Sunteți pe pagina 1din 138

Triunghiul

Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Geometrie Euclidiană

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Puncte. Drepte. Plane

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Puncte. Drepte. Plane


Spaţiul este o mulţime de puncte. Dreptele şi planele sunt
submulţimi ale spaţiului.
P1. Prin două puncte distincte trece o dreaptă şi numai una; orice
dreaptă are cel puţin două puncte distincte.
P2. Postulatul lui Euclid: Într-un plan, printr-un punct exterior
unei drepte, se poate duce o paralelă la ea şi numai una.
P3. Fiind date trei puncte necoliniare, există un plan şi numai unul
care să le conţină; ı̂ntr-un plan există cel puţin trei puncte
necoliniare.
P4. Dacă două puncte distincte A şi B sunt situate ı̂ntr-un plan,
dreapta determinată de ele are toate punctele ı̂n acest plan.
Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Puncte. Drepte. Plane

P5. Dacă două plane distincte au un punct comun, atunci ele mai
au ı̂ncă cel puţin unul, deci au o dreaptă comună.
P6. Există patru puncte necoplanare.
P7. (Axioma de separare) Fie o dreaptă d şi un plan ↵, cu d ⇢ ↵
şi A, B, C trei puncte care se găsesc ı̂n planul ↵ dar nu aparţin
dreptei d. Dacă dreapta d separă punctele A şi B şi nu separă
B şi C , atunci dreapta d separă A şi C .

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Definition
Fie A, B două puncte nesituate ı̂n planul ↵. Dacă segmentul [AB]
are un punct comun cu ↵ se spune că planul separă punctele A şi
B.

Definition
Fie A un punct nesituat ı̂n planul ↵. Multimea formată din punctul
A şi din toate punctele situate de aceeaşi parte a lui ↵ ca şi A se
numeşte semispaţiul deschis şi se notează cu (↵A. Planul ↵ se
numeşte frontiera semispaţiului.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Determinarea planului:
a) Din P3 rezultă că trei puncte necoliniare determină un plan.
b) O dreaptă şi un punct care nu-i aparţine determină un plan.
A

d
B
C

Într-adevăr, fie A 2
/ d. Din P1 ştim că orice dreaptă are cel
puţin două puncte distincte. Fie B şi C două puncte pe
dreapta d, B 6= C . Rezultă că A, B, C sunt necoliniare şi,
folosind punctul a), ele determină un plan ↵.
Unicitatea planului: dacă ar mai exista un plan care conţine
dreapta d şi punctul A, atunci, deoarece B, C 2 d, rezultă din
P3 că planul coincide cu planul ↵.
Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

c) Două drepte care au un punct comun determină un plan.


d 2
N

A d
1
M

Într-adevăr, considerăm d1 şi d2 cu d1 \ d2 = {A}. Fie


M 2 d2 şi N 2 d1 .
Punctele A, M, N necoliniare determină un plan ↵. Deoarece
A, M 2 d2 , A, N 2 d1 rezultă d1 , d2 ⇢ ↵.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

d) Două drepte paralele determină un plan.


A
d

d1

Într-adevăr, fie d k d1 şi A 2 d. Punctul A şi d1 determină un


plan ↵. Folosind P2, se obţine că dreapta d este inclusă ı̂n
planul ↵.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Poziţii relative a două drepte ı̂n spaţiu:


Dreptele situate ı̂n acelaşi plan sunt: concurente sau paralele;
Dreptele ı̂n spaţiu pot fi oarecare, adică nu au niciun punct
comun şi nu sunt paralele.
Poziţii ale unei drepte faţă de un plan:
O dreaptă, dacă are ı̂n comun cu planul două puncte, este
conţinută ı̂n ı̂ntregime ı̂n plan.
O dreaptă este paralelă cu un plan.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Poziţii ale unei drepte faţă de un plan:


O dreaptă are un singur punct comun cu planul.

Demonstraţie d

Fie planul ↵, A 2 ↵ şi B 2 / ↵. Dreapta B

d determinată de punctele A şi B are ı̂n


comun cu planul ↵ numai punctul A.
Dacă ar mai avea ı̂ncă un punct C ı̂n ↵,
ar fi conţinută ı̂n ı̂ntregime ı̂n ↵. FALS α
A

cu (B 2 / ↵).

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Theorem * β
A b

O dreaptă paralelă cu o dreaptă din


plan este paralelă cu planul (sau a
B

conţinută ı̂n el). α

Demonstraţie: Fie planul ↵, a ⇢ ↵, A 2 / ↵. Prin A ducem o


dreaptă b paralelă cu a.
Pp. absurd că b \ ↵ = {B}. Cum a k b ele determină un plan
= (a, b). ↵ \ = {a}.
Dacă B 2/ a ar ı̂nsemna că şi ↵ ar coincide pentru că au comune
dreapta a şi punctul B 2 / a.
Deci B, ce aparţine lui ↵ \ , se află pe a. Rezultă a \ b = {B}.
FALS. a k b
Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Poziţii relative a două plane

Două plane distincte pot avea comună o dreaptă şi numai una sau
pot fi paralele.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Lemma
Dacă două drepte paralele a şi b sunt situate respectiv, ı̂n două
plane ↵ şi care se intersectează după o dreaptă c atunci c este
paralelă şi cu a şi cu b.

a
α b

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Demonstraţie: Pp. abs. că dreptele b şi c nu sunt paralele. Dar


b ⇢ , c ⇢ , b , c ) b \ c = {D}.
a k b ) = (a, b); D 2 b, b ⇢ ) D 2 .
c D

a β

α
γ b

Dar D 2 c, c ⇢ ↵ ) D 2 ↵.
D 2 ↵, D 2 ) D 2 {a} = ↵ \
Aşadar, D 2 a, D 2 b ) a \ b 6= ;. FALS

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Theorem
Dacă un plan conţine două drepte concurente, paralele cu alt plan,
atunci primul plan este paralel cu cel de-al doilea.

b’

β a’

c
b

P
α a

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Demonstraţie: Se dau: planul ↵, a, b 2 ↵, a \ b 6= ;, a k , b k .


