Sunteți pe pagina 1din 20

Grafurile

Graf orientat
Un graf orientat reprezinta o pereche ordonata de multimi G=(X,U),
unde X este o multime finita si nevida, numita multimea nodurilor, si
U este o multime formata din perechi ordonate de elemente ale lui X,
numita multimea arcelor.

Exemplu

In graful din fig. 1 multimea nodurilor este X={1, 2, 3, 4, 5, 6, 7} si


multimea arcelor este U={u1, u2, u3, u4, u5, u6, u7, u8, u9, u10}={(1,2),
(2,3), (3,4), (4,1), (3,5), (5,3), (5,6), (6,7), (7,6), (7,5)}.
Conexitate in grafuri orientate

Un graf G este conex, daca oricare ar fi doua varfuri ale sale, exista
un lant care le leaga.
Un lant intr-un graf orientat este un sir de arce {u 1, u 2, u3 , …, un} cu
proprietatea ca oricare doua arce consecutive au o extremitate
comuna. Altfel spus, un lant este un traseu care uneste prin arce
doua noduri numite extremitatile lantului, fara a tine cont de
orientarea arcelor componente.

Exemplu

Graful este conex pentru ca oricum am lua doua noduri putem ajunge
de la unul la celalalt pe un traseu de tip lant. De exemplu, de la nodul
4 la nodul 2 putem ajunge pe traseul de noduri (4,3,2) stabilind astfel
lantul {u5, u3}, dar si pe traseul de noduri (4,1,2) stabilind lantul {u 6, u2}

Acest graf nu este conex.


Luand submultimea de noduri {1,2,3}, putem spune ca intre oricare
doua noduri din aceasta submultime exista cel putin un lant., de
exemplu lantul {u1, u2} sau {u3, u1}. La fel stau lucrurile cu
submultimea de noduri {4,5,6}. Dar nu ptuem gasi un lant intre un nod
din prima submultime si un nod din a doua submultime.
Plecand dintr-un nod al primei submultimi si deplasandu-ne pe arce,
nu avem cum sa trecem in a doua submultime pentru ca nu exista
nici un arc direct care sa lege cele doua submultimi. De exemplu
plecand din nodul 1 putem ajunge in nodul 2 pe traseul {u 3, u2}, dar
de aici nu putem ajunge mai departe in nodul 4, deci nu exista lant de
la 2 la 4.
Componenta conexa
Componenta conexa a unui graf G=(X, U), reprezinta un subgraf
G1=(X1, U1) conex, a lui G, cu proprietatea ca nu exista nici un lant
care sa lege un nod din X 1 cu un nod din X-X 1 (pentru orice nod, nu
exista un lant intre acel nod si nodurile care nu fac parte din subgraf).

De exemplu graful din fig. 3 nu este conex , insa in el distingem doua


componente conexe: G1 =(X1, U1), unde X1={1,2,3} si U1={u1, u2, u3}; si
G2=(X2, U2), unde X2={4,5,6} si U2={u4, u5}.

Graf tare conex

Graful tare conex este un graf orientat G=(X, U), daca pentru oricare
doua noduri x si y apartin lui X, exista un drum de la x la y precum si
un drum de la y la x.

Exemplu
Graful cu n=3 din fig. 4 este tare conex.
Pentru a demonstra acest lucru, formam toate perechile posibile de
noduri distincte (x, y) cu x, y apartin multimii {1,2,3}, si pentru fiecare
astfel de pereche cautam un drum de la x la y si un drum de la y la x.

 x=1, y=2
De la 1 la 2 – drumul [1,3,2], pe arcele (1,3) si (3,2);
De la 2 la 1 – drumul [2,3,1], pe arcele (2,3) si (3,1).
 x=1, y=3
De la 1 la 3 – drumul [1,2,3], pe arcele (1,2) si (2,3);
De la 3 la 1 – drumul [3,2,1], pe arcele (3,2) si (2,1).
 x=2, y=3
De la 2 la 3 – drumul [2,1,3], pe arcele (2,1) si (1,3);
De la 3 la 2 – drumul [3,1,2], pe arcele (3,1) si (1,2).

Componenta tare conexa


Un subgraf se obtine dintr-un graf G= (X, U) eliminand niste varfuri si
pastrand doar acele muchii care au ambele extremitati in multimea
varfurilor ramase.
Fie un subgraf tare conex G1=(X1, U1) al grafului G=(X, U). Adaugam
la subgraf un nod x care nu face parte din multimea nodurilor sale (x
apartine X-X1). Obtinem astfel multimea de varfuri X1 reunit cu {x}.
Subgraful indus pe multimea X1 reunit cu {x} se obtine luand si arcele
care trec prin nodul x.

