Geometrie Spatiu - CURS - AN I - SEM 2 PDF

Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane
Prisma
Piramida
Suprafeţe şi corpuri rotunde
Geometrie Euclidiană
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida

Spaţiul este o mulţime de puncte. Dreptele şi planele sunt
submulţimi ale spaţiului.
P1. Prin două puncte distincte trece o dreaptă şi numai una; orice
dreaptă are cel puţin două puncte distincte.
P2. Postulatul lui Euclid: Într-un plan, printr-un punct exterior
unei drepte, se poate duce o paralelă la ea şi numai una.
P3. Fiind date trei puncte necoliniare, există un plan şi numai unul
care să le conţină; ı̂ntr-un plan există cel puţin trei puncte
necoliniare.
P4. Dacă două puncte distincte A şi B sunt situate ı̂ntr-un plan,
dreapta determinată de ele are toate punctele ı̂n acest plan.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Puncte. Drepte. Plane Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Prisma
Piramida
P5. Dacă două plane distincte au un punct comun, atunci ele mai
au ı̂ncă cel puţin unul, deci au o dreaptă comună.
P6. Există patru puncte necoplanare.
P7. (Axioma de separare) Fie o dreaptă d şi un plan ↵, cu d ⇢ ↵
şi A, B, C trei puncte care se găsesc ı̂n planul ↵ dar nu aparţin
dreptei d. Dacă dreapta d separă punctele A şi B şi nu separă
B şi C , atunci dreapta d separă A şi C .
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Definition
Fie A, B două puncte nesituate ı̂n planul ↵. Dacă segmentul [AB]
are un punct comun cu ↵ se spune că planul separă punctele A şi
B.
Definition
Fie A un punct nesituat ı̂n planul ↵. Multimea formată din punctul
A şi din toate punctele situate de aceeaşi parte a lui ↵ ca şi A se
numeşte semispaţiul deschis şi se notează cu (↵A. Planul ↵ se
numeşte frontiera semispaţiului.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Determinarea planului:
a) Din P3 rezultă că trei puncte necoliniare determină un plan.
b) O dreaptă şi un punct care nu-i aparţine determină un plan.
A
d
B
C
Într-adevăr, fie A 2
/ d. Din P1 ştim că orice dreaptă are cel
puţin două puncte distincte. Fie B şi C două puncte pe
dreapta d, B 6= C . Rezultă că A, B, C sunt necoliniare şi,
folosind punctul a), ele determină un plan ↵.
Unicitatea planului: dacă ar mai exista un plan care conţine
dreapta d şi punctul A, atunci, deoarece B, C 2 d, rezultă din
P3 că planul coincide cu planul ↵.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
c) Două drepte care au un punct comun determină un plan.

d 2
N
A d
1
M
Într-adevăr, considerăm d1 şi d2 cu d1 \ d2 = {A}. Fie

M 2 d2 şi N 2 d1 .
Punctele A, M, N necoliniare determină un plan ↵. Deoarece
A, M 2 d2 , A, N 2 d1 rezultă d1 , d2 ⇢ ↵.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
d) Două drepte paralele determină un plan.

A
d
d1
Într-adevăr, fie d k d1 şi A 2 d. Punctul A şi d1 determină un

plan ↵. Folosind P2, se obţine că dreapta d este inclusă ı̂n
planul ↵.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Poziţii relative a două drepte ı̂n spaţiu:

Dreptele situate ı̂n acelaşi plan sunt: concurente sau paralele;
Dreptele ı̂n spaţiu pot fi oarecare, adică nu au niciun punct
comun şi nu sunt paralele.
Poziţii ale unei drepte faţă de un plan:
O dreaptă, dacă are ı̂n comun cu planul două puncte, este
conţinută ı̂n ı̂ntregime ı̂n plan.
O dreaptă este paralelă cu un plan.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Poziţii ale unei drepte faţă de un plan:

O dreaptă are un singur punct comun cu planul.
Demonstraţie d
Fie planul ↵, A 2 ↵ şi B 2 / ↵. Dreapta B
d determinată de punctele A şi B are ı̂n

comun cu planul ↵ numai punctul A.
Dacă ar mai avea ı̂ncă un punct C ı̂n ↵,
ar fi conţinută ı̂n ı̂ntregime ı̂n ↵. FALS α
A
cu (B 2 / ↵).
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Theorem * β
A b
O dreaptă paralelă cu o dreaptă din

plan este paralelă cu planul (sau a
B
conţinută ı̂n el). α
Demonstraţie: Fie planul ↵, a ⇢ ↵, A 2 / ↵. Prin A ducem o

dreaptă b paralelă cu a.
Pp. absurd că b \ ↵ = {B}. Cum a k b ele determină un plan
= (a, b). ↵ \ = {a}.
Dacă B 2/ a ar ı̂nsemna că şi ↵ ar coincide pentru că au comune
dreapta a şi punctul B 2 / a.
Deci B, ce aparţine lui ↵ \ , se află pe a. Rezultă a \ b = {B}.
FALS. a k b
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Poziţii relative a două plane
Două plane distincte pot avea comună o dreaptă şi numai una sau
pot fi paralele.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Lemma
Dacă două drepte paralele a şi b sunt situate respectiv, ı̂n două
plane ↵ şi care se intersectează după o dreaptă c atunci c este
paralelă şi cu a şi cu b.
a
α b
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Demonstraţie: Pp. abs. că dreptele b şi c nu sunt paralele. Dar

b ⇢ , c ⇢ , b , c ) b \ c = {D}.
a k b ) = (a, b); D 2 b, b ⇢ ) D 2 .
c D
a β
α
γ b
Dar D 2 c, c ⇢ ↵ ) D 2 ↵.
D 2 ↵, D 2 ) D 2 {a} = ↵ \
Aşadar, D 2 a, D 2 b ) a \ b 6= ;. FALS
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Theorem
Dacă un plan conţine două drepte concurente, paralele cu alt plan,
atunci primul plan este paralel cu cel de-al doilea.
b’
β a’
c
b
P
α a
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Demonstraţie: Se dau: planul ↵, a, b 2 ↵, a \ b 6= ;, a k , b k .