Afirmaţie: 9a0 ⇢ cu a k a0 .
Intr-adevăr: Fie A 2 . Punctul A şi dreapta a determină un plan
care intersectează planul după dreapta a0 . În planul dreptele
a şi a0 pot fi ori paralele ori concurente. Demonstrăm că aceste
drepte nu pot fi concurente. Pp. prin abs. că a \ a0 = {R}.
Atunci: R 2 a, R 2 a0 ⇢ , adică dreapta a are comun cu planul
un punct. Fals pt. că a k . Aşadar am găsit o dreaptă a0 ı̂n planul
, paralelă cu a.
În mod analog, folosind acelaşi punct A şi dreapta b se
demonstrează că 9b 0 2 , A 2 b 0 , b k b 0 .
Aşadar, există două drepte a0 ⇢ , a0 k a şi b 0 ⇢ , b 0 k b.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Demonstraţie continuare:
Pp. abs. ↵ , ) ↵ \ = {c}. Conform Lemei anterioare avem:
c k a, c k a0 şi c k b, c k b 0 . Adică dreapta c ⇢ ↵ este paralelă cu
două drepte concurente din planul ↵, a şi b. Contrazice Postulatul
lui Euclid.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Theorem
Dacă o dreaptă d este paralelă cu un plan ↵, oricare plan care
conţine această dreaptă şi intersectează planul iniţial, o face după
o dreaptă g paralelă cu d.

Demonstraţie: β

d
d, g ⇢ implică: ori d k g ori
d \ g = {A}.
Dacă d \ g = {A} rezultă
A 2 d, A 2 ↵. Dar d k ↵. g

Obţinem astfel d k g .
α

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Theorem (T**)
Dacă o dreaptă d este paralelă cu un plan ↵ şi printr-un punct al
planului A 2 ↵ ducem o paralelă g la d, atunci g ⇢ ↵.

Demonstraţie: d

Pp. abs. g * ↵. Planul β

determinat de d şi g este notat


. Planele ↵ şi se taie după o b

dreaptă b. În planul ↵, prin g

punctul A, trec dreptele g şi b A

ambele paralele cu d. Absurd. α

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Theorem
În spaţiu, două drepte distincte, paralele cu o a treia sunt paralele
ı̂ntre ele.
Demonstraţie: Fie a, b, c cele trei drepte. a k b, c k b. Să
demonstrăm că a k c.
a) Dacă cele trei drepte sunt coplanare, teorema este o consecintă
a Axiomei paralelelor din geometria plană.
b) Dacă sunt numai două câte două coplanare: pp. că a k b, c k b.
Dreptele b şi c determină planul: = (b, c),

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

β B

c
A

Pp. abs că a , c. Fie A 2 c şi construim dreapta g k a, A 2 g .


Conform unei Teoreme anterioare (*), avem: a k b, b ⇢ ) a k .
Conform Teoremei (T**): a k , A 2 c ⇢ , A 2 g , g k a ) g ⇢ .
Poziţia lui g faţă de b este: paralelă sau concurentă.
Dacă g \ b = {B}, ar rezulta că la dreapta a se pot duce prin B
două drepte paralele, b şi g . FALS. Rămâne g ⌘ c.
Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Poziţii relative a trei plane


1. Există trei plane care au o dreaptă comună şi numai una.

2. Există trei plane care au un punct comun şi numai unul.

β
P
α

3. Există trei plane care nu au, două câte două, niciun punct
comun (trei plane paralele).
Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Theorem
Dacă două plane sunt paralele, oricare plan care intersectează pe
primul ı̂l intersectează şi pe al doilea iar dreptele de intersecţie sunt
paralele.

Demonstraţie: Fie ↵ şi două plane paralele şi un al treilea plan


care intersectează planul ↵ după dreapta a.
Pp. absurd că nu intersectează . Atunci, printr-un punctT A2a
se duc două plane ↵ şi paralele cu . FALS. Rămâne 6= ;.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

a
α

b
β

Notăm \ = {b}. a, b 2 şi presupunem că a , b. Atunci


a \ b = {C } şi C 2 ↵; C 2 . Rezultă ↵ , . FALS
Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Theorem
Printr-un punct A exterior unui plan ↵ trece un singur plan paralel
cu el.
Demonstraţie: Existenţa. Prin punctul A se duc două drepte
distincte, paralele cu planul dat. Aceste drepte determină un plan
paralel cu cel dat.
A

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Unicitate. Pp. abs. că prin punctul A trec două plane, şi ,
paralele cu ↵.
d
A

γ
c
b

β
δ

B C
α

Cele două plane au un punct comun A, deci au o dreaptă comună,


notată cu d. Fie B 2 ↵, C 2 ↵ aşa ı̂ncât BC , d. Punctele
A, B, C determină un plan ; \ = {c}, \ = {b}.
Planul intersectează planele paralele şi ↵ după dreptele paralele
BC şi c iar pe şi ↵ după dreptele paralele BC şi b.
Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

În această situaţie, dreptele b şi c pot fi:


a) una ı̂n prelungirea celeilalte. Atunci ambele drepte ar aparţine
ambelor plane şi . Aceasta ar ı̂nsemna ca ele sa coincidă cu d.
FALS pentru că d , BC .
b) dacă ar fi diferite, atunci ı̂n planul , ar trece prin punctul A
două drepte paralele cu BC . FALS.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Theorem
Două plane (distincte), paralele cu un al treilea plan sunt paralele
ı̂ntre ele.
Demonstraţie: Considerăm trei plane: ↵ k şi k . Să
demonstrăm că ↵ k .
Dacă ↵ şi nu ar fi paralele ar trebui să aibă un punct comun.
Atunci prin acest punct, exterior planului , ar trece două plane
distincte, paralele cu . Contrazice teorema anterioară.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Theorem
Dacă trei plane ↵, , nu au toate trei niciun punct comun şi se
taie două câte două, atunci cele trei drepte de intersecţie sunt
paralele.

a b
α

β γ

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Demonstraţie: ↵ \ = {a}; \ = {c}; \ ↵ = {b}.