Daca acest subgrafnu mai este tare conex, atunci el se numeste


componenta tare conexa.

Exemplu
Acesta este graful G=(X,U) tare conex.
Din el eliminam nodul 4.

Am obtinut astfel subgraful tare conex G1=(X1, U1).


Acestui graf ii adaugam un nod x care nu face parte din multimea
nodurilor subgrafului G1.
Graful obtinut este componenta tare conexa.
Problema
Stabiliti daca graful de mai jos este sau nu conex.
X= {1, 2, 3, 4, 5};
U= {u1, u2, u3, u4, u5, u6, u7, u8, u9, u10, u11, u12, u13, u14, u15, u16}={(1,2),
(2,1), (3,2), (2,3), (4,3), (3,4), (1,4), (4,1), (2,5), (5,2), (3,5), (5,3),
(4,5), (5,4), (1,5), (5,1)}.

De la 1 la 2 – pe drumul [1,5,2] sau [1,5,4,3,2], etc.


De la 1 la 3 – pe drumul [1,5,3] sau [1,5,2,3], etc.
De la 1 la 4 – pe drumul [1,5,4] sau [1,5,2,3,4], etc.
De la 1 la 5 – pe drumul [1,2,5] sau [1,4,5], etc.

De la 2 la 3 – pe drumul [2,5,3] sau [2,1,5,3],etc.


De la 2 la 4 – pe drumul [2,5,4] sau [2,3,5,4], etc.
De la 2 la 5 – pe drumul [2,1,5] sau [2,3,5], etc.

De la 3 la 4 – pe drumul [ 3,5,4] sau [3,2,5,4], etc.


De la 3 la 5 – pe drumul [3,2,5] sau [3,4,5], etc.
De la 4 la 5 – pe drumul [4,1,5] sau [4,3,5], etc.

Grafuri neorientate
 
Graf = orice mulţime finită V prevăzută cu o relaţie binară internă E. Notăm
graful cu G=(V, E).
 
Graf neorientat = un graf G=(V, E) în care relaţia binară este simetrică:
(v,w)ÎE atunci (w,v) ÎE.
 
Nod = element al mulţimii V, unde G=(V, E) este un graf neorientat.
 
Muchie = element al mulţimii E ce descrie o relaţie existentă între două
vârfuri din V, unde G=(V, E) este un graf neorientat;

1 6
In figura alaturata:
V={1,2,3,4,5,6} sunt noduri
5 E={[1,2], [1,4], [2,3],[3,4],[3,5]} sunt muchii
2
G=(V, E)=({1,2,3,4,5,6}, {[1,2], [1,4], [2,3],[3,4],
3 4 [3,5]})

Adiacenta: Într-un graf neorientat existenţa muchiei (v,w) presupune că w


este adiacent cu v şi v adiacent cu w.
În exemplul din figura de mai sus vârful 1 este adiacent cu 4 dar 1 şi 3 nu
reprezintă o pereche de vârfuri adiacente.
 
Incidenţă = o muchie este incidentă cu un nod dacă îl are pe acesta ca
extremitate. Muchia (v,w) este incidentă în nodul v respectiv w.
 
Grad = Gradul unui nod v, dintr-un graf neorientat, este un număr natural ce
reprezintă numărul de noduri adiacente cu acesta (sau numarul de muchii
incidente cu nodul respectiv)
 
Nod izolat = Un nod cu gradul 0.
 
Nod terminal= un nod cu gradul 1
1 6 Nodul 5 este terminal (gradul 1).
 
5 Nodul 6 este izolat (gradul 0)
2
 
3 4 Nodurile 1, 2, 4 au gradele egale
cu 2.
Lanţ = este o secvenţă de noduri ale unui graf neorientat G=(V,E), cu
proprietatea că oricare două noduri consecutive din lant sunt adiacente:
L=[w1, w2, w3,. . ,wn] cu proprietatea că (wi, wi+1)ÎE pentru
1£i<n.
 
Lungimea unui lanţ = numărul de muchii din care este format.
 
Lanţ simplu = lanţul care conţine numai muchii distincte
 
Lanţ compus= lanţul care nu este format numai din muchii distincte
 
Lanţ elementar = lanţul care conţine numai noduri distincte
 
Ciclu = Un lanţ în care primul nod coincide cu ultimul.
 