Afirmaţie: 9a0 ⇢ cu a k a0 .
Intr-adevăr: Fie A 2 . Punctul A şi dreapta a determină un plan
care intersectează planul după dreapta a0 . În planul dreptele
a şi a0 pot fi ori paralele ori concurente. Demonstrăm că aceste
drepte nu pot fi concurente. Pp. prin abs. că a \ a0 = {R}.
Atunci: R 2 a, R 2 a0 ⇢ , adică dreapta a are comun cu planul
un punct. Fals pt. că a k . Aşadar am găsit o dreaptă a0 ı̂n planul
, paralelă cu a.
În mod analog, folosind acelaşi punct A şi dreapta b se
demonstrează că 9b 0 2 , A 2 b 0 , b k b 0 .
Aşadar, există două drepte a0 ⇢ , a0 k a şi b 0 ⇢ , b 0 k b.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Demonstraţie continuare:
Pp. abs. ↵ , ) ↵ \ = {c}. Conform Lemei anterioare avem:
c k a, c k a0 şi c k b, c k b 0 . Adică dreapta c ⇢ ↵ este paralelă cu
două drepte concurente din planul ↵, a şi b. Contrazice Postulatul
lui Euclid.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Theorem
Dacă o dreaptă d este paralelă cu un plan ↵, oricare plan care
conţine această dreaptă şi intersectează planul iniţial, o face după
o dreaptă g paralelă cu d.
Demonstraţie: β
d
d, g ⇢ implică: ori d k g ori
d \ g = {A}.
Dacă d \ g = {A} rezultă
A 2 d, A 2 ↵. Dar d k ↵. g
Obţinem astfel d k g .
α
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Theorem (T**)
Dacă o dreaptă d este paralelă cu un plan ↵ şi printr-un punct al
planului A 2 ↵ ducem o paralelă g la d, atunci g ⇢ ↵.
Demonstraţie: d
Pp. abs. g * ↵. Planul β
determinat de d şi g este notat

. Planele ↵ şi se taie după o b
dreaptă b. În planul ↵, prin g
punctul A, trec dreptele g şi b A
ambele paralele cu d. Absurd. α
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Theorem
În spaţiu, două drepte distincte, paralele cu o a treia sunt paralele
ı̂ntre ele.
Demonstraţie: Fie a, b, c cele trei drepte. a k b, c k b. Să
demonstrăm că a k c.
a) Dacă cele trei drepte sunt coplanare, teorema este o consecintă
a Axiomei paralelelor din geometria plană.
b) Dacă sunt numai două câte două coplanare: pp. că a k b, c k b.
Dreptele b şi c determină planul: = (b, c),
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
β B
c
A
Pp. abs că a , c. Fie A 2 c şi construim dreapta g k a, A 2 g .

Conform unei Teoreme anterioare (*), avem: a k b, b ⇢ ) a k .
Conform Teoremei (T**): a k , A 2 c ⇢ , A 2 g , g k a ) g ⇢ .
Poziţia lui g faţă de b este: paralelă sau concurentă.
Dacă g \ b = {B}, ar rezulta că la dreapta a se pot duce prin B
două drepte paralele, b şi g . FALS. Rămâne g ⌘ c.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Poziţii relative a trei plane

1. Există trei plane care au o dreaptă comună şi numai una.
2. Există trei plane care au un punct comun şi numai unul.
β
P
α
3. Există trei plane care nu au, două câte două, niciun punct
comun (trei plane paralele).
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Theorem
Dacă două plane sunt paralele, oricare plan care intersectează pe
primul ı̂l intersectează şi pe al doilea iar dreptele de intersecţie sunt
paralele.
Demonstraţie: Fie ↵ şi două plane paralele şi un al treilea plan

care intersectează planul ↵ după dreapta a.
Pp. absurd că nu intersectează . Atunci, printr-un punctT A2a
se duc două plane ↵ şi paralele cu . FALS. Rămâne 6= ;.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
a
α
b
β
Notăm \ = {b}. a, b 2 şi presupunem că a , b. Atunci

a \ b = {C } şi C 2 ↵; C 2 . Rezultă ↵ , . FALS
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Theorem
Printr-un punct A exterior unui plan ↵ trece un singur plan paralel
cu el.
Demonstraţie: Existenţa. Prin punctul A se duc două drepte
distincte, paralele cu planul dat. Aceste drepte determină un plan
paralel cu cel dat.
A
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Unicitate. Pp. abs. că prin punctul A trec două plane, şi ,
paralele cu ↵.
d
A
γ
c
b
β
δ
B C
α
Cele două plane au un punct comun A, deci au o dreaptă comună,

notată cu d. Fie B 2 ↵, C 2 ↵ aşa ı̂ncât BC , d. Punctele
A, B, C determină un plan ; \ = {c}, \ = {b}.
Planul intersectează planele paralele şi ↵ după dreptele paralele
BC şi c iar pe şi ↵ după dreptele paralele BC şi b.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
În această situaţie, dreptele b şi c pot fi:

a) una ı̂n prelungirea celeilalte. Atunci ambele drepte ar aparţine
ambelor plane şi . Aceasta ar ı̂nsemna ca ele sa coincidă cu d.
FALS pentru că d , BC .
b) dacă ar fi diferite, atunci ı̂n planul , ar trece prin punctul A
două drepte paralele cu BC . FALS.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Theorem
Două plane (distincte), paralele cu un al treilea plan sunt paralele
ı̂ntre ele.
Demonstraţie: Considerăm trei plane: ↵ k şi k . Să
demonstrăm că ↵ k .
Dacă ↵ şi nu ar fi paralele ar trebui să aibă un punct comun.
Atunci prin acest punct, exterior planului , ar trece două plane
distincte, paralele cu . Contrazice teorema anterioară.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Theorem
Dacă trei plane ↵, , nu au toate trei niciun punct comun şi se
taie două câte două, atunci cele trei drepte de intersecţie sunt
paralele.
a b
α
β γ
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Demonstraţie: ↵ \ = {a}; \ = {c}; \ ↵ = {b}.

Presupunem că dreptele a şi b nu sunt paralele, deci se ı̂ntâlnesc
ı̂ntr-un punct C care ar aparţine tuturor celor trei plane.
Contrazice ipoteza.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Propoziţie
Două plane paralele determină pe două drepte paralele, pe care le
intersectează, segmente paralele.
Demonstraţie: b
a k b, ↵ k . a \ ↵ = {A}, a \ = {D}.
b \ ↵ = {B}, b \ = {C }. Notăm cu
B
= (a, b). intersectează planele α
paralele ↵ şi după drepte paralele.

Rezultă AB k CD. Dar si AD k BC . C
Astfel, patrulaterul ABCD este D
paralelogram ) [BC ] k [AD].

Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Theorem (Thales ı̂n spaţiu)

Mai multe plane paralele determină pe două drepte oarecare, care
le intersectează pe acestea, segmente respectiv proporţionale.
d2 ’
d1
d1
A
1
A
α 2
B1
B3 B2
β
C
1
C3 C2
γ
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Demonstraţie: Fie planele paralele ↵, , şi d1 6= d2 două drepte

care intersectează planele ı̂n A1 , B1 , C1 respectiv A2 , B2 , C2 .
Se construieşte prin A2 o paralelă la dreapta d1 , notată: d10 .
Această dreaptă d10 intersectează la rândul ei planele ↵, , ı̂n
A2 , B3 , C3 .
În 4A2 C2 C3 , B2 B3 k C2 C3 şi obţinem: A 2 B2 B2 C2
A2 B3 = B3 C3
Folosind A2 B3 ⌘ A1 B1 şi B3 C3 ⌘ B1 C1 şi ı̂nloculindu-le ı̂n
egalitatea de rapoarte anterioară, se obţine: A 2 B2 B2 C2
A1 B1 = B1 C1
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Perpendicularitate ı̂n spaţiu
Definition
Două drepte a şi b ı̂n spaţiu se numesc perpendiculare dacă
paralelele duse printr-un punct P la ele sunt perpendiculare.
Notăm a ? b.
0
90
P
b
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Definition
Se numeşte dreaptă perpendiculară pe un plan o dreaptă
perpendiculară pe două drepte neparalele conţinute ı̂n acel plan.
b
a
O dreaptă perpendiculară pe un plan este perpendiculară pe orice

dreaptă a planului.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Theorem
Dintr-un punct M se poate duce, pe un plan ↵, o perpendiculară şi
numai una.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Demonstraţie:
Caz 1:
d d
M 2 ↵.
1 2
Presupunem prin absurd că ı̂n M

avem d1 ? ↵, d2 ? ↵, d1 6= d2 , a
M
) d1 şi d2 determină un plan .
↵ \ = a. În planul , ı̂n a
punctul M se duc două

perpendiculare pe a, fals.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Demonstraţie:
Caz 2: M
M 62 ↵. Presupunem M 2 d1 ,
d 2
M 2 d2 , d1 ? ↵, d2 ? ↵, d1
d1 \ ↵ = {A}, d2 \ ↵ = {B} )
AMB are două unghiuri drepte,
fals. A B
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Theorem (Teorema celor trei perpendiculare)

Dacă o dreaptă d este perpendiculară pe un plan ↵ şi prin piciorul
ei trece o dreaptă a, conţinută ı̂n plan, perpendiculară pe o altă
dreaptă b conti̧nută ı̂n plan, o dreaptă c care uneşte orice punct M
al perpendicularei d pe plan cu intersecţia P a celor două
perpendiculare din plan, este perpendiculară pe a treia dreaptă b.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
d ? ↵, d \ ↵ = {A}, a, b ⇢ ↵.
d
A 2 a, A 62 b, a ? b,
a \ b = {P}. Atunci 8M 2 d, M
MP ? b.
P
a
b
Demonstraţie.
b ⇢ ↵, d ? ↵ ) d ? b, b ? a ) b ? planul determinat de d şi a
) b ? pe orice dreptă din planul (d, a) ) b ? MP.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Reciproce ale Teoremei celor trei perpendiculare

R1) d ? ↵, a, b ⇢ ↵, c ? b ) a ? b.
M
c
a
b
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
R2) d ? a, c ? b, a ? b, a, b ⇢ ↵ ) d ? ↵.
M
c
a
b
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Definition
Un plan este perpendicular pe un plan ↵ dacă conţine o dreaptă
(d ⇢ ) perpendiculară pe aceasta (d ? ↵).
d
γ
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Theorem
Dacă se dau două plane perpendiculare ↵ ? , perpendiculara
dintr-un punct oarecare al unuia dintre plane (A 2 ↵) pe celălalt
(pe ) este ı̂n ı̂ntregime conţinută ı̂n primul plan (AA0 ⇢ ↵, A0 2
şi AA0 ? ).
Demonstraţie: Notăm cu m = ↵ \ , AA0 ? .

Pp. abs. AA0 6⇢ ↵.
Cum ↵ ? , 9g ? , g ⇢ ↵.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Prin punctul A construim dreapta AB, B 2 m, paralelă cu g .

Atunci AB ? . Cum A0 B ⇢ ) AB ? A0 B.
Dar AA0 ? , A0 B ⇢ ) AA0 ? A0 B.
A
m A’
B
β Astfel ar exista două drepte

concurente, AB şi AA0 perpendiculare pe aceeaşi dreaptă A0 B.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Theorem
Dacă a şi b sunt două drepte necoplanare, atunci există o dreaptă
unică, perpendiculară atât pe a cât şi pe b, care le ı̂ntâlneşte pe
amândouă.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Demonstraţie. Existenţa. Fie P 2 a şi b 0 k b, P 2 b 0 . ↵ = (b 0 , a).

Construim ? ↵, a ⇢ , \ b = {M}.
Construim MN ? a, N 2 a, MN ⇢ .
P a
N
α
b’
M
β
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Unicitatea. Pp. abs. că ar exista două perpendiculare MN şi PQ

pe a şi b, unde N, P 2 b şi M, Q 2 a (a şi b necoplanare).
Construim QS paralelă cu MN şi considerăm planul = (PQ, QS).
a şi b sunt perpendiculare pe planul fiind perpendiculare pe două
dintre dreptele sale. Rezultă că a şi b paralele. FALS
a M Q
b S
N
P
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Proprietăţi.
1) Două plane perpendiculare pe aceeaşi dreaptă sunt paralele.
2) Două drepte perpendiculare pe un plan sunt paralele.
Definition
Distanţa de la un punct M la un plan ↵ este lungimea
perpendicularei din M pe planul ↵.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Proiecţii
Definition
Se numeşte proiecţie a unui punct P pe o dreaptă d, piciorul
perpendicularei duse din P pe dreapta d.
Theorem
Lungimea proiecţiei A0 B 0 a unui segment AB de o dreaptă d este
egală cu lungimea segmentului ı̂nmulţită cu cosinusul unghiului u
dintre dreapta d şi dreapta ce conţine segmentul.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Demonstraţie:
Caz 1: AB şi d coplanare B
Ducem AB 00 ||AB. Cum AA0 ||BB 0

rezultă
A B"
AA0 B 00 B paralelogram ) AB = A0 B 00 .
Deoarece AB||A0 B 00 ) u d
u = ^(AB, d) = ^(A0 B 00 , d). A’ B’
În 4A0 B 00 B 0 (m (^B 0 ) = 90))