Presupunem că dreptele a şi b nu sunt paralele, deci se ı̂ntâlnesc
ı̂ntr-un punct C care ar aparţine tuturor celor trei plane.
Contrazice ipoteza.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Propoziţie
Două plane paralele determină pe două drepte paralele, pe care le
intersectează, segmente paralele.

Demonstraţie: b

a k b, ↵ k . a \ ↵ = {A}, a \ = {D}.
b \ ↵ = {B}, b \ = {C }. Notăm cu
B

= (a, b). intersectează planele α

paralele ↵ şi după drepte paralele.


Rezultă AB k CD. Dar si AD k BC . C

Astfel, patrulaterul ABCD este D

paralelogram ) [BC ] k [AD].


Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Theorem (Thales ı̂n spaţiu)


Mai multe plane paralele determină pe două drepte oarecare, care
le intersectează pe acestea, segmente respectiv proporţionale.
d2 ’
d1
d1

A
1
A
α 2

B1
B3 B2
β

C
1
C3 C2
γ

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Demonstraţie: Fie planele paralele ↵, , şi d1 6= d2 două drepte


care intersectează planele ı̂n A1 , B1 , C1 respectiv A2 , B2 , C2 .
Se construieşte prin A2 o paralelă la dreapta d1 , notată: d10 .
Această dreaptă d10 intersectează la rândul ei planele ↵, , ı̂n
A2 , B3 , C3 .
În 4A2 C2 C3 , B2 B3 k C2 C3 şi obţinem: A 2 B2 B2 C2
A2 B3 = B3 C3
Folosind A2 B3 ⌘ A1 B1 şi B3 C3 ⌘ B1 C1 şi ı̂nloculindu-le ı̂n
egalitatea de rapoarte anterioară, se obţine: A 2 B2 B2 C2
A1 B1 = B1 C1

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Perpendicularitate ı̂n spaţiu

Definition
Două drepte a şi b ı̂n spaţiu se numesc perpendiculare dacă
paralelele duse printr-un punct P la ele sunt perpendiculare.
Notăm a ? b.

0
90

P
b

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Definition
Se numeşte dreaptă perpendiculară pe un plan o dreaptă
perpendiculară pe două drepte neparalele conţinute ı̂n acel plan.

b
a

O dreaptă perpendiculară pe un plan este perpendiculară pe orice


dreaptă a planului.
Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Theorem
Dintr-un punct M se poate duce, pe un plan ↵, o perpendiculară şi
numai una.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Demonstraţie:

Caz 1:
d d
M 2 ↵.
1 2

Presupunem prin absurd că ı̂n M


avem d1 ? ↵, d2 ? ↵, d1 6= d2 , a

M
) d1 şi d2 determină un plan .
↵ \ = a. În planul , ı̂n a

punctul M se duc două


perpendiculare pe a, fals.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Demonstraţie:

Caz 2: M

M 62 ↵. Presupunem M 2 d1 ,
d 2

M 2 d2 , d1 ? ↵, d2 ? ↵, d1

d1 \ ↵ = {A}, d2 \ ↵ = {B} )
AMB are două unghiuri drepte,
fals. A B

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Theorem (Teorema celor trei perpendiculare)


Dacă o dreaptă d este perpendiculară pe un plan ↵ şi prin piciorul
ei trece o dreaptă a, conţinută ı̂n plan, perpendiculară pe o altă
dreaptă b conti̧nută ı̂n plan, o dreaptă c care uneşte orice punct M
al perpendicularei d pe plan cu intersecţia P a celor două
perpendiculare din plan, este perpendiculară pe a treia dreaptă b.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

d ? ↵, d \ ↵ = {A}, a, b ⇢ ↵.
d

A 2 a, A 62 b, a ? b,
a \ b = {P}. Atunci 8M 2 d, M

MP ? b.
P

a
b

Demonstraţie.
b ⇢ ↵, d ? ↵ ) d ? b, b ? a ) b ? planul determinat de d şi a
) b ? pe orice dreptă din planul (d, a) ) b ? MP.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Reciproce ale Teoremei celor trei perpendiculare


R1) d ? ↵, a, b ⇢ ↵, c ? b ) a ? b.

M
c

a
b

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

R2) d ? a, c ? b, a ? b, a, b ⇢ ↵ ) d ? ↵.

M
c

a
b

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Definition
Un plan este perpendicular pe un plan ↵ dacă conţine o dreaptă
(d ⇢ ) perpendiculară pe aceasta (d ? ↵).

d
γ

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Theorem
Dacă se dau două plane perpendiculare ↵ ? , perpendiculara
dintr-un punct oarecare al unuia dintre plane (A 2 ↵) pe celălalt
(pe ) este ı̂n ı̂ntregime conţinută ı̂n primul plan (AA0 ⇢ ↵, A0 2
şi AA0 ? ).

Demonstraţie: Notăm cu m = ↵ \ , AA0 ? .


Pp. abs. AA0 6⇢ ↵.
Cum ↵ ? , 9g ? , g ⇢ ↵.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Prin punctul A construim dreapta AB, B 2 m, paralelă cu g .


Atunci AB ? . Cum A0 B ⇢ ) AB ? A0 B.
Dar AA0 ? , A0 B ⇢ ) AA0 ? A0 B.
A

m A’
B

β Astfel ar exista două drepte


concurente, AB şi AA0 perpendiculare pe aceeaşi dreaptă A0 B.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Theorem
Dacă a şi b sunt două drepte necoplanare, atunci există o dreaptă
unică, perpendiculară atât pe a cât şi pe b, care le ı̂ntâlneşte pe
amândouă.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Demonstraţie. Existenţa. Fie P 2 a şi b 0 k b, P 2 b 0 . ↵ = (b 0 , a).


Construim ? ↵, a ⇢ , \ b = {M}.
Construim MN ? a, N 2 a, MN ⇢ .