Ciclul este elementar dacă este format doar din noduri distincte, excepţie
făcând primul şi ultimul. Lungimea unui ciclu nu poate fi 2.
  Succesiunea de vârfuri 2, 3, 5, 6
1 6 reprezintă un lanţ simplu şi elementar
de lungime 3.
5
2 Lanţul 5 3 4 5 6 este simplu dar nu
3 4
este elementar.
Lanţul 5 3 4 5 3 2 este compus şi
nu este elementar.
Lanţul 3 4 5 3 reprezintă un ciclu
elementar

Graf partial = Dacă dintr-un graf G=(V,E) se suprimă cel puţin o muchie
atunci noul graf G’=(V,E’), E’Ì E se numeşte graf parţial al lui G.

1 6 1 6

5 5
2 2

3 4 3 4
G G1 este graf partial al
lui G

Subgraf = Dacă dintr-un graf G=(V,E) se suprimă cel puţin un nod


împreună cu muchiile incidente lui, atunci noul graf G’=(V’,E’), E’Ì E
si V’ÌV se numeşte subgraf al lui G.
1 6 6

5 5
2 2

3 4 3

G G1 este graf
partial al lui G

Graf regulat = graf neorientat în care toate nodurile au acelaşi grad;

1 6

5
2

3 4

Graf complet = graf neorientat G=(V,E) în care există muchie între


oricare două noduri.
Numărul de muchii ale unui graf complet este: nr*(nr-1)/2.Unde nr
este numarul de noduri
1

3 4
graf complet. Nr de noduri: 4x(4-1)/2 = 6
Graf conex = graf neorientat G=(V,E) în care pentru orice pereche de
noduri (v,w) există un lanţ care le uneşte.
1 6 1 6

5 5
2 2

3 4 3 4
graf conex nu este graf conex
Componentă conexă = subgraf al grafului de referinţă, maximal în raport cu
proprietatea de conexitate (între oricare două vârfuri există lanţ);
 
1 6

5
2

3 4
graful nu este conex. Are 2 componente conexe:
1, 2 si 3, 4, 5, 6
Lanţ hamiltonian = un lanţ elementar care conţine toate nodurile unui graf
 
1 6

5
2

3 4
L=[2 ,1, 6, 5, 4, 3] este lant hamiltonian
Ciclu hamiltonian = un ciclu elementar care conţine toate nodurile grafului

1 6

5
2

3 4
C=[1,2,3,4,5,6,1] este ciclu hamiltonian
 
Graf hamiltonian = un graf G care conţine un ciclu hamiltonian
Graful anterior este graf Hamiltonian.
 
Lanţ eulerian = un lanţ simplu care conţine toate muchiile unui graf
 
1 6

5
2

3 4

Lantul: L=[1.2.3.4.5.3.6.2.5.6] este lant eulerian


 
Ciclu eulerian = un ciclu simplu care conţine toate muchiile grafului
Ciclul: C=[1.2.3.4.5.3.6.2.5.6.1] este ciclu eulerian
 
 
Graf eulerian = un graf care conţine un ciclu eulerian.
 
Condiţie necesară şi suficientă: Un graf este eulerian dacă şi numai dacă
oricare vârf al său are gradul par.

Reprezentarea grafurilor neorientate


 
Fie G=(V, E) un graf neorientat.
Exista mai multe modalitati de reprezentare pentru un graf
neorientat, folosind diverse tipuri de structuri de date. Reprezentarile vor fi
utilizate in diversi algoritmi si in programele care implementeaza pe
calculator acesti algoritmi.
 
Matricea de adiacentã matricea booleanã
 
Matricea de adiacentã asociatã unui graf neorientat cu n noduri se
defineste astfel: A = (ai j) n x n cu
 
1, daca [i,j]ÎE
a[i,j]=
0, altfel
 
Observatii:
 
- -         Matricea de adiacenta asociatã unui graf neorientat este o matrice
simetricã
- -         Suma elementelor de pe linia k reprezintã gradul nodului k
- -         Suma elementelor de pe coloana k reprezintã gradul nodului k
 
Fie graful din figura urmatoare: 
0 1 0 1 0 0 nodul 1 are gradul 2
1 6 1 0 1 0 0 0 nodul 2 are gradul 2
A= 0 1 0 1 1 0 nodul 3 are gradul 3
5
2 1 0 1 0 0 0 nodul 4 are gradul 2
3 4 0 0 1 0 0 0 nodul 5 are gradul 1
0 0 0 0 0 0 nodul
6 are gradul 0
Numarul de noduri este 6 si numarul de muchii este 4
Matricea este simetrica si patratica avand 6 linii si 6 coloane
Diagonala principala contine numai valori nule
 