0 0
cos(u) = AA0 BB00 . Ţinând cont de AB = A0 B 00 ,
obţinem A0 B 0 = AB cosu.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Demonstraţie:
Caz 2: AB şi d nu sunt coplanare B
pr d A = A0 ; pr d B = B 0 ; B 6= B 0 ; A 6= A0 . A
B’’
A, A0 , B nu sunt coliniare.
Ducem A0 B 00 ||AB aşa ı̂ncât A0 B 00 = AB ) u d
A’ B’
AA0 B 00 B paralelogram ) AA0 ||BB 00 . Folosind

şi AA0 ?d rezultă BB 00 ?d. Dar BB 0 ?d şi se
obţine d?(BB 0 B 00 ). Cum B 0 B 00 ⇢ (BB 0 B 00 ) se
obţine d?B 0 B 00 .
^(AB, d) = ^(A0 B 00 , d) = u, A0 B 00 şi d
coplanare, B 0 B 00 ?d rezultă
A0 B 0 = A0 B 00 cos(u) = ABcos(u).
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Definition
Proiecţia ortogonală a unui punct A pe un plan este piciorul
perpendicularei dusă din acel punct pe plan.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Theorem
Proiecţia unei drepte d pe un plan ↵ este o dreaptă sau un punct.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Demonstraţie:
Caz 1: d 6? ↵ nu este perpendiculară pe B

d
plan ) proiecţia este o dreaptă A

M
β
Fie A, B 2 d, A fix, B mobil pe dreaptă

şi A0 , B 0 proiecţiile acestor puncte pe
planul ↵. α
d’ A’ M’
B’
AA0 ? ↵, BB 0 ? ↵ ) AA0 k BB 0 ) =
(AA0 , BB 0 )
↵ \ = d 0 proiecţia dreptei d pe plan.
Orice M 0 2 A0 B 0 este proiecţia unui
punct M 2 AB (dacă o secantă taie o
dreaptă, taie orice paralelă a ei.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Demonstraţie:
Caz 2: d ? ↵ ) proiecţia este un punct d
Deoarece d ? ↵ toate punctele dreptei se vor

proiecta ı̂n punctul de intersecţie dintre
dreaptă şi plan. A
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Theorem
Proiecţia unui segment este tot un segment sau un punct.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Unghi
Definition
Prin unghiul a două drepte din spaţiu ı̂nţelegem orice unghi mai
mic, cel mult egal cu 90 , format, ı̂n orice punct al spaţiului, prin
ducerea de paralele la dreptele date.
P
b
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Definition
Numim unghiul unei drepte cu un plan, unghiul făcut de acea
dreaptă cu proiecţia ei pe plan (dreapta nu este perpendiculară pe
plan).
d’
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Definition
Fie ↵, două plane. Prin unghiul dintre ↵ şi ı̂nţelegem valoarea
comună a tuturor unghiurilor formate ı̂ntre două drepte a şi b,
unde a ? ↵, b ? .
Theorem
Fie ↵ şi două plane care se intersectează după dreapta d. Să
alegem un punct P 2 d şi să ducem dreptele a ⇢ ↵, b ⇢ ,
perpendiculare ı̂n P pe d. Atunci unghiul dintre planele ↵ şi este
congruent cu unghiul dintre dreptele a şi b.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Demonstraţie: Se construieşte un plan ⇡ perpendicular ı̂n P, pe

dreapta d. Acest plan conţine dreptele a şi b. Planul ⇡ este
perpendicular pe planele ↵ şi .
β
P a
d
π
β
B
P a
α
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Demonstraţie: În planul ⇡, se consideră dreptele a0 şi b 0 care trec

prin P şi sunt perpendiculare pe ↵ respectiv . Atunci a ? a0 ,
b ? b 0 . Unghiul dintre planele ↵ şi este congruent cu unghiul
ascuţit dintre a0 şi b 0 , care având laturile perpendiculare pe cele ale
unghiului ascuţit format de a şi b este congruent cu acesta.
π
b’ a’ b
P a
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Definition
Se numeşte unghi diedru, figura formată de două semiplane
delimitate de aceeaşi dreaptă d ı̂n două plane diferite ↵ şi ce
conţin d. Dreapta d se va numi muchia diedrului.
α
β
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Theorem
Aria proiecţiei A0 B 0 C 0 a unui triunghi ABC pe un plan ↵ este egală
cu produsul dintre aria triunghiului ABC şi cosinusul unghiului u
dintre planul triunghiului şi planul ↵.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Demonstraţie:
Dacă unghiul u = 0 atunci triunghiul se proiectează după un
triunghi congruent cu el (cos u = 1.)
Dacă unghiul u = 90 atunci triunghiul se proiectează după un
segment (cos u = 0.)
Fie 0 < u < 90. Planul ↵ se intersectează cu planul triunghiului
după o dreaptă d.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Caz 1:
D A
B
α
C’
B’
D’ A’
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Caz 1: triunghiul ABC are o latură paralelă cu d. (AB k d)
Fie CD ı̂nălţimea triunghiului care se proiectează pe ↵ după
ı̂nălţimea C 0 D 0 a triunghiului A0 B 0 C 0 .
Unghiul dintre CD şi ↵ este exact u. Atunci C 0 D 0 = CD · cos(u) şi
A0 B 0 = AB, deci (aria A0 B 0 C 0 ) = 12 · AB · CD · cos(u) =
(aria ABC ) · cos(u).
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Caz 2:
A
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Caz 2: ı̂n cazul general se observă că orice triunghi se descomune
ı̂n triunghiuri, având fiecare câte o latură paralelă cu o dreaptă
dată d din planul său. Se scrie relaţia ce trebuie demonstrată
pentru fiecare din aceste două triunghiuri şi apoi se face suma.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Prisma
Se consideră un poligon şi o dreaptă d care nu este paralelă cu

planul poligonului.
Poligonul este numit poligon director.
Definition
O dreaptă care se ”mişcă” sprijinindu-se pe poligonul director şi
rămâne tot timpul paralelă cu d generează o suprafaţă pe care o
numim suprafaţă prismatică.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Reformulat: locul geometric al punctelor dreptelor paralele cu d,

care au un punct comun cu poligonul director, se numeşte
suprafaţă prismatică.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Intersectând această suprafaţă cu două plane paralele ↵ şi se

obţin ı̂n aceste două plane două poligoane cu laturile respectiv
paralele, iar ı̂ntre cele două plane se obţine un număr de
paralelograme egal cu cel al laturilor poligonului director.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Poligoanele din planele paralele ı̂mpreună cu interioarele lor se