P a
N

α
b’

M
β

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Unicitatea. Pp. abs. că ar exista două perpendiculare MN şi PQ


pe a şi b, unde N, P 2 b şi M, Q 2 a (a şi b necoplanare).
Construim QS paralelă cu MN şi considerăm planul = (PQ, QS).
a şi b sunt perpendiculare pe planul fiind perpendiculare pe două
dintre dreptele sale. Rezultă că a şi b paralele. FALS
a M Q

b S

N
P

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Proprietăţi.
1) Două plane perpendiculare pe aceeaşi dreaptă sunt paralele.
2) Două drepte perpendiculare pe un plan sunt paralele.

Definition
Distanţa de la un punct M la un plan ↵ este lungimea
perpendicularei din M pe planul ↵.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Proiecţii
Definition
Se numeşte proiecţie a unui punct P pe o dreaptă d, piciorul
perpendicularei duse din P pe dreapta d.

Theorem
Lungimea proiecţiei A0 B 0 a unui segment AB de o dreaptă d este
egală cu lungimea segmentului ı̂nmulţită cu cosinusul unghiului u
dintre dreapta d şi dreapta ce conţine segmentul.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Demonstraţie:

Caz 1: AB şi d coplanare B

Ducem AB 00 ||AB. Cum AA0 ||BB 0


rezultă
A B"
AA0 B 00 B paralelogram ) AB = A0 B 00 .
Deoarece AB||A0 B 00 ) u d

u = ^(AB, d) = ^(A0 B 00 , d). A’ B’

În 4A0 B 00 B 0 (m (^B 0 ) = 90))


0 0
cos(u) = AA0 BB00 . Ţinând cont de AB = A0 B 00 ,
obţinem A0 B 0 = AB cosu.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Demonstraţie:

Caz 2: AB şi d nu sunt coplanare B

pr d A = A0 ; pr d B = B 0 ; B 6= B 0 ; A 6= A0 . A
B’’
A, A0 , B nu sunt coliniare.
Ducem A0 B 00 ||AB aşa ı̂ncât A0 B 00 = AB ) u d

A’ B’

AA0 B 00 B paralelogram ) AA0 ||BB 00 . Folosind


şi AA0 ?d rezultă BB 00 ?d. Dar BB 0 ?d şi se
obţine d?(BB 0 B 00 ). Cum B 0 B 00 ⇢ (BB 0 B 00 ) se
obţine d?B 0 B 00 .
^(AB, d) = ^(A0 B 00 , d) = u, A0 B 00 şi d
coplanare, B 0 B 00 ?d rezultă
A0 B 0 = A0 B 00 cos(u) = ABcos(u).
Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Definition
Proiecţia ortogonală a unui punct A pe un plan este piciorul
perpendicularei dusă din acel punct pe plan.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Theorem
Proiecţia unei drepte d pe un plan ↵ este o dreaptă sau un punct.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Demonstraţie:

Caz 1: d 6? ↵ nu este perpendiculară pe B


d

plan ) proiecţia este o dreaptă A


M
β

Fie A, B 2 d, A fix, B mobil pe dreaptă


şi A0 , B 0 proiecţiile acestor puncte pe
planul ↵. α
d’ A’ M’
B’

AA0 ? ↵, BB 0 ? ↵ ) AA0 k BB 0 ) =
(AA0 , BB 0 )
↵ \ = d 0 proiecţia dreptei d pe plan.
Orice M 0 2 A0 B 0 este proiecţia unui
punct M 2 AB (dacă o secantă taie o
dreaptă, taie orice paralelă a ei.
Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Demonstraţie:

Caz 2: d ? ↵ ) proiecţia este un punct d

Deoarece d ? ↵ toate punctele dreptei se vor


proiecta ı̂n punctul de intersecţie dintre
dreaptă şi plan. A

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Theorem
Proiecţia unui segment este tot un segment sau un punct.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Unghi
Definition
Prin unghiul a două drepte din spaţiu ı̂nţelegem orice unghi mai
mic, cel mult egal cu 90 , format, ı̂n orice punct al spaţiului, prin
ducerea de paralele la dreptele date.

P
b

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Definition
Numim unghiul unei drepte cu un plan, unghiul făcut de acea
dreaptă cu proiecţia ei pe plan (dreapta nu este perpendiculară pe
plan).

d’

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Definition
Fie ↵, două plane. Prin unghiul dintre ↵ şi ı̂nţelegem valoarea
comună a tuturor unghiurilor formate ı̂ntre două drepte a şi b,
unde a ? ↵, b ? .

Theorem
Fie ↵ şi două plane care se intersectează după dreapta d. Să
alegem un punct P 2 d şi să ducem dreptele a ⇢ ↵, b ⇢ ,
perpendiculare ı̂n P pe d. Atunci unghiul dintre planele ↵ şi este
congruent cu unghiul dintre dreptele a şi b.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Demonstraţie: Se construieşte un plan ⇡ perpendicular ı̂n P, pe


dreapta d. Acest plan conţine dreptele a şi b. Planul ⇡ este
perpendicular pe planele ↵ şi .
β

P a
d

π
β
B

P a
α

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Demonstraţie: În planul ⇡, se consideră dreptele a0 şi b 0 care trec


prin P şi sunt perpendiculare pe ↵ respectiv . Atunci a ? a0 ,
b ? b 0 . Unghiul dintre planele ↵ şi este congruent cu unghiul
ascuţit dintre a0 şi b 0 , care având laturile perpendiculare pe cele ale
unghiului ascuţit format de a şi b este congruent cu acesta.
π

b’ a’ b

P a

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Definition
Se numeşte unghi diedru, figura formată de două semiplane
delimitate de aceeaşi dreaptă d ı̂n două plane diferite ↵ şi ce
conţin d. Dreapta d se va numi muchia diedrului.

