Curs 13: Grafuri Euleriene Si Grafuri Hamiltoniene. Colorarea Grafurilor. Polinoame Cromatice

Colorarea grafurilor
Curs 13
Grafuri euleriene şi grafuri hamiltoniene.
Colorarea grafurilor. Polinoame cromatice
21 decembrie 2018
Curs 13
Grafuri euleriene
Fie G = (V , E ) un graf neorientat.
O cale euleriană este o cale care conţine fiecare muchie a lui G o
singură dată.
Un ciclu eulerian este un ciclu care conţine fiecare muchie a lui G o
singură dată.
G este graf eulerian dacă are un ciclu eulerian.
Exemple:
2 5
1 nu este graf eulerian (de ce?)
1
are calea euleriană (2,5,4,3,1,2,3)
3 4
2 5
2 este graf eulerian:
1 6
(2,3,1,2,4,5,3,2,5,6,4,3,2) este ciclu eulerian
3 4
3 Orice graf ciclic Cn cu n ≥ 3 este eulerian.
4 Nici un graf Pn cu n ≥ 2 nu este eulerian.
Curs 13
Grafuri euleriene
Cum recunoaştem grafurile euleriene?
Teorema de caracterizare a grafurilor euleriene

Pentru un graf conex G = (V , E ), afirmaţiile următoare sunt echivalente:
1 G este graf eulerian.
2 Fiecare nod al lui G are grad par.
3 Muchiile lui G pot fi partiţionate ı̂n cicluri care nu au muchii ı̂n comun.
Demonstraţia lui 1 ⇒ 2: Presupunem că

B G este Eulerian ⇔ ∃ un ciclu care conţine toate muchiile lui G
De exemplu, (v1 , v3 , v4 , v1 , v2 , v6 , v1 ) este un ciclu al grafului
v2 v4
deg(v2 ) = deg(v3 ) = deg(v4 ) = deg(v6 ) = 2
v1
deg(v1 ) = 4
v6 v3
Ori de câte ori ciclul eulerian intră ı̂n un nod v pe o muchie, trebuie să plece din acel
nod pe altă muchie. Deoarece nici o muchie nu apare de 2 ori ı̂n ciclu, nr. de muchii
incidente la v este par ⇒ deg(v ) este par.
Curs 13
Grafuri euleriene
Demonstraţie a Teoremei de Caracterizare (continuare)
Demonstraţia lui 2 ⇒ 3: Presupunem că fiecare nod al lui G are

grad par. Gândim inductiv după numărul de cicluri disjuncte ale lui G .
G nu are noduri de grad 1 ⇒ G nu este arbore ⇒ G are cel puţin un
ciclu Cn1 .
Fie G 0 graful produs din G prin eliminarea muchiilor lui Cn1 ⇒ toate
nodurile lui G 0 au grad par ⇒ se deduce recursiv că G 0 poate fi
partiţionat ı̂n cicluri disjuncte Cn2 , . . . , Cnk .
Rezultă că Cn1 , Cn2 , . . . , Cnk este o partiţie a lui G ı̂n cicluri (cu muchii)
disjuncte.
Demonstraţia lui 3 ⇒ 1: evident.
Curs 13
Detecţia ciclurilor euleriene

Algoritmul lui Hierholzer
Se dă: un graf eulerian G = (V , E )

Sa caută un ciclu eulerian al lui G .
1 Se identifică un circuit R1 al lui G şi se marchează muchiile lui R1 .

Fie i = 1.
2 Dacă Ri conţine toate muchiile lui G , stop: Ri este Eulerian.
3 Dacă Ri nu conţine toate muchiile lui G , fie vi un nod al Ri incident
la o muchie nemarcată ei .
4 Se construieşte un ciclu de muchii nemarcate Qi , pornind de la
nodul vi de-a lungul muchiei ei . Se marchează muchiile lui Qi .
5 Se crează un ciclu nou Ri+1 ı̂nlănţuind Qi ı̂n Ri la nodul vi .
6 Se incrementează i cu 1 şi se revine la pasul (2).
Curs 13
Detecţia ciclurilor euleriene

Algoritmul lui Hierholzer: exemplu ilustrat
4
5 3
Cicluri:
6 1 9
Q1 = (3, 6, 7, 8, 2, 4, 9, 3)
Q2 = (3, 8, 5, 1, 3)
7 2 Q3 = (6, 2, 7, 9, 5, 6)
8
Q4 = (4, 5, 7, 4)
Primele 2 cicluri au nodul comun 3 ⇒ ciclul