numesc baze.
Paralelogramele, cu interioarele lor, de pe suprafaţa prismatică
se numesc feţe laterale.
Reuniunea feţelor laterale cu bazele formează suprafaţa
prismei.
Definition
Suma arilor feţelor laterale se numeşte aria laterală a prismei.
Suma dintre aria laterală şi ariile bazelor se numeşte aria totală a
prismei.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Un punct interior segmentului care uneşte două puncte de pe

feţe diferite şi care nu se găsesc pe aceeaşi muchie se numeşte
punct interior prismei.
punct interior
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Definition
Mulţimea punctelor interioare reunită cu suprafaţa prismei
alcătuiesc corpul numit prismă.
Caz particular: Dacă muchiile laterale sunt perpendiculare pe

planele bazelor, atunci prisma se numeşte dreaptă, iar feţele
laterale sunt dreptunghiuri.
Distanţa dintre bazele prismei se numeşte ı̂nălţime.
Caz particular: La prisma dreaptă ı̂nălţimea este cât muchia
laterală.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Exemple de prisme:
După numărul laturilor poligonului de bază avem:
Prismă triunghiulară
Prismă patrulateră
Prismă pentagonală, hexagonală etc.
Paralelipiped = prismă cu bazele paralelograme.
Observaţie. Paralelipipedul are toate feţele paralelograme.
Paralelipiped drept = paralelipipedul cu feţele laterale
dreptunghiuri.
Paralelipiped dreptunghic = paralelipiped cu toate feţele
dreptunghiuri.
Cubul= paralelipiped dreptunghic cu toate feţele pătrate.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Diagonala paralelipipedului dreptunghic - segmentul ce uneşte

două vârfuri care nu sunt pe aceeaşi faţă.
(Exp. A0 C - diagonală)
Fie AB = a, AD = b, AA0 = c.
Atunci A0 CA (m(A) b = 90 ), A0 C 2 = A0 A2 + AC 2 ,
CDA (m(D) b = 90 ), AC 2 = a2 + b 2 .
0
Se obţine A C 2 = a2 + b 2 + c 2 .
C’
B’
A’
D’
c B
C
D b A
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Piramida
O piramidă este definită de un poligon plan, numit bază şi un

punct exterior planului său numit vârful piramidei.
varful piramidei
muchie laterala
fata laterala
muchie de la baza
baza
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Unind vârful piramidei cu toate vârfurile poligonului de bază

se obţin triunghiuri numite feţe laterale ale piramidei (Faţa
piramidei este considerată cu interiorul ei).
Segmentul care uneşte vârful piramidei cu un vârf al bazei se
numeşte muchie laterală.
Laturile poligonului de bază se numesc muchiile de la bază.
{ muchii laterale } [ { muchii de la bază } = muchiile
piramidei.
Suprafaţa piramidei = reuniunea feţelor laterale cu muchiile
laterale, muchiile de la bază şi interiorul bazei.
Interiorul piramidei = mulţimea punctelor interioare
segmentelor ce unesc două puncte de pe feţe diferite şi care
nu se găsesc pe aceeaşi muchie.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Definition
Suprafaţa piramidei reunită cu interiorul ei alcătuieşte corpul numit
piramidă.
Înălţimea piramidei = distanţa dintre vârf şi planul bazei.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Exemple de piramide:
După natura poligonului de bază avem:
piramidă patrulateră
piramidă triunghiulară = Tetraedru
piramidă hexagonală etc.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Definition
O piramidă se numeşte regulată dacă baza ei este un poligon
regulat, iar piciorul perpendicularei duse din vârf pe planul bazei
este centrul bazei
Într-o piramidă regulată ı̂nălţimea unei feţe se numeşte

apotema piramidei.
Definition
Aria laterală a piramidei = suma ariilor feţelor laterale
Aria totală a piramidei = suma dintre aria laterală şi aria bazei
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Volume
Definition
Volumul unui tetraedru este un număr egal cu o treime din
produsul dintre aria unei feţe şi ı̂nălţimea corespunzătoare ei.
Ab · h
V =
3
Observaţie: Două tetraedre având două feţe, respectiv congruente
şi ı̂nălţimile corespunzătoare congruente au volume egale.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Volumul unei prisme triunghiulare

Lemma
O prismă triunghiulară se poate descompune ı̂n trei tetraedre
echivalente (adică cu acelaşi volum).
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Demonstraţie: Se consideră prisma triunghiulară ABXA0 B 0 X 0 şi

secţiunea ei: (XA0 B 0 ). În urma secţionării prismei se obţin:
tetraedrul XA0 B 0 X 0 şi corpul ABXA0 B 0 .
Α Β
Β
Α
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Secţionăm corpul ABXA0 B 0 cu planul (A0 BX ) şi se obţin:

tetraedrul ABXA0 şi tetraedrul A0 BXB 0 .
A
B
A’ B’
Astfel prisma a fost descompusă ı̂n trei tetraedre.

Să demonstrăm că au acelaşi volum.
ABX ⌘ A0 B 0 X 0 ) AABX = AA0 B 0 X 0 d(X , (A0 B 0 X 0 )) este
ı̂nălţime ı̂n tetraedrul XA0 B 0 X 0 , dar este şi ı̂nălţimea prismei.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Notăm ı̂nălţimea prismei cu h ) d(X , (A0 B 0 X 0 )) = h.

d(A0 , (ABX )) este ı̂nălţimea ı̂n tetraedrul A0 ABX )
d(A0 , (ABX )) = h. Aşadar
d(X , (A0 B 0 X 0 )) · AA0 B 0 X 0 h · A A0 B 0 X 0

VXA0 B 0 X 0 = =
3 3
d(A0 , (ABX )) · AABX h · AABX

VA0 ABX = =
3 3
AABX = AA B X 0 0 0
rezultă
VXA0 B 0 X 0 = VA0 ABX . (1)
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Calculăm volumele tetraedrelor A0 ABX şi A0 XBB 0 .