α
β

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Theorem
Aria proiecţiei A0 B 0 C 0 a unui triunghi ABC pe un plan ↵ este egală
cu produsul dintre aria triunghiului ABC şi cosinusul unghiului u
dintre planul triunghiului şi planul ↵.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Demonstraţie:
Dacă unghiul u = 0 atunci triunghiul se proiectează după un
triunghi congruent cu el (cos u = 1.)
Dacă unghiul u = 90 atunci triunghiul se proiectează după un
segment (cos u = 0.)
Fie 0 < u < 90. Planul ↵ se intersectează cu planul triunghiului
după o dreaptă d.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Demonstraţie continuare:
Caz 1:

D A
B
α
C’

B’
D’ A’

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Demonstraţie continuare:
Caz 1: triunghiul ABC are o latură paralelă cu d. (AB k d)
Fie CD ı̂nălţimea triunghiului care se proiectează pe ↵ după
ı̂nălţimea C 0 D 0 a triunghiului A0 B 0 C 0 .
Unghiul dintre CD şi ↵ este exact u. Atunci C 0 D 0 = CD · cos(u) şi
A0 B 0 = AB, deci (aria A0 B 0 C 0 ) = 12 · AB · CD · cos(u) =
(aria ABC ) · cos(u).

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Demonstraţie continuare:
Caz 2:
A

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Demonstraţie continuare:
Caz 2: ı̂n cazul general se observă că orice triunghi se descomune
ı̂n triunghiuri, având fiecare câte o latură paralelă cu o dreaptă
dată d din planul său. Se scrie relaţia ce trebuie demonstrată
pentru fiecare din aceste două triunghiuri şi apoi se face suma.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Prisma

Se consideră un poligon şi o dreaptă d care nu este paralelă cu


planul poligonului.
Poligonul este numit poligon director.
Definition
O dreaptă care se ”mişcă” sprijinindu-se pe poligonul director şi
rămâne tot timpul paralelă cu d generează o suprafaţă pe care o
numim suprafaţă prismatică.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Reformulat: locul geometric al punctelor dreptelor paralele cu d,


care au un punct comun cu poligonul director, se numeşte
suprafaţă prismatică.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Intersectând această suprafaţă cu două plane paralele ↵ şi se


obţin ı̂n aceste două plane două poligoane cu laturile respectiv
paralele, iar ı̂ntre cele două plane se obţine un număr de
paralelograme egal cu cel al laturilor poligonului director.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Poligoanele din planele paralele ı̂mpreună cu interioarele lor se


numesc baze.
Paralelogramele, cu interioarele lor, de pe suprafaţa prismatică
se numesc feţe laterale.
Reuniunea feţelor laterale cu bazele formează suprafaţa
prismei.

Definition
Suma arilor feţelor laterale se numeşte aria laterală a prismei.
Suma dintre aria laterală şi ariile bazelor se numeşte aria totală a
prismei.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Un punct interior segmentului care uneşte două puncte de pe


feţe diferite şi care nu se găsesc pe aceeaşi muchie se numeşte
punct interior prismei.

punct interior

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Definition
Mulţimea punctelor interioare reunită cu suprafaţa prismei
alcătuiesc corpul numit prismă.

Caz particular: Dacă muchiile laterale sunt perpendiculare pe


planele bazelor, atunci prisma se numeşte dreaptă, iar feţele
laterale sunt dreptunghiuri.
Distanţa dintre bazele prismei se numeşte ı̂nălţime.
Caz particular: La prisma dreaptă ı̂nălţimea este cât muchia
laterală.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Exemple de prisme:
După numărul laturilor poligonului de bază avem:
Prismă triunghiulară
Prismă patrulateră
Prismă pentagonală, hexagonală etc.
Paralelipiped = prismă cu bazele paralelograme.
Observaţie. Paralelipipedul are toate feţele paralelograme.
Paralelipiped drept = paralelipipedul cu feţele laterale
dreptunghiuri.
Paralelipiped dreptunghic = paralelipiped cu toate feţele
dreptunghiuri.
Cubul= paralelipiped dreptunghic cu toate feţele pătrate.
Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Diagonala paralelipipedului dreptunghic - segmentul ce uneşte


două vârfuri care nu sunt pe aceeaşi faţă.
(Exp. A0 C - diagonală)
Fie AB = a, AD = b, AA0 = c.
Atunci A0 CA (m(A) b = 90 ), A0 C 2 = A0 A2 + AC 2 ,
CDA (m(D) b = 90 ), AC 2 = a2 + b 2 .
0
Se obţine A C 2 = a2 + b 2 + c 2 .
C’
B’

A’
D’

c B
C

D b A

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Piramida

O piramidă este definită de un poligon plan, numit bază şi un


punct exterior planului său numit vârful piramidei.
varful piramidei
muchie laterala

fata laterala
muchie de la baza

baza

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Unind vârful piramidei cu toate vârfurile poligonului de bază


se obţin triunghiuri numite feţe laterale ale piramidei (Faţa
piramidei este considerată cu interiorul ei).
Segmentul care uneşte vârful piramidei cu un vârf al bazei se
numeşte muchie laterală.
Laturile poligonului de bază se numesc muchiile de la bază.
{ muchii laterale } [ { muchii de la bază } = muchiile
piramidei.
Suprafaţa piramidei = reuniunea feţelor laterale cu muchiile
laterale, muchiile de la bază şi interiorul bazei.
Interiorul piramidei = mulţimea punctelor interioare
segmentelor ce unesc două puncte de pe feţe diferite şi care
nu se găsesc pe aceeaşi muchie.
Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Definition
Suprafaţa piramidei reunită cu interiorul ei alcătuieşte corpul numit
piramidă.

Înălţimea piramidei = distanţa dintre vârf şi planul bazei.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Exemple de piramide:
După natura poligonului de bază avem:
piramidă patrulateră
piramidă triunghiulară = Tetraedru
piramidă hexagonală etc.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Definition
O piramidă se numeşte regulată dacă baza ei este un poligon
regulat, iar piciorul perpendicularei duse din vârf pe planul bazei
este centrul bazei

Într-o piramidă regulată ı̂nălţimea unei feţe se numeşte


apotema piramidei.

Definition
Aria laterală a piramidei = suma ariilor feţelor laterale
Aria totală a piramidei = suma dintre aria laterală şi aria bazei

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Volume

Definition
Volumul unui tetraedru este un număr egal cu o treime din
produsul dintre aria unei feţe şi ı̂nălţimea corespunzătoare ei.
Ab · h
V =
3
Observaţie: Două tetraedre având două feţe, respectiv congruente
şi ı̂nălţimile corespunzătoare congruente au volume egale.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Volumul unei prisme triunghiulare


Lemma
O prismă triunghiulară se poate descompune ı̂n trei tetraedre
echivalente (adică cu acelaşi volum).