R2 = (3, 8, 5, 1, 3, 6, 7, 8, 2, 4, 9, 3)
R2 are nodul 6 ı̂n comun cu al 3-lea ciclu ⇒ ciclul
R3 = (3, 8, 5, 1, 3, 6, 2, 7, 9, 5, 6, 7, 8, 2, 4, 9, 3)
R3 are nodul 4 ı̂n comun cu a 4-lea ciclu ⇒ ciclul eulerian
R4 = (3, 8, 5, 1, 3, 6, 2, 7, 9, 5, 6, 7, 8, 2, 4, 5, 7, 4, 9, 3)
Curs 13
Detecţia căilor euleriene
Întrebare: Cum detectăm dacă un graf conţine o cale euleriană?
Curs 13

Răspuns: Se observă că:
Un graf eulerian conţine un o cale euleriană
deoarece orice ciclu eulerian este şi cale
euleriană.
Există grafuri ne-euleriene care conţin căi
euleriene.
Curs 13

Răspuns: Se observă că:
Un graf eulerian conţine un o cale euleriană
deoarece orice ciclu eulerian este şi cale
euleriană.
Există grafuri ne-euleriene care conţin căi
euleriene.
Observaţie
Un graf conex G conţine o cale euleriană dacă şi numai dacă are
cel mult 2 noduri cu grad impar.
Curs 13
Grafuri hamiltoniene
Fie G = (V , E ) un graf neorientat.

O cale hamiltoniană este o cale care conţine fiecare nod a lui G o
singură dată.
Un ciclu hamiltonian este un ciclu care trece prin fiecare nod a lui G
o singură dată.
G este traversabil dacă conţine o cale hamiltoniană.
G este graf hamiltonian dacă are un ciclu hamiltonian.
Observaţii:
1 Toate grafurile hamiltoniene sunt traversabile.
2 Există grafuri traversable care nu sunt hamiltoniene; De exemplu,
P3 .
Curs 13
Detecţia grafurilor hamiltoniene
Nu se cunosc condiţii necesare şi suficiente de caracterizare a

grafurilor hamiltoniene.
Se cunosc condiţii suficiente pentru ca un graf să fie sau să nu fie
hamiltonian:
1 Teorema lui Dirac
2 Teorema lui Dirac generalizată
3 Teorema lui Chvátal şi Erdös
4 Teorema Goodman şi Hedetniemi
5 Teorema lui Duffus, Gould şi Jacobson
...
Curs 13

Teorema lui Dirac
Teorema lui Dirac

Fie G un graf simplu cu ordinul n ≥ 3. Dacă δ(G ) ≥ n/2 atunci G este hamiltonian.
Demonstraţie. Presupunem că G satisface condiţiile date, ı̂nsă G nu este

hamiltonian. Fie P = (v1 , . . . , vp ) o cale simplă ı̂n G de lungime maximală ⇒ toţi
vecinii lui v1 şi ai lui vp sunt ı̂n P. Deasemenea, v1 şi vp au cel puţin n/2 vecini ı̂n P
fiindcă δ(G ) ≥ n/2.
Demonstrăm că ∃j ∈ {1, . . . , p − 1} astfel ı̂ncât vj ∈ N(vp ) şi vj+1 ∈ N(v1 ). Dacă n-ar
fi aşa, atunci pentru fiecare vecin vi de pe P al lui vp (reţinem că sunt ≥ n/2 astfel de
n n n
vi ), vi+1 nu este vecin al lui v1 . Ar rezulta că deg(v1 ) ≤ p − 1 − < n − = ,
2 2 2
contradicţie cu faptul că δ(G ) ≥ n/2. Deci, există un astfel de j, pentru care avem
situaţia ilustrată ı̂n figura de mai jos:
Curs 13

Teorema lui Dirac (continuare)
Teorema lui Dirac

Fie G un graf simplu cu ordinul n ≥ 3. Dacă δ(G ) ≥ n/2 atunci G este
hamiltonian.
Demonstraţie. (continuare)
Fie C ciclul v1 , v2 , . . . , vj , vp , vp−1 , . . . , vj+1 , v1 . Presupunând că G nu

este hamiltonian, există un nod al lui G care nu este ı̂n P.
Se observă că, dacă δ(G ) ≥ n/2 atunci G este conex.
⇒ G are un nod w care nu-i ı̂n P şi este adiacent la un nod vi din P.
Dar atunci calea care porneşte cu w , vi şi continuă ı̂n jurul ciclului C este
mai lungă decât P, contradicţie.
În concluzie G trebuie să fie graf hamiltonian.
Curs 13