ABA0 B 0 paralelogram, iar AABA0 = AA0 B 0 B .
Înălţimea ı̂n tetraedrul XA0 AB este d(X , (A0 AB)).
Înălţimea ı̂n tetraedrul XA0 B 0 B este d(X , (A0 B 0 B)) ) cele două
ı̂nălţimi sunt egale deoarece ele reprezintă d(X , (ABB 0 A0 )).
d(X ,(AA0 B))·AAA0 B d(X ,(ABB 0 A0 ))·AAA0 B
VXA0 AB = 3 = 3
d(X ,(A0 B 0 B))·AA0 B 0 B d(X ,(ABB 0 A0 ))·AA0 B 0 B
VA0 XBB 0 = 3 = 3 rezultă
VXA0 AB = VA0 XBB 0 (2)
Din (1) şi (2) rezultă că volumele sunt egale.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Observaţie: Din lema anterioară deducem
VABA0 B 0 XX 0 = VXA0 B 0 X 0 + VA0 ABX + VB 0 A0 BX =
h · A A0 B 0 X 0
= 3VXA0 B 0 X 0 = 3 = h · A A0 B 0 X 0
3
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Definition
Volumul unei prisme triunghiulare este egal cu produsul dintre
aria bazei şi ı̂nălţime.
V = Ab · h
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Observaţie: Orice prismă poate fi ı̂mpărţită ı̂ntr-un număr de

prisme triunghiulare.
Definition
Volumul unei prisme este egal cu aria bazei ı̂nmulţită cu
ı̂nălţimea.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Cazuri particulare:
1. Volumul paralelipipedului dreptunghic = produsul
dimensiunilor sale (V = abc).
2. Volumul cubului = muchia la cub (V = a3 ).
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Volumul piramidei
Orice piramidă se poate descompune ı̂ntr-un număr de tetraedre cu
vârful, vârful piramidei şi ı̂nălţimea egală cu ı̂nălţimea piramidei.
Exemplu: În exemplul din figură, piramida VABCDEF se
descompune ı̂n tetraedrele: VAEF , VAED, VADC , VABC .
Se notează: AAFE = S1 , AAED = S2 , AADC = S3 , AABC = S4 .
VVABCDEF = VVAEF + VVAED + V
VVADC + VVABC = E
h·S1 h·S2 h·S3 h·S4 h·AABCDEF
3 + 3 + 3 + 3 =
F
3
h D
B C
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Definition
Volumul unei piramide este o treime din produsul dintre aria
bazei şi ı̂nălţime.
Ab · h
V =
3
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Trunchi de piramidă
Dacă dintr-o piramidă ı̂ndepărtăm o piramidă mai mică obţinută
secţionând piramida iniţială cu un plan paralel cu baza, obţinem un
trunchi de piramidă.
Poligonul P se numeşte baza mare a

trunchiului; baza mica P’
Poligonul P 0 se numeşte baza mică a α
trunchiului; trunchi
piramida
de
fata laterala
Toate trapezele ce rămân din feţele baza mare

P
laterale ı̂n urma secţionării şi

ı̂ndepărtării piramidei mici se numesc
feţe laterale
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Dacă trunchiul de piramidă provine dintr-o piramidă regulată

atunci el se numeşte trunchi de piramidă regulată.
Feţele laterale sunt trapeze isoscele.
Înălţimea unei astfel de feţe se numeşte apotema trunchiului de
piramidă.
La un trunchi de piramidă regulată apotema bazei mici
avem trei apoteme:

apotema trunchiului de piramidă
apotema bazei mari apotema trunchi
apotema bazei mici

apotema bazei mari
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Prisma
Piramida
Definition
Aria laterală a unui trunchi de piramidă = suma ariilor tuturor
feţelor laterale.
Aria totală a unui trunchi de piramidă = suma ariei laterale cu
ariile bazelor.
Definition
Volumul trunchiului de piramidă = o treime din ı̂nălţime
ı̂nmulţită cu suma dintre aria bazei mari, aria bazei mici şi rădăcina
pătrată dintre produsul ariilor celor două baze.
h p
V = (AB + Ab + AB · Ab )
3
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Suprafeţe cilindrice
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Dacă o dreaptă d se mişcă paralel cu ea ı̂nsăşi sprijinindu-se

pe o dreaptă dată , atunci d descrie un plan.
α ∆
Dacă dreapta d se miştcă paralel cu ea ı̂nsăşi sprijinindu-se pe

un poligon P situat ı̂ntr-un plan neparalel cu d, atunci ea
descrie o suprafaţă prismatică.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Înlocuind poligonul P cu o curbă oarecare, se obţine:

Definition
Fie C o curbă plană şi d o dreaptă dată neparalelă cu planul
curbei. Mulţimea punctelor dreptelor ce se sprijină pe curba C şi
sunt paralele cu dreapta d formează suprafaţa cilindrică de bază
C şi direcţie d.
d generatoare
C curba directoare
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Dacă d este perpendiculară pe planul curbei C atunci suprafaţa se

numeşte cilindrică dreaptă.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Pânze conice
Se dă o curbă plană C şi un punct P nesituat ı̂n planul curbei.
Definition
Mulţimea punctelor semidreptelor ce trec prin punctul P şi se
sprijină pe curba C formează pânza conică de vârf P şi bază C .
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Cilindri circulari
Definition
Fie C un cerc şi d o dreaptă neparalelă cu planul curbei, notat ↵:
a. Mulţimea punctelor dreptelor ce se sprijină pe curba C şi sunt
paralele cu dreapta d formează suprafaţa cilindrică circulară
generată de dreapta d şi curba C .
b. Suprafaţa cilindrică circulară dreaptă este suprafaţa
cilindrică circulară ı̂n care d este perpendiculară pe planul ↵.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Theorem
Intersecţia dintre o suprafaţă cilindrică, generată de un cerc C , o
dreaptă d şi un plan paralel cu planul curbei ↵ este un cerc de
aceeaşi rază ca şi raza curbei C .
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Demonstraţie:
a
d
Curba C este cercul C(O, R). Fie dreapta a.

P’ O’ d
2
β
a k d,O 2 a, a \ = {O 0 }. d
1
Dem. că intersecţia planului cu suprafaţa α

P O
C
cilindrică este C(O 0 , R) situat ı̂n planul .