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Demonstraţie: Se consideră prisma triunghiulară ABXA0 B 0 X 0 şi


secţiunea ei: (XA0 B 0 ). În urma secţionării prismei se obţin:
tetraedrul XA0 B 0 X 0 şi corpul ABXA0 B 0 .
Α Β

Β
Α

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Secţionăm corpul ABXA0 B 0 cu planul (A0 BX ) şi se obţin:


tetraedrul ABXA0 şi tetraedrul A0 BXB 0 .
A
B

A’ B’

Astfel prisma a fost descompusă ı̂n trei tetraedre.


Să demonstrăm că au acelaşi volum.
ABX ⌘ A0 B 0 X 0 ) AABX = AA0 B 0 X 0 d(X , (A0 B 0 X 0 )) este
ı̂nălţime ı̂n tetraedrul XA0 B 0 X 0 , dar este şi ı̂nălţimea prismei.
Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Notăm ı̂nălţimea prismei cu h ) d(X , (A0 B 0 X 0 )) = h.


d(A0 , (ABX )) este ı̂nălţimea ı̂n tetraedrul A0 ABX )
d(A0 , (ABX )) = h. Aşadar

d(X , (A0 B 0 X 0 )) · AA0 B 0 X 0 h · A A0 B 0 X 0


VXA0 B 0 X 0 = =
3 3

d(A0 , (ABX )) · AABX h · AABX


VA0 ABX = =
3 3
AABX = AA B X 0 0 0

rezultă
VXA0 B 0 X 0 = VA0 ABX . (1)

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Calculăm volumele tetraedrelor A0 ABX şi A0 XBB 0 .


ABA0 B 0 paralelogram, iar AABA0 = AA0 B 0 B .
Înălţimea ı̂n tetraedrul XA0 AB este d(X , (A0 AB)).
Înălţimea ı̂n tetraedrul XA0 B 0 B este d(X , (A0 B 0 B)) ) cele două
ı̂nălţimi sunt egale deoarece ele reprezintă d(X , (ABB 0 A0 )).
d(X ,(AA0 B))·AAA0 B d(X ,(ABB 0 A0 ))·AAA0 B
VXA0 AB = 3 = 3
d(X ,(A0 B 0 B))·AA0 B 0 B d(X ,(ABB 0 A0 ))·AA0 B 0 B
VA0 XBB 0 = 3 = 3 rezultă

VXA0 AB = VA0 XBB 0 (2)

Din (1) şi (2) rezultă că volumele sunt egale.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Observaţie: Din lema anterioară deducem

VABA0 B 0 XX 0 = VXA0 B 0 X 0 + VA0 ABX + VB 0 A0 BX =

h · A A0 B 0 X 0
= 3VXA0 B 0 X 0 = 3 = h · A A0 B 0 X 0
3

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Definition
Volumul unei prisme triunghiulare este egal cu produsul dintre
aria bazei şi ı̂nălţime.
V = Ab · h

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Observaţie: Orice prismă poate fi ı̂mpărţită ı̂ntr-un număr de


prisme triunghiulare.

Definition
Volumul unei prisme este egal cu aria bazei ı̂nmulţită cu
ı̂nălţimea.
Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Cazuri particulare:
1. Volumul paralelipipedului dreptunghic = produsul
dimensiunilor sale (V = abc).
2. Volumul cubului = muchia la cub (V = a3 ).

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Volumul piramidei
Orice piramidă se poate descompune ı̂ntr-un număr de tetraedre cu
vârful, vârful piramidei şi ı̂nălţimea egală cu ı̂nălţimea piramidei.
Exemplu: În exemplul din figură, piramida VABCDEF se
descompune ı̂n tetraedrele: VAEF , VAED, VADC , VABC .
Se notează: AAFE = S1 , AAED = S2 , AADC = S3 , AABC = S4 .

VVABCDEF = VVAEF + VVAED + V

VVADC + VVABC = E
h·S1 h·S2 h·S3 h·S4 h·AABCDEF
3 + 3 + 3 + 3 =
F
3
h D

B C

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Definition
Volumul unei piramide este o treime din produsul dintre aria
bazei şi ı̂nălţime.
Ab · h
V =
3

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Trunchi de piramidă
Dacă dintr-o piramidă ı̂ndepărtăm o piramidă mai mică obţinută
secţionând piramida iniţială cu un plan paralel cu baza, obţinem un
trunchi de piramidă.

Poligonul P se numeşte baza mare a


trunchiului; baza mica P’

Poligonul P 0 se numeşte baza mică a α

trunchiului; trunchi

piramida
de
fata laterala

Toate trapezele ce rămân din feţele baza mare


P

laterale ı̂n urma secţionării şi


ı̂ndepărtării piramidei mici se numesc
feţe laterale
Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Dacă trunchiul de piramidă provine dintr-o piramidă regulată


atunci el se numeşte trunchi de piramidă regulată.
Feţele laterale sunt trapeze isoscele.
Înălţimea unei astfel de feţe se numeşte apotema trunchiului de
piramidă.

La un trunchi de piramidă regulată apotema bazei mici

avem trei apoteme:


apotema trunchiului de piramidă
apotema bazei mari apotema trunchi

apotema bazei mici


apotema bazei mari

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Definition
Aria laterală a unui trunchi de piramidă = suma ariilor tuturor
feţelor laterale.
Aria totală a unui trunchi de piramidă = suma ariei laterale cu
ariile bazelor.

Definition
Volumul trunchiului de piramidă = o treime din ı̂nălţime
ı̂nmulţită cu suma dintre aria bazei mari, aria bazei mici şi rădăcina
pătrată dintre produsul ariilor celor două baze.
h p
V = (AB + Ab + AB · Ab )
3
Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Suprafeţe cilindrice

Dacă o dreaptă d se mişcă paralel cu ea ı̂nsăşi sprijinindu-se


pe o dreaptă dată , atunci d descrie un plan.