Alte criterii şi noţiuni auxiliare
Teorema lui Dirac generalizată

Fie G un graf simplu cu ordinul n ≥ 3. Dacă deg(x) + deg (y ) ≥ n pentru toate
perechile de noduri neadiacente x, y , atunci G este hamiltonian.
Curs 13

Alte criterii şi noţiuni auxiliare
Teorema lui Dirac generalizată

Fie G un graf simplu cu ordinul n ≥ 3. Dacă deg(x) + deg (y ) ≥ n pentru toate
perechile de noduri neadiacente x, y , atunci G este hamiltonian.
O mulţime de noduri a unui graf G este independentă dacă nu conţine noduri

adiacente. Numărul de independenţă α(G ) al unui graf G este mărimea cea mai mare
posibilă a unei mulţimi independente a lui G .
Exemplu
Se consideră grafurile
Cea mai mare mulţime independentă a lui G1 este {c, d}, deci α(G1 ) = 2. Există 2
mulţimi independente cu mărimea 3 ı̂n G2 : {a, c, e} şi {b, d, f }, şi nici una cu
mărimea 4, deci α(G2 ) = 3.
Curs 13

Alte criterii şi noţiuni auxiliare. Teorema lui Chvátal şi Erdös
Conectivitatea κ(G ) unui graf G este este mărimea minimă a unei

mulţimi de tăiere a lui G . Spunem că G este k-conectat dacă k ≤ κ(G ).
Teoremă (Chvátal şi Erdös, 1972)
Fie G un graf conectat cu ordinal n ≥ 3, conectivitatea κ(G ), şi numărul
de independenţă α(G ). Dacă κ(G ) ≥ α(G ), atunci G este hamiltonian.
Exerciţiu (Jocul icosian al lui Hamilton)

Să se arate că graful ilustrat ı̂n cercul de mai jos este hamiltonian.
Curs 13

Două definiţii şi trei grafuri speciale
Date fiind două grafuri G şi H, spunem că G este liber de H

dacă G nu conţine subgraful H.
Dacă S este o colecţie de grafuri, spunem că G este liber de S
dacă G nu conţine nici unul din grafurile lui S ca subgraf.
Trei grafuri speciale
K1,3 Z1 N
Curs 13

Alte rezultate
Teoremă (Goodman şi Hedetniemi, 1974)

Dacă G este un graf 2-conectat şi liber de {K1,3 , Z1 } atunci G este
hamiltonian.
Demonstraţie. Fie G un astfel de graf, şi fie C un ciclu de lungime
maximă ı̂n G . Deoarece G este 2-conectat, un astfel de ciclu C există.
Demonstrăm că C este ciclu hamiltonian.
Dacă G nu ar fi hamiltonian, ar exista un nod v care nu este ı̂n C şi care
este adiacent la un nod w din C . Fie a şi b succesorul şi predecesorul
imediat al lui w ı̂n ciclul C .
Dacă {a, b} ∩ N(v ) 6= ∅ ⇒ ∃ un ciclu mai lung decât C ⇒ {a, b} ∩ N(v ) = ∅.
Dacă a, b nu sunt adiacente atunci subgraful indus de {w , v , a, b} este K1,3 ,

contradicţie cu ipoteza că G este liber de K1,3 ⇒ ab trebuie să fie muchie ı̂n G .
Însă ı̂n acest caz subgraful indus de {w , v , a, b} este Z1 , contradicţie cu ipoteza
că G este liber de Z1 .
⇒ C este ciclu hamiltonian.