Fie P 0 2 , P 0 6= O 0 şi construim planul
(P 0 O 0 O) care intersectează ↵ şi după două
drepte paralele d1 şi d2 .
Se construieşte prin P 0 paralela la dreapta a
care va intersecta planul ↵ ı̂n P. Se obţine
P 0 O 0 OP paralelogram ) [O 0 P 0 ] ⌘ [OP].
P 0 2(supr.cil.), P 2 C , OP = R , O 0 P 0 =
R.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Definition
Prin cilindru circular ı̂nţelegem corpul geometric cuprins ı̂ntre o
suprafaţă cilindrică circulară şi două plane distincte paralele cu
planul cercului ce generează suprafaţa cilindrică.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Definition
Cilindrul circular se numeşte cilindru circular drept dacă
suprafaţa cilindrică este dreaptă.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Pânze conice circulare
Definition
Fie C un cerc şi P un punct nesituat ı̂n planul ↵ al cercului. Se
numeşte pânză conică circulară de vârf P şi bază C , mulţimea
punctelor situate pe semidreptele cu originea ı̂n P ce ı̂ntâlnesc
cercul C .
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Definition
O pânză conică circulară de vârf P şi bază C se spune că este
dreaptă dacă proiecţia lui P pe planul cercului C este centrul
cercului.
O
C
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Definition
Se numeşte con circular, corpul geometric mărginit de o pânză
conică circulară şi de planul cercului care generează pânza conică.
Dacă pânza conica circulară este dreaptă atunci conul circular se
numeşte drept.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Theorem
Secţiunea unei pânze conice circulare printr-un plan paralel cu
baza, situat de aceeaşi parte a vârfului cu ea, este un cerc.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Demonstraţie: P
P vârful conului, C cercul de bază, C = C(O, R), O’
C ⇢ ↵.
β
M’
Fie k ↵, PO \ = O 0 şi fie M 0 2 , M 0 6= O 0 .

(PM 0 O) \ ↵ = OM, OM k O 0 M 0 . α M
O
C
Fie M 2 PM 0 . Obţinem
PM 0 O 0 ⇠ PMO ) OOM PO
0 M 0 = P 0 O 0 = k.
M 2pânza conică , M 2 C , OM = R.
Rezultă M 2pânza conică ,
O 0 M 0 = Rk , M 0 2 C(O 0 , Rk ) din planul .
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Definition
Se numeşte trunchi de con circular, corpul mărginit de o pânză
conică circulară, de baza acesteia şi de un plan paralel cu ea, situat
de aceeaşi parte a vârfului ca şi baza.
Trunchiul de con se numeşte drept dacă pânza conică circulară
este dreaptă.
trunchi de con circular trunchi de con drept
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Observaţie: La un trunchi de con circular drept dreapta ce uneşte

centrele bazelor este perpendiculară pe planele bazelor şi reciproc.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Sfera
Definition
Se numeşte sferă de centru O şi rază R > 0, mulţimea punctelor
M din spaţiu pentru care OM = R.
R
O
Notaţie: S(O, R).

Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Theorem
Intersecţia dintre un plan şi o sferă este:
1. vidă SAU
2. formată dintr-un punct SAU
3. un cerc având drept centru proiecţia centrului sferei pe acel
plan.
Demonstraţie: Fie O centrul sferei, R raza ei, ↵ un plan şi P

piciorul perpendicularei din O pe planul ↵.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
1. Dacă OP > R M P
α
8M 2 ↵, OM > OP, OP > R )

OM > R. Deci nu există puncte
M 2 ↵ aşa ı̂ncât M 2 S(O, R), O
adică OM = R. Rezultă
S(O, R) \ ↵ = ;.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
2. Dacă OP = R M
P
Se consideră 8M 2 ↵, M 6= P. Deoarece
M, P 2 ↵ ) [MP] ⇢ ↵. Deoarece O
OP ? ↵ ) OP ? MP. În triunghiul

dreptunghic OPM, OM > PO = R,
adică M este punct exterior sferei
) S(O, R) \ ↵ = {P}.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
3. Dacă OP < R P
Fie
p ı̂n planul ↵ cercul de centru
p P şi rază
α
R2 pOP 2 . Fie M 2 C(P, R 2 OP 2 ), adică O
PM = R 2 OP 2 . p
În 2 2
p OPM dreptunghic ı̂n P, MO = OP + MP =
2
OP + R 2 2
OP = p R, M 2 S(O, R). Astfel,
punctele cercului C(P, R 2 OP 2 ) aparţin
S(O, R) \ ↵.
Fie Q 2 S(O, R) \ ↵. Avem OQ = R. Cum OP ? ↵,
P, Q 2p↵ ) OP ? PQ.pÎn OPQ,
PQ = OQ 2p OP 2 = R 2 OP 2
) Q 2 C(P, R 2 OP 2 ). p
Rezultă S(O, R) \ ↵ = C(P, R 2 OP 2 ).
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Theorem
Intersecţia a două sfere distincte este:
1. sau vidă
2. sau un punct
3. sau un cerc.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Demonstraţie: Dacă sferele sunt concentrice, distincte (vezi figura)

intersecţia lor este vidă.
O R M
R’
M’
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Demonstraţie continuare: Fie S(O, R) şi S(O 0 , R 0 ).

Dacă M 2 S(O, R) ) OM = R.
Dacă M 2 S(O 0 , R 0 ) ) O 0 M = R 0 .
Se ştie că OO 0 =constant. Atunci OO 0  OM + O 0 M = R + R 0
M
R’
R
O O’
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Dacă OO 0 > R + R 0 intersecţia sferelor este vidă (vezi fig)
O R M’
R’ O’
M
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Demonstraţie continuare: Dacă OO 0 < |R R 0 | intersecţia sferelor

este vidă (vezi fig)
R’
O O’
O R
M’
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Dacă OO 0 = R + R 0 sau OO 0 = |R R 0 | atunci sferele se
intersectează ı̂ntr-un punct M 2 OO 0 cu OM = R şi O 0 M = R 0
(vezi fig)
O
O M O’
O’
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Dacă |R R 0 | < OO 0 < R + R 0 atunci ı̂n orice plan ce conţine
dreapta OO 0 putem construi un triunghi MOO 0 cu OM = R şi
O 0M = R 0.
M
R’
R
O O’
P
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Demonstraţie continuare: Dacă MP ? OO 0 , atunci poziţia