α ∆

Dacă dreapta d se miştcă paralel cu ea ı̂nsăşi sprijinindu-se pe


un poligon P situat ı̂ntr-un plan neparalel cu d, atunci ea
descrie o suprafaţă prismatică.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Înlocuind poligonul P cu o curbă oarecare, se obţine:


Definition
Fie C o curbă plană şi d o dreaptă dată neparalelă cu planul
curbei. Mulţimea punctelor dreptelor ce se sprijină pe curba C şi
sunt paralele cu dreapta d formează suprafaţa cilindrică de bază
C şi direcţie d.
d generatoare

C curba directoare

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Dacă d este perpendiculară pe planul curbei C atunci suprafaţa se


numeşte cilindrică dreaptă.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Pânze conice
Se dă o curbă plană C şi un punct P nesituat ı̂n planul curbei.
Definition
Mulţimea punctelor semidreptelor ce trec prin punctul P şi se
sprijină pe curba C formează pânza conică de vârf P şi bază C .

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Cilindri circulari

Definition
Fie C un cerc şi d o dreaptă neparalelă cu planul curbei, notat ↵:
a. Mulţimea punctelor dreptelor ce se sprijină pe curba C şi sunt
paralele cu dreapta d formează suprafaţa cilindrică circulară
generată de dreapta d şi curba C .
b. Suprafaţa cilindrică circulară dreaptă este suprafaţa
cilindrică circulară ı̂n care d este perpendiculară pe planul ↵.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Theorem
Intersecţia dintre o suprafaţă cilindrică, generată de un cerc C , o
dreaptă d şi un plan paralel cu planul curbei ↵ este un cerc de
aceeaşi rază ca şi raza curbei C .

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Demonstraţie:
a
d

Curba C este cercul C(O, R). Fie dreapta a.


P’ O’ d
2
β

a k d,O 2 a, a \ = {O 0 }. d
1

Dem. că intersecţia planului cu suprafaţa α


P O
C

cilindrică este C(O 0 , R) situat ı̂n planul .


Fie P 0 2 , P 0 6= O 0 şi construim planul
(P 0 O 0 O) care intersectează ↵ şi după două
drepte paralele d1 şi d2 .
Se construieşte prin P 0 paralela la dreapta a
care va intersecta planul ↵ ı̂n P. Se obţine
P 0 O 0 OP paralelogram ) [O 0 P 0 ] ⌘ [OP].
P 0 2(supr.cil.), P 2 C , OP = R , O 0 P 0 =
R.
Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Definition
Prin cilindru circular ı̂nţelegem corpul geometric cuprins ı̂ntre o
suprafaţă cilindrică circulară şi două plane distincte paralele cu
planul cercului ce generează suprafaţa cilindrică.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Definition
Cilindrul circular se numeşte cilindru circular drept dacă
suprafaţa cilindrică este dreaptă.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Pânze conice circulare

Definition
Fie C un cerc şi P un punct nesituat ı̂n planul ↵ al cercului. Se
numeşte pânză conică circulară de vârf P şi bază C , mulţimea
punctelor situate pe semidreptele cu originea ı̂n P ce ı̂ntâlnesc
cercul C .

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Definition
O pânză conică circulară de vârf P şi bază C se spune că este
dreaptă dacă proiecţia lui P pe planul cercului C este centrul
cercului.

O
C

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Definition
Se numeşte con circular, corpul geometric mărginit de o pânză
conică circulară şi de planul cercului care generează pânza conică.
Dacă pânza conica circulară este dreaptă atunci conul circular se
numeşte drept.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Theorem
Secţiunea unei pânze conice circulare printr-un plan paralel cu
baza, situat de aceeaşi parte a vârfului cu ea, este un cerc.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Demonstraţie: P

P vârful conului, C cercul de bază, C = C(O, R), O’

C ⇢ ↵.
β
M’

Fie k ↵, PO \ = O 0 şi fie M 0 2 , M 0 6= O 0 .


(PM 0 O) \ ↵ = OM, OM k O 0 M 0 . α M
O
C

Fie M 2 PM 0 . Obţinem
PM 0 O 0 ⇠ PMO ) OOM PO
0 M 0 = P 0 O 0 = k.

M 2pânza conică , M 2 C , OM = R.
Rezultă M 2pânza conică ,
O 0 M 0 = Rk , M 0 2 C(O 0 , Rk ) din planul .

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Definition
Se numeşte trunchi de con circular, corpul mărginit de o pânză
conică circulară, de baza acesteia şi de un plan paralel cu ea, situat
de aceeaşi parte a vârfului ca şi baza.
Trunchiul de con se numeşte drept dacă pânza conică circulară
este dreaptă.

trunchi de con circular trunchi de con drept

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Observaţie: La un trunchi de con circular drept dreapta ce uneşte


centrele bazelor este perpendiculară pe planele bazelor şi reciproc.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Sfera
Definition
Se numeşte sferă de centru O şi rază R > 0, mulţimea punctelor
M din spaţiu pentru care OM = R.

R
O

Notaţie: S(O, R).


Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Theorem
Intersecţia dintre un plan şi o sferă este:
1. vidă SAU
2. formată dintr-un punct SAU
3. un cerc având drept centru proiecţia centrului sferei pe acel
plan.