Curs 13

Alte rezultate
Teoremă (Duffus, Gould şi Jacobson, 1981)

Fie G un graf liber de {K1,3 , N}.
1 Dacă G este conectat atunci G este traversabil.
2 Dacă G este 2-conectat atunci G este hamiltonian.
Curs 13

Alte rezultate
Teoremă (Duffus, Gould şi Jacobson, 1981)

Fie G un graf liber de {K1,3 , N}.
1 Dacă G este conectat atunci G este traversabil.
2 Dacă G este 2-conectat atunci G este hamiltonian.
Observaţii.
Ultimele 2 teoreme interzic ca graful K1,3 să apară ca subgraf. De
obicei, graful K1,3 se numeşte gheară, şi este un graf interzis să
apară ı̂n numeroase teoreme din teoria grafurilor.
Curs 13
Problemă motivantă
Adi, Barbu, Călin, Dan, Eugen, Florin, Gelu şi Ion sunt senatori ai
unui stat, şi fac parte din 7 comitete:
C1 = {Adi, Barbu, Călin}, C2 = {Călin, Dan, Eugen},
C3 = {Dan,Florin}, C4 = {Adi, Gelu}, C5 = {Eugen, Ion},
C6 = {Eugen,Barbu,Gelu}, C7 = {Ion, Călin, Florin}.
Fiecare comitet trebuie să fixeze o oră la care să se ı̂ntâlnească toţi
membrii săi.
Întrebare: Care este numărul minim de ore ce trebuiesc fixate
pentru ı̂ntâlniri, dacă se ştie că nici un membru nu
poate participa simultan la două ı̂ntâlniri fixate la
aceeaşi oră?
Curs 13
Răspuns la problema motivantă
Observaţii:
Două comitete Ci şi Cj nu se pot ı̂ntâlni la aceeaşi oră dacă şi
numai dacă au un membru comun (adică Ci ∩ Cj = ∅).
⇒ Putem considera graful neorientat G cu
noduri = comitetele C1 , C2 , C3 , C4 , C5 , C6 , C7
muchii {Ci , Cj } dacă Ci şi Cj au un membru comun (adică
Ci ∩ Cj 6= ∅)
⇒ muchiile
{C1 , C2 }, {C1 , C4 }, {C1 , C6 }, {C1 , C7 }, {C2 , C3 }, {C2 , C5 }, {C2 , C7 },
{C3 , C7 }, {C4 , C6 }, {C5 , C6 }, {C5 , C7 }
Colorăm fiecare nod Ci cu o culoare care reprezintă ora la care
are loc ı̂ntâlnirea comitetului Ci
⇒ problema se poate reformula astfel: care este numărul minim
de culori pentru nodurile lui G , astfel ı̂ncât nici o muchie să nu
aibă capetele colorate la fel?
Curs 13
C3
C2
C4
G: C1
C5
C7
C6
Definiţie (colorare de noduri, număr cromatic)

O k-colorare a nodurilor unui graf G = (V , E ) este o funcţie
K : V → {1, . . . , k} astfel ı̂ncât K (u) 6= K (v ) dacă (u, v ) ∈ E .
Numărul cromatic χ(G ) al unui graf G este valoarea minimă a lui
k ∈ N pt. care există o k-colorare a lui G .
Curs 13
C3
C2
C4 K (C1 ) = K (C3 ) = K (C5 ) = 1
G: C1 K (C2 ) = K (C4 ) = 2
C5 K (C6 ) = K (C7 ) = 3
C7
C6

Curs 13
C3
C2
C4 K (C1 ) = K (C3 ) = K (C5 ) = 1
G: C1 K (C2 ) = K (C4 ) = 2
C5 K (C6 ) = K (C7 ) = 3
C7 ⇒ nr. minim de date este 3.
C6 (sunt necesare 3 culori)

Curs 13
Colorări de noduri
Polinoame cromatice
Calculul lui χ(G ) este o problemă dificilă (NP-completă).

Birkhoff (≈ 1900) a descoperit o metodă de calcul al unui
polinom cG (z) pentru orice graf G , numit polinomul cromatic
al lui G , astfel ı̂ncât
cG (k) = numărul de k-colorări ale nodurilor lui G
⇒ χ(G ) = valoarea minimă a lui k pentru care cG (k) > 0.
Curs 13
Colorări de noduri
Polinoame cromatice
Calculul lui χ(G ) este o problemă dificilă (NP-completă).

Birkhoff (≈ 1900) a descoperit o metodă de calcul al unui
polinom cG (z) pentru orice graf G , numit polinomul cromatic
al lui G , astfel ı̂ncât
cG (k) = numărul de k-colorări ale nodurilor lui G
⇒ χ(G ) = valoarea minimă a lui k pentru care cG (k) > 0.
Vom prezenta
1 formule simple de calcul al lui cG (z) pentru grafuri speciale G .
2 doi algoritmi recursivi de calcul al lui cG (z) pentru orice graf
G.
Curs 13
Polinoame cromatice pentru grafuri speciale

...
1 Graful vid En : v1 v2 vn
pentru fiecare nod, putem alege oricare din z culori:

⇒ cEn (z) = z n şi χ(En ) = 1
Curs 13

...

