Sunteți pe pagina 1din 13

Funcţii exponenţiale şi

logaritmice
CUPRINS
 Introducere
 CAP I Noţiuni teoretice despre funcţiile
exponenţiale
 CAP II Noţiuni teoretice despre funcţiile
logaritmice
 CAP III Aplicatii simple cu functii exponentiale
 CAP IV Aplicatii simple cu functii logaritmice
 CAP V Studiul graficelor functiilor exponentiale
 CAP VI Studiul graficelor functiilor logaritmice
 Concluzii
INTRODUCERE
 Am ales această temă întrucât consider că este deosebit de
important să abordez şi să studiez funcţiile exponenţiale şi
logaritmice. Actualitatea temei reiese din necesitatea studierii
unor funcţii care sunt permanent întâlnite în natură, în
industrie, tehnică şi domeniile economice.
 Lucrarea este alcătuită din şase capitole principale care
tratează pe larg funcţiile exponenţiale şi logaritmice. În
primele două capitole am decis să definesc aceste funcţii, să le
caracterizez şi să le prezint modul în care se pot calcula. În
următoarele două capitole am decis să prezint aplicaţii practice
ale acestor funcţii, constând în diferite probleme rezolvate. În
ultimele două capitole am abordat studiul funcţiilor
exponenţiale şi logaritmice, prezentând modalitatea de
realizare a unui grafic şi interpretarea acestuia.
CAP I Noţiuni teoretice despre
funcţiile exponenţiale
 În domeniul matematicii, o funcție este o legătură
între două seturi prin care fiecărui element al primului
set i se atribuie un singur element al celui de-al doilea
set sau nici unul.
 O funcție exponențială este o funcție care este
reprezentată de ecuația f (x) = aˣ, în care variabila
independentă (x) este un exponent.
 Atunci când 0 < a < 1, funcţia exponenţială este o
funcţie descrescătoare şi atunci când a > 1, este o
funcţie crescătoare.
CAP II Noţiuni teoretice despre
funcţiile logaritmice
 Ca și funcţia exponențială, funcția logaritmică este folosită regulat în calculele și
evoluțiile matematicii, științelor naturale și științelor sociale.
 Definiţia logaritmului
 Fie expresia:
 an = b
 Logaritmul este definit pe baza unui număr b ca exponent n la care trebuie ridicată
bază pentru a obține acel număr, adică:
 loga b= n
 Expresia de mai sus se citeşte astfel: logaritmul în baza a al numărului b este n.
 Este important de menționat că funcția logaritmică este funcția inversă a funcției
exponențiale: cea care este reprezentată de ecuația:
 f (x) = aˣ
 Printre principalele caracteristici ale unei funcții logaritmice, putem menționa că
domeniul său (setul său inițial său inițial) este reprezentat de numerele reale
pozitive.
CAP III Aplicatii simple cu functii
exponentiale
CAP IV Aplicatii simple cu functii
logaritmice
 Ca și funcția exponențială, funcția logaritmică este
folosită regulat în calculele și evoluțiile matematicii,
științelor naturale și științelor sociale. Printre alte
scopuri, este utilizată pe scară largă pentru a
“comprima” scala de măsurare a mărimilor a cărei
creștere, prea rapidă, împiedică reprezentarea vizuală
sau sistematizarea fenomenului pe care îl reprezintă.
 Un exemplu de utilizare a functiei logaritmice este, de
exemplu, dacă se cunoaste rata medie de creștere a
unei populații și dorim sa stim câți ani va dura pentru
a ajunge la o anumită cantitate (de exemplu sa se
dubleze).
CAP V Studiul graficelor functiilor
exponentiale
CAP V Studiul graficelor functiilor
exponentiale
CAP V Studiul graficelor functiilor
exponentiale
CAP VI Studiul graficelor functiilor
logaritmice
 Funcția logaritmică “de
bază” este funcția, y =
logb x, unde b> 0 și b ≠
1. Graficul funcției
logaritmice y = log10 x
este prezentat in
dreapta:
CAP VI Studiul graficelor functiilor
logaritmice
 Funcția logaritmică naturală
 Logaritmul cu baza e se
numește logaritm natural. Se
notează cu lnx. Funcția
logaritmică naturală, y = lnx
este inversa funcției
exponențiale naturale de
bază, y = ex.
 Graficul funcției logaritmice
naturale y = lnx este
prezentat în dreapta:
CONCLUZII
 În concluzie, pot spune că lucrarea şi-a atins scopul, reuşind să
surprindă totalitatea detaliilor privitoare la funcţiile
exponenţiale şi logaritmice. De asemenea, consider că am
reuşit să îmi dezvolt câmpul de cunoştinţe referitoar la
funcţiile exponenţiale şi logaritmice precum şi reprezentarea
grafică a acestora, şi că am reuşit să aduc o contribuţie prin
intermediul realizării unor studii şi prin consultarea unor surse
bibliografice reprezentative.
 În cadrul lucrării am putut observa caracteristicile funcţiilor
exponenţiale şi logaritmice, precum şi modalitatea prin care se
pot realiza graficele acestor funcţii. Am făcut acest lucru prin
prezentarea unor exemple concrete pe care le-am rezolvat,
arătând paşii prin care rezolvăm funcţia exponenţială şi
logaritmică.