientat de mai jos este hamiltonian deoarece conține deoarece numărul nodurillor este 6 și
gradul fiecărui nod este 3.
Pentru acest graf există: Lant Hamiltonian: 1,2,3,4,5,6; Ciclu Hamiltonian: 1,2,3,4,5,6,1;
7
Graf eulerian
Definiții:
Într-un graf neorientat, se numește lanț eulerian un lanț simplu în care apare fiecare muchie (fiind
lanț simplu, fiecare muchie apare o singură dată).
Într-un graf neorientat, se numește ciclu eulerian un ciclu în care apare fiecare muchie.
Un graf neorientat se numește graf eulerian dacă conține un ciclu eulerian.
Exemplu:
Teoremă:
Un graf neorientat fără vârfuri izolate este eulerian dacă și numai dacă este conex și toate vârfurile au grad
par.
Un graf neorientat fără vârfuri izolate conține un lanț eulerian, dacă și numai dacă este conex și toate
vârfurile au grad par, mai puțin două. Aceste vârfuri vor fi extremitățile lanțului eulerian.
Un graf eulerian conţine cel puţin un ciclu eulerian.
Exemplu:
Graful G=(V,M) este un graf eulerian, deoarece graful este conex si gradul fiecarui varf este un
numar par .
8
Exemplu: Graful orientat de mai jos este eulerian.
ARBORI