⇒ cEn (z) = z n şi χ(En ) = 1
2 Arbore Tn cu n noduri:
z opţiuni pentru culoarea rădăcinii
orice alt nod poate fi colorat cu orice culoare diferită ce cea a
nodului părinte ⇒ z − 1 opţiuni pentru colorarea lui

1 dacă n = 1,
⇒ cTn (z) = z · (z − 1)n−1 şi χ(Tn ) =
2 dacă n > 1.
Curs 13

...

⇒ cEn (z) = z n şi χ(En ) = 1

1 dacă n = 1,
⇒ cTn (z) = z · (z − 1)n−1 şi χ(Tn ) =
2 dacă n > 1.
3 Caz special: graful Pn (cale cu n noduri) este un arbore
...
special cu n noduri: v1 v2

vn
1 dacă n = 1,
⇒ cPn (z) = z · (z − 1)n−1 şi χ(Pn ) =
2 dacă n > 1.
Curs 13

...

⇒ cEn (z) = z n şi χ(En ) = 1

1 dacă n = 1,
⇒ cTn (z) = z · (z − 1)n−1 şi χ(Tn ) =
2 dacă n > 1.
3 Caz special: graful Pn (cale cu n noduri) este un arbore
...
special cu n noduri: v1 v2

vn
1 dacă n = 1,
⇒ cPn (z) = z · (z − 1)n−1 şi χ(Pn ) =
2 dacă n > 1.
4 Graful complet Kn :
cKn (z) = z · (z − 1) · . . . · (z − n + 1) şi χ(Kn ) = n.
Curs 13
Calculul polinoamelor cromatice

Operaţii speciale asupra unui graf
Fie G = (V , E ) un graf neorientat şi e = (x, y ) o muchie din E

I G − e este graful obţinut din G prin eliminarea muchiei e
I G /e este graful obţinut din G astfel:
Se ı̂nlocuiesc nodurile x şi y cu un singur nod, care se
ı̂nvecinează cu vecinii lui x şi ai lui y .
Exemplu
a
w• • •z
b• •c
w
•
a
•
z
•
G − (b, c):
b• •c x• •y
G: a
w• • •z
x• •y • b&c
G /(b, c):
x• •y
Curs 13
Calculul polinoamelor cromatice

Formule de calcul recursiv
Se observă că, pentru orice e ∈ E : cG (z) = cG −e (z) − cG /e (z)

⇒ doi algoritmi de calcul recursiv al polinomului cromatic:
1 Se reduce G eliminând pe rând câte o muchie e ∈ E :
cG (z) = cG −e (z) − cG /e (z)
până când se obţin grafuri speciale En sau Tn :

Cazuri de bază: cEn (z) = z n şi cTn (z) = z · (z − 1)n−1
2 Se extinde G adăugând pe rând muchii e care lipsesc din G :
cG (z) = cḠ (z) + cḠ /e (z)
unde e este o muchie lipsă din G , şi Ḡ = G + e

Caz de bază: cKn (z) = z · (z − 1) · . . . · (z − n + 1)
Curs 13
Calculul polinomului cromatic prin reducere

Exemplu ilustrat
d
e c cG (z) = cG1 (z) − cG2 (z), unde
G :
a b
d d
e c cG1 (z) = cG11 (z) − cG12 (z) e c cG2 (z) = cG21 (z) − cG22 (z)
G1 : G2 :
unde G11 = G1 − (b, c) unde G21 = G2 − (a&b, c)
a b şi G12 = G1 /(b, c) a&b şi G22 = G2 /(a&b, c)
Curs 13