punctului P este bine determinată, adică P este punct fix.
(Într-adevăr, ı̂n MOP şi MPO 0 , exprimăm MP 2 :
R 2 OP 2 = MP 2 = R 02 O 0 P 2 ) R 2 R 02 = OP 2 O 0 P 2 ,
R 2 R 02 = (OP O 0 P)(OP + O 0 P). Dar, O 0 P = O 0 O OP )
2 02 +O 0 O 2
OP O 0 P = 2OP O 0 O. Rezultă OP = R R2OO 0 , adică OP
constant.) Mai mult, din MPO rezultă MP constant.
Deoarece MP ? OO 0 ) M 2 cu ? OO 0 , \ OO 0 = {P}.
M este situat la distanţă fixă de P şi a fost ales arbitrar, rezultă
M 2 C(P, MP) ) S(O, R) \ S(O 0 , R 0 ) = C(P, MP).
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Volume
Definition
Volumul cilindrului este egal cu aria bazei ı̂nmulţită cu distanţa
dintre cele două plane ale bazelor, numită ı̂nălţimea cilindrului.
Vcil = Ab · h
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Definition
Volumul conului este egal cu o treime din produsul dintre aria
bazei sale şi distanţa de la vârf la planul bază, numită ı̂nălţimea
conului.
1
Vcon = Ab · h
3
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Definition
Volumul unui trunchi de con circular drept
⇡h 2
V = (R + r 2 + Rr )
3
h =ı̂nălţimea, R, r =razele bazelor
r
O’
R
O
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Definition
Volumul sferei de rază R este egal cu o treime din produsul dintre
aria sferei şi raza ei
4
V = ⇡ · R3
3
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Arii
Definition
Aria laterală a cilindrului drept este egală cu produsul dintre
lungimea curbei de bază şi generatoarea care este egală cu
ı̂nălţimea.
A` = 2⇡R · h
A B
R A
A’ B’ A’
desfasurarea cilindrului
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Definition
Aria totală a cilindrului drept este A` + 2Ab . Ab = ⇡R 2 ,
A` = 2⇡R · h ) At = 2⇡R · h + 2⇡R 2 = 2⇡R(h + R).
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Observaţie
Un cilindru oblic se poate transforma ı̂n cilindru drept efectuând o
secţiune cu un plan perpendicular pe generatoare şi replipind cele
două bucăţi dupa cercurile care nu sunt perpendiculare pe
generatoare.
bucata 1
generatoare
bucata 2
sectiune perpendiculara
pe generatoare
bucata 1
bucata 2
sectiune perpendiculara
pe generatoare
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Definition
Aria laterală a unui cilindru oblic este egală cu lungimea
secţiunii normale ı̂nmulţită cu lungimea generatoarei.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Definition
Aria laterală a conului circular drept este egală cu
A` = ⇡R · G
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Aria laterală este de fapt aria sectorului de cerc obţinut prin

desfăşurarea conului.
Aria sectorului de cerc= 12 (lungimea cercului)·(raza
cercului)= 12 (2⇡R)G ,
unde R=raza cercului de bază, G =generatoarea conului.
V V
A
G
R
A
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Definition
Aria totală, At , a unui con circular = A` + Ab .
At = ⇡R · G + ⇡R 2 = ⇡R(G + R)
Definition
Aria laterală a unui trunchi de con circular drept
A` = ⇡(R + r )G ,
unde G =generatoarea, R, r =razele bazelor.
Triunghiul
Patrulaterul
Cercul
Pânze conice
Cilindri circulari
Sfera
Prisma
Piramida
Definition
Aria sferei de rază R este
A = 4⇡R 2 .

Geometrie Spatiu - CURS - AN I - SEM 2 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geometrie Spatiu - CURS - AN I - SEM 2 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Triunghiul

Puncte. Drepte. Plane

Puncte. Drepte. Plane

Puncte. Drepte. Plane

c) Două drepte care au un punct comun determină un plan.

Într-adevăr, considerăm d1 şi d2 cu d1 \ d2 = {A}. Fie

d) Două drepte paralele determină un plan.

Într-adevăr, fie d k d1 şi A 2 d. Punctul A şi d1 determină un

Poziţii relative a două drepte ı̂n spaţiu:

Poziţii ale unei drepte faţă de un plan:

Fie planul ↵, A 2 ↵ şi B 2 / ↵. Dreapta B

d determinată de punctele A şi B are ı̂n

O dreaptă paralelă cu o dreaptă din

conţinută ı̂n el). α

Demonstraţie: Fie planul ↵, a ⇢ ↵, A 2 / ↵. Prin A ducem o

Poziţii relative a două plane

Demonstraţie: Pp. abs. că dreptele b şi c nu sunt paralele. Dar

Demonstraţie: Se dau: planul ↵, a, b 2 ↵, a \ b 6= ;, a k , b k .

Pp. abs. g * ↵. Planul β

determinat de d şi g este notat

dreaptă b. În planul ↵, prin g

punctul A, trec dreptele g şi b A

ambele paralele cu d. Absurd. α

Pp. abs că a , c. Fie A 2 c şi construim dreapta g k a, A 2 g .

Poziţii relative a trei plane

2. Există trei plane care au un punct comun şi numai unul.

Demonstraţie: Fie ↵ şi două plane paralele şi un al treilea plan

Notăm \ = {b}. a, b 2 şi presupunem că a , b. Atunci

Cele două plane au un punct comun A, deci au o dreaptă comună,

În această situaţie, dreptele b şi c pot fi:

Demonstraţie: ↵ \ = {a}; \ = {c}; \ ↵ = {b}.

= (a, b). intersectează planele α

paralele ↵ şi după drepte paralele.

Astfel, patrulaterul ABCD este D

paralelogram ) [BC ] k [AD].

Theorem (Thales ı̂n spaţiu)

Demonstraţie: Fie planele paralele ↵, , şi d1 6= d2 două drepte

Perpendicularitate ı̂n spaţiu

O dreaptă perpendiculară pe un plan este perpendiculară pe orice

Presupunem prin absurd că ı̂n M

punctul M se duc două

Theorem (Teorema celor trei perpendiculare)

Reciproce ale Teoremei celor trei perpendiculare

Demonstraţie: Notăm cu m = ↵ \ , AA0 ? .

Prin punctul A construim dreapta AB, B 2 m, paralelă cu g .

β Astfel ar exista două drepte

Demonstraţie. Existenţa. Fie P 2 a şi b 0 k b, P 2 b 0 . ↵ = (b 0 , a).

Unicitatea. Pp. abs. că ar exista două perpendiculare MN şi PQ

Caz 1: AB şi d coplanare B

Ducem AB 00 ||AB. Cum AA0 ||BB 0

u = ^(AB, d) = ^(A0 B 00 , d). A’ B’

În 4A0 B 00 B 0 (m (^B 0 ) = 90))

Caz 2: AB şi d nu sunt coplanare B

AA0 B 00 B paralelogram ) AA0 ||BB 00 . Folosind

Caz 1: d 6? ↵ nu este perpendiculară pe B

plan ) proiecţia este o dreaptă A

Fie A, B 2 d, A fix, B mobil pe dreaptă

Caz 2: d ? ↵ ) proiecţia este un punct d

Deoarece d ? ↵ toate punctele dreptei se vor

Demonstraţie: Se construieşte un plan ⇡ perpendicular ı̂n P, pe

Demonstraţie: În planul ⇡, se consideră dreptele a0 şi b 0 care trec

Se consideră un poligon şi o dreaptă d care nu este paralelă cu

Reformulat: locul geometric al punctelor dreptelor paralele cu d,