Pentru a prelucra graful se citesc:
6- reprezentand n, numarul de noduri
4- reprezentand m, numarul de muchii
4 perechi x-y reprezentand extremitatile celor 4 muchii:
1-2 => a[1,2]=a[2,1]=1
1-4 => a[1,4]=a[4,1]=1
2-3 => a[2,3]=a[3,2]=1
3-4=> a[3,4]=a[4,3]=1
3-5 => a[3,5]=a[5,3]=1
 
Probleme propuse:
Problema 1
Se citeste un graf din fisierul graf.txt: numarul de noduri, numarul de muchii
si muchiile.
a) sa se afiseze matricea de adiacente
b) Sa se determine gradul unui nod citit
c) Sa se afiseze pentru un nod citit nodurile adiacente
d) sa se afiseze nodurile incidente cu cea de a x muchie din matrice
e) sa se afiseze pentru fiecare nod gradul
f) sa se afiseze nodul (nodurile) avand cei mai multi vecini
g) sa se afiseze nodurile izolate
 
Problema 2
Sa se det daca o matrice citita dintr-un fisier poate fi matricea unui graf
neorientat. In caz afirmativ se va determina cate muchii are graful
 
Problema 3
Sa se genereze un graf avand maxim n noduri si maxim m muchii. Sa se
afiseze matricea atasata
Observatie: graful nu poate fi decat cel mult complet

Listele de adiacenta a nodurilor


 
Reprezentarea in calculator a unui graf se poate face utilizand listele de
adiacenta a varfurilor, adica pentru fiecare varf se alcatuieste lista varfurilor
adiacente cu el.
 
Fie graful din figura urmatoare:
1 6

5
2

3 4

Lista vecinilor nodului 3: 2, 4, 5 (noduri adiacente)


1 6

5
2

3 4

Nodul 6 nu are vecini (este izolat)


Pentru intreg graful vom avea mai multe liste :
Nodul 1 : 2 4
 
Nodul 2 : 1 3
 
Nodul 3 : 2 4 5
  1 3
Nodul 4 :
  3
Nodul 5 :
 
Ordinea nodurilor in cadrul unei liste nu este importanta
 
Pentru a genera o astfel de lista vom defini tipul nod :

struct nod {int nd;


nod *next;};

Toate listele se vor memora utilizand un vector de liste :

nod *L[20];

Datele de intrare : numarul de noduri si muchiile se vor citi din fisier :

O solutie de implementare este urmatoarea :

#include<conio.h>
#include<fstream.h>
struct nod
{int nd;
nod *next;};
 
nod *L[20];
 
void afisare(int nr_nod) //afiseaza lista vecinilor nodului nr_nod
{nod *p=L[nr_nod];
if(p==0)
cout<<nr_nod<<" este izolat "<<endl;
else
{cout<<"lista vecinilor lui "<<nr_nod<<endl;
nod *c=p;
while(c)
{cout<<c->nd<<" ";
c=c->next;}
cout<<endl;}
}
 
void main()
{fstream f;int i,j,n;
nod *p,*q;
 
f.open("graf.txt",ios::in); //citirea datelor din fisier
clrscr();
f>>n;
while(f>>i>>j)
{p=new nod; //se adauga j in lista vecinilor lui i
p->nd=j;
p->next=L[i];
L[i]=p;
q=new nod; //se adauga i in lista vecinilor lui j
q->nd=i;
q->next=L[j];
L[j]=q;
}
f.close();
 
cout<<endl<<"listele de adiacente ";
for(i=1;i<=n;i++)
afisare(i);
getch();
}
 
Observatie : In exemplul anterior adaugarea unui nou element in lista se
face inainte celorlalte din lista corespunzatoare.

Aceste doua moduri de reprezentare (prin matrice de adiacenta si prin liste


de vecini) se folosesc dupa natura problemei. Adica, daca in problema se
doreste un acces frecvent la muchii, atunci se va folosi matricea de
adiacenta; daca numarul de muchii care se reprezinta este mult mai mic dect
nxn, este de preferat sa se folosesca listele de adiacenta, pentru a se face
economie de memorie.

Probleme propuse :

1. 1.      Sa se memoreze un graf neorientat utilizand liste de adiacente.