Exemplu ilustrat
d
e c cG (z) = cG1 (z) − cG2 (z), unde
G :
a b
d d
e c cG1 (z) = cG11 (z) − cG12 (z) e c cG2 (z) = cG21 (z) − cG22 (z)
G1 : G2 :
unde G11 = G1 − (b, c) unde G21 = G2 − (a&b, c)
a b şi G12 = G1 /(b, c) a&b şi G22 = G2 /(a&b, c)
d d d d
e c e e c e
G11 : G12 : G21 : G22 :
a b a b&c a&b a&b&c
Grafurile următoare sunt izomorfe: G12 ≡ G21 şi G22 = K3 , deci:
cG (z) = cG11 (z) − 2 · cG12 (z) + z(z − 1)(z − 2)

| {z }
cK3 (z)
Curs 13

Exemplu ilustrat (continuare)
cG (z) = cG11 (z) − 2 · cG12 (z) + z(z − 1)(z − 2)

d d
e c e
G11 : G12 :
a b a b&c
Se observă că
cG11 (z) = cT5 (z) − cT4 (z) = z(z − 1)4 − z(z − 1)3
cG12 (z) = cT4 (z) − cT3 (z) = z(z − 1)3 − z(z − 12 )
⇒ cG (z) =z(z − 1)4 − z(z − 1)3 − 2(z(z − 1)3 − z(z − 1)2 )

+ z(z − 1)(z − 2)
= z 5 − 7 z 4 + 18 z 3 − 20 z 2 + 8 z
Curs 13
Calculul polinomului cromatic prin extindere

Exemplu ilustrat
d
e c cG (z) = cG1 (z) + cG2 (z), unde
G :
a b
d d
e c c&e
G1 = G + (c, e) : G2 = G1 /(c, e) :
a b a b
cG2 (z) = z(z − 1)(z − 2)(z − 3) deoarece G2 ≡ K4 , şi

d d
e c c
G
cG1 (z) = cG11 (z) + cG12 (z) unde 11 : G12 :
a b a b&e
d d
cG11 (z) = cG111 (z) + cG112 (z) e c e a&c
G111 : G112 :
= cK5 (z) + cK4 (z) unde
a b b
G111 ≡ K5 G112 ≡ K4
Curs 13

cG (z) = cG1 (z) + cG2 (z) = (cG11 (z) + cG12 (z)) + cK4 (z)
= cK5 (z) + cK4 (z) + cG12 (z) + cK4 (z)
d
c
unde G12 :
a b&e
Curs 13

= cK5 (z) + cK4 (z) + cG12 (z) + cK4 (z)
d
c
unde G12 :
a b&e
cG12 (z) = cG121 (z) + cG122 (z) = cK4 (z) + cK3 (z) unde
d d
c
unde G121 : unde G122 :
a b&e a&c b&e
G121 ≡ K4 G122 ≡ K3
Curs 13

= cK5 (z) + cK4 (z) + cG12 (z) + cK4 (z)
d
c
unde G12 :
a b&e
cG12 (z) = cG121 (z) + cG122 (z) = cK4 (z) + cK3 (z) unde
d d
c
unde G121 : unde G122 :
a b&e a&c b&e
G121 ≡ K4 G122 ≡ K3
⇒ cG (z) = cK5 (z) + 3cK4 (z) + cK3 (z) = z 5 − 7 z 4 + 18 z 3 − 20 z 2 + 8 z
Curs 13
Proprietăţi ale polinomului cromatic
Dacă G = (V , E ) este un graf neorientat cu n noduri şi q muchii

atunci polinomul cromatic cG (z) satisface condiţiile următoare:
I Are gradul n.
I Coeficientul lui z n este 1.
I Coeficienţii săi au semne alternante.
I Termenul constant este 0.
I Coeficientul lui z n−1 este −q.
Exemplu
d
e c n = 5, q = 7
G : cG (z) = z 5 − 7 z 4 + 18 z 3 − 20 z 2 + 8 z
a b
Curs 13
Rezultate remarcabile
Hărţi şi grafuri planare
Fiecare ţară a unei hărţi se reprezintă ca nod al unui graf

Două noduri se conectează dacă şi numai dacă ţările
respective au o graniţă nebanală (mai mult decât un punct)
⇒ graf neorientat GH corespunzător unei hărţi H. De exemplu:
Curs 13
Colorarea hărţii cu 4 culori
Observaţii:
1 Un graf G este planar dacă poate fi redesenat astfel ı̂ncât
muchiile să nu i se intersecteze.

2 H este hartă dacă şi numai dacă G
H este graf planar.
Ţările unei hărţi H pot fi colorate cu 4 culori, astfel ı̂ncât să

nu existe ţări ı̂nvecinate colorate la fel.
Curs 13
Observaţii:

H este graf planar.