Demonstraţie: Fie O centrul sferei, R raza ei, ↵ un plan şi P


piciorul perpendicularei din O pe planul ↵.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

1. Dacă OP > R M P
α

8M 2 ↵, OM > OP, OP > R )


OM > R. Deci nu există puncte
M 2 ↵ aşa ı̂ncât M 2 S(O, R), O

adică OM = R. Rezultă
S(O, R) \ ↵ = ;.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

2. Dacă OP = R M
P

Se consideră 8M 2 ↵, M 6= P. Deoarece
M, P 2 ↵ ) [MP] ⇢ ↵. Deoarece O

OP ? ↵ ) OP ? MP. În triunghiul


dreptunghic OPM, OM > PO = R,
adică M este punct exterior sferei
) S(O, R) \ ↵ = {P}.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

3. Dacă OP < R P

Fie
p ı̂n planul ↵ cercul de centru
p P şi rază
α

R2 pOP 2 . Fie M 2 C(P, R 2 OP 2 ), adică O

PM = R 2 OP 2 . p
În 2 2
p OPM dreptunghic ı̂n P, MO = OP + MP =
2
OP + R 2 2
OP = p R, M 2 S(O, R). Astfel,
punctele cercului C(P, R 2 OP 2 ) aparţin
S(O, R) \ ↵.
Fie Q 2 S(O, R) \ ↵. Avem OQ = R. Cum OP ? ↵,
P, Q 2p↵ ) OP ? PQ.pÎn OPQ,
PQ = OQ 2p OP 2 = R 2 OP 2
) Q 2 C(P, R 2 OP 2 ). p
Rezultă S(O, R) \ ↵ = C(P, R 2 OP 2 ).
Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Theorem
Intersecţia a două sfere distincte este:
1. sau vidă
2. sau un punct
3. sau un cerc.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Demonstraţie: Dacă sferele sunt concentrice, distincte (vezi figura)


intersecţia lor este vidă.

O R M

R’

M’

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Demonstraţie continuare: Fie S(O, R) şi S(O 0 , R 0 ).


Dacă M 2 S(O, R) ) OM = R.
Dacă M 2 S(O 0 , R 0 ) ) O 0 M = R 0 .
Se ştie că OO 0 =constant. Atunci OO 0  OM + O 0 M = R + R 0

M
R’
R
O O’

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Demonstraţie continuare:
Dacă OO 0 > R + R 0 intersecţia sferelor este vidă (vezi fig)

O R M’
R’ O’
M

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Demonstraţie continuare: Dacă OO 0 < |R R 0 | intersecţia sferelor


este vidă (vezi fig)

R’

O O’

O R

M’

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Demonstraţie continuare:
Dacă OO 0 = R + R 0 sau OO 0 = |R R 0 | atunci sferele se
intersectează ı̂ntr-un punct M 2 OO 0 cu OM = R şi O 0 M = R 0
(vezi fig)

O
O M O’
O’

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Demonstraţie continuare:
Dacă |R R 0 | < OO 0 < R + R 0 atunci ı̂n orice plan ce conţine
dreapta OO 0 putem construi un triunghi MOO 0 cu OM = R şi
O 0M = R 0.

M
R’
R
O O’
P

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Demonstraţie continuare: Dacă MP ? OO 0 , atunci poziţia


punctului P este bine determinată, adică P este punct fix.
(Într-adevăr, ı̂n MOP şi MPO 0 , exprimăm MP 2 :
R 2 OP 2 = MP 2 = R 02 O 0 P 2 ) R 2 R 02 = OP 2 O 0 P 2 ,
R 2 R 02 = (OP O 0 P)(OP + O 0 P). Dar, O 0 P = O 0 O OP )
2 02 +O 0 O 2
OP O 0 P = 2OP O 0 O. Rezultă OP = R R2OO 0 , adică OP
constant.) Mai mult, din MPO rezultă MP constant.
Deoarece MP ? OO 0 ) M 2 cu ? OO 0 , \ OO 0 = {P}.
M este situat la distanţă fixă de P şi a fost ales arbitrar, rezultă
M 2 C(P, MP) ) S(O, R) \ S(O 0 , R 0 ) = C(P, MP).

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Volume

Definition
Volumul cilindrului este egal cu aria bazei ı̂nmulţită cu distanţa
dintre cele două plane ale bazelor, numită ı̂nălţimea cilindrului.

Vcil = Ab · h

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Definition
Volumul conului este egal cu o treime din produsul dintre aria
bazei sale şi distanţa de la vârf la planul bază, numită ı̂nălţimea
conului.
1
Vcon = Ab · h
3

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Definition
Volumul unui trunchi de con circular drept
⇡h 2
V = (R + r 2 + Rr )
3
h =ı̂nălţimea, R, r =razele bazelor

r
O’

R
O

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Definition
Volumul sferei de rază R este egal cu o treime din produsul dintre
aria sferei şi raza ei
4
V = ⇡ · R3
3

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Arii

Definition
Aria laterală a cilindrului drept este egală cu produsul dintre
lungimea curbei de bază şi generatoarea care este egală cu
ı̂nălţimea.
A` = 2⇡R · h

A B
R A

A’ B’ A’
desfasurarea cilindrului

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Definition
Aria totală a cilindrului drept este A` + 2Ab . Ab = ⇡R 2 ,
A` = 2⇡R · h ) At = 2⇡R · h + 2⇡R 2 = 2⇡R(h + R).

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Observaţie
Un cilindru oblic se poate transforma ı̂n cilindru drept efectuând o
secţiune cu un plan perpendicular pe generatoare şi replipind cele
două bucăţi dupa cercurile care nu sunt perpendiculare pe
generatoare.

bucata 1
generatoare

bucata 2

sectiune perpendiculara
pe generatoare

bucata 1

bucata 2

sectiune perpendiculara
pe generatoare

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Definition
Aria laterală a unui cilindru oblic este egală cu lungimea
secţiunii normale ı̂nmulţită cu lungimea generatoarei.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Definition
Aria laterală a conului circular drept este egală cu

A` = ⇡R · G

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Aria laterală este de fapt aria sectorului de cerc obţinut prin


desfăşurarea conului.
Aria sectorului de cerc= 12 (lungimea cercului)·(raza
cercului)= 12 (2⇡R)G ,
unde R=raza cercului de bază, G =generatoarea conului.
V V

A
G

R
A

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Definition
Aria totală, At , a unui con circular = A` + Ab .

At = ⇡R · G + ⇡R 2 = ⇡R(G + R)

Definition
Aria laterală a unui trunchi de con circular drept

A` = ⇡(R + r )G ,

unde G =generatoarea, R, r =razele bazelor.

Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Puncte. Drepte. Plane
Pânze conice
Puncte. Drepte. Plane
Cilindri circulari
Puncte. Drepte. Plane
Sfera
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde

Definition
Aria sferei de rază R este

A = 4⇡R 2 .

Geometrie Euclidiană