Parcurgand listele de adiacenta rezolvati urmatoarele cerinte :

a. a.       Sa se determine daca graful contine noduri izolate


b. b.      Sa se determine fradul unui nod citit de la tastatura
c. c.       Sa se determine nodul cu cel mai mare grad
d. d.      Sa se determine daca nodurile x si y sunt adiacente
e. e.       Sa se verifice daca graful este regulat
f. f.        Sa se determine daca graful este complet

Componente conexe
 
Fie G=(V, E) un graf neorientat, unde V are n elemente (n noduri) si E are
m elemente (m muchii).
Definitie: G1=(V1, E1)este o componenta conexa daca:
- -         pentru orice pereche x,y de noduri din V1
exista un lant de la x la y (implicit si de
la y la x)
- -         nu exista alt subgraf al lui G, G2=(V2,
E2) care sa indeplineasca prima conditie si
care sa-l contina pe G1
 
1
6 7
Graful alaturat are doua
componente conexe:
5
2 - -         subgraful care
3 4 contine nodurile:
12345
- -         subgraful care
contine nodurile:
67
 
Observatie: subgraful 1, 2, 3, 4 nu este componenta conexa pentru ( chiar
daca pentru orice pereche x,y de noduri exista un lant de la x la y) deoarece
exista subgraful 1, 2, 3, 4, 5 care il contine si indeplineste aceeasi conditie.
 
Definitie: Un graf G=(V, E)este conex daca pentru orice pereche x,y de
noduri din V exista un lant de la x la y (implicit si de la y la x).

Observatii:
- -         Un graf este conex daca admite o singura componenta
conexa.
- -         Graful anterior nu este conex pentru ca admite doua
componente conexe
Graful urmator este conex:
1
6 7

5
2

3 4

 
Probleme:
1. 1.      Fiind dat un graf memorat prin intermediul matricei de
adiacenta sa se determine daca graful este conex.
2. 2.      Fiind dat un graf memorat prin intermediul matricei de
adiacenta si un nod k sa se determine componenta conexa careia ii
apartine nodul k
3. 3.      Sa se afiseze toate componentele conexe ale unui graf
neorientat
Indicatii :
-In vectorul viz se incarca numarul componentei conexe astfel pentru graful
urmator, vectorul viz va retine:
viz=[1,1,1,1,2,1,2].
-Numarul de componente conexe este 2.
-Se afiseaza componentele cu numarul componentei conexe egal cu 1:
1,2,3,4,6
-Se afiseaza componentele cu numarul componentei conexe egal cu 2: 5, 7
 
1
5 7

6
2

3 4

-Incarcarea in viz se realizeaza prin parcurgere df pornind de la fiecare nod


-se porneste de la 1, se parcurge df si se incarca in viz valoarea 1 pt nodurile
1, 2, 3, 4, 6. Viz devine:
1,1,1,1,0,1,0
-se porneste in continuare de la primul nod nevizitat, adica 5 si se incarca
numarul celei de a doa componente, adica 2
Viz devine: 1,1,1,1,2,1,2
-Nu mai sunt noduri nevizitate si algoritmul se incheie.
Iata o solutie:
 
#include<fstream.h>
#include<conio.h>
int a[20][20],n,m,viz[100],gasit;
int nrc; //pastreaza numarul componentei conexe
 
void dfmr(int nod)
{ viz[nod]=nrc; //se incarca numarul componentei
for(int k=1;k<=n;k++)
if(a[nod][k]==1&&viz[k]==0)
dfmr(k);
}
 
void main()
{int x,y,j;
fstream f;
clrscr();
f.open("muchii.txt",ios::in); //memorare matrice de adiacenta
if(f)
cout<<"ok!"<<endl;
else
cout<<"eroare la deschidere de fisier!";
f>>n>>m;
for(int i=1;i<=m;i++)
{f>>x>>y;
a[x][y]=a[y][x]=1;}
cout<<endl<<"matricea de adiacente"<<endl;
for(i=1;i<=n;i++)
{for(j=1;j<=n;j++)
cout<<a[i][j]<<" ";
cout<<endl;}
 
for(int nod=1;nod<=n;nod++)
if(viz[nod]==0) //se incearca parcurgerea numai daca un nod nu a fost
deja parcurs
{nrc++;
dfmr(nod);}
 
cout<<endl<<"vectorul viz "<<endl;
for(i=1;i<=n;i++)
cout<<viz[i]<<" ";
 
cout<<endl<<"Componentele conexe :"<<endl;
for(i=1;i<=nrc;i++)
{cout<<endl<<"componenta "<<i<<endl;
for(j=1;j<=n;j++)
if(viz[j]==i)
cout<<j<<" ";
}
getch();}