Curs 13
Observaţii:

H este graf planar.

1 Una dintre cele mai faimoase teoreme din Teoria Grafurilor

Demonstraţie extrem de lungă şi complexă
Problemă propusă in 1858, rezolvată de-abia ı̂n 1976 (Appel &
Haken)
Echivalentă cu faptul că graful planar GH este 4-colorabil.
Curs 13
Observaţii:

H este graf planar.

1 Una dintre cele mai faimoase teoreme din Teoria Grafurilor

Demonstraţie extrem de lungă şi complexă
Problemă propusă in 1858, rezolvată de-abia ı̂n 1976 (Appel &
Haken)
Echivalentă cu faptul că graful planar GH este 4-colorabil.
2 Teorema este echivalentă cu afirmaţia:
χ(G ) ≤ 4 pentru orice graf planar G .
Curs 13

nu existe ţări ı̂nvecinate colorate la fel. sau, echivalent:
χ(G ) ≤ 5 pentru orice graf planar G .
Demonstraţie: Inducţie după n = numărul de noduri din G .
Teorema este evidentă pt. n ≤ 5, deci considerăm doar n ≥ 6.
δ(G ) ≤ 5 datorită consecintȩi 4, deci G are un nod v cu
deg(v ) ≤ 5. Fie G 0 graful obţinut prin eliminarea lui v din G ⇒ G 0
are n − 1 noduri, deci χ(G 0 ) ≤ 5 conform ipotezei inductive. Deci
putem presupune că G 0 are o 5-colorare cu culorile 1,2,3,4,5.
Cazul 1: deg(v ) = d ≤ 4. Fie v1 , . . . , vd vecinii lui v , cu culorile
c1 , . . . , cd .
c1 cd
v1 vd pentru nodul v putem alege orice culoare
v c ∈ {1, 2, 3, 4, 5} − {c1 , . . . , cd }
v ⇒ G este 5-colorabil.
c2 2
Curs 13

Continuarea demonstraţiei
Cazul 2: deg(v ) = 5, deci v are 5 vecini v1 , v2 , v3 , v4 , v5 pe care-i

presupunem coloraţi cu culorile c1 , c2 , c3 , c4 , c5 .
1 Dacă {c1 , c2 , c3 , c4 , c5 } =
6 {1, 2, 3, 4, 5}, putem să-l colorăm
pe v cu orice culoare c ∈ {1, 2, 3, 4, 5} − {c1 , c2 , c3 , c4 , c5 }
⇒ G este 5-colorabil.
2 Dacă {c1 , c2 , c3 , c4 , c5 } = {1, 2, 3, 4, 5}, putem presupune că
c1 = 1, c2 = 2, c3 , c4 = 4, c5 = 5.
2
v2
3 v3 v1 1
v
4 v4 v5 5
Idee de bază: Vom rearanja culorile lui G 0 pentru a face

disponibilă o culoare pentru v .
Curs 13

2
v2
3 v3 v1 1
v
4 v4 v5 5
Considerăm toate nodurile lui G 0 care sunt colorate cu 1 (roşu) şi 3 (verde).
Cazul 2.1. G 0 nu are nici o cale de la v1 la v3 colorată doar cu 1 şi 3.
Fie H subgraful lui G 0 care conţine toate căile ce pornesc din v1 şi sunt colorate doar
cu 1 (roşu) şi 3 (verde).
. . .
. . . .
. .
v
. .
Curs 13

2
v2
3 v3 v1 1
v
4 v4 v5 5
. . .
. . . .
. .
v
. .
V [v3 ] ∩ V (H) = ∅, adică nici v3 şi nici vecinii lui v3 nu sunt noduri din H.
Curs 13

2
v2
3 v3 v1 1
v
4 v4 v5 5
. . .
. . . .
. .
v
. .
Putem interschimba culorile 1 şi 3 ı̂n H, iar apoi să atribuim culoarea 1 (roşu)
lui v ⇒ G este 5-colorabil.
Curs 13

2
v2
3 v3 v1 1
v
4 v4 v5 5
. . . . . .
. . . . interschimbare . . . .
. . de culori ı̂n H . .
v v
. . . .
Putem interschimba culorile 1 şi 3 ı̂n H, iar apoi să atribuim culoarea 1 (roşu)
lui v ⇒ G este 5-colorabil.
Curs 13

2 v2
3 v3 v1 1
v
4 v4 v5 5
Cazul 2.2. G 0 are o cale de la v1 la v3 colorată doar cu culorile 1 şi cu 3 ⇒ una din
următoarele situaţii are loc:
v2
v2 v3 v1
v3 v1
v
v sau
v4 v5
v4 v5
În ambele cazuri, nu poate exista o cale de la v2 la v4 colorată doar cu culorile 2 şi 4 ⇒
cazul 2.1 este aplicabil pentru nodurile v2 şi v4 ⇒ G este 5-colorabil şi ı̂n cazul acesta.
Curs 13

Curs 13: Grafuri Euleriene Si Grafuri Hamiltoniene. Colorarea Grafurilor. Polinoame Cromatice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 13: Grafuri Euleriene Si Grafuri Hamiltoniene. Colorarea Grafurilor. Polinoame Cromatice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Colorarea grafurilor

Teorema de caracterizare a grafurilor euleriene

Demonstraţia lui 1 ⇒ 2: Presupunem că

Demonstraţia lui 2 ⇒ 3: Presupunem că fiecare nod al lui G are

Detecţia ciclurilor euleriene

Se dă: un graf eulerian G = (V , E )

1 Se identifică un circuit R1 al lui G şi se marchează muchiile lui R1 .

Detecţia ciclurilor euleriene

Primele 2 cicluri au nodul comun 3 ⇒ ciclul

Detecţia căilor euleriene

Întrebare: Cum detectăm dacă un graf conţine o cale euleriană?

Detecţia căilor euleriene

Întrebare: Cum detectăm dacă un graf conţine o cale euleriană?

Detecţia căilor euleriene

Întrebare: Cum detectăm dacă un graf conţine o cale euleriană?

Fie G = (V , E ) un graf neorientat.

Detecţia grafurilor hamiltoniene

Nu se cunosc condiţii necesare şi suficiente de caracterizare a

Detecţia grafurilor hamiltoniene

Teorema lui Dirac

Demonstraţie. Presupunem că G satisface condiţiile date, ı̂nsă G nu este

Detecţia grafurilor hamiltoniene

Teorema lui Dirac

Fie C ciclul v1 , v2 , . . . , vj , vp , vp−1 , . . . , vj+1 , v1 . Presupunând că G nu

Detecţia grafurilor hamiltoniene

Teorema lui Dirac generalizată

Detecţia grafurilor hamiltoniene

Teorema lui Dirac generalizată

O mulţime de noduri a unui graf G este independentă dacă nu conţine noduri

Detecţia grafurilor hamiltoniene

Conectivitatea κ(G ) unui graf G este este mărimea minimă a unei

Exerciţiu (Jocul icosian al lui Hamilton)

Detecţia grafurilor hamiltoniene

Date fiind două grafuri G şi H, spunem că G este liber de H

Trei grafuri speciale

Detecţia grafurilor hamiltoniene

Teoremă (Goodman şi Hedetniemi, 1974)

Dacă a, b nu sunt adiacente atunci subgraful indus de {w , v , a, b} este K1,3 ,

⇒ C este ciclu hamiltonian.

Detecţia grafurilor hamiltoniene

Teoremă (Duffus, Gould şi Jacobson, 1981)

Detecţia grafurilor hamiltoniene

Teoremă (Duffus, Gould şi Jacobson, 1981)

Răspuns la problema motivantă

Răspuns la problema motivantă

Definiţie (colorare de noduri, număr cromatic)

Răspuns la problema motivantă

Definiţie (colorare de noduri, număr cromatic)

Răspuns la problema motivantă

Definiţie (colorare de noduri, număr cromatic)

Calculul lui χ(G ) este o problemă dificilă (NP-completă).

Calculul lui χ(G ) este o problemă dificilă (NP-completă).

Polinoame cromatice pentru grafuri speciale

pentru fiecare nod, putem alege oricare din z culori:

Polinoame cromatice pentru grafuri speciale

pentru fiecare nod, putem alege oricare din z culori:

Polinoame cromatice pentru grafuri speciale

pentru fiecare nod, putem alege oricare din z culori:

Polinoame cromatice pentru grafuri speciale

pentru fiecare nod, putem alege oricare din z culori:

Calculul polinoamelor cromatice

Fie G = (V , E ) un graf neorientat şi e = (x, y ) o muchie din E

Calculul polinoamelor cromatice